UNIVESITATEA UNIV ESITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAV SUCE AVA A FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Departamentul de Specialitate cu Proil P!i"opeda#o#ic
Inteli#en$a emo$ional%
Profesor îndrumător: Lec Lect. t. un univ iv.. dr. dr. Maxi Maxim m Ioan Ioan
Studentă:* Cole Colesn sniu iucc Miha Mihael elaa
** Nivel I, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice
CUPRINS RE&UMAT'''''''''''''''''''''''''''''' () INTELI*ENŢA EM+ŢI+NAL, ŞI M,SURAREA EI ()() Deini$ia inteli#en$ei emo$ionale''''''''''''''''') ()()() Conceptele caracteri!tice ale inteli#en$ei emo$ionale''''''''))) . ()/) M%!urarea inteli#en$ei emo$ionale'''''''''''''''') 0 ()/)() I1 2i E1'''''''''''''''''''''''''')))) 0 ()/)/) Scala 3ar4+n E14I )''''''''''''''''''''')))) 0 ()/)5) Scara multiactorial% de m%!urare a inteli#en$ei emo$ionale 6SMIETM7))) 8
/) DESPRE INTELI*ENŢE ŞI EDUCAŢIE /)( Teoria inteli#en$elor multiple))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 9 /)/ Inteli#en$a emo$ional%: teoria inteli#en$elor multiple 2i educa$ia)))))))))))))))))) ; /)5 Implica$iile educa$ionale ale teorii inteli#en$ei emo$ionale))))))))))))))))))))))))))))) (( /)5)( Pro#rama Ştiin$ei Sinelui)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) (( 5) 3I3LI+*RAFIE))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) (5
RE&UMAT În lucrarea de faţă sunt re!entate" în rimul su#caitol" cele mai cunoscute definiţii ale inteli$enţei emoţionale. %cestea au fost date de Ma&er 'i Solome&" (ar)n 'i +oleman. Cei dint,i definesc inteli$enţa emoţională ca fiind -caacitatea de a ercee emoţiile" de a accesa 'i $enera emoţii astfel înc,t să vină în sriinul $,ndirii" de a înţele$e emoţiile 'i semnificaţia acestora 'i de a re$la în mod eficient emotivitatea" entru a determina îm#unătăţirea evoluţiei emoţionale 'i intelectuale- /Steven 0. Stein" 1o2ard 3. (oo4" 5667" .89. (ar)n consideră că inteli$enţa emoţională este ;o $amă de atitudini" cometenţe 'i calităţi ne)co$nitive care ot influenţa caacitatea unei ersoane de a reu'i să facă faţă resiunilor 'i solicitărilor mediului- /i#idem. În cartea lui
M. Scala Multifactorială de Măsurare a Inteli$enţei 3moţionale /SMI3 >M este un test de a#ilitate conceut entru măsurarea următoarelor atru ramuri ale modelului de a#ilităţi ale inteli$enţei emoţionale descris de Ma&er si Salove&: identificarea emoţiilor" folosirea emoţiilor" înţele$erea emoţiilor" controlul emoţiilor. Scala (ar)n 3?)I este unul din cele mai cunoscute instrumente de măsură inteli$enţei emoţionale la ora actuală. Se alică ersoanelor cu v,rsta este 8@ ani. >im de administrare: 76 minute" de ti auto)evaluare. În cel de al doilea caitol am vor#it desre teoria inteli$enţelor multile ale lui +ardner. %cestea sunt: inteli$enţa lin$vistică" inteli$enţa lo$ico)matematică" inteli$enţa mu!icală" inteli$enţa motrică 'i 4ineste!ică" inteli$enţa saţială" inteli$enţa interersonală" inteli$enţa intraersonală" inteli$enţa naturalistă" inteli$enţa siriruală" inteli$enţa existenţială. În artea de final a lucrării am vor#it desre ro$ramul 'colar 'i neaunsurile acestuia. Ideal ar fi ca ro$ramul 'colar să includă !ilnic activităţi entru de!voltarea a#ilitaţilor sociale: ocuri în echia entru a învăţa să cooere!e" ocuri de rol rin care coiii sau tinerii intră în ielea altor ersonae 'i învaţă lecţia ematiei" activităţi care le cresc încrederea în sine 'i care le îm#unătăţesc a#ilităţile de comunicare. 3ste evident" însă" că sistemul de învăţăm,nt de stat cu 76 de elevi în fiecare clasă" nu oate oferi sriin entru de!voltarea emoţională a tuturor.
Cun ceilal$i Mane
!
I1 2i E1)
CAPIT+LUL I () INTELI*ENŢA EM+ŢI+NAL, ŞI M,SURAREA EI
()( Deinirea inteli#en$ei emo$ionale
Concetele cheie ale inteli$enţei emoţionale sunt: înţele$erea mai #ună a roriilor emoţii $estionarea eficientă a emoţiilor 'i cre'terea calităţii vieţii" înţele$erea mai #ună a celor din ur 'i un confort ridicat în relaţiile interumane" recum 'i crearea de relaţii mai #une la toate nivelele cu cei din ur 'i cre'terea roductivităţii" odată cu îm#unătăţirea ima$inii ersonale. Conform cercetărilor statistice" comonenta emoţională este de două ori mai imortantă dec,t a#ilităţile tehnice sau intelectuale. ermenul de inteli$enţă emoţională este unul relativ recent" adotat 'i definit în 8AA6 de către 0ohn /0ac4 Ma&er 'i Peter Solove& ca fiind-caacitatea de a ercee emoţiile" de a accesa 'i $enera emoţii astfel înc,t să vină în sriinul $,ndirii" de a înţele$e emoţiile 'i semnificaţia acestora 'i de a re$la în mod eficient emotivitatea" entru a determina îm#unătăţirea evoluţiei emoţionale 'i intelectuale- /Steven 0. Stein" 1o2ard 3. (oo4" 5667" .89.
"
()()() Conceptele caracteri!tice ale inteli#en$ei emotionale În cartea lui
Cunoa2terea emo$iilor per!onale) ere!intă caacitatea de ;con'tienti!are de sine) recunoa'terea unui sentiment atunci când el apare” ) este iatra de temelie a inteli$enţei emoţionale.- / n ceilal$i. Cei care s,nt ematici s,nt mai atenţi la semnalele sociale su#tile ce indică de ce au nevoie sau ce vor ceilalţi. re#uie menţionat fatul că oamenii au caacităţi diferite în fiecare dintre direcţiile menţionate mai sus. Dnii î'i ot stă,ni mai #ine roria nelini'te" dar ot fi relativ incaa#ili să calme!e e altcineva la suărare. idee înt,lnită la +oleman 'i care nu a fost unanim accetată de cercetători este aceea conform căreia lisurile la nivelul caacităţilor emoţionale ot fi
#
remediate: ;în mare măsură" în toate aceste direcţii contea!ă o#iceiurile 'i reacţiile" care" atunci c,nd se face efortul cuvenit" ot fi îm#unătăţite- /
()/ M%!urarea inteli#en$ei emo$ionale ()/)( I1 !i E1 I? măsoară #a!a informaţională individuală a unei ersoane E memoria" voca#ularul" 'i coordonare vi!uală 'i motorie a acesteia. 3? se referă la domeniul intraersonal" domeniul interersonal" domeniul adati#ilităţii" domeniul controlării stresului 'i domeniul stării $enerale" fiecare cu comonentele sale" duă cum urmea!ă: 8. domeniul intraersonal /caacitatea de auto)cunoa'tere 'i auto)control: con'tiinţa emoţională de sine /caacitatea ersoanei de a recunoa'te cum se simte într)un anume fel" 'i imactul comortamentului său asura altor ersoane" caracterul asertiv /asertivitatea" indeendenţa /caacitatea de auto)control 'i autodirecţionare" resectul de sine /cunoa'terea unctelor forte 'i a celor vulnera#ile" stima de sine" îmlinirea de sine /recunoa'terea roriului otenţial. 5. domeniul interersonal /caacitatea de a interacţiona 'i cola#ora cu alte ersoane: ematia" resonsa#ilitatea socială" relaţiile interersonale /atitudinea de a construi 'i menţine relaţii. 7. domeniul adati#ilităţii: testarea realităţii /caacitatea ersoanei de a vedea lucrurile a'a cum sunt 'i nu cum 'i)ar dori să fie" flexi#ilitatea /adatarea sentimentelor" $,ndurilor 'i acţiunilor e măsura schim#ării condiţiilor" soluţionarea ro#lemelor. 9. domeniul controlării stresului: toleranţa la stres" controlul imulsurilor. =. domeniul stării $enerale: otimismul" fericirea.
()/)/) Scala 3ar4+n E14i Inventarul emoţional (ar)n este unul din cele mai cunoscute instrumente de măsură a inteli$enţei emoţionale la ora actuală. Se alică ersoanelor cu v,rsta este 8@ ani. >im de administrare: 76 minute" de ti auto)evaluare. Inventarul emoţional (ar)n constă din 877 de itemi care evaluea!ă: ) cunoa'terea emoţională rorie ) asertivitatea ) stima de sine ) auto)actuali!area ) ematia ) relaţiile interersonale ) resonsa#ilitatea socială ) re!olvarea de ro#leme ) flexi#ilitatea ) testarea realităţii ) toleranţa la stress ) controlul imulsurilor ) otimismul $
)fericirea Se comletea!ă ;răsun!,nd la fiecare între#are cu o variantă din cinci" ele variind de la ;nu este ca!ul meu- ,nă la ;adevărat-. Fiecare dintre tretele menţionate are scorul roriu" la fel 'i cele = domenii. În final se o#ţine un scor total. Similar unui test I?" 'i acesta varia!ă în urul cifrei 866" la fel ca 'i scorurile entru fiecare dintre domenii 'i trete- / Steven 0. Stein" 1o2ard 3. (oo4" 5667" .57. e!ultatele testului oferă informaţii e trei niveluri diferite: ) cum se comortă o ersoană în ansam#lu" comarativ cu restul oamenilorB ) cum se situea!ă ersoana anali!ată în fiecare dintre cele = domeniiB ) cum se comortă în fiecare dintre cele 8= trete.
()/)5) Scara multiactorial% de m%!urare a inteli#en$ei emo$ionale 6SMIETM7 Scala Multifactorială de Măsurare a Inteli$enţei 3moţionale /SMI3 >M este un test de a#ilitate conceut entru măsurarea următoarelor atru ramuri ale modelului de a#ilităţi ale inteli$enţei emoţionale descris de Ma&er si Salove&: Identificarea emoţiilor ) a#ilitatea de a recunoa'te cum te simţi tu 'i cei din urul tău. Folosirea emoţiilor ) a#ilitatea de a $enera emoţii" 'i aoi motive entru aceste emoţii. Întele$erea emoţiilor ) a#ilitatea de a întele$e emoţiile comlexe recum 'i GlanţurileG emoţionale" cum evoluea!ă emoţiile de la un stadiu la altul. Controlul emoţiilor ) a#ilitate ce îţi ermite să lucre!i cu emoţiile interne c,t si ale altor ersoane. %cest test necesită 56)7= minute entru a fi comletat 'i evaluea!ă a#ilităţile în ceea ce rive'te inteli$enţa emotională er total c,t si e cele atru ramuri secifice.
%
CAPIT+LUL II DESPRE INTELI*ENŢE ŞI EDUCAŢIE
/)( Teoria inteli#en$elor multiple
În cea mai imortantă carte a sa" HInteli$enţele Multile-" u#licată în anii 8A6" 1o2ard +ardner su$erea!ă că ar exista c,teva tiuri distincte de inteli$enţe la oameni: IJ>3LI+3JK% LIJ+IS>IC: %ceasta imlică sensi#ilitatea la lim#aul scris 'i vor#it" a#ilitatea de a învăţa lim#i străine 'i caacitatea de a folosi lim#aul entru a atin$e anumite scouri. %vocaţii" oratorii" scriitorii 'i oeţii sunt ersoane cu inteli$enţă lin$vistică mare. IJ>3LI+3JK% L+IC)M%>3M%>IC: %ceasta imlică a#ilitatea de a anali!a ro#lemele în mod lo$ic" îndelini oeraţii matematice 'i investi$a su#iecte 'tiinţifice. Matematicienii" lo$icienii 'i oamenii de 'tiinţă dau dovadă de inteli$enţă lo$ico)matematică. +ardner scrie că aceste două tiuri de inteli$enţă ar a fi cele mai valori!ate in sistemul de învăţămant. Drmătoarele trei tiuri de inteli$enţă sunt nota#ile în mod deose#it în domeniul artelor. IJ>3LI+3JK% MDNIC%L: %cest ti de inteli$enţă se referă la a#ilităţile în comunerea" redarea 'i arecierea modelelor mu!icale. +ardner afirma în cartea sa că ;dintre toate darurile cu care un individ este în!estrat" nici unul nu se manifestă mai devreme dec,t talentul mu!ical-. IJ>3LI+3J>% M>IC OI IJ3S>3NIC: %cesta se referă la otenţialul unei ersoane de a)'i utili!a între$ul cor sau ărţi ale corului entru a re!olva ro#leme sau confecţiona roduse. În tim ce este evident că dansatorii" actorii 'i sortivii au o mare inteli$enţă de acest ti" +ardner su$erea!ă că aceasta este imortantă 'i entru me'te'u$ari" chirur$i" cercetători de to" mecanici 'i alte rofesii din domeniul tehnic. IJ>3LI+3JK% SP%KI%L: %ceasta arată otenţialul de a recunoa'te 'i maniula caracteristici saţiale lar$i /de ex. navi$atorii 'i iloţii" ca 'i caracteristici saţiale extrem de fine /de ex. scultorii" chirur$ii" arti'tii $rafici" arhitecţii. IJ>3LI+3JK% IJ>3P3SJ%L: %ceasta denotă caacitatea unei ersoane de a înţele$e intenţiile" motivaţiile 'i dorinţele altor ersoane" 'i de a lucra în mod eficient cu alţi oameni /oamenii din v,n!ări" rofesorii 'i liderii olitici au nevoie de o mare inteli$enţă interersonală.
&
IJ>3LI+3J>% IJ>%P3SJ%L%: %ceasta se refera la caacitatea de autointele$ere si autocunoastere a dorintelor" temerilor si caacitatilor ersonale" si folosirea acestor informatii entru re$larea roriei vieti. C,ţiva ani mai t,r!iu" duă aariţia rimei versiuni a QInteli$enţelor MultileR +ardner a anali!at osi#ilitatea evidenţierii altor trei forme de inteli$enţă" inclu!,nd : IJ>3LI+3JK% J%>D%LIS>: Se alică acelor ersoane cu o mare cunoa'tere a lumii vii /de ex. a#ilitatea de a identifica multe secii de floră si faună. 3le notea!ă că de'i mulţi coii arată un interes timuriu entru animale 'i dino!auri" doar c,ţiva arată un interes ronunţat 'i continuu entru mediul natural. IJ>3LI+3JK% SPII>D%L: 3LI+3JK% 3IS>3JKI%L: %ceasta" se are" este a#ilitatea de locali!are a unei ersoane în ;cele mai îndeartate colţuri ale cosmosului E infinitul 'i infinite!imalul-. Printre exemlele oferite de +ardner se numară caacitatea de a întele$e semnificaţia vieţii" rostul morţii" soarta ultimă a lumilor fi!ice 'i siholo$ice 'i exerienţa iu#irii cosmice" neconditionate.
/)/ Inteli#en$a emo$ional%: teoria inteli#en$elor multiple 2i educa$ia Sistemul educaţional une în mod tradiţional accentul e cele trei activităţi fundamentale ) scris" citit" socotit ) toate caracteristice emisferei st,n$i /dominată de raţionalitate" exclu!,nd aroae educarea facultăţilor emisferei drete care este sediul ima$inaţiei" orientării saţiale" decodării mu!icii" culorii" ritmului" creativităţii /dominanta sa fiind intuiţia. Strate$ia celor care un în ractică modelul inteli$enţelor multile descoerit de +ardner se axea!ă asura identificării rofilului cometenţelor fire'ti ale coilului" un,nd accent e unctele tari 'i încerc,nd să îi dea autor în unctele lui sla#e. Coilul este atras în !onele în care se an$aea!ă în mod sontan" adică" în esenţă" care îi lac" această asiune iniţială ut,nd determina reu'ite de cel mai înalt nivel într)un anumit domeniu. 3ducaţia #a!ată e inteli$enţa emoţională orne'te de la fatul că totalitatea acţiunilor noastre ne ermite să creăm un echili#ru mai sănătos în 'coală 'i în relaţiile cu elevii. %cţiunile noastre tre#uie să ună accent e imortanţa sentimentelor 'i să ne aută să ne ţinem su# control emoţiile" în loc să acţionăm imulsiv sau să ne lăsăm cole'iţi de sentimente. Pentru unii coii" viaţa este dură 'i nesi$urăB entru alţii" este lină de tensiune. În am#ele ca!uri" a)'i ierde controlul oate însemna ierderea unor dreturi" ierderea unor activităţi extra'colare sau de îndrumare. Coiii au nevoie de un mediu o!itiv" care le oferă numeroase oortunităţi. 3ducaţia #a!ată e inteli$enţa emoţională orne'te de la fatul că totalitatea acţiunilor noastre ne ermite să creăm un echili#ru mai sănătos în relaţiile cu coiii rin accentuarea imortanţei sentimentelor 'i rin controlul emoţiilor. Caacitatea de a recunoa'te 'i de a face faţă emoţiilor duce la erformanţe mai mari la 'coală" în muncă 'i în relaţiile interumane. '
În educatia #a!ata e inteli$enţă emoţională coiii învaţă să)'i recunoască 'i să)'i $estione!e emoţiile" să le transună în vor#e 'i să le folosească în avantaul lor" consolid,nd relaţii autentice cu sine 'i cu cei din ur. Coilăria 'i adolescenţa s,nt ferestre de oortunitate entru a se forma o#iceiurile emoţionale esenţiale care vor domina întrea$a existenţă. Familia este rima 'coală a emoţiilor. În acest mediu intim" coiii învaţă să recunoască at,t emoţiile rorii" c,t 'i reacţiile celorlalţi la emoţiile lor. >ot în familie învaţă rima dată 'i cum să îţi alea$ă reacţiile la emoţii 'i stări afective. În educaţia inteli$enţei emoţionale se vor#e'te adesea desre concetul de amrentă emoţională sau desre rocesul de somati!are. %cest roces se referă la stimulii e care ni)i transmite corul nostru atunci c,nd simte că ierde controlul sau c,nd ie'im din !ona de confort. Ideal ar fi ca ro$ramul 'colar să includă !ilnic activităţi entru de!voltarea a#ilitaţilor sociale: ocuri în echia entru a învăţa să cooere!e" ocuri de rol rin care coiii sau tinerii intră în ielea altor ersonae 'i învaţă lecţia ematiei" activităţi care le cresc încrederea în sine 'i care le îm#unătăţesc a#ilităţile de comunicare. 3ste evident" însă" că sistemul de învăţăm,nt de stat cu 76 de elevi în fiecare clasă" nu oate oferi sriin entru de!voltarea emoţională a tuturor. Multe cadre didactice nu sunt familiari!ate cu noile metode interactive e care învăţarea comortamentelor o!itive socio)emoţionale" le cere. 3le se tem că aceste metode vor duce la de!ordine 'i ierderea controlului clasei.
()
'i resurse de a le de!volta caacităţile" în secial inteli$enţa emoţională" cea mai valoroasă achi!iţie e care se ot #a!a oric,nd în viitor.
/)5 Implica$iile educa$ionale ale teorii inteli#en$ei emo$ionale Creatoarea ro$ramei unei disciline care să de!volte cometenţele cheie ale inteli$enţei emoţionale este aren Stone McCo2en" fondatoare a Jueva School. %ceasta consideră că nu tre#uiesă existe o #re'ă între de!voltarea co$nitivă 'i cea afectivă. Su#iectele referate în cadrul noii disciline /înt,lnită su# diferite denumiri: 'tiinţa sinelui"de!voltare socială" caacităţi necesare în viaţă" studiul social 'i emoţional sunt reluate din viaţa cotidiană" rin discutarea unor ca!uri reale care îi reocuă e coii: neînţele$erile care ot de$enera în acte violente" suferinţa de a fi mar$inali!aţi" neutinţa în faţa e'ecului" invidia" m,nia. Stă,nireade sine se #a!ea!ă e înţele$erea a ceea ce se află în satele unui sentiment" recum 'i asumarea resonsa#ilităţii faţă de comortamentul tău.
/)5)( Pro#rama Ştiin$ei Sinelui Princialele comonente: 8.Con'tienti!area de sine E a o#serva roria ersoană 'i a recunoa'te sentimentele ersonaleB crearea unui voca#ular al sentimentelorB cunoa'terea relaţiei dintre $,nduri" sentimente 'i reacţii. 5.Luarea de hotăr,ri ersonale E a examina acţiunile 'i a cunoa'te consecinţele lorB aflarea dacăla #a!a unei acţiuni se află un $,nd sau un sentimentB 7.%dministrarea sentimentelor E a surave$he ;dialo$ul cu sine- entru a detecta mesaelene$ativeB înţele$erea a ceea ce se află în satele unui sentiment ((
9.Stă,nirea stresului =.3matia @.Comunicarea U.%utode!văluirea .%ccetarea de sine A.ăsunderea ersonală 86.%firmarea 88.
Bibliografe (
(+ -R./N, Revuen, emoţională , traducere ucureşti, )((3
P-R01R, 23-3 4ame53 Manual de inteligenţă de -le6andra Cor7, 1ditura Curtea 8ec9e,
+ 1LI-S, 43 :aurice, ;/I-S, 13 Steven, FRI12L-N21R, S3 rian3 Inteligenţa emoţională în eucaţia copiilor , taducere de -ndreea Ro5emarie Lutic, 1ditura Curtea 8ec9e, ucureşti, )(3 !+ o?ard3 Forţa inteli=enţei emoţionale, traducere de :onica Sibine5cu, 1ditura -ll@a, ucureşti, ))!3
htt:VV222.casutama$icienilor.roVft4VdocsVteoriaWinteli$entelorWmultileWaWluiWho2ardW$ardner. df htt:VV222.scri#d.comVdocV76U6U@5=VInteli$enXCXA(a)emoXCXA(ionalXC9X7 htt:VV222.diane.roV5688V6=Vce)este)inteli$enta)emotionala.html htt:VVro.scri#d.comVdocV=AA9U9==V
(!
