Critica constructiv În societatea noastr deseori se confund utilizarea sau sensul conceptelor de moral i critic.Astfel, conceptul de moral este definit ca ansamblul normelor, regulilor, principiilor care ajutla relaionarea între oameni, fiind i o form a contiinei morale. Pe cînd conceptul de criticimlic în sine reguli care atenioneaz atenioneaz înclcarea înclcarea normelor normelor morale. morale. Este greit expresia Äa Äa face face mo mora ral l´, ´, deoarece morala reprezint reguli, norme, dar este corect expresia Äa face critic´.Important de clarificat c exist critic constructiv i critic destructiv. Ceea ce noi percepem prin a face moral are sensul de critic destructiv. Ceea ce prezint interes pentru noi este cdac studenii vor fi învai s realizeze critica constructiv vor rezol va problema dar nu vorr ataca persoana.Critica vo persoana.Critica constructiv constructiv se concretizeaz concretizeaz în respectarea respectarea câtorva reguli [ Gândea 1998, pp. 15-16]1) Critica se începe cu o vorb bun , sau compliment. Acest lucru va dovedi faptul c dvs. nusuntei suprat pe altcineva, sau avei vre-o problem personal i v descrcai pe persoana careo criticai. Vorba bun, sau complimentul va descrca atmosfera i va face comunicarea maieficient.2) ÄAtacarea" problemei i nu a persoanei . Problema noastr este c atunci cînd o persoanîntîrzie, sau nu este pregtit etc., noi atacm persoana prin expresia Ä tu ´3) Exprimarea descriptiv i nu evaluativ, reflect faptul c cel care critic trebuie s descriecomportamentul realizat i nu s evalueze, de aceea în loc de Ä tu eti un lenos ´, se accept Ä m deranjeaz faptul c ai întîrziat eri la ora 8.20´. 4) Referire la specific, concret i nu global, general . Tendina de generalizare: Ätu întotdeaunaîntîrzii´, sau Ätu nu doar întîrzii ci i nu învei´, provoac conflict intern i extern, deoarece celcriticat nu percepe ce se dorete de la sine, ba i se vorbete de o problem, ba de alta i atuncicînd ne axm pe o problem ea poate fi soluionat. Îns cînd ne axm pe mai multe problemeodat nu soluionm nici una. De aceea se cere ca cel care critic s fie concret, clar i specific:ÄM deranjeaz faptul c ai întîrziat pe data de 16 la o ra 9.35, ieri la ora 8.15 i azi la ora8.2 0´5) Explicarea consecinelor atît pentru grup cît i pentru sine . S u b a l t e r n u l p o a t e s n u c o n t i e n t i z e ze c o n s e c i n e l e întrzierii, deaceea este important de prezentat care s u n t c o n s e c i n e l e : î n t î r z ie i e r e a d v s . p o a t e fi f i p r e l u a t d e 3 0 de de st u d e n i i l a c ar e în t rz i a i, p oa t e fi prelu eluat i de cole coleggii dv dvss. care sun untt pedagog pedagogii ca i dvs. dvs. în consec consecin in studeni studeniii se angajea angajeaz z la 30de 30de or gani ga niza zai iii un unde de
vor aplica acelai comportament ± întîrzierea. Rezult c universitateanoastr pregtete specialiti care s întîrzie ± imaginea universitii are de suferit. Dac vor fispuse cele relatate de mai sus, subalternul îi va modifica comportamentul.6) Aflarea cauzei comportamentului sau a problemei. De obicei exist tendina de a întreba careeste cauza la început. Dar cine nu a întrziat niciodat? Atunci cînd întîrzii fiecare se gîndete cd a c f a f i î n t r e b a t , p r e g t e t e o s c u z . D e aceea la început prezentm consecinelecomportamentului, apoi ne interesm de cauz, pentru a vedea în ce const problema i cum putem s-o soluionm pentru a nu se repeta.7) Validarea interlocutorului - recunoaterea importanei lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprim sau de sistemul su de valori. Tendina de a propune soluii îi descrie pefiecare, mai ales în a se prezenta a fi expert, dar interlocutorul care s-a lovit de o problem poatecunoate mai bine i soluia, binevenit este s întrebm interlocutorul nostru ce prere are despre problema respectiv i cum crede c e mai bine de soluionat.8) Congruena în comportamentele de comunicare. Cererea prerii despre problema dat ainterlocutorului va prezenta atitudine i respect fa de sine cît i sentiment de echip.9) Asigurarea continuitii în procesul de comunicare, dup propunerea soluiilor din ambele pri, este bine de asigurat interlocutorul c este un angajat apreciat pentru munca care o exerciti mizeaz pe colaborare în continuare. Asumarea rspunderii pentru afirmaiile fcute, pentru pr erile, ideile. Atunci cîndinterlocutorul propune soluia de a nu mai întrzia, de exemplu: nu pot veni la prima or c nuare cine s-mi duc copilul la grdini, deaceea schimbai-mi oralul ca s nu am prima pereche.Atunci este important de a asuma rspundere pentru cele afirmate.11) Ascultare suportiv. Cît de mare nu ar fi problema, este important de a asculta interlocutorul pîn la capt i de a-l susine atunci cînd are probleme, astfel el se va simi ca parte componenta achipei în care activez i va manifesta o atitudine responsabil atît fa de echip cît i fa deactivitatea profesional.Cele unsprezece reguli contureaz o a titudi ne d e consideraie, respect i înelegere fa deinterlocutor, de dorina de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia deînelegere, de apartenen, de prietenie, de protejare a imaginii de sine.Cea de-a unsprezecea regul, ascultarea suportiv, trebuie tratat în mod sp ec i al , ea reprezentând o tehnic esenial atât în interaciunile din cadrul populaiei generale, cât i în procesul de lucru. Managerii întâmpin dificulti în ascultare, în acceptarea punctului de vedereal interlocutorului, deseori i a managerilor i în susinerea opiniei personale.Modul în care se realizeazã ascultarea în cadrul comunicrii suportive trebuie s sugerezeinteresul pentru interlocuitor, convingerea c ceea ce simte i crede interlocutorul este important,c
îi sunt respectate sentimentele, emoiile i gândurile, chiar în cazul dezacorduluí cu punctulsu de vedere, arãtînd convingerea c acesta este important i valid pentru colegi, subordonaiatestând contribuia lui în intercomunicare .Aceeai atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimatã i prin a bilitile de ascultareactivã care se materializeazã în patru principii:1) Oferirea unui rspuns concret2) Înelegerea sentimentelor celorlali3) Manifestarea înelegerii i acceptrii mesajului receptat4) Încurajarea conversaieiAstfel, comportamentul social al omului se manifest prin abiliti de comunicare, empatie,asertivitate, care corelînd cu imaginea de sine, cu sprijinul i realizarea problemelor, pledeaz pentru condiia interuman. Necesitatea utilizrii comunicrii asertive contribue la o exprimarecomplet, cla r ce demonst reaz c astzi comunicarea este considerat ca reprezentând ,,sistemul nervos al societii´. Rezumat în schem
Comunicare ComunicareeticComunicaremanagerialCom. onest itratament corectfa de clieniifirmeiFa decomunitateFa de angajaiFa de acionari
