1 . Ce este un Supply Chain (SC)? Lantul de aprovizionare ( Supply Chain) este un sistem de organizatii, personae, activitati, informatii si resurse implicate in mutarea unui produs sau serviciu de la furnizor la client. Activitatile lantului de aprovizionare implica transformarea resurselor natural, a materiilor prime si a componentelor intr-un produs finit care este livrat clientului
2. Ce reprezinta un Supply Chain Management (SCM)? Definitie in versiunea organizatiei profesionale profesionale non-profit Council of Supply Chain Management Professionals (CSCMP) În domeniul domeniul afacerilor, logistica este organizată în jurul conceptului de ţ Ofertei (Supply Chain Management - SCM) , acoperind toate fluxurile şi stocarea bunurilor de la locul de origine (producţie) şi până la cel de consum (utilizare). În cadrul acestor activităţi, principalele atribuţii ale logisticianului includ Gestiunea Stocurilor, Achiziţia, Transportul , Amenajarea Amenajarea şi întreţinerea depozitelor, Consultanţa , precum şi tot ce ţine de organizarea şi planificarea planificarea acestor activităţi.
3. Logistica afacerilor sau Managementul proceselor logistice (Logistics Management) in versiunea Council of Supply Chain Management Professionals (CSCMP). In viziunea consiliului CSCMP, Supply chain management reprezinta planificarea si managementul tuturor activitatilor implicate in stabilirea surselor si achizitia produselor, conversia acestora si managementul activitatilor logistice. SCM-ul include coordonarea si colaborarea intre partenerii de afaceri, precum furnizorii de produse, canalele intermediare, furnizorii de servicii si clienti pentru integrarea si realizarea managementului efficient al cererii si ofertei.
4. Relatia dintre dintre Logistica Logistica si SCM? Managementul activitatilor logistice este parte a SCM care planifica, implementeaza si controleaza eficienta fluxurilor normale si inverse, stocarea bunurilor, serviciilor si a informatiilor asociate acestora intre locatiile de livrare si locatiile de consum in scopul satisfacerii cerintelor clientilor. Vom numi in continuare Managementul activitatilor logistice in mod simplu, LOGISTICA.
5. Ce sunt procesele, ce inseamna o companie orientata pe procese si care sunt procesele cheie cheie ale SCM in modelul modelul SCOR (the Supply Chain Operations Operations Reference)? SCOR este un model de SC al organizatiei profesionale profesionale APICS Supply Chain Council. Descrierea generala a proceselor cheie SCOR. Definitie Proces: O serie de activitati interdependente, re alizate in secventa continua, care convertesc intrarile de produse, informatii, servicii in rezultate (iesiri) care sa respecte obiectivele stabilite.
Modelul SCOR in versiunea 11 este compus din 6 procese implicate in managementul SC, astfel: Plan, procesele care asigura echilibrul cerere - oferta prin initierea unor actiuni eficiente de identificare a surselor, productiei si a cerintelor de livrare. Source, procesele care asigura achizitia de bunuri si servicii pentru realizarea cereri actuale
si planificate (identificarea surselor, programarea aprovizionarii, managementul stocurilor). 10
Make, procesele care convertesc materiile prime in produse finite, astfel incat nivelul productiei
realizate sa acopere cererea actuala si planificata (programarea productiei, managementul lucrarilor/produselor in executie, control calitate si evaluare performanta); Deliver, procesele care livreaza produsele finite si serviciile necesare realizarii cererii actuale
si planificate, include mangementul comenzilor de livrare, managementul depozitelor si managementul transportului Return, procesele asociate retururilor de ambalaje sau produse finite din diferite motive.
Aceste procese procese acopera acopera si serviciile serviciile cu clientii clientii post-delivery post-delivery (autorizare, (autorizare, programare programare si receptie receptie retururi, emiterea notelor de credit pentru stingerea obligatiilor financiare intre parti) Enable, procesele suport pentru executia operatiilor dintr-un SC.
:
7) Cand este necesara reproiectarea unei retele SC? Exprimati cel putin 5 cerinte
care impun reconfigurarea retelei SC Curs 2 Managementul lantului ofertei (SCM) Problema proiectarii unei retele logistice necesita structurarea unui lant al ofertei de dimensiuni posibil mari, amplasarea de facilitate de depozitare / transit / desfacere, adoptarea deciziei privind capacitatea acestor facilitate precum si optimizarea transportului de bunuri intre ele. Astfel, reproiectarea retelei simplifica aceste sarcini.
8) Ce elemente avem in vedere la proiectarea proiectarea componentelor componentelor unei retele retele SC(Supply Chain Design/Network Design (SCD), etape, instrumente/tehnici instrumente/tehnici de proiectare. Strategia de de alocare a componentel componentelor or retelei Proiectarea arhitecturii unui SC – Design Network ( SCD ) – stabileste arhitectura retelei lantului de aprovizionare si asigura faptul ca componentele sunt aliniate la strategia companiei si a lantului de aprovizionare. Elementele lantului de aprovizionare al unei companii sunt: A. Produse / servicii B. Furnizori C. Clienti D. Reteaua companiei proprii proprii de noduri operationale
9. Categorii/Tipuri Categorii/Tipuri de relatii intre partenerii unui SC - Supply Chain Relationships
Arm’s Length reprezinta tranzacția obisnuita desfășurata în condiții normale de concurență concurență dintre vanzator si cumparator determinata de legea cererii si a ofertei. O alianță strategică este o relație de colaborare în care două sau mai multe organizații de afaceri cooperează și își modifică de bunăvoie obiectivele și practicile comerciale pentru a contribui la ati ngerea obiectivelor pe termen lung
Joint Ventures – Franciza Franciza - Este o formă de relație care t ransferă proprietatea către alte firme (de obicei mai mici), garantând în același timp un venit pentru francizor sau licențiator
Integrarea orizontală are loc atunci când o firmă este preluată sau fuzionată cu o altă firmă care se află în aceeași industrie și în același stadiu de producție ca și întreprinderea care a fuzionat
10) Partile componente ale strategiei de dezvoltare a unui SCM - Define your supply chain strategy a. Serviciul de relatii cu clientii ( ceea ce doresc cu adevarat clientii) b. Strategia canalului – strategia de distributie ( modul in care produsul si serviciile sunt vandute, indirect prin intermediul distribuitorilor / comerciantilor cu amanuntul sau direct catre client prin intermediul internetului) c. Strategia de externalizare – furnizorii externi furnizeaza bunuri si servicii care au fost furnizate anterior intern d. Asset network – strategia de alocare a activelor retelei
11 ) Strategiile in in domeniul operational operational (Operations Strategies) - sistemele sistemele SCM
de tip PULL, PUSH-PULL, PUSH – modul modul de utilizare. In sistemul hybrid, o parte din fluxul de material antrenat de tractiune este bazat pe sistemul push Punctul in care tranzitia are lor intr- un lant de aprovizionare se numeste “ limita push-
pull” O strategie de tip push-pull: producatorul construieste la comanda. Acest lucru implica faptul ca inventarul componentelor este gestionat pe baza prognozei ( bazat pe push), dar asamblarea finala este ca un raspuns la o solicitare specifica a clientului.
utilizare a strategiei “Postponement” “Postponement” pentru reducerea reducerea 12) Modul de utilizare
var var i abi lita li tatti i cer cer er i i i n mo modelul push-pull push-pull – de de la pr pr oducti oductia a de seri seri e (masa) asa) la pr pr oduct ucti a cust ustomi zata de masa – ex exemple de utili uti liza zarr e
Strategia puss-pull. Constructorul construieste la co manda. Acest lucru implică faptul ca inventarul componentelor este gestionat pe baza prognozei ( bazat pe push), dar asamblarea finala este ca un raspuns la o solicitare solicitare specifica a clientului. clientului.
li zeaz aza a pr pr ocesul cesul de seg segmentar ntar e a unui 13) C um se r ealize
SC ( pr ocess cess of SC SC segm segme enta ntati on) - const nsti tuire uir ea de SC vi vi rtua rtuale, le, oper ati onale nale pe aceeasi co configura nfig uratti e fiz fi zi ca de SC. SC . D e ce este ste nec necesar sar a segm segme enta ntar ea? Un principiu cheie al reducerii capitalului de lucru este segemntarea. Liderii in gestionarea capitalului de lucru iau masuri pentru a face diferenta intre furnizorii strategici si furnizorii non-strategici, parteneri. Odata clasificate, segmentele sunt directionate spre reducerea capitalului de lucru in moduri in care se potrivesc cel mai bine in organizatie. organizat ie. Alegerea segmentarii este, prin urmare, destul de complexa si necesita o analiza totala a costurilor / serviciilor
14)
C olabo labor ar ea intr i ntr-un -un SC ( Supp upply Cha C haii n Co C ollabo llabor atio tion) bazata pe pa par taj taj ar ea
informatiei intre partenerii SC: planficarea colaborativă, previzionarea cererii şi
funda fundamenta ntar ea nec necesar sar ului ului de apr ovi zi onar nar e pr i n modelele lele C PF R , V M I , S& OP, alte titi puri pur i de mode odele colabor colaborat atii ve – De D escri scr i er e modele, le, facto ctor i i car car e per mi t colab colabo or ar ea si coo coor donar nar ea intr intr-un -un SC Nivelul de partajare a informatiilor: Odata ce datele critice cum ar fi costurile, previziunile si informatiile de piata sunt schimbate, colaborarea evolueaza in schimbul de informatii. La acest nivel, se dezvolta un adevarat parteneriat, deoarece partenerii schimba infomatii pentru asi ajuta reciproc sa fie mai eficienti sis a ia decizii mai bune. Utilizarea unor instrumente precum S&OP poate oferi transparenta necesara pentru ca ambii parteneri sa reuseasca.
15) I nef nefi cie ci enta colab colabor ora ar i i i ntre ntr e par teneri teneri conduce conduce la fenome nomenul de B ullwhip ullwhi p. Care C are sunt sunt cauze uzele feno fenom menului nului de B ullw ullwhip hip si cum cum poate fi mi mi nimiza nimizatt efect fectul ul de B ullw ullwhip intr-un intr-un SCM? SCM ? Efectul „bullwhip” constă într -o modificare extremă a activităţii furnizorilor din amontele lanţului ofertei generată de o modificare mică a cererii consumatorilor sau de absenţa acestei modificări. Stocurile furnizorilor se pot modifica rapid de la penurie (ruptura de stoc) la stoc în
exces. Observaţiile din practică demonstrează că variaţia stocului şi a cantităţilor comandate cresc în amontele lanţului ofertei dinspre consumator către furnizorul aflat la începutul lanţului ofertei. În plus, cu cât termenul de livrare a bunurilor, fluxurilor de date şi control este mai mare, cu atât mai puternic este efectul „bullwhip”. „bu llwhip”. Efectul bullwhip este cauzat în principal de obstacolele apărute în procesarea informaţiilor în cadrul reţelei logistice; aceste obstacole constau atât în întârzierile în transmiterea informaţiilor, cât şi în distorsionarea acestora. O măsură potrivită în această situaţie o reprezintă adaptarea timpilor de aşteptare în produ cţie, pe baza schimbului rapid de informaţii
privind consumul sau cererea, prin scanarea punctelor de desfacere a produselor.
I ndi ndi cat cator i i str str ateg i ci de per forma formanta nta ai SCM SC M ( SCOR SC OR leve levell 1) – cunoasterea cunoasterea in detaliu a modalitatilor de calcul pentru indicatorul comanda perfecta sau Perfect or der fulfi ulf i llme llment. I nter nter pr etar tar ea i ndi ndi cato catorr ului g ener ner al Co C omanda nda P er fecta cta si a compo componente nentelor lor din din inde i ndexxul de calcul calcul .
16.
SCOR ofera un set standard de procese p rocese si metode utilizate pentru modelarea activitatilor de afaceri dintr-un SC, indicatorii de masurare a performantei acestora si cele mai bune practice de rezolvare a problemelor identificate in etapele de modelare si masurare a proceselor. SCOR faciliteaza de asemenea procesul de integrare a partenerilor din SC prin: a) furnizarea de procese comune ; b) punerea la dispozitie a unor indicatori standard de masurare a performantelor proceselor; c) furnizarea celor mai bune practici de afaceri aplicabile pe scara industriala larga pentru imbunatatirea accelerata a performantelor proceselor de afaceri.
) Tra Tr ansp nspor tul i nte nter modal sau sau cum tr ansp nspor tam efic fi ci ent pe di sta stante nte lungi lungi – 17 tipuri tipuri , cer cer i nte nte pentr ntr u re r ealiz li zar e. Transportul intermodal reprezintă acel sistem de transport care utilizeaza în mod succesiv cel puţin două moduri de transport şi în care unitatea de transport intermodal (ITU) nu se divizează la schimbarea modurilor de transport (fără manipulări ale mărfii propriu-zise la
schimbarea tipului de transport). Sunt utilizate containere/paleti pentru transportul marfurilor. Structura sistemului intermodal de transport se bazează pe 3 elemen te: • 1 - un sistem de transport al mărfii pe distanţe lungi (la care p articipă de regulă modurile de transport maritim, feroviar, căile navigabile interioare şi/sau aerian). • 2 - terminale de transport combinat care asigură transferul eficient al unităţilor de încărcătură
de pe un sistem modal de transport pe altul. Un terminal de transport combinat este un loc echipat pentru transbordarea şi stocarea UTI (unităţi de transport intermodal). • 3- un sistem de colectare şi distribuţie a fluxurilor de mărfuri în punctele de origine, respectiv de destinaţie ale lanţului de transport (realizat de regulă prin intermediul modului de transport rutier). In transportul intermodal este manipulata numai unitatea de încărcătură (denumită în legislaţia europeană unitate de trans port intermodal (UTI) si nu parti din marfa aflata aflata in interiorul
UTI. Transportul intermodal presupune existenta in terminalele de transport combinat (huburi) (hubu ri) a instalaţiilor de transbordare între modurile de transport.
Tipuri de combinatie: - piggyback -utilizarea transportului feroviar (platformele feroviare) si a transportului rutier (autocamioane) - fishyback- utilizarea transportului pe apa si a celui rutier - trainship- utilizarea trenurilor si a transportului pe apa - airtruck- utilizarea avionului si a transportului rutier.
I ncote ncoterr ms 2010 – Termeni – Termeni de Comerț Internațional definiti prin grupele gene generr ale E , F , C , D – locul locul de de tra transfe nsfer al costur costurii lor de tra transpo nspor t si si r i sc al al ma mar fi i de la vanzator vanzator la cum cumpar par ator ator . 18)
“E” grup – obligatia vanzatorului si controlul expedierii este minim (EXW) “F” grup – solicita cumparatorului sa organizeze transportul principal ( FCA, FAS,FOB) “C” grup – solicita vanzatorului sa organizeze transportul principal (CTP, CIR, CFR, CIF) “D” grup – obligatia si controlul vanzatorului sunt la maxim ( DAT, DAP, DDP)
Pentru grupa E : Obligatia vanzatorului este de a face bunurile disponibile la sediul sau, Nu este responsabil pentru incarcarea msarfurilor sau taxelor la export. Vanzatorul trebuie sa pregateasca factura si toata documentatia. Cumparatorul suporta toate costurile si riscuriel din momentul in care marfurile sunt puse la dispozitie. El trebuie sa confirme data preluarii. Suporta costurile si riscurile, precum si procedurile privind taxele de export.
Pentru grupa F: Daca marfurile sunt puse la dispozitie in spatiile vanzatorului, acesta este, de asemenea, responsabil pentru incarcarea marurilor. Trebuie sa prezinte si dovada livrarii. Cumparatorul suporta toate riscurile si costurile in momentul transportului. Este responsabil de reincarcarea bunurilor.
19) T r ansfe nsfer ul de de pr opr i etate tate al bunur bunurii lor - Lo L og i stica sti ca r ealiz li zeaza manag anag ementul fluxului fluxului si si sto stocar i i ma mar furi lor lor . C and se tr ansfe nsferr a dr eptul de pr opr i etate al bunurilo unuri lorr i n titi mpul cir cula culatti ei mar furi fur i lor lor i ntr ntr e par tener ner i ? Părţile pot amâna printr-un termen suspensiv transferul propriet ăţii – de exemplu, până la data plăţii preţului bunului vândut – sau până la realizarea unei condiţii suspensive (clauza trebuie prevazut in contract, altfel in mod implicit se aplica prevederile NCC privind transferul drepturilor de proprietate). De altfel, legiuitorul a reglementat expres rezerva propriet ăţii prin art. 1684 NCC, stabilind că „stipulaţia prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a preţului este valabilă chiar dacă bunul a fost predat.
ci zi i le i n siste si stem mul de de tra transpo nspor t – mod modali alita tatiti de selecta selectarr e a tipului ti pului de 20) 20) D eciz tra transpo nspor t (mod (mod sele select ctii on), n) , pro pr oi ecta ctar ea rutelor rutelor ( vehi vehicle cle r outing uting)) , pro pr og r amar ea si alocarea resurselor unei rute (vehicle scheduling), modalitati de aplicare a pr pr i nci nci pi i lor lor ec econom nomiei iei de de sca scala i n tr ansp nspor turi com promisul fundamental dintre costul transportului unui Mode selection este determinat de compromisul produs ( eficienta) si viteza / fiabilitatea cu care este transportat produsul. Modurile rapide sunt csotisitoare, dar foarte receptive si modurile mai lente sunt mai putin costisitoare, dar nu la fel de receptive. Daca nu este identificat niciun mod competitive, costul relativ al inventarului este luat in considerare deoarece modurile rapide implica mai putine costuri de inventor.
Vehicle scheduling – programarea vehiculelor se refera la optiunile / deciziile legate de timp in problemele de rutare. Principalele decizii care trebuie luate sunt: - la ce ora se trimit produsele - cate vehicule sunt si cand sa fie trimise Programarea vehiculelor este o extensie foarte complexa a rutei vehiculului, care este supusa unui numar mare de restrictii de reglementare.
Vehicle routing – determinarea rutelor optime. Selectarea traseului determina: - Succesiunea clientilor de vizitat - Cele mai bune cai pe care un vehicul ar trebui sa le urmeze pentru a reduce re duce costurile si timpul de calatorie. Vehiculele se pot intoarce la locul de plecare sau nu.
21) 21) Componentele unui sistem de transport – de descri scr i er ea acesto cestorr a. Sli S lid de-ur i le
F lee leet Ma Manag nag ement si TM S. Componentele unui sistem de transport: 1. Fleet Management • FACILITATI – Gestionarea Gestionarea autovehiculelor din parcul auto al organizaţiei – Monitorizarea – Monitorizarea activităţilor de mentenanţă , reparatii planificate/executate pe fiecare autovehicul din parcul auto al organizaţiei. – Evidenţa – Evidenţa alimentărilor cu carburant şi informaţii privind costurile/km şi consumul mediu – Evidenţa – Evidenţa inspecţiilor tehnice periodice - ITP. – Evidenţa – Evidenţa curselor efectuate de fiecare autovehicul – Generarea – Generarea de rapoarte şi statistici grafice privind cheltuielile lunare/anuale pe fiecare
autovehicul în parte – Alte Alte evidente (licenta de operare, angajati, rate, accidente, rovignete, asigurari RCA si
CASCO, anvelope, piese de schimb, cheltuieli generale, etc) 2. Transport Management System (TMS). Functions of TMS • Carrier Selection (selectia transportatorilor, a caselor de expeditie) • Carrier Scheduling (programarea la incarcare a transportatorilor) • VEHICLE ROUTING optimization and Advanced Shipment S hipment Notification • Dispatching (procedure for assigning employees (workers) or vehicles to customers) - clients
are matched to vehicles according to the order in which clients called and the proximity of vehicles to each client's pick-up location • Document preparation/ Freight payment • Performance Measurement • Shipment consolidation and routing shipment rating • Shipment scheduling and expediting vehicle loading (programar ea livrarilor) • Shipment tracking (monitorizarea marfii in-tranzit)
stri cti cti i le car car e apar i n sta stabi lir li r ea r utei utei fi nale nale si car car e i nflue nfluente ntea aza for ma 22) 22) R estri opti optim ma a aceste cesteii a - R oute oute Co Constrai nstr aints nts Variabilele care influenteaza proiectarea practica a rutei optime •Customers Orders Data - cantitatea de bunuri sau material care urmeaza sa fie livrate livrate sau
preluate, tipuri de comenzi ( produse periculoase, agabaritice si grele) •factori de distanta •Restrictii la vehicule ( incarcare maxima admisa, greutate, volum, compatibilitate cu strazile (
restrictii de acces) •Conditii de condurece ( programele soferilor – timp timp maxim de schimbare, regulile orelor de conducere – interval interval de conducere / odihna •factori de ruta ( oprirea peste noapte) curse multiple •constrangeri legate de incarcarea produsului ( greutatea si dimensiunea d imensiunea unitatii, compatibilitatea
produselor ( congelate / necongelate)) •utlizarea vehiculului •Folosirea timpului: ore effective / ore disponibile •Utilizarea incarcaturii
23) Reguli de bune practici pentru programarea vehiculelor şi stabilirea rutelor
Principles for Good Routing/Scheduling Principii pentru alegerea rutei / programului • Good routes are "rounded", not "star shaped" • Good routes don't cross themselves or others • Good sectors are "pie shaped", not "checker board“
(tabla de sah). • Good solutions "look like a daisy (margareta)“
Good Practice Tips • load trucks with deliveries for customers closest to each other • If daily routes are needed, organize or ganize the stops to form tight clusters by day: don’t
overlap areas • start routes with farthest stops first • use largest vehicles first if can be filled • mix pickups in with deliveries, not at e nd • if one stop far from other, use other truck • avoid narrow stop time windows, or handle separately
-
Strategi i de de r educe ucer e a sto stocurilo uri lorr (I nve nvento ntor y r educt ucti on str str ategi es). 24) Strat Pr og noz noza cer cer er i i nu este este nici nicio odata exacta cta, stocur stocurii le in i n exces exces tre tr ebuie ui esc r eduse. use. C e stra strateg teg i i aleg legem? See sli slid des Me M ethod thods fo f or i nvento nventorr y re r educti ucti on Schimbarea nivelului serviciului stocurilor de siguranta de la 98% la 95% 9 5% sau reducerea diferentiala in corelatie cu marja de profir si a nivelului niv elului de service pentru produsele din clasa A ( marja mica – nivel nivel mai mic de service)
26) 26) Cum arata rata gra gr afic fi cul costuri sturilo lorr to totale de gest gestii une une atunc unci ca cand cr este ste canti nti tatea comandata de reaprovizionare? See slide Inventory’s Conflicting Cost Patterns
28 )
C e este ste nivelul nivelul de r eapr ovi zi onar nar e (the (the r eor der po poi nt)? nt)? I n ce modele este ste utilizat? Cum se calculeaza?
Pentru cererea independenta se utilizeaza sistemul Reorder-Point pentru a determina cat de des trebuie comandat un produs. In aces caz, nivelul de reaprovizionare ( reorder – point) trebuie setat pentru fiecare produs
I n logi logi stica stica afacer cer i lor pr odusele usele di di n por por tof tofoliu li u nu sunt la fel de de i mpor tante tante pe pentr ntr u companie. nie. Ce metode cuno unoaste steti pe pentr ntr u di fer fer enti nti er ea i mpor tante ntei pr pr oduse uselor lor ? A,B A ,B,C ,C sa sau lege legea a Pa Parr eto, V E D , F SN 29)
Metoda A: - Sunt incluse foarte putin articole cu impact ridicat - necesit cea mai mare atentie si revizuire manageriala Metoda B: -
Multe elemente cu impact moderat Controlul automat pentru gestionarea execptiilor Regulile pot fi folosite si la A ( dar de obicei, cu multe exceptii)
Metoda C: -
Multe, daca nu chiar majoritatea au impact minor Sistemele de control ar trebui sa fie cat mai simple posibil Reduce timpul de gestionare
33) Mo M odalit li tati
de de calcul lcul pentr ntr u modelul E conom nomi c si Per Per i odi c R evi ew ( evaluar luar e pe per i odi ca nivel nivel sto stocuri) uri ) . Nu se solicita solicita for for mule ulele de calcul lcul ale sto stocului ului de sigura sig urant nta a ( Ss). Curs 5-2 Inventory Management
-
Order point (s) - punctul de comanda al reaprovizionarii- s=(L*d)+ Ss si reprezinta nivelul stocul cantitativ (bucati) la momentul deciziei de lansare a unei comenzi de reaprovizionare.
-
Stocul maxim/tinta (S)- nivelul tinta al stocului- S=(R+L)*d)+Ss, unde R este Review period, perioada dintre 2 comenzi succesive de reaprovizionare; L- Purchase Lead Time - timpul de reaprovizionare. Order size (Q) - dimensiunea lotului de reaprovizionat, respectiv comanda de aprovizionare – Q=SIP, IP – Inventory Postion – stoc disponibil calculat : IP = Inventory On-order + Inventory On-hand (IOH) – Backorder - Committed.
-
-
Calculations for S (stoc maxim) and Q (Qty Order) S = d(R + L) + Ss (use Ss din cauza cererii de incertitudine) d = perioada medie de cerere R = review period peri od (days, wks) L = Purchase lead time (days, wks)
C ontr ntr olul sto stocului cului i n str str uct ucturi ur i le SC de ti p multi ulti -esa -esalo lon n (M ( M E I O - multi ulti echelon chelon inve i nvento ntorr y opti optim mi za zatition) on) – modalitati modalitati de calcul in cazul unei companii de distr distrii buti buti e cu cu dep depozite zite r eg i onale onale si mag azine zine de de de desfac sface er e cu cu amanuntul. amanuntul. N u se solicita solicita form formul ule ele de calcul lcul ale sto stocului ului de de sigura sig urant nta a (Ss). (S s). 34)
Curs 5-2 Inventory Management IOH (Warehouse echelon inventory) = Inventarul din deposit + intreg inventarul in transit catre si in stoc la comerciantii cu amanuntul am anuntul – la stocul esalonului superior se aduna toate stocurile din esaloanele inf.
IP (Warehouse echelon inventory position) = IOH (the echelon inventory at the warehouse) + Inventory On-order (acele obiecte comandate de catre deposit care nu au primit inca toate articolele care sunt inapoiate)
F acto ctor i i car car e iinf nfluent luente eaza alegerea modelului de gesti gesti une a stocur stocurii lor ( F acto ctor s Aff A ffe ecti cti ng I nve nvento ntor y Poli Policy cy D ecisio cisi ons).
35)
C urs ur s 5-2 I nvento nventorr y Ma M anag nag ement Caracteristicile de marketing (cererea/vanzarea-volu (cererea/vanzarea-volum, m, variabilitate, complexitatea portofoliului portofoliului de produse,etc) •Purchase Lead Times (perioada de aprovizionare) aprovizionare) •Multi echelon SC Structure (modelul de retea al SC) •Items Characteristics and Value(volumul fizic, profitab ilitate, greutate, ciclu de viata (perisabilitate), temperatura de pastrare, dependente / independente, etc) •Costs (costurile totale de gestiune)
36) 36) Descrieti procedura de inventariere ciclică ciclică a stocului din din depozit (Cycle Counting) pentru mentinerea acurateții stocului fizic, făra oprirea activității
depozitului Curs 5-1 Inventory Inventory reduction strategies strategies
Viteza de rotatie exprimata in zile: Days of Supply : Viteza de rotatie in zile: 365/Inventory Turnover ( cifra de afaceri) – arata numarul mediu de zile in care produsul sta in depozit sau Days of S upply.
Rata de umplere a elementului eleme ntului este raportul dintre numarul total de produse expediate si numarul total de produse comandate. Rata de umplere a comenzii este o masura a procentului de comenzi livrate complet.
37-1) 37-1) I ndica ndicattor i de de per for for manta nta i n domeniul sto stocurilo uri lorr (I nve nvento ntor y Pe Perr for for mance nce Me M easur sur es) Viteza de rotatie exprimata in zile: Days of Supply Sup ply ( Numar zile de stocare a unui produs pana la vanzarea acestuia) Nivelul de servire sau gradul de onorare a comenzilor (Customer service by Fill Rate) variante de calcul Viteza de rotatie in zile: 365/Inventory Turnover – arata arata numarul mediu de zile in care produsul sta in depozit sau Days of Supply. Days of Supply of on-hand inventory = (On-hand Inventory /Average monthly demand) x 22 working days Desfasurarea operaţiunilor intr -un SC afecteaza in general 3 criterii de performanta: cost, timp şi nivelul de servire. Din păcate, acestea sunt obiective în conflict, iar acest compromis dintre eficienţă şi flexibilitate managerul de SC trebuie sa-l rezolve. Într-adevăr, un nivel inalt de eficienţă, reprezentat de o strategie de reduc ere a costurilor operationale, creşte de obicei, timpul de servire al clienţilor şi reduce nivelul de servire. Alternativ, o strategie flexibila (responsiveness) creşte costul de ser vire vire dar reduce timpul de servire al clientului. clien tului.
37-2) 37-2) A cti vi tati le pr i nci nci pale di ntr ntr -un depozi t. Deşi simplă la prima vedere, activitatea de depozitare presupune existenţa unui ansamblu de decizii şi acţiuni menite să asigure un echilibru permanent între necesitatea alimentării ritmice şi neîntrerupte a punctelor de lucru pe de o parte, şi menţinerea la un nivel redus a costurilor de stocare pe de altă parte. Evident că, în practică lucrurile sunt de o complexitate mai mică sau mai mare în funcţie de caracteristicile bunurilor (şi chiar a informaţiilor) ce trebuie stocate şi apoi livrate la punctele de utilizare. De exemplu: - Gradul de perisabilitate al bunurilor stocate impune o disciplină de gestiune a stocurilor diferită pentru produsele lactate comparativ cu subansamblele metalice utilizate în industria constructoare de maşini; - Dimensiunea bunului final realizat imprimă de asemenea specificul stocării. Construcţia unui avion Boeing în fabrica din Seatle, SUA, necesită utilizarea a aproximativ 4 milioane de piese şi subansamble, de la cele mai mici nituri şi până la componente asamblate de dimensiuni mari (motoare, aripi, scaune, etc.). Dacă pentru piesele de dimensiuni mici stocarea nu este o problema, pentru cele de dimensiuni mari disciplina de aprovizionare are ca scop sosirea lor la locul montării în momentul
în care este nevoie de ele, nici mai devreme nici mai tarziu. Cum aceste ansamble provin de la peste 1.000 de furnizori din întreaga lume, serviciile logisticienilor sunt sunt nu doar necesare, ci indispensabile în asigurarea continuităţii producţiei printr -o gestiune fluidă a aprovizionării, transportului şi stocării. Sistemele de gestiune a depozitării sunt proiectate în funcţie de complexitatea activităţii de stocare. Ele pot merge de la planuri simple de comandă – aprovizionare – aprovizionare – stocare stocare pe termen scurt, până la sisteme complexe de planificare săptămânală, lunară, trimestrială sau chiar anuală integrate cu metode eficiente de control şi ajustare în timp real a situaţiilor incerte apărute în intervalul de gestiune a stocării. Este motivul pentru care, în literatura de specialitate se face distincţia între Sistemul de Management al Depozitării (WMS – Warehouse Warehouse Management System) şi Sistemul de Control al Depozitării (WCS). Practic, WCS are rolul de a ne asigura că furnizarea bunurilor utile producţiei într -un anumit moment în cantităţile necesare se va face conform planurilor întocmite de către WMS.
40) M etode tode si siste si stem me de pi cki cki ng ( metode tode si tehnolog tehnologii i de colect colectar are e a com come enzilor nzi lor)) Curs_5: Logistica distributiei catre client 1. In ordinea discrete, comenzile sunt preluate unul dupa altul. Documentul de insotire necesar este o nota de livrare cu pozitiile sortate intr-o secventa optima de colectare. 2. Preluare secventiala: Se efectueaza cate o calatorie prin deposit pentru fiecare comanda unica sau lot de comenzi. 3. Colectarea in parallel: depozitul este segmentat intr-un numar de zone de colectare, iar comanda unica sau lotul de comenzi este impartita in come nzi partiale care apoi sunt preluate in parallel.
41) C ar e sunt cr cr i ter ter i i le gene generr ale uti uti liza li zate te la pr pr oi ectarea ctarea unui depozi t? ( War War ehouse house G ener ner al De D esig si g n Cr C r i ter ter i a) Curs 6 Warehouse Management Factorii care trebuie luați în considerare în procesul de proiectare sunt: - numărul de povești etaje din deposit : Design-ul ideal al depozitului este limitat la un singur etaj, astfel incat produsul sa nu fie mutat in sus sau in jos -inaltimea utilizarii: Indiferent de marime, design-ul ar trebuie sa maximizeze utilizara spatiului cubic disponibil, permitind cea mai mare utilizare a inaltimii la fiecare e taj - fluxul de produse;
42) Pr oi ectar ctare ea ef efi cie ci enta a spat spatii i lor de stoca stocarr e dintr dintr-u -un n dep depozit zit (zo (zona na de de r eze zerr va ( r eser ser ve stor stor ag e) si zona de cole colect cta ar e/pi cki ng ( forw for war d pi cki ng) ng) - vez vezi anali nalizza pr pr ofilu fi lulu luii de de acti vi tatea al unui unui de depozi t (wa (war ehous housii ng acti vi ty pr ofile fi le : cust custo omer or der pr ofi le, le, ite i tem m acti cti vity vity pr ofi le) le) Curs_6 Warehouse Management Structura fizică a depozitului unei companii conține următoarele entități: • Site-uri. Un site este o locație geografică. Un site include unul sau mai multe depozite. • Depozite. Un depozit este o clădire c lădire comercială pentru depozitarea mărfurilor. • Zona. Fiecare depozit este împărțit în mai multe zone
Rack-uri (Rafturi metalice sau stelaje). Un suport este un sistem de ajutoare pentru stocarea materialelor concepute pentru a stoca paleți, cutii sau produse individuale
46) WMS – def defi niti ni tie e si com componente onente WMS trebuie sa sprijine urmatoarele metode de inventor: - numarul invenatarului annual ( numit si periodic) - inventar continuu - inventar continuu in timpul plasarii actiunilor - inventar continuu bazat pe verificarea stocului zero - numaratoarea ciclului - esantionarea stocurilor
