proiect infintare gradinita

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE Specializarea MANAGEMENT MANAGEMENT

K IDCAR E PICOLLI NO

Denumirea proiectului, realizarea unei gradinite cu capital privat cu program prelungit „ KIDCARE PICOLLINO” Autor : Alexandrescu Beatrice

Târgoviste 2008/2009

Cuprins



Strategie.



Obiective strategice

3. Declaraţia de lucru (Misiunea); 4. Planificarea proiectului. Harta proiectului. 5. Managementul Managementul proiectului. Echipa de proiect. 6. Studiul de fezabilitate/pre-fezabilit fezabilitate/pre-fezabilitate; ate; 7. Declaraţia de scop; 8. Structura desfăşurată a produsului (PBS – Product Breakdown Structure); 9. Productele (deliverables); 10.Structura 10. Structura desfăşurată a lucrării (WBS – Work Breakdown Structure); 11.Structura 11.Structura desfăşurată a

organizaţiei (OBS – Organization

Breakdown Structure); 12.Structura 12. Structura desfăşurată a resurselor proiectului (RBS – Resources Breakdown Structure); 13.Definirea 13. Definirea constrângerilor. Evaluarea riscurilor iniţiale; 14.Structura 14. Structura desfăşurată pe activităţi (reţeaua) a lucrării/proiectului lucrării/proiectului (ABS – (ABS – Activity Activity Breakdown Structure sau PND – PND – Project Project Network Diagram); 15. Estimarile de timp 16.Estimările 16.Estimările de cost; 17.Definirea 17. Definirea drumului critic. Graful Gantt; 18.Proiectul 18.Proiectul de buget: a. Costul proiectului; b. Cash-flow-ul proiectului. 19. Business Plan 20.Evaluarea 20.Evaluarea riscurilor; 21.Planificarea 21. Planificarea răspunsului răspunsului la riscuri (răspunsul la impact); 22.Planul 22. Planul managementului calităţii;

IDENTIFICAREA IDENTIFI CAREA NEVOILLOR IN GENERAREA PROIECTULUI . 1. IDENTIFIC IDENTIFICAREA AREA NEVOILOR IN GENERAREA PROIECTULUI DE CE PROIECTUL ? Justificarea realizarii proiectului este sustinuta la nivel local prin faptul ca Municipiul Targoviste nu are o oferta generoasa privind existenta gradinitelor particulare . La nivelul judetului judetului in mediul rural traditia se constata ca din ce in ce mai multi parinti parinti isi dau copiii la gradinita. In anul 2007 s-au infiintat 12 grupe noi de gradinita, numai in mediul rural, la solicitarile parintilor. Cand anul pregatitor va fi obligatoriu incepand cu 2012, cererea va creste. Foarte timid, au inceput deja sa apara in Targoviste si gradinitele particulare. In viitor se estimeaza ca cei care lucreaza in strainatate, isi vor da copiii la gradinite particulare, pentru ca isi pot permite financiar aceasta varianta. varianta. Prin prezentul proiect ini propun sa vin in sprijinul parintilor care doresc sa-si educe copilul si sa-l formeze intr-o gradinita gradinita particulara. Acest proiect isi propune urmatoarele urmatoarele obiective :    

creativitate maxima o gasca simpatica de educatoare bucatarie proprie cu retete facute de specialisti spiritul « Picolino »

Ce este spiritul PICCOLINO ? E mai greu de descris. E insa usor de perceput.  E un amalgam de principii si sentimente care leaga personalul de copii, copiii de ceilalti copii, parintii de activitati, copiii de parinti, parintii de personal.

Piaţa In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel detin monopolul pe aceasta piata.

Care este piaţa

Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este foarte mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii atunci cand pleaca pleaca la serviciu.

Caracteristicile cererii - Volumul şi evoluţia cererii.

Determinarea pietei efective Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat. Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa. Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza demonstreaza faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga 5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor.

Capacitatea pietei potentiale Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul „potentiel” reflecta faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel: Potentialul de absorbtie a pietei – cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa si posibilitatea de extindere in al 3 an. Numarul si structura nonutilizatorilor – – implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului particular a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu. Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta piata; reprezentand astfel o evolutie.

GENERALITĂŢI DESPRE PROIECT Denumirea proiectului este „ KIDCARE PICOLLINO” , fiind o gradinita privata cu program prelungit Scopul Gradinitei „ KIDCARE PICOLLINO” este acela de a fi un loc special: Unde copilul este acceptat in functie de propriile nevoi Unde copilul invata sa-i respecte pe cei din jur si sa aprecieze ce inseamna sa faci parte din comunitate Unde copilul invata despre valorile vietii Unde curiozitatea si dragostea de cunoastere a copilului sunt incurajate si dezvoltate Copiii din gradinita sunt provocati prin intermediul jocului sa participe la diferite activitati: activi tati: sa participe la cercul de arta, sa sclupteze obiecte din lemn, sa faca mici experimente in domeniul stiintei. Aerul curat si exercitiile fizice fiz ice sunt vitale pentru sanatatea si dezvoltarea fiecaruicopil.

Gradinita KIDCARE PICOLLINO este fundamentata in primul rand prin convingerea ca "omul poate invata sa fie om numai de la oameni", ca micutul copil are nevoie de educator, care traieste impreuna cu el, si se leaga spiritual cu fiinta copilului. Sprijinind independenta, dobandirea dobandirea capacitatii de decizie si asumarea responsabilitatilor, gradinita noastra isi propune sa faciliteze constructia unei imagini de sine si ne puternice, pozitive care sa determine increderea in fortele proprii si respectul de sine la copii.

Fişa de informare a societăţii     

motivul social : am ales acest nume „ KIDCARE PICOLLINO” pentru ca se r efera r efera exact la gradinita pe care care un parinte si-ar dori sa-si educe copilul si sa-l socializeze. socializeze. localizarea : in orasul Targoviste, pe strada Campulung, nr. 59 forma juridică : SRL, neplatitoare de TVA si intra in categoria de micro intreprindere, deoarece sunt 6 angajati cu carte de munca. capitalul social şi repartiţia sa : 175.000 RON ( 50.000 €) ; 17.500 de parti sociale a cate 10 RON fiecare. data şi locul depunerii cererii de înmatriculare la Registrul Comerţului: 03.01.2009, 03.01.200 9, in Targoviste la Registrul Comertului Dambovita.

CEREREA PIETEI

Caracteristici ale cererii Tipul de clientelă şi repartiţia în % a vânzărilor pe piaţă Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul numarul total de copii care nu merg la gradinita.

Alte aspecte considerate importante referitor la cerere. Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare. Clintela gradinitei particulare este in numar numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux, astfel clintela este una pe masura si va si una fidela.

Caracteristici ale ofertei Generalităţi

Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista exis ta nici o gradinita cu program lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie. Dra in schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 ani), detinand astfel o cota pe piata de 0.17%. Concurenţi Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor fi maximum 15 copii la o educatoare. Vor putae ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de gradinita, si predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu.

Anul 2005 2006 2007 2008

Numar copii 3109 3088 2440 3229 11866

TOTAL SURSA: Sectorul de Statistica din cadrul Primariei Targoviste

Construirea unei strategii, deci şi a unei strategii bazate pe coordonatele dezvoltãrii durabile include urmãtoarele etape: a) decizia managerilor de vârf pentru aceastã acţiune şi informarea întregii unitãţi despre aceasta intenţie. Fãrã o participare activã a managerilor de vârf, orice strategie este compromisã. b) Un diagnostic nemilos al societãţii, cu toate consecinţele pe care cunoaşterea adevãrului le presupune, atât pentru manageri cât şi pentru subalterni sau pentru soarta institutiei c) Stabilirea Viziunii unitãţii – acea propoziţie scurtã şi clarã care c are declarã rãspicat ţinta strategiei. d) Stabilirea Misiunii – Misiunii – deci a componentelor componentelor care condiţioneazã îndeplinirea viziunii. e) Adoptarea valorilor fundamentale, a Constituţiei unitãţii care include coordonatele etice pe care managerii înţeleg sã le aplice, în diverse direcţii de acţiune, pentru punerea în practicã a strategiei f) Stabilirea obiectivelor strategice şi construirea politicilor necesar a fi aplicate pentru a atinge obiectivele stabilite g) Stabilirea indicatorilor cheie de performanţã care vor asigura controlul progresului în indeplinirea obiectivelor strategice. h) Implementarea strategiei (planuri de acţiune, programe, termene, alocarea de resurse, elaborare de proceduri de r aportare aportare şi monitorizare, modificãri eventuale ale structurilor organizaţionale, în acord cu obiectivele strategice) i) Replicarea în cascadã a punctelor de mai sus la nivelele şi structurile s tructurile inferioare (subsisteme, departamente, unitãţi strategice strateg ice de afaceri – afaceri – strategic business units). j) Monitorizare, evaluare şi control, control, pentru a asigura îndeplinirea îndeplinirea obiectivelor strategice pentru a le aduce corecturile impuse de evoluţia societãţii sau de factorii externi.

Planul Strategic Misiunea Obiectivele Strategiile

Cercetare si dezvoltare Tehnologii Previziuni

Resurse Umane Relatiile de munca Dezvoltarea manageriala

Sructura firmei Grad de centralizare Bazele structurii pe deparatmente

Harta include deja unele obiective posibile. Ele nu ar trebui sa depãşeascã 15 -25. O asemenea harta strategicã obligã managerii managerii sã ia în calcul şi factorul economic, şi cel de mediu, şi responsabilitatea socialã. Şi, dacã tot este obligat sã o facã, obiectivele pe care le înscrie în aceastã hartã trebuie sã fie consistente, sã producã profit sã s ã contribuie la dezvoltarea societãţii. Ele nu trebuie sã fie enunţuri formale, fãrã conţinut. La alegerea obiectivelor strategice, managerii ţin seama, conform acestei structuri, atât de intenţiile uşor de cuantificat în monedã sau % dar şi de posibilitãţile, infrastructura proprie în stare sã susţinã aceste intenţii, şi care uneori nu se pot cuantifica (de ex., nivelul de pregatire al angajaţilor, tradiţia firmei) Direcţia economicã de dezvoltare a fost subîmpãrţitã în 3 componente: - Consolidare - Diferenţiere - Diversificare La analiza strategicã a dezvotãrii economice, managerii trebuie deci sã aibã în vedere atât analiza criticã a situaţiei existente şi renunţarea la acele activiţãţi dovedite ineficiente, fãra viitor, cât şi diversificarea activitãţilor în întâmpinarea nevoilor reale ale clienţilor. Atributul Atributul de diferenţiere trebuie sã convingã clienţii cã societatea are locul ei în mediul de afaceri, cã

- perspectiva instruire – instruire – dezvoltare Aceste patru perspective, inspirate din Balanced Scorecard dezvoltate de Kaplan şi Norton şi cele trei direcţii ale dezvoltarii durabile structureazã harta strategicã pentru realizarea proiectului “Gradinita particulara particulara KIDCARE PICOLLINO” PICOLLINO ” Un model pentru strategia de dezvoltare durabila cuprinde drept elemente esentiale: - Diagnosticul societãţii - Viziune - Misiune - Valori fundamentale - Obiective strategice structurate pe 4 perspective  Financiarã  Parteneri  procese interne  creştere şi perfecţionare Includerea celor 3 direcţii ale dezvoltãrii durabile: Economicul  Mediul  Socialul Ideea de a face o gradinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat sa-ti indeplinesti un astfel de vis. Din totdeanuna mi-a placut ideea ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel s-a nascut acest proiect, acesta nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung. Obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect :

Obiectivele mele, ca finantator finantator al acestui proiect ,sunt in primul rand fericirea si educarea educarea copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine t ine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este tocmai pentru cei care vor „ doar „ sa-si sa -si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili sa invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt creativi. Acesta este scopul. Marimea proiectului .

Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de munca si salariu fix , 7 profesori – profesori – colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va percepe o taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul social in i n primul an este de 330000 RON. Cota de piata pe care o va detine aceasta gradinita in primul an de existenta este de 0.03%, in conditiile in care intre ani 2001-2004 s-au nascut 11866 de copii, si in gradinite sunt doar 2503; astfel restul de 9363 stau acasa, iar noi ne raportam la cei care c are sunt acasa Strategia pentru 10 ani privind dezvoltarea proiectului

Urmare a aplicar iiii liniilor strategice „Gradinita „Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO” PICOLLINO ” se va extinde in ceea ce priveste nr. de copii copii pe care il poate absorbii absorbii prin majorarea nr. numarului de grupe nou create , rezultatul rezultatul urmarit fiind exprimat exprimat prin dezvoltarea optima a copilului . Se va pune accent pe aspectul ludic - de joaca, al activitatilor activitatilor pe care copilul le va desfasura desfasura la gradinita, pe ideea de cunoastere a altor copii, de legare a prieteniilor, invatare a multor jocuri, cantecele, poezii etc

3. DECLARATIA DECLARATIA DE LUCRU ( MISIUNEA)

Tip de Metafore umane nevoi Fizice Trup / acţiune Sociale Suflet / sentiment Mentale Minte / gând Spirituale

Spirit / cuvânt

Verb

Dimensiune în organizaţie Economică Apartenenţă Provocare şi creştere

A trăi A iubi A învăţa A lăsa o moştenire (a transcede sinele, Scop, sens, semnificaţie a contribui, a face ceva pentru ceilalţi)

Misiunea fiecarui angajat din inteprindere este definita de raspunsul la urmatoarea intrebare: Ce trebuie pentru a reusi în ţinta pe care ţi-ai ţi -ai propus-o? HOTĂRÂRE ! Nu există conducători înnăscuţi. Majoritatea conducătorilor conducătorilor buni sunt oameni obişnuiţi care au învăţat să rezolve problemele sub presiunea circumstanţelor. circumstanţe lor. Fiecare angajat angajat va tine cont de :  Caută să înţelegi clar care este problema aparentă cu care ai de a face  Studiază cu atenţie toate datele problemei  DăDă-ţi seama care este adevarata problem  Stabileşte mai multe rezolvări posibile  Alege-o pe cea mai bună, având în vedere posibilităţile pe care le ai.

4. PLANIFICAREA PROIECTULUI. HARTA PROIECTULUI Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii

Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca construiasca pe sine la varsta prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare. Se porneste de la identificarea identificarea unicitatii fiecarui copil copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia. fiecaruia. Serviciile

Descrierea precisă a serviciului Gradinita KIDCARE PICOLLINO - cu predare in limba Engleza. Serviciile constau in invatarea copiilor cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Pe acest taram al inocentei copiii se pot juca ca fiind doctori sau soferi, lorzi sau ducese, bucatari, ei pot gati si ingriji bebelusi, pot colora sau canta. Ei asculta povesti, vizioneaza teatru de papusi, gatesc supa, fac paine, construiesc case, prind frunzele de toamna care cad si descopera cum se lucreaza lemnul in cadrul atelierelor de arta si creatie. Programul lung incepe la ora 9.00 si se termina la ora 18.00 cuprinde: - mic dejun, - program educational si distractiv, - masa de pranz - program de odihna (1300 - 1500), - gustare - o limba straina/ alte activitati

Ora 09:00 Unt cu miere de albine sau dulceata

Pranz

Ciorba de pasare sau de vita (supe) Piure de cartofi cu piept de pui la gratar si salate de sezon Ora 12:00 Fructe

Gustare

Omleta cu cascaval si rosii Placinta cu branza ( prajituri de casa ) Ora 16:00 Lapte sau ceai cald Meniul este asigurat in fiecare zi de o firma de catering numit “Z”, din orasul Targoviste , in apropierea gradinitei, care respecta necesarul caloric adecvat varstei fiecarui copil si este vizat de medical pediatru., meniul costand 5 RON/ZI/COPIL.

Care sunt utilizările secundare ale produsului Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si avem ca optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt s unt dusi la teatre de copii si la gradina zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o camera speciala pentru a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe viitor, sunt prevazute amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii trebuie sa aiba grija de ele. Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp pentru o noua zi.( Anexa 2 )

Previziuni ale Cifrei de afaceri CA (mii lei)

CA descompusă 2009 2010 2011

Ian.

Feb

primul an al doilea an al treilea an CA primul an Mart

Apri.

Mai

Iun

Iul

A ug Sept.

Oct.

1

0 30.00 0 30.00 0 33.00 0 33.00 0

30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 0 0 0 0 0 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 0 0 0 0 0

0 0

Noie m

Dece m

30.00 30.00 0 0

30.00 30.00 0 0

33.00 33.00 0 0

33.00 33.00 0 0

49.50 49.50 0 0

49.50 49.50 0 0

Observaţii: In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii, taxa fiind de 1.000 RON/ luna. In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuarie-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna,

MIJLOACELE COMERCIALE 

Politica de produs

Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului. Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra serviciului astfel :  Gradinita are un nume puternic pe piata  Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata  Este adptata nevoilor consumatorilor  Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate  Raspunde exigentelor clientilor  Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de securitate cu camere video  Gradinita are o uniforma personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale.  Politica de pret 

In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor sa-si sa -si educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste. Obiectivele noastre sunt:  ca tariful sa reprezinte „ pret si satisfactie”.  de supravietuire a intreprinderii  de profit  legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata) Cel care a studiat pentru prima oara concurenta monopolistica a fost E. Chamberlin, Chamberlin, unde afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil asupra cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti.  Politica de comunicare Gradinita are nevoie de publicitate astfel : - La radio ( 100 RON/ luna) - Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale – emisiuni pentru copii) - Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri, baloane) - Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite evenimente facute prin cadrul gradinitei) - Prin discursuri Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: „ Educatia este cea mai importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati”.

Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1) Mijloacele sub forma de imobile si terenuri Condiţii de achiziţie şi exploatare

CREDIT-BAIL

Cheltuieli legate de creditbail

0

0

0

Observatii: Inchirierea si respectiv credit-bail nu corespund planului de strategii privind dezvoltarea firmei. Strategia firmei se bazeaza pe achizitionarea de terenuri si constructia de imobile i mobile proprii. Mijloacele sub forma de material de exploatare Nu este cazul

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (2) Mijloacele sub forma de elemente necorporale Gradinita particulara are nevoie de obtinerea autorizatiei si acreditarii de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, adica de la Agentia Romana de Asigurare A Calitatii , percepand astfel o taxa de 3004 lei (contravaluarea a 2 salarii de baza pentru functia de profesor grad didactic I si vechime peste 40 de ani), reprezentand astfel o autorizare provizorie pentru o perioada de 2 ani, in aceasta perioada facandu-se o cercetare externa a coditiilor de functionare. ( Legea 87/2006 )

Mijloacele umane Salariu brut nceputul mediu activităţii actual (lunar) RON Personal productiv  educatori  bucatareasa

800

Număr Sfârşitul Sfârşitul primului celui dean al doilea an

Sfârşitul celui deal treilea an

2 1

2 1

2 1

3 1

1 1

1 1

1 1

1 1

400

Încadrare Personal comercial  colaboratori - sofer - profesor germana

500 250

-

asistenta medicala

Administraţie şi Conducere - director - contabil - ingrijitoare

400

1

1

1

1

1.500 600 400

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1 1 2

Cheltuieli salariale 33.264,00 91.476,00 39.600,00 anuale (în mii lei) (cheltuieli sociale incluse)

Alte aspecte importante







educatorul trebuie sa respecte conditiile de angajare conform contractului care se incheie intre angajator si angajat, cu referire la programul de lucru ( 8 h ) si cu cunostiinte de specialitate si cu atestat in limba engleza. Produsele de alimentatie ( de 3 ori /zi) sunt achizitionate de la o firma de catering ( firma numindu-se numindu-se „Z”) , bucatareasa avand doar obligatia de a incalzi si a pune pe masa mancarea. Colaboratorii presteaza servicii care sunt stipulate in contractele incheiate la inceputul activitatii fiecarui an.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (3)

Furnizorii si subcontractantii subcontractantii

Mărfuri

Nivelul achiziţiilor RON

% din CA

Termen de plată

Furnizorul 1

- LUMEA COPIILOR - jucarii pentru pentru exterior si interior si auxiliare (TARGOVISTE)

450

1,5%

dupa 30 zile

Furnizorul 2

- Kaufland - materiale consumabile ( hartie igienica, servetele, produse de curatenie, apa, sucuri, fructe, etc..) Furnizorul 3

- LUMEA COPIILOR - jucarii pentru pentru

860

0,3%

1790

- cumparat din credit, deoarece raman in

Plata in numerar

Plata in numerar

Furnizorul 1

- Firma de catering „ Z” pentru produsele alimentare Furnizorul 2 –colaboratorii –colaboratorii Total

Utilitati

3000 1800 4800

10%

Dupa 30 de zile Plata la luna (cash)

6% 16%

Nivelul fără TVA

% din CA

Termen de plată

Furnizorul 1 - Electrica

90

0.003%

Dupa 30 de zile

Furnizorul 2 - Distrigaz

1000

0.03%

300

0.01%

100

0.003%

Dupa 30 de zile Dupa 30 de zile Dupa 30 de zile

1490

0.05%

Furnizorul 3 - RAGC Furnizorul 4 - Prescom ( gunoi) Total 

Subcontractanţii

NU ESTE CAZUL

5.MANAGEMENTUL 5.MANAGEM ENTUL PROIECTULUI PROIECTULUI . ECHIPA DE PROIECT

STRUCTURA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI

Managementul Managementul societatii sub aspectul resurselor de care organizatia organizatia dispune

Managerul de proiect se defineste ca persoana care in in virtutea sarcinilor responsabilitatilor si competentele atribuite postului ocupat exercita procese de management management adopta adopta decizii si initiaza actiuni ce influenteaza comportamentul comportamentul decizional si actional . Managerul se caracterizezza ca fiind cel mai mai bun dintre egali ocupandu-se ocupandu-se de problemele problemele de conducere a activitatilor de conceptie , organizatorice si in general administrative . Rolul managerului :

Manager de proiect Nume : Alexandrescu Prenume: Beatrice AnaMaria Vârstă: 21 ani Adresă: Str. Tudor vladimirescu , nr. 46 Cod poştal: 0200 Telefon: 0744.134444 Situaţia familiară: căsătorit

celibatar

vâduv

divorţat

separat

Studii: Diploma de bacalaureat „ Ienachita Vacarescu ’’ Atestat de limba engleza

Experienţa profesională : Consilier de marketing la SC. ARCUL DE TRIUMF SRL., Targoviste Agent de marketing la SC. ING SRL. – asigurari de sanatate si pensii private Targoviste Agent de asigurari la o firma de brokeraj SC. UBI SRL. Targoviste

Condiţiile existenţei unei pieţe concurenţiale globalizate în corelare cu creşterea economică impun luarea deciziilor optime pentru abordarea unui anumit proiect în diverse domenii de activitate. Decizia de abordare a unui proiect impune in mod obligatoriu realizarea unui studiu de fezabilitate şi a unui plan de afaceri pentru proiectul respectiv. In acest scop se definesc următoarele elemente caracteristice:  resursele se considera ca intrări în activităţile generatoare de bunuri sau de servicii şi pot fi structurate sub formă de teren, capital, foită de muncă.  terenul include ca noţiune sau sens economic rezultatele exploatării de suprafaţă şi subterane, subterane, ca „daruri" ale naturii stimulate s timulate de eforturile umane, dar şi suportul pe care se construieşte şi pe care se desfăşoară celelalte activităţi umane.  capitalul se referă la clădirile, echipamentele şi materialele utilizate în procesele productive, fiind ur mare mare a unei activităţi umane anterioare: bunurile de capital nu satisfac direct nevoile umane, ci indirect, prin participarea la producerea bunurilor de consum.  capitalul financiar se referă la active de tipul acţiuni, titluri, depozite bancare, numerar, din d in care nu se produc direct bunuri, dar care sunt foaite importante în acumularea capitalului propriu-zis.  forţa de muncă se referă la talentele fizice fizic e şi mentale ale omului, utilizate in producţia de bunuri şi servicii; o componentă importantă importantă o constituie constitui e abilitatea antreprenoriala ce poate fi descrisă prin capacitatea de a organiza producerea de bunuri şi servicii, asumarea deciziei economice, economice, asumarea riscurilor. înnoirea cunoştinţelor c unoştinţelor şi proceselor tehnologice (inovare).  creşterea economică, principala sursă de satisfacere a dorinţelor şi necesităţilor tot mai mari şi sofisticate ale omenirii, poate fi asigurată pe trei căi principale, şi anume: îmbunătăţirea tehnologică, creşterea acumulării de bunuri de material, creşterea foiţei de muncă (cantitativă (cantitativă şi calitativă). Oricare dintre aceste direcţii utilizate impun o cheltuire de resurse. Aceste direcţii se suprapun sau se succed, astfel încât creşterea economică trebuie, in condiţiile resurselor limitate, descrisă, evaluată, optimizată şi administrată corespunzător. Pornind de la aceste principii generale. în realizarea oricărei activităţi destinate creşterii economice este necesar a se realiza estimarea eficientei cheltuirii resurselor r esurselor atât fată de necesarul de alocat iniţial, cât şi comparativ cu alte activităţi ce s-ar putea realiza cu aceleaşi resurse. La nivelul unor proiecte individualizate, alocarea resurselor, indiferent cine le deţine, se face pe baza unor documentaţii (prognoze, studii, evaluări, planuri) destinate convingerii deţinătorilor de resurse să nu le consume imediat, ci să le aloce pentru o promisiune de multiplicare ulterioară.

La elaborarea studiului de fezabilitate am plecat de la urmatoarele : Resursele alocate proiectului : Descriere um Cantitate Teren situat in mp Strada Campulung nr. 59

1500

Capital propriu RON

175. 000

Forta munca

6

de Nr.

observatii Terenul are acces la utilitatii, apa , canalizate , iluminat , telefon , gaze, Constituit din 17500 parti sociale acate 10 RON fiecare Se refera numai la forta de munca

Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca construiasca pe sine la varsta prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare. Se porneste de la identificarea identificarea unicitatii fiecarui copil copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia. fiecaruia. Ideea de a face o gredinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat sa-ti indeplinesti un astfel de vis. Din totdeanuna mi-a plcut ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel a nascut ideea de a face un astfel de proiect. Dar nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung. Care sunt obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect Obiectivele mele, ca finantator al acestui proiect ,este in primul rand fericirea si educarea copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este tocmai pentru cei care vor „ doar „ sa-si sa -si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili sa invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt s unt creativi. Acesta este scopul. Determinarea pietei efective Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat. Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa. Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza faptul faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga 5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor. Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii c opii cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul numarul total de copii care nu merg la gradinita. Alte aspecte considerate importante referitor la cerere . Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare. Clintela gradinitei particulare este in numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux, astfel clintela este una pe masura si va si una fidela. Capacitatea de absorbitie absorbitie a pietei pietei potentiale

Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul „potentiel” reflecta faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel: Potentialul de absorbtie a pietei – pietei – cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa si posibilitatea de extindere in al 3 an. Numarul si structura nonutilizatorilor – – implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului particular a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu. Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta piata; reprezentand astfel o evolutie . Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor fi maximum 15 copii la o educatoare. Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista nici o gradinita cu program lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie. Dra in schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 3 -6 ani), detinand astfel o cota pe piata de 0.17%. Deasemenea copii vor putea ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de gradinita, si predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu. Dimensiunea Proiectului

Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de munca si salariu fix , 7 profesori – profesori – colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va percepe o taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul capit alul social in primul an este de 330000 RON.



      

Cercetarea de proiectare a terenului de fundare urmăreşte să precizeze conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice, indicativ NP 074/2002, următoarele elemente: succesiunea straturilor geologice din amplasament care alcătuiesc terenul de fundare în cuprinsul zonei active a fundaţiilor; parametrii fizici (pentru identificare şi caracterizare) condiţiile hidrogeologice şi permeabilitate a straturilor; încadrarea amplasamentului amplasamentului din punct punct de vedere al seismicităţii; seismicităţii; adâncimea maximă maxim ă de îngheţ; posibila agresivitate chimică a terenului; încadrarea terenurilor terenurilor în categoriile prevăzute în prevăzute în reglementările tehnice specifice privind lucrările de terasamente;

Din analiza prezentata in studiul geotehnic se evidentiaza urmatoarele date despre teren : alte condiţii speciale. Geomorfologic, partea de nord a municipiului Târgovişte se dezvoltă pe pe terasa joasă şi pe terasa inferioară de pe partea stângă a râului Ialomiţa, în apropiere de limita cu Pintenul Măgurii Hidrografic zona studiată aparţine bazinului râului Ialomiţa care c are prezintă un curs aproximativ nord vest - sud est şi o albie bine încastrată în roca de bază cu cea. 4 - 5 m. Ialomiţa primeşte ca afluenţi pe partea stângă în zona cercetată pârâul Cocoşilă şi Valea Voievozilor. Din punct de vedere geo-tectonic, zona aparţine părţii interne a avânt fosei carpatice, unde apar în adâncime depozite ce aparţin pleistocenului inferior, iar la suprafaţă depozite aparţinând, pleistocenului superior şi holocenului superior. Pleistocenul inferior aflorează pe ambele maluri ale râului Ialomiţa şi este constituit din argile cenuşii în alternanţă cu argile gălbui. Pleistocenul superior formează terasa inferioară a râului Ialomiţa şi este reprezentat prin depozite grosiere fluviatile acoperite de depozite argiloase şi prăfoase. Holocenul superior reprezintă depozitele actuale ce formează lunca râului Ialomiţa şi terasa joasă a acestuia, Este constituit în cea mai mare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri. Hidrogeologic, apele subterane sunt cantonate în depozitele de pietriş cu bolovăniş şi nisip, având direcţia de curgere către SW, cu nivele hidrostatice cuprinse între 2.00 - 4.00 m, faţă de cota terenului natural. Climatic zona se caracterizează caracterizează prin următorii parametrii :  temperatura medie anuală a aerului + 9 ° - + +110° C ;  temperatura minimă absolută a aerului - 28,3 0 C ;  temperatura maximă absolută a aerului + 40, 4 ° C ;  media anuală a precipitaţiilor atmosferice - 600 mm;  adâncimea de d e îngheţ îngheţ - 0,90 m STAS 6054 / 77; Conform Cod de Proiectare Bazele Proiectării şi Alunii Asupra Construcţiilor NP 082082 - 04 Acţiunea Vântului, amplasamentul amplasamentul studiat prezintă o valoare caracteristică a presiunii de referinţă a vântului mediată pe 10 min. = 0.4 kPa, având 50 ani intervalul mediu de recurenţă şi 2% probabilitate anuală de depăşire. Valoarea caractristică a vitezei vântului mediată pe 1 mm 5 ia 10 m este 31 m/s având 50 ani interval mediu de recurenţă şi 2% probabilitate anuală de depăşire. Conform Cod de Proiectare CR 1-1-3 - 2005 privind Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor amplasamentul studiat prezintă o valoare caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol de 2.0 kN/m 2 având IMR = 50 ani. Din punct de vedere seismic amplasamentul se încadrează în zona de macroseismicitate I = 8j_ pe scara MKS unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani conform S.R 11.100/1 - 93.

Cercetarea terenului

Pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice şi a litologiei terenului de fundare din zona activă a viitoarelor fundaţii, s-a s-a efectuat o prospecţiune geologo - geotehnică de mare detaliu, ss-au consultat lucrări de specialitate şi documentaţii elaborate anterior în zonă şi au fost executate un număr de 4 (patr u) u) foraje geotehnice. Din forajele executate au fost recoltate 6 (şase) probe tulburate care au fost analizate în laboratorul geotehnic pentru identificare şi caracterizare. Pe baza lucrărilor de prospecţiune a suprafeţei morfologice, se constată că terenul din amplasament se prezintă plan, stabil şi fără potenţial de risc în ceea ce priveşte fenomenele de inundabilitate. In urmă cu cea. 45ani în zonă a functionat un atelier de confectii metalice deci nu se pune problema existentei unor de factori cu actiune distructiva asupra solului. Forajele geotehnice executate au interceptat următoarea stratificaţie: în suprafaţă strat de umplutură heterogen cu grosimi g rosimi de 0.50 m în F3 şi 2.20 m în FI constituită din sol îngropat, resturi de cărămizi, resturi menajere etc; Urmează în în continuare în forajele F2, F3 şi F4 un complex prăfos argilos de la plastic consistent la plastic vârtos cu resturi şi rădăcini de plante. plante. Toate forajele au interceptat stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos, cu apă. Stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos nu a fost epuizat până la adâncimea finală a forajelor de care este cuprinsă între 3.70 - 3.90 m. Corelarea stratificaţiei stratificaţiei întâlnită în forajele geotehnice executate ss-a făcut pe două profile geotehnice .Descrierea stratificaţiei în detaliu pentru fiecare foraj în parte împreună cu rezultatele analizelor de laborator pe 6 ( şase) probe tulburate, sunt prezentate pe profilul forajelor . Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, stratul de nisip prăfos , se încadrează la terenuri dificile de fundare. Depozitul aluvionar de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos cu apă se încadrează la pământuri cu compresibilitate redusă. Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, tabel 1, stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos, se încadrează la terenuri bune de fundare. Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic se situează la adâncimi de 2.50 m (nivel măsurat în forajele fo rajele executate.) La încadrarea în categoria geotehnică pentru amplasamentul cercetat ss-au avut în vedere următoarele elemente:  teren bun de fundare, evaluare -2 puncte;  la săparea gropilor pentru fundaţii sunt necesare epuismente normale-evaluarenormale-evaluare- 3 puncte ;  categoria de importanţă a construcţiei – redusă - evaluare- 2 puncte;  din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce ar putea fi . afectate, fără riscuri - evaluare- 1 punct;  zona seismică ag = 0.28 g -evaluare- 2 puncte Din corelarae elementelor de mai sus terenul se situeaza in urmatoarea categoria categoria geotehnică :  2, cu risc geotehnic moderat. Concluzii si recomandări Concluziile care se desprind pentru studiul geotehnic prezentat au rezultat în urma corelării datelor obţinute din:  cartarea geologică şi morfologică a terenului din zona amplasamentului;  date prezente în documentaţiile de specialitate elaborate anterior în zonă;  consultarea hărţii geologice scara 1: 200.000 elaborată de Institutul Geologic al României, pentru această zonă;  consultarea normativelor şi standardelor în vigoare;  date rezultate în urma executării a 4 (patru) foraje geotehnice cu adâncimi de 3.703.70  3.90 m.  rezultatele analizelor de laborator, interpretate conform STAS 1243-88. Amplasamentul Amplasamentul se încadrează terasei inferioare de pe partea stângă a

râului ialomiţa, subunitate geomorfologică cu aspect tabular şi nu este expus la riscuri naturale previzibile de tipul inundaţiilor. Pământurile întâlnite în forajele geotehnice executate se încadrează conform STAS 12431243-88 după modulul edometric de deformaţie şi coeficientul de compresibiîitate, punctul 2.4.9., tabelul 16, astfel:  complex prăfos argilos, plastic consistent - plastic vârtos, pământuri cu compresibiîitate mare şi tasări mari;  pietriş cu bolovăniş, nisip şi apă - pământuri cu compresibiîitate redusă.  Nivelul hidrostatic a fost întâlnit în forajele executate pe amplasament la adâncimea h = 2.50 m. Cu privire la fundarea viitoarei construcţii se recomandă: Lucrari de amenajare teren pentru amplasament se va face în aşa fel încât să evite băltirea apei din precipitaţii Stratul defundam Se exclude ca strat de fundare :  stratul de umplutură neomogenă care ar putea afecta viitoarele fundaţii datorită tasărilor diferenţiale foarte mari.  Complexul prăfos argilos cu consistenţă redusă prezintă o heterogenitate atât pe verticală cât şi pe orizontală şi consistenţă redusă şi nu poate constitui strat de fundare pentru viitoarea construcţie, Se recomandă fundarea pe stratul de : pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos cu apă. Pentru a înlătura efectele eventualelor tasări diferenţiale ce pot apare se recomandă: centuri armate la partea superioară a fundaţiilor. Săpăturile pentru fundaţii se vor executa într -o perioadă normală din punct de vedere a precipitaţiilor. Umpluturile din jurul fundaţiilor, se vor compacta cu maiul mecanic sau manual pe strate elementare de 15 - 20 cm grosime; în jurul viitorului obiectiv se vor prevedea preved ea trotuare etanşe, cu pantă spre exterior de 5% şi rostuite cu mortar de mortar de ciment sau mastic bituminos. O atenţie deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi se va urmării menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durată de exploatare a construcţiilor. Conform STAS 7335 / 3 - 85 cu privire la agresivitatea terenului faţă de reţelele metalice îngropate se consideră :  agresivitate mare - argilă, argilă prăfoasă argila nisipoasă  agresivitate medie- praf argilos, pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos Conform indicatorului de norme norme de deviz pentru terasamente Ts / 93, tabelul nr. 1 pământurile întâlnite în forajele geotehnice executate se încadrează astfel: Denumirea pământurilor 1 2

? 4 5

Umplutură Praf argilos Argila prăfoasă Argila pietriş cu nisip argilos şi rar bolovăniş

Poziţia 57 IC 27 42

Proprietăţi coezive

Afânarea după . executarea

foart foartee coezi coezive ve slab coezive mijlocii foarte coezive mijl mijloc ociiii

24-30% 8-17% % 24-- 30 % 24-30 % 8-17 %

Date despre capital :

Cladirea ce urmeaza a se construi are la baza un proiect realizat si avizat conform legislatiei in vigoare  Legea 10/1995  Normativul pentru proiectarea antiseismica P100-92  STAS 10100/0-75



 

Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor , a executiei lucrarilor si a constructiilor , aprobat in HGR nr 925/20.11.1995 si a indrumatorului pentru aplicarea prevederilor Regulamentului , aprobat de MLPAT nr. 77/N/28.10.1996 Regulamentele aprobate in HGR 766/1997 Ordinul MLPAT nr 31/n/02.10.1995

Arhitectura Clădirea se realizează pe o structura de cadre articulate pe ambele direcţii legate intre ele cu grinzi longitudinale. Pentru rigidizarea structuri se contravantuieste un cadru longitudinal la mijlocul constr ucţiei ucţiei cu un portal cu contravantuiri in cruce, închiderile perimetrale se vor realiza cu un parapet inalt de 0.25 m, din beton armat de 15 cm grosime protejat termic la exterior cu polistiren extrudat de 8 cm grosime in sistem Baumit. închiderile exterioare vor fi formate din tabla* vata minerala de 10cm+tabla. In funcţie de destinaţia spatiilor, compartimentările interioare vor fi executate din panouri de gips carton simplu, rezistent la umiditate sau rezistent la foc pe structura de tabla cadmiata sau din d in pereţi portanţi din BCA. Finisajele la pardoseli vor fi din gresie de trafic pentru spatiile de acces, grupuri sanitare, vestiare, dusuri, birouri. Vopsitoriile la pereţi vor fi lavabile, iar in grupurile sanitare, vestiare se vor realiza placări cu faianta.Tamplariile fai anta.Tamplariile vor fi din aluminiu cu rupere de punte termica si geam termopan din sticla clara. Construcţia se incadreaza in categoria "risc mijlociu" de pericol la incendiu si Gradul III de rezistenta la foc. Din punct de vedere al categoriei de importanta, importanta, construcţia se incadreaza in categoria "C". Pereţii exteriori sau din vecinătatea unor spatii neincalzite vor fi termoizolati cu vata minerala de 10 cm grosime. Planseele la sol vor fi izolate termic (termoizolatie polistiren rigid) si izolat hidrofug pe orizontala. încălzirea imobilului se va face cu agent a gent termic furnizat de o centrala proprie care va utiliza gaz ga z drept combustibil. Deseurile rezultate din activitatea in construcţii vor fi evacuate de către o unitate de servicii de salubritate. Depozitarea Depozitarea materialelor de construcţie se va face numai in limitele terenului deţinut de proprietar. Depozitarea gunoiului menajer se va face la nivelul solului intr-o incinta special amenajata (pubela). FUNDATII Sistemul de fundare este unul izolat sub stâlpi, fiecare fundaţie fiind realizata in sistemul de cuzinet si o treapta de beton simplu. Pe contur si sub pereţii despărţitori se vor realiza grinzi de fundare din beton armat rezemate pe o talpa continua de beton simplu pentru susţinerea închiderilor exterioare, închiderilor exterioare, respectiv pereţilor interiori despărţitori. Pardoseala din hala va fi realizata din beton armat cu ace de grosime 20cm cu adaos de ace metalice de 35kg/mc, sub care se va realiza un pat de balast compactat de 30cm, sistem care rezista pana la o încărcare de 4tf/mp.

Structura Stâlpii de rezistenta sunt realizaţi din profile metalice laminate, rigidizate cu plăcute metalice, fiind prevăzuţi cu un „scaun" de rezemare pentru grinda de rulare a podului rulant. La partea de sus a stâlpilor se vor dispune ferme metalice cu deschidere interax de 15m, realizata din profile laminate. Perpendicular pe direcţia fermelor se vor dispune in lungul clădirii pane metalice din profil laminat pentru susţinerea închiderilor de la nivelul acoperişului, la un pas de 1,5m. De asemnea in planul şarpantei care va fi in „doua ape" date de forma fermei metalice, se va realiza un sistem de contravantuiri din profile metalice, care vor realiza principiul de „şaiba rigida" la nivelul acoperişului.

Pentru dimensionarea si realizarea structurii s-au s-au folosit următoarele normative: Normativ de proiectare antiseismic P100 - 2006 STAS 10100/0-95 Cod de proiectare CR -1 -3 - 2005 care are ia baza Eurocodul 1, EN 1991-1-3-2003 - pentru evaluare acţiunii zăpezii Cod de proiectare pentru evaluarea efectului vântului conform Eurocod 1 Conform normativelor utilizate, clădirea se încadrează in : Executantul lucrării, in funcţie de gradul tehnic de dotare, precum si de gradul de pregătire profesionala a personalului, va lua masuri de detaliu, privind organizarea lucrărilor de constructii-montaj, constructii -montaj, tinand seama de următoarele: organizarea de şantier se va face numai in incinta proprie; se vor respecta prevederile din proiect, iar in cazul schimbării de soluţie, se vor elabora detalii noi, in condiţiile impuse de legislaţia in vigoare;se va urmări permanent respectarea geometriei in plan si pe pe verticala; evacuarea materialelor rezultate din lucrări se va face conform avizului obţinut. INSTALAŢII ELECTRICE Proiectul are la bază planurile de arhitectură ale clădirii, precum şi planurile şi schemele furnizate de beneficiar şi de celelalte specialităţi specialităţi de instalaţii. Normativele utilizate în realizarea acestui proiect sunt, în principal: NP061-2002, NP I7-2002, Î20-2000, PE 1071995, P118-1999 P118-1999 şi NP ID 1717- 2004. Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reţeaua de alimentare publica sau de la un Post de Transformare(PT), ce se va proiecta ulterior, ulte rior, daca este necesar. Alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor se va realiza prin intermediul unui tablou general notat TG si a unui tablou general de echipamente, notat TGE. TGE se va dimensiona in funcţie de lista generala de echipamente tehnologice folosite si de specificaţiile tehnologice ale acestora, furnizate de beneficiar. INSTALAŢII SANITARE Acoperişul este de tip şarpantă, în două ape. Proiectul s-a s-a întocmit întocmit având la bază: planurile de arhitectură ale fiecărui nivel al clădirii, normativele, prescripţiile energetice şi standardele republicane şi europene e uropene în vigoare (19-98, (19 -98, STAS 185/1, 2, 3, 5, 6-89, N. P. 003-96, 125-72, DIN 1988, STAS 1478-90, STAS 1795-86). De la conducta de distribuţie exterioară, se realizează alimentarea instalaţiei interioare realizată în conductă din polipropilenă, printr -un branşament de la cota -1,20 m la cota +3,70 m, care va alimenta consumatorii de apă rece aferenţi clădirii, inclusiv boilerele pentru prepararea apei calde menajere ce se află în încăperea centralei termice parter. La intrarea în Centrala Termica se dispune o staţie de dedurizare a apei cu capacitatea de 1,5m3/h. Treseul continuă, pe de o parte, cu reţeaua de distribuţie interioară a apei reci realizată din conductă PP Dn 50 fără inserţie, iar pe de altă parte, pe traseul CT 260 kW - boiler cu serpentină 200 I (funcţionare de d e iarnă) sau boiler cu acumulare şi arzător propiriu arzător propiriu 115 I (funcţionare de vară) - reţea de distribuţie interioară a apei calde realizată din conductă PP Dn 50 cu inserţie din fibră compozită. Conductele vor fi pozate aparent şi vor sprijini pe brăţări console, ultimele fiind utilizate şi pentru sprijinirea celorlalte tipuri de conducte (tur - retur încălzire şi distribuţie hidranţi interiori). Canalizarea interioară a apelor uzate menajere se realizează folosind tubulatură din polipropilenă PP-R PP -R (la interior) sau PVC-KG PVC-KG (în pardoseală şi la exterior), conform STAS STAS 1795-86 1795-86 şi N. P. 003-96. 003-96. Apele uzate menajere vor fi direcţionate di recţionate şi colectate de un sistem de epurare prin drenare, care le va deversa în condiţii de calitate conform NTPA 001, sau la reţeaua de canalizare existenta a oraşului, daca aceasta exista. Apele Apele pluviale sunt receptate, pe acoperiş, prin intermediul jgheaburilor metalice din tablă zincată şi trimise, prin burlane metalice, către sol, în care se vor infiltra.

Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reţeaua de alimentare publica, Electrica Muntenia Sud. Datele de consum pentru acest obiectiv sunt următoarele: Puterea totala instalata Pi=390.8 kW, din care 70.8 kW anexe si 320 kW producţie Puterea consumata pentru anexe Pc=38.S kW pentru un coeficient de consum K=0.55. Alimentarea cu apă potabilă se face din reţeaua Companiei Dambovita SA Targoviste. Apele uzate menajere vor fi direcţionate şi colectate de un sistem de epurare prin drenare, car e car e le va deversa în condiţii de calitate conform NTPA 001, 001, sau la reţeaua de canalizare existenta existenta a oraşului, daca aceasta exista.

Apele pluviale sunt receptate, pe acoperiş, prin intermediul int ermediul jgheaburilor metalice din tablă t ablă zincată şi trimise, prin burlane metalice, către sol, în care se vor infiltra. Gazele naturale se asigură din reţeaua de distribuţie a Companiei Distrigaz Sud cu plata in funcţie de consumul propriu. g) concluziile evaluării impactului asupra mediului; Prezentul proiect presupune crearea unei noi secţii si dotarea acesteia cu echipamente e chipamente automatizate, specifice activităţii de producţie a confecţiilor metalice. Gradinita KIDCARE PICOLINO susţine activităţile de protecţie a mediului medi ului si interzice orice modalitateusceptibil a polua aerul, apa si solul deoarece protecţia condiţiilor de mediu existente este unul din obiectivele primare.. Amplasarea construcţiei si funcţionarea unităţilor economice se va face cu aplicarea tuturor normativelor normativelor in vigoare privind potectia factorilor de mediu. Toate activităţile se vor desfăşura in incinte inchise; niciuna din ele nu va dezvolta zgomote sau vibraţii sesizabile din exterior, la limita limit a incintei. In concluzie, activităţile desfăşurate de Gradinita KIDCARE PICOLINO in timpul implementării proiectului si apoi in perioada de exploatare, nu au consecinţe negative asupra mediului, ci contribuie la menţinerea unui climat sănătos, fara a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a beneficia de aceleaşi condiţii.

Date despre capitalul financiar

:

Asa cum am precizat la inceput capitatul este constituit din 17.500 de actiuni a 10 RON fiecare actiune si CREDIT ( pe 20 de ani) in valaore de 140.000RON Date despre forta de munca

Începutul activităţii

Număr Sfârşitul Sfârşitul primului celui dean al doilea an

Personal productiv 2 2 1 1

educatori bucatareasa bucatareasa

Sfârşitul celui deal treilea an

2 1

3 1

ncadrare Personal comercialcolaboratori -

sofer profesor germana profesor chineza profesor de dans profesor de informatica clown asistenta medicala

1 1

1 1

1 1

1 1

1

1

1

1

1 3

1 3

1 3

1 3

1 1 1

1 1 2

Administraţie şiConducere -

director contabil ingrijitoare

1 1 1

1 1 1

Cresterea economica

CA (mii lei)

primul an al doilea an al treilea an CA primul an

CA descom - pusă pusă

Ian.

Feb

Mart

Apri.

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept.

Oct.

Noie m

Dece m

2009 2010 2011

30.000

30.000

30.000

30.000

30.000

30.000

30.000

33.000

33.000

33.000

33.000

33.000

33.000

33.000

0

30.000

30.000

30.000

30.000

0 0

33.000

33.000

33.000

33.000

49.500

49.500

49.500

49.500

Observaţii:

In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii, taxa fiind de 1.000 RON/ luna. In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuari ianuarie-iulie e-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna, iar din luna septembrie- decembrie s-a majorat tariful lunar cu 100 RON/ copil/ luna, deoarece s-a imbunatatit pachetul de servicii oferit copiilor. In al treilea an (2011) cifra de afaceri din perioada ianuarie- iulie ramane neschimbata urmand ca din sptembrie 2011 crestem capacitatea capacitatea de pregatire cu inca o grupa de 15 copii ANALIZA RISCULUI Analiza riscului proiectului de investiţie. Managerii se confruntă cu lipsa unor informaţii unor informaţii precise legate de estimările privind viitoarele vânzări, costurile şi profiturile legate de produsele prin care se valorifică o investiţie. De aceea ei trebuie să ceară să li se prezinte mai multe variante şi alternative, chiar din acelea bazate pe circumstante mai puţin probabile, dar totuşi dar totuşi posibile. Apar efectele unor abateri prin estimarea probabilităţii de apariţie al altor evenimente ce nu se aseamănă nici cu evenimentul aşteptat şi nici cu alternativele posibile. posibile. În afar ă de acestea, cercetările cercetările menţionate menţionate nu zugrăvesc zugrăvesc situaţia situaţia realităţilor realităţilor în care toate variabilele sunt supuse supuse schimbării simultane, în diferite ritmuri şi în diferite direcţii. Planificarea Planificarea activităţilor activităţilo r legate de valorificarea valorificarea investiţiilor investiţiilo r proprii fac să să apar ă în firme anumite situaţii de intrări, noi domenii de acţiune, cum sunt:  proiecte de noi produse ;  metode de producţie şi tehnologii noi sau pătrunderi pe o piaţă nouă ;  iniţierea de fuziuni de firme;  cumpărarea unor licenţe unor licenţe străine ;  valorificarea brevetelor cumpărate pe piaţă internă şi externă. Aceste acţiuni implică nu numai cheltuieli , dar şi dar şi riscuri. Riscul este un concept multidimensional multidimensional , iar o definiţie comună şi satisfăcătoare pentru multe decizii manageriale manageriale care trebuie să fie luate, este stabilită cu ajutorul teoriei teoriei probabilistice. probabilistice. În conformitate cu această teorie riscul este probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit, măsura riscului se va face în termenii unei probabilităţi a pierderilor sau cel puţin la venitul aşteptat pe care vrem să-l să-l realizăm. Distribuţia acestor venituri este perfect s imetrică în jurul profitului (venitului aşteptat). Pornind de la ideea unei distribuţii normale, considerăm că avem nevoie de o măsură a acestei distribuţii probabilistice a riscului, această măsură se reduce la calculul deviaţiei standardizate. Astfel o deviaţie standard mică implică o distribuţie probabilistică restrânsă, iar în consecinţă alternativa este mai puţin riscantă. Probabilitatea realizării unui eveniment este dată de raportul dintre numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor posibile. Axiomele probabilităţii probabi lităţii sunt 1. X [E,K],P(X)>0 2. p(E) = 1 3. P(X U Y) = P(X)+P(Y) ; P(X+X)=P(X)+P(X)=1 În consecinţă cu cât valoarea probabilităţii este mai apropiaţă de 1 cu atât şansa de realizare a evenimentului aleator este mai mare. Cu cât valoarea lui este mai aproape de o şansa de realizare a evenimentului este mai mică (aproape de imposibil). 1. Se calculează într-o primă etapă media distribuţiei sau valoarea aşteptată. aşteptată.

2. Se scade valoarea aşteptată din fiecare posibil efect şi se obţine obţin e un set de deviaţii despre valoarea aşteptată. 3. Se ridică la pătrat fiecare deviaţie şi se înmulteşte se înmulteşte deviaţia pătratică cu probabilitatea întâmplării fiecărui efect relatat. Se însumează însumează aceste categorii, media aritmetică ale deviaţiilor pătratice este variaţia distribuţiei probabilistice. 4. Se calculează deviaţia standard. 5. Se calculează coeficientul de variaţie al riscului. În general se se identifică trei posibile posibile atitudini ce depind de risc :  o dorinţă pentru risc ;  o aversiune a riscului;  o indiferenţă faţă de risc. Un căutător al căutător al riscului este acela care preferă riscul, dându-i o şansă între două investiţii mai mult sau mai puţin riscante cu venituri monetare identice, căutăţorul de risc va selecţiona investiţia cea mai riscantă iar cel care evită riscul va selecta cea mai puţin riscantă investiţie. Persoana care este indiferentă la risc este indiferentă la orice investiţie pe care o primeste. De aici apare întrebarea: dând dând două alternative de investiţie cu aceleaşi venituri aşteptate de ce majoritatea celor care iau decizii preferă să rişte mai putin? Teoria utilităţilor îşi îşi propune să răspundă la această problemă, în esenţă riscul înseamnă probabilitatea (ca având) unui efect de a se întoarce înapoi într-o mai mică sau mai mare măsură, decât ne aşteptăm. A: reducerea utilităţii limită a banilor

Relaţia utilitate-venit utilitate -venit B: utilitatea limită constantă a banilor C: creşterea utilităţii limită a banilor Dacă Dacă o firmă firmă alege între două două metode alternative de acţiune, acţiune, un procedeu va rezulta la profituri aşteptate mari, dar cu un risc mare, în timp ce altul va avea profituri aşteptate mici, dar un risc redus. Vor fi capabile profiturile mari să diminueze riscul ridicat ? Dacă da alternativa alternativa riscantă este preferată primei ; dacă nu procedura mai puţin riscantă va fi adoptată. De aici se impune o reglare a modelui firmei pentru risc. Valoarea firmei: St: venituri din vânzări ; Ct: costuri ;

Alexandrescu Beatrice M anageme anagementul ntul proi ectelor ctelor

nt : profiturile aşteptate în fiecare an “t” ;

i : rata dobânzii alocate ; n : termenii de profit. Numeroase metode au dezvoltat implicaţiile implicaţiile riscului în modelul valorii firmei. Cea mai frecvent folosită metodă presupune unele modificări a ratei dobânzii alocate “i” aceasta fiind înlocuită de coeficienţii reglării riscului.

Curba pieţei neutre sau funcţia venit-risc Se constată că nivelurile cerute corespund unui nivel de risc perceput să fie asociat cu o investiţie particulară. În acest sens putem să modificăm valoarea modelului de bază considerând pentru riscul respectiv o ajustare a ratei dobânzii “i”. Arborii de decizie stabilesc secvenţa de eveniment în problema decizională procedându-se procedându-se la examinarea ramurilor ramurilor şi a fiecărui punct de decizie. Gradul de detaliere al arborelui decizional depinde de numărul deciziilor succesive şi de numărul de evenimente alocate . Analiza riscului prin simulare a fost folosită ca procedeu de cuantificare a incertitudinii pe care o implică rata antecalculată a recuperării investiţiei necesară la înfiinţarea la înfiinţarea unei noi filiale a unei firme. Analizându-se rentabilitatea ei, amplasamentul avut în vedere, lucru ce duce la o fundamentare mai temeinică temeinic ă a deciziilor privind amplasamentul respectiv. Modelarea sistemelor economice, crearea de sisteme expert este esenţială pentru diagnosticarea diagnosticarea şi evaluarea riscurilor firmei. Sintetic, punctăm: • Perceperea realităţii realităţii economice impune tot mai mult utilizarea metodelor statistice. Realitatea înconjurătoare înconjurătoare în general, şi cea economică în particular, este percepută de fiecare dintre noi din cele mai diverse puncte de vedere, informţia informţia receptată receptată prin intermediul simturilor determinând universul universul mental. Astfel, metodele statistice au ca scop să utilizeze informaţiile culese în scopul obiectivizării spaţiului mental. Dacă spaţiul fizic este limitat la trei dimensiuni, spaţiul mental are proprietatea unei dimensiuni nelimitate.

30


7.DECLARATIA DE SCOP

DECLARATIE DE SCOP SCOPUL PLANULUI Gradinita KIDCARE PICOLLINO, PICOLLINO , are ca principal obiect de activitate prestarea prestarea de servicii . Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului. copilului. Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra serviciului serviciului astfel : Gradinita are un nume puternic pe piata Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata Este adptata nevoilor consumatorilor Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate Raspunde exigentelor clientilor Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de securitate cu camere video Gradinita are o uniforma personalizata, personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale. In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor sa-si educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste. Obiectivele noastre sunt:  ca tariful sa reprezinte „ pret si satisfactie”.  De supravietuire a intreprinderii  De profit  Legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata) Cel care a studiat pentru prima oara concurenta concurenta monopolistica monopolistica a fost E. Chamberlin, unde afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil asupra cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti. Gradinita are nevoie de publicitate astfel : - La radio ( 100 RON/ luna) - Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale – emisiuni pentru copii) - Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri, baloane) - Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite evenimente facute prin cadrul gradinitei) - Prin discursuri Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: „ Educatia este cea mai importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati”.

Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald.

31


9. PRODUCTELE Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si avem ca optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt dusi la teatre de copii si la gradina zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o camera speciala pentru a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe viitor, sunt prevazute amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii trebuie sa aiba grija de ele. Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp pentru o noua zi In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel detin monopolul pe aceasta piata. Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este foarte mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii parinti i atunci cand pleaca la serviciu.

Definirea drumului Critic . Graful Gantt Programarea şi urmărirea activităţilor proiec tului se face cu graficele GANT de planificare a activităţilor proiectului activităţilor proiectului care pot fi realizate utilizând unul din softurile de management de proiect precum Microsoft Project Management Planificarea Proiectului

32


33


PROIECTUL DE BUGET Demersul Cont de rezultate previzional (fără TVA)

(1)

Cheltuieli  Cheltuieli de exploatare  Amortizări  Cheltuieli financiare (necifrabile la primul pasaj) BENEFICIU (2)

Produse  Cifra de afaceri

PIERDERE

Calculul necesarului de fond de rulment Stocuri medii + nivelul mediu al creditelor clienţi – nivelul mediu al creditelor furnizori BILANŢ DE PLECARE

(3) Activ   

Pasiv Cheltuieli Imobilizări fără TVA NFR

   

(4) Încasări cu TVA Plăţi cu TVA Ecart Cumul

Capital Decontări cu asociaţii privind capitalul Subvenţii sau prime Împrumuturi pe termen mediu mediu şi lung

PLAN DE TREZORERIE Luna Luna 1 2 -

+

Luna 3 +

Luna 12 -

+ -

Calculul cheltuielilor financiare

credit

(5)

Planul financiar la sfârşitul primului an

Nevoi (durabile) Resurse (durabile)  Cheltuieli  Capital  Imobilizări fără TVA  Decontări cu asociaţii privind capitalul  NFR  Capacitatea de autofinanţare  Rambursarea în primul rând a împrumuturilor împrumuturilor la  Subvenţii sau prime termen Împrumuturi pe termen mediu mediu şi lung (6)

Verificări / Calculul Calculul punctului mort / Calculul preţului de cost Primul pasaj

pe termen termen scurt

credit pe termen lung şi mediu

al doilea pasaj, pasaj de „control” 34


COSTUL PROIECTULUI (1) Conturile de rezultate previzionate

Vânzări de mărfuri Producţia vândută Producţia stocată Subvenţii din exploatare A. – A. – Produse din exploatare Achiziţii (inclusiv sub-contractare) sub -contractare) Variaţia stocurilor Cheltuieli exterioare 1 - Sub – Sub –total total B. - Valoare adăugată A - 1 2- remunerarea personalului 3- cheltuieli sociale 4- impozite, taxe şi alte vărsăminte C. - Excedent brut de exploatare B – (2+3+4) 5- Cheltuieli Cheltuiel i cu amortizarea D. - Rezultatul exploatării C -5 6-Produse financiare 7-cheltuieli financiare financiare pentru datorii pe termen mediu şi lung 8- cheltuieli financiare pentru datorii pe termen scurt E. - Rezultatul net înainte de impozitare 9-impozitul pe profit 10- dividende F1 – F1 – Rezultatul ne-distribuit F2- Autofinanţarea netă

An 1 330000

An 2 363000

An 3 544500

330000

363000

544500

14443

14443

19484

51362 65805

56498 70941

62147 81631

264195

292059

462869

88020 34020 3404

88020 34020 3404

88820 34330 4906

138751

166615

334810

5609

5609

6164

133142

161006

328646

0

0

0

133142

161006

328646

21303 0

25761 0

52583 0

111839

135245

276063

111839

135245

276063

35


PROIECTUL DE BUGET Calculul necesarului de fond de rulment      

Ipoteze de furnizat Achiziţii consumate plus sub -contractare în % din CA Termen mediu de plată al furnizorilor şi sub contractanţilor contractanţilor în număr de luni Stocuri de materii prime în număr de luni de achiziţie fără TVA Stocuri de produse în curs: durata medie a ciclului de fabricaţie în număr de luni Stocuri de produse finite în număr de luni de vânzare Termenul mediu de plată pentru clienţi în luni

Calculele dvs. RESURSE  Furnizori (fara TVA)

1. Total RESURSE UTILIZĂRI  Stoc materiale  Produse în curs  Produse finite

Anul 1 20%

Anul 2 Anul 3 19.5% 15%

1

1

1

0

0

0

1

1

1

Anul 1

Anul 2

Anul 3

9390

9390

9390

9390

9390

9390

0 0 0

Total stocuri Clienţi (cu TVA)

0 330000 363000 544500

2. Total utilităţi Necesarul de de fond de rulment (2 – (2 – 1)

330000 363000 544500 320610 353610 535110

 

36


PROIECTUL DE BUGET- CASH-FLOW-ul CASH-FLOW-ul PROIECTULUI PROIECTULUI Bilanţul previzional ACTIV Imobilizări nete Terenuri Construcţii Instalaţii Material Altele Stocuri Materii prime În curs Produse finite Realizabil şi disponibil

Client + efecte de primit Alţi debitori Casă + Bancă

Total activ PASIV Fonduri proprii Capital social Provizioane Rezerve + Rezultatul raportat Autofinanţarea Subvenţii şi ajutoare Datorii pe termen mediu şi lung Datorii pe termen scurt

Furnizori + Efecte de plată Stat Bănci Alte datorii pe termen scurt

Bilanţ de Bilanţ de plecare

%

Sfârşitul primului an

70.000. 173250 ……….. ……….. ……….. 243250

70.000 168919 ……….. ………..

Sfârşitul % celui de-al doilea an

Sfârşitul % celui de-al % treilea an

238919

70.000 164588 ……….. ……….. ……….. 234588

70.000 160257 ……….. ……….. ……….. 230257

……….. ……….. ……….. 0

……….. ……….. ……….. 0

……….. ……….. ……….. 0

……….. ……….. ……….. 0

… …….. ……….. 175000 175000 418250

… …….. ……….. 189198 189198 428117

……….. ……….. 330052 330052 564640

… …….. ……….. 612282 612282 842539

175000 ……….. ……….. ……….. 0

175000 ……….. ……….. 111839.

175000 ……….. ……….. ……….. 135245....

175000 ……….. ……….. ……….. 276063

175000 0

286839 0

310245 0

451063 0

140000

124714

109428

94142

0

37


Total pasiv

315000

411553

419673

545205

PROIECTUL DE BUGET CASH-FLOW-ul PROIECTULUI Planul de trezorerie Ian.

Feb.

Mart.

Aprilie

1. Sold la începutul lunii ncasări cu TVA 30.000 30.000 30.000 30000 - din prestari servicii

Mai

Iunie

Iulie – Iulie – Decembrie

30000 30000 162000

- din afara exploatării - aport de capital împrumuturi contrac-tate pe termen mediu şi lung - prime (subvenţii) 2. TOTAL Plăţi cu TVA 17874 15937 1 5937 15937 1593 7 15937 - din exploatare - plata mărfurilor, aprovizionare, materii prime, furnituri, apă, energie etc - alte cheltuieli externe - impozite, taxe şi vărsăminte asimilate cheltuieli cu personalul - impozitul pe profit, TVA vărsată - cheltuieli financiare - din afara exploatării rambursarea împrumu-turilor împrumu-turilor la termen - investiţii în imobilizări 3. TOTAL 17874 15937 1 5937 15937 1593 7 15937 4. Sold 1 al lunii = 2 – 2 – 3 12126 14063 1 4063 14063 1406 3 14063 5. Sold la sfârşitul lunii 42126 44063 4 4063 44063 4406 3 44063 =

15937 15937 79685

15937 15937 79685 14063 14063 82315 44063 44063 244315

1+ 4 38


PROIECTUL DE BUGET - PLAN DE FINANTARE FINANTARE Planul de finanţare pe 3 ani Nevoi (durabile) Cheltuieli Investiţii HT

cumpărarea unui teren investiţii imobiliare amenajări material altele Necesarul de fond de rulment -

Anul 1 218161

173250 10000

constituire 320610 creştere Rambursarea împrumuturilor împrumuturilor pe termen mediu şi lung

Resurse (durabile) Capitaluri proprii Capacitatea de autofinanţare autofinanţare Ajutoare şi subvenţii Credite pe termen mediu şi lung Total resurse Ecartul anual = Nevoi/Resurse Nevoi/Resurse

Anul 3 268437

70000

-

Total nevoi

Anul 2 227755

5000

353610

535110

792021

581365

808547

175000

175000

175000

140000 315000

175000

175000

2.51

3.32

4.62

T. V.A. ! Nu este cazul deorece suntem declarati neplatitori de TVA in primul an Mecanism  TVA colectată din vânzări De fiecare dată când întreprinderea facturează o vânzare de bunuri sau servicii ea trebuie să menţioneze o sumă la care adaugă TVA TVA colectată este datorată: - odată cu livrarea mărfii dacă este vorba de produse; 39


odată cu încasarea preţului dacă este vorba de prestarea unui serviciu.  TVA recuperabilă Întreprinderea îşi plăteşte ea înşişi, furnizorii furnizorii TTC  TVA de plată (TVA exigibilă) ex igibilă) TVA de plată = TVA colectată – TVA recuperabilă -

Declaraţia si plata TVA Contribuabilii supuşi regimului normal: depun lunar declaraţia de TVA (formularul tipizat) şi achită în acelaşi timp taxa exigibilă. Dacă aveţi o CA mai mare de 100.000 EURO pe an depuneţi declaraţia lunar, şi mai mică pe trimestru. RENTABILITATE Rentabilitate

Rentabilitate din exploatare

Primul an 0.44

Anul al doilea 0.48

Al treilea an 0.60

Rentabilitate comercială

0.36

0.38

0.52

Rentabilitatea capitalurilor capitalurilor

0.76

0.92

1.88

Calculul punctului mort Primul an

Anul al doilea

Al treilea an

Punctul mort CA critică / CA prevăzută NU ESTE CAZUL DEOARECE COSIDERAM CA CALCULELE AU FOST CORECTE SI NU AVEM NICI CE ADAUGA La sfârşitul acestei etape, aţi realizat prima abordare a studiului financiar. Cifrele au fost menţionate şi poate aţi fost determinat să precizaţi, sau să reconsideraţi anumite elemente ale proiectului. Rămâne de reluat tot studiul financiar incluzând noile date pe care le -aţi calculat. 

Construcţia finală a contului de rezultate va ţine cont mai ales de cheltuielile financiare pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung. Luarea în considerare a acestor cheltuieli financiare va modifica rezultatul de exploatare.



Construcţia finală a planului de finanţare : integrarea cheltuielilor financiare suplimentare va diminua beneficiul de exploatare, chiar îl va suprima la fel ca şi capacitatea de autofinanţare. Trebuie deci să ţineţi cont de aceste lucruri în 40


planul de finanţare recalculând autofinanţarea şi să o prevedeţi la valoarea justă. În acest acest caz ajungeţi ajungeţi la un plan plan de finanţare finanţare corectat. 

Construcţia bilanţului previzionat la sfârşitul primului an. Aţi reconstituit toate operaţiunile financiare cerute de crearea întreprinderii şi funcţionarea activităţii. Puteţi realiza o „fotografie” a întreprinderii aşa cum va fi ea la sfârşitul primului an. Administrator, Alexandrescu Beatrice

Anexa 3 CONTRIBUTIE CAS angajat CAS angajator Carti de munca Contrib. Concedii boala Fond garantare salarii Fond accidente Fond sanatate asigurat Fond sanatate asigurator Fond somaj Fond somaj Impozit pe venit TOTAL GENERAL

VALORILE % 9.5 19.5 0.25 0.85 0.25 1.074 6.5 6 1 2 16 63

Din care contributiile se impart astfel pe luna: -

33% plateste angajatul

-

30% plateste angajatorul

ANEXA 4 BANII DIN CONT SI CASA CAPITALUL SOCIAL

175000 RON ( 50.000€)

CREDIT ( pe 20 de ani)

140000 RON ( 40.000€)

Din care s-au cheltuit la inceput cu: -

Cumparare de teren, prin contract de vanzare-cumparare, pe strada Campulung, oras Targoviste, pe numele societatii „ KIDCARE PICOLLINO”, a 1000 mp 2 avand costul total de 20.000€( 70.000 RON)

41


-

Constructia cladirii de 198 mp 2 utili, costand metrul patrat 250€ TOTAL 49500€ ( 173250 RON)

42

proiect infintare gradinita

Recommend Documents