Manual Coaching

MANUAL DE COACHING O ABORDARE INOVATOARE PENTRU O MAI BUNA INTEGRARE A REFUGIATILOR ,       )             

- 2014 -

Acest proiect a fost nanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.

 AUTORI SILVIA ANTOANETA BERBEC

EDITORI ASOCIAȚIA PRO REFUGIU ROMÂNIA www.prorefugiu.org

GABRIELA IONESCU ANGELA BERBEC

CARITAS PRAGA CEHIA www.praha.charita.cz

ANCA BUCUR

HUMAN RIGHTS LEAGUE SLOVAKIA www.hrl.sk

ANNA ZEMKOVÁ

ASOCIAȚIA PRO REFUGIU

ADRESA:

CALEA CRÂNGAȘI NR. 56, BUCUREȘTI, ROMÂNIA www.prorefugiu.org

CUPRINST 

INTRODUCERE

PAGE 3

DE CE UN MANUAL DE COACHING PENTRU REFUGIA ȚI? CAPITOLUL I

PAGE 5

CE ESTE COACHING-UL? CAPITOLUL II

PAGE 6

COACH – COACHEE 1. COACH 2. COACHEE 3. COMPETENȚELE UNUI COACH

CAPITOLUL III

PAGE 11

FORME DE COACHING PENTRU REFUGIA ȚI 1. COACHING INTERCUL INTERCULTURAL TURAL 2. COACHING PENTRU RECUPERAREA POSTTRAUMATICĂ 3. LIFE COACHING

CAPITOLUL IV

PAGE 25

PROCESUL DE COACHING 1. ȘEDINTELE DE COACHING 2. METODELE DE MONITORIZARE A PROGRESULUI REALIZAT DE COACHEE

CAPITOLUL V

PAGE 29

INTREBĂRI ÎN COACHING CAPITOLUL VI

EXERCIȚII DE COACHING

PAGE 34

INTRODUCERE

În decursul anilor, num!rul persoanelor care au solicitat ob "inerea statutului de refugiat a crescut în multe "!ri din Europa. Datorit!  tipului de experien"e prin care au trecut în compara"ie cu migrantii economici, de cele mai multe ori refugia "ii au manifestat nevoi speciale care a trebuit s ! fie în"elese #i sprijnite, deoarece procesul de integrare în "!rile în care au ob "inut o form! de protec"ie este unul de durat !. În timpul procesului de integrare, refugia"ii întâmpin!  multe provoc!ri, cum ar fi adaptarea la o cultur !  total diferit! în compara"ie cu propria cultur !, bariere lingvistice, sisteme de valori diferite. De multe ori ace#tia simt o imens! presiune de a se adapta cât mai repede posibil #i uneori nu î#i g!sesc  puterea interioar ! necesar ! pentru a dep!#i toate provoc!rile pe care procesul de integrare le  presupune. Pentru a reu#i, ei au nevoie de sprijin din partea personalului de specialitate din ONG-uri #i institu"ii ce de"in competen"e în domeniu, îns! ace#tia trebuie s! ofere nu doar o simpla consiliere, ci un sprijin mult mai complex care s ! îi ajute pe refugia"i s ! capete o mai mare încredere în sine, o mai bun !  stim!  de sine, s !  înve"e cum s!-#i ating! scopurile/obiectivele pentru o mai bun ! #i mai rapid! integrare. În ultimii ani s-au aplicat cu succes tehnici specifice de coaching în scopul sprijinirii grupurilor vulnerabile dar, din p !cate, nu au fost utilizate suficient în cazul refugia "ilor. Abord!rile specifice coaching-ului reprezint ! un element inovator utilizat în diferite domenii cu scopul de a-i ajuta pe oameni s !-#i creasc! încrederea în sine #i motiva"ia. Exist! o real! nevoie s! se utilizeze o nou! abordare în asisten "a refugia"ilor – una care s ! ia in considera"ie reducerea vulnerabilit!"ii acestora, promovând mai degrab ! capacitatea refugia"ilor de a se sprijini reciproc pentru a face fa "! problemelor actuale de integrare, decât o simpl ! consiliere. Speciali#tii care lucreaz!  în diferite ONG-uri #i institu"ii ce au drept grup "int!  refugia"ii, trebuie s! înve"e cum s! utilizeze procesul de coaching în sprijinirea refugia "ilor. Manualul este creat pentru a oferi profesioni#tilor care lucreaz! deja cu refugiati, precum #i consilierilor sociali, psihologilor, mediatorilor culturali, un mod practic #i pl!cut de a înv!"a despre coaching pentru a-l putea aplica ulterior în sprijinirea refugia "ilor. Manualul de coaching este creat ca parte a proiectului Coaching-Innovative support for better integration of refugees – Programul Grundtvig Parteneriate pentru Înv!"are, implementat în  perioada august 2013 - iulie 2015 de c !tre Asocia"ia Pro Refugiu România în parteneriat cu organiza"iile Caritas Praga Cehia #i Human Rights League Slovacia.

"

#

CAPITOLUL 1 CE ESTE COACHING-UL?

Coaching-ul a existat dintotdeauna. În ultimii ani s-a transformat într-o profesie. Coaching-ul este acum ferm definit ca o modalitate de a sprijini alte persoane în încercarea lor de a avea ceea ce î #i doresc cu adev !rat, indiferent dac! acesta este un scop specific sau  pur #i simplu un stil de via"! pe care doresc s !-l ob"in!. În întreaga lume exist!  oameni care se confrunt !  cu diferite situa"ii de via"! #i decizii complexe, iar coaching-ul are o mare contribu"ie în a-i ajuta la realizarea lor. Exist! multe defini"ii ale coaching-ului. Coaching-ul este o modalitate de instruire #i formare a unei persoane sau a unui grup de  persoane cu scopul de a ajuta în atingerea obiectivelor lor sau pentru dezvoltarea unor abilit!"i specifice. Exist ! multe modalit!"i de a face coaching. Evolu "ia coaching-ului a fost inflen"at!  de multe domenii, inclusiv de cele privind dezvoltarea persoanal !, educa"ia adul"ilor, psihologia. Coaching-ul prezint!  asem!n!ri cu activit!"i precum training-ul, consilierea, consultan "a,  psihoterapia dar, în acela#i timp, nu este identic cu acestea.

Training-ul const! în a-i înv!"a pe oameni s ! fac! ceva ce nu #tiu. Mentoring-ul eviden"iaz! cum oamenii care #tiu s! realizeze ceva îl realizeaz! cu adev!rat. Consilierea const! în a-i sprijini pe oameni s! se împace cu problemelor cu care se confrunt !. Coaching-ul nu se reg !se"te în niciuna din activit !#ile men#ionate anterior - contribuie la sprijinirea persoanei în a-#i identifica #i valorifica la maximum talentele #i capacit!"ile  personale. Coaching-ul utilizeaz! o gam! larg! de abilit!"i de comunicare (precum ascultarea, întreb!rii, clarificarea, etc.) pentru a ajuta persoana în cauz ! s!-#i schimbe perspectivele #i s! descopere solu"ii pentru atingerea obiectivelor. Practicarea coaching-ului presupune acumularea de know-how, iar înv !"area se bazeaz ! mai mult pe dobândirea de abilit !"i decât  pe acumularea de simple no"iuni teoretice într-un anumit domeniu. Coaching-ul îi ajut! pe oameni s!-#i dezvolte poten"ialul pentru a-#i spori performan"ele; acesta faciliteaz! dezvoltarea persoanei, performan"! în atingerea obiectivelor sale.

$

CAPITOLUL II COACH –COACHEE

1. COACH Un coach îi înva"! pe oameni s ! se cunoasc ! pe sine f !r ! a le impune ceva anume. Un coach profesionist construie#te un parteneriat care îl ajuta pe client s ! ob"in!  cele mai  bune rezultate pe plan personal, profesional, mai exact s !  sporeasc! calitatea vie"ii sale. Un coach este format s ! asculte, s ! observe #i s! adapteze subiectele în concordan "! cu nevoile clientului. Rolul coach-ului este acela de a oferi suportul necesar clientului pentru a-#i dezvolta abilit!"ile, resursele #i creativitatea pe care deja le are. Ascultarea activ! este parte a posturii de baz! pe care un coach trebuie s ! o aib!. Este necesar ca un coach s !  ia în considera"ie ascultarea activ!. Acest tip de ascultare este denumit în acest mod deoarece: ascult !torul nu st! nemi#cat; pe parcursul acestei ascult !ri se produc o serie de schimb !ri; persoana ascultat ! începe s! vad! lucrurile într-un anumit mod. O persoan ! care ascult! activ îl va întreba de exemplu pe cel ascultat atunci când acesta din urm! pare s! fi uitat #irul explica"iilor “Despre ce anume vorbeam?” “Erai pe  punctul de a-mi vorbi despre sarcinile tale de munca?” Pot fi intreb !ri deschise care s ! ofere o libertate total! pentru coachee în a- #i exprima opiniile (de exemplu întrebarea Ce ai mai facut ? adresat! la începutul #edin"ei de coaching; Cum au reac ! ionat colegii t "i cu  privire la faptul c" nu  ! i-ai putut îndeplini sarcinile de munc"? Sau pot fi întreb!ri la care un coachee s ! poat! s! raspund! cu  Da sau  Nu, lucru care îl poate ajuta s !-#i clarifice o idee sau s !-#i asume o anumit! decizie

2. COACHEE-ul Coachee este persoana care beneficiaz !  de sprijinul unui coach, în cazul nostru, refugiatul.

3. COMPETEN$ELE UNUI COACH Exist! o serie de competen "e de baz !  care pot fi înv!"ate #i dezvoltate #i care vor face diferen"a dintre un coach bun #i unul nepreg!tit. To"i oamenii au un anumit nivel de abilitate în privin"a competen"elor, a#a cum, de exemplu, cu to"ii avem capacitatea de a %

dezvolta rela"ii. Unele competen"e necesit!  mai mult de lucru, precum adresarea unor întreb!ri corespunzatoare, lucru care necesit ! înv!"are #i practic!. Odata ce anumite competen"e sunt dobândite, este necesar s ! fie utilizate în mod regulat pentru a deveni mai puternice. Creare de raporturi, rela"ii Diferite moduri de ascultare Utilizarea intui"iei Adresarea întreb!rilor Oferirea de feedback

Crearea de raporturi, rela #ii Baza pentru toate conversa "iile de coaching este un sentiment de c !ldur ! #i încredere care trebuie sim"it între coach #i coachee. Unii oameni sunt capabili s ! fac! acest lucru în mod natural, în timp ce pentru al "ii este o aptitudine pe care trebuie s ! o dezvolte. Pentru un coach este esen"ial s! înve"e cum se creeaz ! raporturile, de ce uneori acest lucru nu este posibil #i ce op"iuni exist! pentru a ajuta un coach s ! creeze raporturi/rela"ii.

Scala de raport 5 Suport, încredere, sentimentul de a fi pozitiv "legat" 4 Sentiment puternic de cunoa #tere, familiaritate 3 C!ldur !, sinceritate, apropiere 2 Confortabililitate, familiaritate 1 Pu"in! c!ldur !/prietenie 0 Neutru Ezitare, agita"ie -1 Disconfort, deta#are -2 Con#tientizarea antipatiei, disociere - 3 Aversiune clar !, antipatie, -4 Puternice sentimente de ostilitate, chiar dezgust - 5

Exerci #ii Cu cine ai cele mai bune raporturi? Gândi"i-v! la un prieten cu care considera "i c! ave"i un raport foarte bun. Este foarte posibil ca acesta s !  fie cineva cu care ave "i o rela"ie buna, practic!, cineva lâng!  care v! sim"i"i confortabil atunci când vorbi "i #i a c!rui companie v!  bucur !. Când v!  gândi"i la aceste  persoane, întreba"i-v!: Cum m! simt când vorbesc cu aceast ! persoan!? Ce simt în raport cu aceasta?  Raportul de cre!tere !i descre!tere Aceasta este o tehnic !  foarte simpl!, de baz !, pentru a demonstra capacitatea noastr !  de a cre#te #i descre#te un raport. Tehnica func "ioneaz!  prin cre#terea sau reducereaa sentimentului fizic de "asem !nare". Spune"i-le partenerilor dvs. c! dori"i s! face"i un exerci"iu &

de raport, dar nu intra"i în niciun detaliu. Cere"i-le s! vorbeasc! despre ceva ce pot discuta cu u#urin"!, de exemplu, despre vacan "a favorit! sau despre o distrac "ie.  Pasul 1:  Vorbe#te #i observ! $  Începe"i conversa"ia. Adresa"i întreb!ri partenerilor dvs., determina"i-i s! vorbeasc!. În timp ce vorbesc observa "i-le postura fizic! #i gesturile.  Pasul 2: Cre #terea raportului de sincronizare $ Continua"i s! vorbi"i #i începe"i subtil s! v! sincroniza"i postura #i gesturile. Dac! ace#tia se înclin! în fa"!, înclina"i-v! #i dvs.; dac! se mi#c! foarte mult, mi#ca"i-v! #i dvs. mai mult. Continua "i s! face"i acest lucru #i sincroniza"iv! pân! când v! sim"i"i confortabil. Face"i acest lucru timp de câteva minute.  Pasul 3:  Diminuarea raportului prin nesincronizare $  Continua"i s!  vorbi"i #i începe"i în mod deliberat s! v ! desincroniza"i cu ceea ce fac. %ine"i-v! mâinile #i bra"ele încruci#ate, cu  privirea în alt! parte - schimba"i-v!  total! Continua"i s! sta"i în aceast!  pozi"ie pân! când sunte"i sigur c! a"i produs un efect - sau pân ! când izbucni "i în râs.  Pasul 4: Discuta"i despre ceea ce s-a întâmplat $ Explica"i partenerilor dvs. procesul format din trei pa#i, apoi întreba"i-i: A"i observat momentul în care am început s ! m! sincronizez cu voi? Ce efect a avut acest lucru asupra voastr !? Dar desincronizarea, ce efect a avut? Una dintre cele mai bune metode de a construi un raport cu cineva este prin propria noastr ! inten#ie. Inten"ia în timpul unei conversa"ii poate avea un impact real asupra gradului de apropiere pe care o construim cu persoana cu care vorbim. Prin "inten "ie" ne referim la scop sau la scopul conversa "iei. Schimbarea inten"iei noastre determin!  schimbarea obiectivului nostru. Într-o conversa"ie de coaching, se poate aminti de convingeri comune pe care le-a "i împ!rt!#it în prealabil, sau de moduri la care v ! raporta"i în general.  Exerci  " iu: folosi  " i-v# inten " ia Începe"i o conversa"ie cu o persoan! pe care nu o cunoa #te"i foarte bine. Alege "i un subiect. În timpul conversa"iei manifesta"i-v! inten"ia de a crea un raport bun cu cealalt ! persoan!. Din dorin"a de a dezvolta un raport bun, manifesta "i c!ldur ! #i empatie. Pute"i s!  folosi"i un cuvânt sau o expresie pentru a v ! reaminti ocazional de aceast ! inten"ie, de exemplu: "c!ldur ! #i deschidere sau "rela "ie". În timpul conversa"iei, aminti"i-v! s!  folosi"i cele mai potrivite gânduri sau fraze. De asemenea, nu uita "i c ! dori"i în aceea#i m!sur ! s! purta"i o conversa"ie, a#adar, concentra"i-v! pe idei atât cât pute"i pentru a v! sim"i confortabil.  Dup" ce a ! i încheiat conversa ! ia, întreba ! i-v":

Care a fost raportul în aceast ! conversa"ie? În ce m!sur ! inten"ia dvs. a influen"at raportul? Cum v! ve"i folosi inten"ia pe viitor?

Diferite niveluri de ascultare Poten"ialele beneficiile ale ascult !rii, atât pentru ascult!tor cât #i pentru vorbitor, de cele mai multe ori nu sunt identificate sau valorificate. O persoan! cu o bun! în"elegere poate r !spunde la diferite situa"ii mult mai eficient decât o persoan ! c!reia îi lipse#te aceast!  calitate. În special în coaching, un grad sc !zut de ascultare din partea coach-ului poate duce la incapacitatea acestuia de a-l în "elege pe coachee #i situa"ia acestuia. În cazul în care coach-ul nu a reu#it s!-#i dezvolte capacitatea de în "elegere, acest lucru poate deveni o barier ! real!  pentru succes.

'

Un coach foarte bun posed !  o capacitate de ascultare care de multe ori trebuie s !  mearg! dincolo de capacitatea celor mai mul "i oameni de a asculta. Prin urmare, dup ! ce ascult!, un coach este capabil s ! vad ! lucrurile în profunzimea lor #i începe s! observe lucrurile care au r !mas "nespuse".  Ascultarea cosmetizat # $ “Dac! "i se pare c ! te ascult, te în#eli. De fapt, sunt absent”.  Ascultare conversa " ional # $”Sunt implicat în conversa"ie: ascult, vorbesc, gândesc, vorbesc, gândesc, etc.”.  Ascultarea activ# $”Sunt foarte atent la ceea ce spui, re "in faptele #i sunt concentrat”.  Ascultarea profund # $”Sunt mai concentrat asupra ta decât asupra propriei persoane #i încerc s! în"eleg cine e#ti acum”.

Reguli de baz! pentru ascult !tor (coach) În timpul conversa"iei, nu trebuie s !: $ încerca"i s! da"i interlocutorului dvs. idei, solu"ii sau sugestii referitoare la situa "iile despre care discuta"i. $  face"i referire sau s!  discuta"i despre propriile circumstan"e similare, experien"e sau sentimente. $ încerca"i s! controla"i direc"ia sau con"inutul conversa"iei. $ c!uta"i s! p!re"i agreabil #i s! impresiona"i alte persoane, în orice mod, de exemplu prin adresarea unor întreb!ri "inteligente", prin prezentarea unor fapte sau informa "ii impresionante, etc. Utilizarea intui#ie Uneori un coach î #i d! seama când lipse #te ceva dintr-o conversa "ie #i devine curios s! afle ceea ce, pur #i simplu, nu s-a spus. El poate opta între a pune o întrebare, sau a face o observa"ie care schimb!  complet situa"ia. Cu o simpl!  remarc!  sau fraz!, coach-ul poate rezolva o problem! pentru cineva sau poate prezenta o situa "ie dintr-o perspectiv!  cu totul diferit!. Numim acest tip de comportament intui "ie. Intui"ia include capacitatea creierului de a în "elege comunicarea din diferite situa "ii sau de la diferite persoane mergând dincolo de semnalele la care oamenii r !spund în mod normal.

Adresarea întreb !rilor Întreb!rile simple au adesea cel mai mare impact, deoarece acestea permit coachee-ului s !-#i utilizeze energia în formarea r !spunsului, decât în încercarea de a în "elege modul de formularea a întreb!rii. De cele mai multe ori întreb!rile complexe genereaz ! confuzii. Este posibil s!  auzi"i un coachee spunând unui coach "Ei bine, este important s ! înv!" mai  bine limba englez!". Coach-ul ar putea decide c ! dore#te s ! în "eleag! mai bine motiva"ia din spatele acestei afirma"ii #i adreseaz! urm!toarea întrebare: O întrebare prea complicat !: "Când iei în considera "ie motiva"iile din jurul acestui lucru #i ceea ce te motiveaz ! s! înve"i limba englez!, ce te determin ! aceste lucruri s ! realizezi?" Aceasta nu este o întrebare bun !. Este prea lung ! #i complicat!. O op#iune mai "simpl!" ar fi: "De ce vrei s!  înve"i mai bine limba englez !?" U#or de în"eles #i de r !spuns. Exemple de întreb !ri neutre "Ce p!rere ai despre asta?" O întrebare deschis ! îi permite coachee-ului s ! se exprime cu  privire la cum s-a sim"it. "Ce vrei s! se întâmple acum?" Este o întrebare care poate ajuta o persoan ! s! se distan"eze de trecut #i s! se proiecteze în viitor. Pune accent pe obiective, rezultatul dorit #i evolu"ie.

(

Întrebarea "Ce ai putea face pentru a- "i îmbun!t!"i limba englez!?" permite coachee-ului s ! se gândeasc! acum la acest lucru, la op "iunile pe care le are pentru a-#i îmbun!t!"i situa"ia,  plus proiectarea sa în viitor.

Oferirea unui feedback de sus #inere Un lucru remarcabil în coaching este acela c ! un coachee este ajutat s ! experimenteze o alt! viziune asupra propriei persoane #i a situa"iei în care se afl!. Un feedback eficient poate accelera procesul de înv !"are al unui coachee prin inspira"ie, motiva"ie, aprecierea propriei persoane #i literalmente prin catapultarea acestuia în ac "iune. A#adar, este important ca un coach s ! înve"e s! ofere un feedback care: $ este dat cu o inten "ie pozitiv! $ are la baz! un fapt sau un comportament $ este constructiv #i benefic.  Exerci  " iu: Feedback constructiv, de sus " inere COACH: Am vrut s! discut!m mai mult despre dorin"a ta de a fi mai pu "in tensionat la locul de munc!, lucru care se dovede #te pu"in dificil. COACHEE: Pu"in dificil? Po"i s! o mai spui o dat!! COACH: Am observat c! atunci când vorbe#ti despre colegii de munc !, mai mult te plângi Spui, de exemplu, “Pur #i simplu le place s ! m!  tachineze pe seama vocabularului meu rudimentar de limba englez !”. COACHEE: Da, a#a este. COACH: Un alt lucru care are leg!tur !  cu ceea ce discut !m este felul în care-l descrii pe angajator în aceast ! situa"ie. COACHEE: Cum adic!? COACH: Ei bine, se pare c ! te în"elegi bine cu el. Spui lucruri de genul “M ! apreciaz! pentru munca pe care o fac”. COACHEE: Da. Observa ! i modul în care coach-ul construie #te gradual o imagine a situa ! iei. Oserva ! iile  f "cute pân" acum sunt în mare parte obiective.  Dialogul continu": COACH: &tii, m!  întrebam dac!  nu cumva felul în care discu "i despre o anumit!  situa"ie afecteaz! modul în care r !spunzi la aceasta. COACHEE: OK, continu!. COACH: Cum te afecteaz ! faptul c! nu te în"elegi cu restul colegilor de la locul de munc !? COACHEE: Ei bine, m! streseaz! tachinându-m! în fiecare zi pentru faptul c! nu vorbesc  bine limba englez! #i uneori îi rog s! repete anumite cuvinte. COACH: OK, deci e #ti nemul"umit în aceast !  privin"!. De fapt, cum î "i afecteaz! comportamentul aceast! problem!? COACHEE: De fapt, îmi place jobul, dar e un calvar s ! merg la munc! în fiecare zi #i s ! m! întâlnesc cu b !ie"ii care îmi repro#eaz! c! nu vorbesc bine limba englez !. COACH: Ce crezi c! este bine s ! se fac! în privin"a lor pentru a nu te mai tachina? COACHEE: Pai, cu siguran"!  ar fi bine s!  nu le mai cer s! repete cuvintele pe care nu le în"eleg. COACH: &i ce crezi c ! ai de f !cut pentru a rezolva aceast ! problem!? COACHEE: S! studiez mai mult pentru a putea formula #i cuvinte complexe, nu doar cuvinte simple. Cred c! mi-ar fi de ajutor un curs intensiv de limba englez !.

)*

Observa"i în dialog felul în care coach-ul spore #te nivelul de con #tientizare a situa"iei coachee-ului. Întreb!rile deschise sunt utilizate atât pentru a implica cât #i pentru a angaja coachee-ul în conversa "ie. Gradual, coachee-ul realizeaz ! o nou! perspectiv! asupra situa"iei, ceea ce-i permite s! creeze o op"iune viabil! privind pa#ii pe care trebuie s !-i urmeze pentru a g!si singur solu"ii la problemele sale.

CAPITOLUL III FORME DE COACHING PENTRU SPRIJINIREA  REFUGIA$  ILOR În prezent exist! mai multe forme de coaching. Din multitudinea de forme, acest manual î #i  propune s!  analizeze 3 tipuri de coaching care pot veni în sprijinul refugia "ilor în cadrul  procesului lor de integrare: coaching-ul intercultural,  pentru c!  refugia"ii se confrunt! cu diverse dificult!"i de adaptare/în"elegere a unei noi culturi a statului în care au ob "inut o form!  de protec"ie; coaching pentru recuperarea posttraumatic " ,  deoarece în cadrul  procesului de integrare ace#tia înc!  se confrunt!  cu traume; life coaching,  pentru c! se concentreaz! asupra dorin"elor #i aspira"iilor proprii - obiective, dorin"e #i sprijin în realizarea lor.

1. Diferen"ele culturale pot provoca frustr !ri imense #i reprezint! un mister real pentru mul"i dintre noi. Totu#i, când sunt în"elese #i folosite constructiv, aceste diferen "e constituie o resurs! valoroas! pentru interac"iunile interumane, pentru înv!"are #i dezvoltare. Integrarea dimensiunii culturale în coaching nu este necesar ! doar pentru a spori importan "a coachingului în sine #i a aplicabilit!"ii sale în mediul intercultural din zilele noastre; acesta reprezint ! #i o oportunitate de a înv !"a din perspectivele culturale alternative despre domenii esen "iale, cum ar fi comunicarea, gândirea, timpul, energia, identitatea, scopul. Coaching-ul intercultural reprezint! o form! mult mai creativ! de coaching la nivel global. De cele mai multe ori, refugia"ii se confrunt!  cu provoc!ri reale de adaptare la o nou ! societate. Pentru a veni în sprijinul refugia "ilor, în abordarea acestora trebuie s! se "in! cont ))

atât de cultura "!rii lor origine, cât #i de capacitatea lor de a în "elege cultura din noua "ar ! în care au ob"inut o form! de protec"ie #i în care vor începe o nou ! via"!. Coaching-ul intercultural are acelea#i principiile de baz! ca #i coaching-ul profesional standard dar, de asemenea, ia în considera "ie perspectiva cultural! a coachee-ului #i a celor din jur lui. Coaching-ul intercultural se concentreaz! pe crearea unui "climat intercultural", care le permite coach-ului #i coachee-ului s!  devin!  mai con#tien"i din punct de vedere cultural pentru a-#i adapta comportamentul #i a #tept!rile, dup! caz. Coaching-ul intercultural ia în considera"ie diferitele concep"ii de via"!, precum #i nevoile, valorile #i a#tept!rile pe care oamenii din diferite medii culturale le pot aborda în cadrul procesului de coaching. Stabilirea într-o "ar ! nou!  este o experien"!  solicitant!  la nivel emo"ional, psihologic #i  practic. O "via"! nou!" într-o "ar ! nou!  ofer !  multiple oportunit!"i #i perspective, dar este adesea urmat! de "#ocul cultural". Coaching-ul intercultural poate fi utilizat ca un ghid individual în preg!tirea, modul de via"!, munca #i aclimatizarea într-o alt! "ar !. Înainte de începerea #edin"elor, suger !m coach-ului s!  studieze anterior mediul cultural al coachee-ului (obiceiurile comune din "ara sa de origine, informa"ii cu privire la regulile generale de conduit! în via"a personal! #i profesional!). Acest lucru va reprezenta un mijloc util de apropiere fa "! de coachee în vederea stabilirii unui raport corespunz!tor dar #i pentru a oferi un sprijin eficient pentru a-l mobiliza s! g!seasc! un echilibru între cultura din "ara sa de origine #i noua cultur !  a societ!"ii gazd!. Nu putem pretinde unui refugiat s !  uite toate normele sale culturale, ca solu "ie unic! de adaptare în societatea "!rii gazd! care i-a acordat o form!  de protec"ie. În calitate de coach, trebuie s !  asigur !m tot sprijinul necesar pentru g!sirea unui echilibru între cele dou ! culturi.

Exerci #iu Refugiatul-coachee ob"ine primul s!u loc de munc! în "ara care i-a acordat o form ! de  protec"ie. El este în pericol s !-#i piard! locul de munc! pentru c! întârzie la munc! în fiecare diminea"!. Coachee-ul vrea s! dep!#easc! aceast! problem! #i s!-#i p!streze slujba. Coach: Despre ce vrei s! discut!m ast!zi? Coachee: Am ceva probleme la locul de munc !. Coach: Ce fel de probleme? Coachee: Am început s ! muncesc acum o lun ! #i diminea"a ajung târziu la munc! #i, uneori, când îmi cer s! termin anumite treburi, le termin cu o întârziere de 1-2 zile #i se sup!r ! foarte tare pe mine. Coach: Cine se sup !r ! pe tine? Coachee: Pai...#eful meu #i colegii. Coach: Po"i s!-mi dai mai multe detalii? Coachee: Da… Vezi... acesta este primul meu job aici. În trecut am avut un job similar în "ara mea, doar c! nimeni nu f !cea o tragedie dac ! întârziam 30 de minute sau dac !-mi terminam treaba cu o zi întârziere, s ! spunem. Dar aici aceste lucruri sunt întotdeauna o problem !. Coach: Po"i sa-mi spui mai multe despre jobul t !u? Ce faci mai exact? Coachee: Sunt secretar !. Preiau apelurile telefonice de la clien "ii unui restaurant; clien"ii vor ca mâncarea s !  le fie livrat!  fie la serviciu, fie la domiciliu. Programul începe la ora 11 )+

diminea"a #i se termin! seara la 8. Când întârzii 30 de minute, #eful îmi spune c! deja clien"ii au început s! sune, c! eu nu am r !spuns la telefon #i c! în felul !sta se pierd bani. În "ara mea de origine oamenii nu sunt atât de punctuali. Coach: De ce consideri c ! în anumite zile ajungi târziu la serviciu? Coachee: Ei bine...în "ara mea oamenii sunt mai relaxa "i vis-a-vis de aceast !  problem!…punctualitatea…Nimeni nu se sup !r ! pentru câteva minute de întârziere… &i ar mai fi ceva… #i nu e vorba de faptul c ! nu a# vrea s! ajung la timp… Coach: Ce ar mai fi? Coachee: Îmi ia mult timp s !  ajung de acas!  la munc!. Aproape 1 ora #i jum!tate cu mijloacele publice de transport. Coach: Ce crezi c! te-ar ajuta s! reduci acest timp? Coachee: Pai, a# putea s! încerc s! g!sesc o cas ! mai aproape de job… Coach: Ai început s! faci acest lucru: s ! cau"i o locuin"! mai aproape de job? Coachee: Înc! nu, dar m! gândesc serios la acest lucru…pentru c ! asta ar fi cea mai bun! solu"ie în rezolvarea acestei probleme. Coach: Vrei s! discut!m aceast! problem! #i în urm!toarea noastr ! #edin"!? Coachee: Da...sigur... #i pân!  atunci cred c !  voi c!uta o locuin"!  mai aproape de serviciu,  pentru c! am mare nevoie de acest job #i nu vreau s!-l pierd. Coach: Ok, s!  tragem o concluzie: pân !  data viitoare “tema” ta va fi s !-"i cau"i o nou! locuin"! pentru a fi mai aproape de job, da? Coachee: Da.  Pute ! i observa din aceast " discu ! ie cum coachee-ul este cel care g " se #te o solu ! ie real " la  problema legat " de job. Coach-ul nu sugereaz " nimic; el doar pune întreb"ri deschise ce-l ajut "  pe coahee s " g " seasc"  solu ! ia cea mai bun ". Înainte de încheiere, amândoi sunt de acord ca pân" la urm"toarea  #edin !" coachee-ul se va ocupa de g " sirea unei alte locuin ! e mai aproape de job pentru a nu mai întârzia la serviciu.

Exerci #iul Oglinda Este un exerci"iu binecunoscut în domeniul neuro-lingvisticii. Coach-ul preg !te#te 3 scaune. Pe primul scaun se va a #eza coachee-ul; coachee-ul va trebui s !-#i imagineze c! pe al doilea scaun st! o persoan! cu care are probleme, iar pe al treilea scaun o persoan ! neutr !. Coach-ul îi va cere coachee-ului s! vorbeasc! despre problema lui #i s! descrie situa"ia din punctul s!u de vedere. Dup! ce termin! de relatat, coach-ul va cere coachee-ului s ! se mute pe cel de-al doilea scaun (unde el este persoana cu care are probleme) #i s!-#i imagineze ce ar putea spune respectiva persoan! vis-a-vis de aceast !  situa"ie. Apoi, coach-ul va cere coachee-ului s ! se a#eze pe cel de-al treilea scaun, propunându-i s ! reflecteze la întregul context #i la ceea ce a descoperit prin confruntarea a dou !  pozi"ii diferite (dac!  exist!  lucruri pe care le-ar face diferit sau nu). În timpul acestui exerci "iu, coach-ul va trebui s !  ajute coachee-ul prin întreb!ri cum ar fi: Ce crezi despre asta? Cum vezi aceast ! situa"ie? E#ti nervos?

)"

2

,

Ce este coaching-ul pentru recuperarea posttraumatic !? Coaching-ul pentru recuperarea posttraumatic ! reprezint! un set de #edin"e de coaching unula-unu destinate s!: ! !

ajute în mod eficient individul s ! dep!#easc!  diferitele cicluri de r !spuns mental #i emo"ional la o traum! impus!; dezvolte sisteme personalizate prin care individul î #i poate rec! p!ta controlul în via"a  personal! #i profesional!.

Coaching-ul pentru recuperarea posttraumatic !  ofer !  sprijin suplimentar #i consiliere  persoanelor care se confrunt!  cu/vor s! dep!#easc!  diferite provoc!ri ale vie"ii aparent imposibile, cum ar fi experien"e traumatice la nivel mental, emo "ional #i chiar fizic. Durata coaching-ului se stabile#te în func"ie de evolu"iile individuale. Coaching-ul nu este terapie, #i nu încearc! s! fie acest lucru, dar coaching-ul v! poate ajuta s! v! reorganiza"i via"a, astfel încât s ! pute"i s! v! bucura"i de ea a#a cum este.

Cum func#ioneaz!? Pe durata recuper !rii, coaching-ul se va realiza din dou !  perspective, concentrându-se pe zonele care afecteaz ! individul în m!sura cea mai mare în prezent:  Probleme practice Coaching-ul de recuperare asigur !  sprijin constructiv pe durata perioadei dificile de dup ! evenimentele traumatizante suferite. Probleme practice abordate sunt: •

•

•

•

Unde locuiesc acum? Cum voi putea realiza lucrurile ce sunt importante pentru mine? Cum s!-mi rearanjez via"a astfel încât s! fiu fericit? Cum a# mai putea s! fac lucrurile care îmi plac? )#

•

Cum s! creez o re"ea de ajutor social?

Împreun! cu clientul s!u, coach-ul va analiza toate aspectele importante ale vie "ii acestuia #i va c!uta solu"ii pentru a-#i recl!di via"a în cel mai optim mod posibil. To"i clien"ii vor fi sprijini"i în a-#i reconstrui via"a, indiferent de problema întâmpinat!: suferin"!  psihic!, s!n!tate fizic!  sau o problem!  legat!  de mobilitate, pierderea capacit !"ii fizice, nivelul ridicat de stres în via "a de zi cu zi, lipsa de sprijin în perioada posterior ! traumei, lipsa de adaptare a competen "elor, etc.; to"i clien"ii pot fi ajuta"i s!-#i refac! via"a urmând o cale nou !.  Jurnalul personal Când via"a te pune la mare încercare este normal s ! te sim"i nebun, rupt de lume #i neadaptat. Dup! ce starea de #oc trece, primul instinct î"i spune c! trebuie s! încerci s! faci ceva pentru a te sim"i din nou în siguran "!. Reac"iile frecvente sunt: •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Izolare #i distan"are fa"! de oameni Emo"ii reprimate sau neexprimate  Neîncredere total! Grij! cu privire la orice Iritabilitate (aparent f !r ! cauz!) Team!  Nervozitate (care uneori ia forma unor simptome fizice cum ar fi dureri musculare,  palpita"ii la inim! sau senza "ia de ap!sare în piept) Lipsa dorin"ei de implicare Tendin"a de a acuza (resentimente) Dependen "a de alcool sau droguri pentru a se sim "i mai bine

Este în natura uman! s ! reac"ion!m atunci când suntem r !ni"i, dar de multe ori oamenii care au fost r !ni"i ajung s! duc! o via"! limitat!, iar costul pentru acest tip de auto-protec "ie este unul prea mare.

Rolul coach-ului în recuperarea posttraumatic !

)$

Un coach de recuperare ofer ! sprijin în luarea unor decizii cu privire la ceea ce trebuie s ! face"i cu via"a dvs. dar #i informa"ii cu privire la rolul recuper !rii traumatismelor suferite. Un coach de recuperare sprijin!  clien"ii în g!sirea unor modalit!"i de reducere a simptomelor asociate traumei. Acesta poate ajuta un client s !-#i g!seasc!  resursele necesare pentru reducerea riscurilor, un tratament corespunz!tor, sprijin familial #i educa"ie, grupuri locale sau online de sprijin; de asemenea, coachee-ul este sprijinit s ! g!seasc!  modalit!"i de a-#i rec! p!ta for "ele proprii #i s! ofere ajutor celor din jur (prin ac"iuni de voluntariat, sprijinirea unui prieten în nevoie, etc.); de asemenea, un coach poate ajuta un coachee în construirea unui plan de schimbare pe cont propriu. Spre deosebire de cele mai multe tipuri de terapie, coaching-ul de recuperare nu abordeaz ! trecutul, nu ac"ioneaz! în sensul vindec !rii traumelor suferite, punând foarte pu "in accent pe sentimente. Spre deosebire de un psihoterapeut, un coach de recuperare abordeaz ! aspecte non-medicale, nu stabile#te diagnostice, nu trateaz !  traume sau alte probleme de s !n!tate mintal!. La fel ca în business coaching, coaching-ul de recuperare utilizeaz ! un model de parteneriat, în care coachee-ul este considerat a fi expertul propriei vie "i, el fiind cel care decide ce merit ! s!  fie f !cut, în timp ce coach-ul ofer !  expertiz!  în sus"inerea unei schimb!ri de succes. Coaching-ul de recuperare se concentreaz ! pe realizarea obiectivelor importante ale clientului - obiective care nu sunt legate doar de recuperare. Un coach pune întreb !ri #i face observa "ii cu scopul de a-l ajuta pe coachee s ! vad! lucrurile clar #i s ! decid! ce m!suri va trebui s! ia. Coaching-ul de recuperare pune accent pe respectarea valorilor #i luarea unor decizii bazate  pe principii, crearea unui plan clar de ac"iune, precum #i utilizarea capacit !"ilor actuale în atingerea obiectivelor viitoare. Un coach se angajeaz ! s! sus"in! clientul pe drumul cel bun. Un coach de recuperare ajut !  clientul în construirea #i men"inerea unei baze solide de recuperare #i, pornind de la aceasta, este sprijinit s ! ating! #i alte obiective de via"! care vor demonstra c! recuperarea a meritat.

Planul unei "edin#e de coaching Programul de recuperare posttraumatic!  este integrat în programul de tratament psihiatric. Aceast !  integrare se realizeaz!  prin interac"iuni frecvente între coach-ul de recuperare #i  psihiatru #i prin colaborare în planificarea tratamentului. Se pleac ! de la ideea c ! un coach de recuperare particip! la #edin"ele lunare de planificare în echip ! a tratamentului, se întâlne #te cu psihiatrul individual al clien"ilor sau "ine leg!tura cu acesta prin telefon sau e-mail pentru a discuta despre cazul fiec !rui client în parte, precum #i despre coordonarea planurilor de tratament, atunci când clien "ii urmeaz! un tratament activ. Un coach de recuperare sprijin ! refugia"ii mai ales în aplicarea abilit!"ilor dobândite recent în mediul în care tr !iesc #i îi ajut! s! dep!#easc! orice impediment sau problem ! care ar putea afecta recuperarea lor, dar nu sunt abordate direct în tratament probleme precum lipsa unui loc de munc!, a unei locuin"e stabile sau a serviciilor medicale. În timp ce psihiatrul se concentreaz! pe starea mental ! a clientului - factori cognitivi, emo "ionali #i de comportament - un coach de recuperare sprijin! o persoan! pe o arie mult mai larg!, în special în construirea  propriilor resurse #i re"ele de sprijin comunitar.

)%

O abordare eficient! în coaching este aceea care ia în considera "ie corpul, mintea #i spiritul  pacientului. S-a dovedit #tiin"ific c!  tortura #i alte forme de violen"!  extrem!  afecteaz! s!n!tatea corpului fizic, s!n!tatea mintal!, precum #i starea psihologic!. Persoanele care supravie"uiesc unor astfel de experin "e se concentreaz !  foarte mult pe caracterul abuziv #i nedreptatea traumelor suferite. În plus, cele mai multe culturi nu fac o distinc "ie clar ! între suferin"a care afecteaz ! corpul, mintea #i starea spiritual!/existen"ial! a persoanei în cauz !.

 La prima !edin "# În general, refugia"ii #i victimele torturii nu sunt familiariza"i cu modul de abordare al  practicienilor occidentali, astfel încât ace#tia sunt deseori timizi, reticen"i #i refuz! s!-#i exprime sentimentele. În"elegerea fondului cultural al clientului #i adaptarea modului de abordare conduc la cre#terea capacit!"ii de în"elegere #i de încredere a clientului în coach-ul s!u.  Rela " ia coach – coachee Un coach trebuie s! cunoasc! temeinic toate elementele pe care le presupune rela "ia coachcoachee. Pentru rezultate optime este esen "ial s!  existe o comunicare clar !  între coach #i coachee; un coach instruit în ambele culturi reprezint ! o bun! alegere pentru un parteneriat de coaching. Coachee-ul trebuie s ! se implice activ în procesul s !u de recuperare. Exist ! trei domenii cu  poten"ial terapeutic maxim care includ munca, comportamentul altruist #i spiritualitatea. Orice activitate în oricare dintre aceste domenii trebuie s ! fie puternic sus"inut!.  Abordarea aspectelor practice De cele mai multe ori, lumea fizic ! #i mediul social ale unei victime sunt grav afectate. Stabilirea într-o alt! "ar ! presupune renun"area la tot - cas!, bunuri materiale #i toate resursele comunit!"ilor locale. Rata #omajului în rândul supravie"uitorilor este ridicat!, iar locurile de munc! tradi"ionale, cum ar fi în agricultur !, nu exist! în noul mediu. Un coach trebuie s !-#i imagineze condi"ia unui supravie"uitor care a pierdut sau a renun "at la întreaga sa via "! social ! pentru a-#i crea o nou ! via"! într-o "ar ! str !in!. Un coach nu trebuie s ! se limiteze doar la realizarea unui plan de supravie "uire pentru victim! (hran!, ad! post), ci trebuie s!  o ajute s! fac! fa"!  situa"iei dificile din familie generate de nevoile copiilor #i ale adolescen"ilor. În multe cazuri de relocare, parin "ii simt c!  pierd controlul, în compara"ie cu copiii care se adapteaz ! mult mai rapede. Problemele juridice, mai ales cele asociate cu ob "inerea cet!"eniei în noua "ar ! de azil, sunt probleme reale ce trebuie dep!#ite. Înfruntarea condi"iilor materiale dure dintr-o tab!r ! de refugia"i reprezint! o real!  provocare. G #sirea resurselor necesare programului de recuperare posttraumatic

)&

Angrenarea refugia"ilor într-un program de recuperare necesit !  o abordare individualizat!, menit! s! r !spund! cu promptitudine nevoilor clien"ilor pentru un tratament posttraumatic #i un proces de recuperare eficient. Refugia "ii care se înscriu sau care urmeaz ! deja urmeaz! un tratament posttraumatic au niveluri diferite de motiva"ie, con#tientizare, cunoa#tere, precum #i o capacitate diferit! de a face fa"! simptomelor traumatice asociate. În cazul în care clien"ii nu sunt motiva"i s ! urmeze procesul de recuperare, un coach îi poate ajuta s! fie receptivi la schimbare #i s! se implice activ în procesul de recuperare. În acest scop, coach-ul de recuperare poate utiliza o varietate de interven "ii #i tehnici, cum ar fi: a)  Interviul motiva ! ional (IM) - este o interven"ie non-conflictual!, cognitivcomportamental!, utilizat! în cre#terea nivelului de con#tientizare a comportamentului ce trebuie schimbat, dar #i pentru cre#terea motiva"iei personale în rezolvarea problemelor. IM a fost special conceput pentru a veni în sprijinul persoanelor ce doresc s ! parcurg!  primele trei etape ale schimb!rii cognitive - pre-contemplare, contemplare, #i determinare. De#i IM poate fi utilizat în etape de ac"iune #i de men"inere, tehnica a fost conceput ! pentru a ajuta persoanele se avanseze spre faza de ac "iune. Interviul motiva"ional utilizeaz! cinci competen"e terapeutice generale: Adresarea unor întreb!ri deschise Ascultarea reflexiv! Afirmarea #i responsabilizarea Sintetizarea repetat! a informa"iilor Ob"inerea de declara"ii auto-motiva"ionale • • • • •

Un coach de recuperare poate utiliza extensiv IM pe tot parcursul fazelor ini "iale ale  procesului de implicare, dar #i în timpul tratamentului activ ce presupune modific !ri ale stilului de via"!, cum ar fi revenirea la locul de munc !, tratarea unei probleme medicale sau o o mai bun! gestionare a unei tulbur !ri psihiatrice.  b)  Principiile de gestionare a evenimentelor neprev" zute (PGEN) reprezint!  o interven"ie comportamental!  ce are la baz!  principiile teoriei înv!"!rii operante; comportamentul operant este o ac "iune voluntar !  a fiin"elor umane. Elementul de înv!"are rezult!  din asocierea unei consecin "e la un comportament. Principiile teoriei înv !"!rii arat! c! un comportament este înv !"at #i controlat prin analizarea consecin "elor acestuia, iar acesta  poate fi schimbat prin schimbarea consecin"elor PGEN; dup! cum este aplicat în s !n!tatea comportamental!, acesta este o tehnic !  ce îi motiveaz!  pe oameni s!  înve"e comportamente noi sau alternative prin confirmarea exemplelor/consecin"elor pozitive. Un coach de recuperare va avea acces la o gam ! larg! de motiva"ii pozitive, cum ar fi accesul la transport, îmbr !c!minte, servicii sociale, asisten "! public! sau condi"ii mai bune de cazare de care refugia"ii se pot bucura în perioadele de criz !. Aceste servicii #i resurse non-critice ar  putea fi folosite ca mijloace de motivare a persoanelor în scopul atingerii propriilor obiective sau doar pentru a r !mâne angaja"i în program. Un coach de recuperare poate include, de asemenea, familia #i prietenii în procesul de încurajare #i motivare.  Planificarea recuper #rii pe baza atuurilor personale Obiectivul modelului punctelor forte în managementul de caz este promovarea dezvolt !rii individului prin dobândirea capabilit !"ilor #i competen"e ce pot ajuta refugia "ii în gestionarea simptomelor asociate traumelor. A#a cum reiese din titlu, modelul pune accentul pe consolidarea atuurilor #i aptitudinilor personale. )'

 Principiile modelului atuurilor persoanle în managementul de caz • • • • •

Se pune un accent mai mare pe punctele forte individuale decât pe patologie. Comunitatea este v !zut! ca un izvor de resurse. Interven"iile au la baz ! auto-determinarea clientului. Dep!#irea barierelor din comunitate este modelul preferat de abordare. Persoanele ce sufer ! anumite afec"iuni sau tulbur !ri mintale pot continua s ! înve"e , s! se dezvolte #i s! se schimbe.

Modelul atuurilor personale este utilizat în formularea unui plan de recuperare pentru  persoanele înscrise în Programul de recuperare. Primul pas în utilizarea acestui model al managementului de caz îl reprezint ! evaluarea obiectivelor individuale, a punctele forte #i a capacit!"ilor pe care le vor folosi sau pe care se vor baza în atingerea obiectivelor. Caracteristica de baz!  a acestei evalu !ri const!  în faptul c!  evaluarea se concentreaz ! pe eviden "ierea abilit!"ilor, talentelor, aspira"iilor #i resurselor dobândite în timp de c !tre fiecare  persoan!. Evaluarea atuurilor personale se realizeaz ! printr-o serie de conversa"ii între coach #i refugiat. Acest proces de evaluare seam !n! mai mult cu o incursiune în via "a refugiatului decât cu o  prim!  sarcin!  ce trebuie îndeplinit !. Scopul evalu!rii este descoperirea #i organizarea resurselor #i bunurilor pe care persoana în cauz! le va folosi în realizarea planului personal de recuperare. Evaluarea obiectivelor #i a atuurilor personale ale clien "ilor este inclus!  în planul de recuperare care este organizat pe trei categorii #i opt domenii de via "!.

Domenii de via#!

Obiective "i aspira#ii individuale Ce vreau s! fac?

Resurse, puncte forte "i abilit!#i La ce am acces sau Ce am folosit în trecut?

Obstacole "i probleme Ce obstacole sau  probleme trebuie s! dep!#esc pentru a-mi atinge obiectivele?

Recuperare în urma unei experien"e traumatizante Condi"ii de via"! #i independen"! financiar ! Profesie #i educa"ie Rela"ii #i suport social Servicii medicale Activit!"i de relaxare #i recreere Independen"! în  probleme juridice #i în institu"ii S!n!tate mintal! #i spiritualitate

)(

Scopul planului de recuperare este acela de a identifica #i de a organiza obiectivele, punctele forte #i capacit!"ile personale precum #i acela de a determina obstacolele ce trebuie dep !#ite sau problemele ce trebuie rezolvate ca obiectivele s ! fie atinse. Prin urmare, informa "iile din fiecare sec"iune a planului de recuperare trebuie s ! fie cât mai detaliat! posibil, astfel încât coach-ul s! poat! utiliza informa"iile în scopul îndeplinirii diverselor sarcini. Dup!  realizarea planului ini"ial de recuperare, urm!torul pas îl constituie organizarea obiectivelor pe termen lung într-o serie de m !suri realizabile sau eliminarea obstacolelor  printr-o serie de planuri de ac"iune. G!si"i mai jos un model al planului de recuperare pe etape.

Pa"i de urmat pentru eliminarea obstacolelor

Planul de ac#iune (cum se va realiza etapa "i cine v! va ajuta)

Obiective "i rezultate m!surabile

În recuperarea posttraumatic !, mi-ar pl!cea s!: În ceea ce prive#te condi"iile de via"! #i independen"a financiar !, mi-ar pl!cea s!: În profesie #i educa"ie, mi-ar  pl!cea s!: În ceea ce "ine de rela"ii #i suportul social, mi-ar pl!cea s!: În domeniul serviciilor medicale, mi-ar pl!cea s!: În timpul activit!"ilor de relaxare #i recreere, mi-ar pl !cea s!: În ce prive#te independen"a în  problemele juridice #i în institu"ii, mi-ar pl!cea s!: În domeniul s!n!t!"ii mintale #i a spiritualit!"ii, mi-ar pl!cea s!: Planul de recuperare în etape include opt domenii. Pentru fiecare domeniu în parte exist ! spa"ii pentru stabilirea pa#ilor de urmat #i, dac!  este necesar, pentru un plan de ac "iune specific, precum #i un obiectiv m!surabil. Aceast! structur ! este utilizat! în scopul dezvolt !rii unui plan de ac "iune detaliat pentru fiecare obiectiv avut în vedere de c !tre client. Coach-ul de recuperare poate ajuta clien "ii în stabilirea m!surilor necesare #i logice care vor conduce la realizarea obiectivelor pe termen lung. Coloana  Planul de ac ! iune  presupune o descriere detaliat! a activit!"ilor legate de respectiva etap ! precum #i a persoanelor ce vor contribui în realizarea planului. A treia coloan ! este destinat ! înregistr !rii obiectivelor etapei respective  precum #i ceea ce se va întâmpla, a obiectivelor ce vor fi îndeplinite dup ! punerea în practic! a planului. A treia coloan ! are rolul de a ajuta coach-ul #i clien"ii s! se concentreze asupra rezultatelor m!surabile. Structura planului de recuperare în etape este folosit ! pentru organizarea activit !"ilor coachului cu fiecare coachee în parte. Coachee #i coach-ul pot aborda orice domeniu sau pot stabili anumite etape prioritare dup! cum este necesar, dar serviciile coach-ului ar trebui s ! fie legate de cel pu"in o activitate planificat!  sau de o etap! men"ionat!  în formular. Clien"ii pot +*

modifica sau ad!uga etape suplimentare. Atât coach-ul de recuperare cât #i clientul trebuie s!  p!streze o copie actualizat !  a planului #i s!  se raporteze s! pt!mânal la acesta. Coach-ul trebuie s! men"in! o form! actualizat! a planului de recuperare în etape pentru a identifica dac! #i când au fost realizate/modificate etapele.  Sus " inerea recuper #rii !i autonomiei individuale Sarcina principal! a coach-ului de recuperare este aceea de a ajuta persoanele cu urmeaz ! un tratament posttraumatic s!-#i identifice resursele #i abilit!"ile personale de care au nevoie  pentru a-#i sus"ine recuperarea în timp. Coach-ul de recuperare poate ajuta clien "ii în dep!#irea obstacolelor #i în accesarea serviciilor #i resurselor necesare în comunitate. Obiectivul pe termen lung al programului de recuperare const ! în suportul adus persoanelor în dezvoltarea unui sistem de recuperare bazat pe comunitate care s ! le faciliteze tranzi"ia de la dezvoltarea profesional! sau formal! la o nou ! via"! independet! #i, desigur, recuperarea sus"inut!. Planul #i etapele de recuperare vin în sprijinul coach-ului #i al clien"ilor prin identificarea resurselor #i competen"elor specifice care vor fi necesare în atingerea obiectivelor personale. Datoria coach-ului de recuperare este aceea de a ajuta clien "ii s!-#i asigure resursele esen"iale, cum ar fi locuin"a, serviciile medicale, g !sirea unui loc de munc ! #i s!-i înve"e care sunt aptitudinile necesare pentru a continua #i a sus"ine procesul de recuperare.

3. "Life coaching-ul este un parteneriat continuu, o munc ! în echip! care îi ajut! pe oameni s! ob"in! rezultate în via"a personal! #i profesional!. Pentru dezvoltarea persoanelor, coachingul folose#te observa"ia, explorarea, raportarea #i o comunicare în ambele sensuri. Coaching-ul accelereaz!  evolu"ia prin cre#terea gradului de motiva"ie #i de con#tientizare a alegerilor f !cute. Coaching-ul ne spune unde suntem ast !zi #i ce suntem dispu #i s!  facem pentru ca mâine s! ne putem atinge obiectivele". - Federa "ia Interna"ional! de Coaching, FIC Life coaching-ul este o profesie total diferit !  de consultan"!, mentoring, consiliere sau terapie. Procesul de coaching se adreseaz ! proiectelor personale specifice, cum ar fi ob "inerea succesului în afaceri, condi "iile generale #i de tranzi"ie din via"a personal!  a clientului, în rela"ii sau în via"a profesional!, prin examinarea a ceea ce se întâmpl !  în prezent, identificarea obstacolelor clientului sau a posibilelor provoc !ri, alegerea unui plan de ac "iune  pentru a-#i croi via"a a#a cum dore#te.  Life coaching-ul  este o cale practic ! #i de perspectiv! ce vine în sprijinul clientului ajutându-l s! identifice clar lucrurile care nu-i plac în via "a sa, precum #i ce trebuie s ! fac! pentru a le +)

Ce este cu adev !rat important Care este cea mai bun !  cale de armonizare a nevoilor din via "a privat!  cu cele din via "a  profesional!. Echilibrarea vie!ii private "i profesionale pentru a dobândi o  performan!!  mai mare

,

satisfac!ie !i fericire Echilibrul dintre via!a de mam" #i via!a  profesional!  S !n!tate

Pot fi abordate urm !toarele subiecte: Via!a f "r " stres #i anxietate Un stil de via!" s"n"tos Teama,

anxietatea !i incapacitatea de a lua decizii

G!sirea sensului vie"ii Finan ! e

Libertatea financiar !

Educa !ia copiilor  Planificarea bugetului Via ! a social "  Neîn!elegere cu persoanele din jur  Aspira ! ii Un vis pe care un str !in nu-l poate îndeplini C oaching  în carier ! Subiectele abordate au leg!tur ! cu viitorul carierei, cum ar fi : Valorificarea punctelor forte !i a experien "ei Redactarea unei scrisori de inten !ie Preg!tirea

pentru un interviu de angajare Înv!"area unui  job nou Decizii privind schimb !rile la locul de munc! Terminarea perioadei de angajare Rolul unui coach  î n life

coaching Ajut! clientul s! g!seasc! singur r !spunsuri A jut! clientul s! !!"#$%!&! ceea ce este cu adev !rat important în via"a sa Ascult! cu aten"ie ce spune #i ce nu spune clientul Reflecteaz!  asupra pasiunilor, valorilor, priorit !"ilor, talentelor personale, precum !i asupra obstacolelor acestuia într -un mod clar !i obiectiv

Sprijin!

clientul în

!"#$%&#!"# ()(% *$#)  pentru atingerea obiectivelor sale !i ac"iunile ce

trebuie urmate

Lucreaz! împreun! cu clientul la eliminarea tuturor

obstacolelor

sau  bloc

ajelor  ce îi stau în

cale Men!inerea clientului într -o

stare de echilibru pân ! la momentul îndeplinirii obiectivelor sale Le prezint! clien"ilor întâmpl!ri #i exemple practice pentru a cunoa #te #i alte situa"ii de via"! cu care se pot confrunta Încurajeaz! clien"ii Este flexibil !i creativ în raport cu nevoil e clientului. +"

CAPITOLUL IV  PROCESUL DE COACHING 1. %EDIN$ELE DE COACHING Sec"iunea de mai jos constituie o poten "ial! structur ! de sprijin dar #i un ghid în crearea unei conversa "ii tipice de coaching. Coaching-ul – principii fundamentale 1. Stabilirea conversa"iei – prezentare #edin"ei; stabilirea raportului; crearea unui climat/unei atmosfere de coaching. 2. Identificarea subiectului #i scopului – se stabile #te de comun acord subiectul discu "iei; se stabile#te rezultatul dorit; se urm !re#te firul conversa"iei. 3. Aprofundarea în"elegerii/perspective – l!muriri, construirea unei în"elegeri mutuale; identificarea valorilor #i cuno#tin"elor; redefinirea obiectivelor ( de exemplu ceea ce î#i doresc în prezent) 4. Conturarea unor idei comune/concluzii – rezumarea ideilor, op "iunilor; identificarea ac"iunilor corespunz!toare; crearea unor perspective de viitor. 5. Încheiere – rezumat; confirmare/validare; urm !torii pa#i de urmat. Urm!toarele exemple vor ilustra echilibrul dintre prietenie #i profesionalism în cazul unui coach. S! ne imagin!m c ! un refugiat este coachee #i acesta a ob "inut un job în "ara în care i s-a acordat o form!  de protec"ie. El întâmpin!  probleme serioase în realizarea anumitor sarcini deoarece nu vorbe #te bine limbile str !ine (engleza #i franceza) #i din acest motiv colegii îl critic!. El vrea s !-#i p!streze slujba #i crede c! trebuie s! g!seasc! solu"ii pentru a rezolva problema cu limbile str !ine care îi creeaz ! atât de mult stres la locul de munc!.

Pasul 1 – Stabilirea conversa#iei Presupune realizarea unei baze a conversa"iei. Obiectivele pentru aceast ! etap! sunt: - salut!-"i coachee-ul în mod corespunz!tor; - stabile#te un raport de prietenie; - creeaz! sentimentul unui moment potrivit. COACH: Buna, John! Cum î"i mai merge? [strînge"i-v! mâna] Cred ca ai ajuns devreme! – M-ai a#teptat mult? COACHEE: Ah, m! #tii, am ajuns mai devreme. Scuza-ma, dar ai nevoie de timp s ! te  preg!te#ti sau ceva de genul? COACH: Nu, sunt în regul !. Lasa-m! doar s! verific dac! mi-am închis telefonul. Da. Cred c! putem s! începem cu o scurt! recapitulare de data trecut !, #i apoi vedem ce ai vrea s ! ob"ii în aceast! #edin"! – cum sun !? COACHEE: Sun! bine. COACH: OK, am ajuns la a treia #edin"! din #ase, iar ultima dat! ne-am v!zut pe 21 martie, nu-i a#a? S! vedem despre ce am discutat atunci. COACHEE: Atunci ai fost încântat s! auzi c! am f !cut ceea ce promisesem c ! voi face. +$

COACHEE: Pe bune? E minunat! Abia a#tept s!-mi spui ce s-a întâmplat. Pasul 2 - Stabilirea unui subiect de discu #ie "i a unui obiectiv Aceast !  activitate presupune stabilirea de comun acord a unui loca "ii #i a unei destina"ii dorite. În ceea ce prive#te locul de desf !#urare a #edin"ei, acesta este mai mult o op "iune comun! a coach-ului #i a coachee-ului. Obiectivele noastre la acest nivel includ: - ajutarea coachee-ului s ! se decid! cu privire la ceea ce- #i dore#te cu adev!rat. - încurajarea coachee-ului s ! “propun!” direc"ia #i con"inutul conversa"iei. - încurajarea coachee-ului s ! “a#tepte” o posibil !  solu"ie, de exemplu, s!-#i dea seama c !  poate exista o solu"ie. - coachee-ul s ! se simt! confortabil în conversa"ia profesional! cu coach-ul. - s! dea coach-ului un sens clar asupra direc "iei în care dore #te s! mearg!. Exemplu: COACH: În regul!. Deci ce ai dori s! ob"ii din aceast! #edin"!? COACHEE: P!i...a# dori s! mai vorbim pu"in despre cum m! afecteaz! profesional faptul c! nu vorbesc foarte bine limba englez!. COACH: OK, deci ... legat de acest subiect, ce dore #ti de fapt s! ob"ii din aceast! #edin"!? COACHEE: Cred c! doar caut modalit !"i de a rezolva aceast ! problem!. COACH: OK, bine, am în"eles asta. [noteaz! pe scurt] Pasul 3 - Aprofundarea în #elegerii "i a perspectivelor În aceast!  etap!  se începe procesul real de cunoa #tere prin în"elegerea în profunzime #i cunoa#terea perspectivelor coachee-ului. În calitate de coach v ! ve "i l!muri #i mai bine, de#i obiectivul primar este acela de a cre #te gradul de con#tientizare de sine al coachee-ului. Obiectivele noastre pentru aceast ! etap! includ: - s!  cere"i informa"ii cu privire la situa"ia/situa"iile ce au leg!tur !  cu obiectivele sau  problemele coachee-ului. - s! descrie"i o “imagine mai clar !” a situa"iilor men"ionate anterior. - s! cre#te"i gradul constientiz!rii de sine al coachee-ului, în raport cu subiectele discutate anterior. - s! aprofunda"i nivelul de în"elegere al coachee-ului, pentru o mai bun! con#tientizare. - s! ajuta"i coachee-ul s! formuleze idei sau decizii pe baza unei gândiri clare. Începe"i prin a cere unele informa "ii simple, concrete despre situa "ia sa (oricare ar fi aceasta). Permite"i-v! s! fi"i curios, dar f !r ! a dori s! cunoa#te"i totul #i pune"i întreb!ri care v! ajut! s! contura"i o imagine mai clar ! a ceea ce se întâmpl !. Nu uita"i c!, pentru a veni în sprijinul coachee-ului, în calitate de coach trebuie s ! în"elege"i bine atât situa"ia cât #i ceea ce simte acesta. Exemplu: COACH: A#adar, po"i s!-mi spui mai multe despre ce s-a întâmplat la serviciu în ultima s! pt!mân!? COACHEE: Sunt zile când m ! cert cu colegii pentru c! îmi cer s! fac diverse lucruri, cum ar fi s!  traduc documente din englez !  în francez!, #i pentru c!  eu nu st! pânesc niciuna din aceste limbi, m! critic! foarte tare pentru faptul c! nu sunt destul de competent. COACH: Po"i s!-mi dai mai multe detalii despre situa"ia asta? Observa ! i cum coach-ul caut " înforma ! ii de baz". Pasul 4 - Conturarea unor idei "i concluzii Din fericire, aceast ! etap! va fi perceput ! ca o evolu"ie fireasc! a activit!"ii anterioare. Aici rezum!m elementele anterioare ale conversa "iei în concluzii sau într-o con #tientizare amplificat! sau chiar în ac "iuni menite s! încurajeze evolu"ia pe viitor. Obiectivele noastre pentru aceast ! etap! includ: - s! con#tientiza"i perspectivele sau concluziile la care a ajuns coachee-ul. +%

- s! intui"i #i/sau s! rezuma"i idei #i op"iuni. - s! identifica"i orice concluzie suplimentar !, idee sau op "iune. - s! conveni"i asupra unor ac "iuni specifice, dac! este cazul. - s! da"i un sens viitorului, de exemplu prin motivarea coachee-ului s ! ac"ioneze într-o anumit! direc"ie. Exemplu COACH: A#adar, spuneai mai înainte c ! ai unele probleme la locul de munc ! pentru c! nu vorbe#ti bine limbi str !ine. Po"i s!-mi dai mai multe detalii despre aceast! situa"ie? COACHEE: Cred c!  trebuie s! m!  implic mai mult, s!  fac ceva pentru a-mi îmbun !t!"i limbile str !ine; în caz contrar, risc s !-mi pierd jobul #i nu cred c!-mi doresc asta. COACH: Te-ai gândit la unele lucruri pe care ai putea s ! le faci pentru a schimba aceast ! situa"ie? COACHEE: M-am gândit s!  urmez ni#te cursuri de limbi str !ine dar este totu#i dificil s! g!sesc un loc în care s ! nu pl!tesc foarte mult. COACH: Te-ai interesat unde anume se "in cursuri de limbi str !ine? COACHEE: Am c!utat pe internet #i am g!sit câteva date de contact ale unor centre de limbi str !ine fie mai aproape de serviciu, fie mai aproape de cas !. COACH: Spuneai ceva de faptul c! nu dore#ti s! pl!te#ti prea mult pentru aceste cursuri…. COACHEE: Da. Salariul meu nu este mare #i nu-mi permit s! cheltui prea mul "i bani… COACH: Dar dintre centrele pe care le-ai g !sit, care are pre"ul cel mai bun din punctul t!u de vedere? COACHEE: Pai...cred c! este cel mai aproape de cas !. COACH: &i l-ai prefera pe acesta? COACHEE: În acest moment nu #tiu ... COACH: Hai s! proced!m în felul urm!tor: pân! la urm!toarea #edin"! de s! pt!mâna viitoare î"i dau ca “tem! pentru acas!” s! faci o list! mult mai detaliat! a centrelor de limbi str !ine pe care le g!se#ti pe internet: noteaz!-"i loca"ia lor, programul #i pre"urile. Noteaz!-"i toate astea  pe o hârtie #i s! pt!mâna viitoare vom discuta despre ceea ce ai g !sit. Ce zici? Este în regul !? COACHEE: Da... sigur. Pasul 5 - Incheierea Aceast ! etap! final! cuprinde încheierea conversa "iei realizate într-un mod profesionist. La fel ca în prima etap !, ve"i avea deja experien "! în finalizarea unei conversa"ii. Obiectivele noastre în aceast ! etap! sunt: - s!  face"i un rezumat, men"ionând faptul c! #edin"a se apropie de final, de exemplu verificând dac! au r !mas subiecte neabordate - s!-i transmite"i coachee-ului sentimentul c ! #edin"a s-a desf !#urat în mod profesionist, inspirându-i încredere - s! p!stra"i o claritate reciproc! a subiectelor discutate, de exemplu cu privire la ceea ce se va întâmpla dup! terminarea #edin"ei - s! eviden"ia"i progresele înregistrate în timpul #edin"ei. - s ! încuraja"i coachee-ul s ! continue s! discute despre problemele abordate #i în urm!toarea #edin"!, de exemplu f !r ! implicarea direct! a coach-ului. - s! încheia"i #edin"a în mod firesc. Exemplu: COACH: OK, cred c!  ne apropiem de finalul #edin"ei. Las!-m! s!  verific care sunt obiectivele tale. Am discutat în aceast ! #edin"!  despre problema legat!  de îmbun!t!"irea competen"elor tale lingvistice. Mai ai #i o alt! problem! despre care ai vrea s ! vorbim? COACHEE: Nu, sunt mul "umit cu atât. COACH: Minunat! %i-a fost util! aceast! #edin"!? COACHEE: Chiar a fost. Mi-a dat de gândit. +&

COACH: Bine. OK, John. Data viitoare când ne vedem s !-mi spui ce ai reu #it s!  faci în aceast ! s! pt!mân!. [v! da"i mâna] COACHEE: OK, mul"umesc. COACH: S! pt!mâna viitoare joi la ora 4 dup !-amiaz! este ok pentru tine? COACHEE: Da, sigur. Pe data viitoare! La revedere! COACH: La revedere!

2. METODE DE MONITORIZARE A PROGRESULUI REALIZAT DE

COACHEE Coach-ul trebuie sa îl înve "e pe coachee s ! î#i monitorizeze progresul în atingerea obiectivelor nu doar pentru c ! acest lucru îi va consolida angajamentul pentru acestea, dar #i  pentru faptul c! simplul act de monitorizare spore #te #ansele ca persoana s ! realizeze anumite  progrese.

Exerci #iul Scara de la 1 la 10 Dac!  solicita"i cuiva s!-#i creasc!  gradul de con #tientizare cu privire la un aspect al comportamentului, este posibil s! nu #tie cum s! realizeze acest lucru. Oamenii au nevoie de un model practic pentru cre#terea gradului de con#tientizare. Un bun exerci "iu îl reprezint! Scara de la 1 la 10. Exerci"iu: Un coachee de fiecare dat !  când se teme de ceva devine agresiv #i mai pu"in eficient decât de obicei. Dac ! un coachee dore#te s!-#i dezvolte capacitatea de a r !mâne calm, un coach poate s ! îi sugereze s! utilizeze scara de la 1 la 10  pentru o monitorizare a gradului în care poate r !mâne calm în leg!tur ! cu o situa"ie anume. Nivelul 10 este pentru nivelul cel mai înalt de calmitate. Nivelul 1 este nivelul cel sc !zut de calmitate în care coachee-ul poate ajunge, atunci când este în totalitate afectat emo "ional. Ca rezultat al efectu!rii acestui exerci "iu, simplul act al monitoriz!rii va ajuta la diminuarea gradului de iritabilitate/agresivitate. Exerci #iul Teme pentru acas ! Un coaching ideal presupune ca un coach s ! îi solicite coachee-ului s ! întreprind! anumite ac"iuni pân! la #edin"a urm!toare de coaching. Este foarte importat ca un coach s ! dea “teme  pentru acas!”, pentru c! acest lucru îi va consolida coachee-ului dorin "a de a îmbun!t!"i o serie de aspecte. De exemplu, un coach îi poate cere coachee-ului ca pân ! la #edin"a urm!toare s! alc!tuiasc!  o list!  cu cele mai importante calit !"i necesare pentru a ob"ine o +'

dezvoltare pe plan profesional. Pe parcursul urm !toarelor #edin"e de coaching, se pot purta discu"ii pe marginea ideilor men "ionate de coachee în respectiva list !.

CAPITOLUL V  INTREB %  RI ÎN COACHING

22 de întreb !ri pentru stabilirea exact ! a obiectivelor Coachee-ul are nevoie de ajutor suplimentar în stabilirea obiectivelor? Coach-ul poate s ! adreseze aceste întreb !ri coachee-ului pentru a-l ajuta s !#i “fixeze cele mai bune obiective:

Obiectivele MAJORE sunt: Focalizarea pe rezultat. Odat! ce a"i în"eles DE CE-ul, (#i vorbim aici pe un ton optimist) a"i reu#it în propor "ie de 90% !  b) Men#inerea valorilor personale . Cu cât un obiectiv se apropie mai mult de valorile dvs.  personale #i fundamentale, cu atât acesta este mai U &OR de îndeplinit. Aten"ie: pute"i s! îndeplini"i obiective ce nu concord! cu sistemul dvs. de valori, dar acest lucru este mai greu de realizat #i aduce mai pu"in! satisfac"ie. c) Men#inerea unei atitudini pozitive . Spune"i de exemplu “Îmi doresc unghii s!n!toase” decât “A# vrea s! nu-mi mai rod unghiile”. a)

"i SMART:

S pecific - detaliat (#ti"i exact ce v! dori"i s! ob"ine"i) Measurable - m!surabil (#ti"i în ce moment obiectivul dvs. este îndeplinit) Action-oriented - orientat pe ac"iune (#ti"i ce trebuie S' FACE%I ) R ealistic - realist (obiectivul dvs. este unul REALIZABIL) #i Time-Bound - limitat în timp (obiectivul dvs. are un deadline) Focalizarea pe rezultat: 1. 2. 3.

Ce v! dori"i cu ADEV'RAT? Medita"i profund… Care este OBIECTIVUL la care dori"i s! ajunge"i? Ce v! NEMUL%UME&TE în leg!tur ! cu faptul c! NU a"i realizat pân! acum acest obiectiv?

Men#inerea valorilor personale:

+(

Este acest obiectiv în concordan "! cu planul dvs. de via "!/viziunea dvs. asupra vie"ii? Care este sentimentul dvs.? 5. Acest obiectiv se aliniaz !  cu sistemul dvs. de valori? Gândi "i-v!  la ce este cu ADEV'RAT important în via"!. V! ajut! acest obiectiv s! ob"ine"i mai mult? 6. V!  DORI%I cu adev !rat s!  atinge"i aceste obiective, sau sunt doar lucruri pe care TREBUIE/AR TREBUI s!  le face"i? Dac! TREBUIE, atunci aceste obiective nu sunt ale dvs.. 7. Care sunt sentimentele dvs. vis-a-vis de obiectivul avut în vedere? Sunte "i pe deplin mul"umit, încântat, entuziast? Acestea sunt semne ale unui obiectiv bun. 8. Dac!  obiectivul dvs. ar fi îndeplinit ÎN ACEST MOMENT, v-a"i bucura? Identifica"i eventualele probleme. 9. Acest obiectiv v! define#te stilul de via"!/via"a în general? Ce impact are asupra dvs? Necesit ! timp/efort/implicare din partea dvs.? Identificarea obstacolelor: 4.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

16.

Pute"i s! începe"i s! v ! implica"i în atingerea unui obiectiv #i s! men"ine"i rezultatul la care a"i ajuns? Ave"i controlul deplin în ob"inerea acestuia? Ce impact va avea aceast! schimbare asupra diferitelor specte din via "a dvs.? Ce alte probleme mai trebuie s! rezolva"i? Care sunt lucrurile pozitive din SITUA%IA DVS. ACTUAL'? Ce “alte avantaje” ave"i dac! r !mâne"i în aceast! situa"ie? A#adar, cum pute"i s! p!stra"i aceste aspecte pozitive în via"a dvs. #i s! face"i, ÎN ACELA&I TIMP, o schimbare? La CE anume ar trebui s !  renun"a"i pentru a v!  atinge acest obiectiv? &i, cel mai important, care este pre"ul acestei schimb!ri pe care sunte "i dispus s!-l pl!ti"i? Dac! exist! #i alte aspecte importante legate de realizarea acestui obiectiv (ceva care v !  poate sus "ine sau ceva care v ! împiedic!) #i pe care nu le-a "i men"ionat pân! acum, care ar fi acestea? CINE VE%I DEVENI dup! ce ve"i atinge acest obiectiv?

M!surarea obiectivului : Pot s! ating un obiectiv de asemenea dimensiuni? Este prea mare? Atunci frac"iona"i-l în obiective mai mici. Sunt prea mici obiectivele? Atunci c!uta"i un obiectiv mai mare. 18. Care ar fi nivelul MINIM/cel mai u#or al unui obiectiv pe care-l pute "i ob"ine? 19. Care ar putea fi nivelul- %INT' al obiectivului de îndeplinit? 20. Care ar putea fi CEL MAI RIDICAT nivel al obiectivului de îndeplinit? 17.

Resurse – Trece#i la ac#iune: Care sunt RESURSELE de care dispune "i acum #i care v!  pot ajuta în atingerea obiectivului? Face"i o list! cu: lucruri, persoane, contacte, calit !"i personale, aptitudini, informa"ii, resurse financiare, etc.! 22. Care sunt RESURSELE de care ave "i NEVOIE în îndeplinirea obiectivului dvs.? Face "i o list!! 21.

"*

37 de întreb !ri pentru relaxarea coachee-ului De regul! un coachee r !mâne concentrat pe o anumit ! problem! #i nu mai vede op"iunile din jurul s!u. Ajuta"i-l s! se deta#eze folosind întreb!rile de mai jos:

Ce v!  dori#i  – Care este rezultatul ideal?  Gândi"i-v! pu"in #i clarifica"i-v!  acest lucru în minte (sau scrie"i pe o hârtie!). Cum a "i vedea lucrurile dac ! v-a"i deta#a de probleme înainte s! continua"i s! v! atinge"i obiectivul? Op#iuni de identificare – Acum c! "ti#i ce v! dori#i, r!spunde#i la urm!toarele întreb!ri: " Ce a"i f !cut mai exact  pân! în acest moment? Ce a mers #i ce nu a mers? " Care sunt resursele #i competen"ele pe care deja le ave ! i #i care v-ar putea ajuta s ! evolua"i? " Ce v-ar ajuta s! ajunge"i la urm!toarea etap!? " Ce trebuie s! face"i cu prioritate? "  De la ce alt " persoan " a"i putea s ! cere"i ajutor ajutor pentru a v! atinge scopul? " Dac! a"i beneficia de cele mai bune condi ! ii, ce a"i face acum? " Ce a"i face dac ! a"i fi un expert în domeniul obiectivului dvs./problemei dvs? " Ce sfat a"i da celui mai bun priten al dvs. care s-ar afla într-o situa "ie similar !? " Ce sfaturi crede"i c! v-ar da cel mai bun prieten al dvs.? " Cum crede"i c! ar ac"iona o persoan ! care v! inspir ! în locul dvs.? " Dac! a"i avea de ales, ce a "i face? " Ce a"i face dac ! a"i avea la dispozi "ie timpul necesar? " Cum vede"i lucrurile dac! banii nu ar fi o problem!? " Ce a"i face dac ! a"i avea încredere total " în aptitudinile dvs.? " Ce a"i face dac ! a"i #ti c! persoanele din jurul dvs. v ! ofer ! sprijinul lor total ? " La ce alte aspecte sau op "iuni nu v-a"i gândit pân! acum? " Ce înseamn! pentru dvs. o op "iune imposibil!? " Care este decizia pe care evita "i s! o lua"i? " Dac! a"i intuit (în secret) r !spunsul la rezolvarea problemelor dvs., care ar fi acesta? Trece#i la ac#iune - Citi#i lista de idei "i op#iuni pe care o ave #i: # Care ar fi cel mai mic #i cel mai u #or  pas pe care a "i putea s!-l face"i? # Care sunt op"iunile sau ac"iunile de care v-a"i ocupa? # Cum a"i face mai distractive aceste sarcini/op "iuni? # Cine v-ar mai putea ajuta în realizarea obiectivelor dvs.? # Da"i exemplu de o ac "iune pe care o pute "i realiza în urm"toarele 10 minute. # Enumera"i trei ac ! iuni utile pe care le pute"i realiza în decursul acestei s " pt "mâni. # Imagina"i-v! c! a"i g!sit o lamp!  magic!  pe care a "i lovit-o din gre#eal! #i începe s! vorbeasc!. Ce crede"i c! v-ar spune s ! face"i?

")

Asumarea angajamentelor - Ac#iona#i! Alege#i-v! ac#iunile pe care vre #i s! le  întreprinde#i ! Când mai exact ve"i pune în aplicare ac "iunile? Men"iona"i ziua #i ora. " Pe o scar ! de la 1 la 10, care este probabilitatea s ! îndeplini"i fiecare ac"iune în parte? - Dac!  scorul este sub 8, atunci întreba "i-v!  ce obstacolele v !  împiedic! s!  îndeplini"i respectiva ac"iune #i ac"iona"i cu prioritate în acest sens. " Cum v! sabota"i singur #i ce a"i face diferit  de data aceasta? # Cum v" da ! i seama c! a"i finalizat o ac"iune? # Cine este persoana cu care discuta "i despre ac"iunile dvs. #i care s! sus"ine în finalizarea lor? # Ce anume le ve"i cere persoanelor care v ! sus"in s! fac! pentru dvs.? $ Spune"i-mi ce a"i sim"i dup! finalizarea ac"iunilor. $ Cum v! ve"i auto-recompensa la finalizarea ac"iunilor?

Întreb!ri pentru "edin#a de coaching Sunt întreb!ri create cu scopul de a-l ajuta pe coachee  s! devin! mai specific cu privire la ce a înv!"at pe durata #edintei de coaching. Ele pot fi date ca teme pentru acas ! sau pot fi aplicate la finalul #edintei de coaching.

Numele persoanei: ____________________________

Data: __________________

1. Ce am ob#inut pe durata perioadei de coaching? ( în linii mari) 1. 2. 3. 2. Ce anume am ob #inut sau am înv !#at s! fac diferit ca rezultat direct al coaching-

ului? (revizui#i obiectivele)

1. 2. 3.

3. Care sunt în acest moment cele 3 obiective sau vise majore în via #a dvs.? ( pe plan

personal "i profesional)

1. 2. 3.

4. Care sunt primele 5 priorit !#i în via#! a"a cum le in#elege#i acum?

1. 2. "+

3. 5. La ce convingeri limitate a #i renun#at (în leg!tur! cu dvs. , via #a dvs., alte persoane) "i

nu mai crede#i în ele?

1. 2. 3. 6. Ce convingeri pozitive ave #i în acest moment (în leg!tur! cu dvs. , via #a dvs., alte persoane) "i

crede#i în ele? 1. 2. 3. 7. Ce anume a #i înv!#at despre dvs. în mod special? ( lucruri pe care poate nu le-a #i men#ionat

 înc!):

1. 2. 3. 8. Cum s-a schimbat via#a dvs. ca rezultat a ceea ce a #i înv!#at pe durata "edin#ei de coaching? Ce

a#i înv!#at "i v! va ajuta în via#!?

1. 2. 3.

9. Care a fost cea mai buna "edin#! de coaching pentru dvs.?

1. 2. 3. 10. Care sunt cele mai bune lucruri din via #a dvs.?

1. 2. 3. 11. Ce altceva mai nota #i ca fiind util pentru dvs. de acum înainte?

1. 2. 3. ""

CAPITOLUL VI  EXERCI $ II   DE COACHING Exerci #iul Roata vie#ii îl ajut! pe coachee s! vad!  cât de echilibrat!  este via"a sa, s! î#i clarifice priorit!"ile pentru atingerea obiectivelor, s! î#i evalueze progresul.

NUME: ______________________

DATA:  _____________________

Mediul fizic (casa)

Carier"

Distrac!ie, recreere

Bani

0

Dezvoltare personal" #i  înv"!are

Alte aspecte seminificative/Dragoste

10

S"n"tate

Prieteni #i familie

"#

EXEMPLU 2

5

9

8

4

8

6

7

Instruc !iuni pentru Roata vie !ii

Cele 8 sec"iuni din Roata Vie "ii reprezint! echilibrul. V! rug!m s!  modifica"i, s!  fragmenta"i sau s!  redenumi"i orice categorie pe care o considera "i important ! #i care reprezint! un echilibru în via "a dvs.. Considera "i c! centrul este 0 #i marginea cercului 10. Marca"i nivelul de satisfac #ie din fiecare sec"iune în parte printr-o linie dreapt ! sau curb!, realizând astfel o nou ! margine (a se vedea exemplul)  Noul perimetru al cercului reprezint !  “Roata vie "ii” dvs..

Exerci #iul Roata vie#ii - Sfaturi pentru coach Note: •

•

•

•

Acest exerci"iu v! ajut! s! v! clarifica"i priorit!"ile în atingerea obiectivelor #i îl ajut! pe client s!-#i planifice via"a în a#a fel încât s! ajung! la un echilibru. Echilibrul este o stare personal ! #i unic!  fiec!rui individ în parte, pentru c !  ceea ce reprezint! un echilibru pentru cineva poate fi stresant sau plictisitor pentru altcineva. Echilibrul trebuie evaluat în timp. Astfel, verificarea periodic !  a echilibrului clientului  poate constitui un obicei util ce-l poate ajuta s! descopere mai multe lucruri despre sine. Pute"i face acest exerci "iu cu clien"ii dvs. sau le pute "i cere s!-l fac! singuri. O alt! op"iune pentru acest exerci "iu este ca notele s ! fie acordate de c !tre alte persoane apropiate. Uneori este util s! afl!m cum percep cei din jur echilibrul din via "a noastr !. Aten"ie: cere"i acest lucru doar unei persoane în care ave "i încredere #i a c!rei p!rere conteaz!.

Instruc#iuni detaliate: 1. Cere"i-le clien"ilor s! analizeze cele 8 segmente din Roata vie "ii. Roata ar trebui s! arate cât de echilibrat! este via"a lor. Dac! este necesar, pot diviza o anumit ! categorie pentru a ad!uga un aspect nou care lipse #te. De asemenea, clien "ii pot redenumi un anumit segment foarte important pentru ei. Ariile cele mai importante sunt: 1. Familie/prieteni 2. Partner/alte persoane importante/via"a romantic! "$

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

2. 3.

4. 5.

Carier ! Situa"ia financiar ! S!n!tatea (emo"ional!/psihic!/fizic!/nutri"ie) Mediul fizic/casa Distrac"ie/recreere/timp liber Dezvoltare personal !/educa"ie/dezvoltare proprie Starea spiritual! (nu "ine neap!rat de religie – poate fi legat de sentimentul de sine) 10. Aici se poate include siguran "a, personalitatea, integritatea, apartenen "a la comunitate. Întreba"i-i pe clien"i ce înseamn! succesul pentru fiecare arie în parte. Acum cere"i-le s!-#i evalueze nivelul de satisfac "ie pentru fiecare arie din via "a lor prin trasarea unei linii în fiecare segment în parte. Da "i note de la 1 (foarte nesatisf !c!tor) la 10 (foarte satisf !c!tor) pentru fiecare arie în parte pentru a afla nivelul actual de satisfac"ie.  Noul perimetru al cercului define#te Roata vie"ii. Pute"i s!-i întreba"i dac! „drumul este cu denivel!ri”. Acum privi"i roata #i adresa"i clientului câteva întreb!ri pentru a aprofunda exerci"iul: 1. Ave"i ceva surprize? 2. Ce p!rere ave"i despre via"a dvs. când privi "i roata? 3. Cât timp acorda"i acestor aspecte din via "a dvs.? 4. Cât timp v-ar pl!cea s! acorda"i acestor lucruri? 5. În care din aceste segmente a "i dori s! aduce"i îmbun!t!"iri? 6. Ce a"i putea face pentru a aduce schimb !ri? 7. Pute"i s! face"i singur schimb!rile necesare? 8. În ce m!sur ! ave"i nevoie de ajutorul #i de cooperarea altor persoane? 9. Ce v! lipse#te pentru nota de 10? 10. Cum ar fi o not! de 10?

Exerci #iul Formularul satisfac #iilor vie#ii

1. Dac! ar fi sa da"i o not! de la 1 la 10 pentru nivelul dvs. de satisfac "ie privind via"a dvs.  personal!, care ar fi aceasta?  _____ / 10

"%

2. Dac! ar fi sa da"i o not! de la 1 la 10 pentru cât de distractiv ! este via"a dvs., care ar fi acesta?  _____ / 10

3. Dac! ar fi sa da"i o not! de la 1 la 10 pentru cât de fericit sunte "i în profesia dvs., care ar fi acesta?  _____ / 10

4. Dac! ar fi sa da"i o not! de la 1 la 10 privind modul în care sunte "i acum ocupat care ar fi acesta?  _____ / 10

5. M! plac pe mine însumi: (face "i un X pe linie de la – 5 la +5 pentru a evalua) --$

*

.$

6. Care este cel mai bun lucru din via "a dvs. în acest moment?  ___________________________________________________________________________

7. Ce a"i dori s! îmbun!t!"i"i în via"a dvs. în acest moment?  ___________________________________________________________________________

"&

8. Îmi doresc: $

Mai mult sens /un scop în via"!

$ Mai $

(v" rug "m s" bifa ! i)

mult! împlinire / fericire în via"!

Mai mult echilibru în via"!

$ Mai

mult! libertate #i / sau pace interioar ! în via"!

$

O schimbare în carier !

$

S! ating obiectivele mai repede #i / sau mai u#or

$

S! înv!" s! am mai mult! încredere în mine însumi

$  Altele

(dac" este ceva ce nu ati mentionat înc " , care este acest lucru?)

 _________________________________ 9. Sunt gata s ! iau m!suri, s! fac schimb!ri în ceea ce prive #te via"a personal!, obiceiurile, mediul. Poate / Da / Nu

(v" rug "m încercui ! i)

Lista distorsiunilor cognitive De cele mai multe ori oamenii v!d lucrurile într-o lumin! negativ! ignorând pozitivismul #i folosind cuvinte restrictive precum întotdeauna sau niciodat ". Atât coach-ul cât #i terapeutul recunosc faptul c!  distorsiunile cognitive reprezint !  un instrument puternic în terapia comportamentului cognitiv. Mai jos g!si#i o list! cu cele mai cunoscute 10 distorsiuni cognitive: Dvs. pe care le folosi "i? Stabili #i domeniile despre care a #i dori s ! discuta#i cu coach-ul dvs.. !" Gândirea absolutist ! de tipul totul sau nimic : atunci când vedem lucrurile în alb sau negru, corect sau

gre#it #i nimic altceva; define #te mai ales o gândire de tipul “Dac ! nu sunt perfect, sunt un ratat”.  Nu am reu #it s! termin de scris acea lucrare, deci e o pierdere total " de timp.  Nu are rost s! joc dac" nu sunt  100% în form!. % Nu s-au prezentat, deci sunt persoane în care nu po"i avea deloc încredere! • •

"'

#" Suprageneralizarea:  presupune utilizarea de cuvinte precum întotdeauna, niciodat "  în leg!tur ! un

eveniment sau cu o experine "! unic!.  Niciodat " nu voi fi promovat.

%

•

$"

Ea întotdeauna face lucru !sta …

Minimizarea sau amplificarea (în mod exagerat): atunci când d!m lucrurilor din jur o importan "! prea mic! sau prea mare, deseori creând imaginea unei "catastrofe" ce urmeaz! s! se întâmple.  Pentru c" #eful meu i-a mul"umit public, cu siguran "! c!  ea va ob"ine promovarea, #i nu eu (în ciuda rezultatelor #i performan"elor mele remarcabile). Am uitat de acel e-mail! Asta înseamn" c! #eful meu nu va mai avea încredere în mine de acum înainte, nu voi mai ob"inea acea m!rire de salariu iar so "ia m! va p!r !si. •

•

%" Problema "Trebuie": utilizarea cuvintelor "trebuie", "este nevoie", "este necesar", "ar trebui s !" în scopul

automotiv !rii poate conduce la sentimente de vinov !"ie atunci când nu reu #i"i (sau la sentimente de furie #i resentimente atunci când o alt ! persoan! nu reu#e#te).  Ar fi trebuit s! termin tabloul în acest weekend.  Ar fi trebuit s" fie mai aten"i la sentimentele mele #i ar fi trebuit s" #tie c! acel lucru m! deranjeaz!. • •

&" Etichetarea: se refer ! la punerea unei etichete negative propriei persoane sau altor persoane din jur  dup! un

anumit eveniment.  N-am putut s!-l privesc în ochi pe colegul meu. Sunt un prost! % Ce idiot e! Nici m!car nu vedea c! vine! •

'" Concluziile pripite:

1) Citirea gândurilor: se refer !  la imaginarea unor impresii negative pe care crede "i c!  cei din jur le au despre dvs. f !r ! nicio dovad ! real! în acest sens. Prietena dvs. este îngrijorat ! dar nu încerca"i s! afla"i de ce #i v! gândi"i c!: Crede c" exagerez din nou. despre boala sa. •

sau

%

Înc!  nu m-a iertat pentru faptul c !  i-am spus lui Fred

2) Ghicirea viitorului:  presupune imaginarea unor predic "ii negative cu privire la viitor f !r ! nicio dovad! real! în acest sens. •

•

 Nu voi fi în stare s"-mi vând casa #i voi r "mâne blocat " aici. (chiar dac! pia"a imobiliar ! este  bun!)  Nimeni nu va în ! elege. Nu voi mai fi invitat ! niciodat!. (chiar dac! prietenii sunt îng !duitori).

(" Subestimarea pozitivismului: este nerecunoa#terea unei atitudini pozitive. Este atunci când vorbim despre

faptul c! un anumit lucru poate fi f !cut de oricine sau atunci când insist !m c! ac"iunile noastre pozitive #i calit!"ile noastre nu sunt apreciate a #a cum am merita…  Nu mai conteaz". Oricine ar fi putut s ! fac! asta.  Nu am reu #it decât  s! reduc "ig!rile de la 40 la 10 pe zi, dar asta nu conteaz", pentru c ! tot nu am reu #it s! m! las de fumat. • •

)" Blamarea & personalizarea: se refer ! la autoblamare în situa "ii în care nu sunte "i cu totul responsabil sau

la învinov !"irea altor persoane #i negarea rolului pe care-l ave "i în aceast! situa"ie.  Dac" a # fi fost mai tân"r, ob"ineam acel job.  Dac" n-a # fi spus acel lucru, ei n-ar fi …  Dac" n-ar fi  ! ipat la mine, nu m-a# fi sup!rat #i n-a# fi avut acel accident de ma #in!. • • •

*" Ra#ionamentul emo #ional:  pe principiul “simt, deci exist”. Se refer ! la presupunerea c! un anumit sentiment

este adev!rat - f !r ! a mai face s! p!turi pentru a verifica dac ! acest lucru este corect. M! simt ca un idiot. (Cred c ! acest lucru este adev !rat). % M! simt vinovat!. (Cred c! am gre#it ceva). •

"(

 Nu m! simt bine c ! am "ipat la partenera meu. Cred c ! sunt egoist #i nechibzuit.

•

!+" Filtrul mental: este atunci când permite "i/v! l!sa"i prad! unui gând negativ care v ! stric! buna

dispozi"ie, v! ruineaz! fericirea #i v! compromite orice speran "!. Lua"i masa cu prietenii la un restaurant în ora #, dar mâncarea dvs. nu este bine g !tit!, lucru care v" stric" întreaga sear !. •

Foaie de lucru pentru brainstorming Este o metod! ideal! în workshop-uri #i seminarii. Brainstorming-ul poate fi folosit la finalul #edin"ei de coaching sau poate fi dat coachee-ului ca tem ! pentru a-l ajuta s ! se în"eleag! care lucruri îi sunt sau nu de folos în atingerea obiectivelor sale sau în armonizarea vie "ii cu  propriile sale valori.

Numele:  ____________________________________

Data: ________________

Din ce a"i înv!"at pân!  acum, care sunt lucrurile care v !  ÎMPIEDIC'/ MINIMALIZEAZ'/SUS%IN/ACCELEREAZ' ac"iunile dvs. #i cu care dintre ele ve "i ÎNCEPE? ÎMPIEDIC' 

MINIMALIZEAZ'

SUS%IN

ACCELEREAZ'

Cu ce ve"i ÎNCEPE

Exist! mai multe tipuri de metode de coaching ce se adapteaz ! la diferite situa"ii, sarcini #i clien"i. În cadrul unei #edin"e se pot folosi mai multe metode. Cele mai des utilizate #i mai eficiente metode sunt conversa "ia #i modelul de DEZVOLTARE. Totu #i, utilizarea tehnicilor de coaching reprezint ! doar un mijloc de îndeplinire a sarcinilor fa "! de client. Alegerea celei mai potrivite tehnici depinde de coachee, de tema discu "iilor, rela"ia coach-coachee #i împrejur !ri. Modelul de

DEZVOLTARE (GROW)

GROW vine de la: G

=

Goal

=

Obiectiv = ce dori !i s" face!i

= Realitatea prezent ! = ce se întâmpl ! acum O ptions or O bstacles = O p!iuni sau o bstacole ce a!i putea face Will or Way Forward = Dorin!" sau calea de urmat = ceea ce ve !i face

R  = Current R eality

O W

=

=

=

#*

Modelul de ADAPTARE (ADAPT) ADAPT vine de la: A = assess current performance = evaluarea performan "elor actuale D = develop a plan = dezvoltarea unui plan A = act on the plan = ac "iuni în cadrul unui plan P = progress check = identificarea progreselor înregistrate T = tell and ask = spune "i #i întreba"i SWOT SWOT  este un tabel ce cuprinde urm !toarele: punctele forte (Strenghts), punctele slabe (Weaknesses), oportunit!"ile (O pportunities) #i amenin"!rile (Threats) cu care se confrunt! coachee-ul. Acest lucru îi permite s !-#i identifice punctele forte, s ! fac! fa"! lipsurilor #i s!  profite de toate oportunit!"ile. Op!iuni pentru utilizarea instrumentului

DEZVOLTARE (GROW)

1. Stabilirea unui obiectiv. Coach-ul trebuie s!  analizeze cu aten "ie ce schimb!ri dore#te

coachee -ul s! fac!

,

ca apoi s ! structure ze aceast ! schimbare ca obiectiv de îndeplinit.

Este bine ca obiectivele #i sarcinile de îndeplinit s ! fie împ!r "ite în 4 grupe. Ce pot s! fac ast!zi? Ce pot s! fac în aceast ! s! pt!mân!? Ce pot s! fac în aceast ! lun!? Ce pot s! fac pân! la urm!toarea întâlnire cu coach-ul? Atunci când face"i acest lucru, este util s ! adresa"i întreb!ri cum ar fi: Unde a!i fost?

Unde a!i ajuns acum? De unde !ti"i c# problema s -a rezolvat? Acest obiectiv este unul constructiv pentru cariera dvs.? Se potrive!te cu obiectivele echipei dvs. ? 2. Analizarea realit!"ii curente. Oamenii încearc! s!-!i

ating!  obiectivele sau s!-!i rezolve o  problem! f !r ! a acorda o prea mare aten "ie punctului de plecare #i adeseori constat! c! le lipsesc informa!ii esen!iale în atingerea obiectivelor lor.

Întreb !rile eficiente pentru aceast ! etap! sunt urm!toarele: Ce se întâmpl! acum?

(ce cine, când, cât de des ?) ,

Care este efectul sau rezultatul acestui lucru ? #)

Care sunt pa !ii pe care i -a!i f "cut pentru atingerea acestui obiectiv? Este acest obiectiv în neconcordan !" cu alte obiective sau aspira !ii personale? Ce este cel mai important pentru dvs. ? 3. Explorarea op!iunilor

Dup! ce coach-ul #i coachee-ul analizeaz !  realitatea curent!, este momentul s ! stabileasc! împreun! care dintre posibilele op "iuni sunt cele mai bune pentru atingerea obiectivelor. Întreb!rile tipice pe care le pute "i pune în scopul explor !rii op"iunilor: Ce altceva a !i putea face ? Cum ar fi dac! acest obstacol nu ar exista ? Cum s-ar schimba lucrurile ?

Care sunt avantajele !i dezvantajele fiec"rei op#iuni? Ce factori !i ce argumente folosi"i în evaluarea op!iunilor ? Ce ar trebui s! nu mai face"i pentru a atinge acest obiectiv? Ce obstacole v ! stau în cale? 4. Mobilizarea voin!ei

Dup! analizarea realit!"ii curente #i explorarea op"iunilor, v-a"i format deja o idee despre cum ar putea coachee-ul s !-#i ating! obiectivele. Etapa final! const! în angajarea coachee-ului în ac"iunile pe care trebuie s !  le întreprind!  pentru a-#i atinge scopul. În acest sens, ceea ce trebuie s! face"i este s!-i cre#te"i nivelul de motiva"ie. Întreb!rile utile pentru aceast! etap! sunt: Deci, ce ve!i face acum ? Ce altceva ve!i mai face? Ce v-ar

putea opri? Cum ve!i trece peste asta ? Cum v! men"ine"i motivat? La ce interval de timp v ! ve"i analiza evolu "ia? Zilnic, s! pt!mânal sau lunar ? Obiective

versus

valori

Refugia!ii pot întâmpina probleme în ceea ce prive !te îndeplinirea dorin "elor lor. Motivul  poate fi acela c! s-au n!scut "i au tr !it într -o societate cu alte valori. Mul!i dintre ei provin din !"ri în care familia joac" un rol primordial, iar în !"rile în care ajung trebuie s! pun! cariera pe  primul loc.  Exerci  ! iu: Scrie!i pe câte o bucat " separat! de hârtie 8 dintre valorile dvs.  pe care le considera!i cele mai importante. Imagina!i-v! c! sunte"i într -un balon cu aer deasupra m !rii "i din cauza vremii nefavorabile trebuie s! renun"a"i la anumite lucruri pentru a nu v! pr ! bu"i. Imagina!i-v! c!  fiecare dintre cele 8 valori scrise pe hârtie reprezint!  o greutate. Renun"a"i treptat la valorile pe care le -a!i scris pe hârtie pân " când r "mâne!i la 4. Încerca!i s" le analiza!i în func!ie de importan !a lor. Fi !i dvs. în "iv# "i analiza!i valorile din via !a dvs.! Lista unor posibile valori de via !": Dragostea credin!a  bucuria r espect ul, umorul,  prosperitatea, libertatea, familia, prietenii, s !n!tatea, toleran!a, sinceritatea, dreptatea, f idelitatea, cooperarea, generozitatea, încrederea. ,

,

,

#+