Impactul turismului in Delta Dunarii
Zainescu Iulian Florin, gr 320
REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII Cu o suprafaţă de 2.590 km2, Delta Dunării include atât suprafeţe de uscat (circa 15% din suprafaţă la un nivel normal al celor trei braţe ale Dunării, ce au transformat- o şi o străbat) şi terenuri mlăştinoase cu lacuri şi gârle. Braţele principale ale Dunării - Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor Dunării la Ceatalul Izmail (Chilia în braţul Chilia, braţul Tulcea, acesta din urma bifurcându-se la Ceatalul Sf. Gheorghe în Sulina şi braţul Sf. Gheorghe).
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (ARBDD). Odatã cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (1990) a fost înfiinţatã şi instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unitãţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (ARBDD). Conform Legii 82/1993 cu modificarile şi completarile ulterioare, ARBDD reprezintã o instituţie publicã în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Obiectivele principale urmãrite de ARBDD în gestionarea ecologicã a teritoriului
rezervaţiei sunt:
conservarea şi protectia patrimoniului natural existent; promovarea utilizãrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervaţiei; reconstrucţia ecologicã a zonelor degradate de impactul activitãţilor umane.
ATRIBUŢIILE Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii Administraţia Rezervaţiei are urmãtoarele atribuţii:
a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizând cercetarea ştiinţifică, elaborează strategia de conservare şi redresare şi, dupa aprobarea acesteia de către Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, asigură măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii; b) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzatoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; c) administrează in mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervaţiei şi ia măsuri pentru refacerea şi protecţia unitătilor fizico-geografice componente; organizează şi exercită supravegherea şi controlul modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale în vigoare privind măsurile de protectie stabilite în statutul Administraţiei Rezervaţiei şi alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei; d) în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervaţiei poate solicita instituţi ilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea, potrivit legii, a faptelor savarsite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementarilor legale in vigoare. Institutiile solicitate au obligatia de a raspunde cererii Administratiei Rezervatiei; e) stabileste, impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, regulile de circulatie si acces pe bratele Dunarii pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime, iar pentru canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului regulile de acces si circulatie, exercitand controlul asupra modului de respectare a acestora. Capitania Portului Tulcea si Inspectoratul Politiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administratiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea masurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, in conformitate cu legislatia in vigoare; f) in cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale si cu sectorul privat: - elaboreaza obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila in Rezervatie (Planul de management al Administratiei Rezervatiei), prin care se promoveaza realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu si dezvoltare durabila, in
conformitate cu obiectivele Strategiei nationale pentru protectia mediului, ale Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila si ale Planului national de aderare la Uniunea Europeana; - elaboreaza si pune in aplicare strategii locale pentru mediu si dezvoltare durabila, in conformitate cu obiectivele si recomandarile Agendei 21, ale strategiilor si programelor de actiuni elaborate si puse in aplicare in cadrul Procesului Mediu pentru Europa; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, asigurand integritatea dimensiunii de mediu si a cerintelor ecologice in politicile si strategiile zonale si locale privind planificarea utilizarii, organizarea si amenajarea teritoriului si a asezarilor umane, cu luarea in considerare a structurii si valorii capitalului natural din teritoriu si utilizarea acestuia pe principiile dezvoltarii durabile; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si a programelor pentru protejarea intereselor populatiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor pentru apararea impotriva inundatiilor si a catastrofelor; g) emite acordul si autorizatia de mediu pentru desfasurarea activitatilor in perimetrul Rezervatiei de catre persoanele fizice si juridice, in conditiile legii si in concordanta cu cerintele conservarii biodiversitatii si a structurilor ecologice specifice, incluzand si procedurile de stabilire a obligatiilor de mediu in procesul de privatizare; h) evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop in care elaboreaza si pune in aplicare reglementari privind valorificarea resurselor naturale regenerabile si a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie; i) poate concesiona, in conditiile legii, activitatile de valorificare a resurselor naturale regenerabile si de utilizare a terenurilor, in scopul desfasurarii de activitati economice; j) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie;
k) sustine si impune prin mijloacele prevazute de lege, in special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de productie si de consum, in sensul utilizarii durabile a resurselor materiale si energetice si al reducerii impactului negativ asupra mediului; l) participa, potrivit atributiilor si competentelor legale, la elaborarea si punerea in aplicare a programelor si proiectelor de cooperare cu organismele interne si internationale in context transfrontier, regional si international; m) elaboreaza si publica rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei; n) actioneaza prin toate mijloacele prevazute de lege si pe intregul teritoriu al Rezervatiei pentru protectia si ameliorarea starii mediului si a calitatii vietii, cu luarea in considerare a necesitatii punerii in aplicare pe plan local a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte, precum si pentru realizarea obiectivelor, programelor si planurilor de actiune dezvoltate in baza acestor conventii si acorduri; o) incurajeaza si dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societatii civile, cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu institutiile publice sau private care militeaza in interesul sustinerii si atingerii obiectivelor pentru mediu si dezvoltare durabila; p) organizeaza activitati cu scop instructiv, formativ si educational, asigura informarea curenta a populatiei si a autoritatilor locale cu privire la starea si evolutia calitatii mediului in Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media si publica materiale avand ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populatiei si a comunitatilor locale in sustinerea si aplicarea masurilor privind protectia mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate si ameliorarea calitatii vietii, combaterea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei salbatice in perioadele de prohibitie; q) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea actiunilor perturbatoare; r) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii; s) conlucreaza cu Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare.
4.2.Conceptul de REZERVAŢIE A BIOSFEREI
Biosfera este învelisul scoartei terestre, al apelor si al atmosferei pe care se desfãsoarã
viata si care suferã modificãri sub actiunea omului. Rezervaţiile biosferei reprezintã teritorii ocrotite care conservã integralitatea, functionalitatea si alte însusiri naturale ale unor ecosisteme naturale, care prin existenta lor contribuie la regenerarea continuã ale resurselor fundamentale ale biosferei si în care populatia reprezintã o componentã integrantã. Denumirea de rezervatie a biosferei a fost adoptatã în cadrul Programului "Omul si Biosfera" lansat în 1971 de cãtre UNESCO, pentru a promova si demonstra relatiile armonioase dintre oameni si mediul înconjurãtor. Managementul unei rezervatii a biosferei trebuie sã îndeplineascã douã conditii principale: (1) are trei obiective esentiale: conservarea ecosistemelor naturale si a resurselor genetice, promovarea cercetãrii; instruirii si educatiei pentru protectia mediului înconjurãtor; sprijinirea populatiei si economiei locale. (2) este constientã asupra oportunitãtilor de armonizare a cerintelor complementare si adeseori conflictuale ale celor trei obiective esentiale, elaborând o schemã de zonare a rezervatiei cuprinzând cel putin trei categorii: zone strict protejate, consacrate conservãrii unor ecosisteme si a resurselor sale genetice valoroase; zone tampon , care asigurã atenuarea impactului antropic asupra zonelor strict protejate si unde sunt încurajate unele activitãti economice traditionale ale populatiei locale; zone de tranzitie, care asigurã legãtura dintre rezervatie si procesele de dezvoltare socio-economicã regionalã.
Impactul turismului in regiune: Turismul este, prin natura sa, legat de aproape toate celelalte sectoare socio-economice ale societăţii actuale. Aceasta este şi situaţia specifică pentru Delta Dunării. În acest caz, datorită faptului că delta formează un areal ecologic vulnerabil, impactul turismului este resimţit la nivel economic, al aşezărilor umane şi habitatelor animale, în ceea ce priveşte echilibrul ecologic de toate tipurile, în sistemele de transport, chiar la nivelul întregii societăţi. Deoarece turismul este motorul de dezvoltare, este necesar a se acorda o atenţie specială consecinţelor acestei activităţi asupra tuturor celorlalte sectoare ale societăţii.
Dintre efectele negative ce pot fi generate de prezenţa turiştilor putem enumera: . Apariţia de drumuri (şi deteriorarea lor)
. Zone de campare (şi deteriorarea structurilor)
. Deşeuri
. Aglomerări
. Drumuri şi vehicule pentru recreere
. Efecte ale trecerii turmelor de animale prin anumite zone
. Probleme cu deşeurile generate de populaţie
. Tulburarea vieţii sălbatice, impactul asupra habitatului
. Poluarea apei (fizică sau biologică)
. Supradezvoltarea
. Buruieni, ciuperci şi specii exotice
. Deşeuri solide şi rezultate din activitatea omului
. Vandalism cultural
. Ambarcaţiuni care distrug bancurile de nisip şi malurile
. Pierderea habitatului
. Emisii şi poluarea aerului
. Colectarea lemnelor de foc
. Impact vizual şi sonor
. Pescuit în exces, pescuit al puietului
. Impact asupra vegetaţiei
. Efecte negative asupra dunelor/bancurilor de nisip
. Compactarea sau eroziunea solului
. Creşterea riscului la incendii
. Afectarea siturilor arheologice
. Distrugerea terenului (prin acţiunea repetată a oamenilor sau cailor)
4.3.Structura şi obiectivele cadrului strategic teoretic propus
Cadrul strategic este structurat în: componente generice de dezvoltare, obiective strategice şi acţiuni prioritare. Există un număr de 5 componente generice de dezvoltare după cum urmează: 1. Susţinerea activă a conservării naturii şi durabilităţii ecologice precum şi a valorilor socio culturale la nivelul comunităţilor locale 2. Dezvoltarea produselor durabile, de Eco- produse şi a managementului resurselor naturale 3. Activitatea de turism durabil şi ecoturism - dezvoltare şi management 4. Infrastructura turismului durabil şi ecoturismului Activitatea de turism durabil şi ecoturism - dezvoltare şi management
Presupune:
facilitarea stabilirii celor mai înalte standarde specifi ce activităţii turistice, dezvoltarea şi implementarea celui mai potrivit sistem de certifi care şi acreditare, îmbunătăţirea ofertei ecoturistice, eficientizarea educaţiei ecoturistice, la nivelul tuturor grupelor ţintă, examinarea necesităţilor de ordin economic ale partenerilor şi oper atorilor din ecoturism, dezvoltarea unor metode/soluţii prin care se poate menţine viabilitate atât la nivel individual cât şi în asociaţii.
Infrastructura turismului durabil şi ecoturismului
În cadrul acestei componente se urmăreşte încurajarea (şi acolo unde este cazul reglementarea) design-ului potrivit şi amplasării conforme cu principiile durabilităţii şi conservării ecologice a infrastructurii construite, astfel încât impactul vizitatorilor asupra resurselor naturale să fie minim. În acelaşi timp să permită accesul acestora la o educaţie ecologică consistentă şi în concordanţă cu obiectivele bio-regionale.
Presupune la nivel de componentă strategică încurajarea unei prezentări etice a ofertei de produse ecoturistice în vederea satisfacer ii aşteptărilor vizitatorilor în concordanţă cu nivelurile cererii şi ofertei.
Plan de acţiune(pentru diminuarea şi controlarea impactului turismului asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării) Premise
Prin Hotărârea Guvernului nr. 413/2004 a fost înfi inţată Autoritatea Naţională pentru Turism în structura căreia a fost inclusă şi Direcţia Generală Autorizare. În urma eforturilor depuse s-a stabilit în linii mari o strategie de urmat bazată pe trei elemente principale :
elaborarea strategiei de ecoturism, cadru teoretic din punctul de vedere al autorităţii guvernamentale de turism ; prezentarea acesteia tuturor factorilor interesaţi şi organizarea unor dezbateri pentru a afla opiniile acestora ; efectuarea primelor demersuri pe plan internaţional pentru stabilirea unui parteneriat în vederea continuării elaborării strategiei.
Acţiuni desfăşurate
În vederea aplicării prevederilor art.6 din Hotărârea Guvernului nr.230/2003 privind elaborarea strategiei de dezvoltare a ecoturismului în rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi naturale, în conformitate cu principiile de conservare a biodiversităţii şi de utilizare durabilă a resurselor naturale şi în concordanţă cu Programul naţional de dezvoltare a produselor turistice, program care include şi Programul Ecoturism înRomânia, Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Direcţia Generală Autorizare a derulat până în prezent următoarele activităţi: Organizarea primelor discuţii cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere; Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geografie pentru elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare ;
Elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic; Dezbaterea strategiei cu reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Academiei Române şi Autoritatea Naţională pentru Turism, în data de 13 septembrie 2004; Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale, directorilor agenţiilor de turism, unităţilor hoteliere şi de alimentaţie publică din judeţul Tulcea, în 17 septembrie 2004; Organizarea unei întâlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în data de 07 octombrie 2004. Scopul acţiunii l-a constituit corectarea aspectelor privind strategia de dezvoltare ecoturistică a României. La întâlnire au participat pe lângă reprezentanţii menţionaţi anterior şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale naţionale şi internaţionale din domeniul ecoturismului şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism; Organizarea a două seminare cu tema „Strategia de dezvoltare ecoturistică a României”, în perioada 25-28 octombrie 2004 în Parcul Naţional Retezat la Cabana Cheile Buţii şi în Parcul Naţional Apuseni la Albac - Pensiunea Perla Arieşului şi au reunit reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor , Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Academiei Române, Institutului Naţional de Cercetare, Dezvoltare în Turism, asociaţiilor neguvernamentale de ecoturism, specialişti din cadrul Facultăţii de Geografie-Universitatea Bucureşti, ai Academiei de Studii Economice Bucureşti, reprezentanţi ai Administraţiei Parcului Natural Apuseni şi Parcului Naţional Retezat, ai autorităţilor locale, precum şi operatori din domeniul turismului; Editarea unei broşuri „Strategia de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare“. Scopul acţiunilor desfăşurate este prezentarea şi dezbaterea cadrului teoretic pentru crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistică a României. Acţiuni viitoare
a) Traducerea în limba engleză a broşurii „Strategia de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare“ aşa cum este gândit din punctul de vedere al autorităţii de turism; b) Stabilirea unui parteneriat cu Organizaţia Mondială a Turismului, respectiv cu toţi factorii interesaţi din România în vederea elaborării în forma finală a strategiei de ecoturism.
Bibliografie: Wikipedia.org
Ruxandra-Melina Petrescu-Mag, Protectia mediului in contextul dezvoltarii durabile, editura Bioflux, Cluj-Napoca, 2011
