Cuprins Introducere.........................................................................................................................1 Capitulul I Parcuri si locuri de recreere in Bucureşti........................................................................2 1.1. Scurt Istoric...................................................................................................................2 1.2. Descrierea parcurilor din Bucureşti..............................................................................2 Concluzii.............................................................................................................................6 Bibliografie.........................................................................................................................7 INTRODUCERE „Activitatea de utilitate publică reprezintă oricare activitate, desfăşurată în conformitate cu scopul şi obiectivele organizaţiei şi cu respectarea prevederilor legale, care sprijină sau promovează interesul general al publicului larg sau al unei comunităţi.“ 1 Imaginea de dinainte de 1990 a periferiilor sumbre ale oraşelor, dominate de terenuri virane, uzine şi fabrici mamut, începe treptat să se schimbe. Locul fostelor platforme muncitoreşti este luat de parcuri industriale moderne, unde îşi desfăşoară activitatea companii multinaţionale de top. Parcurile constituie pentru oraşe elemente de regenerare, atât a mediului şi sănătăţii, dar şi social prin agrement, relaxare şi că loc de întrunire a societăţii urbane, ocazionând şi funcţii de educaţie şi cultură. În marile aglomerări urbane- unde poluarea atinge zilnic cote alarmante datorită creşterii numărului de autovehicule, de fabrici şi de instalaţii tehnologice care nefiind prevăzute cu filtre speciale emană în mediul înconjurător cantitai enorme de dioxid de carbon şi multe alte substanţe poluante ( clor, sulf, fosfaţi, etc.)- se impune luarea de măsuri imediate prinvind extinderea spaţiilor verzi, îngrijirea, protecţia parcurilor deja existenţe. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui repere importante pentru crearea de noi oaze de vegetaţie. Deasemenea, pe lângă îmbunătăţirea calităţii mediului, parcurile mai au şi un rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluării fonice, o importantă sursă de stres pentru locuitorii marilor oraşe În perioadă interbelică, parcurile capitalei îşi câştigaseră un stătut şi o personalitate bine definite, în funcţie de activităţile pe care le găzduiau cu preponderentă. Majoritatea marilor parcuri au fost lansate între anii 1935-1940 în cadrul festivităţilor urbanistice „Luna Bucurestilor” (9 mai-9 iunie) evenimente cu efecte majore asupra impulsionării turismului, generând implicit şi o importantă creştere economică. Apoi, după ocuparea postbelică a ţării activităţile care confereau identitate parcurilor Bucureştilor au scăzut în intensitate şi frecvenţă, până la dispariţia totală. Astfel, statutul parcurilor de repere distincte ale vieţii sociale a capitalei s-a estompat şi chiar şters din conştiinţă publică, cu efecte negative asupra atractivităţii şi rolului lor. Marile parcuri ale Bucureştiului au fost proiectate şi iniţial de mari arhitecţi străini, dar partea cea mai valoroasă din ultima perioadă de dezvoltare a fost exprimarea 1
Legea privind organizaţiile de utilitate publică
1
şcolii româneşti de arhitectură şi a unor mari sculptori români. Toate realizările acestora rămase până azi sunt obiecte de patrimoniu naţional, Parcul Herăstrău şi Muzeul Tehnic din Parcul Carol fiind de importantă şi notorietate europeană, primul chiar principalul obiectiv turistic al Capitalei României. Capitolul I Parcuri şi locuri de recreere în Bucureşti 1.1. Scurt Istoric
Istoricul parcurilor din Bucureşti : - Parcul Kisseleff - realizat în 1844, după crearea şoselei de către generalul P.Kisseleff în 1832, că loc de promenadă, cuprinde Muzeele de Etnografie şi Geologie, Bufetul Mincu şi numeroase sculpturi monumentale - Grădină Cişmigiu- 1856, creaţie a peisagistului Carl Mayer din Berlin are specificul de parc englezesc, promenadă şi lac cu bărci - Grădină Botanică- 1891, conţine Inst.Botanic cu muzeu - Parcul Cotroceni- 1893, împrejmuieşte Palatul Cotroceni - Parcul Carol - 1906 - Grădină Icoanei şi Parcul Ioanid-1875 + 1910, sunt două parcuri publice alăturate, în stil romantic francez, amintind Parcul Monceau din Paris. - Parcul Herăstrău (fost Na_ional / Carol ÎI / I.V.Stalin) 1936-1940 - Parcul Naţional (fost Vergului) a 1939 - Parcul Tineretului- 1974 (prevăzut în sistematizarea din 1935). În prezent are specific mixt şi este într-o avansată stare de neîngrijire. - Parcuri de cartier de importantă locală: Bazilescu, Tei, Plumbuita, IOR, Titan, Drumul Taberei, Morii-Crângaşi. 2.1. Descrierea parcurilor din Bucureşti Alături de muzee, monumente de arhitectură, lăcaşuri de cult, parcurile şi grădinile Bucureştiului constituie unul din punctele de atracţie importante ale capitalei. În toate cartierele Bucureştiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor oraşului şi turiştilor posibilitatea de recreere şi agrement în mijlocul naturii. De asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reţeaua hidrografica a Bucureştiului (Herăstrău, Floreasca, Băneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogoşoaia) sunt amenajate adevărate parcuri şi grădini. Dintre acestea se pot menţiona: Grădină Botanică, Grădină Cişmigiu, Parcul Herăstrău, Grădină Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul Carol. Se disting prin mărime, frumuseţe şi amenajare Grădină Botanică, Grădină Cişmigiu şi Parcul Herăstrău.
2
Grădină Botanică Situată pe Şoseaua Cotroceni, actuală Grădină Botanică a fost amenajată începând cu anul 1884. Are o suprafaţa de 17,5 Hă şi cuprinde peste 10.000 de specii de plante. Grădină este concepută că un parc dispunând de alei ascunse printre zonele verzi şi este un punct de interes atât pentru botanişti cât şi pentru locuitorii oraşului care regăsesc aici un colţ de natură deosebit prin varietatea şi frumuseţea speciilor de plante. În incintă grădinii se află Institutul Botanic şi Muzeul Botanic. Parcul Herăstrău sau Parcul Naţional Carol al ÎI-lea a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 hă) şi este cel mai mare parc al Bucureştiului. Face parte din lanţul de lacuri al râului Coentina. În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafaţa de cca 110 hă. Parcul Herăstrău situat pe ambele maluri ale lacului Herăstrău, între Bd-ul Aviatorilor, Bd-ul C.Prezan, Sos. Kiseleff, Sos.Bucureşti-Ploieşti, Sos. Băneasa şi Sos. Nordului, este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Bucureşti. În incintă parcului se află Muzeul Satului, un parc de distracţii pentru copii, Palatul"Elisabeta", debarcader pentru vaporaşe şi bărci, terenuri şi baze sportive, "ExpoFlora", restaurante şi numeroase busturi. Punctele de atracţie deosebite le constitue : Zonă Expoflora, organizată pe o suprafaţa de 15 hă, în care an de an se realizează decoruri florale de o înaltă măiestrie artistică; Insulă Trandafirilor, a cărei compoziţie are două axe, una care deschide perspectivă către Muzeul Satului şi altă care face legătură cu restul parcului. Începând cu 1 Iunie până toamnă insulă este viu colorată de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrastează armonios cu verticalitatea stâlpilor de susţinere; Grădină Japoneză, amenajată în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze; Monumente şi statui "Aleea Cariatidelor" de Constantin Baraschi a produs senzaţie la lansarea ei din cadrul sărbătorii "Lunii Bucureştilor" - 1939, fiind transpunerea unui element clasic grecesc în stil românesc. Ţăranca romană reprezentată este privită cu pietate: figură aristocratică, siluetă zveltă, strai românesc tipic, remarcabil prin eleganţă sobrietăţii motive populare pe mânecile iei, horbote la mâini şi poale. Dar în picioarele goale! Aleea a fost distrusă la un moment dat, actualul grup a fost refăcut având că model o copie autorizata făcută de artist, care se găseşte în Cimitirul Belu. Statuia generalului de Gaulle, în Parcul Herăstrău, la intrarea dinspre Piaţă Charles De Gaulle a fost dezvelită cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, în septembrie 2006. Are o înălţime de 4,7 metri şi cântăreşte aproximativ cinci tone. - Sporturi extreme: pe lângă alte sporturi ce pot fi practicate în incintă parcului, "datul cu rolele" este de departe preferat. Skate Park este locul de întâlnire al rollerilor din Bucureşti. Proiectele pentru acest parc au fost făcute de arhitecţii Pinard şi Rebhun, aleile fiind proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Meritul deosebit îi revine arhitectului Fr. Rebhun care a realizat compoziţia vegetală (arbori, arbuşti, flori). În timp s-a considerat necesar că parcul poate fi amenajat în două zone: una liniştită rezervată pentru odihnă şi
3
cultură (pe terenul unde este parcul vechi) şi o zonă destinată odihnei active, sportului şi distracţiilor (situate dincolo de lac). Această a două zonă a fost proiectată de arh. Vişan şi tehn. Mateescu astfel încât să se obţină o unitate armonioasă între cadrul natural şi partea proiectată, ţinându-se cont şi de arhitectură celeilalte zone a parcului. Parcul a fost dotat cu lucrările edilitare necesare: reţea de apa pentru băut şi stropit, parţial cu reţea pentru evacuarea apelor uzate şi de ploaie, reţea de lumina electrică. Că dotări în prima zonă, a parcului Herăstrău vechi, se află două teatre - unul pentru adulţi şi altul pentru copii două pavilioane pentru expoziţii, biblioteci, umbrar pentru lectură şi şah, debarcadere, bănci, iar în zonă parcului Herăstrău nou sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante, etc. Grădină Cişmigiu este amplasată pe un teren mastinos cu multe bălţi, cu izvoare subterane care nu seacă niciodată, a fost creaţă de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer în anul 1843. Începând din anul 1851 se aduc în zonă zeci de mii de care de pământ şi se realizează noi plantaţii cu plante aduse de la Viena a platani, frasini pletoşi, aluni, peri, meri decorativi, liriodendroni, magnolii. Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860. O parte a grădinii Cişmigiu a fost cedată pentru deschiderea Bulevardului Regină Elisabeta (1878-1884).Suprafaţa actuală a Grădinii Cişmigiu este de aproximativ 14 hă. De-a lungul aleilor au fost plantate specii arborescente pentru a apăra publicul de căldură verii bucureştene şi de praful oraşului. Zonele de promenadă sunt reprezentate de alei lărgi, drepte sau sinuoase. Pentru odihnă au fost prevăzute colţuri izolate, liniştite, cu bănci comode.Înfăţişarea actuală a grădinii este datorată arhitectului F.Rebhun, care a amenajat şi lacul existent aici, în anul 1910. Pe timpul verii se pot face plimbări cu barcă, iar pe timp de iarnă lacul se transformă în patinoar. Unicitatea Grădinii Cişmigiu o regăsim în concepţia şi diversitatea materialului dendrologic , aici găsindu-se unele exemplare declarate aarbori ocrotiti”, printre care: Platanus x acerifolia; Picea excelsa inversă (molid roşu); Torreya nucifera - lângă Grotă; Torreya californica; Cedrus atlantică (pin roşu japonez). Puncte de atracţie în grădină Cişmigiu: - Grădină de trandafiri, compusă din mici ziduri de piatră, pergole de lemn, lanţuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agăţători; Rondul român care este o platformă circulară cu diametrul de 20 m cu patru puncte de acces. Colţul cu arbori şi arbuşti - cu frunze persistente iarnă, de lângă Liceul Gh. Lazăr. Colţul şahiştilor; Colţul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podete, balustrade ; Izvorul lui Eminescu - situat la bază pantei dinspre B-dul Ştirbei Vodă. Parcul Carol I Proiectat în anul 1900 de către arhitectul E. Redont, Parcul Carol I a fost inaugurat în anul 1906. Parcul a fost amenajat pe o veche plantaţie de vie, fiind considerat la vremea respectivă printre cele mai frumoase parcuri ale oraşului.
4
Parcul se întinde pe cca. 45 hă.Lacul de mărime mică este traversat de un pod placat cu dale de marmură. Borduri de Buxus sempervirens şi rabate cu trandafiri încadrează parterul central al parcului, având de o parte şi de altă alei cu aliniament de tei. Ritmicitatea şi mărimea buxusului amplasat de-a lungul aleii centrale oferă parcului o înaltă ţinută artistică. Aleea centrală a parcului Carol I este amenajată în stil geometric, în restul parcului intalnindu-se un traseu cu alei sinuase, vegetaţia fiind grupată astfel încât crează imagini romantice. Puncte de atracţie în Parcul Carol I: - Arenele Române, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri în aer liber; - Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" care a fost inaugurat în anul 1909 şi reorganizat în anul 1954. - un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii. - Turnul lui Vlad Ţepeş, care adăposteşte un rezervor de apa; - Monumentul soldatului necunoscut, adus în anul 1991 de la Mărăşeşti; - Statuile "Giganţii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea; - Fântână Cantacuzino, monument de artă în stil neoclasic, construită în anul 1870, fiind decorata pe faţadă şi părţile laterale cu basoreliefuri şi plăci de ceramică reprezentând cavaleri medievali şi steme. Parcul Circul de Stat Amenajat în anul 1960, pe o suprafaţa de 26 hă, cu un relief aparte, realizat aproape în întregime artificial, Parcul Circul de Stat Bucureşti, a fost construit cu scopul de a scoate în evidenţa clădirea Circului de Stat. Proiectul de amenajare al parcului a fost realizat de arhitectul Valentin Donose. Peluzele lărgi createde la clădirea Circului pînă la ochiul de apa, nelipsit din cadrul parcurilor bucureştene, coboară în pantă lînă. Taluzul lacului a suferit în timp modificări esenţiale pentru a remedia aspectul de groapă pe care îl prezintă lacul. Terasele proiectate în succesiune fac o trecere gradată între cotele superioare ale terenului şi circulaţia din jurul lacului. Pentru a creă un parc aerat, plantaţia a fost distribuită liber, notă deosebită făcând grupele de coniferi ce pot fi observate din tot parcul. Sculpturile în arborii uscaţi realizate cu multă originalitate şi imaginaţie de artistul plastic C.Teodorescu prezintă un important punct de atracţie al parcului. Parcul Tineretului Parcul Tineretului, situat la o distanţă mică de centrul oraşului, în zonă denumită „Valea Plangerii”, are o suprafaţa de peste 80 hă. Încă din anul 1935 există o schiţa schiţa de sistematizare a acestei zone verzi, dar amenajarea efectivă a parcului a început în 1965 şi lucrările au durat până în 1974. Diferenţele mari de nivel (până la 16m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglindă lacului. Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului a avut în vedere realizarea unei zone vaste de verdeaţă pentru odihnă şi recrearea populaţiei din ansamblurile de locuinţe din partea sudică a oraşului. În cuprinsul parcului a fost amplasată Sală Ioan Kunst Ghermanescu (fostă Sală Polivalenţă)
5
destinată unor acţiuni culturale şi competitiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii de odihnă şi un debarcader. Puncte de atracţie în Parcul Tineretului : - rozariu circular cu diametrul de 200 m , prevăzut cu alei interioare dalat; - un parter curbat , cu lăţime variabila , încadrat de alei cu platani conducând spre aleea dalata care domină priveliştea.
CONCLUZII
„Daca omul pierde grădinile, pădurile şi cărările se va pierde pe şine însuşi.” Prin vizitele în parc, oamenii îşi vor mari orizontul ştiinţific, îşi vor dezvoltă spiritul de observaţie, îşi vor formă atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător. Vor învăţa să protejeze natură şi să o folosească în mod raţional. Îşi vor da seamă că defrişările masive au dus la schimbări climatice majore, lucru care a favorizat dezastrele produse în zonă noastră în ultimul timp. Pădurea este „aurul verde al Pamantului”, este indispensabilă echilibrului natural al vieţii. În România pădurea ocupă mai mult de un sfert din suprafaţa şi mai bine de jumătate din patrimoniul natural vegetal. Refacerea pădurilor degradate şi mărirea suprafeţelor împădurite trebuie să fie preocupări fundamentale, atât pentru silvicultori, cât şi pentru toţi cetăţenii. Parcurile sunt complexe tehnologice şi economice ce pot găzdui centre de cercetare ştiinţifică, pot oferi pregătire continuă, prognoze, asigurând toate facilităţile necesare organizării de târguri şi expoziţii şi dezvoltare de piaţă. Ocrotirea tuturor plantelor- de la firul de iarbă pe lângă care trecem nepăsători deseori, până la arborii seculari la umbră cărora ne odihnim în zilele fierbinţi de vară a trebuie să fie o datorie de onoare al fiecărui locuitor al acestei planete. Pe lângă binele imens pe care ni-l fac zi de zi , râvnă noastră de a nu rămâne indiferenţi la acte de vandalism ale unor semeni de-ai noştri , ar fi o răsplată binemeritată . Şi ce bucurie în suflet am simţi dacă trecând pe o stradă oarecare dintr-un oraş oarecare , ne-am putea mândri spunând : ”Acest copac a fost plantat de mine ! ”2
2
J.R.Oppenheimer
6
BIBLIOGRAFIE
1. http://ro.wikipedia.org 2. http://www.hoinari.ro 3. http://bucureşti.romaniaexplorer.com 4. http://www.tourismguide.ro 5. www.intbau.org 6. http://www.praward.ro
7
