Capitolul III Efectele migraţiei în România
III. 1 Aspecte pozitive şi negative negative ale migraţiei
Trecând dincolo de perspectiva optimistă si reală în acelaşi timp, ni se afişează matricea, tot reală si inevitabilă, de efecte perverse : Copilul , aşteptând sa vorbească la celular cu Părinţii şi
să primească dulciuri in pacheţel, o îmbătrânire a populaţiei rurale din
România cu efecte incomensurabil de păguboase asupra agriculturii, scăderea natalităţii, creşterea ratei divorţialităţii, agravarea fenomenului de delincvenţă juvenilă, şi, în mod cert, multe altele care vor fi scoase la iveală de timp. “Emigrarea tinerilor compromite, ab initio, ideea de Familie, funcţiile / rolul acesteia într-o societate. Această modificare la nivelul mentalului social este augmentată de o altă modificare ce are loc în sfera a ceea ce înseamnă Copil/Copilărie cu valorile specifice. Separarea părinţilor, emigrarea acestora pentru un ’’trai mai bun’’, declanşează declanşează o răsturnare a valorilor în sens negativ în rîndul Copilului. Conform unui sondaj de opinie realizat pe un eşantion reprezentativ reprezentativ de 5000 elevi cu vârsta vârsta cuprinsă intre 15-18 ani, 36% dintre dintre subiecţii care prezintă prezintă tulburări tulburări de comunicare, comunicare, probleme probleme emoţional emoţionale, e, absenteism absenteism ridicat, atitudine atitudine sfidătoare, rezultate şcolare în scădere-provin din familii ai căror membri sunt emigranţi. Extrapolând, se reclamă cu imperiozitate intervenţia asupra grupului ţintă vizat de acest proiect in vederea vederea minimalizării acestor efecte efecte ale migraţiei forţei de muncă.” muncă.”1 Afirmaţia este susţinută de studii efectuate asupra menajelor monoparentale. Copii din menajele monoparentale au o rată mai ridicată a morbidităţii, rezultate şcolare modeste, mai puţine realizări economice de lungă durată, rata ridicată a comportamentului schimbării şi al integrării europene, vol. 1, 1 Petru Ilut, Laura Nistor, Traian Rotariu, România socială. Drumul schimbării Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005, p. 127
deviant, familiile pe care le întemeiază au o stabilitate scăzută. Consecinţele sunt diferenţiate în raport cu sexul copiilor : băieţii prezintă o rată mai mare a comportamentului deviant in raport cu fetele, în schimb, căsătoriile fetelor au o stabilitate mai scăzută decât a băieţilor. Efectele pozitive ale migraţiei sunt destul de puţine, dintre care amintim:
- înbunătăţi înbunătăţirea rea situaţiei situaţiei financiare financiare a familiei familiei (îmbunătă (îmbunătăţirea ţirea condiţiilo condiţiilorr de locuire, înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată, etc). - posibilitatea de a călători în altă ţară, contactul de altă cultură; Efectele negative ale migraţiei forţei de muncă atât la nivel microsocial cât şi
la nivel macrosoc macrosocial, ial, agravare agravareaa lor odată odată cu exodul forţei forţei de muncă pot conduce conduce la mari disfuncţii sociale şi economice. economice. În sfera socialului efectele se răsfrâng asupra ideii de familie, cadrul in care copilul se află în procesul de socializare primară. În noul context social-economic din ţara noastră modul de existenţă, de a fi şi de a se manifesta, al familiei este denaturat, este modificat de prevalenţa nevoilor economice în scara de valori a individului. Relaţiile de afecti afectivit vitate ate inter/ inter/int intraf rafami amilia lială lă se desfăş desfăşoar oarăă de catev catevaa ori pe lună/a lună/ann prin prin convor convorbir birii telefonice/pachete trimise acasă de cei plecaţi. Separarea familiei, privarea copilului de comunicare normală, de afectivitate primită în mod firesc denaturează socializarea primară a acestuia cu repercusiuni grave asupra socializării secundare şi , implicit, cu disfuncţii in plan social. Emigrarea părinţilor declanşează mai mult sau mai puţin conştient, o malformare a socializării primare a copilului cu efecte grave asupra dimensiunii psiho-socio-afective a acestuia. Conform Conform studiilor efectuate efectuate separarea părinţilor părinţilor în vederea accederii accederii către un trai mai bun prin migrarea în Occident conduce la o creştere a ratei divorţialităţii. Această problemă socială care atentează la funcţionarea normală a societăţii reclamă în mod evident implementarea unui proiect de intervenţie. « În sfera economică se constată un deficit de capital uman, cu precădere in domeniul agricol. Acest aspect este deosebit de grav având în vedere că agricultura din ţara noastră se află la acelaşi nivel cu agricultura din Franţa de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi că România doreşte să devină membră membră a Uniunii Europene practicând practicând o astfel de agricultură. »2 Revărsarea efectelor negative ale migraţiei forţei de muncă asupra acestor domenii importante(social/economic) şi tratarea acestei situaţii cu ignoranţă şi pasivitate nu poate decât să declanşeze declanşeze în mod inevitabil un lanţ interminabil de alte efecte nedorite.In consecintă, implementarea proiectului propus reprezintă o necesitate. Efectele migraţiei forţei de muncă se împânzesc pe o sferă largă, pătrunzând, Românii şi provocările tranziţiei, Bucureşti Editura Nemira, 1999, p. 2 Seba Sebast stia iann Lăză Lăzăro roiu iu,, Feţele schimbării. Românii 97
cu precădere, în domeniile socialului şi economicului. Când spun social, se cere, în mod imperios, să menţionez efectele asupra ideii de familie, ca nucleu al societăţii, să fac apel la ritmul accelerat de scădere a natalităţii şi de creştere a mortalităţii, de scădere demografică, în esenţă. În sfera economică economică se constată constată o scădere scădere a numărului numărului popu populaţie laţieii active active ca efect efect al migraţiei forţei de muncă, o lipsă acută a forţei forţei de muncă calificată calificată/spe /specializ cializată, ată, in diferite sectoare ale economiei. « Fenom Fenomenu enull migraţ migraţiei iei are, are, de aseme asemenea nea,, semnifi semnificat cative ive efecte efecte asupra asupra mentalului social. Astfel, tânărul cuplu oscilează între ideea de a întemeia o familie şi lupta pentru stabilitate financiară, nivel de trai ridicat, obiectiv adesea atins prin migrarea in Occident. »3 Din multitudinea de efecte am încercat să identific Efectul. Într-o primă fază am avut în vedere efectele migraţiei forţei de muncă asupra Copilului, viitorul actor social, viitorul viitorul întemeieto întemeietorr de familie, familie, viitoarea viitoarea forţă de mun muncă, că, copil copil ce se poate dezvolta dezvolta normal normal doar în cadrul Familiei, de care, în contextul de faţă, este privat. Un exemplu frecvent este acela al copilului român român care primeşte afecţiune afecţiune prin telefon, îşi priveşte părinţii părinţii în poze şi asteaptă să primească dulciuri şi, eventual, să treacă rapid peste etapa şcolara şi să plece ’’să câştige bani’’. Situaţia este tragică, cu dimensiuni imposibil de evaluat. Ca atare, am ajuns la concluzia că acest complex de efecte pe termen lung, se reduce, în esenţă, la Economic. Mergând spre concret, se ajunge la migraţia forţei de muncă din mediul rural. ’’Migraţia Circulatorie Circulatorie a Forţei de Muncă Muncă din România’' România’' aparţinând Conform studiului ’’Migraţia
cercetătorului Sebastian Lăzăroiu : în cadrul efectelor migraţiei asupra forţei de muncă se remarcă efecte pozitive precum eliberarea presiunilor şi scăderea subocupării şi şomajului, dar, în acelaşi timp, sunt posibile deficite în unele sectoare uitate, din economie. Agricultura este unul dintre acestea. Studiile din România arată că o bună parte din migranţii circulatorii sunt tinerii tinerii din mediul rural. Chiar pentru o scurtă scurtă perioadă de timp – plecarea plecarea tinerilor tinerilor din sate în străinătate afectează capitalul uman din agricultură. În situatia actuală, există o îmbătrânire a populaţiei rurale din România, cu efecte drastice asupra dezvoltării fermelor individuale, pieţei funciare şi antreprenoriatului agricol. Plecarea tinerilor conduce la un deficit şi mai mare. În consec consecinţ inţă, ă, neinte neinterve rvenţi nţia, a, pasiv pasivita itatea tea în faţa faţa gravel gravelor or conse consecin cinţe ţe ale migraţiei forţei de muncă conduc la augmentarea efectelor amintite anterior şi la disfuncţii in plan social, economic economic si politic.
3 Ibidem, p, 101
III.2 Viitorul familiei
Familia Familia deţine deţine primul primul loc în ierarhia ierarhia diferitelor diferitelor domenii domenii ale vieţii, la diferenţa diferenţa destul de mare de celelate celelate.. Aproximati Aproximativv 85% dintre persoanele persoanele interogat interogatee consideră consideră că familia este foarte importantă în viaţa lor, comparativ, de exemplu, cu un sfert care apreciază că timpul liber sau prietenii sunt foarte importanţi. La polul opus se află politica pe care majoritatea subiecţilor o consideră neimportantă. Munca, domeniu plasat pe locul al doilea şi religia, domeniu plasat pe locul al treilea sunt considerate de asemenea importante sau foarte importante în viaţa individului. Rolul familiei în dezvoltarea economică şi socială a societăţii se manifestă în mai multe direcţii : a) Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determină reproducerea şi dezvoltarea mâinii de lucru. b) Prin intermediul socializării interne, familia exercită din punct de vedere calitativ o influenţă serioasă asupra nivelului de dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a copiilor şi tinerilor, făcând ca noile generaţii sa fie mai bune decât generaţiile precedente, contribuind astfel la dezvoltarea calitativă a populaţiei care, din punct de vedere al dezvoltării calitative a populaţiei este mult mai importantă decât creşterea pur cantitativă a numarului de locuitori. c) Familia este unul dintre principalii factori care asigură menţinerea identităţii culturale naţionale. d) Inegal Inegalita itaţile ţile la nivelu nivelull ma materi terial, al, educaţi educaţiona onall şi cultural cultural al familil famililor or au reperc repercurs ursiun iunii direc directe te asupra asupra fixări fixăriii şi reprod reproduce ucerii rii şi adese adeseaa chiar chiar asupra asupra aprof aprofund undări ăriii inegalităţilor sociale, asupra apariţiei de noi pături sociale. Aceste relaţii generale între familie şi dezvoltarea societătii trebuie totuşi nuanţate. Adaptarea familiei la schimbările din perioada tranziţiei este un proces activ şi relativ autonom; astfel, nu trebuie văzută o cauzalitate strictă de genul: schimbări sociale exterioare –schimbări în interiorul familiei.4 Se const constată ată că ataşam ataşament entul ul faţă faţă de familie familie rămân rămânee foarte foarte ridica ridicat,t, aceas aceasta ta ocupând primul loc în ierarhia de valori şi fiind domeniul care ofera cea mai mare satisfacţie. Totuşi, ar fi de adăugat că satisfacţia faţă de viaţa de familie a înregistrat un uşor declin mai 4 Alex Alexan andr druu D. D. Alb Albu, u, Migraţia forţei de muncă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987, p. 141
ales ales datori datorită tă dificu dificultă ltăţilo ţilorr ma mater terial ialee pe care care le trave traverse rsează ază ma majori joritat tatea ea gospod gospodări ăriilo ilor. r. Principala cauză invocată pentru apariţia problemelor în familie f amilie o reprezintă lipsa de bani. În secol secolul ul XIX se consid consideră eră cã pentru pentru viaţa viaţa subie subiectu ctului lui um uman, an, copilã copilãria ria,, reprezintã reprezintã un segment segment deosebit deosebit de important important,, fapt reflectat în multitudin multitudinea ea abordãril abordãrilor, or, studiilor, scrierilor, domeniilor; în secolul 20 aprecierea importanţei a trecut pe palierul
adolescenţã (între copilãrie şi viaţa adultã) - fenomen complex, care, de multe ori s-a asociat, limitativ, cu „rebeliune", „criza de identitate" etc. În culturi diferite studiile unor autori ca: Jodelet, D. (1989); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1985) au arãtat drept cea mai importantã achiziţie în dezvoltarea copilului : structurarea motivaţiei pentru independenţa şi comunicarea ulterioarã a adolescentului. adolescentului.
accept ptar aree Totoda Totodatã, tã, cerce cercetãr tãrii pertin pertinent entee ocupâ ocupându ndu-se -se de implic implicaţi aţiile ile acce respingere conchid în legãturã cu deficitul de interacţiune, intercomunicare - ca una din situaţiile posibile. Sintetic, abordarea afecţiunii (dragoste pãrinteascã), petrecerea unui volum de timp considerabil împreunã cu minorul, tratarea acestuia cu delicateţe, aplicarea flexibilã a balanţei recompenselor recompenselor mai degrabã decât a critica şi a fi ostil determinã o bunã imagine a pãrinţilor în accepţia copiilor. Dacã, dimpotrivã, copiii sunt respinşi de pãrinţi (reacţiile sunt diferite tatã/fiu, mamã/fiicã) ei au mai multe şanse sã evolueze la pubertate şi adolescenţã spre: delincvenţã, agresivitate, conduite nevrotice, conduite atipice (schizofreniforme). În consecinţã, şansele şansele lor sunt mai reduse de a visa spre conduite civilizate, de a fi prietenoşi, de a avea capacitãţi de comportament civilizat, de a fi cooperanţi, de a purta de grijã altora. Începu Începute te din perspe perspecti ctivã vã socio sociome metric tricã, ã, studii studiile le privin privindd reacţi reacţiile ile copilu copilului lui,, adoles adolesce centu ntului lui în proce procesul sul de interc intercomu omunic nicare are cu adult adultul, ul, cu pãrinţ pãrinţii, ii, cu famili familiaa s-au s-au diversificat. Cercetãrile lui Glueck şi E.T.Glueck (1950), H.G.Elder (1962), T.Smith (1983), Riskin J. & E.Faunce (1976), F.F.Schachter F.F.Schachter (1983),Blok J. & Morrison A. (1981), Freedman, J. (1978) etc., capãtã contur în zone diferite de pe glob, în culturi şi grupuri socio-economice variat structurate. Se degajã câteva câteva idei principale principale pentru stilul în comunicare comunicare pãrinţi/copii, pentru înţelegerea profundã a perioadei adolescenţei: adolescenţei: Pentru adolescent este apreciatã ca
beneficã „supravegherea democraticã". Este de preferat preferat o abordare abordare permisivã, permisivã, egalitarã egalitarã a adolescentului faţã de una autoritarã, de respingere; în alte condiţii minorii nu ezitã sã spunã cã „pãrinţii uitã cã au fost şi ei tineri" şi „nu îşi cunosc limitele". Comportamentul
pãrinţilor pãrinţilor caracterizat caracterizat prin cãldurã afectivã, afectivã, rãsplata rãsplata acordatã acordatã pentru merite. Aceasta are consecinţe favorabile în achiziţionarea de cãtre adolescent a unor itemi structurali ai personalitãţii lui, a independenţei independenţei de a avea avea o identitate, identitate, auto-evaluãrii etc.
În familiile cu dezvoltare normalã adolescenţii sunt mult mai cooperanţi, sunt veseli, învaţã sã spunã glume, sã râdã ţi sã se bucure . S-a constatat cã aceşti
adolescenţi învaţã cu mai multã uţurinţã sã stocheze ţi sã distribuie informaţia, faţã de adolescenţii cu tulburãri de comportament la al cãror viraj pãrinţii şi grupul asistã de multe ori fãrã sã ştie cum şi de ce sã intervinã. Indiferent de forma pe care o are, familia f amilia îndeplineşte în societate câteva funcţii de bază, a căror realizare are valoare progmatică pentru societate şi trebuie cunoscute şi evaluate in formularea politicilor socio-economice. Din natura relaţiilor dintre membri familiei, rezultă şi funcţiile pe care acestea le îndeplinesc. Ele pot fi foarte multe, dar dintre ele enumerăm : -
angaj angajam ament entul ul emoţi emoţiona onal, l, socia sociall şi econo economic mic dint dintre re soţi; soţi;
-
ingriji ingrijirea rea copi copiilo ilor, r, varst varstnic nicilo ilorr şi a rude rudelor lor cu cu defici deficienţ enţe; e;
-
educa educarea rea şi şi socia socializ lizare areaa copii copiilor lor şi şi chiar chiar a părinţ părinţilo ilor; r;
-
prot protec ecţi ţiaa memb membri rilo lorr fami famili liei ei;;
-
realizare realizareaa necesit necesităţilo ăţilorr individu individuale ale de de bază bază ale ale fiecăr fiecărui ui membru membru familiei. familiei. Prioritatea acordată uneia sau alteia dintre funcţii depinde de stadiul vieţii
familia familiale. le. Ele sunt sunt asocia asociate, te, în primul primul rând, rând, cu famili familiaa nuclea nucleară ră standa standard, rd, care care a fost fost prevalentă în societăţile societăţile europene, în special. În formele familiale noi, funcţiile familiei nucleare nu mai sunt realizate decât parţial, la fel ca şi rolurile membrilor familiei standard. Dacă forţele schimbării nu sunt prea distructive, atunci familiile răspund cu surprinzătoare adaptare, iar funcţiile esenţiale ale familiei supravieţuiesc adesea celor mai intense asalturi. În orice formă, disoluţia familiei – uneori afectată de factori sociali şi
economici – poate avea profunde consecinţe pentru membrii familiei , în special când resu resurs rsel elee şi spri sprijin jinul ul nece necesa sarr nu sunt sunt disp dispon onib ibil ile. e. Date Datele le arat aratăă că creş creşte tere reaa pres presiu iuni niii economice creşte riscul disoluţiei maritale. Sărăcia şi şomajul unuia dintre soţi exacerbează riscul eşecului familial; adversitatea economică creşte probabilitatea dezorganizării familiale şi a riscului abuzului fizic şi al neglijării copilului. Dacă problemele economice sunt adesea anterioare eşecului familial, ele sunt şi consecinţe ale divorţului. Este cunoscută amploarea fenomenului migraţiei în societatea autohtonă. Acest fenomen reprezintă un punct de convergenţă al unor cauze diverse, dar şi un punct de pornire pentru diverse procese, fenomene, transformări dintr-o societate. Migraţia reprezintă prin aceasta un punct de focalizare a atenţiei economiştilor, istoricilor, politicienilor, psihologilor şi, nu în ultimul rând, al sociologilor. Identificarea influenţelor reciproce familie↔migraţie, pe interdependenţa interdependenţa ce se stabileşte stabileşte între cele două fenomene.5 Potri Potrivi vitt estim estimăr ărilo ilorr CURS CURS pent pentru ru Româ Români nia, a, în ma mart rtie ie 2003 2003,, 12% 12% dint dintre re asupra integrării 5 Seba Sebast stia iann Lăză Lăzăro roiu iu,, Migraţia circulatorie a forţei de muncă în Romnânia. Consecinţele asupra europene, Bucureşti, Institutul European din România, 203, p. 129
gosp gospod odăr ării ii avea aveauu cel cel puţi puţinn un me memb mbru ru plec plecat at în stră străin inat atat atee – acea aceast staa înse însemn mnân ândd că aproximativ 2,2 mil. de cetăţeni români se pot afla oricând la munca în străinătate. Strategiile de migraţie circulatorie internaţională sunt adoptate din ce în ce mai mult, în perioada de tranzitie, această “sete “sete de afară”fiind stimulată stimulată att de faptul ca românii au scapat din din jugul unui regim nedemocratic, nedemocratic, lăsându-se seduşi seduşi de mirajul occidentului, occidentului, dar şi de condiţiile de sărăc sărăcie, ie, globa globaliz lizare are,, struc structur turare are a reţele reţelelor lor circul circulato atorii rii intern internaţi aţiona onale. le. Din subspe subspecii ciile le migraţia circulator circulatorie ie a forţei de forţei de muncă, migraţiei migraţiei internaţionale internaţionale,, noi am ales sa studiem studiem migraţia
pentru că reprezintă reprezintă un aspect specific specific societăţii româneşti. Societatea românească se confruntă cu o serie de transformări care sunt conexe cu migraţia. Aceste Aceste metamorfoze sunt sunt observate şi la nivelul nivelul unei instituţii esenţiale esenţiale şi mai mult decât necesară unei societăţi, cum este familia. De cele mai multe ori, actorii sociali pornesc în această “călătorie” cu scopul de a asigura şi de a menţine un standard de viaţă decent familiilor din care fac parte. Acest deziderat poate fi realizat, însă există o serie de detalii prin intermediul carora carora această experienţă experienţă pigmentează viaţa viaţa de familie, comunitatea, comunitatea, societatea. Sunt preluate şi adaptate anumite modele culturale sau anumite fracţiuni din acestea, proprii societăţilor de destinaţie, cum ar fi modele ale manierei de educaţie a copiil copiilor, or, a mo modul dului ui în care care se desfăşoa desfăşoară ră mu munca nca,, anumit anumitee viziun viziunii despre despre lume, lume, viaţa, viaţa, societate, etc. etc. Sociologia trebuie sa fie interesată de acest fenomen fenomen în România, să încerce să gândeasca anumite strategii de înţelegere într-o manieră mai profundă a acestuia, în special a efectelor asupra familiei. migraţi ţiee – famil familie ie se trad Influenţare Influenţareaa reciprocă reciprocă migra traduc ucee prin prin pote potenţ nţar area ea sau sau
alterarea anumitor roluri în cadrul familiei contemporane, fenomene care, ţinând cont de caracteristicile familiei, ajung să se extindă la nivel comunitar şi societal.
III. 3 Implicarea autorităţilor autorităţilor în fenomenul migraţiei
Studiul Fundaţiei Soros arată că în România trăiesc aproximativ 350.000 de copii care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Cifra este o estimare pe date de sondaj şi analize calitative. Atât dimensiunea fenomenului în cifre absoute, cât şi diferenţele mari faţă de înregistrările oficiale, indică o problemă imprtantă ce este insuficient documentată şi abordată în politicile publice ale autorităţilor centrale şi locale. Există tot felul de proiecte iniţiate de autotităţi care îşi propun un model pilot de implicare a şcolii în comunitate prin oferirea de servicii pentru copii în afara orelor de curs. Obiectivele urmărite vizează: ●
Implicarea şcolii în comunitate
●
Monitorizarea copiilor în situaţie de risc
●
Oferirea de servicii pentru copii în situaţie de risc
●
Promovarea la nivel naţional a unui model funcţional de oferire de servicii pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate “Plecând de la relaţiile comunitare deja constituite în jurul şcolii şi de la
practica curentă, se propune construirea unui set de servicii sociale, folosind rolul şcolii în comunitate, ce pot fi oferite copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi temporar în străinătate.”6 Modelul propus are două funcţii principale: monitorizarea copilului pentru a se putea interveni atunci când acesta se află în situaţiile de risc şi oferirea de servicii care să se adreseze efectelor negative generate de migraţia părinţilor (sau a altor situaţii în care copilul este afectat: divorţ, pierderea unui părinte prin deces. În fiecare comunitate se vor face interviuri cu decidenţii locali, cu profesorii şcolii, psihologul şcolar, asistentul social şi cu copiii pentru a descoperi problemele specifice fiecărei comunităţi şi pentru adaptarea proiectului la necesităţile locale. Tododată, aşa cum cercetările de teren şi de sondaj relevă, există diferenţe între intensitatea diferitelor consecinţe ale migraţiei şi în funcţie de regiunea României în care este localizată şcoala. Principalul avantaj al acestor tipuri de proiecte este adaptarea lor la comunitate. Se doreşte învăţarea comunităţii locale de a reacţiona şi de a se implica în rezolvarea 6 Dum umit itru ru Sand Sandu, u, Fluxurile de migraţie în România, Bucureşti, Editura Academiei, 1984, p. 203
problemelor din comunitate. comunitate. Creare Creareaa de grupu grupuri ri locale locale în cadrul cadrul comuni comunităţ tăţilo ilorr aveau aveau ca scop scop întări întărirea rea relaţiilor de comunitate şi asigurarea unei bune colaborări între instituţiile locale: şcoală, primărie, asistent social. social. În cadrul acestor proiecte se va dori implementarea a trei categorii de activităţi: a. Consiliere specială pentru copii
Monitorizarea copilului şi consilierea specială în cazul în care apar probleme în viaţa copilului. Atât monitorizarea, cât şi consilierea, ar trebui făcute de o persoană cu pregătire specială – psihopedagogul psihopedagogul şcolar, însă în lipsa acestuia activităţile vor fi preluate de profesorii implicaţi în program, program, împreună cu sistemul sistemul social. b. Ajutor la învăţare şi apropierea copilului de şcoală
Construirea unui reţele de suport de persoane din afara familiei ( grupul local) care să preia din atribuţiile părinţilor în domeniul performanţei şcolare (cum ar fi motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, discutarea strategiilor de a învăţa sau de a-şi face temele). Acest tip de suport este necesar pentru copiii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, dar este recomandat şi pentru copiii cu un singur părinte plecat, pentru a diminua din responsabilităţile şi presiunea crescută la care este supus părintele care rămâne acasă. Părinţii sau cei care rămân să aibă grijă de copii ar putea, de asemenea, să fie informaţi de către profesori în şedinţele cu părinţii şi rugaşi să-şi sporească gradul de implicare în motivarea copiilor de a învăţa şi de a-şi face temele. c. Activităţi de socializare şi petrece a timpului liber
Se încearcă desfăşurarea mai multor activităţi în paralel luând în considerare atât vârsta copiilor, cât şi aptitudinile şi preferinţele diferite ale acestora. Toat Toatee aces aceste te tipu tipuri ri de acti activi vită tăţi ţi vor vor perm permit itee mo moni nito tori riza zare reaa copi copiil ilor or şi combaterea efectelor negative generate de lipsa părinţilor – însingurarea, lipsa unei persoane cu care care să discut discute, e, compor comportam tament entele ele devian deviante, te, scăder scăderea ea perfor performan manţel ţelor or şcola şcolare re prin prin apropierea de şcoală şi creşterea importanţei acordată şcolii de copii. La toate activităţile vor participa toţi copiii şcolilor pentru a nu crea o segregare între aceştia şi pentru a permite şi monitorizarea celorlalţi copii. După cum s-a văzut în partea de cercetare problemele pe care le au copiii cu părinţi plecaţi în străinătate sunt similare celor care provin din familii destrămate sau monoparentale. După derularea acestor proiecte va urma etapa de evaluare şi crearea unui ghid de bune practici care să fie apoi aplicat de autorităţi la nivel naţional. Rezultatele proiectelor îşi propun să obţină: ●
instrumente concrete de definire şi monitorizare a copilului în situaţie de risc
●
set de proceduri de relaţionare între instituţiile locale şi centrale
●
set de servicii destinate copilului în situaţie de risc Un element important al noilor politici va fi întărirea legăturii între şcoală şi
sist sistem emul ul de asis asiste tenţ nţăă
soci social alăă prin prin defin definir irea ea unor unor proc proced edur urii efic eficie ient ntee de trans transfe ferr a
informaţiil informaţiilor or de la învăţători, învăţători, diriginţi diriginţi şi psihologi psihologi şcolari şcolari către asistenţi asistenţi sociali sociali şi în sens invers. Proiectele derulate vor permite elaborarea unui set de proceduri de relaţionare între instituţii însă este necesară implicarea autorităţilor centrale în găsirea unei soluţii de dezvoltare a reţelei de asistenţi sociali la nivel local precum şi rezolvarea crizei de psihologi şcolari din şcolile româneşti, mai ales cele din mediul rural.
