Lucrare Pneumonia Pneumococica Dron Viorela Oana

SCOALA POSTLICEALA „PROF. „PROF. DR. DOC. ENESCU LONGINUS” BOTOSANI

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

COORDONATOR: COORDONATOR: As. ANTON DORIN D ORIN

CANDIDAT: CANDIDAT: DRON VIORELA OANA

-  2014 – 

B O T O S AN I

1

MOTI MOTIV VAȚIA LUC LUCRĂ RĂRI RIII

Poziţ Poziţia ia impor importa tant ntăă pe care care o ocupă ocupă astă astăzi zi asis asisten tenta ta me medic dical alăă gene genera ralis listă tă în ocrotirea şi promovarea sănătăţii, creează în acelaşi timp şi importante obligaţii pentru documentarea şi continua perfecţionare. Ţinând seama de spectrul atât de larg al sarcinilor sale, menite să asigure acea îngriire globală a persoanei şi a colectivităţii, pe un anumit teritoriu, ea are nevoie de o informare adecvată preocupărilor sale, atât practice cât cât şi teoretice. Prin aceste preocupări practice şi teoretice asistenta medicală vine în spriinul  persoanei pe care o îngrieşte, oferindu-i date în legătură cu boala, cauza determinantă, complicaţiile care pot surveni, profila!ia bolii, aplicându-i corect corect tratamentul indicat de medic şi conferindu-i totodată suportul psi"ic necesar vindecării.

#

MOTI MOTIV VAȚIA LUC LUCRĂ RĂRI RIII

Poziţ Poziţia ia impor importa tant ntăă pe care care o ocupă ocupă astă astăzi zi asis asisten tenta ta me medic dical alăă gene genera ralis listă tă în ocrotirea şi promovarea sănătăţii, creează în acelaşi timp şi importante obligaţii pentru documentarea şi continua perfecţionare. Ţinând seama de spectrul atât de larg al sarcinilor sale, menite să asigure acea îngriire globală a persoanei şi a colectivităţii, pe un anumit teritoriu, ea are nevoie de o informare adecvată preocupărilor sale, atât practice cât cât şi teoretice. Prin aceste preocupări practice şi teoretice asistenta medicală vine în spriinul  persoanei pe care o îngrieşte, oferindu-i date în legătură cu boala, cauza determinantă, complicaţiile care pot surveni, profila!ia bolii, aplicându-i corect corect tratamentul indicat de medic şi conferindu-i totodată suportul psi"ic necesar vindecării.

#

CUPRINS INTRODUCERE INTRODUCERE . . ....4 ....4 - D!"# s"!"$s"$%# s"!"$s"$%#.4 .4

 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARA APARATULUI TULUI CAPITOLUL I & ANATOMIA  RESPIRATOR  RESPIRATOR ............................. ........................................... ............................ ............................. .............................. ............................. ..................' ....' PNEUMOCOCICĂ.................................... .............................16  .............16  CAPITOLUL II –  PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ.................... $efiniție............................. ie........................................... ............................ ............................ .............................. .............................. ...............1% .1% &tiopatogenie................................. &tiopatogenie................................................ .............................. ............................. ............................ .................1% ...1% 'natomie patologică............................... patologică.............................................. ............................. ............................ .......................1( .........1( )ablou )ablou clinic........................... clinic......................................... ............................. .............................. ............................. ........................1* ..........1* $iagnostic............................... $iagnostic............................................... .............................. ............................ ............................ ........................1+ ..........1+ &voluție . omplica omplicații ii  .. ..... ...#1 #1

MEDICALE ÎN SUPRAVEGH SUPRAVEGHEREA EREA ŞI CAPITOLUL III &  ROLUL ASISTENTEI MEDICALE  ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR PACIENŢILOR CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ............ PNEUMOCOCICĂ......................24 ..........24 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PROFILAXIE............................. PROFILAXIE............................................ ....................24 .....24 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ASIGURAREA CONFORTULUI ŞI CONDIŢIILOR DE MEDIU............................. MEDIU........................................... .............................. .............................. ............................ ................25 ..25 ROLUL ASISTENTEI ÎN SEMIOLOGIE............................ SEMIOLOGIE........................................... .............................. ...........................27  ............27  ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DIAGNOSTICARE............... DIAGNOSTICARE............................. ...........................34 .............34 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE....45 VITALE....45 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI..... TRATAMENTULUI..........51 .....51

.......................................... ...............% .% CAPITOLUL IV & STUDIUL PE CAZURI : I ( II ( III ............................ ............................................ ............................ ............................. .............................. ............................. ......................(( ........(( BIBLIOGRAFIE ..............................

/

INTRODUCERE DATE STATISTICE Pneumoniile bacteriene afectează persoanele sănătoase, sporadic sau sub formă de epidemii şi reprezintă (0 din totalul pneumoniilor. )oate bacteriile patogene pot determina pneumonii, însă germenii cei mai des încriminaţi sunt  pneumococul, colibacilul, stafilococul, streptococul etc. 2n ultimii ani s-a produs o modificare în incidenta germenilor, în etiologia pneumoniilor bacteriene observându-se o virare spre stafilococ şi germeni gram negativi. u toate acestea  pneumoniile pneumococice reprezintă +0 din totalul pneumoniilor bacteriene. 3actorii implicit în incidenta pneumoniei pneumococice sunt 1. 4ârsta pneumonia pneumococică poate apare la orice vârstă, frecvenţa sa fiind mai crescută între 156 ani, #56 ani şi peste ( ani. - în primul caz 7156 ani8, este vorba probabil de o rezistenţă mai redusă 9 - în al doilea caz 7#56 ani8, prin e!punere mai frecventă la acţiunea factorilor  favorizanţi9 - în cazul bătrânilor, printr-o rezistenţă scăzută a organismului ca urmare a unor   boli debilitare, dar este frecvent întâlnită în căminele de bătrâni 7:;<&= numea  pneumonia ca fiind >prietenul bătrânilor?8. )ot în legătură cu vârsta şi starea de rezistenţă a organismului se estimează că mortalitatea creşte cu vârsta, astfel că între #56 ani, indicele de mortalitate este cuprins între 156 0, iar peste ( ani @56 0. #. ;e!ul se!ul masculin este mai afectat decât cel feminin 7raportul /A# 8,  probabil prin efectul cumulativ e!punere la frig, eforturi şi intemperii. /. Profesia poate constitui un factor de incidenţă în pneumoniile pneumococice, care se întâlnesc mai frecvent la mineri, vânzători, agenţi de circulaţie, agricultori etc. 6. Bediul ambiant pneumonia pneumococică este destul de frecventă în zonele cu sc"imbări meteorologice bruşte şi în zonele poluate prin fum, praf, gaze, se poate vorbi c"iar de o incidenţă ma!imă a bolii în anotimpurile primăvara 5 toamna, tocmai datorită variaţiilor mari şi bruşte de temperatură. 6

'genţii etiologici ai pneumoniilor sunt foarte variaţi , incidenţa lor depinzând de regiunea geografică , vârsta pacienţilor şi timpul în care se manifestă . 'stfel , potrivit autorilor anglo-sa!oni , în C;' pneumonia pneumococică apare anual la una din cinci sute persoane , pneumococul intervenind în (@-+0 din pneumoniile bacteriene . Dnainte de 1+6 etiologia bacteriană era net predominantă , dar după 1+* , datorită sc"imbării  profilului etiologic sub acţiunea antibioticelor, a crescut incidenţa pneumoniilor virale . )ot sub influenţa antibioticelor , s-au observat modificări ale tabloului clinic , de  prin anul 1+% având loc o scădere a semnelor de condensare pulmonară şi a incidenţei suflului tubar . Dn anul 1+11 s-au facut primele încercări profilactice cu un vaccin  pneumococic la minerii din 'frica de ;ud , dar abia în 1+6@ , s-a obţinut un vaccin eficient , cu o protecţie specifică de @-* ani după o singură doză de vaccin . 'ceastă eficacitate se datorează descoperirii în 1+/ a imunogenităţii poliza"aridelor capsulare  pneumococice . $eşi medicina a făcut progrese uriaşe , iar pneumonia pneumococică a fost  banalizată , totuşi copiii , vârstnicii şi persoanele imunodeprimate continuă să fie e!puse riscului îmbolnăvirii , de unde reiese necesitatea seriozităţii în efectuarea e!aminărilor  clinice şi bacteriologice şi tratarea corectă a tuturor infecţiilor cu poarta de intrare respiratorie .

@

CAPITOLUL I ANATOMIA )I FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 

 ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR )otalitatea organelor care asigură mecanismul respiriaţei , cu rolul de a asigura aportul de :# şi de a elimina :# alcătuiesc aparatul respirator . 'paratul respirator este format din 2. ăile respiratorii aeriene superioare  - 3osele nazale 9 - 3aringe 9 -
 F'H'
reprezintă

primul

segment al căilor respiratorii cu rol dublu funcţional  respirator şi olfactiv.

&ste

o

formaţiune

mediofacială de forma unei piramide cu baza în os , despărţită de septul nazal în două cavităţi , numite fosele nazale.

'cestea

comunică

cu

sinusurile şi faringele prin două orificii largi . %

avităţile nazale sunt căptuşite de o mucoasă foarte bogat vascularizată şi împărţită funcţional în două regiuni  - treimea superioară  mucoasa olfactivă 9 - partea inferioară  mucoasa respiratorie . ●3'=2FJ&<&

&ste un conduct muculo5membranos , situat posterior în cavitatea bucală şi înaintea coloanei vertebrale , care reprezintă segmentul de încrucişare a căii respiratorii cu cea digestivă . &ste divizat în trei etae  - nazofaringe 9 - orofaringe 9 - laringofaringe . &ste alcătuit din - tunica e!ternă de înveliş 7adventicea faringelui8 9 - tunica musculară 7muşc"i8 .
&ste alcătuit dintr-un sc"elet cartilaginos, de formă triung"iulară, cu baza în sus , ce deserveşte funcţia respiratorie şi pe cea de fonaţie . &ste situat  - sub osul "ioid 9 - deasupra tra"eei 9 - înaintea esofagului 9 - pe linia mediană a gâtului , în dreptul vertebrelor @, % .
(

- trei cartilagii neperec"e . $intre acestea cel mai important fiind epiglota ce înc"ide glota în timpul deglutitiei . 22.'rticulaţii şi ligamente ce unesc cartilagiile între ele 9 222.Buşc"ii ce acoperă sc"eletul şi intervin în respiraţie şi fonaţie . avitatea laringelui prezintă trei etape  - ;upraglotic 7vestibular8 9 - ;ubglotic 7infraglotic, continuat cu tra"eea8 9 - Jlotic .
●)='K&&'

&ste un tub fibrocartiloginos ce începe la nivelul vertebrei % şi se termină în cavitatea toracică la nivelul vertebrelor )6, )@ . &ste situată  - în faţa esofagului 9 - înapoia marilor vase sanguine . *

&ste formată din 1@-# semi-inele cartilaginoase a căror parte dorsală este înlocuită de un muşc"i neted transversal . &ste captuşită cu două tunici  - tunica e!ternă 5 fibro-musculo-cartilaginoasă 9 - tunica internă 5 mucoasa ciliată . )ra"eea se bifurcă în partea inferioară , la nivelul ultimului inel tra"eal, cu cele două bron"ii principale .

● '=E:=&<& E=:FG2

&ste format din căile respiratorii e!tra şi intra-pulmonare , constituind un sistem de tuburi ce servesc la tranzitul aerului .
+

2. Eron"ia dreaptă  2nainte de a pătrunde adânc în plămanul drept , bron"ia principală dreaptă se împarte în 1. bron"ia lobară superioară ce pătrunde în lobul superior şi se distribuie segmentelor pulmonare alcătuind trei bron"ii segmentare9 #. trunc"iul bron"ic intermediar , ce se împarte în două bron"ii lobare a. bron"ia lobară milocie , ce se împarte în două bron"ii segmentare corespunzător segmentelor lobului milociu 9  b. bron"ia lobară inferioară ce se împarte în cinci bron"ii segmentare , corespunzător segmentelor pulmonare ale lobului inferior . 22. Eron"ia stângă  $upă ce a intrat prin "il , înainte de a pătrunde mai adânc în plămân , bron"ia  principală se împarte în  1. bron"ia lobară superioară care pătrunzând în lobul superior se împarte în  a. trunc"iul superior ce se termină prin trei bron"ii segmentare 9  b. trunc"iul inferior terminat prin două bron"ii segmentare . #. bron"ia lobară inferioară , împărţită în cinci bron"ii segmentare. 3iecare bron"ie segmentară dă ramificaţii din ce in ce mai reduse astfel 

1

a. bron"ii lobulare9  b. bron"ii terminale9 c. bron"ii acinoase.

● P
;unt organe perec"e , situate în cavitatea toracică prin care se realizează sc"imbul de gaze  :# şi :# .
1. ramificaţii ale bron"iilor şi vaselor de sânge înconurate de ţesut conunctiv 9 #. acini pulmonari sunt constituiţi din  a. bron"iola respiratorie 9  b. canale alveolare 9 c. alveole pulmonare - reprezintă suprafaţa de sc"imb a plămânului .

Peretele alveolar este adaptat sc"imburilor de gaze şi este format din  - epiteliu alveolar unistratificat aşezat pe o membrană bazală 9 - ţesut conunctiv - bogat în fire elastice în care e!istă o reţea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare . 4ascularizaţia plămânului este  2. Futritivă  - face parte din marea circulaţie 9 - este asigurată de arterele şi venele bronşice . 1#

4enele drenează sânge în vena cavă superioară . 22. 3uncţională  - asigură sc"imburile gazoase prin intermediul vaselor de sânge 7mica circulaţie8 9 =eţeaua nervoasă a plămânului este reprezentată de  - fibre motorii parasimpatice provenite de la nervul vag 9 - fibre simpatice provenite de la simpaticul toracal şi cervical .

FIZIOLOGIA RESPIRA*IEI =espiraţia reprezintă funcţia prin care organismul ia din mediul său de viaţă :# şi elimină :# . ● B&'F2;BC<

=&;P2='Ţ2&2 - este asigurat de sc"eletul cutiei toracice şi

muşc"ii respiratori .

1/

Bodificarea volumului cutiei toracice permite pătrunderea aerului în plămâni fiind realizată prin contracţia muşc"ilor ridicători ai coastelor . =evenirea la poziţia iniţială se realizează sub acţiunea muşc"ilor ridicători ai coastelor . $iafragmul este cel mai important muşc"i respirator contribuind la micşorarea volumului cutiei toracice în repaus , iar prin contracţie la mărirea acesteia. $atorită elasticităţii lor şi presiunii negative e!istente între foiţele pleurale ,  plămânii urmează e!pansiunea cutiei toracice . ● )2PC=2

$& =&;P2='Ţ2& 32H2:<:J2I 

2.=espiraţia de tip costal - este cea în care , la mişcările respiraţiei contribuie mai ales muşc"ii costali . 'cest tip este caracteristic femeilor . 22.=espiraţia de tip abdominal - este cea în care rolul cel mai important îl are diafragmul. 'ceastă respiraţie este caracteristică barbaţilor şi copiilor mici . ●  B2GI=2<&

=&;P2='):=22 - reprezintă totalitatea mişcărilor respiratorii

care permit pătrunderea aerului în plămâni şi eliberarea lui în afară , realizând inspiraţia şi e!piraţia.

2. I+s,$-!$! - constă în contracţia muşc"ilor inspiratori , având drept rezultat mărirea de volum a cutiei toracice . Plămânii

urmează

e!pansiunea

cutiei toracice, presiunea intrapulmonară scăzând cu #-/ mmKg faţă de cea atmosferică , iar aerul atmosferic pătrunde în plămâni .

16

22. E/,$-!$!  - este un proces pasiv, ce constă în revenirea cutiei toracice la volumul iniţial în momentul în care muşc"ii inspiratori se rela!ează , plămânii se contractă . 're loc o creştere a presiunii intrapulmonare cu #-6 mmKg faţă de cea atmosferică , ceea ce permite ca o parte din aerul introdus anterior sa fie e!pulzat .

2nspiraţia şi e!piraţia realizează ventilaţia pulmonară .  Fumărul mişcărilor respiraţiei în stare de repaus este  - 1% respiraţiiAminut la barbaţi 9 - 1* respiraţiiAminut la femei .

1@

CAPITOLUL II PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ ● $&32F2Ţ2&



P+#+$! ,+#%%$%3  sau pneumonia francă lobară este o pneumopatie acută , provocată de pneumococ , care afectează un lob , debutează acut şi are evoluţie ciclică . ● &)2:P'):J&F2&



 I. Et!"!#$ . ;treptococcus pneumoniae 7pneumococul8 este agentul etiologic al  pneumoniei pneumococice . &l este un germen gram pozitiv , aşezat în diplo , lanceolat şi încapsulat . apsula pneumococică conţine un poliza"arid pe baza căruia au fost identificate peste * de tipuri . )ipurile 1, #, /, %, (, 16, 1+ şi #/ determină apro!imativ *0 din pneumoniile cu pneumococ la adulţi . ;tereotipul / de pneumococ are o capsulă deosebit de groasă şi o agresivitate deosebită , producând pneumonii severe şi  bacteriemie , în special la bătrâni sau bolnavi cu afecţiuni organice 7diabet , alcoolism ,  boli pulmonare cronice etc .8 .

 II. P%t!#$&$  . 2nfecţia pulmonară cu pneumococ se face pe cale aeriană . Persoanele care fac pneumonie pneumococică sunt de obicei colonizate la nivelul orofaringelui cu germeni virulenţi , care în condiţiile scăderii mecanismelor de apărare ale aparatului respirator , tranzitorii sau cronice , şi aspirării pulmonare de secreţii , dezvoltă modificări patologice tipice. Pneumococii aspiraţi de la nivelul orofaringelui până la alveolele pulmonare , determină o reacţie inflamatorie , cu producerea unui e!udat alveolar bogat în proteine , care permite proliferarea rapidă a germenilor şi răspândirea lor . &!udatul alveolar  infectat trece în teritoriile alveolare adiacente prin porii interalveolari descrişi de o"n . Pe de altă parte e!udatul aunge la nivelul bronşiilor , de unde este aspirat în alte teritorii  pulmonare . Dn câteva ore se constituie o alveolită cu polimorfonucleare şi eritrocite , care cuprinde mai multe segmente sau un lob pulmonar .

1%

Dntr-un stadiu ulterior , macrofagele migrate în alveole împreună cu  polimorfonuclearele realizează procesul de fagocitoză . 3agocitoza este dependentă de activarea complementului de către componente ale peretelui microbian .  'nticorpii anticapsulari specifici apar între a cincea şi zecea zi de la infecţia  pneumococică şi ei accentuează fagocitarea pneumococilor . Procesul de vindecare al leziunilor este comple! , un rol important ucându-l macrofagele alveolare şi drenaul limfatic . $renaul limfatic al germenilor se realizează precoce în timpul infecţiei  pulmonare. $acă ganglionii limfatici regionali sunt depăşiţi , germenii pot să pătrundă în sânge realizând bacteriemii , întâlnite la 1@-/0 din bolnavi . $eşi individul sănătos are o capacitate eficientă de apărare faţă de invazia  pneumococică , o serie de factori care acţionează temporar sau de lungă durată , pot interfera cu mecanismele de apărare respiratorie crescând susceptibilitatea la infecţii . Printre aceştia mai importanţi sunt  e!punerea la frig şiAsau umezeală , oboseala e!cesivă , infecţii virale respiratorii , alcoolism , insuficienţă cardiacă , diabet-ciroză ,  boli pulmonare cronice , "ipogamaglobulinemii câştigate sau congenitale , mielom multiplu , situaţii după splenectomie sau transplant renal . ● 'F'):B2& P'):<:J2I

Pneumonia pneumococică afectează , tipic , regiunile inferioare sau posterioare ale  plămânului .
cu spaţiu alveolar ocupat de e!udat bogat în celule descuamate , rare neutrofile şi numeroşi germeni. apilarele sunt "iperemiate , destinse , iar pereţii alveolari îngroşaţi .  II. St!"# !$ *$+t",-"$ &/"$  se produce după #6-6* de ore . Plămânul în zona

afectată se aseamănă în mare cu ficatul , are consistenţă crescută şi culoare roşie-brună . Dn spaţiul alveolar se găsesc fibrină , numeroase neutrofile , eritrocite şi germeni . ;epturile alveolare prezintă edem , infiltrat leucocitar , eritrocite şi germeni . $e regulă , leziunea de "epatizaţie se asociază cu pleurită fibrinoasă sau fibrinopurulentă .

1(

 III. St!"# !$ *$+t",-"$ %$'#/"$  marc"ează începerea procesului de rezoluţie a

leziuni . ;e produce un proces de liză şi dezintegrare a eritrocitelor şi leucocitelor , concomitent cu o intensă fagocitoză a germenilor de către macrofagele alveolare şi  polimorfonucleare şi liza reţelei de fibrină sub acţiunea enzimelor leucocitare .  IV. St!"# 0"'   !$ $,&#-"$   urmează cazurilor necomplicate . &!udatul

alveolar este digerat enzimatic şi este fie resorbit , pe cale limfatică , fie eliminat prin tuse. ●)'E<:C

<2F2

Banifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt relativ uniforme. $ebutul este de obicei brusc în plină sănătate , prin frison solemn , febră , ung"i toracic şi tuse . solemn? poate marca debutul bolii  este de obicei unic , durează /6 minute , se poate însoţi de cefalee , vărsături şi este invariabil urmat de ascensiune termică . 3risoanele repetate pot apare în primele zile de boală , sugerând pneumonie severă sau complicaţii. 22. 3ebra  este importantă , /+-6o  , adesea >în platou? sau neregulată . &a cedează de obicei rapid , în apro!imativ #6 ore , la antibioticele la care pneumococul este sensibil 7de regulă la Penicilina8 . 3ebra persistentă sau reapariţia febrei după câteva zile de subfebrilitate, denotă de obicei o pneumonie complicată . 222. Oung"iul toracic  apare imediat după frison 9 este de obicei intens , are sediu submamar şi se accentuază cu respiraţia sau tusea . 'dică are caracterele durerii pleurale. ;ediul durerii toracice poate varia în raport cu sediu pneumoniei , ca de e!emplu durere abdominală în pneumonia lobului inferior , sau durere în umăr , în pneumonia vârfului . 24. )usea  apare rapid după debutul bolii  este iniţial uscată , iritativă , dar devine  productivă , cu spută caracteristic ruginie şi aderentă de vas . Cneori sputa poate deveni franc "emoptoică sau purulentă . 4. $ispneea  este o manifestare comună 9 polipneea , de obicei moderată , se corelează cu întinderea condensării pneumonice şi cu statusul pulmonar anterior bolii . Becanismul dispneei este atât central 7to!ic, "ipo!ic8 , cât mai ales pulmonar 7refle!8 ,  prin creşterea rigidităţii pulmonare . 1*

42. &!pectoraţia este ruginie , omogen colorată , foarte aderentă la vas , cantitatea ei depăşind @mlA#6" . uloarea ruginie se datorează prezenţei globulelor roşii şi "emoglobinei în consistenţa mucusului . 422. ;emnele digestive apar în formele grave , manifestându-se prin greaţă , vărsături, meteorism abdominal , diaree to!ică 7datorită stării de şoc bacterian8 . Eolnavul mai poate prezenta icter datorită insuficienţei "epatice to!ice . 4222. 'spectul bolnavului 5 pielea este fierbinte şi uscată . 3aciesul este congestionat 7facies vultuos8 , buzele , limba şi ung"iile sunt cianotice , frecvent apărând un "erpes peribucal .


$iagnosticul pozitiv al pneumoniei pneumococice este relativ uşor de pus în formele tipice. &l se face pe baza e!amenului clinic şi paraclinic .

I. E/!#+ %$+$% : 1.&!amenul clinic al aparatului respirator  relevă date variate, în raport cu stadiul  bolii. $e obicei în pneumoniile lobare se regăsesc toate elementele unui sindrom de condensare  reducerea amplicaţiei respiratorii de partea bolnavă , matitate sau submatitate , vibraţii vocale bine transmise sau accentuate în zona cu sonoritate modificată , respiraţie suflantă sau suflu tubar şi raluri crepitante multe , accentuate de tuse . $atele obiective pot fi mai nete sau incomplete , în raport cu întinderea procesului  pneumonic şi stadiul leziunii alveolare cu localizarea lobară sau segmentară , cu evoluţia  bolii 5 spontană sau sub antibiotice . Cneori , elementele obiective ale pneumoniei se rezumă la submatitate localizată , respraţie suflantă , bron"ofonie şi raluri inspiratorii  puţine . Dn pneumonia vârfului sau a lobului mediu sau în pneumonia care cuprinde segmentele a!ilare , semnele obiective pulmonare pot fi mai greu de identificat , dacă e!amenul nu este riguros . $acă bolnavul pneumonic este e!eminat la câteva zile de la debutul bolii suflul tubar sau respiraţia suflantă se atenuează sau sunt înlocuite de o respiraţie aspră , iar ralurile subcrepitante medii 7crepitante de întoarcere8 iau locul

1+

ralurilor crepitante clasice . $easemenea , dacă afectarea pleurală este semnificativă , pot apare frecături pleurale sau semne de revărsat pleural . #. &!amenul clinic al aparatului cardio-vascular relevă ta"icardie moderată , concordată cu febra , zgomote cardiace rapide şi adesea "ipotensiune arterială puţin simptomatică . Dn formele severe de pneumonie se pot găsi ta"iaritmii , în special atriale , semne de miocardită însoţită sau nu de insuficienţă cardiacă , "ipotensiune arterială semnificativă sau c"iar colaps circulator . Dn aceste condiţii, pneumonia pneumococică devine >o gravă boală cardiacă? . /. &!amenul aparatului digestiv  Dn formele grave se constată  - distensia abdominală cu caracter de ileus paralitic 9 - rar "epatomegalie 9 - subicter e!plicat prin distrugerea "ematiilor din alvelele pulmonare , ceea ce determină creşterea bilirubinei indirecte , care nu mai poate fi conugată la nivelul ficatului datorită "ipo!iei .

II.E/,-!-#! ,!-!%$+$%3 : &!plorarea paraclinică este necesară atât pentru obiectivarea pneumoniei şi a infecţiei pneumococice, cât şi pentru diferenţierea de pneumoniile cu alte etiologii. $e regulă e!istă o leucocitoză 7frecvent între 1#.- #@. mm8 cu deviere la stânga a formulei leucocitare şi dispariţia eozinofilelor . Cn număr normal de leucocite sau o leucopenie se pot întâlni în pneumoniile pneumococice grave , dar pot sugera şi o altă etiologie. 4;K este mare , uneori peste 1mmAoră , iar fibrinemia sau alte reacţii de fază acută , sunt crescute . Creea sanguină poate fi crescută tranzitor , prin "ipercatabolism , "ipovolemie , şi mai rar , prin alterare renală . &!amenul bacteriologic al sputei este foarte util , dar nu totdeauna strict necesar . =ecoltarea sputei , în recipient strict steril , ar trebui făcută înainte de administrarea medicaţiei . 3olosirea metodelor invazive de obţinere a sputei 7puncţie-aspiraţie transtra"eală, aspiraţie bron"oscopică8 trebuie rezervată situaţiilor de e!cepţie . Pe frotiurile colorate Jram se identifică "ematii , parţial lizate , leucocite neutrofile în număr  mare şi coci gram pozitivi , izolaţi sau în diplo , în parte fagocitaţi de neutrofile . #

Kemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi , în #-/0 din cazuri , în special în primele zile de boală sau în caz de frisoane repetate . &!amenul radiologic toracic confirmă condensarea pneumonică . 'spectul radilogic clasic este al unei opacităţi omogene , de intensitate subcostală , bine delimitată de o sc"izură, ocupănd un lob , mai multe segmente sau un singur segment . $e obicei opacitatea pneumonică are forma triung"iulară cu vârful în "il şi baza la periferie , aspect mai bine precizat pe radiografiile efectuate în poziţie laterală . =egiunea "ilară şi mediastinală nu este modificată . Cneori , leziunea infiltrativă segmentară este mai puţin omogenă , aspect întâlnit în perioda de rezoluţie . =areori opacitatea radilogică este  bilaterală , dar tot lobară sau segmentară 7pneumonie dublă8 sau leziunile au aspect  bron"opneumonic 5 cu macronoduli bilaterali , de intensitate subcostală , neomogeni şi cu limite imprecise . Cn revărsat pleural minim sau mediu, întâlnit la apro!. /0 din  bolnavi , poate modifica aspectul radilogic al pneumoniei pneumococice . ● &4:
. :BP<2'Ţ22 

Pneumonia pneumococică are , în maoritatea cazurilor , o evoluţie tipică . ;ub tratament antibiotic 7Penicilină8 febra scade în #6-/% ore şi afebrilitatea se obţine în câteva zile. ;emnele generale de boală , tusea şi durerea toracică se reduc rapid , pe când semnele clinice de condensare pulmonară regresează în /-@ zile . Dn formele mai severe de pneumonie respiraţia suflantă şi ralurile crepitante pot persista @-( zile , concordant cu rezoluţia imagini radilogice . $ispariţia opacităţii pulmonare radilogice se obţine în 1-16 zile , şi o pneumonie cu evoluţie prelungită trebuie diagnosticată dacă nu s-a obţinut vindecarea clinică şi rezoluţie completă radiologică după / săptămâni . :rice opacitate  pulmonară restantă , după această dată, trebuie e!plorată comple! , inclusiv prin  bron"oscopie , pentru a e!clude o pneumonie secundară unei obstrucţii neoplazice . &voluţia naturală 7în absenţa tratamentului antibiotic8 a pneumoniei este de +-1@ zile , urmată de vindecare , în cele mai multe cazuri . ;fârşitul periodei de stare este cel mai frecvent brusc 7criza pneumonică8 şi mai rar în >lisis?. Dn prezent în formele severe sau la bolnavi taraţi , pneumonia poate duce la deces prin insuficienţă respiratorie sau  prin alte complicaţii . omplicaţiile pneumoniei pneumococice sunt relativ rare şi uşoare . &le sunt mai frecvente şi mai severe în alte tipuri de pneumonii bacteriene . #1

1. Pleurezia serofibrinoasă 7aseptică8 se întâlneşte la peste Q din bolnavi , mai ales când antibioterapia nu este începută prompt. &a apare printr-o reacţie de "ipersensibilitate la antigenul pneumococic de tip poliza"aridic . #. Pleurezia purulentă 7empiemul pleural8 survine rar la apro!imativ @0 din  bolnavii netrataţi şi la apro!imativ 10 din cei trataţi . &a se manifestă prin durere  pleurală continuă , elemente de pleurezie la e!amenul clinic , reapariţia sau persistenţa febrei , stare generală to!ică . /. 'bcesul pulmonar survine foarte rar în pneumonia pneumococică , întrucât germenul nu produce necroză tisulară . 6. 'telectazia este de asemenea o complicaţie rară . &a este produsă prin dopurile de mucus care nu pot fi evacuate prin tuse sau , mai frecvent , printr-o obstrucţie  bronşică prin tumoră sau corp străin . @. ;uprainfecţia este complicaţia importantă a pneumoniei pneumococice , rareori diagnosticată . &a survine rar după tratamentul cu Penicilină , cel mai frecvent după asociere de antibiotice , pentru o pneumonie prezumată nepneumococică . %. =ezoluţia întărziată şi eventual constituirea unei condensări cronice sunt  posibile la bolnavii vârstnici sau la cei cu bronşită cronică , fibroză pulmonară , malnutriţie sau alcoolism . (. Pericardita purulentă este o complicaţie foarte rară . ;e întâlneşte mai ales în  pneumoniile lobare stângi şi se maifestă prin durere retrosternală 7accentuată de respiraţie sau mişcări8 , sindrom pericarditic caracteristic 7frecătură pericardică , mărirea matităţii cardiace etc.8 şi semne radilogice sau electrocardiografice sau , mai precoce , ecografice şi , dacă este necesară, drena pericardic c"irurgical . *. &ndocardita pneumococică poate surveni la bolnavi valvulari sau mai rar pe valve normale . &a afectează mai ales valva aortică , dar posibil şi mitrală şi tricuspidă . +. Beningita pneumococică apare , în present , foarte rar , tot prin diseminare "ematogenă . &a se poate manifesta prin semne clasice 7cefalee , fotofobie , vărsături , redoarea cefii etc.8 sau prin dezorientare , confuzii , somnolenţă şi lipsă de răspuns la antibiotice . 1. 2cterul poate complica pneumoniile foarte severe . Bai frecvent se constată subicter, "iperbilirubinemie mi!tă semne biologice de citoliză moderată . ##

11. Jlomerulonefrita pneumococică apare rar , la 1-# zile după debutul  pneumoniei şi se manifestă numai prin sindrom urinar . 1#. 2nsuficienţa cardiacă acută poate apare la persoane vârstnice cu pneumonii severe. &a este rezultatul afectării miocardice to!ice sau "ipo!ice , de obicei în condiţiile unor leziuni cardiace pree!istente . 'lte complicaţii  turburările psi"ice 7 manifestate prin confuzie sau delir, se întâlnesc în special la bolnavii alcoolici sau taraţi8 , dilataţia gastrică acută, ileusul  paralitic, tromboflebita profundă, artrita septică sunt complicaţii rarisime.

#/

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE 5N SUPRAVEG6EREA )I 5NGRI7IREA PACIEN*ILOR CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PROFILA'IE  Profila!ia bolii cuprinde ansamblul măsurilor ce urmăresc prevenirea bolilor , agravărilor, cronicizărilor şi evitarea complicaţiilor . 2n cazul pneumoniei pneumococice , rolul cel mai important în profila!ie îl constituie 2. &ducaţia sanitară a populaţiei, în special la persoanele e!puse riscului îmbolnăvirilor bătrâni , copii imunodeprimaţi , bolnavii cronici . 'sistenta de circă are obigaţia ca în cursul vizitelor medicale la domiciliu sau a prezentării pacientului la dispensar , să-l sfătuiască despre necesitatea conservării stării de sănătate  - ;ă lamurească bolnavul asupra efectului dăunător al fumatului 9 - ;ă evite aglomeraţia în anotimpurile reci 9 - ;ă trateze cu seriozitate infecţiile căilor aeriene superioare 9 - ;ă aibă o alimentaţie ec"ilibrată , bogată în vitamine , cu un aport crescut de vitamina 9 22. reşterea imunităţii organismului prin administrarea de imunoglobuline umane specifice 7standard8 . : altă măsură profilactică este vaccinarea profilactică folosind vaccinul Pneumo#/ . ;e administrează în special vârstnicilor , pacienţilor cu boli cronice 7boli cardiovasculare, pulmonare , ciroză8 , pacienţilor imunodeprimaţi , persoanelor  instituţionalizate . 2munitatea se instalează în 1-1@ zile după vaccinare şi durează apro!imativ @ ani . 'sistenta medicală trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile administrării vaccinului şi îl va inocula conform prescripţiilor medicale .

#6

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ASIGURAREA CONFORTULUI ŞI  CONDIŢIILOR DE MEDIU  'sistenta medicală este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinară , cu responsabilităţi în păstrarea şi restaurarea sanătăţii ,

prevenirii îmbolnăvirilor,

înlăturarea suferinţei . Eolnavi cu boli contagiaoase se amplasează în saloane separate , în funcţie de  boală . Eolnavi contagioşi trebuiesc spitalizaţi în saloane mici de 1-# ma!imum 6 paturi . Paturile trebuie să fie comode , camerele bine luminate şi aerisite . 'sistenta medicală asigură toaleta zilnică a bolnavului şi lenerie de pat şi de corp curată şi uscată . ● ;'<:FC<

- va avea ferestrele îndreptate spre nord pentru ca bolnavul să beneficieze de luminozitate intensă şi permanentă 9 - temperatura optimă a saloanelor să fie de 1*-1+o , eventual mai scăzută cu 1#o9 - salonul sa fie aerisit ori de cate ori este necesar 9 - în sezonul rece , se vor plasa pe calorifere vase cu apă caldă care vor emana vapori umezi 9 - curăţenia se va efectua zilnic  dimineaţa şi după-masa . ● P')C< G2 '&;:=22<&

;'<&

- patul , de preferinţă deplasabil pe rotile , rabatabil , prevăzut cu rezemător mobil fiind necesar asigurării confortabilităţii în poziţie sezândă , pentru a favoriza respiraţia 9 - salteaua poate fi confecţionată din cauciuc sau din material plastic şi umplută cu apă sau aer , pentru a preveni escarele la bolnavii imobilizaţi 9 - perna trebuie să fie moale şi elastică 9 - pătura trebuie sa fie confecţionată din lână moale 9

#@

- leneria trebuie sa fie albă , din bumbac , cu cât mai puţine cusături , conţinând  două feţe de pernă , un cerşaf de pat şi un cerşaf plic 9 - muşamaua din cauciuc sau material plastic va fi aşezată pe saltea pentru a o  protea de deecţii 9 - o aleză din pânză fină , ce acoperă muşamaua . ● ):'<&)' E:
- în funcţie de starea generală a bolnavului , asistenta medicala va efectua toaleta  pacientului pe porţiuni , respectând intimitatea acestuia şi măsurile de igienă 9 - se insistă asupra toaletei bucale , după aspirarea prealabilă a secreţiilor , clătinduse apoi gura cu apă boricată , ungând apoi mucoasele în buzele crăpate cu glicerină  bora!ată 9 - dacă pacientul este independent , i se vor asigura condiţiile necesare în vedearea efectuării unei băi generale sau a unui duş 9 - deasemenea se insistă asupra zonelor ing"inale pudrându-se apoi cu talc pentru a  preveni escarele 9 - ung"iile şi părul vor fi curăţate regulat , având în vedere faptul că la acest nivel stagnează un mare număr de agenţi microbieni 9 - îngriirea mucoasei nazale în scopul menţinerii permeabilităţii căilor respiratorii superioare , prevenirea escarelor , infecţiilor nazale în cazul în care pacientul prezintă sonde pe această cale 9 ● '<2B&F)'Ţ2'

:rganismul uman are nevoie de "rană în cantitate suficientă şi de bună calitate  pentru a-şi menţine starea de sănătate şi "omeostazie . Dn cazul pacientului , este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul caloric necesar susţinerii forţelor fizice , recuperării şi vindecării acestuia . Dn perioada febrilă - regim "idroza"arat , bogat în vitamine mai ales vitamina  , sucuri de fructe, siropuri , ceaiuri calde , lapte . )reptat , după scaderea febrei , se va trece la regim lacto-făino-za"arat şi apoi la o alimentaţie mai substanţială , "ipercalorică , uşor  digerabilă . antitatea de lic"ide ingerate va fi de #-#@mlA#6" , adăugând câte @ ml la fiecare grad de febră . #%

 ROLUL ASISTENTEI ÎN SEMIOLOGIE  'sistenta medicală are obligaţia de a semnala toate modificările apărute în starea  bolnavului , având obligaţia de a cunoaşte fiecare semn şi intervenţiile specifice acestora .

 I. FRISONUL &ste un fenomen clinic caracterizat prin faptul că bolnavul prezintă , în mod brusc, o senzaţie de frig însoţită de termurături inegale şi neregulate cu caracter progresiv , ce cuprinde întreg corpul şi devine foarte puternic . Precede sau însoţeşte febra . ● 2ntervenţiile

asistentei medicale constau în 

- înveleşte pacientul în pături 9 - scade temperatura cu miloace fizice şi medicamentoase 7Paracetamol , 'spirină8 - administrează lic"ide calde cu precauţie 7ceaiuri, compoturi8 9 - supraveg"ează pacientul pentru a vedea dacă frisonul este unic sau se repetă , lucru important pentru diagnostic .

 II. FE(RA SAU HIPERTERMIA &ste o manifestare frecventă în bolile infecţioase . 're un rol important în apărarea organismului în infecţii cu microbi şi virusuri . &ste considerată o reacţie de necesitate , prin febră organismul împiedică multiplicarea unor virusuri şi aută la omorârea virusurilor şi microbilor . Dn mod normal temperatura corpului se situeaza între /%-/(o , temperatura centrală 7cea a organelor interne8 fiind mai ridicată decat cea periferică . Kipertermia cuprinde  - subfebrilitate - menţinerea temperaturii corpului între 6(-/*o 9 - febră moderată - menţinerea temperaturii corpului între /*-/+o9 - febra ridicată - menţinerea temperaturii corpului între /+-6o 9 - "iperpire!ie - menţinerea temperaturii corpului peste 6o . Kipotermia reprezintă scăderea temperaturii corpului sub /%o . &ste mai puţin nocivă decat "ipertermia . Dn cazul pneumoniei pneumococice temperatura se ridică brusc la /+-6o , menţinându-se astfel în platou 7febră continuă8 , timp îndelungat . #(

● 2ntervenţiile

asistentei medicale în cazul pacientului febril , sunt 

- administrează antitermice conform prescripţiilor medicului 9 - aplică comprese calde , realizează împac"etări reci 9 - încuraează creşterea aportului "idric şi monitorizează bilanţul "idroelectrolitic 9 - menţine integritatea tegumentelor prin ştergerea transpiraţiilor şi realizarea unei toalete corespunzatoare 9 - efectuează , la indicaţia medicului , recoltări sanguine în puseu febril 7"emocultură89

 III. JUNGHIUL TORACIC  &ste o durere de cauză pleurală ce apare prin inflamarea pleurei în conte!tul unei dureri corelabile cu mişcările respiratorii . 'pare imediat după frison , intens, are sediul submamar . ;e accentuează în inspir profound , tuse , strănut . ● 2ntervenţiile

asistentei medicale asupra durerii pacientului 

- va asigura confortul ma!im al pacientului 9 - va îndemna pacientul să stea într-o poziţie antalgică , care să favorizeze respiraţia 9 poziţia pacientului cu pneumonie pneumococică să fie, de regulă , pe partea pulmonului afectat 9 - va administra analgezicele prescrise de catre medic , cu / de minute înainte de culcare 9 - va e!plica te"nicile de rela!are ce cresc efectul medicamentului .

 IV. TUSEA &ste un act refle! sau voluntar care are drept rezultat e!pulzarea violentă a aerului şi în unele cazuri a corpurilor straine din căile respiratorii . ● )ipuri

de tuse 

- tuse uscată 7neproductivă , fără e!pectoraţie8  iritativă , cu timbru aspru întalnită în pleurezie , faringită , laringită 9 - tuse umedă 7productivă , cu e!pectoraţie8 prezentă în leziuni acute şi cronice , în  bron"opneumonie . 'lte tipuri de tuse  - tuse cvintoasă 9 - tuse bitonală 9 #*

- tuse lătrătoare 9 - tuse surdă , raguşită , voalată 9 - tuse emetizantă urmată de vărsături alimentare . $upa orar tusea mai poate fi  - tuse matinală 7în bronşiectazii , bolnavul îşi face >toaleta bron"iilor?8 9 - tuse vesperală 7apare seara în )E8 9 - tuse nocturnă 7apare în afecţiuni cardiace8 9 - tuse continuă 7în bron"opneumonie8 . ● 2ntervenţiile

asistentei medicale în îngriirea pacientului care prezintă tuse 

- supraveg"ează pacientul pentru a observa caracteristicile tusei şi simptomele care o însoţesc 9 - notează observaţiile făcute pentru a informa medicul cu privire la frecvenţă , orar  , prezenţa sau absenţa e!pecoraţiei 9 - în prima etapă când tusea este neproductivă şi frecventă trebuie sa fie calmată  prin administrarea de antitusive prescrise de medic 9 - "idratează pacientul printr-o administrare de lic"ide într-o cantitate crescută , administrând concomitent şi mucolitice , e!pectorante , fluidifiante pentru a lic"efia mucozităţile aderente la bron"ii şi a favoriza eliminarea lor 9 - îndepărtează cauzele care au favorizat iritaţia faringiană prin asigurarea unor  condiţii de mediu corespunzător şi eliminarea unor factori nocivi 7fumatul8 9 - aplică pe pieptul pacientului comprese calde cu scopul de a favoriza circulaţia la acest nivel 9 - educă pacientul să-şi stăpânească voluntar tusea iritativă printr-o inspiraţie amplă cu apnee forţată 9 - să înveţe pacientul să tuşească cu batista la gură , pentru a nu împraştia germeni în ur , prin intermediul picăturilor Pflὕ gge 9 - dacă pacientul prezintă secreţii , asistenta medicală va poziţiona bolnavul în aşa fel încât sa-i favorizeze e!pectoraţia , folosindu-se la nevoie provocarea tusei artificiale .

V. E'PECTORAŢIA )SPUTA* &!pectoraţia este procesul prin care se elimină produsele formate în căile respiratorii în mod curent . Prin e!pectoraţie se înteleg atât actul de e!pulzie , cat şi #+

 produsele eliminate 7sputa8. &!pectoraţia reprezintă , materialul patologic cel mai  periculos, fapt pentru care trebuie luate măsuri de asepsie riguroasă . &!pectoraţia are o valoare fundamentală din punct de vedere diagnostic , mai ales dacă este recentă. )rebuie precizate întotdeauna cantitatea , aspectul , culoarea şi mirosul. 1. antitatea  în mod obişnuit nu se elimină după fiecare tuse mai mult de @ ml . Dn unele boli 7dilataţie bronşică , abces şi gangrenă pulmonară , tuberculoză pulmonara avansată8 , cantitatea creşte , uneori c"iar până la / 5 6 mlA#6 de ore . : varietate specială de e!pectoraţie este vomica . Prin acest termen se înţelege e!pulzarea brutală a unei colecţii purulente situate în parenc"imul pulmonar sau în vecinatate , prin desc"iderea în căile respiratorii . #. uloarea  poate furniza de asemenea unele indicaţii . 'stfel , sputa din cancerul  bron"o-pulmonar este roşie-gelatinoasă 9 în infarctul pulmonar , negricioasă 9 în  pneumonie , ruginie 9 în tuberculoza pulmonară şi unele dilataţii bron"ice , "emoptoică . /. Birosul  poate fi fetid în abcesul pulmonar şi în dilataţia bronşică şi putrid , respingător, în gangrena pulmonară . 6. 'spectul e!pectoraţiei este uneori foarte revelator . ;puta mucoasă este vâscoasă , aderentă şi aerată . ;e întalneşte în bronsita acută şi în astmul bronşic . Dn această ultimă afecţiune , sputa poate fi perlată , numită aşa din cauza dopurilor mici şi opalescente de mucină din care este constituită . ;puta purulentă este cremoasă , alcatuită e!clusiv din puroi . ;puta muco-purulentă este netransparentă , galbenă-verzuie şi o întalnim în infecţii ale căilor aeriene 7bronşite , dilataţii bronşice8 . ;puta sero-muco purulentă se deosebeşte de precedenta prin adaosul de serozitate . ;puta pseudomembranoasă conţine multă fibrină sub formă de membrane. ;e întalneşte în unele bronşite . ●=olul

asistentei medicale constă în a face educaţia bolnavilor asupra modului

cum trebuie sa e!pectoreze şi cum sa utilizeze scuipătoarele 9 - să înveţe femeile şi copiii să e!pectoreze 9 - să remarce şi să obişnuiască bolnavul cu utilizarea poziţiei în care să e!pectoreze cu mai multă facilitate şi abundenţă 9 - să şteargă cu tampoane de vată montate pe pensă , sputa adunată pe gura şi dintii  bolnavului. /

- să strângă şi să măsoare - în eprubete sau pa"are gradate - e!pectoraţia abundentă. $ezinfectarea scuipatoarelor este o regulă absolută. - pentru dezobstruarea căilor aeriene se foloseşte , uneori provocarea tusei artificiale. ;e comprima brusc şi sacadat , ventral , baza toracelui - bolnavul aflandu-se în  poziţie semi-sezândă - după o inspiraţie forţată , în timp ce bolnavul face un efort de tuse. - se recomandă aprozimativ #ml de lic"ideA#6" . - realizează umidificarea cu pulverizatoare sau recipiente cu apă aşezate pe o sursă de căldură . $renaul postural  - este un procedeu poziţional care permite eliminarea secreţiilor , poziţia  pacientului sc"imbându-se la #-/ de minute 9 - decubit ventral cu perna sub abdomen 9 - decubit ventral cu patul înclinat la #o 9 - decubit dorsal 9 - decubit lateral drept 9 - decubit lateral stâng 9 - poziţie şezandă .
 VI. DISPNEEA + =espiraţia dispneică este un act refle! , conştient , voluntar în care pacientul simte >sete de aer > , iar obiectiv mişcările respiratorii sunt forţate cu modificarea frecvenţei respiratorii , amplitituduni şi ritmului respirator . ●$upă

circumstanţele de apariţie se deosebesc 

- dispnee permanentă 9 - dispnee de efort 9 - dispnee de decubit 9 - dispnee paro!istică . /1

● $upă

ritmul respirator se disting 

1. Eradipneea 5respiraţie cu ritm respirator rar , frecvenţă respiratorie scăzută , *1# respiraţiiAminut , amplitudine crescută ,inspiraţiile sunt profunde însoţite de tira şi corna .

cu

#.

)a"ipneea 5 respiraţie

creşterea

frecvenţei

mişcărilor  

respiratorii peste 6 pe minut , amplitudine scăzută , respiraţie superficială şi ritmică .

● $upă

timpul respiraţiei e!istă 

1. $ispnee inspiratorie 7edem glotic , tumori laringiene8 9 #. $ispnee e!piratorie 7astm bronşic , emfizem pulmonar8 9 /. $ispnee mi!tă 7pleurezii cu lic"id mult , pneumonie masivă8 . ● 'lte

tipuri de respiraţie 

1. =espiraţie de tip "eRne-;toMes - respiraţiile cresc pregresiv în amplitudine şi frecvenţă , ating un apogeu apoi descresc până încetează , fiind urmate de o perioadă de apnee 9

/#

#. =espiraţie de tip STssmaul - este o respiraţie în patru timpi  inspir 5 pauză 5  e!pir 5 pauză , cu mişcări respiratorii profunde şi zgomotoase 9

/.

=espiraţie de tip Eiot

- caracterizată prin cicluri de respiraţie întrerupte de perioade de apnee .

'sistenta medicală trebuie să poată deosebi o respiraţie defectuoasă de una normală pentru a putea relata medicului sc"imbările intervenite în starea bolnavului . ● 2ntervenţiile

asistentei medicale în favorizarea respiraţiei pacientului 

- va dezobstrua căile respiratorii aeriene superioare 9 - va administra la nevoie :# în doza de întreţinere 9 -va asigura pacientului poziţia semi-şezândă ridicând e!tremitatea cefalică sau spriinând-ul de pernă 9 - umidifică aerul din încăpere pentru a evita uscarea mucoaselor 9 - învaţă pacientul e!erciţii de respiraţie 9 =espiraţia profundă  - favorizează o!igenarea şi ventilaţia adecvată a pacienţilor an!ioşi 9 - creşte volumul curent şi diminuează spaţiul mort 9 - pacientul efectuează o inspiraţie profundă şi o e!piraţie prelungită cu buzele strânse9 - este de preferat să se e!ecute în poziţie sezândă . =espiraţia diafragmatică  - pacientul este aşezat în poziţie semi-şezândă , cu genunc"ii flectaţi , susţinuţi în regiunea poplitee cu o pătură rulată 9 //

- mâinile pacientului sunt plasate cu faţa palmară pe abdomen sau coaste 9 - pacientul va inspira adânc pe nas , cu gura înc"isă 9 - în timpul e!piraţiei pacientul îşi va contracta muşc"ii abdominali , va ţine buzele strânse şi se va concentra asupra coborârii abdomenului 9 - timpul acordat e!erciţiului va creşte progresiv , de la @ la 1 minute 9

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DIAGNOSTICARE  $iagnosticul şi tratamentul afecţiunilor respiratorii necesită o anamneză foarte atentă , un e!amen fizic sistematic , un e!amen radiologic , e!amene complementare 7teste funcţionale pulmonare , analiza gazelor sanguine , teste c"imice microbiologice sau investigaţii speciale8 . =olul asistentei medicale constă în pregătirea pacientului pentru e!ecutarea investigaţiilor paraclinice şi c"iar efectuarea unora dintre acestea precum şi asistarea medicului . 2n cadrul vizitei medicale , asistenta medicală are îndatorirea  - de a e!plica pacientului în ce constă aceasta , a-l spriini , a-l linişti şi ai e!plica cele ce se vor petrece 9 - de a dezbraca pacientul pentru consultaţie - dacă este necesar , în funcţie de starea sa fizică şi psi"ică 9 - de a poziţiona pacientul conform etapei de investigare 9 - de a prezenta medicului evoluţia stării pacientului şi intervenţiile efectuate . 2. 'F'BF&H'  - reprezintă un interogatoriu la care este supus pacientul în vederea depistării cauzelor ce au dus la îmbolnavire , momentul apariţiei primelor  simptome şi tipul acestora , a atitudinii adoptate de pacient în aceste circumstanţe . aţiva parametrii necesită o abordare inevitabilă , ei influenţând posibilitatea stabilirii diagnosticului 

1.4ârsta  /6

- la copii apar mai frecvent infecţii acute ale căilor respiratorii superioare , ce afectează mai rar plămânii 9 - la pubertate riscul ma!im este al infecţiilor pleuro-pulmonare de etiologie  bacilară9 - adultul şi vârstnicul se confruntă cu boli cronice ce afectează mai des  parenc"imul pulmonar . #. ;e!ul  poate determina particularităţi , ca de e!emplu , bărbaţii fac frecvente  boli toraco-pulmonare cronice 9 /. 'ntecedentele "eredo-colaterale  e!plică e!istenţa unei predispoziţii ereditare 9 6. 'ntecedentele personale patologice  trebuie cunoscute , e!istând posibilitatea sensibilizării locale , ca în cazul pneumoniei lobare , ceea ce favorizează repetarea  pneumoniei în acelaşi loc 9 @. onditiile de muncă  pot induce, favoriza sau agrava bolile pulmonare9 %. onditiile de viaţă  privesc salubritatea locuinţei , numărul de persoane ce locuiesc într-o încapere , cantitatea şi calitatea alimentelor , consumul de alcool , tabagismul 9 (. ondiţiile psi"o-sociale  vizează e!istenţa problemelor morale , familiale sau  profesionale . Pentru realizarea planului de îngriire , asistenta va purta o discuţie similară cu  pacientul , denumită >culegere de date? , insistând asupra sferei socio-familiale . 2n timpul anamnezei asistenta va îndemna pacientul să vorbească desc"is medicului , îl va încuraa şi susţine . 22. &U'B&FC< 32H2 - este realizat de către medic bazându-se pe date obiective furnizate de metodele utilizate în acest scop . 1. 2nspecţia 5 are drept scop depistarea modificării conformaţiei toracelui ce poate reprezenta substratul cauzal al bolii pulmonare sau consecinţa afecţiunii respiratorii . Cneori în pneumonie se poate observa o deformare toracică asimetrică , unilaterală, mai e!act dilatarea unilaterală a toracelui însoţită de bombarea spaţiilor  intercostale . #. Palparea oferă date privind  /@

- conţinătorul 7cutia toracică cu toate elementele sale constitutive  tegumente , ţesut celular subcutanat , coaste , stern , vertebre, articulaţii8 9 - conţinutul cutiei toracice 7pleura , plămânii , mediastinul , cordul şi vasele mari8 . Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice precum  - vibraţii vocale 9 - frecături pleurale sau pericardice 9 - sufluri cardiace 9 )e"nica constă în amplasarea suprafeţei palmare a unei mâini pe faţa anterioară iar  cealaltă pe faţa posterioară a "emitoracelui e!aminat , palpând sistematic şi succesiv întreaga suprafaţă . Pentru determinarea vibraţiilor vocale se roagă pacientul să pronunţe un cuvânt cu multe consoane >//? . /. Percuţia toracelui - este o metodă de e!amen fizic care constă în lovirea unor  regiuni ale corpului cu degetele pentru a obţine sunete din a căror interpretare să reiasă informaţii asupra procesului patologic din regiunea e!plorată . Percuţia toracelui trebuie să respecte anumite reguli - se face de sus în os şi dinspre medial spre lateral 9 - se face pe toate feţele  anterior , posterior , lateral 9 - se face o percuţie generală şi una comparativă , topografică pe aceeaşi regiune . ;unetul rezultat din percuţia toracelui poartă denumirea de >sonoritate pulmonară? . Bodificările sonorităţii pulmonare privesc intensitatea , timbrul şi tonalitatea sonorităţii sau privesc intensitatea şi limitele sale .
- indirect prin intermediul stetoscopului aplicat pe cutia toracică 9 Poziţia pacientului trebuie adaptată  - în picioare sau semişezând când starea pacientului o permite 9 - poziţia în care se afla pacientul . 'uscultaţia se face în ambii timpi ai respiraţiei 7inspirAe!pir8 , inclusiv după tuse . Burmurul vezicular rezultă din trecerea undei fluide sonore din bron"iole în spatiul lărgit al alveolelor . a. ;uflurile sau zgomotele respiratorii rezultă din înlocuirea murmurului vezicular  cu zgomotul laringo-tra"eal , modificat . &le pot fi  - suflu tubar 9 - suflu pleuretic 9 - suflu cavitar .  b. =alurile sunt zgomote patologice care iau naştere în alveole sau bron"ii şi se modifică prin respiraţie sau tuse . &le pot fi umede sau uscate . $intre ralurile umede întalnim  - raluri subcrepitante 7bronşite , )E , supuraţii pulmonare8 9 $intre ralurile uscate întâlnim  - raluri crepitante 7pneumonii , edem pulmonar8 9 - raluri ronflante 9 - raluri sibilante . c. 3recăturile sunt zgomote patologice care iau naştere între cele două foiţe  pleurale, când se produce o inflamaţie la acest nivel . &le nu se modifică după tuse sau repiraţie . ● 'sistenta

medicală 

- trebuie să cunoască etapele e!amenului clinic , pentru a putea e!plica pacientului în ce constau te"nicile 9 - asigură confortul psi"ic şi fizic al pacientului 9 - poziţionează pacientul conform indicaţiilor medicului sau etapei de e!ecuţie 9 - asigură instrumentarul necesar efectuării te"nicilor . 222.='$2:J='32' PC
/(

&ste o metodă statică de e!aminare şi reprezintă fi!area imaginii radiologice pe filmul radiologic la un moment dat cu scopul de a studia morfologia şi funcţionalitatea  plămânilor . 'cest e!amen oferă certitudinea diagnosticului de pneumonie lobară datorită imaginii radiologice specifice de opacitate cu topografie lobară sau segmentară , uneori triung"iulară cu varful în "il . ●'sistenta

medicala realizează pregatirea fizică şi psi"ică a pacientului în vederea

e!amenului ce va fi efectuat . 1. Pregătirea psi"ică  - asistenta medicală anunţă pacientul , e!plicandu-i condiţiile de obscuritate în care va fi efectuat e!amenul 9 - conduce pacientul în serviciul de radilologie 9 - instruieşte pacientul cu privire la caracterul inofensiv al te"nicii şi asupra necesităţii efectuării ei . #. Pregatirea fizică  - se dezbracă complet regiunea toracică 9 - se aşază pacientul în poziţie ortostatică , cu mâinile pe şolduri şi coatele aduse înainte fără a ridica umerii 9 - pacientul va sta în spatele ecranului cu pieptul apropiat de caseta ce poartă filmul9 - când poziţia verticală este contraindicată , se aşază pacientul în poziţie şezândă sau în decubit 9 - se e!plică pacientului necesitatea apneei în timpul radiografierii , după o inspiraţie profundă 9 - după terminarea e!amenului , pacientul va fi autat să se îmbrace şi va fi condus la salon , la pat 9 - se va nota în foaia de observaţie e!amenul efectuat şi data . Plămânii , organe pline cu aer , contrastează cu opacitatea inimii şi a vaselor cutiei toracice , oferind o orientare relativ uşoară medicului . 2maginea plămânilor apărută pe filmul radiologic , va fi în funcţie de conţinutul lor în aer , sânge sau lic"id . 24. =&:<)'=&' ;PC)&2  /*

;puta este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se e!pulzează din căile respiratorii prin tuse . ;e recoltează pentru e!aminări macroscopice , citologice ,  bacteriologice , parazitologice în vederea stabilirii unui diagnostic . Dn pneumonia pneumococică , sputa are un aspect particular ruginiu iar prin e!aminarea frotiului şi a e!amenului bacteriologic este pus în evidenţă agentul cauzal , diplococcus pneumoniae . Pentru recoltarea sputei se folosesc mai multe metode  1. =ecoltarea sputei în cutia Petri dupa e!pectoraţie spontană sau provocată  a. Pregătirea materialelor  - cutie Petri , pa"ar conic 9 - scuipătoare specială 7sterilizată8 9 - pa"ar cu apă 9 -şerveţele sau batiste de unică folosinţă .  b. Pregătirea psi"ică a pacientului  - i se anunţă şi i se e!plică te"nica 9 - se instruieşte să nu îng"ită sputa şi să nu o împraştie 9 - să e!pectoreze numai în vasul dat 9 - sa nu introducă în vas şi salivă . c. &!ecuţia te"nicii  - i se oferă pa"arul de apă să-şi clătească gura şi faringele 9 - i se oferă vasul de colectare în funcţie de e!amenul cerut 9 - se solicită pacientului să e!pectoreze după un efort de tuse 9 - se colectează sputa matinală sau pe #6 de ore . d. Pregătirea produselor de laborator  - se acoperă recipientele 9 - se etic"etează 9 - se trimit la laborator . e. =eorganizarea locului de muncă şi notarea în foaia de observaţie a te"nicii effectuate . #. =ecoltarea sputei prin frotiu faringian  a. Pregătirea materialelor  /+

- apă distilată 9 - port-tampon 9 - eprubetă 9 - abeslang 9 - serveţele sau batiste de unică folosinţă 9 - pa"ar cu apă .  b. Pregătirea psi"ică şi fizică a pacientului  - i se e!plică te"nica şi necesitatea ei 9 - este instruit să nu îng"ită sputa 9 - pacientul este aşezat în poziţie şezândă , cu capul uşor aplecat spre spate . c. &!ecuţia te"nicii  - i se oferă pa"arul cu apă pacientului , pentru a-şi clăti gura 9 - se umezeşte tamponul cu apă distilată sterilă 9 - se apasă limba cu abeslangul 9 - se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească 9 - sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată , care se introduce imediat în eprubeta sterilă . d. Pregătirea produselor pentru laborator 9 e. =eorganizarea locului de muncă şi notarea în foaia de observaţie a te"nicii efectuate . /. =ecoltarea sputei prin spălătură gastrică  - se introduce sonda &in"orn sau 3auc"er în stomac dimineaţa pe nemâncate 9 - lic"idul recoltat se trimite imediat la laborator , deoarece germenii căutăţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric 9 - dacă recoltarea se face pentru însamânţare şi lic"idul trebuie trimis la alt laborator, sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu . 6. =ecoltarea sputei prin spălătură bronşică  - se utilizează la pacienţii ce nu e!pectorează în cazuri speciale 9 - se pun în recipientul cu aerosoli @ ml de ser fiziologic sau 6 ml soluţie teofilină /0 cu 1 ml soluţie de stricnină 1 V 9

6

- pacientul in"alează de câteva ori prin inspiraţii adânci , repetate urmate de e!piraţii scurte 9 - se face o pauză scurtă de 6-@ secunde şi se e!ecută până la aerosolizarea întregii cantităţi de lic"id 9 - după aspiraţii , pacientul începe să tuşească , c"iar dacă nu a tuşit niciodată 9 - spută e!pectorată se recoltează într-un vas steril , recoltarea repetându-se zilnic , în următoarele 6 zile , în vase separate . @. =ecoltarea prin aspiraţie tra"eală cu cateter 9 %. 'spiraţie prin e!ecutarea unei puncţii tra"eale prin cartilaul cricoidian şi cateterism. Cltimele tipuri de recoltări se utilizează foarte rar şi doar în cazuri speciale   bolnavi în stare gravă , comă profundă , tuse ineficientă . 'stfel , prin e!amenul bacteriologic al sputei va fi precizată etiologia infecţiei iar  e!amenul citologic va preciza modificările produse la nivelul parenc"imului pulmonar . 42. =&:<)'=&' ;LFJ&
61

=ecolta =ecoltarea rea sângelu sângeluii prin prin puncţie puncţie venoasă venoasă pentru pentru investi investigaţ gaţii ii de labora laborator tor se  practică dimineaţa pe nemâncate , în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului la orice oră . 1. Pregătirea materialelor  - ac special vacutainer 9 - tampoane de vată 9 - soluţie dezinfectantă 9 - eprubete vacutainer 9 - "older 9 - garou . #.
6#

sângele nu mai curge în tub , acesta va fi scos din "older printr-o uşoară împingere a  policelui asupra aripioarelor . $upă ce s-au recoltat analizele , se scoate acul şi se comprimă locul puncţiei /-@ minute cu un tampon steril în soluţie antiseptică . 6. 'ccidente  - prod produc ucer erea ea de "ema "emato toam amee sau sau sufuz sufuziu iuni ni sangu sanguin inee prin prin perf perfor orar area ea vene veneii şi infiltrarea sangelui în ţesutul perivenos 9 - stare de lipotimie 9 - colaps . W:F;)'F)& W:F;)'F)& E2:<:J2& 'F'<2H' Kemoleucograma

4'<:=2 F:=B'<& 3&B&2 EI=E'Ţ2 Kematii Kemoglobină Kematocrit
4;K

6-@mlAmm

6,@-@,@ mlAmm 16-1% g 0

1#-1@ g 0 6-6@X@ g 0 6-* A mm @-1 la o oră 1-# la două ore

B:$ $& P=&<&4'=& ;e recoltează # ml singe pe &$)' ;e recoltează 1,% ml sânge pe citrate de

Jlicemia

*-1# mg 0

sodium ,6 ml . -# ml sânge pe florură de sidiu 9 - # ml sânge pe "eparină 9 - sânge simplu .

olesterol )rigliceride Cree 'cid uric reatinină

1#-#@ mg 0 @ mg 0 #-6 m" 0 /-@ mg 0 ,%-1,/ mg0

# ml sânge simplu # ml sânge simplu .

422. K&B:C<)C=' reprezintă introducerea sângelui pe un mediu de cultură  pentru e!amen bacteriologic în scopul depistării unei bacteremii sau septicemii . 1. Pregătirea materialelor  - mască de tifon 9 6/

- mănuşi sterile 9 - flacoane de "emocultură cu mediu sub vacuum 9 - "older 9 - ace pentru puncţie venoasă 9 - alcool iodat , alcool ( 0 9 - tampoane şi comprese sterile 9 - tava medicală , săpun , prosop #. Pregătirea psi"ică a pacientului se face e!plicând te"nica şi necesitatea ei . /. Pregătirea fizică  - locul puncţiei se dezinfectează pe o arie mare , cu un tampon cu alccol ( 0 şi se aplică prin frecare tinctură de iod lăsând să acţioneze dezinfectantul cel puţin # minute 9 - aria dezinfectată nu se recontaminează 9 6. &!ecuția te"nicii  - asistenta medicală îşi spală mâinile cu griă şi îmbracă mănuşi sterile . - şterge capacele flacoanelor de recoltare cu alcool iodat 9 - se înşurubează acul pentru puncţie în "older 9 - se aplică garoul deasupra plicii cotului , menţinând braţul pacientului îndreptat în  os cu pumnul strâns 9 - se alege vena şi se dezinfectează 9 - se fi!ează vena cu policele de la mâna stângă şi se puncţionează 9 - se introduce flaconul pentru "emocultură în "oder 9 când sângele nu mai curge în flacon , se scoate din "older şi se răstoarnă flacoanele de "emocultură pentru a asigura omogenizarea fără a produce spumă 9 - se scoate acul , se dezinfectează locul puncţiei şi se aplică un pansament compresiv 9 - se aşează pacientul în poziţie comodă 9 @. Pregătirea produsului pentru laborator  - se notează pe flacon  numele pacientului , data şi ora recoltării , curba termică , medicaţia antibiotică 9 - se trimit imediat la laborator şi se pun la termostat , la o temperatura de /(o 9 - se notează în foaia de observaţie data şi numele persoanei ce a recoltat 9 66

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN MONITORIZAREA FUNCŢIILOR VITALE  2. =&;P2='Ţ2' 5 funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura o!igenul necesar metabolismului celular şi eliminarea dio!idului de carbon rezultat din acest metabolism . ●3actorii

care influentează respiraţia 

1. Eiologici  vârsta , se!ul , statura , somnul , postura , alimentaţia , e!erciţiul fizic . #. Psi"ologici  emoţiile . /. ;ociologici  mediul ambient , climatul , locul de muncă . ● alităţile

respiraţiei 

1. 3recvenţa  reprezintă numărul respiraţiilor pe minut - nou-născut  /-@ =Amin 9 - # ani  #@-/@ =Amin 9 - 1# ani  1@-#@ =Amin 9 - adult  1%-1* =Amin9 - vârstnic  1@-#@ =Amin . #. 'mplitudinea  este dată de volumul de aer ce pătrunde şi se elimină din  plămâni la fiecare respiraţie . Poate fi  - profundă 9 - superficială . /. =itmul  reprezintă pauzele dintre respiraţii . 6. ;imetria  ambele "emitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi e!piraţiei . ● 'sistenta

medicală 

- numără respiraţiile fără a anunţa în prealabil pacientul , când acesta se rela!ează sau în timpul somnului 9 - observă folosirea muşc"ilor accesori respiratori 9 - observă aspectul ung"ilor mâini 9

6@

22. )&BP&=')C=' reprezintă necesitatea menţinerii constante a temperaturii corpului între /%   şi /(   , datorită procesului de termoreglare . ● )ermogeneza

este rezultatul proceselor de o!idare a factorilor de nutriţie ce au

loc în special în muşc"i şi ficat . ● )ermoliza

este procesul de eliminare a căldurii realizat prin piele, pămâni şi

rinic"i . Pierderile se realizeaza prin  - evaporare 9 - radiaţie 9 - conducţie 9 - convecţie . Băsurarea temperaturii se face cu autorul termometrului în cavităţi înc"ise sau semiînc"ise , care sunt  a!ilă , cavitatea bucală , rect , vagin .

● 'sistenta

medicală 

- are obligaţia de a masura temperatura de cel puţin două ori pe zi  dimineaţa şi seara9 - va nota valorile obţinute în foaia de observaţie 9 - va raporta medicului modificările intervenite . 222. )&F;2CF&' '=)&=2'
ce determină tensiunea arterială sunt 

- debitul cardiac 9 - forţa de contracţie a inimii 9 - elasticitatea şi calibrul vaselor 9 6%

- vâscozitatea sângelui . )ensiunea ma!imă este obţinută în timpul sistolei ventriculare , iar cea minima în timpul diastolei .

4alorile tensiunii arteriale 4ârsta )ensiunea ma!imă 7mm

)ensiunea minimă 7mm

Kg8 1-/ ani 6-11 ani 1#-1@ ani 'dult 4ârstnic

(@-+ +-11 1-1# 11@-16 Peste 1@

Kg8 @-% %-%@ %-(@ (@-+ Peste +

●)e"nica de măsurare a tensiunii arteriale 

;e poziţionează manşeta tensiometrului la nivelul 1A/ inferioare a braţului , se decelează pulsul la nivelul arterei bra"iale şi se aplică membrana stetoscopului . 'poi se înc"ide ventilul şi se comprimă manşeta prin introducerea aerului cu autorul pompei  până la obţinerea unei tensiuni superioare celei din arteră . ;e decomprimă uşor prin desc"iderea ventilului şi urmăreşte cadranul manometrului pentru vizualizarea primelor oscilaţii , ascultând totodată prima bataie , ceea ce reprezinta tensiunea ma!imă . ;e urmăresc oscilaţiile şi bătăile până la încetarea lor completă , ultima bataie reprezentând tensiunea minimă . ;e desc"ide complet ventilul şi se decomprimă aerul . ●'sistenta

medicală 

- va nota tensiunea arterială în foaia de observaţie 9

6(

- va cunoaşte semnele "iper şi "ipotensiunii şi metodele de intervenţie în aceste cazuri - va raporta medicului orice sc"imbare semnificativă 9 - va îndemna pacientul să se rela!eze timp de 1-1@ minute înainte de luarea tensiunii pentru a nu se înregistra valori eronate . 24. PC<;C< - reprezintă e!pansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un  plan osos şi este sincronă cu sistola ventriculară . Pulsul ia naştere din conflictul e!istent între sangele aflat în sistemul arterial şi cel împins în timpul sistolei . 'cest conflict se e!teriorizează prin destinderea ritmică a arterei . ●alităţile

pulsului 

- 3recvenţa - reprezintă numărul de pulsaţii pe minut . - nou-născut  1/-16 PAmin 9 - copil mic  1-1/ PAmin 9 - 1 ani  +-1 PAmin 9 - adult  %-* PAmin 9 - vârstnic  *-+ PAmin . - =itmul - pauzele trebuie sa fie egale între pulsaţii . - 'mplitudinea - este determinată de cantitatea de sânge e!istentă în vase . - )ensiunea - este determinată de forţa necesară în comprimarea arterei pentru ca unda pulsatilă să dispară . - eleritatea - reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile . Pulsul poate fi masurat în orice arteră accesibilă palpaţiei  - radială 9 - temporală 9 - carotidiană 9 - "umerală 9 - femurală 9 - pedioasă 9 - poplitee 9 - apical  la vârful ape!ului în spaţiul 4 intercostal . 6*

● 'sistenta

medicală 

- sfătuieşte pacientul să se rela!eze timp de 1-1@ minute înaintea măsurării  pulsului 9 - spriină braţul pacientului pentru ca muşc"iul antebraţului să se rela!eze 9 - se reperează artera palpând cu vârful inde!ului , degetului mediu şi inelar , urmărind cadranul ceasului timp de un minut şi numărând în gând pulsaţiile 9 - va trece în foia de observaţie valorile înregistrate 9 - va şti să deosebească pulsul normal de cel  - bradicardic 7mai puţin de % de bătăi pe minut la adult8 9 - ta"icardic 7puls accelerat8 . - va raporta medicului neregulile observate . 4. $2C=&H' 5 reprezintă cantitatea de urină eliminată în #6 de ore prin actul micţiunii . ● aracterele

urinii 

- uloarea - galben desc"is , ca paiul , până la brun înc"is , în funcţie de concentraţie , de regimul alimentar şi de lic"idele ingerate 9 - Birosul - de bulion în stare proaspătă , amoniacal datorat fermentaţie alcaline 9 - =eacţia p" normală este de %,@ 9 - $ensitatea este de 11@ 5 1# 9 - antitatea eliminată în #6 ore variază între 16 -1* 9 - &misiunile urinare sunt de 6-@ în #6 ore . &ventualele modificări provenite în cursul actului micţional , în constituţia urinii , sc"imbările calitative sau cantitative pot indica o modificare patologică  suferinţe renale, infecţii urinare sau pot fid doar o consecinţă a stării generale alterate sau a unei alte suferinţe organice . ● 'sistenta

medicală 

- supraveg"ează diureza prin colectarea urinii în recipiente speciale şi măsoară cantitatea eliminată 9 - realizează bilanţul ingerărilor şi eliminărilor de lic"ide 9 6+

- în cazul unei urini "iperconcentrate recomandă un aport crescut de lic"ide 9 - pentru golirea completă a vezicii urinare şi evitarea infecţiilor prin staza urinii, învaţă pacientul poziţia corectă de micţiune  - pentru femei  poziţia şezândă pe closet , cu bustul aplecat înainte şi crearea unei compresiuni cu ambele feţe palmare la nivelul vezicii urinare 9 - pentru bărbaţi  poziţie ortostatică uşor aplecat spre spate . 42. ;'CFC< 5 reprezintă forma sub care se elimină reziduurile în urma  procesului de digestie , împreună cu celulele descuamate de pe suprafaţa tubului digestiv,  produsele de e!creţie ale glandelor ane!e şi un număr mare de microbe . ● alităţile

scaunului 

- 3recvenţa  1-# scaune pe zi sau un scaun la două zile 9 - :rarul - ritmic la aceeaşi oră a zilei 9 - antitatea - zilnic 1@-# grame 9 - onsistenţa - păstoasă , omogenă 9 - 3orma - cilindrică , cu diametrul de /-@ cm şi lungime variabilă 9 - Birosul 5 fecaloid , diferă de la individ la individ 9 - uloarea  - adult  brună , datorită stercobilinei 9 - nou-născut  verde , brun înc"is 7 meconiu 8 . ● 'sistenta

medicală 

- va observa eventualele modificări ale calităţilor scaunului 9 - va nota în foaia de observaţie numărul scaunelor şi felul lor 9 - va educa pacientul să-şi formeze un orar de defecaţie prin stimularea refle!ului de defecaţie zilnică , la aceeaşi oră 9 - va îndemna pacientul să facă e!erciţii fizice , plimbări în aer liber pentru a favoriza tranzitul intestinal prin solicitarea muşc"ilor abdominali 9 - va îndemna pacientul să consume o alimentaţie bogată în fibre când nu e!istă contraindicaţii .

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI  @

$&32F2Ţ2&  Bedicamentele sunt substanţe e!trase sau sintetizate din produse de origine minerală , vegetală sau animală cu scopul de  - profila!ia îmbolnăvirilor 9 - ameliorarea bolilor 9 - vindecarea bolilor . Dn funcţie de doza administrată acelaşi produs poate acţiona ca aliment , medicament sau to!ic . 'stfel se pot difernţia  - doza terapeutică 5 doza administrată în scop terapeutic fără efect to!ic 9 - doza ma!imă 5 doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune to!ică asupra organismului 9 - doza to!ică 5 doza administrată care provoacă fenomene to!ice grave pentru organism9 -doza letală 5 doza care duce la decesul pacientului . Bedicamentele sunt prescrise de medic şi notate în foaia de observaţie a  pacientului internat sau pe reţete în cazul pacientului ambulator . 'sistenta medicală trebuie să cunoască şi să controleze  - medicamentul prescris de medic să fie administrat pacientului respectiv 9 - doza corectă de administrare 9 - timpii de e!ecuţie 9 - acţiunea farmacologică a medicamentelor 9 - frecvenţa de administrare şi intervalul de dozare 9 - efectul ce trebuie obţinut 9 - contraindicaţiile şi efectele secundare 9 - interacţiunea între medicamente . Dnainte de administrare , asistenta medicală verifică şi identifică următoarele  - calitatea medicamentelor 9 - integritatea medicamentelor 9 - culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor 9 - sedimentarea , precipitarea sau e!istenţa flocoanelor în soluţii 9 - lic"efierea medicamentelor solide 9 @1

- opalescenţa soluţiilor .
@#

Dn cazul pneumoniei pneumococice se administrează o!igen opţional , în cazurile foarte grave , pentru combaterea "ipo!iei determinată de scăderea o!igenului alveolar . ;ursele de o!igen sunt  - staţia centrală de o!gen 9 - microstaţie de o!igen 9 - butelie de o!igen . Precauţii în utilizarea surselor de o!igen  - pacienţii şi vizitatori vor fi atenţionaţi asupra pericolului reprezentat de fumatul în preama sursei de o!igen 9 - se vor verifica ec"ipamentele electrice din încăpere , evitându-se utilizarea materialelor generatoare de electricitate statică şi a materialelor inflamabile 9 - aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate în partea opusă sursei de o!igen9 - buteliile de o!igen vor fi aşezate în poziţie verticală , pe un suport şi fi!ate de  perete cu inele metalice 9 - cunoaşterea de către personalul ce manevrează o!igenul a locului de plasare a e!tinctoarelor şi a modului de utilizare a acestora . ● Betode

de administrare a o!igenului 

1. 'dministrarea o!igenului prin sondă nazală  - este metoda cea mai frecvent utilizată 9 - permite administrarea o!igenului în concentraţie de #@-6@ 0 9 - poate fi utilizată pentru o terapie pe termen lung 9 - nu poate fi utilizată la pacienţii cu afecţiuni ale mucoasei nazale . #. 'dministrarea o!igenului prin mască  - permite administrarea o!igenului în concentraţie de 6-% 0 9 - este incomodă datorită sistemului de prindere şi etanşeizare 9 - accentuează starea de an!ietate , mai ales la copii 9 - poate cauza iritaţia tegumentelor feţei 9 - nu se va utilize la pacienţii cu arsuri la nivelul feţei . /. 'dministrarea o!igenului prin oc"elari pentru o!igen  - sunt prevăzuţi cu # sonde ce se introduce în ambele nări 9 @/

- se utilizează la copii şi la pacienţii agitaţi 9 - sunt mai bine toleraţi de pacient . 6. 'dministarea o!igenului prin cort de o!igen  - se utilizează frecvent la copii 9 - concentraţia o!igenului nu poate depăşi @ 0 9 - are dezavantaul că atmosfera de support se încălzeşte şi se supraîncarcă cu vapori datorită aerului e!pirat de pacient în acelaşi mediu cu aerul inspirit 9 - o!igenul introdus în cort nu va fi modificat , ci trecut prin instalaţii de răcire. ● Pregătirea

fizică şi psi"ică a pacientului 

- va fi liniştit , asigurându-l că s-au luat toate măsurile de precauţie9 - va fi aşezat într-o poziţie corespunzătoare , decubit dorsal sau preferabil în  poziţie semişezândă pentru favorizarea e!pansiunii pulmonare 9 - dezobstruarea căilor respiratorii . ● )e"nica administrării o!igenului 

- se măsoară lungimea sondei pe obraz de la nară la tragus 9 - se umectează sonda cu apă sterilă pentru facilitarea inserţiei şi prevenirea lezării mucoasei 9 - introducerea sondei în nară şi fi!area acesteia pe obraz cu benzi de leucoplast 9 - fi!area debitului de administrare a o!igenului 9 - aprecierea răspunsului terapeutic al administrării o!igenului 9 - supraveg"erea pacientului şi a ec"ipamantului de administrare a o!igenului 9 - mobilizarea periodică a sondei cu scoaterea ei o dată pe zi şi introducerea ei în cealaltă nară . ● 2ncidente

şi accidente 

- răsturnarea barbotorului şi in"alarea lic"idului împins de o!igen . - în cazul administrării prelungite pot apărea  - iritarea locală a mucoasei 9 - congestie şi edem alveolar 9 - "emoragie intraalveolară 9 - atelectazie 9 - distensie abdominală în cazul pătrunderii gazului în esofag . @6

22. 'dministrarea medicamentelor pe cale bucal-orală  ● $efiniţie

 2ntroducerea medicamentelor pe cale orală , constituie calea naturală

de administrare a acestora cu resorbţie la nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei digestive .

●Prezentare farmaceutică 

-forma lic"idă  ceaiuri , siropuri , infuzii , decocturi , emulsii , e!trecte , uleiuri , tincturi , soluţii . - forma solidă  tablete , granule , draeuri , comprimate , capsule , prafuri . ●ontraindicaţii

.Fu se vor administra pe cale orală medicamentele atunci când 

-sunt inactivate sau descompuse de sucurile digestive 9 - este necesar a se obţine un efect rapid 9 - au efect irritant asupra mucoasei gastrice 9 - refuz din partea pacientului 9 - cale adigestivă nu asigură resorbţia 9 - intervenţii c"irurgicale la nivelul tubului digestiv 9 -afecţiuni ale mucoasei bucale sau ale mucoaselor digestive 9 -lipsa refle!ului de deglutiţie atât pentru solide cât şi pentru lic"ide 9 - evitarea sistemului venei porte . ● Bod

de administrare 

Bedicamentele lic"ide se administrează  - cu pa"are gradate pentru a măsura doza unică 9 - cu pipeta sau cu flacon picurator pentru tincture ,e!tracte 9 - cu lingura sau linguriţa pentru soluţii , mi!turi , decocturi , uleiuri 9 - cu pa"ar pentru siropuri , ceaiuri 9 Bedicamentele solide se administrează  - prafurile se administrează pe limba pacientului , fiind îng"iţite cu ceai , apă lapte9 - medicamentele sub formă de granule se administrează cu linguriţa 9 - tabletele , capsulele , comprimatele, draeurile , se administrează ca atare 9 - medicamentele care se resorb în cavitatea bucală sunt aşezate sublingual pentru resorbţie integrală .

@@

Bedicamentele sunt administrate personal de asistenta medicala sau luat de  pacient în prezenţa acesteia respectând ordinea succesivă de administrare . Pacientul este prevenit pentru efectele secundare sau reacţii adverse al anumitor  medicamente .  Fu se folosesc aceleaşi instrumente pentru mai mulţi pacienţi în administrarea medicamentelor 7 pa"are , linguri ,linguriţe 8 . 222.'dministrarea medicamentelor pe cale parenterală  3aţă de celelate căi de administrare , calea parenterală oferă anumite avantae  - absorbţia este uşoară iar efectul se instalează rapid 9 - dozaul este precis 9 - medicamentele sensibile la acţiunea sucurilor digestive , ca "ormonii , vaccinurile, serurile terapeutice nu sunt alterate sau modificate în stomac sau intestine 9 Prin calea parenterală se înţelege de obicei ocolirea tubului digestive şi administrarea medicamentelor prin inecţii . 1. 2necţia intravenoasă 5 reprezintă introducerea substanţei medicamentoase în circulaţia sangvină direct . ● Pregătirea

materialelor 

- seringă 9 - ace 9 - substanţa medicamentoasă 9 - garou 9 - tăviţă 9 - aleză . ● 
de elecţie 

- venele de la plica cotului 5 bazilică şi cefalică 9 - venele antebraţului 9 - venele de pe faţa dorsală a mâinii 9 - venele subclaviculare 9 - venele femurale 9 - venele maleolare interne 9 - venele ugulare şi epicraniene la sugar şi copil mic . @%

●)e"nică



'sistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îşi pune mănuşi . 'spiră medicamentul din fiolă după care sc"imbă acul cu unul cu lumenul mai mic . 'plică garoul elastic , dezinfectează locul de elecţie şi pătrunde cu acul montat la seringă în lumenul vasului . $upă ce pătrunde cu acul în lumenul vasului , sc"iţează o uşoară mişcare de aspirare pentru a verifica poziţia acului . $esface garoul cu mâna stângă şi inectează încet soluţia . $upă ce a terminat de inectat soluţia retrage acul din venă şi aplică un pansament adeziv . ● 2ncidente



- inectarea soluţiei în ţesutul perivenos , manifestată prin tumefierea ţesuturilor şi durere 9 - flebalgia, produsă prin inectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante 9 - valuri de căldură şi senzaţii de uscăciune în faringe 9 - "ematom prin străpungerea venei 9 - ameţeli , lipotimie , colaps . #. 2necţia intramusculară - reprezintă introducerea traumatică a substanţelor  medicamentoase în stare lic"idă în organism prin intermediul unui ac adaptat la seringă . alea intramusculară este aleasă atunci când densitatea medicamentului este mai mare, când întârzierea resorbţiei provoacă modificarea compoziţiei soluţiilor  medicamentoase sau când prin stagnarea soluţiei prin ţesuturi ar provoca iritaţia lor . ● 
de elecţie 

- regiune asuperoe!ternă fesieră deasupra marelui tro"anter 9 - faţa e!ternă a coapsei în treimea milocie la # cm de linia mediană a copsei 9 - faţa e!ternă a braţului , în muşc"iul deltoid . ● Bateriale necesare 

- tăviţă renală 9 - ace şi seringă 9 - soluţie dezinfectantă 5 alcool (Y 9 - tampon de vată 9 - soluţia de inectat . ● )e"nică 

@(

'sistenta medicală informează pacientul despre necesitatea tratamentului inectabil şi verifica termenul de valabitate şi integritatea seringii , acelor şi a soluţiei de inectat . Pacientul va fi aşezat în decubit ventral sau în poziţie şezândă . 'sistenta se spălă pe mâini cu apă şi săpun şi îşi pune mănuşile , apoi dezinfectează locul de elecţie timp de un minut dinspre centru în afară . ;e fi!ează regiunea aleasă cu policele , inde!ul sau medianul mâini stângi şi cu o mişcare rapidă se introduce acul perpendicular pe piele apro!imativ 6-( cm , pentru a aunge la muşc"i . 'sistenta sc"iţează o uşoară mişcare de aspiraţie pentru a verifica poziţia acului şi introduce lent soluţia prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte , inde!ul şi medianul fiind fi!ate pe aripioarele seringii . $upă inectarea soluţiei medicamentoase , se retrage brusc acul pe direcţia de introducere , se dezinfectează locul întepături cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă. Pentru a activacirculaţia şi favoriza înc"iderea canalului format de lumenul acului , precum şi resorbţia soluţiei se masează zona respectină . Pacientul va sta în repaus @-1 minute . ● 2ncidente



- durere vie prin lezareanervului sciatic , situaţie în care se impune retragerea acului 9 - lezarea nervului sciatic poate provoca paralizia 9 - "ematom prin înţeparea unui vas 9 - supuraţie aseptică datorită unor substanţe ce nu sunt resorbite 9 - ruperea caului ce impune e!tracţia c"irurgicală9 ● $e

reţinut 

- substanţele uleioase se fac numai profound intramuscular  - poziţia acului pentru substanţele colorate se verifică prin detaşarea seringii . /. Perfuzia endovenoasă5 urmăreşte introducerea în circuitul sanguin , picătură cu  picătură a unor soluţii izotone , "ipertone sau "ipotone cu scopul de a susţine aportul necesar de lic"ide şi electroliţi sau pentr reec"ilibrare "idroelectolitică , "idroionică şi volemică şi introducerea unor medicamente prin care se urmăreşte efectul prelungit . ● Pregătirea

materialelor  @*

- dezinfectante 9 - seringi şi ace , branulă 9 - perfuzor9 - soluţii de perfuzat 9 - garou, - leucoplast . ● Pregătirea

psi"ică a pacientului se referă la e!plicarea te"nicii şi a utilităţii sale .

● Pregătirea fizică – bolnavul ● )e"nica

va fi aşezat în decubit dorsal cu braţul în e!tensie .

 'sistenta medicală se spală pe mâini şi îşi pune mănuşi . Pregăteşte

soluţia de perfuzat , perfuzorul , şi îndepărtează bulele de aer de pe tubul perfuzorului . 'plică garoul deasupra plici cotului , dezinfectează locul de elecţie şi puncţionează vena cu branula sau acul 7în cazul în care se puncţioneză cu ac acesta trebuie să fie montat la tubul perfuzorului 8 . Dndepărtează garoul şi ataşează tubul perfuzorului la branulă . $esc"ide clema perfuzorului pentru a evita refularea sângelui prin ac ,branulă , perfuzor  şi se reglează viteza de scurgere în funcţie de scop şi soluţie perfuzabilă . ● 2ncidente



- "iper"idratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar acut9 - embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator 9 - revărsarea lic"idului în ţesuturile perivenoase , ceea ce poate da naştere la flebite sau necroze 9 - coagularea sângelui pe ac sau pe branulă 9 'sistenta

medicală trebuie

să cunoască

perfect

te"nica administrării

medicamentelor şi să respecte întocmai regulile acestea pentru obţinerea unor rezultate favorabile în timp util intervenind în cazul producerii unor accidente .

@+

CAPITOLUL IV STUDIUL PE CAZURI SPITALUL 7UDETEAN DE URGENTA „MAVROMATI” BOTOSANI CAZUL CLINIC NR.I 2.ulegerea de date 5 Prezentarea medicală $omnul '.B. în vârstă de 6@ ani, domiciliată în Eotosani se internează cu diagnosticul ,+#+$# . ● Botivele

internării 

- tuse cu e!pectoraţie muco-purulentă 9 - frison puternic 9 - febră -/+ grade  9 - senzaţie de sufocare9 - ameţeli , greţuri , varsaturi 9 - stare generală alterată 9 - ung"i toracic. ● 2storicul

bolii 

Eolnavul afirmă că în urmă cu apro!imativ o săptămână a apărut ung"iul t"oracic, dar nu i-a dat importanţă . Dn ziua internării prezintă febră /+,(   , senzaţie de sufocare , tuse c"inuitoare uneori însoţită de e!pectoraţie muco-purulentă , frisoane , transpiraţie abundentă , ameţelii , cefalee, inapetenţă , graţuri , insomnii şi slăbiciune . ● 'ntecedente



- 3iziologice  nu precizează 9 - Patologice  - pneumonii repetate , tratate ambulator 9 - "epatită virală 7 nu poate preciza cu ce virus 8 9 -fractura coloanei vertebrale în urma unui accident de muncă , în urmă cu 1# ani . ● &!amenul

obiectiv 

- stare generală alterată 9 - ganglioni limfatici , superficiali , nepalpabili 9 %

- ţesut conuctiv bine reprezentat 9 - sistem osos  articulaţii mobile 9 - aparat cardio-vascular  ).'.Z1A% mmKg , '.4.Z*Aminut , zgomote cardiace ritmice , aria matităţii cardiace în limite normale 9 - aparat digestiv  tranzit intestinal prezent 9 - aparat uro-genital  loe renale libere , micţiuni fiziologice . ● 
e!amenul aparatului respirator se evidenţiază 

- frecvenţa respiraţiilor  /ArespiraţiiAminut 9 - vibraţii locale crescute ca intensitate 9 - submatitate laterală stângă 9 - raluri crepitante lateral posterior receptate în timpul consultaţiei 9 - rare raluri ronflante în toracele anterior .  &!amenul clinic şi anamnestic indică diagnosticul de pneumonie lobară stângă . Pentru susţinerea acestuia se recomandă următoarele e!aminări  - radiografia pulmonară pune în evidenţă opacitatea anterioară marginii lobului stâng mediu , omogenă , triung"iulară , cu baza la periferie. - e!amenul sputei  - frotiu  frecvente leucocite , "ematii 9 - bacteriologic  pneumococ 9 - e!amenul urinii indică  - macroscopic 5 urină "ipercromă 9 - reacţie acidă 9 - glucoză absentă 9 - urobilinogen normal . - sediment urinar  - celule epiteliale rare 9 - rar o!alat de a 9 - rar urat 9 - leucocite frecvent 9 %1

● &!amene

bioc"imice şi 4alori la @.#.#1#

"ematologice 

4alori la 11.#.#1#

'naliza 1.
1/.@Amm

1.Amm/10

-neutrofile nesegmentate

#0

10

-neutrofile segmentate

(#0

%*0

-eozinofile

#0

10

-bazofile

0

-

-limfocite

#60

#%0

-monocite #.4.;.K. /.Kemoglobină 6.'cid uric @.Cree %.Jlicemie

10 1*mmA1" 1/gr0 @6mg0 ,@*mgAdl 1@mg0

60 1@mmA1" 11gr0 11 mg0

)ratamentul efectuat în cursul spitalizării a constat în  - Penicilină - % C2A%" - Paracematmol - # cpAzi - 'lgocalmin 5 1f la nevoie - odenal 5 #cpAzi - Polivitamine 5 # cpAzi - Jlucoză @0 - 1 mlAzi - :!igen pe mască 5 în ritm de * lAmin la nevoie .

●&valuarea

asistentei medicale – P!+ 8# 9+-$;$-#

@.#.#1# 5 *. #.#1# %#

Problema

Dispnee usoara Durere toracică de intensitate moderată

+iperemie , frisoane

Diaforeza

Obiectivul

 - observarea pacientului , menţinerea în stare optimă a funcţiei respiratorii  - înlăturarea discomfortului printr-o mai buna poziţionare  - calmarea durerii în următoarele ore i linitirea pacientului.

 

Interventii Autonome Delegate

 - aprecierea ritmului respirator.

 - aezarea pacientului în poziţie comodă.

  - aezarea administrez pacientului în $l!ocalmin poziţie comodă, 1 %olă antal!ică, stau - &enicilină de vorbă cu el, 2#2,000,00  îl încura"ez i-i 0 '(, e#plic să aibă răbdare că va )anamicină primi tratament 2#1/2 !r/zi i-i va reveni. i.m.  - menţinerea  - măsor temperaturii corpului în temperatura &aracetamo limitele normale. dimineaţa i l*#1 seara scimb tablete len"eria ori de cte ori e nevoie. - îi pun comprese reci. - asi!urarea  - scimb confortului len"eria de pat si de corp ori de cte ori este nevoie, îi ter! suprafaţa te!umentelor cu prosop moale i uscat i îl frecţionez uor cu alcool mentolat

Evaluare

- ora 10 . 20 resp./min - ora 12 , 19 resp./min  -respiraţia este mai uoară  -în curs de *0 minute durerea se atenuează.

 - t  *9, !r  febra se mentine

te!umentele se menţin uscate de aspect normal

%/

(napetenţă

- menţinerea stării nutriţionale si prevenirea scăderii în !reutate în următoarele zile.   - stimularea apetitului

 - îi servesc masa la pat, ct mai des, i cantităţi mici, ţin seama în limita posibilităţilor de preferinţele pacientului dar nu ne!li"ez re!imul supa de carne, salata, brnză, lapte, ouă, mezeluri3 (nsomnia ,  - asi!urarea condiţiilor  - încerc să-l ore necesare odinei determin să se insu%ciente acomodeze cu de somn spitalul, stau de vorba cu el,  încerc sa fac linite in salon. (nobilitate  - se acordă a"utor, să îl  - a"ut pacientul din cauza  încura"ez. să se ridice din durerilor. pat, fac czeva plimbări prin salon, stau de vorbă cu el i îi e#plic importanţa mobilizării. Di%cultate  - prevenirea  -creez un  în a-i complicaţiilor ce pot comfort acorda apare neacordnd corespunzător ,  în!ri"iri.  în!ri"irile de bază. - a"ut pacientul la efectuarea toaletei personae, îl a"ut la scimbarea len"eriei de corp i de pat ori de cte ori este nevoie. unotinţe  - informarea corectă a  - îi spun insu%ciente pacientului. noţiuni simple despre despre boală boală i prevenirea i asupra tratarea ei3 măsurilor de prevenire.

- după cteva zile apetitul îi revine.

 - Diazepam 1 %olă i.m. - Diclofenac supozitor 2#1/zi.

 - somnul destul de linitit pe timpul nopţii.

-după *-4 zile pacientul  încearcă să se deplaseze sin!ur.

- pacientul e curat i  în!ri"it.

- este interesat de ceea ce îi spun i  încearcă să se adapteze situaţiei.

%6

+.#.#1# 5 1#. #.#1# Problema

 5use umedă  însoţită de e#pectoraţie mucopurulentă

 8un!i toracic intens din cauza procesului in7amator.

Obiectivul

 - calmarea tusei în continuare

- colectarea sputei pentru analiză  - calmarea durerii toracice.

+ipertemie , frisoane.

 - meninerea temperaturii corpului  în limitele normale :i asi!urarea confortului.

Diaforeză, transpiraii abundente.

 - =nlăturarea discomfortului provocat de transpiraii. evitarea modi%cării inte!rităii te!umentelor.

 

Interventii Autonome Delegate

 -a"ut pacientul cînd are accese de tusă , îl instruiesc cum să elimine sputa în recipientul pre!ătit.  - aez pacientul în poziţie antal!ică, decubit dorsal,  îi administrez medicaia.  - măsor zilnic temperatura dimineaa :i seara :i notez valorile în ;.<. - îi aplic comprese reci  în "urul toracelui.  - :ter! te!umentele cu un prosop urscat, moale, apoi frecionez te!umentele cu alcool mentolat - îi scimb len"eria de corp :i de pat.

Evaluare

$dministrez  - tusea scade odein fosfat  în intensitate. 2#1 tb/zi , 6ro%men 7acon *#1/zi.

 -$l!ocalmin %ole la nevoie.

 - după administrarea calmantului scade intensitatea  "un!iului.

 &aracetamol *#1tb./zi

 - febra scade  în cîteva zile.

- te!umentele se menin intacte.

%@

(nsomnia datorită durerii :i spitalizării.

 - calmarea durerii :i asi!urarea unui somn odinitor.

Di%cultate în a-:i acorda  în!ri"irile de i!ienă.

 - să-i acord în!ri"iri.

 8un!i toracic din cauza procesului in7amator.  5usa cu e#pectoraie mucopurulentă

$ învăa :i a descoperi.

- calmarea durerii

 - administrez medicamentele prescrise, stau de vorbă cu pacientul,  încerc să-l lini:tesc , îi dau e#emple de pacieni cu aceea:i boală care s-au vindecat complet.  încerc să-l convin! să aibă răbdare , că se va vindeca în urma tratamentului. - previn complicaiile ce pot apare neacordnd ăn!ri"irile i!ienice de bază - scimb len"eria de corp :i de pat ori de cte ori este nevoie.  - administrez medicaia prescrisă.  - administrez medicaia prescrisă.

 - calmarea tusei - facilitarea eliminării  - sfătuiesc secreiei bron:ice pacientul să elimine ct mai multă spută posibilă.  - uno:tine  - cunoa:terea insu%ciente despre insu%cientă a boală, măsurilor de - e#plicaii în le!ătură prevenire a bolii cu dia!nosticul :i :i consecinelor tratamentul. ei.

 - Diazepam 1  - somn destul %olă/zi de lini:tit pe timpul nopii.

- pacientul este curat :i  în!ri"it.

 - durerea  - administrez  încet încet $l!ocalmin cedează %ole la nevoie  - odein  - tusea se fosfat 2#1 lini:te:te, tb/zi. devine mai puin cinuitoare.  - 6ro%men sirop *#1/zi  - este foarte atent la ceea ce îi spun :i  încearcă să se adapteze la situaii.

%%


SPITALUL 7UDETEAN DE URGENTA „MAVROMATI” BOTOSANI CAZUL CLINIC NR.II 1.ulegerea de date 5 Prezentare medicală $omnul B.;. în vârstă de %@ de ani , domiciliat în Eotosani , pensionar se internează în ;pitalul Oudetean de Crgenta \Bavromati? Eotosani cu diagnosticul

 ,&$-!&$ . ● Botivele internării 

- frison 9 - durere la nivelul toracelui drept 9 - transpirţii abundente 9 - febră 5 6 ]  9 - oboseală , slăbiciune , an!ietate 9 - insomnie 9 - slăbiciune 9 - senzaţie de sufocare 9 - ameţeli , cefalee 9 - tuse uscată , c"inuitoare 9 - inapetenţă 9 - e!pectoraţie muco-purulentă , ruginie 9 ● 2storicul bolii 

Pacientul relatează că boala a debutat cu o zi înainte de internare , când pacientul acuză durere la nivelul toracelui drept , spre seară înainte de culcare are frisoane şi transpiră abundent . Bai târziu apare oboseala , insomnia şi setea . Pacientul prezintă tuse uscată , c"inuitoare şi durere continuă ce accentuează senzaţia de sufocare , astenia şi an!ietatea . ;e recomandă internarea . ● 'ntecedente 

- 3iziologice  nu precizează 9 - Patologice afecţiuni din copilărie 9 ● &!amenul obiectiv 

- stare generală alterată 9 - tegumente umede 9 - sistemul ganglionar  ganglioni nepalpabili , nedureroşi 9 - ţesut adipos  normal reprezentat 9 - aparat locomotor  integru 9 - aparat cardio-vascular  -).'.-1#A( mmKg 9 '.4.- **Aminut 9 zgomote cardiace ritmice 9 - aparat digestiv 5 integru 9 %*

- aparat uro-genital 5 micţiuni fiziologice . ● &!amenul aparatului respirator indică 

- creşterea frecvenţei ritmului respirator 7/ respiraţii A minut 8 9 - la percuţie 5submatitate laterală dreaptă 9 - la palpare 5 creşterea intensitaţiilor vibraţiilor vocale 9 - la ascultaţie 5 murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept şi raluri crepitante .  Dn urma anamnezei şi a e!amenului clinic se emite diagnosticul de pneumonie lobară dreaptă . Pentru susţinerea diagnosticului se recomandă următoarele e!amene  -=adiografia pulmonară 5 evidenţiază opacitatea omogenă situată anterior de lobul drept cu tendinţă de condensare . - &!amenul sputei  - macroscopic 5 spută ruginie , vascoasă , aderentă la vas 9 - frotiu 5 frecvente leucocite , floră săracă 9 - culturi 5 pneumococ %0 . - &!amene "ematologice şi

4alori la ##.#.#1#

 bioc"imice  'naliza 1.
4alori la #*.#.#1#

 -leucocite

1/%Amm

*/Amm

-neutrofile nesegmentate

#,1 0

1,# 0

-neutrofile segmentate

(/ 0

%* 0

-euzinofile

#0

10

-bazofile

,1 0

-

-limfocite

+,/ 0

## 0

-monocite #.4.;.K. /. Kemoglobina 6. 'cid uric @. Cree %. Jlicemia

*,* 0 /( mmA" 1#,@ gr0 @,/@ gr0 ,@@ mgAdl 16 mg 0

(,* 0 1* mmA" 1# gr0 11 mg 0

● )ratamentul urmat pe parcursul spitalizării 

-Penicilina J 5 1 u la % ore în perfuzie 9 -Paracetamol 5 #!tb.Azi 9 %+

- 'lgocalmin 5 # tb. la nevoie 9 -4itamina  , E1 , E% 5 # fioleAzi 9 - Jlucoză - 1@mlA#6 " în perfuzie 9 - :!igen administrat în ritm de % Aminut . ● &valuarea asistentei medicale -

P!+ 8# 9+-$;$-#

##.#.#1#-#*.#.#1#
- respiraţie modificată 9 - creşterea temperaturii peste limite normale 9 - alterarea stării de odi"nă şi a somnului 9 - dificultate în alimentaţie 9 - potenţial de alterare a tegumentelor 9 - modificarea stării de confort 9 -lipsa poftei de mâncare , aport "idric şi nutriţional insuficient pentru nevoile  pacientului . Prin prezenţa problemelor ce perturbă starea de sănătate reiese că pacientul are alterate următoarele nevoi  -nevoia de a respira 9 - nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale 9 - nevoia de a se alimenta şi "idrata 9 - nevoia de a dormi şi a se odi"ni 9 - nevoia de a evita pericolele 9 - nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 9 - nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre 9 - nevoia de a elimina .

SPITALUL 7UDETEAN DE URGENTA „MAVROMATI” BOTOSANI CAZUL CLINIC NR.< ulegerea de date 5 Prezentare medicală $oamna 3.J. , în vârstă de /@ de ani , domiciliată în ălăraşi 5 ud. Eotosani , angaată a unei societăţi de marMeting , se internează , la data de #.1.#1# , în ;pitalul Oudetean de Crgenta \Bavromati? Eotosani , cu diagnosticul pneumonie . ● Botivele

internării 

- frison 9 - durere în regiunea toracică stângă 9 - febră 5 6,@ ]  9 - tuse seacă c"inuitoare 9 - senzaţie de sufocare 9 - transpiraţii abundente 9 - ameţeli 9 - cefalee 9 - inapetenţă 9 - greţuri 9 - insomnie 9 - slăbiciune 9 - an!ietate 9 - stare generală alterată 9 - e!pectoraţie muco 5purulentă . ● 2storicul

bolii. (1

Pacienta afirmă că de apro!imativ / săptămâni prezintă o tuse seacă , neproductivă, senzaţie de sufocare , rinoree şi o stare generală alterată . ;e tratează în ambulator cu  'spirină , Eiseptol , Paracetamol . ' urmat acest tratament timp de o săptămână însă nu a simţit nici o ameliorare . )usea devine c"inuitoare , senzaţia de sufocare se accentuează şi apare e!pectoraţia muco-purulentă şi senzaţia de greaţă şi apoi voma. Dn ziua internării prezintă febră 6,@ ]  , tuse c"inuitoare uneori însoţită de e!pectoraţie muco-purulentă , senzaţie de sufocare , transpiraţii abundente , frison , cefalee , ameţeli , an!ietate , inapetenţă , greaţă , slăbiciune , insomnie . ● 'ntecedente 

- 3iziologice  -menar"a- 1# ani 9 - nasteri 5 două 7prin operaţie cezariană8 9 - Patologice  - ruptură de claviculă în urma unui accident de maşină 9 &!amenul obiectiv  - stare generală alterată 9 - facies congestionat pe partea stângă 9 - ganglioni limfatici  superficiali , nepalpabili 9 - ţesut conuctiv bine reprezentat 9 - sistem osos  articulaţii mobile 9 - aparat cardio-vascular  ).'.-1#@A%mmKg , '.4.- * A minut 9 zgomote cardiace ritmice , aria matităţii cardiace în limite normale 9 - aparat digestiv  tranzit intestina prezent 9 - aparat uro-genital  loe renale libere 9 ●
-frecventă respiraţiilor  /# respiraţiiAminut 9 - matitate în treimea inferioară a "emitoracelui stâng 9 - vibraţii vocal crescute ca intensitate 9 - murmur vezicular diminuat 9 &!amenul clinic şi anamnestic indică diagnosticul de penumonie lobară stângă . Pentru susţinerea acestuia se indică următoarele e!aminări  (#

- radiografia pulmonară pune în evidenţă opacitatea omogenă de formă triung"iulară , cu vârful spre "il şi baza la periferia lobului stâng - e!amenul sputei  - frotiu  frecvente leucocite 9 - bacteriologic  pneumococ 9 - e!amenul urinii indică  - macroscopic 5 urini "ipercrome 9 - glucoză 5 absentă 9 - reacţie acidă 9 - urobilinogen normal . W &!amene bioc"imice şi "ematologice  'naliza 1.
4alori la #.1.#1#

4alori la #%.1.#1#

-leucocite

1/6Amm

1@Amm

-eozinofile

#0

10

-bazofile

,10

-

-limfocite

#@ 0

#%0

-monocite 1,10 6,1 0 #.4.;.K. 1+mmA1" 1@mmA1" /.Kemoglobina 1#,@ gr0 1# gr0 6.'cid uric @6 mg0 @.Cree ,@( mgAdl %. Jlicemie 1/@ mg0 11 mg0 ● )ratamentul efectuat în cursul spitalizării a constat în  -Penicilină 5 1 C2A%" 9 - Paracetamol 5 #!1tb.Azi 9 - Erofimen 5 1 flacon 9 - $iazepam 1 tb. seara la nevoie 9 - Biofilin 5 1 fiolăAzi 9 - Polivitamine 5 # cpAzi - 'lgocalmin 5 1 fiolă Azi . ● &valuarea asistentei medicale –

P!+ 8# 9+-$;$-#

#.1.#1# 5 #%.1.#1# (/


- nevoia de a evita pericolele 9 - nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 9 - nevoia de a menţine tegumentele curate şi integer 9 - nevoia de a elimina .

CONCLUZII CELOR TREI CAZURI : Pneumonia pneumococică este o boală cu debut brusc , cu evoluţie tipică ,  prezentând ca principale simptome  -febră 7/+-6 ] 8 continuă , în platou 9 - ung"i toracic retrosternal sau retromamelar 9 - tuse cu e!pectotaţie muco-purulentă 9 &!amenul radiologic reprezintă un criteriu de certitudine al diagnosticului evidenţiind, de cele mai multe ori , opacitatea triung"iulara la nivelul segmentului sau lobului afectat . Dn funcţie de teren , vârstă şi tratament , evoluţia bolii poate fi spre vindecare sau complicare . Dn conformitate cu tematica lucrării de diplomă am avut de îngriit trei bolnavi cu  pneumonie pneumococică .

CAZUL I. Pacientul '.B. , în vârstă de 6@ de ani s-a internat la data @.#.#1# cu următoarele manifestări  frison , febră 7/+ ]8 , ung"i toracic , senzaţie de sufocare , cefalee , tuse uscată, c"inuitoare , transpiraţii abundente , ameţeli , cefalee , inapetanţă , graţuri , insomnii , slăbiciune . Dn urma e!amenului clinic şi de laborator este pus diagnosticul de pneumonie lobară stângă . Dn timpul spitalizării i-am acordat îngriire medicală conform planului de îngriire elaborat iniţial , respectând tratamentul prescris de medic . &voluţia pacientului s-a produs conform aşteptărilor , spre vindecare , fără complicaţii, pacientul plecând din spital ameliorat . (@


CAZUL II. Pacientul B.;. în vârstă de %@ ani s-a internat pentru tratarea unei  pneumonii lobare drepte . $atorită îngriirilor medicale acordate şi terapiei medicamentoase prescrise de medic evoluţia a fost favorabilă iar simptomele 7 febră , frison, ung"i toracic , transpiraţii abundente , oboseală , slăbiciune , an!ietate , insomnie , sete , senzaţie de sufocare , ameţeli , cefalee , tuse c"inuitoare , e!pectoraţie muco-purulentă 8 au dispărut , pacientul  prezentând la e!ternare stare generală bună . ;e recomandă  - revenirea la control peste 1@ zile 9 - =! pulmonar de control 9 - respectarea repaosului fizic 9 - continuarea tratamentului .

CAZUL III . $oamna 3.J. , în vârstă de /@ de ani s-a internat prezentând următoarele simptome -febra 9 - tuse cu e!pectoraţie muco-purulentă 9 - frison9 - durere la nivelul toracelui stâng 9 - ameţeli , cefalee 9 - inapetenţă , greţuri , vărsături 9 - transpiraţii 9 - slăbiciune , insomnie . Dn urma anamnezei şi a e!amenelor effectuate se comfirmă diagnosticul de  pneumonie lombară stângă . $atorită îngriirilor medicale şi urmării cu stricteţe a tratamentului medicamentos , bolnava pleacă ameliorată din punct de vedere fizic .