Organele de Ocrotire a Normelor de Drept.[Conspecte.md]

1. Noţiunea justiţiei şi particularităţile ei. totalitatea organelor de jurisdicţie dintr -un stat; ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe; una dintre formele fundamentale ale activităţii statului, care constă în judecarea pricinilor civile sau penale şi în aplicarea pedepselor prevăzute de lege. Justiţie –  ceea  ceea ce este conform dreptului. Potrivit art.114 din Constituţia Republicii Moldova (C.R.M.), justiţia se înfăptuieşte în numele legii doar de instanţele de judecată. particularităţi ale justiţei:  Justiţia constituie monopol de stat, fiind realizată de organe concret stabilite de lege  – instanţe  – instanţe de judecată,  Justiţia este realizată în domeniile strict stabilite de lege. „reiese că justiţia are trei forme de realizare:  justiţia pe cauze civile civile –   –  cuprinde  cuprinde un cerc foarte larg de litigii legate de drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale  persoanelor fizice şi juridice.  justiţia pe cauze administrativ administrativee  – constă  – constă în examinarea şi soluţionarea cau zelor privind comiterea contravenţiilor administrative,  justiţia pe cauze penale penale –   – ţine ţine de examinarea cauzelor de săvârşire a infracţiunilor, prin stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor, aplicarea pedepselor celor vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor, dar şi achitarea celor nevinovaţi - Justiţia se realizează potrivit unor reguli procedurale  stricte. Justiţia este o activitate ce se desfăşoară după ce au fost încălcate normele juridice materiale. Pentru aceasta este nevoie de studierea minuţioasă a tuturor probelor ce demonstrează vinovăţia persoanei, examinarea tuturor circumstanţelor agravante şi at enuante, care vor determina mărimea optimă a pedepsei. - Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi în strictă conformitate cu legea.. În ce priveşte sintagma în strictă conformitate cu legea, prin ea se are în vedere că instanţa de judecată, la examinarea cauzelor, pe lângă obligaţia de a respecta regulile procedurale, mai au obligaţia de a aplica în mod corect normele materiale, Există însă situaţii, cînd asupra unui fapt îşi extind acţiunea două sau mai multe norme. În    





acest caz, instanţa de judecată urmează să o aplice pe cea, care reflectă cel mai exact natura juridică a faptei.  În rezultatul înfăptuirii justiţiei se aplică constrângerea de stat sau se refuză aplicarea ei . În cursul examinării cauzei penale, civile sau administrative, instanţa de judecată stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei,  prezenţa sau lipsa condiţiilor condiţiilor răspunderii juridice, după ce emite una din două hotărâri: aplicarea pedepsei, sancţiunii sau satisfacerea pretenţiilor reclamantului, sau neaplicarea măsurilor de constrâ ngere, prin achitarea inculpatului sau respingerea acţiunii civile. Sintetizând cele menţionate mai sus am putea defini  justiţia ca fiind activitatea instanţelor judecătoreşti, ce se efectuează potrivit anumitor reguli procedurale, îndreptată  spre examinarea şi soluţionarea cauzelor cauzelor penale, civile şi administrative date în competenţa acestora, precum şi a conflictelor apărute în procesul executării hotărârilor,  sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti. 

 participanţilor  participanţilor la proces, proces, trebuie trebuie să se realizeze realizeze strict strict  potrivit dispoziţiilor legii. În privinţa activităţii de înfăptuire a justiţiei, legalitatea are două aspecte:  –  Instanţele  Instanţele I. Aspect Organizaţional  –   judecătoreşti trebuie să fie organizate conform legii:  Activitatea instanţelor  –  Activitatea II. Aspect funcţional  –   judiciare să se desfăşoare conform legii . O cerinţă specială a legalităţii constă în aceea că t rebuie rebuie să fie aplicată legea care este în vigoare . 

 Principiul obligativităţii hotărîrilor instanţelor  judecătoreşti 

Principiul obligativităţii hotărîrilor judecătoreşti este un  principiu constituţion constituţional, al, care prin caracterul caracterul său obligatoriu obligatoriu asigură:  Ridicarea responsabilităţii judecătoreşti;  Activitatea instanţelor judecătoreşti  Controlul societăţii contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul respectării l egii. 2. Principiul legalităţii şi Principiul obligativităţii Astfel, Constituţia Republicii Moldova  prin art.120 hotărîrilor instanţelor judecătoreşti  prevede: Este Este obligatorie obligatorie respectarea respectarea sentinţelor sentinţelor şi a altor  Principiul legalităţii  Acest principiu stă la baza unui stat democratic şi de hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al drept. Caracteristica fundamentală a statului de drept o executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti constituie, sub acest aspect, cucerirea pe cale legală a definitive.  puterii de stat, şi apoi apoi exercitarea exercitarea sa în conformitat conformitatee cu „Hotărîrile instanţei judecătoreşti sunt obligatorii şi ne cerinţele legalităţii, ceea ce implică şi simţul executarea lor atrage răspunderea, conform legii” –   înscrie compromisului, adică recunoaşterea legitimităţii parţiale a art.20 al Legii Republicii Moldova privind organizarea argumentelor celorlalţi. De aceea într -un stat de drept,  judecătorească. dreptul îndeplineşte misiunea sa de intermediar între Tot acest capitol, Legea Republicii Moldova cu privire la idealurile morale, filosofice, şi forţele reale, sociologice, instanţele judecătoreşti economice prin art.8 stabileşte: între ordine şi viaţă. „cerinţele formulate de executorii judecătoreşti în vederea Totodată, acest principiu cere o ordine de drept în care locul suprem îl ocupă Constituţia –  legea fundamentală executării hotărîrilor judecătoreşti sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice”. a statului, existând obligaţia tuturor, organelor de stat, a organismelor sociale şi a cetăţenilor să se supună legii. În general, prin legalitate se înţelege respectarea şi 3. Accesul liber la justiţie şi Principiul –  dreptul  dreptul de executarea prevederilor Constituţiei Republicii M oldova, atac (Folosirea căilor de atac în procesul înfăptuirii legilor şi actelor normative subordonate legii de către toate  justiţiei); organizaţiile şi instituţiile statale şi nestatale, funcţionarii  – accesul accesul liber la justiţie Principiul  –   publici din cadrul lor, cetăţenii R.M., cetăţenii străini şi Astfel, art.115 al Constituţiei R M fixează: „Justiţia se apatrizii aflaţi pe teritoriul statului nostru . înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin Curţile de În conformitate cu principiul legalităţii –  Apel şi judecătorii”. 



În statul de drept justiţia capătă o pondere deosebită  pentru că potrivit principiului principiului democrati democraticc al separaţiei separaţiei  puterilor de de stat, autorităţii autorităţii judecătore judecătoreşti şti îi revine revine dreptul de a soluţiona litigiile de drept în urma manifestării ilicite. Justiţia trebuie să fie la cel mai înalt la îndemîna tuturor celor interesaţi. Aceasta a şi determinat introducerea în Constituţia RM „orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime”. Pentru ca cei interesaţi să nu fie obstrucţionaţi sub nici o modalitate sau pretext, subliniază că „nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie”. În statul de drept autoritatea judecătorească reprezintă o adevărată  putere pentru pentru ca litigiile litigiile apărute apărute din încălcarea încălcarea legilor nu  pot fi soluţionate soluţionate de către alte alte organe ale ale statului decît cele cele de judecată. Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care prin art.14 Declaraţia Universală a  Drepturilor Omului prin art.8 fixează următoarele: „Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanţelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituţie sau prin lege” Art.10 aceleaşi declaraţii stabileşte: „Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate să fie ascultată în mod echitabil şi public de un tribunal independent şi parţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţii obligaţiilor lor sale, fie asupra temeiniciei oric ărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva ei”. Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin art.6  proclamă:: „Orice persoană  proclamă persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public etc. Legea Republicii Moldova privind organizarea  judecătorească prin art.6 stabileşte: 1) Orice persoană are dreptul la satisfacţia afectivă din  partea instanţelor instanţelor judecătore judecătoreşti şti competente competente împotriva împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. 2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţa judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime care le -au fost

Constituţiei Republicii Moldova, în al 2, că: „Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie”. De aceea este da menţionat că legislatorul ar trebui să modifice art.25 al Legii cu privire la Curtea Constituţională, care contravine Constituţiei Republicii Moldova, deoarece în art.7 al Constituţiei înscrie: „Nici o lege şi nici un al act  juridic care care contravine contravine prevederilor prevederilor Constituţiei Constituţiei nu nu are  putere juridică”. juridică”. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova prin art.5(1) fixează: „Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţa judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a- şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertaţile şi interesele legitime.” Codul de procedură penală al Republicii Moldova în art.298(1) Plîngirile împotriva acţiunilor organulu i de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii, fixează: „Împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate înainta  plîngere bănuitul, bănuitul, învin învin uitul, reprezentantul lor legal, apăratorul, partea vătamată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora,  precum şi alte alte persoane persoane drepturile drepturile şi interesele interesele legitime legitime ale cărora au fost lezate de către aceste organe.”Introducerea articolului nou în procedura penală consolidează principiul accesului liber la justiţie asigurînd astfel accesul tuturor părţilor la justiţie în  procesul penal. Principiul  –  dreptul de atac ( Folosirea căilor de  ) atac în procesul înfăptuirii justiţiei ) În afară de realizarea funcţiei de control asupra hotărîrilor judecătoreşti, căile de atac asigură în mod real şi deplin drepturile şi interesele procesuale ale  părţilor în procesul procesul civil, civil, penal Se înţeleg prin căi de atac toate căile oferite de lege  părţilor şi terţilor terţilor în vederea obţinerii obţinerii unor unor noi hotărîri hotărîri într-un nou litigiu asupra căruia există deja decizia unei instanţe. Căile de atac sunt o instituţie creată tocmai în scopul preîntîmpinării şi lichidării erorilor în sfera de realizare a justiţiei. , art.119 din Constituţia Republicii Moldova prevede cu titlu de principiu că: „împotriva hotărîrilor  judecătoreşti,  judecătoreşti, părţile părţile interesate interesate şi organele organele de stat 

Legea RM privind organizarea judecătorească, prin art.20 stabileşte: „Împotriva hotărîrilor judecătoreşti  părţile interesate interesate şi şi organele de stat competente competente pot pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Codul de procedură civilă a Republicii Moldova  prin titlul al treilea stabileşte căile ordinare de atac –   apelul, recursul şi o cale extraordinară –  revizuirea hotărîrilor. Astfel, art.357 Obiectul apelului, stabileşte: “Hotâririle susceptibile de apel pot fi atacate, pînă a ramîne initive, în instanţa de apel care, în baza materialilor def initive, din dosar şi a celor prezentate suplimentar, verifică corectitudinea constatării circumstanţelor de fapt ale  pricinii, a aplicării aplicării şi interpretării interpretării normelor normelor de drept real,  precum şi respectarea respectarea normelor de drept procedural, la  judecarea pricinii în prima instanţa.” instanţa.” Recursul este calea de atac ordinară, art.397 CPC RM,  prin intermediul intermediul căreia căreia părţile solicită în condiţiile condiţiile şi  pentru motivele motivele limitativ-determinate limitativ-determinate de lege, desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti pronunţate fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate  jurisdicţională.  jurisdicţională. Conform art.397 cu recurs pot fi atacate următoarele hotărîri: a) hotărîrile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel; hotărîrile pronunţate în prima instanţă de Curtea  b) Supremă de Justiţie; c) alte hotărîri pentru care legea nu prevede calea apelului. Revizuirea hotărîrilor, art.446 CPC RM , pot fi supuse revizuirii hotărîrile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol. Conform prevederilor cuprinse în titlul al doilea capitolele patru şi cinci ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova, căile de atac de asemenea se împart în căi ordinare şi extraordinare. Căile ordinare de atac su nt cele îndreptate împotriva hotărîrilor judecătoreşti care nu sunt definitive, din care fac parte apelul (art.400 CPP RM) şi recursul (art.420 si 437 CPP RM). CPP RM indică, că toate sentinţele pot fi atacate cu apel, apel, cu excepţia:

1) sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru săvîrşirea cărora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate; 2) sentinţelor pronunţate de judecătoria militară  privind infracţiunile infracţiunile pentru săvîrşirea săvîrşirea cărora cărora legea  prevede în exclusivitate exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate; 3) sentinţelor pronunţate de curţile de apel şi de Curtea Supremă de Justiţie; Revizuirea procesului penal este a doua cale extraordinară de atac prin care hotărîrile judecătoreşti ce nu reflectă adevărul sunt scoase sub auto ritatea lucrului  judecat, fiind fiind viciate, viciate, de fond, în cauza necunoaşte necunoaşterii rii în întregime a situaţiei de fapt, folosirii probelor false sau a coruperii organelor de justiţie. Recursul în anulare este calea de atac atac extraordinară ce are menirea, în sistemul nos tru procesul penal, să reprezinte nivelul maxim al judecăţii, încheind, în cazuri anume  prevăzute de lege, procesul procesul către către adevăr adevăr al actului actului de  justiţie. Comparînd căile extraordinare de atac cu cele ordinare, subliniem încă odată următoarele deosebiri: Recursul şi apelul sunt îndreptate împotriva hotărîrilor nedefinitive, în timp ce căile extraordinare de atac sunt îndreptate împotriva hotărîrilor definitive; Căile ordinare se înscriu în sistemul gradelor de  justiţie, pe cînd căile căile extraordinare extraordinare de atac atac sun t situate în afara acestui sistem; Exercitarea căilor extraordinare de atac, sub aspectul titularilor lor, este cu mult mai restrînse decît cea a căilor ordinare de atac; Termenele de exercitare a căilor extraordinare de atac sunt cu mult mai mari decît termenele de exercitare a apelului său recursului. Între aceste căi de atac ordinare şi extraordinare sunt şi alte deosebiri, sub aspectul competenţei funcţionale de soluţionare, sub aspectul efectelor pe care le produc etc.. Căile de atac sunt o instituţie corectă tocmai în scopul  preîntîmpinării  preîntîmpinării erorilor erorilor în sfera sfera de realizare realizare a jurisdicţiei. jurisdicţiei. Ele sunt mijloace procesuale care primit un nou examen al  procesului în care s-a pronunţat una sau mai multe hotărîri 







 judecătoreşti  judecătoreşti în vederea vederea desfiinţării desfiinţării totale totale sau parţiale parţiale a acestuia atunci cînd sunt greşite, în fapt şi în drept. 4. Înfăptuirea justiţiei numai de instanţele  judecătoreşti şi Colegialitatea şi unipersonalitatea examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti; Principiul înfăptuirii justiţiei numai de către instanţele judecătoreşti Dreptul exclusiv al instanţelor judiciare de -a înfăptui  justiţia rezultă rezultă dintr  dintr -un -un mod deosebit de- a soluţiona cauzele (penale, civile, administrative). Instanţele de judecată dispun de un şir de avantaje de care nu dispune nici o altă formă de activitate statală, paralel cu faptul că numai instanţa de judecată înfăptuieşte justiţia, principiul în cauză garantează drepturile şi libertăţile legitime a părţilor în  proces. Principiul înfăptuirii justiţiei numai de instanţele  judecătoreşti  judecăto reşti este prevăzut prevăzut în în Constituţia Republicii Moldova: “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele  judecătoreşti.”  judecăto reşti.” : „Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie ,  prin Curţile Curţile de apel şi prin judecătorii. judecătorii. Pentru Pentru an umite categorii de cauze pot funcţiona , potrivit legii judecătorii specializate. Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.” Legea Republicii Moldova privind privind organizarea  judecătorească  judecăto rească: art.14: “Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii  proprii, exercitate exercitate prin prin instanţele judecătore judecătoreşti, şti, în conformitate cu principiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.” Legea Republicii Moldova cu privire la statul  judecătorului:  judecăto rului: t.1: Puterea judecătorească se exercită numai prin instanţa ar t.1:  judecătorească  judecăto rească în persoana persoana judecătorului, judecătorului, unicul unicul purtător purtător al acestei puteri. Judecătorul este persoana investită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută pe baza profesiona baza  profesională. lă. Judecătorii Judecătorii instanţelor instanţelor  judecătoreşti  judecăto reşti sunt independen independenţi, ţi, inamovibili, inamovibili, potrivit potrivit legii, legii, şi se supun numai acesteia. 

Colegialitatea şi unipersonalitatea examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti. Codul de procedură penală al Republicii Moldova: Articolul 30. Compunerea instanţei de judecată (1) Judecarea cauzelor penale se înfăptuieşte de către instanţă în complet format din 3 judecători sau de către un singur judecător judecător.. (2) În toate instanţele de judecată de gradul întîi, cauzele  penale se judecă de un singur judecător, judecător, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul articol. (3) Cauzele penale asupra infracţiunilor excepţional de  grave, pentru săvîrşirea cărora legea prevede pedeapsă cu detenţiune pe viaţă, se judecă în primă instanţă, la decizia motivată a preşedintelui instanţei judecătoreşti, în complet  format din 3 judecători. (4) Cauzele penale deosebit de complicate, precum şi cele care prezintă o mare importanţă socială pot fi examinate, la decizia motivată a preşedintelui instanţei judecătoreşti, în complet format din 3 judecători. (5) Apelurile şi recursurile împotriva hotărîrilor  judecătoreşti  judecătore şti în cauzele cauzele penale pentru care care nu este  prevăzută calea de atac apelul, apelul, precum şi împotriva împotriva hotărîrilor instanţelor de apel pentru a decide admisibilitatea, se judecă de către instanţele respective în complet format din 3 judecători. (6) Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie judecă recursurile împotriva sentinţei Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, împotriva hotărîrilor instanţei de apel şi recursurile în anulare în complet format din 5 judecători. (7) Plenul Curţii Supreme de Justiţie judecă recursurile în anulare în complet format din cel puţin 2/3 din numărul total al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova: Articolul 21. Judecarea unipersonală şi colegială a  pricinilor (1) Pricinile civile se judecă în primă instanţă de un singur  judecător sau în mod colegial, în conformitate cu  prevederilee prezentului  prevederil prezentului cod şi ale ale altor legi. legi. (2) În instanţele de apel şi de recurs, pricinile civile se  judecă de un complet complet de judecători. judecători. Articolul 46. Completul de judecată (1) Pricinile civile se judecă în primă instanţă de un singur  judecător sau de un complet complet din 3 judecători. judecători. Problema Problema 

 judecării colegial colegialee a pricinii pricinii se examinează examinează de către  preşedintele  preşedinte le sau vicepreşedintele instanţei. (2) În instanţă de apel, pricinile se judecă de un complet compus dintr-un judecător (preşedinte al şedinţei) şi alţi doi  judecători..  judecători (3) Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit şi colegiul economic lărgit al Curţii Supreme de Justiţie  judecă recursurile recursurile în componen componenţa ţa unui judecător judecător (preşedinte)) şi altor 4 judecător (preşedinte j udecători.i. (4) Plenul Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile în cazul desesizării colegiului lărgit, în modul stabilit la art.442, cu participarea a cel puţin două treimi din numărul total de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Articolul 48. Soluţionarea colegială a problemelor (1) Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor. Nici un judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. Judecătorii se bucură de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărîrii. În caz de paritate de voturi la adoptarea unei hotărîri de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, problema este considerată respinsă. (2) Judecătorul care nu este de acord cu hotărîrea majorităţii semnează hotărîrea, dar este în drept să expună în scris opinie separată, care se înmînează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunţă şi nu se citeşte în şedinţa de judecată. 5. Independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorului şi Limba de procedură şi dreptul la interpret. Principiul independenţei, imparţialităţii şi inamovibilităţii judecătorului Conform Constituţiei Republicii Moldova art.116 Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili potrivit legii. Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliu Superior al Magistraturii, în condiţiile legii judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorul vor fi numiţi în funcţie pînă la atingerea 

Principiul independenţei judecătorului este un principiu de cea mai înaltă valoare morală. Din punctul de vedere al moralităţii aceasta ar înseamnă că în activitatea instanţelor  judecătoreşti  judecăto reşti nimeni nimeni nu -l poate influenţa pe judecător, fiind exclus faptul că aceasta să cadă sub influenţa unor persoane interesate din sfera justiţiei sau din afara sistemului  judiciar. La La noi în ţară ţară de la proclama proclamarea rea acestui acestui principiu  pînă la realizarea realizarea lui practică practică este o cale cale extrem de anevoioasă, întortocheată şi există un şi r piedici de ordin legislativ, metodologic etc. În continuare să urmărim prevederile legislaţiei interne, „Independenţa  judecătoru  judecătorului lui este asigurată asigurată prin: prin: a) Procedura de înfăptuire a justiţiei;  b) Procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie; c) Declararea inviolabilităţii lui; d) Secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui; e) Stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în  judecarea cauzei; f) Crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţilor instanţelor judecătoreşti; g) Asigurarea materială şi socială a judecătorului; h) Alte măsuri, prevăzute de lege”.  judecătorului lui trebuie trebuie să Prin imparţialitatea  judecătoru înţelegem obiectivitatea lui, precum că nici într  -un caz să nu fie cointeresat în finalul material al cauzei. În legislaţie sunt indicate cauzele posibile de încălcarea a acestui principiu, de exemplu: dacă el personal, soţul, copii, fraţii, surorile, copiii acestora sunt direct sau indirect interesaţi în proces; dacă  el este în calitate de parte vătămată, reclamat sau pîrît, este soţ sau rudă cu una din aceste persoane, fie soţ sau rudă a inculpatului; a participat în calitate de martor, expert, specialist, traducător, anchetator, procuror, apărător nu poate participa  la  judecarea cauzei.  judecătorului lui subînţelege, subînţelege, Inamovibilitatea judecătoru destituirea judecătorului din funcţie numai în acuzele strict  prevăzute de lege. Principul limbii de procedură şi a dreptului la interpret Judecarea cauzelor în instanţele judecătoreşti din Republica 

Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să ia cunoştinţă de toate actele ce se efectuează, de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. Printr-o încheiere a instanţei, procesul se poate desfăşura şi în limba accesibilă majorităţii participanţilor la proces. În cazul în care procesul se desfăşoară în altă limbă, instanţa întocmeşte obligatoriu hotărîrea şi în li mba moldovenească. Legea Republicii Moldova privind organizarea  judecătorească în art.9, dispune: Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească. Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toat e actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret. Procedura judiciară se poate efectua într -o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor ce participă la  proces. În cazul cînd procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale juridice se întocmesc în mod obligatoriu în limba moldovenească. Principiul dat, este enunţat în codurile procesual -civile şi  penale. 6. Principiul egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti şi Publicitatea şi oralitatea dezbaterilor judiciare. Principiul egalităţii în faţa legii şi în faţa instanţelor de judecată Egalitatea deplină şi reală trebuie să manifeste în toate domeniile vieţii sociale şi mai ales pe plan juridic. Acest principiu este consfinţit în art.16 al Constituţiei Republicii Moldova, în care este specificat: „(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă , religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.” Principiul egalităţii în faţa legii ţi în faţa instanţelor de  judecată este inserat inserat în multiplele multiplele Declaraţ Declaraţii, ii, Convenţii, Convenţii, Pacte internaţionale : Declaraţia Universală a Drepturil or Omului: Art. 1: ”Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în 

conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternită fraternităţii.” ţii.” Art. 2: „Fiecare se poate prevala de toate drepturile şi de toate libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nici o deosebire, în special de rasă, de culoare, de sex, de limbă, de religie, de opinie  politică sau de orice altă opinie, opinie, de origine origine naţională naţională sau socială, de avere, de naştere sau decurgînd din orice altă situaţie. Art. 10: „Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie ascultată în mod echitabil şi public de un tribunal independent şi imparţial, care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiile sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva ei.” Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04.11.1950  Pactul Internaţional cu privire la drepturile drepturile civile şi  politice  Legea Republicii Moldova privind organizarea organizarea

 judecătorească: Codul de procedură penală al Republicii Moldova: Art.9: (1) “Toţi sînt egali în faţa legii, a organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată fară deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.” Art 5: (1) „ Codul de procedură civilă al Republicii Moldova: (1) Justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe  principiull egalităţii  principiu egalităţii tuturor persoanelor, independen independentt de cetăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, precum şi al egalităţii tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, subordonare, sediu şi de alte circumstanţe.

Principiul –  publicitatea  publicitatea dezbaterilor judiciare Referitor la principiul publicităţii, e de remarcat faptul că  principala formă de desfăşurare desfăşurare a judecăţi judecăţii,i, ca fază  procesuală,, o constituie  procesuală constituie şedinţa de judecată, judecată, care este este  publică (cu (cu excepţia excepţia cazurilor cazurilor cînd aceasta aceasta este în 

lege). Publicitatea şedinţei de judecată desemnează  posibilitatea oricărei  posibilitatea oricărei persoane persoane (interesate (interesate sau neinteresate) neinteresate) de a asista la desfăşurarea activităţilor procesuale ori  procedurale  procedura le specifice specifice judecăţii. judecăţii. Constituţia Republicii M oldova privind publicitatea publicitatea dezbaterilor judiciare, prin art.117 stabileşte următoarele: „În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt  publice. Judecarea Judecarea proceselor proceselor în şedinţă închisă se admite admite numai în cazurile stabilite de lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură”. Legea RM privind organizarea judecătorească prin art.10, fixează că:  Şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea  proceselor în şedinţă închisă se admite numai numai în cazurile cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii. judecătoreşti se pronunţă  Hotărîrile instanţelor judecătoreşti  public. În toate instanţele, sedinţele de judecată sunt publice.  Excepţii: În sedinţa de judecată nu se admit minorii de  pînă la vîrsta de16 ani dacă dacă nu sînt citaţi în calitate de  participant la proces sau de de martor. Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul prot ejării ejării informaţiei ce constituie  secret de stat, taina comercială ori a unei unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege. Instanţa de  judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţa  secretă pentru a preveni divulgarea unor unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele  participanţilor la proces, ordinea publică publică sau moralitatea. Şedinţa poate fi declarată secretă pentru intregul proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte procedurale. Privitor la examinarea pricinii în sedinţa secretă, instanţa  judecatorească  judecato rească emite emite o încheere încheere motivată. motivată. Şedinţa secretă se desfăşoară în prezenţa participanţilor la  proces, iar în caz de necesitate la ea asistă de asemenea expertul şi interpretul. Principiul publicităţii îşi manifestă importanţa sa prin:  Asigurarea controlului societăţii, activităţii instanţelor de judecată.  Ridicarea responsabilităţii judecătorului.  Contribuirea la educarea cetăţenilor în spiritul

Principiul dat este stipulat şi în legislaţia altor state, ca de exemplu: 7. Asigurarea dreptului de a se apăra în procesul  înfăptuirii justiţiei şi Prezumţia nevinovăţiei;  – dreptul dreptul de apărare Principiul –  Unul din drepturile fundamentale înserate în Constituţia Republicii Moldova este dreptul de apărare sau asistenţă  juridică la la înfăptuirea înfăptuirea justiţiei. justiţiei. Constituţia RM prevede: Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent,  prin mijloace mijloace legitime, legitime, la încălcarea încălcarea drepturilo drepturilorr şi libertăţilor sale. În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute numit din oficiu. Dreptul la apărare poate fi privit de 2 accepţiuni: una –   prevede totalitate totalitateaa drepturilor drepturilor şi regulilor regulilor procedurale, procedurale, care oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc şi să contesteze învinuirile; cealaltă  – dreptul  –  dreptul la apărare cuprinde posibilitatea folosirii unui avocat. Privind asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei, Legea RM privind organizarea judecătorească prin art.11 , stabileşte: În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător. Imixtiunea în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte conform legii. Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Pe plan internaţional principiul –  dreptul la apărare este enunţat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art.7, prevede:  prevede: „Toţi oamenii oamenii sunt egali egali în faţa legii. unde art.7, Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare”. Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice prin art.14 stabileşte : 

 





Orice persoană acuzată de comiterea unei infracţiuni penale are dreptul, în condiţii de deplină egalitate, la cel puţin următoarele garanţii: Să fie informată în cel mai scurt termen, într  -o limbă  pe care o înţelege şi în mod detaliat detaliat despre despre natura şi motivele acuzaţiei ce i se aduce; Să fie judecată pentru fără o întîrziere excesivă: Să fie informat, în termenul cel mai scurt, într  -o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa; Să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare  pregătirii apărării sale; Să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cînd interesele justiţiei o cer; Să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării. 

 







Principiul prezumţiei nevinovăţiei Principiul prezumţia nevinovăţiei serveşte drept garanţie incontestabilă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. La acest capitol Constituţia Republicii Moldova prin art.21 consacră: „Orice persoană acuzată de un delict este  prezumată  prezuma tă nevinovată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public în cadrul căruia i s -au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie prin art.1 art.1 proclamă  proclamă:: „Prin activ activ itatea sa Curtea supremă de Justiţie asigură respectarea  principiului  principiu lui prezumţiei prezumţiei nevinovăţiei nevinovăţiei şi şi principiul supremaţiei legii, ce contribuie la constituirea unui stat de drept”. „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti”, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului  prin art.11  prevede: „Orice „Orice persoană persoană acuzată acuzată de un delict delict este  prezumată  prezuma tă nevinovată nevinovată pînă cînd cînd vinovăţia vinovăţia sa va fi dovedită dovedită în mod legal în cursul unui proces public în cadrul căreia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”. 

Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin art.6 prevede: „Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată pînă ce vinovăţia sa va fi legal stabilită”. Prezumţia nevinovăţiei fiind unul din principiile, ce contribuie la constituirea unui stat de drept este implementat în legislaţia internă a statelor respective, ce vor urma drept exemplu, privind asigurarea domniei legii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

 probelor, participarea participarea la examinarea lor, formularea formularea cerinţelor şi demersurilor, explicarea drepturilor şi obligaţiilor, şi examinarea lor.

8. Egalitatea părţilor în proces şi caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare; Egalitatea participanţilor în proces şi caracterul contradictoru, ca principiu, constă în aceea că toate probele administrate nemijlocit în faţa instanţei de judecată trebuie supuse, în cadrul şedinţei de judecată, situaţiei; unde funcţia de învinuire să se situeze pe o poziţie procesuală egală cu cea de apărare . În acest sens, se consideră că citarea părţilor, este o consecinţă a principiului contradictorialităţii. Codul de procedură civilă al R.M. art.56(2) fixează: „Participanţii la proces se bucură de drepturi procesuale egale şi au obligaţii procesuale egale, cu unele excepţii stabilite de lege în dependenţă de poziţia pe care o ocupă în  proces.” Iar potrivit art.26(1) al CPCRM, „Procesele civile se ăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii desf ăşoară  părţilor în în drepturile drepturile procedurale.” procedurale.” Din cele subliniate mai sus, să evidenţiem principalele trăsături a contradictorialităţii: Delimitarea funcţiei de acuzare şi apărare ale funcţiilor justiţiei; Părţile au drepturi procesuale egale (la tot ce are dreptul o parte, la vederea fondării acţiunii sale, are dreptul şi cealaltă parte pentru a respinge acţiunea dată) Rolul conducător şi obiectiv al instanţei de judecată Contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în proces sunt ideile fundamentale, mijloace sigure de aflare a adevărului la înfăptuirea justiţiei. În acest sens legea prevede pentru  părţi reclamant, reclamant, reclamat, reclamat, reprezent reprezentant ant legal, persoană terţă, terţă,  procedura civilă; acuzator, - procuror (ex., adopţia) –  procedura inculpat, apărător, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii –  procedura

10. Gradele de jurisdicţie şi modalităţile examinării cauzei judiciare. Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care trece o judecata. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca  posibilitate de de indreptare a erorilor. erorilor. Legislatia de procedura procedura a RM prevede infaptuirea justitiei justitiei prin 2 sau 3 grade de  jurisdictie, care se face face intr-un system dispus dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in prima instanta se judeca in apel sau in recurs. Organizarea justitiei se face printr-un system de 3 grade de jurisdictie: judecarea in fond; inel si in recurs,pentru unele categorii de cause sau de 2 grade de  jurisdictie: judeca judeca de fond si de recurs. Pentru alte categorii categorii de cause in ependenta de obiectul litigiului si instanta de  judecata care examineaza cauza in fond. fond. Hotaririle instantei instantei in fond nu sunt definitive si pot fi atacate cu apel sau dupa caz cu recurs. Examinarea cauzei in apel se desfasoara la instanta de judecata ierarhic superioara, in rezultatul atacarii primei instante in termenul prevazut de lege. In urma judecarii in apel, instanta de judecata emite o decizie prin care respinge apelul sau il admite, desfiintind hotarirea primei instante. Decizia instantei de apel poate fi atacata cu recurs in termenul prevazut de lege. Instanta de recurs se pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admite desfiintind hotarirea primei instante sau a instantei de apel. Decizia instantei de recurs este definitive. Alte modalitati de examinare a cauzelor de catre instante de judecata sunt: examinarea recursului in anulare; examinarea in revizuire care se pot realize independent una fata de alta, spre deosebire de gradele de  jurisdictie ce se desfasoara desfasoara succesiv. Examinarea recursului recursului in anulare se infaptuieste numai in curtea suprema de  justitie, in urma atacarii hotaririlor hotaririlor judecatoreshti definitive







9. Elementele sistemului judiciar în Republica Moldova. Consiliul Superior al Magistraturii Curţi de apel Curtea Supremă de justiţie Judecătorii    

 procurorul general, general, in scopul inlaturarii inlaturarii erorilor erorilor judiciare pe motive de drept. Instanta de juecata suprema, la judecarea recursului in anulare, dispune prin decizie desfiintarea hotaririi judecatoreshti pronuntind pronuntind o noua hotarire sau trimite cauza spre rejudecara altei instante in cazul admiterii acestea. Examinarea in revizuire se face de catre instanta de fond (in cause penale) precum si de instant ierarhic superioara (in cause civile) in cazul cind sa comis o eroare judiciara printr-o hotarire judecatoreasca definitive

11. Modul de numire în funcţie a judecătorilor. Condiţiile necesare pentru numire. Articolul 6. Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător  (1) La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii: a) are capacitate de exerciţiu;  b) are diplomă diplomă de licenţiat licenţiat în drept sau echivalentul acesteia; c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în muncă prevăzută la alin. (2); d) nu are antecedente penale; e) cunoaşte limba de stat; f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei. (2) Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcţia de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau judecător -asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier. (3) Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută la alin. (2), cu excepţia judecătorilor în instanţ ele internaţionale şi a judecătorilor Curţii Constituţionale, susţin un examen în faţa Comisiei de absolvire a Institutului  Naţional al al Justiţiei conform procedurii şi condiţii condiţiilor lor  prevăzute de Legea nr. 152 -XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei. (4) Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în

 persoana care: a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală printr -un act de amnistie sau de graţiere;  b) a fost concediată concediată din organele organele de drept drept din motive motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile specificate la alin. (2); c) are un comportament incompatibil incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod. (5) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau de judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţ in 6 ani şi, respectiv, 10 ani. (6) Poate fi numită judecător militar persoana care întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi are calitatea de ofiţer activ. Persoanelor care nu au calitatea de ofiţer activ li se atribuie grade militare. L E G E  privind Institutul Naţional al Justiţiei 

Articolul 13. Concursul de admitere în Institut (1) Admiterea în Institut se face exclusiv pe bază de concurs, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii în drepturi. (2) La concursul de admit ere în Institut au dreptul să  participe numai persoanele persoanele care care întrunesc întrunesc condiţiile condiţiile  prevăzute de lege pentru pentru ocuparea ocuparea funcţiei funcţiei de judecător, judecător, respectiv de procuror. Articolul 10. Selectarea şi criteriile de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător  (1) Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de  judecătorr se desfăşoară  judecăto desfăşoară potrivit unor criterii criterii obiective obiective  bazate pe merit, ţinînd ţinînd seama seama de pregătirea pregătirea profesională, profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa candidaţilor. (2) Candidaţii la funcţia de judecător sînt selectaţi de colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în temeiul  prezentei legi, al Legii Legii nr. 154 din din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor ş i al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii. judecătorului lui în funcţie funcţie Articolul 11. Numirea 11. Numirea judecătoru (1) Judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi  prin concurs, concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova, la  propunerea Consiliulu Consiliuluii Superior al al Magistraturii. Magistraturii. Candidaţii Candidaţii

numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani. (2) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Preşedintele Republicii Mo ldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de  judecător pe 5 ani sau sau pînă la atingerea atingerea plafonului plafonului de vîrstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a  procedurilorr legale de  procedurilo de selectare selectare şi promovare promovare a lui. lui. (4) Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie trebuie să fie motivat şi se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. (5) La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau  pînă la atingerea atingerea plafonului plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile zile de la data parvenirii propunerii propunerii repetate. 12. Judecătoriile(raionale,de sector,municipale). Judecatoriile de (sector, municipale) sunt compuse din presedintele judecatoriei, judecatori si aparatul auxiliar. Presedintele judecatoriei este numit in functie de catre Presed RM, la propunerea consiliului consiliului superior al magistraturii. Persedintele judecatoriei exercita atributii de  judecator si atributie atributie de administratie. administratie. Presedintele  judecatoriei are urmatoarele urmatoarele atributii atributii potrivit art 27 a legii  privind organizarea organizarea judecatoreasca: a) judeca procesele si prezideaza sedintele de  judecata, distribuie distribuie judecatorilor spre solutionarea cauzele cauzele in materie civila, penala, administrative si de alta natura;  b) constituie complete de judecata, distribuie distribuie  judecatorilor alte alte sarcini; c) conduce activitatea de generalizare a practicii

d) numeste si elibereaza din functie angajatii aparatului judecatoriei; e) asigura activitatea organizatorica a  judecatoriei; f) organizeaza munca de perfectionare a  judecatorilor si si a functionarilor functionarilor din aparatul judecatoriei; g) constituioe dupa caz complete pentru judecarea unor cause privind anumite materii sau c ategorii de  persoane; h) exercita controlul asupra executorilor  judecatoreshti si al cancelariei. Functiile pressed judecatoriei sunt exercitate in absenta sa de catre vicepresedinte sau dupa caz de unul dintre  judecatori. Aparatul Aparatul judecatoriei include: cancelaria, arhiva, arhiva, serviciul de documentare si serviciul administrativ. Cancelaria si arhiva asigura lucrarile de secretariat la infaptuirea justitiei. Grefierul participa la examinarea cauzelor penale, civile si administrative, indeplinind indeplinind lucrari de secretariat in timpul sedintei de judecata. Serviciul administrativ administrativee are in grija gospodarirea localului judecatoriei si asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantei de judecata, precum si gestiunea bunurilor. Politia Politia pusa in serviciulinstantelor serviciulinstant elor judecatoershti in mod gratuity de catre Ministerul Afacerilor Interne, infatuieste urmatoarele activitati prevazute de art 50 a l legii privind organizarea  judecatoreasca: asigura paza paza localurilor, a altor altor bunuri ale instantelor judecatoreshti, ordinea publica in sediul instantei, executa aducerea fortata la judecata  precum si alte atributii atributii cerute. Colaboratorii Colaboratorii politiei politiei pusi in in serviciul instantelor judecatoresti se subordoneaza  presedintilor acestora. acestora. Pe linga judecatoi judecatoi activeaza executori judecatoreshti, care sunt numiti si eliberati din functie de directorul Departamentului de executare a deciziilor judiciare de pe linga Ministerul  justitiei. Executorii Executorii judecatoreshti judecatoreshti executa hotaririle hotaririle definitive cu character patrimonial ale instantelor  judecatoresti si altor altor hotariri prevazute prevazute de lege. Judecatoriile judeca toate cauzele si cererile in prima instanta, in afara de cele date in competenta altor instante.

13. Curţile de Apel Componenţa şi competenţa Curţilor de Apel. LEGE privind organizarea judecătorească Curţile de apel (1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într  o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii. (2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute la anexa nr.3. În prezent teritoriul R.M. este împărţit în 5 circumscripţii jurisdicţionale după competenţă generală (Bălţi, Chişinău, Comrat, Cahul, Bender). Curţile de Apel îşi au sediul respectiv în Bălţi, Chişinău, Comrat, Cahul, Căuşeni. LEGE privind organizarea judecătorească Competenţa curţilor de apel Curţile de apel: a) judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;  b) soluţionează soluţionează conflictele conflictele de de competenţă competenţă apărute între  judecătoriile  judecăto riile din circumscri circumscripţia pţia lor; c) generalizează practica judiciară; d) exercită alte atribuţii, conform legii. Codul de procedura penala al Republicii Moldova . Competenţa curţii de apel  Curtea de apel: 1) judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile  prevăzu  prevăzute te de Codul penal în art.135-144, 278, 278, 279, 283, 284, 337-343; 2) ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărîrilor  pronunţate în primă instanţă instanţă de  judecător  judecătorii, ii, inclusiv de  judecătoria  judecăto ria militară; militară; 3) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel; 4) soluţionează conflictele de competenţă apărute între  judecătorii;  judecăto rii; 5) judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competenţa sa. Componenţa Curţii de Apel (1) Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un singur singur colegiu mixt. (De regulă în cadrul Curţilor de Apel funcţionează 2 colegii: Penal şi Civil.)

(2) Colegiile se constituie din judecătorii Curţii de Apel. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele Curţii  prin ordin la la începutul începutul fiecărui fiecărui an. Componenţa Componenţa completului de judecată poate fi modificată doar în condiţiile Codului de procedură penală, ale Codului  de  procedură civilă şi ale ale Codului cu privire la contravenţiile contravenţiile administrative, prin încheiere motivată. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea  judecătorilor  judecători lor din colegiu colegiu la judecarea judecarea unor unor cauze în alt colegiu. (3) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţii de Apel. Structura aparatului Curţilor de Apel este similară cu cea a judecătoriilor. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel

14. Curtea Supremă de Justiţie  - Structura şi componenţa Curţii Supreme de Justiţie. LEGE cu privire la Curtea Supremă de Justiţie Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie - organul suprem al  puterii judecătoreşt judecătoreştii (1) Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind organizarea  judecătorească,  judecătore ască, Legea Legea cu privire privire la statutul statutul judecătorului judecătorului şi alte acte legislative. (2) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele  judecătore  judecătoreşti, şti, soluţionarea   litigiilor apărute  în cadrul aplicării   legilor, garantează   responsabilitatea statului faţ ă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. (3) Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură  prezumţiei ţiei nevinovăţiei şi  prin respectarea principiului  prezum cipiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept. (4) Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă  judecătore  judecătorească ască supremă. supremă. Sediul Curţii Curţii Supreme Supreme de Justiţie este în municipiul Chişinău. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie (1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă

 preşedinţi ai Colegiului Colegiului Civil şi şi de Contencios Administrativ, Administrativ, Colegiului Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi 45 judecători (dintre care trei  judecători exercită concomite concomitent nt şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii. (2) În Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi. (3) Fiecare judecător  al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de un referent, care este licenţiat în drept, cu o vechime în specialitate juridică de cel puţin 3 ani ş i se selectează în bază de concurs. (4) În cadrul Curţii  Supreme de Justiţie funcţionează aparatul preşedintelui Curţii, direcţia de generalizare a  practicii judiciare şi şi analiză a statisticii judiciare, direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatic informatică, ă, direcţia   grefei, direcţia documentare şi direcţia economico-administrativă.

 b) judecă recursurile în anulare anulare împotriva împotriva hotărîrilor hotărîrilor  judecătoreşti  judecăto reşti în condiţiile condiţiile şi pentru motivele motivele prevăzute prevăzute de lege; c) judecă în  primă instanţă   cauzele atribuite atribuite prin lege în competenţa sa; d) sesizează din oficiu sau la propunerea instanţelor  judecătoreşti  judecăto reşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice; e) generalizează practica judiciară, analizează statistica  judiciară şi dă explicaţii din oficiu în chestiunile de  practică judiciară judiciară,, ce nu ţin   de interpretarea legilor şi nu judecători; au caracter obligatoriu  pentru judecători;  preşedinţilor  lor  instanţelor   inferi f)examinează informaţiile  preşedinţi oare privind efectuarea justiţiei de către acestea; g) acordă asistenţă metodică judecătorilor în chestiunile aplicării legislaţiei; h) exercită în limitele competenţei sale atribuţii care derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este  parte; i) exercită alte atribuţii conform legii.

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din  judecători şi profesori titulari. titulari. (3) Din Din Consiliul Consiliul Superior al Magistraturii fac  parte de drept: Preşedintele Curţii   Supreme de Justiţie,  Ministrul  justiţi ei şi Procurorul General. (4) Şapte membri din rîndul judecătorilor sînt aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor din Republica Moldova  prin vot secret. Doi Doi membri, unul propus propus de majoritatea majoritatea  parlamentară  parlamen tară şi unul propus de opoziţie, opoziţie, se aleg de Parlament din rîndul profesorilor titulari cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi." (5) Adunarea Generală a Judecătorilor asigură realizarea  practică a principiulu principiuluii autoadministrării autoadministrării puterii puterii  judecătoreşti.  judecătore şti. Adunarea Adunarea Generală a Judecătorilor Judecătorilor are competenţa exclusivă de a -i alege pe cei şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi nu poate lua alte  Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie: a) convoacă decizii care ţin de organizarea puterii judecătoreşti. Articolul 5. Preşedintele şi  prezidea  prezidează ză şedinţele   Plenului Curţii,  prezideaz  prezideazăă completul de judecată, asigură executarea hotărîrilor (1) Preşedintele  Consiliului Superior al adoptate; Magistraturii este ales prin prin vot secret pe un termen de 4 Codul de procedura penala al Republicii Moldova  b) numeşte judecător judecătorii ii Curţii responsabili de ani, cu votul majorităţii membrilor consiliului. de întocmirea consiliului. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie 1) judecă în primă instanţă cauzele penale privind (2) În absenţa  preşedinte  preşedintelui, lui, funcţiile lui sînt exercitate rapoartelor asupra cauzelor ce se vor judeca în Plen; d) coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii, al infracţiunile săvîrşite de Preşedintele Republicii Moldova; de un membru al consiliului, numit prin hotărîre a  judecătorilor  judecători lor asistenţi, asistenţi, numeşte membrii Curţii resp responsabili onsabili 2) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva Consiliului Superior al Magistraturii. hotărîrilor pronunţate în primă instanţă sau, după caz, (3) Funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al  pentru întocmirea întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor  judeca în colegii; împotriva hotărîrilor curţilor  de apel, precum şi alte cazuri Magistraturii nu poate fi deţinută sau exercitată de către f) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa  prevăzute de lege;  persoanele specificate la art.3 alin. (3) din din prezenta lege. Curţii; 3) judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al g) reprezintă   Curtea Supremă de Justiţie căilor extrao rdinare de atac, inclusiv recursurile în anulare; Magistraturii este de 4 ani. Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii 4) sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţi i publice atît din ţară, cît şi de peste hotare; asupra constituţionalităţii actelor juridice şi asupra cazurilor a) face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice; respectiv, Parlamentului de numire, promovare, transferare sau eliberare din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi Durata mandatului judecătorilor numiţi în funcţie  pînă 5) adoptă hotărîri explicative în chestiunile de practică la atingerea plafonului de vîrstă - 65 de ani.  judiciară a aplicării aplicării uniforme uniforme a legi legislaţiei slaţiei penale penale şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;  judecătorilor asistenţi 7 ani.  b) primeşte jurămîntul judecăto judecătorilor; rilor;  procesual penale; 6) soluţionează cazurile în care cursul justiţiei este c) verifică veridicitatea actelor depuse de candidaţii la - Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie. Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie întrerupt, precum şi cererile de strămutare. funcţia de judecător şi veridicitatea actelor prezentate Curtea Supremă de Justiţie:  pentru numirea numirea judecătorului judecătorului pînă pînă la atingerea atingerea plafonului plafonului de a) ca instanţă de recurs judecă hotărîrile curţilor de apel; vîrstă sau în caz de promovare a judecătorului; 15. Componenţa şi atribuţiile Consiliului f) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor. Superior al Magistraturii. Componenţa:

a) desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului  Naţional al al Justiţiei; Justiţiei;  b) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a  judecătorilor,  judecători lor, prezintă prezintă opinia asupra planului planului de acţiuni acţiuni  pentru implementarea implementarea acesteia; c) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul N aţional al Justiţiei, d) expune opinia asupra numărului de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a  judecătorilor  judecători lor în cadrul cadrul Institutului Institutului Naţional Naţional al Justiţiei; Justiţiei; e) examinează contestaţiile hotărîrilor (avizelor) emise de colegiul de calificare. (a) examinează petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor;  b) examinează examinează contestaţiile contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar; c) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetelor instanţelor  judecătoreşti;  judecătore şti; e) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplina re; f) coordonează programele de acordare a concediilor de odihnă anuale judecătorilor judecătoriilor şi curţilor de apel, acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor acestor instanţe. (5) În scopul realizării funcţiilor sale, Con siliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte competenţe în condiţiile legii. (7) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi  păstrează dosarele personale personale ale judecători judecătorilor lor din  judecătoriii şi curţile  judecători curţile de apel. apel.

dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldov a este parte;  b) interpretează interpretează Constituţia; Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de realizare (revizuire) a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui R epublicii epublicii Moldova de a- şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile  de neconstituţionalitate a sesizate de Curtea Supremă Supremă de Justiţie; Justiţie; actelor juridice, sesizate h) hotărăşte asupra  chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui p artid. (2) Competenţa Curţii Constituţionale este prevăzută de Constituţie şi nu poate fi contestată de nici o autoritate  publică. a) exercită la sesizare controlul constituţionalităţii  legilor, regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; Regulile care ţin de iniţiativa de revizuire a Constituţiei ţin de: - subiecţii împuterniciţi (art. 141 al Constituţiei Republicii Moldova); un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. un număr de cel puţin o treime de deputaţi din Parlament; Guvern. d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele 

16. Competenţa Curţii Constituţio nale. Legea cu privire la Curtea Constituţională Articolul 4. Atribuţiile (1) Curtea Constituţională: a) exercită la sesizare controlul constituţionalităţii   legilor, regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor





constată circumstanţele care justifică dizolvarea f) Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra  chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid; 17. Modul de formare şi componenţa Curţii Constituţionale. Conform art. 136 al. 1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art. 6, al Legii cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională se compune din şase judecători numiţi  pentru un mandat mandat de şase şase ani. Numărul Numărul par de judecăto judecători ri din componenţa Curţii Constituţionale nu core spunde  practicii internaţio internaţionale nale (România, (România, Franţa, Franţa, Rusia, Italia) Italia) şi instaurează problema adoptării hotărârilor în cazul împărţirii voturilor. De exemplu, dacă la adoptarea unei hotărâri privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului interna ţional se înregistrează paritatea de voturi, atunci actul normativ sau tratatul internaţional se prezintă constituţional, iar cauza este sistată. Această situaţie nu este adecvată şi de aceea, în opinia Curţii Constituţionale, este necesară suplinirea cu o  persoană a numărulu număruluii de  judecători..  judecători Durata mandatului Curţii Constituţionale nu este limitată, dar judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate consecutive. Curtea Constituţională se compune din şase judecător şase  judecători.i.  Doi  judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea majoritatea de  judecătorilor ilor Curţii. Curţii. Numărul voturi ale  judecător de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este nelimitat. Preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii: a) convoacă Curtea Constituţională şi prezidează şedinţele acesteia;  b) coordonează coordonează  activitatea Curţii

c) reprezintă   Curtea Constituţională în faţa autorităţilor   publice din din ţară şi străinătate străinătate;; Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sunt asistaţi în activitatea lor de către şase  judecători asistenţi. Condiţiile necesare pentru a candida la postul de  judecător asistent: pregătire pregătire juridică superioară; superioară; vechime vechime de cel puţin zece ani în activitatea juridică sau în învăţământul  juridic superior. superior. Judecătorii Judecătorii asistenţi asistenţi ai Curţii Curţii Constituţionale sunt angajaţi prin concurs. Judecătorii asistenţi sunt asimilaţi cu judecătorii Curţii de Apel şi au acelaşi statut ca şi judecătorii din alte instanţe judecătoreşti. 18. Avocatul parlamentar: sarcini, competenţă. Sarcinile instituţiei Avocatului Parlamentar sunt stabilite în Art.2. al Legii Republicii Moldova cu privire la avocaţii  parlamentari –  «  « Avocaţii parlamentari contribuie la repunerea în drepturi a cetăţenilor, la perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul apărării drepturi lor omului, la instruirea juridică a populaţiei prin  aplicarea procedeelor menţionate în prezenta lege  ». Competenţa Avocatului Parlamentar: I. Art.13. - Avocaţii parlamentari examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc permanent sau se află temporar pe teritoriul ei, denumiţi în continuare petiţionari, ale căror drepturi şi libertăţi au fost încălcate în Republica Moldova. Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului examinează petiţii privind protecţia drepturilor copilului şi, în limitele competenţei, este în drept să acţioneze din  proprie iniţiativă.  parlamentari ntari examinează examinează cererile cererile privind privind Art.15. - Avocaţii  parlame deciziile sau acţiunile (inacţiunile) autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, întreprinderil or, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiilor obşteşti şi persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile care, conform opiniei petiţionarului, au încălcat drepturile şi libertăţile sale constituţionale. Art.25. - (1) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul  parlamentar  parlame ntar are dreptul dreptul la audienţă audienţă peste peste rînd la conducător conducătorii şi la alte persoane cu funcţii de răspundere ale autorităţilor  publice centrale centrale şi locale, ale ale organelor organelor d e drept, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, etc.

Avocaţii parlamentari desfăşoară activitate de propagare a cunoştinţelor în domeniul apărării   drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului . Art.28.  - (1) În baza rezul tatelor examinării cererii, avocatul parlamentar, de asemenea, este în drept: a) să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui   drepturi şi libertăţi constituţionale au fost încălcate;  b) să intervină intervină pe lîngă lîngă organele organele corespunzătoare corespunzătoare cu un demers pentru intentarea unui proces disciplinar sau penal în privinţa persoanei cu funcţii de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor şi libertăţilor omului; c) să intenteze proces administrativ împotriva împotriva  persoanelorr care au săvîrşit contravenţia  persoanelo contravenţia prevăzută la articolul 174 19din Codul cu privire la contravenţiile administrative; d) să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în lucru, de încălcare a eticii de serviciu, de tărăgănare şi  birocratism. Art.29. - În baza analizei datelor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor şi în  baza rezultatelor examinării cererilor, precum şi în urma efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se  pot afla persoane private private de libertate, libertate, avocatul parlamentar este în drept: a) să prezinte Parlamentului propuneri în vederea  perfecţionării  perfecţion ării legislaţiei legislaţiei în vigoare în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor omului;  b) să remită remită autorităţilor autorităţilor publice publice centrale centrale şi locale locale obiecţiile şi propunerile sale de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor, la îmbunătăţirea activităţii aparatului administrativ. - (1) În cazul în care se constată încălcări în masă sau grave ale drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului, avocatul parlamentar are dreptul să prezinte un raport la una din şedinţele Parlamentului, precum şi să  propună instituirea instituirea unei unei comisii parlamentare care să cerceteze aceste fapte. (2) Avocaţii  parlame  parlamentari ntari au dreptul dreptul să asiste asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele Parlamentului şi ale Guvernului.

. - Avocaţii parlamentari au dreptul să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, asupra corespunderii lor principiilor principiilor general acceptate şi actelor juridice internaţionale cu privire la drepturile omului. 19. Statutul avocatului parlamentar. Modul de numire şi eliberare din funcţie. In exercitarea atributiilor sale, ombudsmanul nu se substituie altor organisme carora le sunt conferite atributii  privind apararea drepturilor drepturilor omului. omului. Avem in vedere, vedere, indeosebi, organele judiciare. Potrivit legii de organizare si functionare institutul institutul avocatilor parlamentari - Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova este o institutie de stat independenta, formata din patru avocati parlamentari , desemnati de Parlamentul RM pentru un mandat de 5 ani, egali în drepturi, unul dintre care este specializat în problemele de protecţie a drepturilor copilului.. Nici o persoană nu poate îndeplini uncţia de avocat parlamentar mai mult decît două mandate f uncţia consecutive. Avocat parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova licenţiat în drept, care are o înaltă competenţă  profesională,  profesional ă, o vechime vechime de cel puţin puţin 5 ani în în activitatea activitatea  juridică sau sau în învăţămîntul învăţămîntul juridic juridic superior superior şi o reputaţie reputaţie ireproşabilă. Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu   votul majorităţii deputaţilor aleşi. In ceea ce priveste statutul sau si raporturile cu autoritatile  publice, trebuie trebuie mentionat ca ombudsmanul ombudsmanul este independent fata de toate celelalte autoritati publice, inclusiv fata de Parlament, care il numeste si il poate revoca inainte de expirarea mandatului sau. De altfel, nu este  permisa nici o ingerinta ingerinta in activitatea activitatea ombudsmanului, ombudsmanului, nici chiar din partea Parlamentului. Desi este independent fata de celelalte autoritati a utoritati publice, ombudsmanul prezinta insa anual un raport Parlamentului privind cazurile pe care le-a investigat, solutiile date, etc. Personalitatea avocatului parlamentar este inviolabila  pe toata durata mandatului.

Inviolabilitatea avocatului parlamentar se extinde asupra Inviolabilitatea locuinţei şi localului său de serviciu, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, documentelor şi averii personale. Avocaţii parlamentari nu pot fi traşi la răspundere penală sau administrativă, nu pot fi reţinuţi, arestaţi,  percheziţionaţi,  percheziţ ionaţi, supuşi supuşi controlului controlului personal personal fără acordul acordul  prealabil al Parlamentului, Parlamentului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. In exercitiul mandatului, avocatii parlamentari se calauzesc de Constitutia RM, Legea cu privire la avocatii  parlamentari, alte legi legi nationale si de de actele juridice internationale la care Republica Moldova este parte; se conduc de principiil principiilee legalitatii si transparentei, echitatii sociale, democratiei, umanismului, accesibilitatii dupa cum le dicteaza constiinta; sunt independenti fata de deputatii Parlamentului RM, Presedintele RM, autoritatile publice centrale si locale si persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile. Avocatul parlamentar nu poate detine nici o functie electiva sau publica, nu poate practica alte activitati retribuite, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice. Avocatul parlamentar nu are dreptul sa desfasoare activitate  politica, sa fie membru membru al vreunui partid partid sau al unei origanizatii social-politice. social-politice. In decurs de 10 zile de la data depunerii juramantului, avocatul parlamentar este obligat sa inceteze orice activitate incompatibila cu statutul sau si sa suspende apartenenta sa la oricare partid sau alta organizatie social-politic social-politica. a.

de informare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia restricţiilor prevăzute de lege. (3) Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe şi autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii. (4) Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară  pe principiul principiul autonomiei, autonomiei, asigurat asigurat prin independenţă independenţă  procesuală şi control judecătore judecătoresc, sc, care îi oferă posibilitatea posibilitatea de a lua de sine stătător decizii în cauzele ş i în cazurile pe care le examinează. (5) În activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern şi controlul judecătoresc sînt principii care asigură exercitarea dreptului procurorului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor emise de procurorul ierarhic inferior,  precum şi posibilitat posibilitatea ea contestării contestării în instanţă instanţă de judecată judecată a deciziilor şi a acţiunilor cu caracter procesual ale  procurorului..  procurorului Cadrul juridic de activitate a Procuraturii Activitatea Procuraturii este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, Moldova, de prezenta lege, de alte acte legislative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Procurorul Procurorul este persoana cu funcţie de răspundere prin al cărei intermediu Procuratura îşi

20. Pricipiile de organizare şi activitate ale organelor procuraturii. Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitele atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele de judecată, în condiţiile legii. Principiile de organizare a activităţii Procuraturii (1) Procuratura îşi desfăşoară activitatea pe principiul legalităţii. (2) Activitatea Procuraturii este transparentă şi

21. Structura şi personalul Procuraturii. Structura şi personalul Procuraturii Sistemul organelor Procuraturii (1) Procuratura este un sistem unic, centralizat şi ierarhic, care include: a) Procuratura Generală;  b) procuraturile procuraturile teritoriale; c) procuraturile specializate.  Procuratura Generală (1) Procuratura Generală este condusă de Procurorul General şi este ierarhic superioară tuturor organelor Procuraturii. Procuratura Generală organizează şi

gestionează bugetul Procuraturii. (2) Subdiviziunile Procuraturii Generale sînt conduse de  procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. Serviciile economico-administrative economico-administ rative sînt conduse de persoane cu statut de funcţionar public.  Procuraturile teritoriale

(1) În categoria procuraturilor teritoriale intră  procuraturile unităţii  procuraturile unităţii teritoriale teritoriale autonome autonome Găgăuzia Găgăuzia (denumită în continuare UTA Găgăuzia), ale municipiului Chişinău, ale raioanelor, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor. (2) Procuratura UTA Găgăuzia exercită atribuţiile Procuraturii în teritoriul respectiv şi este ierarhic superioară  procuraturilor  procuratur ilor teritoriale teritoriale din UTA UTA Găgăuzia. Găgăuzia. (3) Procuratura municipiului Chişinău exercită atribuţiile Procuraturii în teritoriul respectiv şi este ierarhic superioară  procuraturilor de sector din municipiu. municipiu. . Procuraturile specializate (1) În categoria procuraturilor specializate intră  procuraturile  procuratur ile care activeaz activeazăă în anumite anumite domenii speciale. (2) Procuratura anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie şi îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării. (3) Procuraturile militare, prin procurorii militari: a) exercită urmărirea penală în cauzele penale ce ţin de competenţa judecătoriilor militare;  b) reprezintă reprezintă învinuirea învinuirea în judecătoria judecătoria militară; militară; c) exercită atribuţiile Procuraturii în Forţele Armate. (4) Procuratura de transport exercită atribuţiile Procuraturii în transportul feroviar, aerian şi naval pe întreg teritoriul ţării. (5) Procuraturile de nivelul curţii de apel exercită atribuţiile stabilite la art.26. (6) Pot fi create prin lege şi alte procuraturi specializate, ale căror competenţe vor fi stabilite de Procurorul Gen eral în condiţiile legii. Procuraturile de nivelul curţii de apel sînt instituite  pentru asigurarea asigurarea bunei bunei funcţionări funcţionări a justiţiei justiţiei în cauzele cauzele  penale a căror examinare examinare în fond este de competenţ competenţaa curţilor de apel şi contribuie la înfăptuirea justiţiei în aceste instanţe, în condiţiile legii. Statutul procuraturii de nivelul curţii de apel se stabileşte într -un regulament, aprobat de Procurorul General.

e) asigură asistenţa juridică şi colaborarea internaţională (2) Procurorul General: a) reprezintă Procuratura în relaţiile cu celelalte autorităţi în domeniul său de activitate;  publice, cu cu persoane juridice şi fizice din din ţară şi din f) implementează politica penală a statului; străinătate; g) asigură protecţie eficientă martorilor, victimelor  b) numeşte procurorii inferiori, exercită, exercită, direct direct sau prin prin infracţiunii şi altor participanţi la proces; intermediul adjuncţilor săi ori al procurorilor subordonaţi, h) intentează acţiune civilă în cazurile prevăzute  de lege; controlul asupra act ivităţii procurorilor; Competenţele procurorului c) emite în scris ordine, dispoziţii şi instrucţiuni În scopul exercitării atribuţiilor care îi revin Procuraturii, metodologice şi de reglementare executorii, aprobă  procurorul, în condiţiile condiţiile legii, este în drept: drept: a) să solicite persoanelor juridice şi fizice prezentarea de regulamente;  j) convoacă convoacă procurorii procurorii inferiori în şedinţe, anual sau sau de documente, materiale, date statistice , informaţii de altă natură; cîte ori este nevoie; c) să citeze orice persoană şi să solicite explicaţii verbale k) este ordonatorul m ijloacelor financiare, administrează sau scrise în cazul urmăririi penale sau al lezării drepturilor  bunurile Procuraturii. Procuraturii. (3) Procurorul General prezintă anual Parlamentului şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi în cazul raport despre starea legalităţii şi ordinii de drept din ţară, încălcării ordinii de drept;  precum şi despre despre măsurile măsurile întreprinse întreprinse pentru pentru redresarea redresarea ei. d) să aibă acces liber în localurile instituţiilor publice, ale ului General este făcut public şi se agenţilor economici, ale altor persoane juridice, precum şi Raportul Procuror ului  plasează în internet pe pagina oficială a Procuratu Procuraturii. rii. la documentele şi materialele lor. Articolul 32. Personalul Procuraturii (1) În cadrul Procuraturii activează procurori, personal auxiliar şi personal tehnic. (2) Statutul procurorilor este reglementat prin lege. (3) Personalul auxiliar funcţionează în subdiviziunile Procuraturii Generale, în procuraturile teritoriale, în  procuraturile  procuratur ile specializate specializate şi contribuie la exercitarea exercitarea atribuţiilor Procuraturii. (4) Personalul tehnic efectuează deservirea tehnică a organelor Procuraturii. 22. Competenţa şi atribuţiile procurorului. Atribuţii şi competenţe Atribuţiile Procuraturii Procuratura: a) în numele societăţii şi în interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţeanului atunci cînd încălcarea acestora atrage sancţiune penală;  b) conduce şi exercită exercită urmărirea urmărirea penală; c) reprezintă învinuirea în instanţă de judecată; d) participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, şi

23. Statutul procurorului. Incompatibilităţi şi interdicţii Articolul 33. Statutul procurorului (1) În exercitarea atribuţiilor, procurorul este autonom, imparţial şi se supune numai legii. (2) Promovarea, delegarea, detaşarea şi transferul  procuroruluii se fac numai  procurorulu numai cu acordul acordul lui, dacă dacă legea nu  prevede altfel. sancţionat,t, suspendat şi eliberat (3) Procurorul poate fi sancţiona din funcţie numai în temeiurile şi în condiţiile stabilite de lege. Articolul 34. Incompatibilităţi Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice. e. didactice şi ştiinţific Articolul 35. Interdicţii (1) Procurorul este obligat să se abţină de la orice activitate legată de exercitarea funcţiei sale în cazuri care  presupun existenţa existenţa unui unui conflict conflict între interesele interesele sale, sale, pe de o parte, şi interesul public, al justiţiei sau al apărării intereselor generale ale societăţii, pe de alta, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus în scris la cunoştinţă conducătorului organului

conform căruia nu are dreptul: a) să participe în proces de judecată dacă se află cu  judecătorul,l, cu avocatul  judecătoru avocatul sau cu cu un alt participant participant la proces interesat în rezultatele procesului în relaţii de căsătorie, de rudenie sau de afinitate de pînă la gradul II inclusiv;  b) să facă parte parte din partide partide sau din formaţiuni c) să fie lucrător operativ, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al organului care exercită activitate operativă de investigaţii; d) să-şi exprime public opinia cu privire la dosare, la  procese, la cauze aflate aflate în curs curs de desfăşurare desfăşurare sau cu privire la cele despre care dispune de informaţie în legătură cu funcţia exercitată, altele decît cele care sînt în gestiunea sa; e) să desfăşoare activitate de întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin persoane interpuse; f) să desfăşoare activitate de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

24. Gradele de clasificare şi gradele militare speciale ale procurorilor. adele de clasificare şi gradele  militare speciale Gr adele (1) Pentru procurori se stabilesc următoarele grade de clasificare: a) pentru corpul juridic suprem: consilier juridic de stat de rangul I; consilier juridic de stat de rangul al II-lea; consilier juridic de stat de rangul a l III-lea;  b) pentru corpul corpul juridic superior: superior: consilier juridic de rangul I; consilier juridic de rangul al II-lea; consilier juridic de rangul al III-lea; c) pentru corpul juridic inferior:  jurist de rangul I;I;  jurist de rangul al II-lea;  jurist de rangul al III-lea. (2) Pentru procurorii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare speciale: a) pentru corpul juridic superior: colonel de justiţie; locotenent-colonel de justiţie; maior de justiţie;

căpitan de justiţie; General. Răspunderea disciplinară locotenent-major de justiţie; locotenent de justiţie. (1) Procurorii pot fi traşi la răspundere disciplinară  pentru abatere abatere de la îndatorir îndatoririle ile de serviciu, serviciu, precum precum şi Conferirea gradelor de clasificare şi a gradelor  pentru com comportament portament care prejudiciază prejudiciază interesele de militare speciale (1) Gradele de jurist de rangul al III- lea şi de locotenent serviciu şi discreditează imaginea Procuraturii. Abaterile disciplinare de justiţie se conferă procurorilor în urma atestării, după numire în funcţie. a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de (2) Conferirea gradelor de clasificare şi a gradelor serviciu; militare speciale este de competenţa Procurorului General,  b) interpretarea interpretarea sau ap aplicarea licarea incorectă incorectă sau sau tendenţioasă, tendenţioasă, cu excepţia gradelor de consilier juridic de stat de rangurile în mod intenţionat sau din neglijenţă gravă, a legislaţiei, I, II şi III, care se conferă de Preşedintele Republicii dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii de Moldova. aplicare a normelor juridice stabilite în actualul sistem de (3) Gradele de clasificare de consilier juridic de stat de drept sau în sistemul practicii judiciare; rangurile I, II şi III se conferă la numirea procurorului în c) imixtiunea în activitatea altui procuror sau funcţia respectivă, prevăzută la art.47. intervenţiile de orice natură pe lîngă autorităţi, instituţii sau funcţionari pentru o soluţionare alta decît în limitele Conferirea gradelor de clasificare si a gradelor  prevederilor legale legale în vigoare a unor unor cereri, pretinderea sau militare speciale speciale în caz de transfer acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale (1) În caz de transfer în procuraturile militare şi de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu membrilor familiei sale; atribuţii în Forţele Armate, procurorilor care au grade de d) încălcarea intenţionată, în exerciţiul funcţiei, a legii, clasificare li se conferă grade militare speciale, ţinîndu -se dacă aceasta nu atrage răspundere penală, civilă sau cont de funcţia în care se numesc, de gradul pe care îl deţin contravenţională; şi de vechimea în acest grad. e) participarea la activităţi publice cu caracter politic; (2) În aceleaşi condiţii se conferă grade de clasificare f) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţia  procurorilorr transferaţi  procurorilo transferaţi în alte organe organe ale Procuratur Procuraturii ii din cu privire la venituri şi la proprietate;  procuraturile  procuratur ile militare militare şi din subdiviziune subdiviziuneaa Procuraturii Procuraturii g) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate. serviciu; nemotivate te de la serviciu, serviciu, întîrzierea întîrzierea ori ori h) a bsenţele nemotiva  plecarea înainte de program; program; 25. Măsurile de încurajare. Răspunderea i) atitudinea nedemnă, în exerciţiul funcţiei, faţă de disciplinară şi patrimonială a procurorilor. Măsurile de încurajare colegi, judecători, avocaţi, experţi, martori sau faţă de alţi (1) Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de  participanţi  participa nţi la proces; proces; serviciu, pentru iniţiativă, operativitate şi  pentru alte merite  j) încălcarea încălcarea normelor normelor din Codul Codul de etică al procurorului; procurorului; relevante în serviciu, procurorii pot fi încurajaţi prin: k) folosirea statutului de procuror în scopul obţinerii de a) exprimarea unei mulţumiri; foloase sau de avantaje a vantaje necuvenite;  b) oferirea unui cadou simbolic; l) expunerea în public a acordului sau a dezacordului cu hotărîrea unor alţi procurori în scopul imixtiunii în c) acordarea unui premiu; d) conferirea unui grad de clasificare sau grad militar activitatea lor; m) încălcarea prevederilor referitoare la special mai înalt; e) conferirea „Diplomei de Onoare a Procuraturii”; incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe f) decorarea cu insigna „Lucrător de Onoare al  procurori. Procuraturii”; Sancţiunile disciplinare

 b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) retrogradarea în funcţie; e) retrogradarea în grad de clasificare sau în grad militar special; f) retragerea insignei „Lucrător de Onoare al Procuraturii”; g) concedierea din organele Procuraturii. Răspunderea patrimonială (1) Statul răspunde patrimonial pentr u prejudiciile cauzate prin erorile comise de procurori în exerciţiul funcţiei. (2) Pentru repararea prejudiciului, persoana are dreptul să înainteze acţiune numai împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor. (3) Răspunderea statului nu înlătură răspunderea  procuroruluii care şi-a exercitat cu rea-credinţă atribuţiile.  procurorulu (4) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an, dacă legea nu prevede alte termene.

26. Organele consultative și organele de autoadministrare din cadrul procuraturii. autoadministrare Colegiul Procuraturii este un organ consultativ în organizarea activităţii Procurorului General. Structura Colegiului Procuraturii (1) Colegiul Procuraturii este compus din 9 procurori. (2) Din componenţa Colegiului Procuraturii fac parte: Procurorul General, prim- adjunctul şi cei doi adjuncţi ai Procurorului General, procurorul UTA Găgăuzia, alţi  procurori. (3) Preşedinte al Colegiului Procuraturii este Procurorul General. Componenţa nominală a Colegiului Procuraturii,  propusă de Procurorul Procurorul General, General, se confirmă confirmă pentru pentru durata mandatului său de către Parlament în decursul unei luni de la numirea Procurorului General. Atribuţiile Colegiului Procuraturii (1) Colegiul Procuraturii prezintă recomandări şi opinii asupra problemelor abordate de Procurorul General ori asupra problemelor generale privind conducerea şi organizarea activităţii Procuraturii, cooperarea juridică internaţională, consolidarea supremaţiei legii, combaterea

Consiliul Superior al Procurorilor Consiliul Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor este un organ reprezentativ şi de autoadministrare a procurorilor. (2) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul autonomiei, obiectivităţii şi imparţialităţii procurorilor. Componenţa Consiliulu Consiliuluii Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri. (2) Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept: Procurorul General, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei. (3) Cinci membri ai a i Consiliului Superior al Procurorilor sînt aleşi de procurorii în funcţie prin vot secret, direct şi liber exprimat, după cum urmează: a) doi membri din rîndul procurorilor Procuraturii Generale;  b) trei membri din din rîndul procurorilor procurorilor de la la procuraturile teritoriale şi de la cele specializate. (4) Patru membri ai Consiliului Superior Superior al Procurorilor sînt aleşi de Parlament din rîndul profesorilor titulari cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament. Competenţa Consiliului Superior al Procurorilor (1) Referitor la cariera procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competenţe: a) examinează criteriile de corespundere a candidaţilor la funcţia de procuror;  b) solicită informaţi informaţiile ile necesare necesare soluţionării soluţionării problemelor problemelor ce ţin de competenţa sa; c) face propuneri Procurorului General de numire,  promovare,, transferare,  promovare transferare, delegare, delegare, detaşare, detaşare, încurajare, încurajare, suspendare sau eliberare din funcţie a procurorilor; d) primeşte jurămîntul procurorilor; e) organizează concursuri pentru ocuparea funcţiei de  procuror, selectează selectează candidat candidaturi uri pentru locurile vacante; vacante; f) numeşte componenţa nominală a comisiei de alegere a membrilor în Consiliul Superior al Procurorilor, în Colegiul de calificare şi în Colegiul disciplinar. (2) În domeniul instruirii iniţiale şi continue a  procurorilor, Consiliul Consiliul Superior Superior al Procurorilor Procurorilor are următoarele competenţe: a) propune Procurorului General desemnarea

Justiţiei;  b) aprobă strategia strategia privind privind formarea formarea iniţială iniţială şi continuă continuă a  procurorilor,  procuroril or, prezintă prezintă avizul asupra asupra planului planului de acţiuni acţiuni  pentru implementarea implementarea acestei strategii; c) examinează contestaţiile la hotărîrile emise de Colegiul de calificare şi de Colegiul disciplinar; d) decide validarea hotărîrilor Colegiului de calificare şi ale Colegiului disciplinar.

f) propune aplicarea măsurilor de încurajare a prestaţiei  profesionale.

COLEGIUL DISCIPLINAR Secţiunea 1. Dispoziţii generale Colegiul disciplinar (1) Colegiul disciplinar se instituie pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop examinarea cazurilor de răspundere disciplinară a procurorilor. (2) Mandatul Colegiului disciplinar disciplinar este de 4 ani. COLEGIUL DE CALIFICARE . Componenţa Colegiului discipl inar (1) Colegiul de calificare se instituie pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop promovarea (1) Colegiul disciplinar se compune din 9 membri: a) trei membri aleşi de procurorii de la Procuratura  politicii de stat în domeniul selectării cadrelor în organele Procuraturii, evaluarea nivelului de pregătire şi a Generală din rîndul lor; capacităţilor profesionale ale procurorilor, corespunderii  b) şase membri membri aleşi de procurorii de la procuraturile procuraturile funcţiilor ocupate, respectării interdicţiilor şi a exigenţelor teritoriale şi de la cele specializate din rîndul lor. faţă de procuror. (2) În componenţa Colegiului disciplinar nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor şi nici (2) Mandatul Colegiului de calificare este de 4 ani. Componenţa Colegiului de calificare membri ai Colegiului de calificare. (3) Preşedintele Colegiului disciplinar este ales prin vot (1) Colegiul de calificare se compune din 11 membri: a) trei membri aleşi din rîndul procurorilor de la secret din rîndul membrilor acestuia la  prima lui şedinţă. Procuratura Generală; Informaţia despre activitatea Colegiului disciplinar   b) şase membri membri aleşi din rîndul procurorilor procurorilor de  la Colegiul disciplinar prezintă Consiliului Superior al  procuraturile  procuratur ile teritoriale teritoriale şi de de la cele specializ specializate; ate; Procurorilor raport de activitate semestrial şi anual, care se c) doi profesori titulari în drept numiţi de Consiliul  plasează în internet pe pagina oficială a Procuraturii Procuraturii şi pe Superior al Procurorilor. cea a Consiliulu Consiliuluii Superior al Procurorilor. (2) Preşedintele Colegiului de calificare este ales prin vot Împuternicirile Colegiului disciplinar. secret din rîndul membrilor acestuia la prima lu i şedinţă. Modul lui de a activa Împuternicirile Colegiului de calificare Împuternicirile Colegiului disciplinar a) examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a Colegiul de calificare: a) organizează examenul de capacitate al candidaţilor la  procurorilo  procurorilorr şi aplică, după caz, caz, sancţiuni disciplina disciplinare; re; funcţia de procuror, în condiţiile legii;  b) soluţionează soluţionează cazurile cazurile privind privind stingerea înainte de de  b) examinează examinează materialel materialelee prezentate prezentate în şedinţa şedinţa termen a sancţiunilor disciplinare. colegiului, concluziile şi recomandările procurorului ierarhic superior ori ale unei alte persoane împuternicite să 27. Organele de urmărire penală în Republica Moldova.  prezinte persoana supusă supusă atestării, atestării, precum şi opinia Interacţiunea procurorului cu organele de urmărire acesteia; penală. c) audiază persoana supusă atestării şi, după caz, Competența organelor de urmărire penală este reglementată  procurorul ierarhic ierarhic superior sau persoana împuternicită să o de articolele 266-270 din Codul de procedură penală al  prezinte; Republicii Moldova. d) apreciază rezultatele activităţii procurorului supus * Organul de urmărire penală al Ministerulu i Afacerilor atestării, face propuneri de promovare a acestuia în Interne În competența acestui organ intră orice infracțiune care nu serviciu;

 penală sau este dată în competența competența lui prin prin ordonanța ordonanța  procurorului * Organul de urmărire penală al Serviciului V amal În competența acestui organ intră infracțiunile prevăzute în art. 248 și 249 din Codul penal al Republicii Moldova * Organul de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției În competența acestui organ intră infracţiunile prevăzute la art. 236-2611, 279, 324-326, 330-336 din Codul penal al Republicii Moldova; Infracţiunile prevăzute la art. 191, 195, 327 -329 din Codul  penal al Republicii Republicii Moldova, în cazurile în care prejudiciul prejudiciul respectiv a fost cauzat în exclusiv itate autorităţilor şi instituţiilor publice, întreprinderilor de stat sau bugetului  public national; national; Sub controlul procurorului, infracţiunile date în competenţa sa, indiferent de calitatea subiectului acestora, cu excepţia infracţiunilor şi persoanelor prevăzute la art. 270 alin. (1)  pct. 1) lit. lit. a), f) şi h) şi pct. 2) şi 3) din Codul de de procedură  penală al Republici Republiciii Moldova. Moldova. În cazurile privind infracţiunile prevăzute la art. 311 -316 şi 323 din Codul penal al Republicii Moldova, urmărirea  penală se efectueaz efectueazăă de organul organul în a cărui cărui competenţă competenţă se află infracţiunea în legătură cu care a fost pornită urmărirea  penală. Competența procurorului la exercitarea urmăririi penale este reglementată de art. 270 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.

3) constatarea şi descoperirea infracţiunilor, urmărirea asigurarea măsurilor   pentru menţinerea   ordinii de drept, apăraread repturilor, libertăţilor   fundamentale şi  interese  persoanelor care le-au săvîrşit; 4) menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii lor legitime ale cetăţenilor;  b) sprijină organele organele de de poliţie sau sau activează activează independent independent în  publice; 5) acordarea de ajutor, conform condiţiilor şi modului menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii; stabilit de prezenta lege, cetăţenilor, autorităţilor d) asigură asigură părarea  părarea  unor obiective şi  transporturi de administraţiei publice, întreprinderilor, instituţiilor şi importanţă deosebită; organizaţiilor în vederea ocrotirii drepturilor lor şi Atribuţiile trupelor de carabinieri exercitării atribuţiilor lor, stabilite de lege; 6) efectuarea măsurilor de protecţie de stat faţă de a) efectuează servicii de patrulare şi santinelă şi de  persoanele care acordă acordă ajutor ajutor în procesul procesul penal, în menţinere a ordinii publice în raza teritorială de conformitate cu legislaţia în vigoare. competenţă; Antrenarea poliţiei la îndeplinirea sarcinilor care conform  b) desfăşoară desfăşoară împreună cu organele de poliţie, o activitate legii nu ţin de atribuţiile ei se interzice. de prevenire a faptelor antisociale, Structura poliţiei Structura  poliţiei şi şi starea ei de subordonare subordonare conform ordinelor ministerului afacerilor interne; Ca organ de drept al autorităţilor publice poliţia Republicii c) participă la menţinerea   ordinii Moldova se divizează în poliţie de stat şi poliţie  publice în timpul acţiunilor social -politice cu caracter de municipală . masă, sportive şi de altă natură; Poliţia de stat îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul d) asigură paza şi apărarea   unor obiecte de stat de Republicii Moldova, poliţia municipală - pe teritoriul importanţă deosebită şi a transporturilor speciale conform unităţii administrative respective. listei stabilite de Guvern; Structura organizatorică şi limita numerică a efectivului g) păzesc depozitele unităţilor lor militare şi depozitele  poliţiei de stat se aprobă aprobă de Guvern Guvern la pro punerea Direcţiei pentru   Aprovizionarea Tehnicoministrului afacerilor interne, iar a poliţiei municipale - de Materială şi Militară a Ministerului Afacerilor Interne; autorităţile administraţiei publice locale şi de ministrul h) participă la asigurarea regimului juridic al stării de afacerilor interne la propunerea comisarului poliţiei urgenţă, de asediu sau de război; raionale, şefului direcţiei afacerilor interne a unităţii i) colaborează   cu organele de  poliţie  la curmarea teritoriale autonome cu statut special şi comisarului poliţiei încălcărilor ordinii   publice, dacă acesta au un caracter de municipiului Chişinău. masă, prezintă pericol pentru viaţa şi integritatea corporală a cetăţenilor, dezorganizează activitatea   social28. Poliţia: sarcini, structura şi funcţiile economică   sau sînt orientate împotriva avutului principale. Destinaţia şi esenţa socială a poliţiei 29. Trupele de carabinieri. sînt destinate să asigure,  proprietarului;;  proprietarului  Poliţia poate  Poliţia  poate fi definită ca un sistem de formaţiuni formaţiuni împreună cu  poliţia  sau independent, ordinea  publică  publică,,  j) participă participă la restabilirea restabilirea ordinii ordinii în caz caz de nesupunere nesupunere în mil itar izate izate,, incl usiv armate ale puterii puterii exe executive cutive apărarea drepturilor şi libertăţilor  fundamentale ale grup şi de tulburări în masă ale arestaţilor şi deţinuţilor; (administraţiei publice centrale sau locale), destinat să cetăţenilor, avutului proprietarului, proprietarului, prevenirea prevenirea faptelor de l) participă   la stingerea incendiilor, apere viaţa, sănătatea, drepturile şi libertăţile încălcare a legii. la lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor fu ndamental e ale omul ui , averea, averea, int eres eresele ele soc societ  iet ăţii şi Trupele de carabinieri sînt componentă a Forţelor Armate şi excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori ecologic în ale statului de atentate şi acţiuni ilegale, grevat prin lege  participă la acţiunile acţiunile de apărare apărare a ţării, ţării, în condiţiile condiţiile legii. legii. localităţi şi la obiectivele păzite; cu dreptul aplicării nemijlocite, în caz de necesitate, a m) păzesc şi apără localuri ale misiunilor Trupele de carabinieri carabinieri fac parte din structura structura misiunilor diplomatice, diplomatice, măsurilor de constrîngere statală. Sarcinile principa Sarcinile  principale le ale poliţiei poliţiei sînt: reprezentanţelor   consulare sau ale altor organizatorică a Ministerului Ministerului Afacerilor Interne, Interne, 1) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii, d repturilor, Sarcinile principale ale trupelor de ca rabinieri reprezentanţe   ale statelor străine; libertăţilor, intereselor şi averii cetăţenilor de atentate Trupele de carabinieri: criminale şi de alte atacuri nelegitime; a) veghează

statalitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, afecta interesele ei politice, economice şi defensive. Atributiile. Serviciului îi revin atribuţiile vizînd elaborarea şi realizarea, în limita competenţei sale, a unui sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea următoarelor acţiuni care, conform legislaţiei,  periclitează  periclite ază securitatea securitatea de stat, stat, publică  publică şi a persoanei persoanei:: acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale, subminarea sau lichidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. (Aceste acţiuni nu pot fi interpretate în detrimentul plu ralismului politic, realizării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului.); activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni militare împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil; acţiunile militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile statului; acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese; acţiunile care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport, telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală; spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de ăine sau stat în vederea transmiterii lor unor state str ăine structuri anticonstituţionale; trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea de activităţi ostile împotriva Republicii Moldova; acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor şi  pun în pericol securitatea de stat; 31. Organele de securitate a statului: sarcinile şi  pregătireaa şi comiterea  pregătire comiterea actelor actelor teroriste, teroriste, atentatelor atentatelor la atribuţiile, sistemul de organizare. La momentul actual, S.I.S. constituie o structură viabilă, viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea persoanelor oficiale aptă să depisteze, preîntîmpine şi contracareze orice acţiune supreme ale ţării, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii  publice din din alte state state aflaţi în în Republica Republica  Moldova; care, din punct de vedere legis lativ, prezintă un anumit  pericol pentru pentru securitatea securitatea statului, statului, societăţii, societăţii, sau persoanei. persoanei. sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, Reieşind din obiectivele şi funcţiile stabilite de conducerea substanţe explozive, radioactive, otrăvitoare, narcotice, de vîrf a republicii, S.I.S. îşi orientează activitatea în toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, direcţia depistării oportune a oricăror acţiuni, săvîrşite atăt  producerea,, folosirea, transporta  producerea transportarea rea şi păstrarea păstrarea lor 30. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei: sarcini, structura şi funcţiile principale. este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico -financiare şi fiscale,  precum şi a corupţiei. . Pri ncipii le de activitate. Centrul îşi desfăşoară activitatea  pe principiile principiile legalităţii, legalităţii, respectării respectării drepturilor drepturilor şi libertăţilor libertăţilor fundamentale ale omului, oportunităţii, îmbinării metodelor şi mijloacelor publice şi secrete de activitate,  conducerii unipersonale şi colegiale, colaborării cu alte autorităţi  publice, organizaţii obşteşti şi cetăţeni.  Atribuţiile. În atribuţiile Centrului intră preîn tâmpinarea, depistarea, cercetarea, curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico -financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea legalizării  bunurilor şi spălării banilor banilor obţinuţi obţinuţi ilicit ilicit  ; efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a  proiectelor de acte normative normative ale Guvernului Guvernului în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei. Structura Centrului (1) Centrul reprezintă un  organ unitar centralizat, constituit din aparat central şi subdiviziuni teritoriale. (2) Structura Centrului, numărul şi reşedinţa subdiviziunilor teritoriale şi raza lor de activitate se aprobă de Guvern, la propunerea directorului Centrului. (3) Centrul şi subdiviziunile lui teritoriale sînt persoane  juridice, dispun dispun de conturi conturi trezoreriale trezoreriale şi de de alte atribute atribute necesare. (4) Subdiviziunile teritoriale teritoriale pot fi amplasate a mplasate astfel încît să nu corespundă organizării administrativ -teritoriale a Republicii Moldova.























ilegală, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securităţii de stat; constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care  periclitează  periclitea ză securitatea securitatea de stat stat sau participarea participarea la activitatea acestora.

32. Natura juridică, scopurile şi principiile de activitate ale avocaturii. Legea cu privire la avocatură, în art.1, defineşte avocatura în felul următor: „ Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază  profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată  persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum  şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei”1. Din cele menţionate anterior rezultă că avocatura poate fi  privită sub mai multe multe aspecte: aspecte: ca insituţie ca o asociaţie de jurişti profesionişti ca profesiune În privinţa profesiunii de avocat trebuie să menţionăm că ea este o profesiune liberală (alături de cea de notar, medic, arhitect). Prin profesiune liberală se înţelege acea profesie ce se desfăşoară potrivit unei specialităţi dobândite de o persoană fizică în cadrul învăţământului superior, exercitată în limita  pregătirii profesiona profesionale le pe care o are, bazată bazată pe principiile principiile independenţei şi liberalismului, a căre i remunerare nu are caracter comercial. Profesiunea liberală (inclusiv avocatura) se deosebeşte de alte activităţi prin următoarele semne:  este o activitate intelectuală  –   – cei cei ce o exercită îşi pun în valoare cunoştinţele lor în contextul unei concurenţe aprige, clientul având posibilitatea de alege avocatul, care după părerea sa este cel mai competent.  este o activitate independentă independentă –   – acest acest semn se corelează cu criteriul intelectualităţii şi se caracterizează prin independenţa avocatului în raport cu orica re organ de stat, în alegerea clientului, independenţa economică faţă de alte persoane şi de stat, libera alegere a formei de exercitare a profesiei (birou individual sau birou asociat).   

 este o activitate dezinteresată  –   – avocatul avocatul cedează

 Principiul legalităţi şi umanismului.  reprezintă interesele lor în instanţele de judecată, în activitatea avocaţială este reglementată de Constituţia autorităţile administraţiei publice; R.M., Legea menţionată, alte legi care reglementează  reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile activitatea menţionată, precum şi de tratatele cu alte persoane fizice şi juridice; internaţionale la care Republica Moldova este parte.   participă la urmărirea urmărirea penală penală şi la dezbateri dezbateri judiciare judiciare în  Principiul independenţei avocatului. Independenţa cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant avocatului este o consecinţă a autonomiei instituţiei al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente avocaturii. Acest principiu, ca şi cel menţionat anterior, responsabile şi al martorilor. nu este absolut, realizarea acestuia fiind condiţionată de Pe cauze penale, asistenţa juridică, acordată pe 3 căi: supunerea avocatului numai faţă de lege.  contra plată (prin stabilirea onorariului în contractul de  Principiul libertăţii. –  prevăzu  prevăzut de art. 3 p.b al Legii asistenţă judiciară dintre părţi); 1260-XV/2002.. Libertatea profesiei de avocat are ami  gratuit (prin indicarea în contract a faptului că asistenţa 1260-XV/2002 multe aspecte:  judiciară se acordă gratuit gratuit sau prin prin simpla înţelege înţelegere re Principiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat. dintre părţi, fără a încheia un contract) Avocatul este liber în alegerea formei de exercitare a Teoria avocatologiei prevede două categorii de pr incipii:  profesiei (B.I. sau B.A.).  din oficiu (acordare a asistenţei juridice garantate de a. Principiile de organizare ale avocaturii: stat). Avocatul este liber în alegerea clienţilor şi în renunţarea  Principiul autonomiei Baroului. Avocatura este la calitatea de repre zentant sau apărător pe o cauză organizată într -o structură autonomă faţă de celelalte concretă. autorităţi publice –  Baroul avocaţilor. Singura limitare 34. Organele de autoconducere ale avocaților. La încheierea contractului de asistenţă juridică avocatul Profesia de avocat este organizată în cadrul Baroului, care în exercitarea activităţii avocaţiale este determinată de şi clientul sunt liberi în stabilirea clauzelor necesitatea respectării legii.  potrivit art.31 art.31 din Legea 1260-XV, reuneşte toţi avocaţii contractului (spre ex: contra plată sau gratuit). din Republica Moldova. Activitatea Baroului se întemeiază  Principiul organizării avocaturii în structuri  pe principi principiile ile autoa autoadministră dministrării. rii. Baroul este persoană persoană  Principiul parţialităţii. Parţialitatea implică democratice (decentralizarea avocaturii). Din acest  juridică, a are re ştamp ştampilă ilă şi simbol simbolică ică p roprie. obligaţia avocatului ca, prin toate mijloacele legale,  principiu reiese reiese că avocaţii avocaţii în în R.M. practică practică profesia profesia Organele Baroului sînt: să susţină şi să argumenteze toate împrejurările de individual şi nu au vre -o careva „birocraţie avocaţială” a) Congresul; fapt şi de drept care pledează în favoarea clientului sau vre-o s ubordonare a avocatului faţă de un oarecare  b) Consiliul Consiliul Baroului; său. şef. c) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;  Principiul colaborării cu organele judiciare. Acest  Principiul colegialităţii avocaţilor şi organelor de d) Comisia pentru etică şi disciplină;  principiu este este determinat determinat de art. 6 al.1, şi art.46 art.46 al.1 din din conducere ale avocaturii. Organele de autoconducere e) Comisia de cenzori. lege, potrivit cărora avocaţii au obligaţia de a acorda ale Baroului nu sunt altceva decât nişte instituţii Organele Baroului asigură acordarea de către avocaţi a asistenţă juridică în cazul desemnării lor din oficiu, constituite în scopul organizării activităţii norm ale ale asistenţei juridice calificate persoanelor fizice şi juridice. atunci când o parte sau alta a procesului nu are avocaturii, alcătuite dintr -un anumit număr de avocaţi Congresul este organul suprem al Baroului, care se  posibilitatea de a-şi angaja un apărător. din rândul celor mai experimentaţi, desemnaţi de către convoacă cel puţin o dată pe an. toţi membrii Baroului..  Principiul deontologiei profesionale. Congresul are următoarea competenţă:  b. Principiile de exercitare a profesiei de avocat: a) alege şi revocă membrii Consiliului Baroului, avocaţii 33. Genurile de asistenţă juridică acordată de  Principiul asigurării dreptului la apărare apărare membri ai Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat şi ai avocaţi şi formele ei. (art. 3 p.a)  –  care  care constituie esenţa activităţii avocaţiale. Comisiei pentru etică şi disciplină, membrii Comisiei Comisiei de El se explică prin faptul că sarcina avocatului este de a  oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire cenzori, alege, la prima sa şedinţă, noii membri, după acorda asistenţă juridică atât în bază de contract, cât şi din la problemele juridice, prezintă informaţii verbale şi în revocarea vechilor membri, în modul stabilit de prezenta oficiu, în cazurile stabilite de lege (art.6, Legea 1260-XV) scris referitoare la legislaţie; lege;

interesul său î n favoarea interesului clientului, clientului, activitatea sa având la bază caracterul uman. Anume din acest considerent remunerarea rămâne pe planul secund. Prin aceasta el se deosebeşte de comercianţi. Remunerarea avocatului constituie existenţa lui zilnică, şi nu o sursă de venit comercial. Legea cu privire la avocatură, în art.8, defineşte avocatul obţinut licenţă conform legii şi care ca o persoană care a obţinut dispune de dreptul de a participa la urmărirea penală  şi la dezbateri judiciare, de a se pronunţa şi de a acţiona în numele clienţilor săi şi/sau de a - şi  şi reprezenta şi consulta clienţii în domeniul dreptului.

c) aprobă statele de funcţii şi bugetul Baroului; d) stabileşte mărimea defalcărilor efectuate de către avocaţi în bugetul Baroului; e) audiază şi aprobă rapoartele anuale privind activitatea Consiliului Baroului, Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, Comisiei pentru etică şi disciplină şi Comisiei de cenzori; f) examinează petiţiile avocaţilor referitoare la hotărîrile Consiliului Baroului, Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat şi ale Comisiei pentru etică şi disciplină; g) adoptă hotăr îri îri privind formarea structurilor teritoriale ale Baroului; i) adoptă alte hotărîri referitoare la activitatea Baroului,  precum şi hotărîri hotărîri prevăzute prevăzute de legea legea nr.1260. nr.1260. Consiliul Baroului  este organul de autoadministrare al avocaţilor, care reglementează şi ţine sub control aspectele fundamentale ale raporturilor avocaturii cu autorităţile  publice, instanţele instanţele judecăto judecătoreşti, reşti, organele organele de drept, drept, asociaţiile obşteşti şi alte organizaţii. Consiliul Baroului se alege de către Congres, prin vot secret, din rîndul avocaţilor cu o vechime în profesie de cel  puţin 5 ani, pe un termen termen de 4 ani. ani. Consiliul Baroului este constituit din cel puţin 15 membri:  preşedintele  preşedinte le Consiliului Consiliului Baroului, Baroului, doi vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, un secretar şi membrii Consiliului. Activitatea de membru al Consiliului Baroului se consideră o obligaţie de onoare şi se exercită în baza principiilor obşteşti. Consiliul Baroului: a) convoacă Congresul;  b) organizează organizează îndeplinirea îndeplinirea hotărîrilor hotărîrilor Congresului; c) aprobă contractele şi angajamentele semnate de  preşedintele  preşedinte le Consiliului Consiliului Baroului; Baroului; f) organizează instruirea profesională continuă a avocaţilor; g) ţine Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat; Comisia de licenţiere a profesiei de avocat Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, cu un mandat de 4 a ni, dintre care: a) 7 avocaţi sînt aleşi de Congres;  b) 4 membri membri sînt desemnaţi desemnaţi de ministrul ministrul justiţiei, justiţiei, doi dintre care sînt avocaţi şi doi sînt profesori titulari de drept. Comisia de licenţiere a profesiei de avocat: a) adoptă hotărîrile privind admiterea la examenul de

 b) organizează organizează examenele examenele de de calificare; calificare; c) adoptă hotărîrile privind susţinerea examenului de calificare. Comisia pentru etică şi disciplină Comisia pentru etică şi disciplină este aleasă în componenţa a cel puţin 11 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Comisia pentru etică şi disciplină: a) examinează plîngerile privind acţiunile avocaţilor şi cazurile de încălcare de către avocaţi a disciplinei şi a normelor de etică profesională;  b) intentează intentează procedura procedura disciplinară disciplinară în privinţa privinţa avocaţilor avocaţilor şi adoptă hotărîrea corespunzătoare în această procedură. Membrii Comisiei pentru etică şi disciplină sînt obligaţi să  păstreze secretul secretul profesional profesional şi să nu divulge informa informaţia ţia aflată în procesul procedurii disciplinare intentate în  privinţa avocaţilor avocaţilor.. Comisia pentru etică şi disciplină exercită şi alte atribuţii delegate de Congres. Comisia de cenzori este aleasă în componenţa a 5 avocaţi. Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico financiare a Baroului şi se subordonează Congresului.

Biroul asociat de av ocaţi este persoana juridică. Biroul asociat de avocaţi dispune de conturi în bancă, de ştampilă, pe care este imprimată denumirea completă a  biroului, numărul numărul sub care care este înscris înscris în registrul registrul birourilor birourilor de avocaţi şi data înregistrării. Raporturile di ntre avocaţii biroului asociat de avocaţi sînt reglementate în bază de contract.  Asociaţiile de avocaţi 

În scopul apărării drepturilor şi intereselor lor, avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în  baza calităţii calităţii de membru membru individual individual sau colectiv, colectiv, şi să se înregistreze în modul stabilit. Asociaţiile de avocaţi centrale şi cele internaţionale pot avea structuri regionale.

36. Modul de dobândire a licenţei de avocat. Dobândirea calităţii de avocat. În conformitate cu art.8 din Legea avocat poate fi: cetăţeanul Republicii Moldova, cu capacitate deplină de exerciţiu, licenţiat în drept, care se bucură de o reputaţie ireproşabilă, a efectuat stagiul professional, a susţinut examenul de calificare.  profesionall şi de Sînt scutite de efectuarea stagiului  profesiona examenul de calificare persoanele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile area licenţei pentru exercitarea respective, au solicitat eliber area  profesiei de de avocat. De De aceleaşi aceleaşi drepturi şi în aceleaşi aceleaşi condiţii beneficiază şi persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.. Potrivit art.9 al Legii 1260-XV profesia de avocat este incompatibilă cu: oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică, precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale 

35. Formele de organizare ale profesiei de avocat. Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecă rui avocat, în una din următoarele forme: a) birou individual de avocaţi;  b) birou asociat asociat de avocaţi. avocaţi. Avocatul poate fi fondator doar al unui birou de avocaţi. Avocatul trebuie să dispună de spaţiu pentru acordarea asistenţei juridice. Biroul de avocaţi  poate avea denumire. Dizolvarea biroului de avocaţi se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă. Biroul individual de avocaţi În biroul individual de avocaţi îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul biroului). biroului). Biroul individual de avocaţi activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică. Biroul asociat de avocaţi Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi (fondatori ai biroului). Avocaţii îşi exercită profesia

    



 Notariatul ocupă un loc destul de  Notariatul de important important în sistemul sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept, ce îşi desfăşoară activitatea în anumite forme şi potrivit unor metode Stagiul profesional durează un an. Consiliul Baroului poate specifice. reduce acest termen, în conformitate cu criteriile stabilite în “Notariatul  este o instituţie publică de drept abilitată să a sigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi Regulamentul privind condiţiile stagiului profesional, la intereselor legale ale persoanelor şi statului prin cererea avocatului stagiar şi la demersu l avocatului care asigură efectuarea stagiului, depuse după expirarea a 3 luni îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii  Moldova”. de stagiere. două funcţii principale ale notariatului: Avocatul care asigură efectuarea stagiului profesional trebuie să aibă o vechime în profesia de avocat de cel puţin Participă la exercitatrea suveranităţii statului; 5 ani. Avocatul poate avea concomitent cel mult 2 avocaţi Ocrotirea intereselor private care îi sunt încredinţate. stagiari.  Prima funcţie se explică prin aceea că notariatul este o  Avocat stagiar  poate  poate fi cetăţeanu cetăţeanull Republicii Republicii Moldova, Moldova, instituţie publică, fapt consacrat în alin.1 art.2 al Legii cu licenţiat în drept, care are capacitate deplină de exerciţiu şi  privire la notariat. notariat. Cu atât mai mai mult, potrivit potrivit alin.1 art.8 art.8 al o reputaţie ireproşabilă şi care a încheiat cu unul dintre aceleiaşi Legi, notarul este persoana autorizată de stat să avocaţi contract de  efectuare a stagiului profesional.  presteze în numele acestuia acestuia servicii publice publice prin Avocatul stagiar activează sub îndrumarea avocatului care desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de asigură efectuarea stagiului profesional, acesta fiind în Ministerul Justiţiei, în condiţiile prezentei legi, iar în drept să corecteze poziţia avocatului stagiar în procesul virtutea alin.2 art.3 actul notarial, îndeplinit de notar, reprezentării  intereselor clientului.  purtînd sigiliul sigiliul şi semnătura semnătura persoanei care desfăşoară desfăşoară Avocatului stagiar i se permite să acorde asistenţă juridică activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă clientului în cadrul judecătoriilor municipale şi de sector în legal şi veridic şi are forţă probantă. cauzele civile şi administrative, în judecătoriile economice Cea de-a doua funcţie stabileşte că ocrotirea intereselor de circumscripţie şi în cadrul autorităţilor publice. legitime încredinţate trebuie făcută în strictă conformitate  Admiterea în profesia de avocat  cu Constituţia R. M., Legea cu privire la notariat şi Admiterea în profesia de avocat se efectuează în baza tratatele internaţionale la care Republica Moldova este examenului de calificare susţinut în faţa Comisiei de  parte. Notarul Notarul este ţinut ţinut să vegheze vegheze să nu fie fie încălcată încălcată licenţiere a profesiei de avocat, precum şi în condiţiile art.8 legea. În acest sens el este obligat să refuze întocmirea alin.(3). Regulamentul privind modul de susţinere a actelor notariale care contravin legislaţiei, ordinii publice şi examenului de calificare se aprobă de către Congres, după  bunelor moravuri. moravuri. coordonarea lui cu Ministerul Justiţiei. Sistemul organelor notariale . Actele notariale pe teritoriul Hotărîrea privind susţinerea examenului de calificare se Republicii Moldova Moldova se îndeplinesc de notari de stat, notari adoptă şi se comunică persoanei care a susţinut examenul  privaţi, de alte persoane persoane ab ilitate prin lege (registratoru (registratorull de de calificare în termen de cel mult 10 zile de la data stat, secretarul consiliului local al unităţilor administrativ susţinerii. teritoriale de nivelul I  –  lit.r  lit.r alin.1 art. 44 Legea privind Rezultatele examenelor de calificare sînt aprobate prin administraţia publică locală), iar pe teritoriul statelor străine hotărîre de către Comisia de licenţiere a profesiei de avocat. - de consulii Republicii Moldova. Hotărîrile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în instanţa de judecată. 38. Principiile de organizare şi activitate a notariatului.  

 prinzător;; activitatea de între prinzător activitatea de notar.

37. Notariatul: natura juridică, funcţiile şi sistemul organelor notariale.

39. Competenţa notarului.

a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte);  b)procedura succesorală notarială şi eliberarea eliberarea certificatului de moştenitor c) eliberarea certificatelor de proprietate d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; e) legalizarea semnăturilor de pe documente; (art.68) f) actele de protest al cambiilor g) prezentarea cecurilor spre plată şi certificarea neachitării lor; h) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele; i) efectuarea şi legaliza rea traducerilor documentelor;  j) transmiterea transmiterea cererilor persoanelor fizice şi juridice altor persoane fizice şi juridice; k) primirea în depozit a sumelor băneşti şi titlurilor de valoare; l) primirea documentelor la păstrare m) întocmirea protestului de mare; n) asigurarea dovezilor; o) eliberarea de duplicate de pe actele actele notariale notariale pe care le-a întocmit; precum şi  p) alte operaţiuni operaţiuni care care nu contravin contravin legislaţiei. legislaţiei. (2) Notarii dau consultaţii în materie notarială, altele decît cele referitoare la conţinutul actelor notariale pe care le îndeplinesc şi participă, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.

40. Modalitatea de dobândire a calităţii de notar şi modul de organizare a activităţii notarilor.  Modalitatea de dobândire a calităţii de notar  Dreptul la exercitarea activităţii de notar  Notar poate fi persoana care: a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;  b) are capacitate capacitate deplină deplină de exerciţiu; exerciţiu; c) este licenţiat în drept; d) a îndeplinit, timp de pînă la un an, funcţia de notar stagiar şi a susţinut examenul de calificare; e) posedă limba moldovenească; f) nu are antecedente penale nestinse; g) nu a fost condamnată anterior pentru pentr u o infracţiune infracţiun e

(1) Comisia de licenţiere a activităţii notariale se formează, prin ordinul ministrului justiţiei, pe un termen de 4 ani şi este compusă din 11 membri: 6 notari şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. (2) Comisia de licenţiere a activităţii notariale: a) primeşte examenele de calificare;  b) adoptă hotărîrile hotărîrile cu privire la stabilirea stabilirea numărului numărului necesar de notari, numirea în funcţia de notar, eliberarea licenţei pentru activitate notarială, suspendarea şi încetarea activităţii notariale, înregistrarea şi radierea din Registrul de Stat al Notarilor; c) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului; d) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în legătură cu efectuarea stagiului. (3) Comisia de licenţiere a activităţii notariale activează în baza unui regulament aprobat de Ministerul Justiţiei. Admiterea la activitatea notarială  dupa a) depunerea la Ministerul Justiţiei a cererii prin care se solicită permisiunea de a activa în calitate de notar de stat sau de notar privat;  b) învestirea, învestirea, prin ordinul ordinul ministrului ministrului justiţiei, justiţiei, cu împuterniciri pentru exercitarea activităţii notar  iale; c) depunerea jurămîntului; d) înregistrarea în Registrul de Stat al Notarilor; e) primirea licenţei pentru activitate notarială şi a legitimaţiei de notar; f) depunerea la Ministerul Justiţiei a specimenului de semnătură şi a ampre ntelor sigiliilor. (2) Notarul privat, în afară de condiţiile prevăzute la alin.(1), pentru a fi admis la activitate notarială trebuie să încheie contractul asigurării de răspundere civilă şi să informeze Ministerul Justiţiei despre locul îndep linirii de către el a actelor notariale.  Modul de organizare a activităţii notarilor. Sediul notarului Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou special amenanjat.  Notarul privat privat este obligat obligat să deschidă deschidă biroul notarial notarial în raza teritoriului indicat în ordinul ministrului justiţiei în termenul stabilit stabilit la art.12 alin.(3) (în decurs de 90 de zile după primirea licenţei pentru activitate notarială). Remunerarea notarilor de stat se efectuează lunar de la  bugetul de stat într-un cuantum de 20 la sută din plata încasată de acesta pentru prestarea serviciilor notariale şi

nu poate fi mai mică mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv. Asigurarea activităţii notarilor de stat.Activitatea notarilor de stat este asigurată de personalul tehnic. (2) Salarizarea personalului tehnic tehnic al birourilor notariale notariale de stat se realizează în baza Reţelei Re ţelei tarifare unice, u nice, în condiţiile de salarizare stabilite pentru personalul tehnic ce asigură funcţionarea autorităţilor publice. ganizarea activităţii birourilor notariale de stat Or ganizarea Guvernul stabileşte reţeaua birourilor notariale de stat, structura şi statele de personal ale acestora, la  propunerea Ministeru Ministerului lui Justiţiei. Justiţiei.  Cr earea earea şi organizarea activităţii birourilor notariale de stat se efectuează de Ministerul Justiţiei.

(2) Percheziţia biroului notarial şi ridicarea documentelor notariale pot fi făcute numai cu autorizaţia Procurorului General, adjuncţilor lui sau în temeiul hotărîrii instanţei de  judecată..  judecată (3) Notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului  personal în timpul exercitării exercitării atribuţiilor atribuţiilor sale profesionale, profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. Obligaţiile notarului  a) să-şi desfăşoare activitat ea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul depus;  b) să acorde persoanelo persoanelorr fizice şi juridice asistenţă asistenţă în în exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea intereselor lor legitime, să explice persoanelor menţionate menţionate conţinutul actului notarial , precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să i avertizeze despre consecinţele actelor notariale 41. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea notarilor. îndeplinite; Dr epturile notarul notarul u  : a) să solicite de la persoane fizice c) să păstreze în taină informaţiile care i -au devenit şi juridice documente şi informaţii necesare pentru cunoscute în exerciţiul funcţiunii. Instanţa de judecată  poate să elibereze elibereze notarul de această obligaţie obligaţie dacă dacă îndeplinirea actelor notariale;  b) să aibă acces la informaţi informaţiile ile şi documente documentele le împotriva lui a fost intentat dosar penal în legătură cu autorităţilor publice, inclusiv ale organelor cadastrale, îndeplinirea actului notarial; d) să asigure executarea stagiului de către notari stagiari; necesare pentru îndeplinirea actelor notariale; d) să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale; e) să-şi ridice continuu nivelul profesional; e) să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt f) să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de  personal pentru pentru asigurarea asigurarea activităţii activităţii sale sale (notarul (notarul privat); activitatea personală; g) să realizeze alte acţiuni prevăzute de lege. f) la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu Respons Res ponsabili abili tatea notarului legislaţia; Pentru neîndiplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a g) la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza îndatoririlor sale, notarul poate fi atras la răspundere civilă, contribuţiilor de asigurări sociale de stat; disciplinară şi, după caz, penală. h) să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;  Răspunderea civilă a notarului poate fi angajată angajată atunci atunci i) să fie membru al asociaţiilor asoci aţiilor profesionale pr ofesionale la nivel când prin acţiunile sale acesta a cauzat un prejudiciu local, naţional şi internaţional şi să ocupe nu mai mult mult de o  patrimoni  patrimonial al sau moral. moral. Notarul poate poate fi atras la răspundere răspundere singură funcţie electivă în aceste asociaţii; civilă numai în baza unei hotărâri a instanţei de judecată.  j) să dispună de venitul obţinut (notarul (notarul privat); privat); Totodată menţionăm că notarul este asigurat de răspunde re k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei. civilă Asigurarea de răspundere civilă profesională a notarului se realizează prin Casa da Asigurări  Răspunderea disciplinară a notarului notarului : Articolul 20. Garanţiile activităţii  (1) Notarul îşi exercită personal profesia şi se bucură Răspunderea de stabilitate în funcţie; el nu poate fi transferat în altă (1) Notarul poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor localitate şi nu -i poate fi schimbată, fără acordul lui, sale profesionale. competenţa teritorială indicată în ordinul ministrului (1) Sancţiunile disciplinare se aplică notarului de către  justiţiei. ministrul justiţiei.

(2) În funcţie de gravitatea faptei, pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertizare;  b) mustrare;  b1) suspendarea activităţii notariale; c) retragerea licenţei pentru activitate notarială. Încetarea activităţii notarului (1) Activitatea notarului încetează în cazul: a) depunerii cererii;  b) necorespunderii necorespunderii condiţiilor condiţiilor prevăzute prevăzute la la art.9; c) decesului; d) condamnării de către instanţa de judecată printr  -o hotărîre definitivă pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni; e) declarării lui dispărut fără veste sau declarării morţii lui; f) retragerii licenţei. (2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei cu retragerea ulterioară a licenţei şi radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor.

42. Alte instituţii şi organizaţii ce îndeplinesc funcţii notariale. Competenţa consulilor (1) Activitatea notarială a consulilor Republicii Moldova se desfăşoară în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, ţinîndu -se cont de uzanţele internaţional e. (2) La cererea persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova, consulii Republicii Moldova îndeplinesc următoarele acte notariale: a) autentificarea actelor j uridice (testamente,  procuri, contracte), contracte), cu excepţia contractului de înstrăinare a bunurilor bunuri lor imobile şi contractului de gaj;  b) luarea măsurilor măsurilor de pază pază a bunurilor bunurilor succesorale; succesorale;  etc Competenţa persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale îndeplinesc următoarele acte notariale: a) legalizarea semnăturilor de pe documente;

 b) legalizarea legalizarea copiilor copiilor de pe documen documente te şi a extraselor extraselor din localurilor şi a teritoriilor; proiectarea, instalarea şi întreţine rea sistemelor de alarmare, a componentelor ele; acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de c) luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale; monitorizare a alarmelor; paza şi însoţirea încărcăturilor d) autentificarea testamentelor; importante, a bunurilor personale; patrularea, în comun cu .Competenţa registratorilor de stat ai Camerei organele de drept, a zonelor criminogene; acordarea de Înregistrării de Stat ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la a) autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor fondate pe teritoriul asigurarea securităţii oamenilor; informarea publicului în Republicii Moldova, precum şi a modificărilor şi  probleme de protecţie protecţie contra acţiunilor acţiunilor ilicite. completărilor operate în actele de constituire şi în datele Drepturile persoanelor care practică activitate înscrise în Registrul de stat al întreprinderilor şi Registrul particulară de detectiv şi de pază: de stat al organizaţiilor; Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază au dreptul: să presteze în bază de contract servicii  b) legalizarea copiilor copiilor de pe actele de constituire constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor, a extraselor din aceste acte de investigare şi de pază în conformitate cu legislaţia; să şi a copiilor de pe certificatele înregistrării de stat din obţină în modul stabilit informaţii şi copii de pe documente arhiva Camerei Înregistr Înregistrării ării de Stat. persoanelor fizice şi juridice, juridice, cu cu acordul lor; să din partea persoanelor inspecteze, după caz, cu participarea şi cu acordul  proprietarului (al reprezentantului lui) teritoriul, teritoriul, localurile, localurile, 43. Activitatea particulară de detectiv şi pază. aparţin; să solicite, solicite, cu acordul acordul clientului, clientului, Licenţierea activităţii particulare de detectiv şi de pază:  bunurile ce îi aparţin; Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară concluzia specialistului în problemele care necesită în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul cunoştinţe speciale; să elucideze cauzele şi condiţiile care au condus la comiterea infracţiunilor şi să ia măsuri, în Afacerilor Interne, în modul stabilit de Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind licenţierea unor genuri de activi tate, limitele competenţei, pentru lichidarea lor. Nu se admite luându-se în considerare şi particularităţile stipulate în utilizarea drepturilor acordate persoanelor fiz ice şi juridice Legea nr. 283-XV din 04.07.2003 „Cu privire la activitatea care practică activitate particulară de detectiv şi de pază la  particulară  particula ră de detectiv detectiv şi de pază” şi a Hotărîrii Guvernului Guvernului îndeplinirea unor obligaţii care nu sînt prevăzute de nr. 667 din 08.07.2005 cu privire la măsurile de realizare a legislaţie. legii menţionate. Obligaţiile persoanelor care practică activitate Restricţiile activităţii particulare de detectiv şi de pază: particulară de detectiv şi de pază: Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă Persoana care practică activitate particulară de detectiv şi  pentru activitatea activitatea de detectiv detectiv şi de pază pază li se interzice interzice de pază este obligată: să respecte prevederile legislaţiei şi  prestarea serviciilo serviciilor; r; se interzice interzice desfăşurarea desfăşurarea pe teritoriul teritoriul clauzele contractuale; să presteze întregul pachet de servicii contract; să repare prejudicii prejudiciile le cauzate cauzate prin Republicii Moldova a activităţii organizaţiilor de detectiv şi  prevăzute în contract; de pază străine. Organizaţiilor de detectiv şi de pază străine, încălcarea clauzelor contractuale; să desfăşoare activitatea cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice: să desfăşoare cu personal atestat pentru executarea serviciilor de activitate de detectiv şi de pază în calitate de întreprinzător investigare şi de pază; să păstreze confidenţialitatea informaţiei pe care o cunoaşte în procesul activităţii, să nu individual; să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi de pază; să aibă în o utilizeze în scopuri personale şi să nu o transmită terţilor  ; subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori să comunice imediat organelor de drept cazurile de subdiviziune specializată de pază. infracţiune depistate, să reţină la locul infracţiunii  persoanele care au săvârşit săvârşit -o şi să le predea imediat Genurile activităţii particulare de detectiv şi de pază: În activitatea particulară de pază este permisă prestarea organelor competente; să ia măsuri urgente pentru salvarea următoarelor servicii: ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza oamenilor, pentru ajutorarea lor în  protecţia bunurilor

comisariatului teritorial de poliţie dare de seamă statistică în termenul şi de modelul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne; să plătească în termen impozitele şi taxele evăzute de lege.  pr evăzute Interdicţia desfăşurării activităţii particulare de detectiv şi de pază: Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază nu sînt învestite cu împuterniciri de organe de drept. Organizaţiile particulare de detectiv nu au atribuţii de urmărire penală şi nici atribuţii judecătoreşti, acestea fiind de competenţa exclusivă a organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti. Lucrătorii din organele de drept nu pot practica şi activitate în organizaţiile particula re de detectiv şi de pază şi în serviciile de pază interioară. Persoanele care practică activitate particulară de detectiv, de pază şi prestează servicii de pază interioară nu au dreptul să le cumuleze cu serviciul de stat. Detectivul particular (1) Este detectiv particular persoana care prestează serviciile stipulate la art.6 alin.(1). (2) Pot practica activitate particulară de detectiv numai cetăţenii Republicii Moldova care au studii juridice sau  pregătire specială în domeniu. (3) Detectivul particular poate activa în cadrul unei organizaţii sau independent. (4) Detectivii particulari se pot asocia, în condiţiile legii, în uniuni cu statut de persoană juridică. ACTIVITATEA PARTICULARĂ DE PAZĂ Organizaţiile particulare de pază (1) Organizaţia particulară de pază este organizaţie comercială care prestează servicii de ocrotire a vieţii, sănătăţii şi bunurilor persoanelor fizice, precum şi a  bunurilor persoanelor persoanelor juridice, împotriva împotriva unor unor acţiuni ilicite. (2) Organizaţia particulară de pază nu are dreptul de a  practica o altă activitate activitate de întreprinz întreprinzător. ător. (3) Pot fi conducători ai organizaţiilor particulare de  pază, cu avizul avizul Ministerului Ministerului Afacerilor Afacerilor Interne, Interne, cetăţenii cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în ţară care au împlinit vîrs ta de 21 de ani, posedă studii superioare, certificat de absolvire a cursurilor de calificare, organizate de Ministerul Afacerilor Interne, nu se află la evidenţă la medicul narcolog sau psihiatru, nu încalcă sistematic ordinea

 publică şi nu au fost condamna condamnaţi ţi pentru infracţiune infracţiune săvîrşită cu intenţie. (4) În categoria de conducător al organizaţiei particulare de pază intră fondatorii ei, precum şi persoanele care asigură conducerea operativă a activităţilor de pază sau care îndeplinesc funcţii de admini strator, director executiv sau alte funcţii similare. (5) În exerciţiul funcţiunii, lucrătorul organizaţiei particulare de pază trebuie să aibă asupra sa legitimaţie, al cărei model este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne. (6) Gardianul (paznicul) din organizaţia de pază îşi îndeplineşte atribuţiile fără licenţă de prestare a serviciilor de pază. 44. Executorii judecătorești. (1) Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de  interes  public prevăzute prevăzute de prezenta lege şi de alte legi. legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul  judecătoresc  judecătoresc licenţiat licenţiat şi învestit învestit în condiţiile condiţiile prezentei prezentei legi  poate efectua executarea silită. Dreptul la exercitarea activităţii de executor judecătoresc (1) Executor judecătoresc poate fi persoana care întruneşte următoarele condiţii: a) este cetăţean al Republicii Moldova;  b) are capacitate capacitate deplină de exerciţiu; exerciţiu; c) este licenţiat în drept; d) a efectuat stagiul în condiţiile prezentei legi; e) posedă limba de stat; f) are o reputaţie ireproşabilă; g) a promovat concursul de admitere în profesia de executor judecătoresc. (2) Nu se consideră că are reputaţie ireproşabilă persoana care: a) a fost condamnată pentru comiterea unor infracţiuni şi nu are stinse antecedentele penale;  b) a fost concediată concediată din organele organele de drept drept din motive motive compromiţătoare sau a fost eliberată din aceleaşi motive

 juridic sau de funcţionar funcţionar public; public; c) are un comportament incompatibil sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele deontologice ale  profesiei de de executor judecătoresc. judecătoresc. Incompatibilităţi Exercitarea activităţii de executor judecătoresc este incompatibilă cu activitatea remunerată în cadrul unor alte  profesii, cu excepţia activităţii activităţii didactice, didactice, ştiinţifice, ştiinţifice, de creaţie şi activităţii în organele profesionale. Independenţa executorului judecătoresc (1) Executorul judecătoresc este independent în activitatea sa şi se supune numai legii.

Obligaţiile executorului judecătoresc Executorul judecătoresc este obligat: a) să aibă un rol activ pe parcursul întregului proces de executare, depunînd efort pentru realizarea prin mijloace legale a obligaţiei prevăzute în documentul executoriu, respectînd drepturile părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate;  b) să accepte accepte toate cererile de punere în în exec utare a documentelor executorii, pentru care este competent teritorial, conform prevederilor legii; c) să ofere părţilor în procedura de executare şi reprezentanţilor acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele procedurii de executare; d) să examineze cererile părţilor privitor la procedura de executare, explicînd modul şi termenele de atac al actelor de executare; e) să păstreze secretul comercial şi cel bancar, să nu divulge informaţiile şi faptele care i -au devenit cunoscute în procedura de executare; f) să ţină registrul procedurilor de executare în forma stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti; g) să dea dovadă de o înaltă cultură în activitatea  profesională  profesională şi să fie imparţial imparţial;; h) să-şi adeverească identitatea prin prezentarea legitimaţiei de serviciu în timpul efectuării acţiunilor

 procedurale de executare a documentelor executorii; executorii; i) să asigure activitatea sa profesională la o societate de asigurări;  j) să achite regulat contribuţiil contribuţiil e obligatorii la bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în cuantumul stabilit de aceasta; k) să participe anual la cursuri de instruire şi de  perfecţionare  perfecţionare profesională profesională cu o durată totală totală de cel cel puţin 18 ore academice; l) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege. . Concursul de admitere (1) Persoana care doreşte să devină executor judecătoresc urmează să susţină un concurs în faţa Comisiei de licenţiere. (2) La concurs sînt admise persoanele care întrunesc condiţiile art. 4 alin. (1) lit. a)– f), au depus la Uniunea  Naţională a Executorilor Executorilor Judecătoreşti Judecătoreşti o cerere în acest sens şi au achitat la contul ei bancar taxa iniţială obligatorie în mărimea stabilită. (3) Condiţiile de admitere la concurs, de desfăşu rare a acestuia, criteriile de selectare a celor mai buni candidaţi se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Ministerul Justiţiei, în baza propunerilor Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (4) Rezultatele concursului sînt valabile timp de un an. Suspendarea activităţii executorului  judecătoresc. Consecinţele suspendării (1) Activitatea executorului judecătoresc se suspendă în cazul: a) deţinerii unei funcţii elective sau a funcţiei de secretar general al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti –   pe durata mandatului; mandatului;  b) depunerii unei unei cereri pe motiv de concediu de maternitate şi de concediu pentru îngrijirea copilului cu vîrstă de pînă la 3 ani; c) incapacităţii temporare de muncă cu o durată mai mare de 4 luni consecutive, dar care nu poate depăşi un an;

sancţiunii disciplinare;  procedurilor de executare aflate în lucru lucru la data emiterii d) aplicării unei sancţiunii disciplinare în condiţiile art. ordinului de încetare a activităţii, însă pe un termen de cel 24; mult un an. e) nevărsării contribuţiilor obligatorii l a contul Uniunii  Naţionale  Naţionale a Executorilor Executorilor Judecătoreşti Judecătoreşti timp de 3 luni luni de la scadenţă –  pînă  pînă la achitarea achitarea lor integrală, integrală, dar nu mai mai mult de 3 luni; f) lipsei contractului de asigurare de răspundere civilă –   pe o perioadă perioadă ce nu poate depăşi depăşi 3 luni; g) aplicării de către instanţa de judecată a unei măsuri  preventive  preventive sub formă de arest preventiv preventiv sau sau de arest la la domiciliu. Încetarea activităţii executorului judecătoresc (1) Activitatea executorului judecătoresc încetează: a) la cerere;  b) la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani; c) la neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art. 4; d) la retragerea licenţei; e) în caz de deces; f) în situaţia de imposibilitate de a întreţine activitatea  biroului; citării profesiei din cauza unei boli sau g) în cazul neexer citării absenţelor frecvente. (2) Încetarea activităţii executorului judecătoresc se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea executorului judecătoresc sau la cererea Uniunii  Naţionale  Naţionale a Executorilor Executorilor Judecătoreşti. Judecătoreşti. Ordinul Ordinul privind privind încetarea activităţii poate fi atacat în instanţă de judecată fără a fi necesară o procedură prealabilă. (3) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc se publică în Moni torul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul  judecătoresc  judecătoresc îşi are biroul, precum precum şi la cunoştinţă cunoştinţă Uniunii Uniunii  Naţionale  Naţionale a Executorilor Executorilor Judecătoreşti. Judecătoreşti. (4) În cazul indicat la alin. (1) lit. b), ministrul justiţiei  poate permite, permite, la cererea cererea executorulu executoruluii judecătoresc, judecătoresc,