Proiect Licenta Cadastru (Adrian)

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:STAMATE ABSOLVENT:STAM ATE IONUT ADRIAN

2009

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Absolvent: STAMATE IONUT ADRIAN

Indrumator:

2009

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Absolvent: STAMATE IONUT ADRIAN

Indrumator:

2009

CUPRINS I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2. Deflnitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline I.3. Aspectele cadastrului cadastrului I.4. Functiile cadastrului I.5. Clasificarea cadastrului I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor II. CADASTRUL GENERAL II.1. Definitii II.2. Retele geodezice II.3. Lucrari de cadastru general II.4. Culegerea datelor cadastrale II.5. Planul cadastral III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL CADASTRAL III.1.Generalitati III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite III.3. Metode de determinare a suprafetelor III.4. Detasarea suprafetelor IV. LATURA JURIDICA IV.1.Generalitati IV.2.Publicitatea imobiliara V.STUDIU DE CAZ VI. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC VII. BIBLIOGRAFIE

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC •Etimologia termenului „ cadastru"

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capi (,,capitatio") tatio").. Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma „ le cadastre" si Germania ,,der  (das)^Kataster". In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicit ,,publicitate ate imobiliara" •Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat  pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

4

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea  pamantului. Masuratorile Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea gospodarirea vaii  Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta. In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites)  parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate  pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta  perceperii impozitelor. In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate  probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc.. Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din  perioad  per ioadaa Rena Renaste sterii rii,, fol folosi osindundu-se se pla planset nsetaa topo topograf grafica, ica, semn semnee conv conventi entional onale, e, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub  Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic. Tran Tr ansi silv lvan ania ia a be bene nefi fici ciat at de ri rigu guro rozi zita tate teaa ca cada dast stru rulu luii au aust stri riac ac si pr prin in urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800). 5

• Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape: >

 Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel: - Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii); - in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici  pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar  (din anul 1818); - in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare. >

 Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost   pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de  proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.

6

>

Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(19331955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se  planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata  prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti. Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si  parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar. >

 Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in  perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor  reale imobiliare. Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii. Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea A

7

terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara. Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii. Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia. >

Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si  privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor. Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate. In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor  detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia   juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de  propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000. 8

Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice. Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate  bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul  public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar  tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor  contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern. I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA, LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

 Defmitie: Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii. Caracteristici : Cadastrul general are caracter: * *

obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa

indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ; unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;

9

omului,

reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii); * dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri permanente); *  general : satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice; * obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de  bunuri mobile, persoane fizice si juridice. *

istoric:

 Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:

* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lor; * identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale; * stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative; * inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor  terenurilor; * bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole; * inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate. Scopul : executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati,

in orice moment, date reale si complete pentru:

* determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara; * stabilirea impozitului funciar; * cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia; * intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor; * obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; * alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale; * folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; * amenajarea si exploatarea rationala a padurilor; * protectia mediului; * solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari; * realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

10

 Importanta cadastrului general 

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii  bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii. Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor  informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei  publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate. Legatura cadastrului cu alte discipline

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor  tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter  indisciplinar. Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea documentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a  posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc.. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,  programare, etc.

11

1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte: - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

a) Aspectul cantitativ

determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor,  precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor. * Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari). * Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc..

b) Aspectul calitativ-

- se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.

c) Aspectul juridic

1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia. a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari: * stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor  administrative (comune, orase, municipii); * identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor, * delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a  parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de  posesorii acestora; * efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale; * intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale; * numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal; 12

* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza; * intretinerea cadastrului. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: * dosarul lucrarilor de delimitate; *  planurile si hartile cadastrale; * registrele si fisele cadastrale. b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari: * incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate; * evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor  amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare; * evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzura,etc.. c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe   baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

13

Cadastrele de specialitate

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general, > Cadastrul agricol  Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor  agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,  panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net. > Cadastrul forestier  Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice. > Cadastrul apelor  Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor  acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si  protectie a acestora. > Cadastrul fondului imobiliar  Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. > Cadastrul retelelor edilitare Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand 14

amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societati comerciale,etc.. Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare; Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri; Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare; Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul militar,etc.. Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc: Cadastrul analitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile: - pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000; - pentru extravilan 1:2000, 1:5000; Cadastrul sintetic

Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza. Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

15

1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII

Generalitati

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor  legale. Prin   ,,detinatori de terenuri"  se inteleg titularii dreptului de propietate,  persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care  potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.  Domeniul public  poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau  judetelor. Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi,  pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile telinologice si de depozitare. Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii, abrupturi,  bolovanisuri, rape, revene, torenti. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue. 16

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare. Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor  naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR 

• Generalitati

individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza  bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. Categoria de folosinta a terenului,

este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara  grupa de  folosinta si ca unitate inferioara de  subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. Categoria de folosinta

Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie 17

agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si  pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc.. Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale , plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ : arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadm'te, capsunarii, alte culturi perene. Se fnregistreaza ca terenuri arabile: a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la eel mult 6 ani;  b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze; c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau ,,rasadnite". Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale ,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.  Pasuni  (P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: 18

a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;  b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi  paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar; c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ; d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri. Fanete (F)

La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri. Vii (V)

In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: - viile altoite au la baza lor un portaltoi; - viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile;  b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"; c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta. d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol:  plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.   Livezi (L)

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;  b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de  pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare; 19

c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata,etc.; d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor   pomicol; e) plantatii de duzi;  Paduri si alte terenuri (PD)

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;   b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice; c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvicaterenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic; d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru  protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii; e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.; Terenuri cu ape si ape cu stuf  /v

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categoric: a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,  privaluri,).La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. 20

De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei  prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si  prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;  b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si   papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat; c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor  instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC. Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza: a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;  b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importante; c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale: d) strazile din localitatile urbane; e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare; f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje. Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. 21

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze  pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete, rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare. Terenuri desradate si neproductive (N)

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte: a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le  poate deplasa dintr-un loc in altul;  b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie; c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite; d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila; e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf; f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii; g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor  activitati industriale si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor simboluri arabil vii livezi  pasuni fanete   paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera ape curgatoare 22

A V L P F PD HR  

ape statoare cai de comunicatii rutiere cai ferate curti si curti cu constructii constructii terenuri neproductive si degradate

HB DR   CF CC C N

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind: - situatia juridica; - domeniul public sau privat; - destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative, constructii social- culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe. Destinatii ale constructiilor

-

constructii de locuinte constructii administrative si social- culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe

23

CL CAS CIE CA

II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II. 1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza  publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC. >

Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul. Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din  punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului  pe 2989 teritorii cadastrale.  Intravilanul  este

partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al  planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

24

este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare. Extravilanul

>

Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritorialecadastrale. este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativteritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan. Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar. Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. Sectorul cadastral

 Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general  sunt:

  parcela, contructia si propietarul.

este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor   persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este indentica cu cea a intrarii. Constructia

este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Proprietarul

sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Detinatorii de terenuri

25

Corpul de cladire

reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa

urmatoarele criterii: * sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori; * intrarea separata in cladire; * independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si

alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de  proprietate si la proprietarii acestora. II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau  preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de  proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.  Reteaua geodezica de sprijin pentru

executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.  Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de

 puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate  punctele retelei de indesire. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice   bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: 26

Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru  puncte din reteaua geodezica de sprijin;  punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea acesteia; se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

n - este numarul de puncte din retea;

Qxx, Qyy - elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor  (coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i; So - este abaterea standard a unitatii de pondere. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale  punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970,  printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan. 27

este creata in scopul asigurarii numarului de   puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se  puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se  proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1  punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire.  Reteaua geodezica de ridicare

 Abaterea standard  de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, ±  30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte.

Acestea se calculeaza cu relatiile:

 Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de

sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda: * memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute; * schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor); 28

*

* *

schema masuratorilor efectuate (schita vizelor); fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele  punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate); descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor, coordonate X,Y); tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei. II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente

Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi

Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala. Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor  cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt: * procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km); * calitatea suportului planurilor si hartilor; * lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren. Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din suprafata acestuia. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta 29

si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul  planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea  bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi. Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista  plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.  Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general 

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativteritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OJCGC. In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general. La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se

30

realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice. Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si  birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel: a) in extravilan: * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate; * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile  parcelelor/ corpurilor de proprietate; * intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de  parcele izolate.  b) in intravilan: * masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate; * masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de  proprietate; * masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nouaparute; In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a  planului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

31

 La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc: *

schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul,  parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a  proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale;

*

fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general. Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de  propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.). *

*

fisa corpului de proprietate Conditiile de precizie

  pentru determinarea coordonatelor punctelor de

detaliu sunt urmatoarele: * in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. * in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,  parcelelor sau corpurilor de proprietate. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de  proprietate calculata din coordonate. Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de  precizie ca si pentru corpurile de proprietate. 32

II.4 Culegerea datelor cadastrale

Generalitati Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in : * identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente; * identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor; * identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor 

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/  persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric   personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ- teritoriala, conform evidentelor de la politic. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu  privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a  propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la  politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea  ,,proprielar neidentificat".

* In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric  personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare

33

expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective; * Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor   privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor   juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de  proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intrun litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se  pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor  ca anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul  blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de

34

cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.  Identificarea categoriilor de folosinta

Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren  pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a  proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare  parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de   proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

II.5 Planul cadastral Continutul planului cadastral 

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie. Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la  plotter.  Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine  prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ. Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativteritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000 35

Elementele de continut  obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

* * * * * * * * * *

denumirea unitatii administrativ- teritoriale; padurile si terenurile cu vegetatie forestiera; reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate; reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare,statatoare, canale deschise, baraje, diguri); punctele care marcheaza hotarele administrative; limitele si denumirea intravilanelor; elementele de toponimie; punctele din reteaua geodezica; nordul geografic; scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor componente.  Planul cadastral de baza

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ- teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu. uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este: * 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane; * 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane; * 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane; * 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.  Scara

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

36

 Elementele de continut  obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:

* * * * * * * * * * * *

punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare; limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente; limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. reteaua de drumuri; caile ferate; apele curgatoare cu sensul lor de curgere; apele statatoare; constructiile hidrotehnice; denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt  prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare; numerele postale ale imobilelor din intravilane; codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale; scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970, pentru planurile analogice.

Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite  pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de  baza si de ansamblu sunt cele prevazute in „ Atlasul de semne conventionale pentru  planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500" editia 1978,  pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale.

37

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1 Generalitati

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte. Din categoria metodelor directe fac parte: • intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare; • intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice; Din categoria metodelor indirecte fac parte; • intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza; • intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de  baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor  continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se intocmesc planurile, etc.  Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode clasice)

Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). Acesta va cuprinde: • volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi; • coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie; • volumul si obiectul lucrarilor de masurare; • metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor; • memoriul justificativ; • devizul estimativ; Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in   proiectie stereografica 1970, pe plan secant unic. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie. 38

* * *

Metodele numerice de ridicare sunt: metoda drumuirii; metoda radierii; metoda absciselor si ordonatelor; III.2 METODA DRUMUIRII

Definiţii şi clasificări

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice  în vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren. Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal. Clasificarea drumuirilor se poate face: 1. În funcţie de numărul punctelor de sprijin - drumuire sprijnită la capete pe puncte de coordonate cunoscute - drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi orientări - drumuire cu punct nodal – câte două puncte de coordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi un punct de sprijin pentru viză din punctul nodal - drumuire în vânt – un punct sau două de coordonate cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii 2. În funcţie de forma traseului poligonal - drumuiri întinse – se porneşte din două puncte de coordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două puncte de coordonate cunoscute - drumuiri în circuit închis – se porneşte din minim două

puncte de coordonate cunoscute şi se închide traseul pe aceleaşi două puncte

III.3. Operaţii de teren Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt: - marcarea punctelor de drumuire; - întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor; - măsurarea laturilor de drumuire; - măsurarea unghiurilor verticale. - măsurarea unghiurilor orizontale; Marcarea punctelor de drumuire Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de locul unde se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan). Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a  punctelor  Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este necesar să se întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a  punctelor. Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei distanţe către puncte fixe din teren. Măsurarea laturilor de drumuire Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit) distanţele se vor măsura cu panglica, dus – întors, toleranţa admisă între cele două determinări fiind: T = ±0,003 L Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se vor măsura tot dus – întors, eroarea de măsurare admisă fiind în funcţie de precizia instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie mai mare de 2 – 3 pe, unde pe este precizia de măsurare a instrumentelor). Măsurarea unghiurilor verticale Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în ambele poziţii ale lunetei, atât spre punctul din spate cât şi spre punctul din faţă. Dacă vizarea se face la înălţimea aparatului înainte şi înapoi, unghiul va fi media aritmetică a determinărilor, luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a drumuirii. Dacă vizarea se face la înălţimi diferite nu se va mai face media decât la diferenţele de nivel.

Măsurarea unghiurilor orizontale Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca diferenţă a direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct de staţie prin metoda seriilor.

III.4. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute

A - Prelucrarea prin metoda clasica

D(X,Y) A(X,Y)

1-2

C=n (X,Y,H)

B=i(X,Y,H)

*l-2

6

*2-3

Vl.n

Y

B

Figura 1. Elementele masurate pe teren: • i - unghiurile orizontale • i - media unghiurilor de panta • li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

39 Etape de calcul: I. Calculul distantelor orizontale dij = lij * cos o ij 1. Calculul orientarilor  a). Calculul orientarilor laturilor de spijin AY

AXCD b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor) 0; = 00 +
L

2 ©'„ - ©;„, ± «„ ± 200^

c) Calculul neinchideri pe orientari ea = v.-Vj = ©I -©„ =(00 +£>,. ±w*200x )-0n

c = aproximatia de citire a teodolitului n = numarul de statii daca ee =TB, se calculeaza corectia : c e = v} . - ve

• •

Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor  tot calculul de compensare. III.5 Metode de determinare a suprafetei

Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de: • • • • •

modul de intocmire a planului cadastral; precizia ceruta la determinare; scara planului; starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral; mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelor  tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel: • • • •

Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic,geometric si trigonometric); Metode grafice; Metoda combinata; Metoda mecanica.

>

Metode numerice de calcul a suprafetelor 

Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.

44 a) Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se  porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate scrie: x 0

y

X2 Y2 X3 Y3

Figura 2. Se dezvolta determinantul dupa coloana 1: 2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Y s- X3(Yi-Y2) Yi) + Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata:

2S= Xi(Yi+1 – Yi-1 ) Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta: 2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3)

sau scrisa prescurtat relatia este: 2S= Yi(Xi-1 – Xi+1 ) 45

+Y3(X2- Xl)

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul  poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor. III.6. Detasarea suprafetelor

detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa ,,s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta ,,S  ",in anumite conditii date.   Defmitie :

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei). Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii: a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din 5)  b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare) -

Situatii frecvente:

dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in interiorul sau in exteriorul acesteia. - dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara"); - detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare ,,proportionala"). Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren. La birou se executa: - determinarea suprafetelor; - calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri, distante); - efectuarea detasarii propiu-zise.

46

Metode folosite:

1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment); b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren) 2.   grafice  pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari mari. Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea  proiectului pe teren.

•   Formula

generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si  ,,perpendiculare " - procedeul analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera  patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafata  s,  print-o dreapta oarecare.

O

Figura 3 Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor  determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel; fX N = XD+/?2(XC -XD) | Y N=YD+A(YC-YD )'

X M = XA + A( XB - X

47

Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma:

 DC  A=

din care rezulta: C

- n . 9
-n-S

°AMD ~ M "ABD> °AMN ~ M " AN D=: A! ' ^ A^n' "^ nnM== Pt ' 
(2)

Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile (2): ~ Pi ' ^ABD + P^ '  " ' ACD ~ -4CD ".

S  =

"ANMD

(3)

La randul sau, suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel: =

i ' 

'ANBD

 Pi ' 

 Pi '  =

^ANBD  P2

w

' 

Tinand seama de relatiile de mai sus, rezulta; =

 Pi ' Pi ' 

'ACBD

(5)

Ca urmare, relatia (3) devine: Cu notatiile J

(6)

ACBD

ABD

48

relatia (6) devine: (8)

Relatia (8) reprezinta  formula generala a detasarilor  si permite calculul rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in  parte. *

Detasari "paralele" 

La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea:

B

(1)

—

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (1): a) in functie de pi: AEB ; B

") **

r- -a—

D

S'D

„

+ ——=

-

 Pl 

~E 

A-B

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu A2

49

B

J.-A

, i

A

A'i.B  y\

*

 b) in functie de B-E A'

A 5-A A

5-E

A-B

E

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu

i-

1 5-A 2r

= n0

 sau

— — —  

B-E

2 B B-E  —— —+——=0rt A

±=5. ,± A

*

s

 s-E 

A-B

Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment  pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de

50

 Detasarea "paralela"in trapez 

Particularizari: A = B  si l p= p2 = p ; = 2-A p- A-p

2

-E 5-E

E

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.

51

IV. LATURA JURIDICA

IV.l Generalitati

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. In Romania exista doua tipuri de propietate: -  privata ( tine de domeniul privat); - comuna ( tine de domeniul public). Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi,  parcuri, gradini publice, paduri,etc.). Domeniul privat poate fi: - al statului (   bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere); - al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene); - individual 

In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de  proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de  propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara. IV.2 PUBLICITATEA IMOBILIARA

 Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor  de proprietate intr-un registry, organizat de administratia cadastral- juridica  pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti.

52

Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: • sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica); • sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica); • sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice; • sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati. In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si

Bucovina). In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: • cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale; • cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului. Sistemul de publicitate personala

S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si  belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registre sunt: • registrul de transcriere; • registru de inscriere; • registrul de inscriere al comandamentelor; • mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege. Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor, realizandu-se astfel o publicitate personala.

53

= consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare; INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele  juridice referitoare la ipoteci si privelegii. TRANSCRIEREA

Actele supuse transcrierii sunt: • actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se  pot ipoteca (contract de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturi; • actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct, uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturi; • tranzactiile privind drepturile reale; • ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie); • hotararile de expropiere pentru interes obstesc; • cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani. In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor. Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale, deci au neajunsuri. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare

= este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica.

CARTEA FUNCIARA

In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996",  publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor   juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor  imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.

54

Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui  proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara. Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu. Registrul se intregeste cu: • registrul special de intrare; • planul de identificare a corpurilor de proprietate; • repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise; • indexul alfabetic al proprietarilor; • mapa cu cererile de inscriere. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt: • • • • • • •

dreptul de proprietate; dreptul de superficie; dreptul de uzufruct; dreptul de uz; dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.

In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu  persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui  prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.. este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar. Cartea funciara

55

 PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu

toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv: • numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate; • suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive; • amplasamentul si vecinatatile; • valoarea impozabila.

denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise, respectiv:  PARTEA II - a

• numele proprietarului; • actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept; • stramutarile proprietatii; • servitutiile constituite in folosul bunului imobil; • faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate; • orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute. denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile  privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv: • dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile imobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; • faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte; • sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale; • orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.  PARTEA III- a

Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil.

56

Prezentarea generală a unei staţii totale  Tahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre. Evoluţia lor, din punct de vedere electronic, a condus la denumirea de staţie totală care presupune atât o măsurare a elementelor caracteristice pentru un tahimetru clasic, cât şi o serie de controale şi calcule direct pe teren, cum ar fi:stocarea automată a datelor, calcule prin programe specifice a orientării, coordonatelor, elementelor de trasat etc. Componentele principale ale unei staţii totale sunt: -teodolitul -telemetrul -tastatura şi afişajul -microprocesorul. Teodolitul este electronic. Constructiv, teodolitele electronice au forma, elementele componente şi axele asemănătoare teodolitelor clasice, diferenţele cele mai importante apărând la construcţia cercurilor gradate şi la dispozitivele de efectuare a lecturilor. Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunt transformate de un microprocesor în semnale codificate ce sunt transmise către echipamente periferice. Pe afişaj vor apărea valorile direcţiilor sau unghiurilor măsurate. Se poate introduce orice lectură (inclusiv valoarea zero) pe direcţia origine. Înregistrarea citirilor se face pe suporţi magnetici, fie pe o dischetă introdusă în aparat. Erorile care afectează măsurătorile au, în general, acelaşi caracter (sistematic sau întâmplător), aceleaşi surse de provenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şi eliminare ca la teodolitele clasice. Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate

efectua automat medierea lecturilor corespunzătoare ambelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualele erori de punctare. Telemetrul este de tip electrooptic şi este

 încorporat în teodolit. Toate corecţiile ce se aduc distanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu ajutorul unor relaţii matematice, sunt aplicate automat. Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operator

instrument în efectuarea măsurătorilor şi controlul acestora. Tastatura este din ce în ce mai simplificată, evitându-se tastele multifuncţionale,aplicând tehnica meniurilor. Ecranul de afişare este cu cristale lichide, în sistem alfanumeric, cu tendinţe de mărire pentru a permite afişarea simultană a tuturor informaţiilor (date măsurate, comenzi executate, corecţii aplicate etc.) Microprocesorul este componenta cea mai importantă a staţiei totale, având funcţii multiple. Prin intermediul programelor existente în memoria acestuia ce acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date. Există posibilitatea cuplării cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea în prelucrare a unor date mai vechi precum şi a unor programe de calcul specificemăsurătorilor topografice. Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară se pot enumera produsele firmei WILD-Leica, Topcon, Pentax care s-au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor. Staţii totale produse de firma Leica Staţiile totale ale firmei Leica din gama TPS800 au o memorie a datelor de minim 10 000 măsurători oferind avantajul executării lucrărilor de intindere mare în timp relatic scurt. Manevrarea pe teren este rapidă şi precisă cu ajutorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitală a nivelei torice. Şuruburile de mişcare micrometrică pe orizontală au posibilitate de rotaţie infinită oferind