Intelig Inteligen ența emoțională ională în leaders leadership hip Tutunaru Tutunaru Alina Universitatea “ Ovidius”, Facultatea de Științe Ecomonice Emoţiile bine examinate, bine canalizate şi bine folosite duc la creşterea creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune şi la o reducere reducere generală a stresului. Inteligenţă emoţională poţi să o ai - asta înseamnă un potenţial; ceea ce trebuie să dezvolţi este competenţa emoţională, deci să începi să pui în practică din inteligenţa pe care o ai dea şi să nu o ţii la păstrare. păstrare. !amenii cu competenţe emoţionale crescute acţionează mai bine dec"t cei cu inteligenţă emoţională scăzută în situaţii dificile pentru o companie; ei g"ndesc mai clar şi g"ndesc constructiv în situaţii-limită sau c"nd lucrează lucrează sub presiune, au griă de ei şi de ceilalţi # clienţi, colegi, subordonaţi, interacţionează interacţionează uşor în ec$ipă. %copul %copul lucrării lucrării & Inteligenț a emoț ională în leaders$ leaders$ip' ip' îl prezintă prezintă în primul primul r"nd, dorinț a de aprofundar aprofundaree a acestui acestui domeni domeniu u mai puț in aborda abordatt ș i în al doilea doilea r"nd r"nd , conș tienti tientizar zarea ea import importan anț ei dezvol dezvoltăr tării ii intelig inteligen enț ei emoționale într-o într-o organiza organizaț ie. !biect !biective ivele le gener generale ale urmăr urmăres escc defini definire rea a ș i întele înteleger gerea ea termen termenulu uluii de inteli inteligen gentă tă emoț ională ională prin prin prezentarea prezentarea unor situaț ii reale din organizaț ie, care au legătură cu recunoaș terea propriilor stări sufleteș ti ale celorlalți, precum precum ș i învă învăț area modului în care acestea pot fi folosite. (utem defini pe scurt inteligenţa emoţională, ca fiind imaginea creată at"t despre sine, c"t şi despre ceilalţi. Importanţa dezvoltării acesteia este mai puţin cunoscută. )ar oare c"t de importantă este inteligenţa emoţională în viaţă şi în organizaţie* ! competenţă competenţă emoţională emoţională crescută crescută permite managerilor managerilor,, liderilor liderilor şi altor profesio profesionişti nişti să crească crească performanţele într-o într-o organizaţie, să transforme transforme organizaţia organizaţia în +emploer of c$oice+ - companie pentru care care oamenii talentaţi se bat să lucreze - să crească numărul iniţiativelor de sc$imbare organizaţională, să se descurce mai bine în situaţiile complexe şi să reţină reţină în organizaţie oamenii oamenii talentaţi. Inteligenţa emoţională este elementul care diferenţiază liderii de ceilalţi colegi şi îi aută în obţinerea succesului. $e emotions lead to t$e increase of performance, to better inter-$uman relations and to a general decrease of t$e stress if t$e are examined good, if t$e are directed properl and if t$e emotions are used in t$e rig$t a. /ou can $ave t$e emotional intelligence - t$is means a potential; it is t$e emotional competence t$at ou must to develop t$at is $ ou $ave to practice t$e intelligence t$at ou alread $ave and do not 0eep it. (eople it$ increased increased emotional competence act better in difficult situations for a compan t$an t$ose it$ a decreased decreased level of emotional emotional competence competence;; t$e t$in0 more clearl clearl and constructive constructive in limit situations situations or $en t$e or0 under pressure, t$e ta0e care of t$em selves and of t$e ot$ers - clients, colleagues, subordinates, t$e are good for team or0. 1irst of all t$e obect of t$e proect +Emotional intelligence in leaders$ip+ is represented b t$e illing of t$e profound stud of t$is domain t$at is less searc$ed and secondl it is t$e understanding of t$e importance of emotional intelligence development in an organization. $e general obectives are to define and to understand t$e term of emotional intelligence b presenting real situations from t$e organization $ic$ lead to t$e recognition of t$e personal mood of ot$er persons and also to learn $o t$ese can be used. %$ortl t$e emotional intelligence can be defined as t$e image2or impression3 created about our self as ell as t$e image about ot$ers. $e $e importance of t$e emotional intelligence intelligence development is less 0non. 4eall, $o important is t$e emotional intelligence intelligence in life and in t$e organization* organization* 5n increased increased emotional competence allos t$e managers, leaders and ot$er professionals professionals to rise t$e performances in an organization, to transform t$e organization in +emploer of c$oice+ - a compan t$at t$e talented people are competing to or0 for- to increase t$e number of t$e initiative for an organizational c$ange, to manage better t$e complex situations and 2to $ave t$e abilit3 to 0eep t $e talented people in t$e organization. $e emotional intelligence is t$e element $ic$ differentiate t$e leaders from t$e ot$er colleagues and it $elps t$em to be successful.
Emoție,
Inteligen Inteligență, Competen Competență, Leaders Leadership, hip, Individ, Individ, Organiza Organizație.
1
INTO!U"EE ”#A $N"E%UT A FO&T E'OȚIA(” ) #*F* "E#INE
Ni s-a spus mereu să nu ne exprimăm emo țiile, mai ales în publi, pentru ă asta înseamnă imaturitate. Ni s-a spus ă omul este o !iință rațională. "um apar deodată niște oameni , are ne spun ă omul este o !iință emoțională, a oriare alta de pe aest păm#nt. $e ine să redem% $#nă de ur#nd, emoțiile erau onsiderate eva, de are trebuie să sapi, daă vrei să nu ai neplăeri. "zi se știe ă emoțiile pot !i eduate și ă bene!iiile obținute în urma aestui proes sunt enorme. Inteligența emoțională rede!inește imaginea despre lume și om. "zi știm ă emoțiile sunt ele mai importante resurse ale omului. "m ales aeastă temă, atrasă !iind de noutatea aestui subiet și de !aptul ă inteligența emoțională este înă un onept extrem de mediatizat, în oident, supus unor numeroase ontroverse între reunosuți speialiști din diverse domenii & management orgonizațional, leadership, psihologie, soiologie. 'opul lurării ( Inteligența emoțională în leadership) îl prezintă în primul r#nd, dorința de apro!undare a aestui domeniu mai puțin abordat și în al doilea r#nd , on știentizarea importanței dezvoltării inteligenței emoționale într-o organizație. Obietivele generale urmăres de!inirea și întelegerea termenului de inteligentă emoțională prin prezentarea unor situații reale din organizație, are au legătură u reunoa șterea propriilor stări su!letești ale elorlalț i, preum și învăț area modului în are aestea pot !i !olosite. 'peialiștii din *om#nia sunt înă la stadiul de !amiliarizare u aest onept, puține !iind !irmele de onsultanță în management sau rerutare are susțin programe de dezvoltare a inteligenței emoționale, preum și mai puține la număr !iind organizațiile, are on știentizează impatul eestuia în onduerea unei a!aeri. $entru a !ae o miă introduere în temă, putem de!ini pe surt inteligen+a emo+ională, a !iind imaginea reată at#t despre sine, #t i despre eilal+i. Importan+a dezvoltării aesteia este mai pu+in unosută. ar oare #t de importantă este inteligen+a emo+ională în via+ă i în organiza+ie% ei multe persoane sunt de părere ă testele I ar previziona mai bine ob+inerea pe viitor a suesului, în realitate multe studii au demonstrat !aptul ă inteligen+a emo+ională /oaă un rol mult mai important de#t inteletul în ob+inerea suesului at#t în via+ă, #t i la loul de mună. 0ai preis, un om de sues are nevoie de 123 inteligen+ă emo+ională i doar 423 intelet. 5n timp e inteletul ne a/ută să rezolvăm probleme, să !aem alule sau să proesăm in!orma ții, inteligența emoțională ne permite să !im mai reativi și să ne !olosim emoțiile pentru a ne rezolva problemele. Inteligența emoțională este abilitatea de a perepe și exprima , de a simila emoții în g#ndire, de a înțelege prisma emoțiilor, și de a regla emoțiile proprii și ale altora. 5mi dores a aeastă lurare să aduă un plus de valoare in!orma țiilor unosute p#nă aum.
2
NOȚIUNI +ENEA#E %IIN! INTE#I+EN ȚA E'O ȚIONA#- ȘI #EA!E&.I%U# espre arta onduerii putem găsi re!erin+e importante înă la !iloso!ii 6reiei "ntie. $e măsură e timpul tree, omul, un !el de Cirrostratus al piramidei evoluției, e tot mai sus, mai înalt, mai transparent. $entru a obține o întelegere mai bună a indivizilor umani și pentru a prezie mai bine aptitudinea lor de a se adapta u sues la erin țele mediului, este neesar să pășim dinolo de limitele evaluărilor ognitive. aă, în seolul treut inteligența era măsurată u a/utorul oe!iientului de inteligentă, are înera să uanti!ie apaitatea și !unționalitatea ognitivă, atualmente se dorește extinderea modului în are înțelegem oneptul de inteligen ță umană. "st!el, inteligența emoțională adue argumente noi în !avoarea aestei idei.
7n lider este el are vede mai mult de#t eilal+i, are vede mai departe de#t eilal+i i are vede înaintea elorlal+i. Liderul este o persoană are la un moment dat i într-un anumit lo, prin a+iunile sale modi!iă, orientează sau ontrolează atitudinile i omportamentele altora, adesea numi+i seondan+i Liderul este prin de!ini+ie un inovator, are, avînd înva+ătura treutului, trăiete în prezent, u un ohi în viitor. 86arren 7ennis 9
Capaitatea unui leader, a unui adru de onduere de a determina un grup de persoane de a onlura u aesta în realizarea unui obietiv pe baza puterniei lor impliări a!etive i opera+ionale, este desemnată prin leadership. Ce este leadership-ul% Leadership-ul răm#ne înă un onept greu de expliat. Este tiut ă există i ă are o mare in!luen+ă asupra per!orma+ei umane, dar dimensiunile spei!ie munii nu pot !i desrise u uurin+ă. Leadership-ul poate !i în+eles a un atribut al unei pozi+ii ierarhie în organiza+ie, o arateristiă a unei persoane, un proes de mobilizare si antrenare a personalului într-o anumită dire+ie, o apaitate de mobilizare sau o ategorie de omportament. Leadership-ul este onsiderat i un proes soial de shimb în are liderul dă eva elor e-l urmează. "est proes are trei variabile& liderul, ei e-l urmează i situa+ia. Contribu+ia liderului la proesul de leadership este reprezentată de personalitatea, motiva+iile, ompetentele i legitimitatea lui. Cei e-l urmează, adu, la r#ndul lor, aportul personalită+ii, motiva+iilor, ompeten+elor i asteptărilor lor la situa+ia respetivă. 'itua+ia are anumite resurse, sarini de o natură, struturi soiale i reguli spei!ie, o istorie proprie. Liderii de sues am mai mult de#t istețime analitiă. Ei au eea e se heamă inteligență emoțională. Inteligența emoțională este ( abilitatea de a perepe și exprima , de a simila emo ții în g#ndire, de a înțelege prisma emoțiilor, și de a regla emoțiile proprii și ale altora.): Inteligența emoțională este abilitatea de a înura/a oamenii, de a îi !ae să lureze împreună, și de ai motiva să dea tot e au mai bun pentru realizarea unui anumit sop. e aeea , mai multe studii au lasi!iat inteligența emoțională a !iind ea mai importantă ompetență de bază are determină suesul unei ompanii. ( 0anagerii trebuie să înere să învețe în permanen ță despre propria lor situație. 5n aest sens , autounoașterea este esen țială): 1 8 'alove;, 0a;er, Caruso 4222 4elation of an 5bilit 8easure of Emotional Intelligence to (ersonalit9
1
1 8 ănăiață I.,
3
'orate și $laton onsiderau ă inteligența îi permite omului să înțeleagă ordinea lumii și de a se ondue pe sine însuși, iar o?ard 6ardner, reputatul speialist în psohologie eduațională de la >arvard, există nu unul i șapte tipuri de inteligență emoțională
Inteligență spațială Inteligență /ineste0icăInteligență mu0icală
INTE#I+ENȚE'OȚIONA#Inteligență lingvistică
Inteligență logico) matematică
Inteligență interpersonală
Inteligență intrapersonală
@ig. : Aipuri de inteligență emoțională 2%ursa9 :ardner, oard <==> # 1rames of 8ind9 $e $eor of 8ultiple Intelligences3
Inteligență spațială = apaitatea de a vedea struturi și !orme u preizie. Cei are posedă aest tip de inteligență se exprimă !oarte ușor prin desene, !otogra!ii sau sulpturi. Inteligență Binesteziă - apaitatea de a utiliza orpul u preizie, oordon#nd mișările !oarte bine și în aelași timp put#nd să înțeleagă rapid toate nuanțele unei mișări. Inteligență muzială = apaitatea de a identi!ia stilul unui ompositor și de a reunoa ște diverse partituri muziale. Inteligență lingvistiă = apaitatea de a învăța !oarte u șor o limbă străină sau de a dezvolta un voabular !oarte bogat. Inteligență logio- matematiă = apaitatea de a rezolva u ușurin ță probleme și de a te simți !oarte on!ortabil atuni #nd se lurează u numere."easta este ea are determină obținerea unor soruri !oarte mari la testele are măsoară oe!iientul de inteligență traditional.
4
Inteligență interpersonală și ea intrapersonală = apaitățile , are te a/ută să în țelegi sentimentele elor din /ur și respetive să îți înțelegi propriile sentimente."estea sunt responsabile în bună măsură de ele 12 3 ale suesului organizational.
Inteligența emoțională este un alt!el de istețime.Este puterea de a aționa sub presiune, înrederea de a onstrui relații !rutuase, ura/ul de a lua deizii și viziunea de a rea viitorul. Inteligența emoțională este în legătură u leadership și reativitate, și este o abilitate are poate !i învățată. Constă în puterea de a onștientiza sentimentele și de a identi!ia sursa lor. 5n ontinuare este prezentat adrul ompeten+elor emo+ionale, prezentat de aniel 6oleman în artea sa (orBing ?ith Emotional Intelligene) 8:DD19&: Aabel : Cadrul ompeten+elor emo+ionale
"O'%ETEN1E %E&ONA#E Auto)cunoa2tere î+i ontientizezi propriile emo+ii i motivul aestora po+i !ae legatura între eea e sim+i, g#ndeti, zii i !ai Contiin+a emo+ională tii are dintre sentimente î+i pot a!eta per!orman+ele te ghidezi după valori i obietive personale î+i tii puntele tari i slabe "uto-evaluare înve+i din experien+ele anterioare preisă eti deshis spre !eed-baB, perspetive noi, eti auto-didat tii să te !ai observabil ai prezen+ă de spirit 5nredere de ai puterea să sus+ii anumite lururi în are rezi dar are nu sunt sine îmbră+iate de ma/oritatea lumii apabil să iei deizii, în iuda unor presiuni sau inertitudini Auto)reglare î+i po+i depăi uor pornirile impulsive sau !rustrările "utoontrol î+i po+i păstra almul hiar i în ele mai tensionate momente g#ndeti i te po+i onentra hiar i sub presiune a+ionezi eti i impeabil î+i #tigi înrederea prin autentiitate i originalitate emn de î+i reunoti propriile greeli înredere sus+ii anumite prinipii în are rezi, hiar daă nu sunt îmbră+iate de restul ma/orită+ii î+i iei anga/amente i î+i +ii promisiunile Continiozitat te sim+i responsabil pentru atingerea obietivelor personale e eti organizat în mună po+i !ae mai multe lururi deodată, eti !lexibil în priorită+i "daptabilitate î+i adaptezi a+iunile on!orm mediului de des!ăurare eti !lexibil în perep+ia anumitor evenimente Inovativitate au+i idei noi din mai multe surse găseti solu+ii originale generezi idei noi • • • • • • • • •
•
• • • • • • •
• • • • • •
•
• •
1 1 aniel 6oleman în artea sa (orBing ?ith Emotional Intelligene) 8:DD19
5
•
ai o perspetivă modernă asupra lururilor
Auto)motivare •
"mbi+ie
• • • •
Impliare
•
• •
Ini+iativă
• • •
Optimism
• •
eti orientat spre rezultate, dorind să-+i atingi obietivele i standardele stabilite î+i propui obietive îndrăzne+e i î+i asumi risuri au+i orie in!orma+ie pentru solu+ii noi înve+i um să-+i îmbunătă+eti per!orman+ele !ai uor sari!iii personale pentru binele grupului te on!ormezi valorilor i redin+elor grupului atuni #nd iei deizii sau !ai anumite alegeri au+i neînetat oportunită+i pentru atingerea obietivelor de grup identi!ii imediat oportunită+ile î+i urmăreti obietivele p#nă la extrem trei peste reguli #nd e vorba de atingerea obietivelor ai apaitatea să-i mobilizezi i pe eilal+i persiti în iuda obstaolelor sau greută+ilor are apar lurezi g#ndindu-te la sues, nu la posibilitatea de a grei
FCu alte uvinte, sunt multe drumuri spre exelen+ăF, spune aniel 6oleman, arăt#nd ă, orium, seturile-heie de ompeten+e emo+ionale erute de la anga/a+i di!eră de la o ompanie la alta i de la o industrie la alta. F'e redea odată despre omponen+ele inteligen+ei emo+ionale ă Fe bine daă le areF un lider în a!aeri dar aum tim ă, pentru a ob+ine per!orman+e, aestea sunt ingrediente pe are Ftrebuie să le aibăF, onluzionează 6oleman. Inteligența emoțională este abilitatea de a !olosi emo țiile într-un mod pozitiv și onstrutiv în relație u eilalți, de a ști să interaționezi u oamenii într-un !el are să îi atragă de partea ta, nu să-i îndepărteze de tine, de a- ți reunoaște propria stare emo țională și a reunoa ște starea emoțională a elorlalți. Este vorba despre a ști să !ai alegerile potrivite pe moment, pentru a interaționa bine u ei din /ur, despre a ști să tratezi oamenii într-un mod pozitiv și onstrutiv.
"E"ET-I !E EFEIN1- A&U%A INTE#I+EN1EI E'O1IONA#E
Interesul tot mai ridiat mani!estat !a+ă de rolul oneptului de inteligen+ă emo+ională în managementul organiza+iilor a rezultat în realizarea unor teste onsiderate de re!erin+ă. "estea au la bază, în speial, ini+iativa unor unosu+i speialiti ameriani, însă i dorin+a unor mari ompanii de a evalua aest onept în adrul propriilor organiza+ii. 5n eea urmează, voi înera să uprind metodele de testare utilizate în realizarea aestor eretări, preum i onluziile la are s-a a/uns în urma lor.
"ompetențele emoționale și per3ecțiunea leadership)ului la 4ohnson54ohnson 5n urma unui artiol apărut în >ar?ard
întreprinse asupra di!eren+elor dintre marii lideri i ei de un nivel mediu. 6oleman spunea ă, din puntul lui de vedere, auto-unoaterea reprezintă !undamentul ompeten+elor emo+ionale, adiă apaitatea unei persoane de a-i unoate propriile punte slabe i tari, preum i per!eta în+elegere a !atorilor sau situa+iilor are determină anumite emo+ii :. 5nzestrat u o ast!el de abilitate, individul îi poate stăp#ni mult mai bine emo+iile i omportamentul, !iind mult mai apabil în a se rela+iona la al+i oameni sau în adrul unor sisteme. 7na dintre valorile ompaniei !iind eduarea leadership-ului, onduerea GGCC deide realizarea unor eretări are aveau a obietiv importan+a inteligen+ei emo+ionale în di!eritele nivele de onduere ale organiza+iei. Ceretările sunt extinse pe !iliale ale ompaniei din JK de +ări, uprinz#nd un număr de :22 de anga/a+i. 'tudiul a !ost ompus din :1J de întrebări are îmbinau modelul ompeten+elor de leadership ale GGCC 8'tandards !or Leadership - 'OL9 i inventarul ompeten+elor emo+ionale 8Emotional Competene Inventor; - ECI9 ale lui aniel 6oleman i *ihard
15% 40% 20%
25%
JM1 de manageri au !ost seleta+i aleator din s#nul !ilialelor GGCC, dintre are& MM3 bărba+i, M3 !emei. 'ele+ia pe regiuni a avut următoarea distribu+ie& "meria de Nord Europa "sia și "!ria "meria Latină Condi+iile erau a partiipan+ii să !i de+inut minim doi ani o pozi+ie de onduere în ompanie i să vorbeasă !luent limba engleză. *ezultatele eretărilor au avut a bază de pornire mai multe topii& inteligen+a emo+ională i stilul per!ormant de a ondue, inteligen+a emo+ională i liderii u poten+ial ridiat, inteligen+a emo+ională i sexul, inteligen+a emo+ională i di!eren+ele pe regiuni, inteligen+a emo+ională i di!eritele arii !un+ionale. Iată e onluzii au reieit în urma studiului& Inteligen6a emo6ională 2i stilul per3ormant de a conduce 'tudiul a relevat !aptul ă există o legătură puterniă între liderii per!orman+i i ompeten+ele emo+ionale, eea e sus+ine ideea eretătorilor ă abilită+ile soiale, emo+ionale i rela+ionale 1
1
aniel 6oleman, :DD1, &6$at 8a0es a ?eader*' 7
8inteligen+a emo+ională9 sunt !atori ai leadership-ului per!ormant. Iată are sunt ompeten+ele el mai bine subliniate de rezultatul studiului, ompeten+e are de!ines ei mai buni onduători& înrederea de sine, ambi+ia, dezvoltarea elorlal+i, adaptabilitate, in!luen+ă i leadership. Inteligen6a emo6ională 2i liderii cu poten6ial ridicat Conluziile pe aeastă topiă au !ost extrase din studiul întreprins asupra indivizilor are de+ineau a responsabilitate prinipală e!etuarea de rapoarte asupra anga/a+ilor sau asigurarea unei suesiuni în !irmă. "etia au !ost ei mai în măsură să o!ere rezultate onludente, prin prisma oupa+iei spei!ie de observare i identi!iare a poten+ialului în anga/a+i. '-a a/uns la onluzia ă liderii u poten+ial ridiat sunt arateriza+i în prinipal de ompeten+e preum& auto-unoatere, auto-reglare i abilită+i soiale. Inteligen6a emo6ională 2i se7ul ei di!eren+ele identi!iate în azul per!orman+ei i a poten+ialului sunt mult mai multe, #teva dintre onluziile extrase pe aeastă topiă ar merita amintite. in puntul de vedere al olegilor, evaluarea relevă ă prinipalele di!eren+e între ele două sexe sunt identi!iate în adrul următoarelor ompeten+e emo+ionale& ontiin+a de sine, ontiniozitate, dezvoltarea elorlal+i, asertivitate i omuniare. $rivit din puntul de vedere al superiorilor, prinipalele di!eren+e ale subalternilor de sexe di!erite au !ost identi!iate în adrul adaptabilită+ii i asertivită+ii, punta/ul el mai mare !iind primit de ătre !emei. Ceretările relativ la di!eren+ierea per!orman+elor în onduere pe ele două sexe sugerează ă aestea există într-o măsură !oarte miă. 5n aelai timp, alte studii au relevat !aptul ă din puntul de vedere al subordona+ilor aeste di!eren+e sunt la !el de mii. $rivite din aest punt de vedere, rezultatul studiilor e!etuate de GGCC nu !a alteva de#t să su+ină onluziile anterioare. Cu toate aestea, un studiu realizat de ătre Eagl; H Gohnson în anul :DD2 arată !aptul ă !elul de a ondue di!eră într-o anumită măsură la !emei i bărba+i. "st!el, !emeile ar avea mult mai bine dezvoltate abilită+ile soiale în eea e este desris de ătre autori a (interesul pentru oamenii din /ur). @emeile tind să !ie desrise a mult mai prietenoase, plăute i sensibile. in nou, studiul de la GGCC on!irmă aest luru, punta/ul el mai mare la multe dintre ompeten+ele soiale i interpersonale !iind mult mai ridiat în azul !emeilor. Inteligen6a emo6ională 2i di3eren6ele pe regiuni $rivitor la aeastă topiă, rezultatele nu au !ost onludente. Inteligen6a emo6ională 2i di3eritele arii 3unc6ionale Ca i în azul topiii anterioare, rezultatele nu au !ost onludente, în prinipal datorită !aptului ă numărul de persoane hestionate nu a !ost su!iient pentru !ieare dintre ariile !un+ionale. Arebuie re+inute #teva aspete ale impatului aestui studiu asupra ompaniei GohnsonHGohnsons Consumer Companies, aeasta oper#nd #teva modi!iări asupra politiilor de rerutare a personalului i a per!orman+elor în management& •
•
0odelul de leadership al ompaniei 8'OL9 a !ost modi!iat pentru a on+ine i ompeten+ele emo+ionale are lipseau p#nă în ael moment. "est luru a avut o importan+ă onsiderabilă în politia organiza+iei av#nd în vedere ă aest instrument, împreună u iziunea i alorile ompaniei reprezentau !undamentul proeselor de rerutare i dezvoltare. 7n model nou de test de tipul !eedbaB de J2 de grade a !ost oneput, aesta !iind pus la dispozi+ia tuturor anga/a+ilor pentru a-i putea evalua nivelul per!orman+elor i pentru a putea primi s!aturi pentru îmbunătă+irea aestora.
8
•
•
'-a îneput dezvoltarea unor programe de dezvoltare i eduare în toate !ilialele din lume ale GGCC, av#nd a obietiv !amiliarizarea anga/a+ilor u oneptul de inteligen+ă emo+ională. E!orturile pentru sus+inerea i dezvoltarea aestui onept au devenit una dintre priorită+ile ehipelor de onduere ale organiza+iei.
Emo+iile bine examinate, bine analizate i bine !olosite du la reterea per!orman+ei, la rela+ii interumane mai bune i la o reduere generală a stresului. FInteligen+ă emo+ională po+i să o ai - asta înseamnă un poten+ial eea e trebuie să dezvol+i este ompeten+a emo+ională, dei să înepi să pui în pratiă din inteligen+a pe are o ai de/a i să nu o +ii la păstrareF:. O ompeten+ă emo+ională resută permite managerilor, liderilor i altor pro!esioniti să reasă per!orman+ele într-o organiza+ie, să trans!orme organiza+ia în Femplo;er o! hoieF ompanie pentru are oamenii talenta+i se bat să lureze - să reasă numărul ini+iativelor de shimbare organiza+ională, să se desure mai bine în situa+iile omplexe i să re+ină în organiza+ie oamenii talenta+i.
"ON"#U8II *edusă la esență, inteligen ța emo țională are trei omponente & unoa șterea propriilor emo ții, (gestionarea) aestora și înțelegerea, și luarea în onsiderare a emo țiilor elorlal ți. $resupun#nd ă emoțiile sunt onștientizate în totalitate, în iuda !aptului ă unele dintre ele spun despre noi diverse lururi pe are nu am vrea să le auzim, partea ea mai di!iilă este să învă țăm să le gestionăm în mod onstrutiv în vederea atingeriii unui anumit sop. 5n aest proes este esențială înțelegerea !aptului ă orie emo ție are at#t o latură pozitivă, #t și una negativă, iar aest luru este valabil și în azul emoțiilor onsiderate în mod tradițional negative, a șa um ar !i m#nia. aă latura negativă a m#niei este legată de !aptul ă îi îndepărtează pe ei din /ur, tensionează orpul și a!etează rațiunea, latura pozitivă priveste !un ția auto=protetoare pe are aeasta o are pentru individ, preum și apaitatea de a mobiliza la a țiune. e abia după e aeste etape sunt parurse , se poate vorbi de înțelegerea și luarea în onsiderare a emo țiilor elor din /ur. 5n aest sop trei elemente sunt esențiale și ele nu reprezintă o noutate pentru nimeni & asultarea ativă, eea e înseamnă mai mult de#t a a ștepta răbdător să î ți vină r#ndul să spui eva, abilitatea de a interpreta oret limba/ul orpului și , nu în ultimul r#nd, abilitatea de a distinge între di!eritele nuanțe ale emo țiilor unei persoane. oar utilizarea împreună a aestor abilități ne permit să omuniăm e!iient la nivel emoțional u ei din /ur, reept#nd și transmiț#nd at#t latura rațională, #t și ea a!etivă a unui mesa/. Este important a toată lumea să-și gestioneze emo țiile. Nimănui nu-i !ae plăere să stea l#ngă o bombă emoțională, are ar putea (exploada)în orie moment. ar este u at#t mai important pentru lideri să-și ontroleze emoțiile, pentru ă tot eea e !a a!etează mulți al ți oameni. Gonh 0ax?ell spunea ă ( Liderii buni știu #nd să-și exprime emoțiile și #nd nu. 7neori le arată pentru a oamenii lor să simtă eea e simt și ei. ) $entru ă liderii observă mai multe de#t alții și înaintea altora, deseori ei sunt ei are au primii parte de emoții a!erente. In!orm#nd ehipa u e anume simt, o a/ută să vadă eea e văd și ei. 5n onluzie pot spune ă oamenii u ompeten+e emo+ionale resute a+ionează mai bine de#t ei u inteligen+ă emo+ională săzută în situa+ii di!iile pentru o ompanie ei g#ndes 1 1 Cristian $ăuniă, diretor la ompania de onsultan+ă *ight Araining and Consulting din Constan+a 8 @iarul financiar , 42249
9
mai lar i g#ndes onstrutiv în situa+ii-limită sau #nd lurează sub presiune, au gri/ă de ei i de eilal+i = lien+i, olegi, e!i, subordona+i, intera+ionează uor în ehipă. 0anagerii trebuie să ia deizii zi de zi. eiziile bazate pe sentimente puternie, atuni #nd emo+iile nu sunt ontrolate într-un mod onstrutiv, pot !i deizii greite. 0anagerii inteligen+i emo+ional iau deizii bune datorită ontrolului pe are îl au asupra propriilor emo+ii i obietivită+ii on!erite de ătre aeastă ompeten+ă. e !apt, inteligen+a emo+ională este elementul are îi di!eren+iază de eilal+i olegi i îi a/ută în ob+inerea suesului. 6estionarea emoțiilor spune ă trebuie să îi puneți pe al ții = și nu pe voi = pe primul plan #nd vine vorba de emoțiile voastre, de um le veți gestiona și um le ve ți proesa. @ie ă vă am#nați, !ie ă vă a!ișați emoțiile , aest luru nu trebuie !ăut pentru propria mul țumire. Arebuie să vă întrebați & ( e e anume are nevoie ehipa%), și nu & ( Ce mă !ae să mă simt mai bine%)
9I9#IO+AFIE
:* aniel 6oleman, (6or0ing it$ Emotional Intelligence) 8:DD19 4. aniel 6oleman, :DD1, &6$at 8a0es a ?eader*' J. ănăiață I., AB grade' M. 0a;er H 'alove;, :DDJ,) Emotional Intelligence' . $ăuniă Cristian, 8 @iarul financiar , 42249 K. 'alove;, 0a;er, Caruso 4222 P 4elation of an 5bilit 8easure of Emotional Intelligence to (ersonalit' C.
'teven Cove; & Dele trepte ale înț elepciunii'
D. http&QQ???.portal-in!o.roQ :2. http&QQ???.re!erat.ro 11. http&QQ???.sensart.ro
10
