Constantin Argetoianu - Memorii vol. 6

CONSTANTIN ARGETOIANU 111,1

1 1, ,

r, 1

1

4

memoru ED1TU RA

MACHIAVELLI www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII vol. w

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII PENTRU CEI DE MAINE Amintiri din vremea celor de ieri Volumul al VI-lea Partea a VI-a (1919-1922)

Edi(ie qi prefat5 de

STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLI Bucumti, 1996 www.dacoromanica.ro

Colectia

ISTORIE & POLITICA este coordonat5 de STELIAN NEAGOE

Toate drepturile pentru tiparirea acestei editii apailin in exclusivitate EDITURII MACHIAVELLI Bucureoi, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-5

www.dacoromanica.ro

STELIAN NEAGOE

ISTORIA POLITICA DIN IZVOARE NARATIVE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

N-AM PRETENTIA DE ISTORIC, CI CONSTIINTA DE MARTOR

Ediam, in continuare, Memoriile lui Constantin Argetoianu. Urmeaza acum Partea a VI-a. Cronologic, ea cuprinde perioada ianuarie 1919-30 mai 1926. Initial, autorul a dorit sa duca ciclul respectiv pana la rästumarea Guvernului Averescul, in iunie 1927. Insä materia s-a intins, pe semne, prea mult i Argetoianu a trebuit &à se opreasca cu amintirile" la sfar§itul lunii mai 1926, iar restul capitolelor constituie de fapt inceputul Partii a VII-a (iunie 1926mai 1930). Partea a VI-a insumeaza peste 1.000 de pagini dactilografiate, din care pricina noi in§ine am fost nevoiti sa-i afectam doua tomuri; volumul VI (cel de fata) insereaza memoriile" din anii 1919-1922, iar volumul VII va cuprinde pe cele urmatoare (din anii 1923-1926). Sistematic, memorialistul a tinut sa insemne timpul cand a incredintat hartiei spovedaniile sale. Astfel, capitolele volumului ce prezentam acum au fost scrise in anii 1940-1942, date calendaristice repetate direct sau aluziv de mai multe ori in textele manuscrise2. Era, prin urmare, in vara patimirii noastre, cand tam fusese supusa unor silnice cesiuni teritoriale care mai de care imperialiste, in vremea cand regimul nostru politic trecea din dictatura in dictatura, §i cand Romania a infrat in razboiul reintregirii sale. Dezamagit, trist §i insingurat, septugenarul scriitor politic se retrasese cu totul la masa de lucru, acaparat de travaliul insemnarilor zilnice" (de la ianuarie 1935 inainte) i de depanarea firului din caierul amintirilor". Constantin Argetoianu §i-a defmit singur opera sa memorialistica. Recuno§tea, cu regret, di n-a tinut insenmari zilnice pentru acei ani imediat postbelici: in lipsa unui fir conducator scris, sunt silit sä povestesc din memorie... Destainuirile mele au valoarea unor marturii acute-sub prestare de juramant juramant in fata cozWiintei mele"; Nu scriu Istorie ci amintiri personale..., din nefericire n-am luat note zilnice in acele vremuri §i ar trebui sa rasfoiesc toate ziarele de atunci ca sa-mi improspatez memoria, §i n-am timp. Voi atinge... numai fapI Vezi prezentul volum, p. 28. 2 Idem, p. 57, 140, 151, 236, 256 .a.

www.dacoromanica.ro

8

STELIAN NEAGOE

tele si evenimentele mai importante, care mi-au ramas in memorie si in care am fost amestecat indeaproape, sau am ceva de spus ce nu s-a spus /Ana acum".i Constient de valoarea memorialisticii sale politice, Argetoianu si-a permis sa cocheteze chiar si cu posteritatea, in maniera sa transanta inconfundabila: Cititorul indulgent ma va ierta caci va fi inteles ca aceste marturii n-au pretentia unei metode cronologice. Scriu cand imi vine

si cum imi vine. N-am pretentia de istoric, ci constiinta de martor. Spun adevarul, sau ce cred eu adevarul si atata tot. Sa se descurce cu «metoda» cei care ma vor citi, daca aceste foi vor ajunge vreodata sub ochii cuiva".2 Dupa cinci volume de Amintiri pe care le-am editat pana in prezent, cititorii se vor fi familiarizat cu stilul boierului de la Breasta de Do lj. Proza sa memorialistica originala nu conteneste sa surprinda si sa desfete, consacrand pe zi ce trece un mare scriitor roman. Acest lucru in planul pur literar. Altminteri, scriitorul politic Argetoianu rezista destul de bine coroborarilor cu alte izvoare narative, cum si cu documentele oficiale ale momentelor istorice evocate. Personal, noi am verificat mai toate afinnatille memorialistului si marturisim Ca in cadrul lor general nu platesc tribut exactitatilor faptice. Mici-marile deosebiri intervin acolo unde opereaza inevitabilul subiectivism, inerenta patima politica, partizanatul ideologic. Si totul drapat intr-un cinism argetoian devenit proverbial.

DUEL ORATORIC INTRE PATETICUL IORGA §I CINICUL ARGETOIANU in volumul de fata, intre atatea zeci de pagini de-a dreptul memorabile, sunt si doug episoade consacrate unor incidente parlamentare provocate de ministrul de interne de atunci, Constantin Argetoianu cu doi temuti deputati Nicolae Iorga si Virgil Madgearu. Memorialistul le prezinta in felul sau sui generis. Noi ne-am permis sa mergem la sursa arhivistica si sä redam acele dueluri oratorice de pomina, asa cum au fost consemnate in stenogramele sedintelor Adunarii Deputatilor, care stenograme erau redactate de stenografi la randul lor si ei oameni 1 Idem, p. 28, 117. 2 Idem, p. 103.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLTTICA DIN IZVOARE NARATIVE

9

supu0 oboselii, subiectivismului *i de ad eventuale omisiuni sau aproximatii acolo unde s-ar cAuta adevarul... absolut. TotuO, stenogramele sunt izvoarele documentare cele mai apropiate de realitatea faptelor desprinse din amintirile" lui Argetoianu. In prima situatie este wirba de duelul oratoric dintre un cinic i un patetic. III 'A:est caz devenit antologic, povestirile lui Argetoianu redau esenta faptelor, detalierea lor ins5 este gi mai edificatoare. Totul s-a petrecut intr-o zi de miercuri 10 decembrie 1920, in timpul unei edinte de rutin5 a Adun5rii Deputatilor, desfawratà in incinta din Dealul Mitropoliei. Pe cand pre§edintele Camerei, Duiliu Zamfirescu, indeplinea formele procedurale curente, a cerut cuvantul deputatul Nicolae Iorga spre a protesta impotriva masurilor de cenzur5 impuse de guvernanti. Profesorul relata cum fusese cenzurat ziarul sàu Neatnul Romfinesc, in octombrie 1920; i se ridicase cenzura la deschiderea Parlamentului (15 noiembrie 1920), pentru ca in urma declaratiilor §efului Partidului Nationalist Democrat in legal-Ilia cu atentatul de la Senat (8 octombrie 1920), organizat de grupul comunist terorist condus de Max Goldstein, cotidianul iorghist sA fie din nou cenzurat. Este drept ea in Camera', N. Iorga vqtejise odioasele crime de la Senat, numai ca el strecurase i o fraz5 usturätoare la adresa factorilor r5spunz5tori de ordinea public5: D-lor deputati, facand aceastà declaratie, ad5uga'm ca' noi intelegem libertatile publice cu o politie bunk nu cu o politie proasta farà libertAtile publice". Din Neamul Romemesc se cenzureal5 paragrafe intregi din articolul de fond al lui Iorga, intre care aceasti fraz5: Cand un Guvern päeatos incearc5 prin inFraciune sä r5peasc5 libertatea poporului, acum dup5 marea jertfa a r5zboiului, fapte ca acestea de la Senat sunt un semn care trebuie sg trezeasc5 con§tiintele oneste". Aluzia era la Guvernul condus de generalul Alexandru Averescu, in special la ministrul de interne Constantin Argetoianu. In continuare, transcriem din stenograma *edintei: In timpul cuvantArii d-lui N. Iorga, dl. C. Argetoianu, ministrul de

interne, love§te cu pumnul in mas5 §i tipä «Da! Da!» (adicd bine a fdcut cd I-a cenzurat). Urmeaz5 zgomot, vociferari, vacarm in incinta Camerei. Dl. C. Argetoianu, ministru de interne: D-lor deputati, oricat de mare ar fi r5bdarea noastrk trebuie s5 marturisesc c5 cu greu imi sap& nesc indignarea. La intrebarea d-lui Iorga, de ce nu am pus la cenzur5 www.dacoromanica.ro

10

STELIAN NEAGOE

Steagul d-lui Al. Marghiloman, r5spund: DI. Marghiloman nu are pretentia sä vorbeascd in numele intelectualitAtii romfine§ti; dac5 d-ta, d-le lorga, ai pretentia aceasta, atunci d5-mi voie s5 vin nu cu pretentia ci cu realitatea pumnului meu i s5 vi-1 pun in gur5. (Exclamatii de «bravo». Se nave tumult)". N. Iorga a vrut sä ia cuvantul. S-a produs ins5 un zgomot infernal. Prezidentul Duiliu Zamfirescu a suspendat edinta pentru zece minute.

La reluare, deputatul N. Iorga a replicat cinicului ministru: Sunteti dintre cei care, pe baza a dou5 rinduri scrise, trimiteti pe cineva la spfinzuraloare. Dac5 ai talentul acesta, natural, n-am ce-ti face...

Anumite calit5ti ale discursului domnului ministru de interne au lipsit in ap fel, 'Inc& intr-o Camera din alt continent, unde culoarea fetei e mai intunecata ca a noastrà, niciodat5 un ministru de interne n-a vorbit in felul acesta. La ce mi-ati spus dvs., eu nu am obiceiul de a r5spunde, fiindc5 la astfel de cuvinte cu care ar trebui s5 ma deprind acum, §i la astfel de idei ar trebui idei ca acelea pe care le-am dispretuit dintotdeauna..." De pe banca ministeriala, C. Argetoianu a incercat sà-§i scuze impulsivitatea, dar a r5mas in ofensiv5, cu noi atacuri la persoan5: Domnilor, am inceput prin a vA spune c5 vorbeam sub impresia unei indignari, de aci violenta de forma pe care acum o regret. Fara SA regret nimic, insa, din fondul celor ce am zis. (Vociferdri). N-a vroi sd credeti, domnilor, in tot cazul c5 acea violenta a putut fi produsa de un sentiment al meu fata de dl. Iorga. Era mai mult un sentiment care rezultà din intreaga atmosferà a minorit5tii din Camera. Cáci, domnilor, pe dl.

lorga nu-1 luam drept un revolutionar serios... DI. Iorga se joac5 cu ideile revolutionare cum se joac5 copiii cu lumânarea. Dar putem noi crede câ poate fi o relatie oarecare intre o bomba sau chiar numai un pistol de ap5 i dl. Iorga? Este de ajuns sä se uite autoritatea la dumnealui, ca sa intre sub pämint. Crede dl. Iorga, fiindc5 ii curge din gur5 etern o panglic5 tricolora, c5 este reprezentantul cotWiintei nationale? Dar, domnilor, dl. Iorga n-a putut fi revolutionar nici macar in istorie, unde s-a multumit sa fie protagonistul descrierilor celor mai banale... Dar libert5tile noastre publice noi le vom ap5ra".1 l Monitorul Oficial, nr. 8 din 15 decembrie 1920, p. 173-179.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA potrrlor DIN IZVOARE NARATIVE

11

Doi-trei deputati din minoritatea parlamentati au ripostat palid de la tribuna Camerei impotriva atitudinii in fortà, plin5 de duritate §i de sarcasm a ministrului Argetoianu. Iorga insu§i a fost fulminant in replic5, insa, abia a doua zi. Cinismul brutal din prima zi al ministrului de interne lovise in plin, pateticul Iorga fusese §ocat i acuzind lovitura a articulat c5teva fraze dup5 care a amutit. Se demonstra o data in plus c5 in oratorie chiar patetismul cel mai pur i mai vibrant putea fi concurat nu doar de maqtrii vorbelor de duh, ci §i de cinicii versatili. Ultragiatul N. Iorga §i-a luat revanp asupra puncher"-ului C. Argetoianu destul de curand, in aceea0 sesiune parlamentar5 dup5 cum insui memorialistul recuno§teal i dup5 cum vom sublinia i noi intr-un alt loc al prefetei. Ceea ce nu inseamn5 ca cei doi nu au sfagit prin a-§i da mâna in 1923, prin a fuziona politice§te in 1924, prin a forma impreuna Guvernul din 1931-1932 §i, evident, prin a se certa qi imp5ca din nou dup5 toane i dup5 imprejurari.

REPLICA BUCLUCASA A MINISTRULUI ARGETOIANU A GRABIT CADEREA GUVERNULUI AVERESCU Incidentul cel mai gray s-a petrecut in edinta Adunarii Deputatilor din 14 iulie 1921. Camera §i-a deschis luctirile la ora 15,30, sub prqedintia viceprezidentului dr. Eusebiu Popovici. Erau de fat5 308 deputati. Se afla in discutie proiectul de lege pentru nationalizarea (românizarea) Sociefatii ReOta". Deputatii care alcátuiau opozitia (minoritari) din Camera protestau impotriva incerc5rii Guvernului Averescu de a plasa cele mai multe pachete de actiuni Resita" partizanilor politici. La un moment dat a urcat la tribun5 deputatul t5rAnist Virgil Madgearu li a inceput sa rosteasca una din neobipuit de lungile sale cuvanfari. Intre limp preqedintia Adun5rii a fost preluat5 de viceprezidentul Vladimir Chiorascu §i acesta a dat cuvintul, in continuare, lui Madgearu. Din p5cate in stenograma edintei nu apare textul celei de-a doua parti a discursului lui Virgil Madgearu, motivandu-se stereotip: Aci urmeaz5 discursul d-lui V. Madgearu, discurs care nu s-a trimis".2 Ce se intimplase de fapt ni se relev5 de care Argetoianu in chiar volumul de ' In prezentul volum, p. 249. Monitorul Oficial, nr. 148 din 1 martie 1922, p. 3807-3865.

2

www.dacoromanica.ro

12

STELIAN NEAGOE

fatal, dup5 cum si premierul Averescu a dat unele explicatii intr-o sedint5 ulterioar5 a Camerei. Stenograma sedintei s-a reluat cu redarea altor dezbateri pe marginea articolelor din proiectul de lege cu nationalizarea Resitei", pentru ca in final proiectul de lege sä fie votat de c5tre majoritatea guvernamental5 din Camera: 170 pentru si 15 contra. Deputatii din opozitie, prin interventia lui N. lorga, cerusera votul nominal, dar viceprezidentul Chiorascu n-a luat in seam5 propunerea si se pregatea sa ridice sedinta. Atunci s-au facut auzite strig5tele celor din opozitie: Stai aci, nu poti s5 pleci! Stai la postul d-tale!"2 Vladimir Chior5scu s-a ridicat din fotoliul prezidential si a parasit in graba incinta, marcand astfel incheierea sedintei la ora 20,15. La ora 21,30, Adunarea Deputatilor s-a intrunit in sedinta de noapte. Ace lasi VI. Chiorascu prezida si erau prezenti 301 deputati. Primul a luat cuvântul Nicolae Iorga. El a repetat propunerea cu votul nominal, spre a o receptiona de data aceasta si Guvernul, intrucfit la fmele sedintei precedente banca ministerial5 ram5sese goa15. in concluzie, Iorga declara ea minoritatea parlamentarà respingea proiectul de lege Resita", smuls la vot prin mijloace ilegale", valoarea moral5 a votului «Resita» spunand totul asupra valorii Parlamentului averescan". Pe cand vorbea de la tribun5 un alt deputat din opozitie, Iorga s-a apropiat de acesta si i-a cerut sa vorbeascâ orke, numai s5 fie lung". Ministrul Argetoianu a surprins scena si i-a imputat-o public lui N. Ior-

ga, care a recunoscut manevra, socotind-o drept thzbunare fat5 de cum se purta majoritatea parlamentarà cu el".3 Pe acest fond de usoare altercatii verbale, deputatul C. Schit5nescuSchiteanu solicita o scurta declaratie: Iau cuvantul la sumar ca sa v5 aduc la cunostintA ea' dl. deputat Iorga in sedinta plenari rn-a injurat de mama". Replica lui N. Iorga a fost fulgerkoare: Nu! Nu! Pentru aceasta ar trebui s5 am apucAturile ministrului de interne Argetoianu. Eu 'am o educatie care nu-mi permite sa tratez nici pe nebuni in acest fel". Mai apoi, pe cfind N. Iorga vorbea la banca ministeriala cu ministrul de fmante Nicolae Titulescu, un deputat (M. Dobrescu) din majoritatea guvernamental5 aflat la tribun5 1-a apostrofat: D-le Iorga, cfind dvs. vorbeati cereati sa" fiti ascultat". Enervat de-a binelea, lorga a facut ' In prezentul volum, p. 249. 2 Monitorul Oficial, p. 3807-3865. 3 lbidem.

www.dacoromanica.ro

ISDORIA POLITICX DIN IZVOARE NARATIVE

13

gestul fatal: Dar poti sa vorbesti, d-le, ce vrei si poti s5 votezi ce vrei si d-ta si ceilalti; dac5 crezi c5 ne mai batem capul cu ceea ce se petrece in Camera aceasta nu ne cunoasteti. (Protesta'ri pe bdncile majoritd(ii). (Adresdndu-se deputatilor din rdndurile minoritatii). Va rog domnilor, sä iesim. (Deputatii din grupdrile parlamentare ininoritare, afard de cfitiva, pardsesc incinta). Voci din majoritate: La revedere!"1 Camera ramanand in numar regulamentar au continuat dezbaterile. Si-a incheiat sedinta la ora 24,30.

Unnatoarea reuniune a Adunärii Deputatilor a avut loc a doua zi, vineri 15 iulie 1921. Ora 15. Prezida tot VI. Chiorascu, iar pe banca ministeriala se aflau prim-ministrul Al. Averescu, ministrii Petru Groza, Dori Popovici, Nicolae Titulescu. Deputatii din opozitie n-au faspuns la apelul nominal... Inainte de a se infra in ordinea de zi propriu-zisa, s-a dat cuvantul

generalului Averescu: Domnilor deputati, va rog foarte mult sà-mi faceti cinstea a ma asculta cfiteva minute in liniste si s5 nu ma intrerupeti, sa nu-mi puneti intrebari, s5 nu faceti rezerve si observatii. S5 le tinep toate acestea pentru sfarsitul cuvanthrii mele, and voi raspunde la toate intrebarile care se vor pune si cand voi da explicatii la rezervele si la observatiile pe care le yeti face. Domnilor deputati, un incident foarte regretabil s-a petrecut in sedinta de ieri dupa-amiaza, catre sfdrsitul ei. Eu vä rog s5 aveti in consideratie ca suntem de opt luni de zile in activitate necontenità si desigur ca aceast5 activitate a incordat si obosit intrucatva nervii; o dovada despre aceasta ne-o &à faptul c5 ieri am asistat la o scen5 care este foarte simptomatic5 si anume: doi parlamentari vechi, dou5 persoane care cunosc foarte bine uzantele parlamentare si tinuta care trebuie s5 o aib5 un parlamentar, in timpul sedintei au fost pe punctul de a ajunge, ca sa zic asa, la fapte. Incidentul intre dl. Duca si dl. Pavel Brátasanu este o prob6 a stArii in care se gasesc, din punct de vedere al nervilor, membrii Parlamentului. Prin urmare, fac aceasta constatare c5 e o stare psihologica genera15. Din cauza acestei sari psihologice s-a intamplat ieri ca ministrul de interne sa dea la o apostrof5 a oratorului de la tribuna un raspuns care 1 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

14

STELIAN NEAGOE

nu cadreaz5 nici cu uzurile parlamentare, nici cu prestigiul corpului parlamentar, si pot s5 zic c5 nu cadreaz5 nici cu raporturile care trebuie s5 fie intre oameni. Ministrul de interne regret5 din adancul sufletului c5 a putut s5 spun5 acele cuvinte i la regretul sal ma asociez §i eu, §i ministrul de interne le retrage in intregime i far5 nici o rezerv5. 0 voce de pe bdncile socialistilor: $i amenint5ri1e, d-le presedinte al Consiliului? DI. general Al..Averescu, presedintele Consiliului: V-am rugat s5 nu in5 intrerupeti. Imi yeti pune pe urm5 intreb5ri si và voi räspunde.

Vorbesc de acele cuvinte care au fost pronuntate de ministrul de interne si care au dat pe urm5 loc la tot ce s-a desprins din acea scen5. Ace le cuvinte sunt regretate atat de acela care le-a pronuntat, cat §i de colegii s5i, in capul lor cu mine. Le regretam si le retragem impreun5, cu totii. Daca acele cuvinte nu se scuzá decat prin declaratia care o fac, ele nu mai putin pot s5 aib5 oarecare explicatie.

Am voit ca s5 am notele stenografice. Stenografii sunt si dansii foarte obositi si nu au putut transcrie Inca notele lor, deci nu pot s5 v5 spun exact ceea ce s-a petrecut, insä la o fraz5 a oratorului nu stiu ce a spus ministrul de interne de pe banca ministerial5 i atunci oratorul a pronuntat aceste cuvinte: «Dumneata, cred, sà taci». Insà, sigur a spus: «Prietenul lui Schuller». La care apostrofa, dl. ministru de interne a r5spuns cu acele cuvinte regretabile. In urma, eu profitand de un moment de lin4te, am venit aci la dl. Madgearu i i-am spus: «D-le Madgearu, cred c5 d-ta esti vinovat». Si mi-a raspuns: «Pentru ce?» «Se poate sà-i spui ministrului de interne prietenul lui Schuller?» Si atunci dl. Madgearu mi-a dat explicatia, aceasta e pozitiv, chiar de nu ar fi in stenograme, explicatia d-sale a fost: «Am zis in glumg». Aceast5 explicatie pe care o d5 dl. Madgearu, ca ar fi vorbit in glutn5, in orice caz explica si riposta regretabila a d-lui ministru de interne. Ea nu a c5zut din sLnin, ci a fost provocatà de cele spuse de dl. Madgearu. Dac5 in intentia d-lui Madgearu a fost sa" fac5 o glum5 sau o apostrof5 jignitoare, aceasta este de v5zut. Precum este de v5zut si dac5 raporturile personale dintre dl. Madgearu si dl. ministru Argetoianu sunt de asa naturä incat ssa indrept5teasc5 asemenea glume. Fapt pozitiv este c5 acele cuvinte pronuntate de dl. ministru Argetoianu nu au eazut din se-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA DIN TZVOARE NARATIVE

15

i ceea ce intereseaza Camera este ea' ele sunt regretate in mod sincer i sunt retrase fara nici o rezerva. Aceste explicatii le-am avut de dat. Daca cineva mai are de intrebat ceva, sa intrebe. (Aplauze prelungite)."1 Dupg care s-a trecut la ordinea zilei, sedinta incheindu-se la ora 19. Pentru vineri noaptea fusese convocata o nouà intrunire a Camerei. La ora 22,05 presedintele Duiliu Zamfirescu a constatat cà erau prenm

zenti doar 151 deputati :Nefiind in numar, nu putem tine sedinta".

GENERALUL A DENUNTAT ARMISTITIUL CU OPOZITIA...

TARDIV

Sambata 16 iulie 1921 a fost ziva cea mare", cand opozitia s-a retras in mod oficial din Parlament. Camera si-a deschis lucrarile la ora 15,30, sub presedintia lui Duiliu Zamfirescu, fiind prezenti 308 deputati. Intre cei absenti, totusi: N. Iorga, dr. N. Lupu, Gh. Tatarescu. Pe cand erau pe punctul de a se incheia formele protocolare obisnuite, si-a facut aparitia pe banca ministeriala premierul Averescu, primit cu aplauze furtunoase din partea deputatilor majoritari i cu strigate de «Traiasca generalul Averescu!»" Urma ca presedintele Camerei &à invite la tribuna pentru declaratii pe sefii de grupari parlamentare. Dar a luat mai intai cuvantul primul ministru, spre a prezenta declaratia Guvernului. El afirma ea a dorit sa faca declaratia respectiva in sedinta din noaptea trecuta, dar n-a fost in numar Camera". 0 facea acum. Amintea cum rugase la inceputul guvernarii sà i se dea concursul pentru a depasi greutatile mostenite de la Guvernele precedente. Ceruse ca luptele dintre particle sa se reia cand linistea se va restabili i viata normala ii va relua cursul ei". Partidul Poporului se tinuse in mod loial de angajament, chiar cu pretul scaderii popularitatii sale". Insa prin atitudinea membrilor Partidului Liberal in Parlament, si mai ales prin tonul presei oficioase liberale, consider acest armistitiu ca denuntat. Odata annistitiul denuntat accentua generalul Averescu noi reintram in firul programului nostru, i unul din firele principale ale programului nostru este stabilirea «Raspunder "2 1 Idem, nr. 149 din 4 martie 1922, p. 3867-3973. 2 ldem, nr. 150 din 5 martie 1922, p. 3975-3981.

www.dacoromanica.ro

16

STELIAN NEAGOE

Liderul liberal I. G. Duca a intervenit, prin intreruperea oratorului, afirmand c5 denuntarea armistitiului era tardiv5. ... Contestam acestui Parlament din care chiar in momentul acesta toat5 opozitia se retrage si Guvernului Averescu autoritatea mom15 de a judeca faptele Guvemelor BrAtianu. Socoteal5 va da Guvemul Averescu, pentru faptele pe care le sAvarseste". Rand pe rand au venit la tribunA sefii grupArilor parlamentare din opozitie, pentru a-si anunta retragerea formalà din Parlament. Iata, bunaoarà, cateva fragmente elocvente din declaratia sefului Partidului

National Roman, Iuliu Maniu: ...In descursul sedintei de ieri sirul faptelor de violentare s-a complectat prin douà acte, care deleagA partidul nostru la o reactiune care nu poate intarzia farà ca buna reputatie a tArii s5 sufere o grea atingere. Ministrul de interne a adresat de pe banca ministerial5 o grosolan5

injurie unui deputat, care se gasea la tribuna si imediat dupà aceea, luand parte la votare deputatii majoritari interesati prin actiile ce posed, s-a votat de majoritatea guvernamental5 uti proiect de lege care angajeaz5 in cea mai mare masur5 superioarà interesele economice si politice ale Statului. ... Partidul National declinä de la sine orice easpundere moralà si politica' pentru lucr5rile acestor Corpuri Legiuitoare...; intre astfel de imprejurari nu putem lua parte la lucrarile Parlamentului"1.

Ion Inculet, vorbind in numele Partidului Wariesc Basarabean, considera ca' in Parlamentul averescan deputatii se aresteaz5 si se exclud impotriva legilor". Si fatà de un Parlament unde banca ministerialà, aruncand cele mai ordinare trivialit5ti, a coborAt atat de jos nivelul moral al vietii publice" deputatii basarabeni isi anuntau retragerea de la lucrarile Corpurilor Legiuitoare. Pentru Partidul Nationalist Democrat (Iorga) a vorbit deputatul Paraschiv ChiritA. El a motivat retragerea oficial5 prin trivialele insulte nemaipomenite in vreun Parlament, proferate de ministrul de interne incurajat de colegii sal si de majoritatea parlamentar5". Deputatul N. Ungureanu a f5cut o declaratie asemanAtoare de retragere din Parlament a reprezentantilor Partidului Democrat al Unirii din Bucovina. Cum explica Ion Mihalache retragerea din Parlament a caranistilor: ... La protestele energice ridicate de opozitie impotriva tuturor abuzu1 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA' DIN IZVOARE NARATIVE

17

rilor, din partea Guvernului 0 a majorithtii a fost dezlantuith o adevArafa orgie de insulte i brutalitäti, care au culminat cu trivia1it5ti1e aruncate de pe banca ministeria1 5 de c5tre ministrul de interne C. Argetoianu,

aruncate la tribun5 unui deputat al Partidului Taranesc in momentul and demasca jefuirea Orli. Aceast5 insult5 pune capät thbd5rii noastre gi creaz5 o atmosfer5 mora1 5 care face cu neputinth participarea noastth la lucthrile Parlamentului care sprijinâ Guvernul din care face parte un astfel de ministru"I.

Ultima declaratie de retragere din Parlament a apartinut lui I. G. Duca: ...De mult acest Parlament compromite prestigiul vietii noastre publice. Cele ce s-au petrecut ins5 in gedinta de ieri intrec orke inchipuire. 0 lege a fost votat5 prin violenth 0 cu c5lcarea prescriptiunilor regulamentare. Iar de pe banca ministerial5 s-au rostit rata protesthri cudin partea majoritatii gi f5r5 sanctiuni din partea preqedintelui vinte care dezonoreaz5 Parlamentul i injosesc institutiile noastre democratice. Simtul demnithtii Statului gi al onoarei nu ne ing5duie sá mai particip5m la luciarile unui Parlament a earui dizolvare se impune ca o datorie constitutiona15 qi moral5"2.

Imediat dup5 discursul liderului liberal, aproape intreaga opozitie s-a retras din Adunarea Deputatilor.

Spunem aproape intreaga opozitie", fiindc5 a surprins qi a uimit atitudinea gruparii deputatilor sociali0i-comun4ti. Ei n-au p5thsit Parlamentul, justificandu-0 pozitia prin urmaloarea declaratie: ...Deputatii no0Ti sunt tinuti arestati de luni de zile fath ca Parlamentul s5 fi dat autorizatia cuvenit5. Dup5 aceastä teroare alb5 gi incalcare a Constitutiei, asisthm acum la jignirea demnithtii Parlamentului din partea ministrului de interne...

Am 0iut cat este de grea situatia noastth in acest Parlament. De aceea trebuie s5 rezist5m orice s-ar intampla. Partidele burgheze pot sA se incaiere in actuala lor organizare social5 pentru succesiunea puterii i portofoliile ministeriale"3. edinta a continuat. Au luat cuvantul qi alti deputati. De pildä, A. C. Cuza a fost cat se poate de impkiuitor in discursul s5u; vorbind de gestul ministrului Argetoianu, constata c5 a izbucnit necazul in cuvinte mai drastice". 1 Ibidem. 2 lbidem. 3 lbidem.

www.dacoromanica.ro

18

STELIAN NEAGOE

GALERIA CU PORTRETE ALE OAMENILOR POLITIC! $i in acest volum de Memorii sunt o suitä de portrete ale protagoni§tilor lumii noastre politice, art5 scriitoriceascA in care Argetoianu exceleaza. Pentru cititorul gràbit, ce s-ar multumi doar cu frunz5rirea cärtii, ne 1u5m thspunderea unor exemplificAri, in speranta Ca m5car aceste putine randuri introductive vor fi lecturate mai pe indelete trezind in felul acesta interesul binemeritat pentru o opera de exceptie. Scriind despre incidentul s5u neparlamentar cu Virgil Madgearu, memorialistul a facut adversarului säu politic un medalion biografic de o netag5duità obiectivitate §i cu o rafinath §tiinta portretistic5: In mijlocul nulitatilor care se umflau ca s5 ocupe cat mai mult loc Madgearu a fost una din personalit5tile conturate cu vigoare. Lipsit din na§tere de orice insu§iri atr5g5toare, de§irat, usc5tiv, cu fata lui cacanie de armean miop, cu ochelarii in§urubati pe nas, §i cu buzele muiate in fiere acest om harnic dar incarcat cu electricitate negativ5 i§i pusese in cap sa cucereasca inimile, sä ajung5 un indrumator de mase §i nu putea pricepe pentru ce nu de§tepta in jurul lui decat sentimente de repulsie..."1 In ansamblu, am putea imp5rti §irurile de portrete politice zugravite de Argetoianu, in patru categorii: portrete rele, relutdcioase in genul celor inchinate in acest volum lui N. Iorga, dr. N. Lupu, Principelui Mo§tenitor al Ronfiniei Carol, lui Barbu Stirbei, I. Atanasiu; portrete subiective precum cele dedicate unor Iuliu Maniu, Take Ionescu, Ion Mihalache, I. I. C. Br5tianu, I. G. Duca, Octavian T5s15uanu, George Enescu, Nicolae Titulescu, mare§alul Joffre; medalioane biografice construite pe cloud tablouri (pozitiv fi negativ) consacrate unor Alexandru Averescu, Teodor Mihali sau lui Iancu Flondor, Regelui Ferdinand I, Reginei Maria; in fine portrete cinstite de care s-au bucurat personalitati politice precum Constantin Stere, Matei Cantacuzino, Al. Vaida Voievod, Octavian Goga, Virgil Madgearu, N. D. Cocea, bulgarul Stamboliiski. Iat5 numai un detaliu din caracterizarea facutà de memorialist lui Iuliu Maniu: Cine va incerca s5 scrie istoria vremurilor ce au urmat Unirii cu Ardealul, va fi foarte nedurnerit fat5 de Iuliu Maniu §i cine nu I-a cunoscut in piele §i oase nu va putea dezlega aceasta enigma pe dou5 picioare. Influenta lui politic5 a fot covar§itoare in primele dou5 decenii ale Romfiniei Intregite, de§i de pe urma lui n-a limas lucru mare. 1 Vezi prezemul volum, p. 244-246.

www.dacoromanica.ro

ISD9RL4 POLITICA DIN IZVOARE NARATIVE

19

... Am vázut nu mai stiu la cine o fotografie a tanarului Maniu din vremea studiilor sale universitare la Budapesta, care-I infatisa cu «favorite» incadrfindu-i obrazul, cu o jacheta strans5 la talie si cu pantaloni largi «en pied d'elephant»; ar fi interesant de stabilit cand si-a ras b5iatul «favoritele» si a cump5rat cipicii de lac, pantalonii discret vargati, vestonul negru, gulere standardizate in care ii st5 gâtul prins, tinufa si ghiozdanul in care-si tine «camesa» si izmenele de schimb accesorii pe care nu le-a mai parasit pentru a cunoaste si momentul in care si-a inceput apostolaturl. Pitorescului sef al t5ranistilor, invatatorului Ion Mihalache i-a surLa inceputul carierei sale, Mihalache a comis insa o prins dilema: mare greseal5 care i-a acrit viata. Luat la repezeal5, cu silueta lui Tudor Vladimirescu si a lui Caca Dobrescu [Arges] Inca in minte, s-a dus la Palat s5 depun5 jurämantul de ministru [decembrie 1919] in cam* si in itari si a f5cut astfel din costumul s5u un simbol de care nu s-a mai putut scapa. Mai tarziu, dup5 ce s-a dat la frantuzeasca si la englezeasc5, dup5 ce a inghitit volumele de economie politic5 recomandate de Madgearu si de Inducanu, dup5 ce 1-a plimbat Titulescu la Geneva si la Cap Martin grozav ar fi vrut s5 se elibereze, fie si numai din and in and din rolul de fenomen rural care-1 punea pe o treapta inferioar5 fat5 de interlocutorii sal... Dar fara c5mas5 afarà din itari, Mihalache n-ar mai fi fost Mihalache asa incfit nu s-a mai putut desparti de ea. Obligatia de a se plimba in costum de vicleim i-a inraut5tit sufletul, bun din nastere, c5ci desi n-a marturisit-o niciodata isi inchipuia ca toti cei imbräcati nernteste ii vorbeau cu condescendenta, cu indulgent5 si cu prietenesc dispret"2. Iar acum formidabila paralel5 Maniu-Mihalache txas5 cu mana sigura de artist: In arena politica, Maniu se prezenta ca un dandy Mihalache ca un salahor. Cand se urca ardeleanul la tribuna Camerei frazele i se impleteau ca variatiuni banale pe o temä cunoscuta; toapa de la Topoloveni vorbea in schimb ca si cum ar fi dat cu sapa ca s5 spintece pamantul. Maniu era constient c5 rostea un discurs, pe cand Mihalache isi inchipuia c5 rastoarna o lume; logoreea celui dintai nu impresiona pe nimeni, pe and accentele calde ale celui de-al doilea incântau pe cei care nu veniser5 in contact nici macar cu manualele si erau multi in Camerele alese dup5 räzboi"3.

...

1 Idem, p. 214-216. 2 Idem, p. 217. 3 /dem, p. 216.

www.dacoromanica.ro

20

STELIAN NEAGOE

Scriitorului plin de har i-au fost suficiente douà fraze pentru a inf5tisa

figura primului titular al nou infiintatului Minister la Muncii [martie 19201: Grigore Trancu-Iasi era un armean de un fel special: intrunea intr-adev5r dou5 insusiri care se intalnesc foarte rar la anneni era simpatic totdeauna vesel. Rotund ca un balon umplut de foot-ball, gata s5 se rostogoleasc5 pe once panta, era incantat de oricine Ii sta in fact credea ca tot ce zboará se martânca si in culmea fericirii sa impinga la once roat5"1. Au fost si oameni politici sau bàrbati de Stat din strain5tate creionati de memorialist. Unul dintre acestia, bulgarul Aleksandar Stamboliiski i-a inspirat lui Argetoianu urm5toarea compozitie: Stambolinski era o namil5 de om, unsuros, cu parul v51voi, cu labele de urangutan, cu unghii negre, imbracat in haine de confectiune infecte (o redingota

neagr5 uzat5 si pantaloni prea scurti). 0 aparenta mai bestialà, rar se putea vedea. Manca cu degetele, 135ga cutitul in gur5, Ii apuca furculi-

ta cu pumnul inclestat, ca un pumnal. Nu vorbea deal bulgáreste, nu pricepea macar o boac5 din alta limb5, i desi se aseza numai pe o buc5 trosneau scaunele sub el"2.

Desigur, memorialistica lui Argetoianu evoc5 la tot pasul figura inegalabilului Ione! Br5tianu, cu luminile dar mai ales cu umbrele Sfinxului de la Florica de Arges. Din noianul de descrieri pro si contra Bratianu, am ales, credem, pe cea mai inspirat rostita de cinicul castelan de la Breasta de Dolj: Ione! Bratianu era un om plin de farmec; de departe te puteai sup5ra pe el, de aproape niciodat5"3. Vom incheia seria exemplificarilor portretistice cu dou5 cugetari politice referitoare la dou5personaje faimoase robite" de fermecatorul Bratianu. Primul este generalul inving5tor la Mar5sti: Brätianu a putut s5 se

serveasca de dansul [de Averescu] cum a vrut si in 1920 si in 1926, fiindca a avut la indem5n5 sacul cu gr5unte. Eu nu-1 aveam. Dac5 as fi avut i eu in mán5 sforile care miscau paiata regard' [Ferdinand I], si as fi putut face si desface Ministerele [Guvemele], m-a.s fi putut folosi si eu de cealaltà paiara cu galoane [generalul Averescu] pe care un capriciu al soartei, iar nu insusirile sale intelectuale sau sufletesti II ridicasera la o inaltime la care nu s-a putut mentine". Al doilea este seful Partidului Conservator-Democrat: Primind s5 faca jocul lui Br5tianu [formarea Guvemului de 30 de zile din decembrie 1921-ianuarie 19221, Take lonescu s-a sinucis politiceste, si chiar Idem, p. 168. 2 Idem,p. 192. 3 /dem, p. 318. ° Idem, p. 89-90.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA DIN IZVOARE NARATIVE

21

daca n-ar fi murit de tifos la Roma in primavara anului 1922, e putin probabil c ar mai fi putut juca un rol important. Ar fi trecut si el in magazinul de accesorii al lui Bratianu, utilizabil ca i Averescu pentru scurte interimate"1.

POSTERITATEA VA JUDECA... SUNT GATA SA PLATESC SI DUPA MOARTE" Un capitol aparte in scrierile din acest volum a acordat Argetoianu arestarii liderilor comunisti in mai 1921, cand cu congresul de infiintare a Partidului Comunist din Romania si afilierea la Internationala a III-a Comunista de la Moscova. Cativa fruntasi comunisti-socialisti intre care si patru deputati fusesera arestati (0 se aflau Inca in detentie) cu ocazia esuatei greve generale din toamna lui 1920. Intr-o sedint5 de noapte a Camerei, magi 17 mai 1921, ministrul Argetoianu a dat raspuns deputatilor socialisti, care interpelasera asupra arestarii conducatorilor comunisti. Argetoianu a tinut tribuna ateva ore bune, timp in care a facut cunoscute documente secrete ce atestau activitatea antinational5 a liderilor socialisto-comunisti. In finalul discursului a declarat: Nu exista astazi pericolul de bolsevism in tara romfineasca, dar, ca sa putem afirma acest lucru si mai departe, sa ne dati voie ca de cate ori vedem o incercare de indrumare in aceasta directie sa o curmam de la inceput. ... Pot s5 fie printre dvs. persoane care sa creada ca fericirea vine de la Moscova, ca sistemul politic care de doi ani domneste acolo este cel mai bun. Fie. Dar dac5 majoritatea din aceasta Camera crede Ca cu

toate relele ei, care se pot corecta, societatea romaneasc5 trebuie sa continue pe calea pe care paseste astazi, pe calea evolutiva, nationalà, atunci sä dati voie acestei societati sa se apere".2 In Parlamentul constituit sub auspiciile Guvernului Averescu din 1920-1921 se aleseser5 si 19 deputati socialisti. Cu ocazia grevei generale esuate din toamna lui 1920 si in timpul congresului comunist din mai 1921, fuseser5 arestati, intre alti lideri, si noua deputati. Unul dintre deputatii socialisti ramasi in Camera, avocatul Toma Dragu, a interpelat in sedinta din 29 mai 1921 pe ministrul de interne asupra situatiei colegilor sai arestati. Cand deputatul Dragu a mentionat faptul Idem, p. 281. 2

Monitond Oficial, nr. 93 din 28 iunie 1921, p. 2204.

www.dacoromanica.ro

22

STELIAN NEAGOE

ea' din

19

colegi ai sai, noua erau in inchisori, ministrul Argetoianu 1-a

intrerupt prompt: Daca te afiliezi §i d-ta la Internationala a III-a, se vor face zece chiar asta-seara". Opozitia parlamentara a reactionat violent la interventia intempestiva a ministrului de interne. Deputatul dr. N. Lupu soma pe Toma Dragu sa nu-§i continue interpelarea pada ce de pe banca ministeriala nu erau retrase cuvintele de amenintare. Vociferarile opozitiei s-au intetit. C. Argetoianu a incercat SA' dea o explicatie, fara sa se ridice de pe banca ministeriala. Va fi impiedicat &à vorbeasca. Enervat, deputatul Dragu arunca foile declaratiei ce vroia sa o citeasca qi parase§te incinta". In mijlocul tumultului §i inainte ca §edinta sa fie intrerupta, dr. N. Lupu a apucat sa strige: In ce ma prive§te, d-le ministru, daca ar fi sa prime§ti numai d-ta rasplata faptelor d-tale, eu n-a§ avea nici o grija (proteste pe bacile majoritd(ii). Dar o primim totdeodata §i noi, cum a fost cazul la Senat... Noi, domnilor, nu ne temem de pumnul parfumat al d-lui Argetoianu".1 Rezumand, sa spunem ca in lupta sa impotriva comunismului, Constantin Argetoianu a inregistrat in anii 1920-1921 o victorie. Dupa treizeci de ani, comuni§tii aveau sa-§i ia revan§a in felul lor caracteristic. In noaptea de 10/11 mai 1950 a fost arestat §i detinut apoi la inchisoarea din Sighet fara judecata §i deci fag condamnare unde a incetat din viata, la 6 februarie 1955, avand venerabila varsta de 84 de ani. In perspectiva Majestatii Sale Timpului, lapidarele cuvinte scrise in 1942 de Argetoianu in Memorii, apar ca un tulburator testament politic:

Dumnezeu a fost milos cu mine §i mi-a ing5duit, in acest Minister [Guvern Averescu] de deceptii, sa mantui tam de comunism, fara brutalitate §i thra varsare de sange... Tot a fost ceva. ... Posteritatea va judeca daca am thcut bine sau rail. In primul caz nu cer nici o fasplata postuma. In al doilea, sunt gata sa platesc §i dup5 moarte".2

STELIAN NEAGOE P. S. Textele Mernoridor se tiparesc in integralitatea lor dupa caietele-manuscrise. Toate sublinierile, cele trei puncte de suspensie sau randurile cu puncte de suspensie, precum si toate notele de subsol apartin lui Constantin Argetoianu. Cele patru Anexe cu documente au fost intregite cu alte cateva originale descoperite de noi in arhive varii, si al caror continut se regaseste integral (sau aproape integral) in volum si se senmaleaza in marisetele paginilor respective. Transcrierea textelor s-a facut printr-un procedeu de compromis intre normele vechi" si noi" ale ortografiei limbii romane. 1

2

Idem, p. 2212. Volumul de fata, p. 112.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII PENTRU CEI DE MAINE Amintiri din vremea celor de ieri Volumul al VI-lea Partea a VI-a (1919-1922)

www.dacoromanica.ro

n 10U31SIHIN 30

3N1.131.1141

ova III 11 in %min uvinvi

->74a-V

arVir",

471

"L

v

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

Liga Poporului i alegerile zise constitutionale Divergence radicale politice intre Averescu §i mine Dezamagirea mea Organizare 0 Weptare Anul ardelenilor Iancu Flondor §i Bucovina Dori Popovici Contactul cu conservatorii §i cu Take Ionescu Raporturile cu sociali§tii Averescu qi comploturile Popularitatea lui Averescu Indreptarea Organizare §i pregaitire Politice Opozitia Unita" §i incelegerea cu Take Ionescu, Bratianu §i noi Reforma agrara prin decretul Duca Pherekyde.

-o Anul 1919 ni se infatisa ca un an de 15murire po1itic5 si de luptg. Alegerile fixate pentru inceputul lui ianuarie fuseserg amanate cu doug luni si urmau sg mai fie amanate din doug in doug luni pang in toamna aceluiasi an, pang dupg semnarea Tratatului de pace de la Trianon. Ca buni opozanti supusi unor moravuri politice impotriva cgrora protes-

tam de altminteri cat ne tinea gura, ne ridicasem si noi, cei din Liga Poporului, impotriva acestei amangri pe care o calificam de anticonstitutionalg, desi era cat se poate de justificatg. Dupg alipirea Ardealului si a Bucovinei, alegeri generale limitate la Vechiul Regat si la Basarabia, ar fi fost mai mult deo& un nonsens, ar fi fost o gresealg po1itic5: ar fi insemnat o mgrturisire de precaritate a noilor leggturi cu Bucovina si cu Ardealul, mgrturisire cu totul stegirig de gandul nostru. In Ardeal si in Bucovina nu se puteau face insg alegeri cat timp alipirea lor nu fusese consacrata printr-un instrument international, cat timp nici mgcar noile granite nu fuseserg fixate, inc.& stabilirea circumscriptiilor electorale mgrginase ar fi putut provoca conflicte chiar cu mid din aliatii nostri. Dar nici cu Basarabia chestiunea nu era atat de simplg. Se alipise tinutul dintre Nistru si Prut cu Patria-Mamg in virtutea dreptului de autodeterminare, nu numai recunoscut dar Inca proclamat de Rusia So-

www.dacoromanica.ro

26

CONSTANTIN ARGETOIANU

vietica totusi era mai cuminte sä astept5m si pentru aceasta provincie reg5sit5 trecerea Europei ,Fi in drept, din starea de razboi in cea de pace si pecetluirea tratatelor. Nimic nu subliniaza mai bine confuzia ce domnea pe atunci in spirite, ca si lipsa de pregkire pentru inchegarea unei Romanii Maril, decat aceastA invocare a prescriptiilor unei Constitutii croit5 pe alt calapod si consimtita numai de una din ramurile poporului roman intregit, Constitutie ce nu se mai potrivea cerintelor unei tari noi i n5zuintelor unui neam hot5rat s5-si primeneasc5 moravurile politice si sociale2. Desi atat Averescu cat si mine nu eram deloc nernultumiti de amanarea alegerilor, totusi, din pizm5 impotriva lui Brátianu, din lipsa unor teluri incd bine ldmurite in actiunea noastrd comund, si mai ales ca s5

facem ca ceilalti, am protestat si noi, ca grupare politic5, impotriva rnasurilor Guvernului. Nu eram oare o grupare popularà i prin urmare esentialmente e1ectora15? Ca atare, trebuia s cerem numaidecat alegeri. Ca s5 nu le cerern, ar fi trebuit s5 ne dezvelim motivele. Dar cum ale mele nu erau aceleasi ca ale lui Averescu n-am fi putut c5dea de acord asupra lor. Am preferat sA nu ne cert5m, Med' si ne marturisim ca aceasta era teama noastrà ascuns5, si am protestat mai mult de forma dec.& din convingere. F5r5 sà calc disciplina de partid, c5ci nu pierdusem Inca toat5 increderea in posibilitátile lui Averescu, am cautat sà ajut indirect Guvernul,

in procedura lui de amanári succesive ale alegerilor, prin articole si prin cuvantari asupra revizuirii Constitutiei, problem5 despre care s-a scris i s-a vorbit mult in acea vreme. Am fost de altminteri primul pi rnultd vreme singurul care a sustinut ea' nu putea fi vorba de o revizuire a Constitutiei existente ci cd intregirea Neaniului creand o Rorniinie Noud cerea i o Constitutie noud. Mai tarziu, in 1922, am mers mai desi am preparte dup5 cum se va vedea in cursul acestor povestiri cizat indrumari cu totul noi pentru alc5tuirea acestui nou pact constitutional. In 1919 In-am marginit ins5 la aceast5 idee: o Constitutie nou5, nu revizuirea celei vechi. Br5tianu n-a vrut s5 se agate de scansi a dura pe care i-am intins-o poate fiindc5 i-o intindeam eu gresit si era cat pe-aci s5 se inece. Dac5 nu s-a inecat si s-a m5rginit s5 Romania pe care am meritat-o prin jertfe i prin suferinte dar pe care n-am obtinut-o prin muncA si prin chibzuintà.

2 Cel putin asa speram unii din noi; in loc de primenire, Dumnezeu ne-a harazit insA numai dezamAgiri!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

27

se b515baneasca catava vreme in mocir15, meritul n-a fost al lui, ci vina

lui Averescu care n-a avut nici in cap, nici in suflet ce trebuia ca sa foloseasca imprejurarile si nemaipomenita lui putere. Am spus ea motivele nemarturisite de multumire fata de amanarea alegerilor, nu erau aceleasi, in mintea mea si in a lui Averescu. eful Ligii Poporului nu vedea mai departe dee& lungul nasului si singurul scop pe care-1 urmarea, era sa ajunga prim-ministru, sa stea la putere

cat mai mult si sa se intoarca cat mai des. Raspunderile, primenirea moravurilor politice, amenintarile unei actiuni directe in gandul lui numai amenintari erau literatur5, mijloace menite sa infrang5 cerbicia lui Bratianu pe care-1 simtea profund ostil si sa infricoseze pe Rege, ca sa-1 cheme la Guvem. i cum stia ca nici Regele nu-1 iubea, isi da seama ca singura parghie in stare sa-1 impuna era puterea maselor; de aci grija lui de a-si cultiva popularitatea. De aceasta popularitate, n5scut5 pe front si pusa la incercare in Moldova, in alegerile lui Marghilo-

man, nu era insa cu totul sigur; nu stia lamurit daca se .intinsese si asupra judetelor din Muntenia iar Ardealul si Basarabia reprezentau Inca pentru darisuI dou5 necunoscute. Nu avusese Inca nici prilejul nici timpul sa pipaie starea spiritelor in afar5 de Moldova. Chiar in cel mai favorabil caz, in acela al intinderii popularitatii sale peste tot cuprinsul Regatului, tacticos si meticulos cum era, voia sd .yi-o organizeze i sa se prezinte in lupta electorala caci nu urmarea alt scop ca un bun strateg, cu toate sansele de reusita asigurate. Pentru des5varsirea acestei organizari, care in afara de Moldova nu era nici inceputa, ii trebuia timp, si ragazul pe care i-1 da amanarea alegerilor era binevenit. Eu unul, nu ma sinchiseam deloc de alegeri, si 0115 sa le vad suprimate ma multumeam sa le vad amfinate. Caci nu urmaream nici rechemarea la Guvern, nici succese electorale ci cu totul altceva. Dedesem mana cu Averescu, o rndrturisesc ldmurit, in urmdrirea unui regim

de dictaturd. Cu mult timp inaintea lui Mussolini si a lui Hitler, pe cand numele si doctrinele lor erau necunoscute, intr-o vreme in care toati lumea astepta lumina de la rasarit si se inchina in fata asa-ziselor idealuri democratice am indrdznit sd cred cd singura cale practicd pentru atingerea felurilor pe care toti oamenii de bundvoingi le urmdreau, era dictatura. i am crezut ca numai Averescu, cu marele lui prestigiu si cu imensa lui popularitate, era in stare sä o impuna. Asupra acestui din unn5 punct m-am inselat. N-am reusit. Romania a ramas cu democratia si a ajuns repede la faliment.

www.dacoromanica.ro

28

CONSTANTIN ARGETOIANU

Toati gama raporturilor mele politice cu Averescu se 15.mureste prin n5dejdea pe care o pusesem intr-insul si prin dezamdgirea pe care mi-a dat-o. Eu am crezut intr-insul ca sdfacti ce trebuie dar el n-a crezut in steaua" lui, decal ca s5-1 aducA la putere si nimic mai mult. Despartirea noastrà era fatalà, din clipa in care nu mi-ar mai fi thmas nici o raramitA de n5dejde pentru realizarea scopurilor mele. Mu lt5 lume s-a mirat c5 desfacerea noastrà a venit atat de repede; in realitate ea a intarziat si ar fi trebuit sä devin5 fapt indeplinit Inca din 1920, caci deja atunci mi s-au pr5busit iluziile. In partea aceasta a spovedaniilor mele, voi povesti ce-mi voi aduce aminte din pregâtirea Partidului Poporului, din guvernarea noastrà in anii 1920 si 1921 si din evenimentele politice in care am fost amestecat pana la r5sturnarea celui de-al doilea Guvern Averescu, in iunie 1927. in acest rastimp am fost amestecat in mai toate evenimentele polltice si-mi pare r5u c'd am comis marea greseal5 s5 nu tin note zilnice. Nimeni n-a cunoscut ca mine resorturile intime care au determinat miscarile politice in acesti opt ani de buimaceala generalà, in care s-au &àvarsit atatea greseli , greseli pe care le-am plàtit apoi atat de scump. In lipsa unui fir conducAtor scris, sunt silit sä povestesc din memorie. Am uitat multe. Altele, le voi rasa la o parte de team5 s5 nu schimb adevarata inthtisare a lucrurilor si s5 nu nedreptatesc pe cineva fara s5 vreau. Toate ate le insir aci sunt ins5 trecute prin ciurul unui cinstit control si n-am dat drumul decat celor pe care le-am socotit ca neindoielnice si menite sà l5mureasc5 cat de putin vremurile pe care le-am trait. Desthinuirile mele au valoarea unor märturii acute sub prestare de juramant juthmant in fata constiintei mele...

Anul 1919 a fost pentru Averescu si pentru mine, un an de organizare si de asteptare. Man5 in maná am lucrat numai in aparen. in realitate am pornit fiecare, din prima zi pe car5ri deosebite. Nu incape indoialà ea' amandoi am urmarit acelasi scop: puterea numai ca Averescu voia s6 ajunga oricum, cu orice pret, de dragostea panasului, gata chiar s5 se umileasc5, numai s5 ajungà pe cand eu voiam sa ma impun prin fortele noi pe care le organizam, in ciuda tuturor celor de ieri impotriva arora se ridicaser5 faimoasele Raspunderi" ale popularului general...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

29

Consecinta acestei deosebiri de vederi a fost a tot anul 1919 eu nu

rn-am ocupat cleat cu intemeierea si cu dezvoltarea organizatiilor noastre judetene, cu sporirea si disciplinarea cadrelor Ligii Poporului, cu alcatuirea programelor si regulamentelor noastre, cu un cuvant cu canalizarea fenomenalei popularitati a generalului pe and popularul general n-a cautat decat sa se inteleaga" cu epavele trecutului, cu conducatorii formatiunilor politice rivale, cu toti vrajmasii sai, cu slugile Palatului si pada si cu coconetul ce putea pune o vorba bunä pentru el la Rege... In ce priveste intelegerile" in afara de Liga, am facut totusi si eu doul exceptii, dar amandoua au fost justificate prin imprejurarile in care rn-am vazut silit s5 lucrez. De fapt eu nu aveam legaturi politice, nu cunosteam oamenii si rosturile decfit in Vechiul Regat iar popularitatea lui Averescu pornita de pe front, din randurile soldatilor, era purtata si ea numai prin satele Vechiului Regat si dusa de demobilizati din casa in casa, odata cu paduchii din transee. Aceasta popularitate n-a patruns realmente niciodata in tinuturile alipite. Succesele noastre electorale din 1920 au fost datorite in Ardeal reactiei impotriva Consiliului Dirigent care izbutise, cu Maniu in cap, sa se faca odios intr-un singur an. Acolo, peste munti, lupta n-a fost data pe numele lui Averescu ca dincoace de munti, ci impotriva Consiliului Dirigent, i majoritatea alegatorilor n-au votat cu Averescu, cu Goga sau cu Liga Poporului, ci contra lui Maniu si a domnilor" de la Cluj. In Banat, ura impotriva Consiliului Dirigent ajunsese la paroxism si prima cerere pe care ne-au facut-o bánatenii a fost s5-i rupern de Cluj si sà-i contopim, din punct de vedere administrativ, cu Vechiul Regat. in Bucovina nu pusesem piciorul, iar in Basarabia facusem o aparitie nenorocita si sub pretext cä aceast5 provincie ii apartine, fiindca era nascut la Ismail, Averescu isi dedese Steaua" pe mina unor caraghiosi, fara sa ma intrebe. Ca sa faca fata viitoarelor alegeri, Liga Poporului trebuia sa fie insa reprezentata in toate tinuturile. in Ardeal, Partidul National strans unit in jurul Consiliului Dirigent si reprezentat prin Maniu se tinea la o parte si nu intra in contact cu partidele noastre decal cu sfiala. in primele luni ale anului 1919 mai ales, Maniu a lucrat in bung intelegere cu Bratianu, delegand pe Vaida si pe Caius Brediceanu la Paris pe ling el ca reprezentanti ai Ardealului, cu mandat sa-lsprijine in tratativele sale cu Mari le Puteri si sa-1 ajute sa rupa cat mai mult din Ungaria. Ca sa nu

www.dacoromanica.ro

30

CONSTANTIN ARGETOIANU

supere pe Brätianu, Maniu si oamenii s5i evitau cat puteau s5 intre in vorbA cu noi, adversarii cei mai temuti ai Partidului Liberal. Se poate zice c5 in politica romineasc5, anul 1919 a fost anul ardelenilor. Toti am alergat dup5 ei. Nu-i cantarisem 'Inca de aproape, si de departe ni se infatisau ca niste mironosite. Multi din noi asteptau de la ei o purificare a moravurilor, o imbun5tatire a obiceiurilor administrative, o reactie impotriva orientalei noastre venalitati. Cu totii credeam Ca prin ardeleni urma s5 ne urcam in grad, si din balcanici sa devenim

europeni. Si mai era si sentimentul pentru fratii regásiti dup5 atita amar de suferint5 si de umiliri... Am alergat toti dup5 ei: imi aduc aminte c5 in tot cursul verii acelui an '19, de cite ori venea la Sinaia, Maniu era chemat SA ia cafeaua disi intr-o audienta pe care acesta mi-a mineata cu Regele Ferdinand acordat-o mi-a spus facind aluzie la ofertele de colaborare ce se faceau ardelenilor: Maniu nu e al nim5nui, Maniu e al meu!". ase ani mai tarziu, in 1925, intr-o altà audientà Regele care nu se jena cu mine, 1-a trimis pe Maniu domnul prezident il exasperase cu pretentiile sale in... portul Marsiliei. Cum n-am putut reprima un suras, Regele rn-a intrebat de ce rid Sire" i-am spus imi aduc aminte de vremea in care Majestatea Voastrà imi spunea: Maniu nu e al nimänui, Maniu e al meu!". Plictisit, Regele a facut un gest cu mina ca si curn ar fi vrut sä alunge o naluca, si cum era foarte ager de mina' a prins o musc5, pe care a strivit-o intre degete... Desi domnul Maniu era numai al Regelui, am vrut sa fie si putintel al nostru si am alergat si noi dup5 el dar peine perdue", curn zice francezul, n-am putut pune niciodat5 mina pe dansul. De cite ori am batut la up lui, ba nu sosise, ba plecase niciodat5 n-am putut da de el. Am fost cuprins de emotie intr-o zi din inceputul lui iulie, cand, chemat la telefon am auzit searb5dul glas al domnului prezident din Cluj salutindu-ma respectuos" si cerandu-mi favoarea" unei intrevederi. M-am oferit numaidecit s5 ma duc la dinsul, dar n-a fost chip, a vrut cu tot dinadinsul sa vin5 el la mine, si a venit. Acest prim pas al prudentului ardelean rn-a umplut de bucurie si de nadejde: mi-am croit repede un plan ca s5-1 prind intr-o combinatie politic5 sau electora15. Mare mi-a fost deceptia: dl. Iuliu Maniu a venit sa ma roage pe mine, si prin mine si pe generalul Averescu si pe toti prietenii nostri si nu mai

combatem pe Brátianu si s5-i dam tot concursul in tali ca sA poata reusi la Paris... N-am priceput, si i-am spus-o, aceastà neasteptat5 inwww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

31

terventie. Presupun ca fusese hotarata la cafeaua cu lapte de la Pel4or, §i ca Regele ne trimisese pe Maniu al lui", ca sa ajute pe Bratianu tot al lui", care se cam incurcase la Paris i telegrafiase probabil un S.O.S. disperat... Incercarile de a aduce pe Maniu pe calea dorintelor mele au fost zadarnice. Sfmxul, dupà ce mi-a vorbit de straduintele domnului prim-ministru, s-a retras discret, cum venise. Cu Goga, ocupat in Ardeal mai intai cu rezortul" lui din Consiliul adica partizani perDirigent, apoi sa adune potcoave de cai morti, sonali aproape n-am putut veni in contact pana tarziu toamna.Am fost astfel silit sä ma multumesc cu Teodor Mihali, purfatorul unui nume cu vaza in luptele nationale de peste munti din ultimele decenii, dar o minte foarte limitatä §i un om de o lacomie netarmurità. Mihali a primit numaidecat sä reprezinte punctul de vedere al Ligii Poporului" in Ardeal. Fara sa se inscrie formal politica interna s-a facut Inca pe registre separate in 1919, in Ardeal §i in Vechiul Regat Mihali ne-a cerut SA-1 consideram ca asociat, mai ales ca asociat de Guvern, intr-o eventuala chemare a generalului. A doua exceptie am facut-o pentru Bucovina i pentru lancu Flon-

dor. Bucovina era pentru noi o necunoscuta. Fiind mica, interesele electorale o lasasera pe planul al doilea in preocuparile noastre politice. Grija unei complecte organizari ma mana insa sa gasesc unul sau mai multi reprezentanti ai Ligii gi pentru dulcea Bucovina. Din lumea politica bucovineana cuno§team pe fratii Hurmuzachi i pe I. Starcea diplomatull trei cretini iar la Viena frecventasem pe Braileanu2, un

tank sarguitor dar ofilit §i pe Isopescu-Grecul un escroc antipatic. Niciunul din ei nu era omul ce-mi trebuia", cum zice Iorga. Vicisitudinile politice m-au impins sa-rni indrept ochii spre Iancu Flondor, omul cel mai cu vaza al Bucovinei. Nu-1 intalnisem niciodata, dar auzisem mult despre el, despre butadele sale, despre intransigenta moralei sale politice. Nu e locul sa fac aci istoricul vietii lui, cu atat mai mutt ca. §tiu prea putin despre ce a facut i invartit inainte de Unire. Tot ce pot sa spun, din cat 1-am frecventat, e ca a fost un om foarte cumsecade, un patriot, un gentleman, un om cinstit, dar cel mai formidabil pisalog din cati am cunoscut. Cum prezidase la actul unirii Bucovinei cu PatriaAehrenthal spunea: Am 122 de ministri plenipotentiari e al 123-lea!" 2 Fost canceler la Legatia Romaniei.

www.dacoromanica.ro

ca inteligentã Stfircea

32

CONSTANTIN ARGETOIANU

Mama', Bratianu 1-a poftit in Ministerul salt, ca ministru lira portofoliu. Caracterul sat' neinduplecat n-a putut insä sa se impace cu tertipurile liberale, si a inceput s'a se certe cu Misu Pherekyde, pe care Bratianu

plecat la Paris il lasase prim-ministru interimar. Dupa scurta vreme Flondor si-a dat demisia; eratn cel mai important partid de opozitie, ideea de a culege pe nemultumitul ministru vrajmasit cu Guvemul s-a impus de la sine.

Am plecat cu Duiliu Zamfirescu la Cemäuti, sa-1 cucerim pe tata Flondor. Nu pusesem pana atunci piciorul in Bucovina unde am fost mai atras de mult cantatul farmec al noului tinut, o spun pe fats& decat de perspectiva pertractarilor cu saful" miscarii romanesti din partea locului. Mai tarziu, rn-am plimbat pe la toate manastirile, am urcat dealurile, am coborat Valle, am strabatut codrii dulcei Bucovini", dar

niciodata incfintarea mea n-a fost mai mare cleat de la fereastra vagonului in acea dimineata in care trenul rn-a purtat de la Itcani pana la Cernauti. Ce minunati priveliste! Ce delicioasa gradina! Bucovina mi-a aparut de la primul contact, cum si e, cea mai civilizata regiune a Romaniei intregite. Cemäutii in schimb mi s-au infatisat ca o mare dezamagire, atat din punctul de vedere edilitar-estetic, cat si din cel national. Oras de duzi-

na, catarat pe un deal, cu aspecte provinciale austriece la centru, cu mahalale tot atat de spurcate ca ale noastre la perifierie Cernautiul nu adapostea decal ovrei, ruteni si nemti. Romanii constituiau o minima minoritate si cei cativa popi care zbarndiau in jurul Mitropoliei, cei

cativa profesori de la Universitate, functionarii nostri nou numiti si epavele catorva familii boieresti nu izbuteau sà schimbe fizionomia unui oras mai inrudit cu Przemysl si cu Wiener-Neustadt decat cu Iasii, cu Botosanii, cu Suceava sau alte orase moldovenesti. Pe Flondor, cu care luasem intalnire in scris si care locuia la Storojinet (11 kilometri de la Cernauti, spre miazazi), 1-am gasit la clubul lui din Piata Mare vast apartament care adapostea Partidul National Roman si gazeta acestui partid, Bucovina. Bucovina era redactata de...

Pamfil Seicaru, cules de Flondor pe trotuarele Bucurestiului si care continua &à arunce jaratec pe toate gaurile, si la Cernauti. Bucovina era in razboi de moarte cu Glasul Bucovinei, foaia lui Ion Nistor, concurentul lui Flondor. Cat timp au mers lucrurile pe opozitie" (fata de stapanirea austriaca) Flondor, cu numele lui, cu averea pe care o irosea, cu mutra lui simpatica si cu logoreea lui nestavilita a dominat situatia.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

33

Cum s-a schimbat insa cursul politic si cum au ajuns romanii la st5panire, steaua lui Nistor a inceput s5 se ridice. Profesor de istorie stimat, om harnic, modest fi Aid scrupule, Nistor era mult mai adaptabil inregimenfarilor de la noi decat Flondor. Din primele zile ale Unirii, pusese deja mana pe el Alecu Constantinescu-Porcu si-1 infeudase intereselor liberale. Cand am sosit noi la Cern5uti, Glasistii", insemnati deja cu crucea liberalà, se ridicaser5 impotriva lui Flondor si ambele tabere se injurau... romaneste. MAruntel cum era, ras la fatà, c5runt, cu ochii plini de fl5cari, Flondor ne-a ap5rut ca un impulsiv à la Filipescu", gata s5 se arunce impotriva cuiva sau s5 facA o prostie ca s5-si linisteasc5 nervii. Dar vai, sub acest aspect simpatic se ascundea un nemaipomenit pisalog... Iancu Lahovari, omul care te apuca de un nasture si nu te mai 15sa era o gra.dina pe ling Iancu Flondor, care nu discut5 dee& enumerandu-si argumentele pro primo", pro secundo", si asa mai departe care nu te 15sa sa spui o vorb5 si te ineca in cataractele innàbusitoare ale unui discurs rug sfarsit...

Cel care invartea toate in jurul lui Flondor era un anume Dori Popovici, o figura' antipatic5 dar un om destept, hotarat sa ajunga cat de sus

folosindu-se de popularitatea sefului s5u. La cutite cu Nistor, convins c5 nu putea obtine lucru mare numai in limitele unei activit5ti politice locale, Dori Popovici a priceput indata ca. Dumnezeu ne trimisese in calea lui, si pan5 s5 nu spunem o vorb5 ne-am inteles cu el din ochi. Pe cand Flondor perora, pe cand eu si Zamfirescu incercam zadarnic s5-1 intrerupem, el ne facea semne s5-115s5m pe el, c5ci avea el s5 invarteasc5 toate dupà placul nostru... *i le-a invartit. Mai tarziu, sub guvernarea noasteä din 1920-1921, dup5 o scud:5 colabotrebuia s5 am de furc5 cu el. Flondor ne fasase rare in opozitie dar Dori Popovici cu toti partizanii sefului" se inscrisese in Liga Poporului si voia cu tot pretul sa fie ministru. fn stràduintele sale obtinuse concursul intregii majoritäti, dar Averescu nu-1 simpatiza si 1-a sustinut foarte moale pe lang5 Regele Ferdinand. Intr-o zi 1-au..plictisit atat reprezentantii majoritatilor, incat generalul mi-a spus: Incearc5 si d-ta, poate vei avea mai mult noroc dee& mine!" Am incercat. Regele Ferdinand avea foarte proaste informatii despre candidatul nostru: nu stiu cine ii spusese c5 fusese dat afarg din armata austriac5 pentru acte de necinste. in realitate, nu f5cuse niciodata parte din

www.dacoromanica.ro

34

CONSTANTIN ARGETOIANU

armata austriac5 pentru acte de necinste. In realitate, nu Meuse niciodat5 parte din armata activa, si fusese intr-adevar exclus din cadrul ofite-

rilor de rezerva pentru activitatea sa politicd, subversiva fata de Monarhia habsburgica: provocase in mai multe randuri scandal si batai in luptele locale nationaliste indrurnate de Flondor. Avea el un alt cusur: era betiv dar acest dar al betiei nu i I-am dovedit decat in 1922, dupa plecarea noastra de la Guvern. Cu greu am convins pe Rege, dar 1-am convins si 1-am facut astfel pe dl. Dori Popovici ministru, ceea ce nu 1-a impiedicat in 1923 sa fie printre cei dintai care sa se ridice impotriva mea... De atunci, a venit sa-mi ceara iertare, si 1-am iertat, cum 1-a iertat si uitat si Dumnezeu... Plictisit de logoreea lui Flondor 1-am 15sat pe searna lui Zamfirescu si rn-am dus sa fac o vizita de politete mitropolitului Repta, un batran aratos dar sfoegit si alta socialistului Grigorovici. L-arn gasit pe Grigorovici la spital, unde sotia lui o rusoiaca era doctorita si directoare. Ma dusesem la el rugat de Averescu, care in dorinta lui de a da miscarii noastre un colorit de stanga, voia sa se impace cu toti socialistii, cum voi arata mai la vale. Am gasit pe batrarml utopist inecat in barba lui si am fost nurnaidecat cucerit, de (mu, nu de teoriile pe care mi le-a expus si pe care le cunosteam pe de rost. Grigorovici e cel mai cumsecade socialist din 60 am cunoscut. Lipsit de patima, si in consecinta si de avant, era mai mult un sociolog decat un socialist. Pricepator al vremurilor, am putut constata ca s-ar multumi cu realizarea unei cat de mici pArticele a programului sau. Fara ambitii politice, se arata gata sa ajute pe oricine s-ar trudi sä faca putin bine celor multi si lipsiti de toate... Nu am conturat mai precis caracterul vizitei mele, care de altminteri nu era decat o vizita informativa, rn-am despartit de Grigorovici in bun5 prietenie prietenie pe care ulterioarele noastre raporturi politice n-au tulburat-o o clipa. Am petrecut seara la un paharel de yin" cu Dori Popovici, cu Seicaru si cu cativa prieteni de-ai lor (Flondor se inapoiase la Storojinet) care mi-au declarat toti ea' se inscriu in Liga Poporului; m-au rugat sa-i consider deja ca inscrisi dar sa nu dau Inca publicitate adeziunii lor, caci voiau sa capaciteze" si pe Flondor, de care le-ar veni greu sa se despartà. Flondor thia insa fire de par in patru, ne oferea tot concursul sal' in Bucovina, dar nu voia sd se inregimenteze. Trecuse prima punte, peste celelalte ramanea sa fie impins de partizanii sai. Scopul calatoriei noastre la Cernauti fusese atins: innodasem legaturi cu cea mai impor-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

35

tant5 grupare politic5 local5 si pusesem temelia organizarii Ligii Poporului in Bucovina. Am mai stat o zi s5 vizit5m orasul, in care nu e nimic de vazut afar5 de oribilul Palat Mitropolitan; am fost primiti cu cinste la Universitate, am luat dejunul cu vechiul meu prieten Alexandru Hurmuzachi si am pornit inapoi la Bucuresti. Cat era inc5 de mare pe acele vremuri vaza unui fost ministrul F5r5 s5 mai vorbesc de primirea de la Universitate, la garà au venit s5 ne salute prefectul si primarul si cum un vagon ministerial se inapoia gol la Bucuresti, autoritatile C.F.R.-ului ni 1-au pus la dispozitie, iar cele administrative ne-au dat un cos cu excelente merinde, pentru drum. In afara de Mihali, de Flondor si mai tarziu de Goga, eu n-am c5utat sa ademenesc pe nimeni. Singura contopire pe care as fi dorit-o, conto-

pirea cu Partidul National din Ardeal nu era cu putint5, Maniu find hoar& sa" nu cedeze sefia nim5nui. In schimb Averescu s-a ag5tat de toaf5 lumea, cu rost si rarà rost. De Take Ionescu 11 legau amintirile trecutului, o nem5rginit5 incredere in talentele lui politice i o mare desi nemarturisita afinitate sufleteasc5: erau am5ndoi din clasa reptilelor. De dragul lui Take, din simpatie pentru Maruca Cantacuzinol, pentru Greceanu, pentru Gràdisteanu, generalul vrea numaidecit fuziune cu Partidul Conservator cu ce mai r5m5sese din el cu Partidul Conservator pe care Take Ionescu II abandonase de fapt de când fugise la Paris. Acolo, innoda si deznoda ice, hot5rit s5-si lepede pielea de valah si s5 devin5 mare euro-

pean". Cu Take personal, chestiunea n-ar ft putut sa fie pusä dec5t dup5 inapoierea sa de la Paris, in toamna lui 1919, dup5 ce toate organizatiile Ligii Poporului ar fi fost alcátuite, ceea ce ar fi ingreunat foarte mult o fuziune. Cu partizanii lui Take, mi-am luat eu asupra mea tratativele, si le-am dus in asa fel incit n-am ajuns la nimic. Ar fi fost si greu sä ajungem la ceva, c5ci nici conservatorii nu prea vreau contopirea kr in Liga Poporului. Erau toti plini de fumuri, i panI la semnarea tratatelor de pace de la Versailles si Trianon s-au bizuit toti pe Take sà-i aduc5 iar la putere, fie ca in 1916 printr-o intelegere cu Bratianu, fie prin succesiune impusa de Cabinetele din Paris si Londra. Pentru ei Averescu era o valoare electora15, dar nu o valoare politica. 1 Sotia lui Miqu Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

36

CONSTANTIN ARGETOIANU

Si Inca i electorali... imi aduc aminte ea' intalnind pe Misu Des liu, inapoiat de la Paris, bitrinul ef electoral al Partidului Conservator rn-a intrebat: E adev5rat ci Averescu se bucurà de o asa mare popularitate?" Se zice, nene Miwle!" mi-a raspuns nenea ,,S tii,

Miu

ea in Dâmbovita, daci merge cu mine va reu0, altfel nu!" Miu Cantacuzino i Mitici Greceanu, care conduceau partidul in lipsa lui Take se aratau cam reci fati de o fuziune, i ei, asa incit mi-a fost foarte gor sa tiraganesc negocierile. Take Ionescu s-a inapoiat de la Paris ca specialist al problemelor in-

ternationale. Idealul lui ar fi fost si fie ministru de externe sub toate Guvernele, ca om de incredere al Marilor ngtri Aliati" adici Franta §i Anglia. in scopul pe care-1 urmima, partidul plictisea pe Take qi ar fi fost foarte bucuros si se scape de el. L-ar fi dat fira tocmeal5 lui Averescu, dar Averescu nu pricepea Partidul Conservator fari Take §i Take nu voia si se inregimenteze din nou, ca pe langi partid si mai aiba i un ef peste capul lui. Pe de aka parte, eful epavelor conservatoare ii da seami c5, in cazul in care n-ar fi reuOt &à se agate de corabia guvernamentala, oricare ar fi fost ea, risca sä fie aruncat de valuri in viitoarele alegeri in care simtea tot mai limurit c vintul va sufla in panzele lui Averescu. Ca si-§i menajeze toate ieiriIe §i si nu inliture nici o posibili solutie, Take, dupá inapoierea sa de la Paris, s-a striduit de la primul contact si cimenteze prietenia sa cu generalul, aminfind totu0 solutia unei fuzioniri ca sa nu-si inchidi §i alte cal cel-ar fi putut ispiti. Averescu era insi atit de ahtiat dupi o fuziune cu Take incit a mers pini a propune prietenului sàu iubit §efia Ligii, dupd o primd guvernare cu prezidarea cdreia s-ar fi multiunit! Take nu umbla Insà dui:4 cai verzi pe pereti, qi, fie ci aceasti ademenitoare propunere nu 1-a ispitit, fie ea' n-a avut incredere in prietenul" pe care-1 piscuse deja a eludat un rispuns definitiv pani la chemarea lui Averescu la putere, propunind la rindul siu, in loc de fuziune, colaborarea. Pozitiile celor doi pfi au rimas neschirnbate toatà toamna anului 1919, qi in primele siptimini ale anului 1920. Când ne-am apropiat insä de putere i a devenit sigur ci Averescu va fi chemat", pozitiile lor s-au schimbat. Take, vizindu-se deja ministru de externe in Cabinetul generalului, s-a gindit ci tot mai bine ar fi sa-si im-

pingi ridicinile in sinul partidului", qi a inceput si vorbeasci, el de fuziune; dar Averescu care vizuse in fuziune o §ansi mai mult de a ajunge prim-ministru, eliminand un posibil concurent, find acum sigur

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

37

de putere, s-a infipt el in qaua colaborkii. A mers chiar pfisnA acolo incat n-a luat pe Take in prima sa formatie ministeria15, menit5 SA faca alegerile qi nu I-a b5gat in Guvern decat dup5 alegeri... Dar &à nu anticip5m. Deocamdat5 suntem in toamna anului 1919. Take voia colabo-

rare, pentru planurile sale, §i eu §i mai mult deck dansul, pentru ale mele; am facut tot ce am putut ca la colaborare SA r5mana intre noi, §i ap a r5mas. Take se instalase in casa bátfinilor Ghita Ioan, din Ca lea Victoriei (aproape de strada Banului) pe care o moSenise, caci casa lui din strada Atena era in reparatie. Nemtii, care au respectat cu atita scrupulozitate proprietatea privat5 in timpul ocupatiei, facuser5 o exceptie pentru locuinta lui Take Ionescu, qi o devastasera metodic. 0 mica r5zbunare impotriva fostului amic, trecut la inamic cu arme qi bagaje. In aceste bagaje se gasea i echivalentul sumelor agonisite pin5 in preajma r5zboiului cu conversia rentelor romane qi cu alte afaceri realizate la Ber1M cu concursul prietenului Kiderlen-Wachter qi consorti... Ca s5-i ark pretuirea noastra, mergeam aproape zilnic la Take Ionescu, il puneam la curent cu activitatea Ligii, cu planurile lui Averescu, qi pada' la o masura qi cu ale mele. V5d i acum biroul intunecos, cu ferestrele ce dau pe curte i la care nu se putea ajunge cleat prin sala de mancare, dosnic5 qi ea qi prin c5teva trepte. Acolo se strangeau in fiecare dimineat5 epavele Partidului Conservator; fumau toti tigarete peste tigarete, discutau avantajele §i dezavantajele unei fuziuni cu Averescu qi puneau tara la cale. Salonul lui Take era astfel transformat intr-o

cafenea; prea putini dintre clienti" ajungeau ins5 la qef" §i cei mai multi se multumeau cu ce le puteam spune eu, la dus i la intors din bi-

roul boierului". In Partidul Conservator erau dou5 curente: fostii takiqti voiau fuziu-

nea cu noi caci ideologia lor era mai aproape de a averescanilor, iar fostii filipescani preferau colaborarea, dar mureau de frica s5 nu fie 15sati la o parte pe listele noastre de candidaturi. Cum nu prea aveau le-

gaturi cu generalul qi nu prea puteau ajunge pada la el, imi faceau o curte nebunä, s5 nu-i uit. Curte imi f5cea i Take Ionescu, c5ci 4i da seam5 ea eu duceam tot greul in Liga Poporului qi c5 Averescu, afara de fare n5zbatii, nu igea din cuvantul meu. Toafa mentalitatea lui Take Ionescu se poate desprinde dintr-o butadä pe care mi-a aruncat-o intr-o zi: Ce mare greqeala am f5cut la Ia.0 s5-1 fac pe Titulescu ministru, *i nu pe d-ta!" Bietul om! iqi inchipuia cu buria credinta ci toat5 actiunea

www.dacoromanica.ro

38

CONSTANTIN ARGETOIANU

mea politica fusese deterrninath de o deceptie" ministerialä i uitase ea' imprejurarile din vara anului 1917 m-ar fi facut sa intampin cu cel mai profund dispret o colaborare cu dansul, sub ordinele lui Bratianu pe care-1 rasturnasem din scaun! Pe Take Ionescu inapoiat de la Paris, 1-a intampinat in Ora o mare

deceptie. Luptase la Paris pentru fixarea unei linii de demarcatie in Banat, intre sarbi qi noi, foarte avantajoasa i multumità bunelor sale relatii cu Pasici i a trecerii pe care o avea mai ales printre membrii englezi ai comisiei speciale insarcinata cu stabilirea granitelor noastre in acea regiune, obtinuse aproape tot Torontalul, mai putin o mica zona in fata Belgradului. In incapatanarea lui, Bratianu n-a vrut sa primeas-

ca tranzactia §i a preferat sa nu semneze tratatul, §i sa demisioneze, decal sa cedeze o iota din frontierele fixate in conventia noastra cu Franca, Anglia qi Rusia din 1916, conventie prin care ni se atribuise tot

Banatul'. Dar toate acestea sunt lucruri cunoscute. Ce vreau sa spun aici, e ca Take s-a intors de la Paris ca omul Banatului", adica ca omul de Stat roman care obtinuse maximum de Banat, fata de Bratianu care, ca sd nu renunte la un colt de painont, a preferat sä primeasca un minimum impus dar neconsimtit. Take Ionescu spera sa ajunga la popularitate pe temeiul activitatii sale la Paris i sa se impuna astfel fie sus in sferele Palatului, fie jos in masele populare. Din nefericire pentru el, n-a gasit kc vacant nici sus nici jos. Sus, Bratianu a lamas neclintit omul de incredere ca i pada atunci iar jos popularitatea lui Averescu, cu caracterul ei feti§ist, nu mai ingaduia nimanui o cat de marginith concurenta. Take Ionescu a fost astfel osandit, cu toate meritele 0 cu toath inteligenta sa, sa-i continue cariera de remorca, i s-a agatat de Averescu, in calitate de colaborator. In aceastä calitate, ne-a adus mari foloase i Ligii Poporului i lui Averescu qi mie. Timp de doi ani qi mai bine, pana la srar§itul lui 1921 ne-am inteles i complectat de minune: eu m-am ocupat cu politica interna a tovara§iei noastre, Take cu cea externa, iar Averescu a purtat panawl firmei qi a cautat noduri in papura... I Brtitianu a comis o mare gresealà: n-a supus si ratificarii Serbiei conventia din 1916. Serbia, in acel moment se afla intr-o situatie atfit de disperata incat ar fi primit orice: ar fi aprobat desigur cererile noastre si nu ar mai fi putut sA se opunii la satisfacerea lor in 1919. Megalomania lui Brfitianu care n-a vrut di nateze in 1916 declit cu Marile Puteri, ne-a costat un judet intreg in 1919.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

39

in afar5 de Take Ionescu, Averescu a mai avut o marot5, la incepu-

turile sale: sociali§tii. in Romania Mica, cu toate incerckile catorva amatori bine inzestrati (Radovici, Dobrogeanu-Gherea, Nadejde, Stere, etc.), socialismul n-a prins. Indat5 dup./ rkboi, sub influenta curentelor de stanga care invadaser5 toate tkile Europei qi multumità §i grupkilor vechi de aderenti pe care k-am mo§tenit odat5 cu Ardealul 0 cu Banatul, in centrele industriale §i cele miniere o organizatie socialist5 mai temeinica a inceput s5 se injghebe qi la noi. Fara psihoza averescank e chiar probabil ca dup5 incheierea pkii, Romania ar fi devenit o

tarà socialista. Cu sensibilele sale antene Averescu prinsese adierea acestui curent de stanga §i de frica unei posibile concurente, cki murea de fricä sa nu-§i piard5 popularitatea, a cktat sä canalizeze el rni§carea ca 0 cum intre programul unui clasic social-democratism §i veleitAtile de dictatur5 ale unui general s-ar fi putut stabili o legatur5. Pe de alt5 parte, in toate programele §i manifestarile noastre politice, Averescu s-a strkuit sa pun5 o nota cat de apropiat5 de crezul socialist (0 mi-a trebuit de fiecare dat5 sa pun eu tot dinamismul meu in joc ca s6 opresc Liga Poporului s5 alunece pe panta demagogiei §i a anarhiei) iar pe de alta, a autat cat a putut &à se apropie de socialigti qi s5 fuzioneze cu ei. Averescu era ins5 obi§nuit din aramt5 sä lucreze prin §eft de statmajor, qi s6 se märgineascA in cele mai multe cazuri sa dea instructiuni

generale. Prefera s5 lase pe altul s5 munceasc5 §i el sa se inchid5 in biroul sail s5 citeasc5 pe Riccardo sau alte bazaconii perimate, intre douà §edinte de pelotage" rafinat pe divanul din camera sa de culcare. Gkise in mine un §ef de stat-major politic dibaci §i-mi incredinta mie de cele mai multe ori sarcina pertractkilor, rarà s5-0 dea seamá ca eram uneori hothrat sà-i trag chiulul, in folosul Ligii, in al Tarii, §i chiar in al lui. Dup5 inapoierea noastr5 la Bucure§ti, m-a rugat &à iau contact cu conduckorii sociali§ti. Dac5 i-a§ fi spus nu, ar fi luat el contact cu ei, §i ar fi putut rezulta un dezastru. Am primit prin urmare cu pl5cere misiunea incredintata §i am pornit la drum cu hotararea &á nu ajung la nimic. Purtatorii de cuvant ai sociali§tilor, in Bucure§ti, pe vremea aceea, erau

Moscovici §i fratii Cerkez. M-am intalnit cu ei la fratii Cerkez care locuiau un somptuos apartament in palatul societätii Imobiliara", de pe Calea Victoriei. Fratii Cerkez, armeni harnici, unul cu barb5 0 altul farà, erau mai mult oportuni§ti decat sociali§ti; erau in fruntea catorva intreprinderi industriale (cel cu barb6 a ajuns chiar preqedinte al Came-

www.dacoromanica.ro

40

CONSTANTIN ARGETOIANU

rei de Comert din Capita la) si ca s5 n-aibg tulburari" in fabrici, se dedeser5 dup5 vant si se aruncaser5 in socialism. Socialistii puri ii primisera', fiindc5 aveau parale si cheltuiau". Cu totul altfel se infalisa Moscovici. Cu barb5 mare rosie, cu nasul incarligat, soios, plin de m5treat5 pe gulerul si pe umerii vesnicei sale redingote negre, omul intruchipa tipul jidanului de ghetto. Dar acest ovrei scarbos era plin de bun simt, de moderatie si de carte; un coborator direct al intemeietorilor social-democratiei veacului trecut. Cam asa b5nuiesc c5 trebuie s5 fi &Mat Karl Max... M-am intalnit de vreo trei ori cu el in salonul de la Imobiliara" unde de fapt am discutat in doi, c5ci fratii Cerkez erau mai mult spectatori muti si martori eventuali ai celor ce urma s5 hotaram, Moscovici si cu mine. De hot5rat, am hotarat foarte putin lucru; dup5 trei sedinte de discutii teoretice am cazut de acord c5 cele douà curente pe care le reprezentam nu se puteau impleti, dar puteau sä se miste paralel cu toat5 contradictia scopurilor urmArite: noi voiam s5 punem individul in slujba Statului, iar social-democratii Statul in slujba individului. Ne apropiam, dup5 cum se vede mai mult de comunisti, decat de social-democrati, cel putin in metode! Am marturisit lui Moscovici, ci atat timp cat ordinea publica n-ar fi fost amenintat5 (greve, rebeliune etc.) n-as fi v5zut, in cazul in care Liga Poporului ar fi fost chematä s5 guverneze, nici un obstacol pentru a 15sa Partidului Social-Democrat libertate de actiune si de propaganda. La randul lui, Moscovici mi-a marturisit ca social-democratii erau oamenii unei perfecte legalit5ti, dar c5 la flancul lor sting incepuserà s5 se dezvolte nuclee comuniste, in fruntea carora se agita intre altii pl5pumarul Cristescu, lichea dar bun de gur5, si c5 el, Moscovici, ar fi recunoscator orickui Guvern in stare s5 punA stavil5 acestei alunecari spre extrema stanga a socialismului romanesc, Inca in fas5. El nu aspira dee& la o educatie progresiva a muncitorimii noastre si se temea de

excesele bolsevismului" importat din Rusia, care nu putea dee& sa compromita miscarea de emancipare progresivä a muncitorimii. Ne-am despartit buni prieteni dar un an mai tarziu a trebuit sg ne certam: ca ministru de interne eu r5m5sesem credincios ideilor mele, pe and el, luat de curent, se vazuse silit sa propovaduiasc5 ataturi de Cristescii si de alti tovaräsi" greva generala. Averescu n-a fost decal pe jumatate multumit de perfracthrile mete cu Moscovici si cu fratii Cerkez. Ademenit de unii trepgdusi din jurul

s5u (inginerul Gheorghiu si altii), de Pipi Negulescu si de generalul

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

41

Gogu Valleanu (cel dintai probabil ca sa ma plictiseasca pe mine, cel de-al doilea n-am putut niciodata pricepe pentru ce), domnul general s-a hotarat sa intre personal in contact cu socialistii, dar de data asta nu numai cu cei din Bucuresti dar si cu reprezentantii socialismului de peste munti. 0 serie de conferinte (vreo patru) au fost puse la cale de cate colonelul Ghenciu (o cute& cu mare influenti pe langa Averescu) intr-un cabinet particular () al restaurantului Enescu, in strada Sf. Ionica. La

aceste noi intalniri au fost delegati din partea socialistilor Flueras, Jumanca si Moscovici. Din partea Ligii Poporului, in afara de Averescu si de mine au mai luat parte la dezbateri si Pipi Negulescu si Gogu Valleanu (!). A fost pentru mine o placere sa ascult pe generalul nostru

taind fire de par in patru. N-a fost lipsita de interes nici mutra lui Moscovici ascultand incercarile lui Averescu de a adapta perimatele teorii ale lui Riccardo la situatiile noastre. Pipi Negulescu a vorbit ca de pe catedra, si ne-a facut, cu spiritul sat' filozofic, un curs asupra deosebirii dintre analiza si sinteza: prin analiza teoriile socialiste izbutesc &à puria in lumina multe adevaruri dar prin sinteza, actiunea lor nu putea duce decat la utopie si la anarhie... Eu am tacut chitic, Va Ilea-

nu a spus prostii iar socialistii de ghincolo", Flueras si Jumanca, oameni simpli si fara multa carte, au expus mizeriile muncitorimii de la Petrosani si de la Resita si au intrebat pe Averescu prin ce masuri intelege &à vindece aceste mizerii... Mirat de o asemenea intrebare indis-

creta, tata generalul a raspuns mangaindu-si ciocul: Prin intronarea legalitatii..." Socialistii au fost vadit nemultumiti de acest raspuns; intronarea legalitatii ar fi fost ceva, dar fagaduita in opozitie, ea se schimba regulat la putere in cele mai cumplite abuzuri, si socialistii nu mai voiau sa se multumeasca cu simple fagâcluieli de ordin general: li se facusera destule! Prima noastra sedinta a fost consacrata teoriei, a doua programelor celor doted' gruparI, a treia posibilitatilor de fuzionare sau de colaborare. Averescu a propus ca toti socialistii sa se inscrie in Liga Poporului, fara sa-si abandoneze teoriile si revendicarile lor (!) socialistii au propus lui Averescu sa se inscrie in Partidul Social-Democrat, si sa se puna in fruntea lui, ca si conducator... Ideea fuziunii ajungand la un punct mort, s-a trecut la examinarea

posibilitatilor unei colaborari electorale. Socialistii au fost gata sa o primeasca cu conditia ca lupta electoralä sa se dea pe programul lor. Mosul a insistat ca dimpotriva lupta sa se dea pe programul lui (care?).

www.dacoromanica.ro

42

CONSTANTIN ARGETOIANU

Bineinteles ca dupa doua ceasuri de discutie nu s-a ajuns la nimic, colaborarea s-a dovedit tot atat de imposibila ca si fuziunea. Ne-am des-

partit cu fagaduiala &à ne mai intalnim mai tarziu. Dar nici macar aceasth f5gaduiala n-a fost tinuta: si unii si altii ne-am dat searna ca nu era nimic de facut. Nu mai vorbesc de mine, care dinainte eram sigur de rezultatul palabrelor" noastre... i astfel s-a naruit una din iluziile si nadejdiile domnului general Pampon... Alianta cu socialistii n-a fost singura maroth ridicola a lui Averescu in inceputurile carierei sale politice. A mai avut una. Acest om ajuns tarziu la cultura ramasese sub influenta prinielor sale lecturi, si cum nu se intalnise cu cartea si cu istoria cleat dup5 ce intrase in coala de razboi de la Torino, primele sale impresii au lasat urme indelebile in creierul s5u. A stat insa prea putin in Italia ca sa se p5trunda metodic de

geniul italian si dupa cum alesese la intimplare pe d-na Clotilda, s-a inapoiat in tara, in plus si tot din intamplare cu Riccardo si cu o patima speciala pentru carbonarismul" romantic din epoca Risorgimentului". 0 slabiciune copilareasca pentru comploturi" 1-a urmarit pana la moarte. Le combina in mintea lui, facea primii pasi dar lipsa lui de incredere pana si in sine insusi, sfiala lui fata de autoritate, oportunismul lui care-1 impingea la compromisuri nu i-au permis niciodata (din fericire pentru el si pentru noi!) sa-si duca planurile pana la sfarsit,

in diferitele sale incercari. Le abandona de fiecare data si trecea la combinatii" mai practice menite sa-lduca mai repede si mai sigur la o cat de discutabili satisfactie a pripitei sale ambitii. A ratat astfel toate prilejurile sa ajunga stapan el insusi, multumindu-se cu ce a putut ciupi de la slabiciunea sau de la bunavointa stapanilor momentului. A cornplotat la Baca'', in timpul razboiului, si s-a multumit sa poarte o manta de vrerne rea pe care i-a aruncat-o Bratianu in spinare. A complotat in 1919 si a preferat sa se inteleaga cu Regele Ferdinand prin mijlocirea d-nei Aristita Dissescu si a lui GO Balaceanu. A complotat in 1927 si a lasat totul balta cum s-a prezentat Costic5 Hiott cu tin decret de inlocuire in fata lui. A complotat in 1931 si a renuntat la orice actiune cum i-a trecut Regele Carol al II-lea sacul cu graunte pe la nas... In 1919, o serie de ofiteri nemultumiti luasera obiceiul &à se adune in casa lui Citta Davila' si sa discute, nu detronarea violenta a Regelui, ci numai a lui Bratianu. Daca Regele s-ar fi solidarizat cu Bratianu, s-ar fi 1 Fiul lui Alexandru. Citta a ajuns succesiv prefect la Vlasca, deputat, ministru la Varsovia si la Washington si in razboi cu Regele Carol.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

43

mers la urma urmelor si pana la Rege... S-au adunat astfel mai multe saptamani de-a randul; foamfa de Arabellat le-a servit ceai si pesmeti cu fastacuri", si au hotarat sa puna mana, cu armata (?), pe toate autoritài1e si sä proclame pe Averescu... dictator! Sufletul complotului era un bulgar, colonelul Ghenciu, scos la pensie si napastuit (zicea el) un intrigant fara pereche si fara scrupule, dar inteligent, indraznet si devotat trup si suflet generalului. Usuratec cum era, Davila zbarnSia, facea prozeliti si cauta sa se compromità cat mai putin. Desi era omul meu", desi ajunsese cu greu licentiat in drept la Iasi multumita prieteniei mele cu A.C. Cuza, desi 11 bagasem eu in Liga Poporului ca sa-1 lansez in politica Citta Davila s-a ferit de mine ca de foc, si eu n-am aflat despre cele ce s-au petrecut in casa lui deck dupa ce complotul a cazut in ap5, si complotistii s-au risipit. Averescu insa a luat parte la mai multe intruniri, a discutat cu cei prezenti modalitdtile executarii planului, pan5 ce intr-o buna zi, tocmai and trebuia sa se :a contact cu comandantii diferitori unitati din Bucuresti, a rugat pe conspiratori s5 renunte la planul lor si sa se imprastie caci gasise el o cale mai sigura sà ajunga la putere... Era prin octombrie 1919, nu gasise nici o cale, dar si de data asta nu avea curajul s riste o actiune care putea sä reuseasca, dar si s5 se termine räu pentru dansul. A fost o mare deceptie printre caraghiosii care se vazusera un moment stapani pe tam romaneasca, si Citta Davila, furios, a venit s5-mi destainuiasc5 totul... Ce a primit din partea mea, n-a mai impartit cu nimeni. M-am dus apoi drept la Averescu si 1-am intrebat cum a putut sa se lase ademenit o clipa de asemenea farsori si de asemenea proiecte. Ca la Iasi, dui:4 ce se intelesese cu trimisii mei la Bacau, a negat totul, fara rusine, §i cu o candoare care mi-a inchis gura. Mi-am dat seam5 ca cel mai mare farsor era el, si ca nu era nimic de temut de la dansul pentru savarsirea unei actiuni care cerea inainte de toate curaj. Cateva saptarnani mai tarziu, trebuia sà constat ca nu avea nici macar curajul sa se prezinte in alegeri, cu toata popularitatea lui darmite sä infrunte puscaria si poate si mai eau, in cazul unui complot nereusit. in toamna anului 1919, popularitatea lui Averescu ajunsese la apogeul ei. In sate, oamenii 11 vedeau in vis, unii jurau c5-1 zarisera coboSotia lui Citta, fiica adoptivrt a lui Charles Yarca si a doamnei Yarca, oameni bogati, in a caror cask la *osea (mai tarziu Palatul Principesei Elena) locuia perechea Davila si se adunau complotioii.

www.dacoromanica.ro

44

CONSTANTIN ARGETOIANU

randu-se dintr-un aeroplan in mijlocul lor, altii cei care facusera razboiul povesteau c5 tr5iser5 cu el in transee1. Printre Omni, numele lui Averescu era pe toate buzele; in el se cristalizau toate n5dejdii1e numai de la el se astepta minunea unui trai lipsit de griji si de nevoi. Popularitatea lui avea ceva mistic, ceva supranatural si tot felul de legende incepuser5 sà-si fac5 drum in jurul acestui nou Messia al neamului romanesc. Popularitatea generalului Averescu a fost o psihoz5 a frontului, qi demobilizatii au adus-o in sate cum ar fi adus mice alta board'. Originea acestei psihoze trebuie c5utata in faptul ea de ate ori se ivise o greutate pe un front, generalul Averescu fusese trimis sä descurce lucrurile, si izbutise mai totdeauna sä fac5 fat:a pan5 i situatiilor disperate. S-au obisnuit astfel soldatii s5 vad5 in el salvatorul" si au inceput incetul cu incetul sa invoce protectia lui nu numai pentru nevoile de pe front dar i pentru cele de acas5... Ca p5ianjenul in mijlocul panzei sale, Averescu sta nemiscat i rasa mustele s5 vin5. El n-a umblat dup5 popularitate si la inceputul r5zboiu1ui nici nu i-a trecut prin cap ca' asa ceva ar fi posibil popularitatea, a alergat dup5 dansul si and 1-a prins, cel mai mirat a fost dansul, atat de mirat *Inc& n-a stiut

in primul moment ce sä fac5 cu dansa... Am trait in intimitatea lui Averescu pe tot timpul popularit5tii sale si pot sä aduc pretioasa marturie, cà dup5 cum n-a alergat dup5 popularitate, tot astfel n-a facut nimic ca sä o cultive sau sá o fereascg de loviturile adversarilor s5i. Cat a purtat uniform5, nu s-a coborat in fransee, iar dup5 ce a scos-o si a irnbrácat haina de partid, nu s-a cobordt in sate. A stat la Bucuresti sau la Severin si a facut tot ce a putut ca s indeparteze lumea de el. Cu greu am izbutit o singurà data s5-1 scot din oras, in tot cursul anului 1919, si s5-1 pun in contact cu ruralii. Primeam zilnic rapoarte despre fanatismul satelor, dar voiam s5 fac o experient5, sa v5d cu ochii mei reactia sufletelor simple care-si facusera dintr-o naluc5 un crez. Am pornit-o prin Afumati la Urziceni, si de acolo prin Cosereni, ElizaStoenesti si S5punari la Lehliu; de la Lehliu am luat-o spre C515rasi prin Radu-Vod5, Mihai Viteazul si Independenta. Seara pe intuneric am plecat din Cà1àrai, unde am luat masa, si prin Manastirea, Spantov i Oltenita ne-am intors pe la ora 1 dimineata la Bucuresti. Pada la Urziceni am mers cu cosul mainii ridicat, fiindc5 nu voiam sä ne oprim. De la C515rasi la Bucuresti am mers noaptea, prin sate pustiite, caci I Averescu se arata foarte rar oftlerilor sai si n-avea contact decht cu seful sau de Stat Major, sau cu un oilier favorit. tn transee, printre soldaji, nu se cobora niciodata...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

45

dormeau toti. Experienta fusese hot5rata numai intre Urziceni si C515rasi i alesesem aceasta regiune fiindc5 primisem din Ialomita rapoarte

relativ slabe: prietenii nostri din Calk* ne sf5tuiau s5 incheiem o aliant5 cu Mist' Cantacuzinol, pentru alegeri, ca sä reusim. Nu prevenisem pe Buricescu, seful organizatiei noastre judetene deck in ajun, ca sa nu poat5 preg5ti" nimic, si Buricescu intr-adevar n-a avut timp decat sa vesteasca satele despre trecerea generalului i aceasta numai cu cateva ceasuri inainte, trecand si dansul prin ele ca sa vina de la Cal5rasi la Urziceni intru intampinarea noastr5. in targuri si orase popularitatea generalului era mult mai scazut5 decat in sate; profesionistii politicii nu-si lasau cu una cu dou5 ghelirurile din mina' se temeau ca dracul de t5maie de steaua" averescana, si ramaneau credinciosi partidelor lor, mai ales liberalii. Cu toate astea ne-am oprit la Urziceni ca s pipaim si pulsul targovetilor. Desi Buricescu nu sosise la Urziceni cleat cu douà ore inaintea noastra, am gasit in piata o mare de capete care ne-au primit cu nesfarsite urale si chiote. Cred c5 se adunase acolo aproape tot crawl. Entuziasm galagios desigur, dar mai mult curiozitate decat fanatism. 0 intrunire de partid reusita, dar nimic mai mult si mai ales nimic din st5rile aproape isterice pe care urma sà le intalnim prin sate. A tinut Averescu o scurt5 cuvantare, am tinut si eu una ne-a r5spuns un localnic, i cu Buricescu in masina noastra recte a mea, i nu era decal un Ford! am pornit spre Calarasi in aclamatiile multimii. Si a inceput un drum pe care cat voi tfai nu-1 voi uita. Sunt sigur cS cei care vor citi aceste randuri nu ma vor crede si-si vor inchipui ea' am vrut sa-mi bat joc de ei. Si totusi, nici un cuvant nu-mi iese de sub condei, care s5 nu corespund5 adevarului i zugravirea acestei inaint5ri friumfale in mijlocul satenilor, pe care o incerc va ramane cu mult sub icoana realitatilor si mult sub intensitatea impresiilor resimtite in parlitele de sate pe care prezenta omului legendei le-a transformat pentru cateva clipe in focare de halucinatie... in fiecare sat, Buricescu aruncase in treacat numai doua cuvinte: vine generalul!" Atat fusese de ajuns pentru ca tot satul sa se adune si s5 se alinieze pe doua randuri nesfarsite, de o parte si de alta a soselei. Barbati batrani si tineri, femei, copii venisera toti. Se golisera toate Sugestie interesanta: multi din prietenii nosti fuseserA partizani de-ai lui Misu Cantacuzino. DupA cum s-a dovedit in alegeri, cantacuzinistii nu mai existau in Ialomita. ToatA lumea era cu Averescu.

www.dacoromanica.ro

46

CONSTANTIN ARGETOIANU

casele, *i fiecare mai trimisese *i la camp, dupg ai hii, ca sa nu lipseasca nimeni # sii-lvadd pe Sfeintul tot omul. i parca ar fi fost oamenii inteIgi de mult intre ei: cum erau aliniati qi a*ezati intr-un loc, a*a ii gasisem *i in celelalte; cum s-au desfaqurat lucrurile in primul sat, a*a s-au desfasurat *i in fiecare din ate am sta.batut. Fara nici un ordin, *i numai din pornirea sufletului lor, in capul liniei ne a*teptau autoritatile: popa cu patrafirul pe piept *i crucea in mana, primarul, invatatorii, jandarmii... Averescu cobora din automobil, imbracat in mantaua sa albastra fara galoane, din timpul razboiului *i inainta spre emotionati, cu ochii zgaiti, cand primarul, cand popa, cand un invatator, incercau &à ingane o cuvantare, dar li se opreau vorbele in gat... Generalul le strangea mana, nu le spunea nimic *i pornea pe jos de-a lungul randurilor de oameni. i atunci incepea nemaipomenitul spectacol. Barbatii cadeau in genunchi, sarutau poalele mantalei albaste, dau din cap, oflau adanc *i *opteau: Tine-I, Doamne, tine-I, pentru mantuirea noastra!" sau alte formule asemanatoare, caci formulele variau din sat in sat *i din om in om dar atitudinea a fost aceea*i ca *i atmosfera, din preajma Urzicenilor qi pada' la Calk*. Femeile nu indrazneau sa se apropie, dar phingeau toate, cu hohote, qi-qi impingeau copiii inainte sa se atinga ei de mantuitorul kr! Unde de misticism pagan se ridicau din aceasta multime posternata, din suspinele *i din

toate framantarile suflete*ti ce izbucneau in cateva cuvinte, in unele priviri, in unele gesturi de implorare. Unde nevazute, dar care ma fascoleau *i pe mine *i ma faceau sà pricep in fine taina misterelor antice, in care sufletele simple, izolate in saracia kr morala, erau impinse prin sugestia credintei pana in spasmele delirului! De-a lungul drumului nostru nici arcuri de verde*" ofilita, nici drapele tricolore, nici fanfare disonante, nici discursuri tampite ci numai avantul saracilor cu duhul *i cu trupul care cred *i se incred intr-o naluca. Niciodatä, nicaieri, un conducator de mase n-a fost däruit, a*a din senin, cu o asemenea putere asupra oamenilor, fará nici macar un inceput de dovada despre ce ar putea infaptui. Napoleon Bonaparte a cunoscut o popularitate militara fara precedent numai dupa ce *i-a dus

armatele victorioase peste tad *i mari. Un Mussolini, un Hitler, au ajuns sa fie stapani peste suflete numai dupa ce au dat dovezi stralucite despre destoinicia lor... Pentru Averescu, general capabil dar nu exceptional, general acrit *i pus la pensie, a fost destul sa se imbrace intr-o manta albastra *i sa porneasca la drum pentru o destinatie necunoscuta,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

47

ca tot norodul, hipnotizat, s5-1 urmeze. Increderea i supunerea tdrdnimii romeme fatd de Averescu a fost atat de ademcd, de complectd 44 de neconditionatd, Inc& generalul ar fi putut face dintr-insa ce ar fi vrut ci atinge cu ajutorul ei orice scop fi-ar fi propus. Averescu nu era ins5 s5mant5 de dictator si n-a avut nici incredere in popularitatea sa,pe care o simtea instinctiv trecdtoare. Averescu n-a fost decat un general ambitios, lacom de putere si de onoruri. Tacticos si metodic, in cariera sa militara ca si in cea politick el a fost omul planurilor mig5los preg5tite. Tot ce nu se incadra in planurile sale, il tulbura si-lplictisea. ln planurile sale nu fusese prevd:utd popularitatea. Ambitiile politice neconturate, ce se desteptaser5 in sufletul s5u odat5 cu chemarea la Ministerul de R5zboi dup5 r5scoalele din 1907, s-au precizat la inceputul fazboiului, in 1916. El socotise c5 cu cat tara se afunda mai adanc in dezastre, cu atat rolul s'au de general salvator crestea. Toat5 atitudinea sa, la Bac5u, in decursul anului 1917 dovedeste c5

preg5tise o lovitura ca sa pun5 maim pe putere manu militari". La popularitate nu s-a gandit un minut: si cand i-a c5zut in spinare 1-a sur-

prins neplacut. Nu era om care s5 maguleasca instinctele si poftele multimii; temperamentul s5u ii pironea la masa de lucru si-1 indep5rta de contactul cu prostimea. Mintea lui era minte de strateg nu de tribun. Popularitatea, pe care n-a urm5rit-o, i s-a infatisat ca o sarcin5 suplimentar5 care i-a stricat toat5 conceptia de viata. Numai dup5 ce si-a dat seam5 ca lovitura militarà nu ii va reusi si nu i-a reusit din cauza lasifatii sale de fiu de G5gaut numai atunci s-a hotarat (in ianuarie 1918) sà foloseasc5 neasteptata intors5tur5 pe care o luaser5 evenimentele ce facuserà din el idolul unei clase pe care o dispretuise pang atunci. Intre sufletul lui si al poporului era o adanca disonanta si aproape nici o leg5tur5. Averescu n-a stiut niciodat5 s5 vorbeasc5 poporului, nici sa-i deschid5 inima sa, nici s5 se apropie de a celor multi si obiditi. Dup5 ce a ajuns la Guvern singurul scop pe care-1 urmarise s-a crezut, in naivitatea lui (c5ci mai era si naiv...), inscaunat pe vecie si in masura sa" disprettliasc5 concursul celor multi si prosti pe umerii c5rora se ridicase printre cei putini i destepti. N-a fost om popular care sa-si

vad5 mai putin de popularitatea sa ca Averescu. Dup5 alegerile din 1920, n-a mai facut nimic ca s5 o intretina, si cum a venit asa a luat-o vantul, in cateva luni. Oroarea lui de demagogie trebuie sà-i recunoastem aceasfa insusire 1-a impiedicat sà manuiascâ fag5duiala si minciuna i s5 acopere prin ele goliciunea sufletului s5u.

www.dacoromanica.ro

48

CONSTANTIN ARGETOIANU

indata ce multimea si-a dat seama ca lada era goalà", dezamagitk a rupt toate legaturile care o robiser5... In tot cursul anului 1919, canalizarea popularitatii lui Averescu si organizarea Ligii Poporului ca grupare de guvernamfint au fost in sarcina mea. Averescu primea, de obicei pe oamenii care nu aveau nimic s5-i spunk acoperea pagini intregi cu scriitura lui pitigaiata in cäutare dupa formule banale (pe care el le credea originale) ce trebuiau sa serveasca unui program incontinuu pl5m5dit si niciodata dospit. Dar indeletnicirile sale preferate erau anteproiectele, proiectele si contraproiectele, sub forma de circulare pe care când din intfimplare ajungeau s5 fie redactate si trimise, nu le mai citea nimeni... Noroc ca nu-mi pierdeam eu vremea. indat5 dup5 inapoierea noastra la Bucuresti, prima mea gild a fost sa organizez Indreptarea i sa fac din oficiosul nostru o gazeta care sa-si tins onorabil rangul in presa postbelick Cu ajutorul credinciosului Gongopol, am reusit pe deplin. Vremea pribegiei trecuse si odata cu incheierea pkii au inceput sa se normalizeze mai mult sau mai putin toate. Acum aveam din belsug hat-tie, cerneala si redactori. Am inchiriat pentru redactie si pentru administratie un frumos apartament, mai la vale de Teatru, in strada Matei Mil lo. Grigore Filipescu inchiriase pentru Epoca apartamentul de deasupra noastrà si cu toate ea' dl. Grigoras iesise (Inca de la Iasi) din Liga

Poporului, faceam ca sä zic asa, popota" impreunä. Actiunea foilor noastre era paralelk si Filipescu, fata de importanta tot mai mare pe care o lua miscarea averescank incepuse sa regrete gestul nesocotit pe care-1 facuse in septembrie precedent si cäuta sa se apropie de noi. Personal, eram pe atunci in termeni buni; sufleteste, dânsul se legase din nou de Take Ionescu (pe chestiunea externa) si cum Take Ionescu era legat politiceste si sufleteste de Averescu, incepuse sa se fiarba la nr.10

din strada Matei Mil lo, o ciorba de suflete... Eu imi aranjasem un birou alaturi de al lui Gongopol si-mi petreceam ziva acolo. Cobora si Filipescu, si d5-i politick In fiecare zi imi aducea unul sau mai multi partizani, epave conservatoare sau takiste si ma ruga &á le dau o intrebuintare in Lig5 sau o paine la Indreptarea. Aqa mi-a adus intr-o zi un individ a carui infatisare mi-a ramas intiparita in minte: era un om slabut si agitat, imbräcat intr-un fel de halat cenusiu, care-i batea gleznele, si care ar fi putut fi o manta militareasc5 reformata sau un anteriu de popa sterpelit in Basarabia. Omul da din maini ca sa-si salte manecile

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

49

prea lungi, spre umeri, i tacea smerit: am avut astfel pentru prima data' in fata mea pe D.R. Ioanitescu, destinat unei ilustre cariere politice i

unei frumoase averi... s5-i zicem tot politice. Dar pe vremea aceea murea de foame 0 Filipescu mi-1 adusese ca s5-i dau o 1efsoar5 la Indreptarea. A fost un agent devotat al lui Take, in Negru, vezi daca poti face ceva pentru el; iti va fi foarte util in Culoare..." Aceasta a fost recomandarea ce a servit de punct de plecare faimosului Dere. Dar trebuie sa marturisesc aci ca Ioanitescu mi-a fost foarte util, nu numai in Culoarea de Negru, dar i in intreaga Capita la 0 in judetul Ilfov. In cateva saptAmani a ajuns bratul meu drept in materie de organizare i ca rasplata, cand s-a constituit Guvernul Averescu in martie 1920 1-am numit secretar general la Ministerul Muncii... Gazeta pus5 in picioare, rn-am pus pe organizatia Capita lei i a Orli intregi. Am inchiriat alt apartament in strada Academiei, colt cu Bulevardul, la etajul intai, pentru clubul Ligii. Acolo am instalat secretariatul general, propaganda §i serviciile anexe. Un excelent ofiter de Stat Major, colonelul Badulescul (Savian) mi-a pus Liga pe fi§e i mi-a f5cut planul de dislocare i de mobilizare, ca la armat5. Localul clubului mi-a fost de la inceput antipatic i nu calcarn intr-insul decAt cu prilejul intrunirilor comitetelor, sau cand trebuia sa primesc o delegatie din provincie. Averescu nu da nici pe la club, nici pe la gazeta; veneau oamenii din fundul Ardealului sau al Basarabiei sa-1 vada, dar de obicei nu-i primea i ii trimitea la mine. Mai uwr ajungea un simplu muritor la Papa din Roma decat la dansul. Se instalase Mfg jena i far5 ru-

One in apartamentul prietenei" sale Eliza Sutu2 qi nu iqea din el; petrecea toat5 ziva cu condeiul in mina' dar cu gandul la fuste. Se scula tarziu i se culca tarziu primea doua-trei persoane privilegiate sau un gazetar stain intre orele 11 §i 1, i alte cateva seara intre orele 5 0 I Care mi-a dat apoi ca prefect de Muscel maH deziluzii prin abuzurile sale. 2 Vaduva lui Grigoras C. Stitt'. Apartamentul ocupa parterul din dreapta, in Palatul Sutu, peste drum de Spitalul Coltei, si se compunea dintr-un salon, un cabinet de lucru,

o camera de dormit si o sala de toaleta. Toate incaperile erau mari, ca pe vremurile vechi si mobilate pentru uzul unei femei. Culorile dominante erau albul si albastrul. Batrana Sutu cu balatul Elizei, Constantin, locuiau alta parte a palatului. Tot la parter, in partea opusa locuia Eliza Sutti, nimfa Egerie si dame a peloter". Doamna Averescu, cand venea in Bucuresti (sta mai tot timpul la vie, la Severin), trägea la Caminul din str. Dionisie, pe care-I intemeiase...

www.dacoromanica.ro

50

CONSTANTIN ARGETOIANU

7, dar cat mai rar. in intimitate si la orice ofa nu m5 primea decat pe mine si pe Eliza Sutu, dar nu pentru aceleasi motive... Cu Mitzi Fischer, pe care o carase cu el la Bacau, o terminase si o maritase dup5 unul Metianu, om flea' scrupule.

Pe cfind Averescu se juca in Palatul Sutu, eu lucram. Nu voiam ca chernarea la faspundere s5 ne g5seasc5 nepregaiti. Pe lang5 organizatiile judetene ale Ligii carora hot5rasem s615s5m initiative locale destul de intinse, un laborator central a trebuit sä fie creat la Bucuresti pentru indrumarile politice de ordin general, pentru studiul problemelor sociale la ordinea zilei si pentru adunarea materialului indispensabil acestui studiu. Un organism capabil s5 indrumeze o actiune ca a noastrà n-a fost usor de pus pe picioare, mai ales cá pornisem de la nimic. Pan5 la sfarsitul anului 1918, Liga Poponilui a fost Averescu si eu; la sfarsitul anului 1919, nici vechiul si inst5ritul Partid Liberal nu era mai bine organizat ca noi. Am putut duce la bun sfarsit aceast5 opera intr-adevar covarsitoare mulfamita ajutorului pe care mil-a dat o man5 de b5ieti de valoare diferità, dar toti plini de bun5vointa, printre care citez pe Albert Popovici-Tasc5, Alexandru Oteteleseanu, Enric Oteteleseanu, Radu Patrulius, Anton Bardescu, D.R. Ioanitescu, colonel Savian BR lulescu etc. etc.

Pe lang5 punerea la punct a organelor centrale si periferice, din toamna anului 1919 a trebuit sa ma mai ocup si cu pregatirea personalului de guvernare, c5ci imprejurarile erau de asa fel Inc& puteam fi chemati la putere dintr-un moment intr-altul. Dac5 Averescu n-ar fi facut il Gran Rifiutto" in alegerile prezidate de generalul Valtoianu, am fi constituit noi Guvernul din inceputul lui decembrie, in locul lui Vaida. Mi-am alc5tuit astfel o list5 de prefecti si o list5 de candidati la Camera si la Senat ca s5 nu fiu luat au dépourvu". 0 neglijent5, o lista uitata pe biroul meu, a dat preocupkile mele in vileag si de atunci n-am mai avut trai. Am fost zilnic asaltat de solicitatori care se vedeau deja detinatorii unor demnitati ce nu erau Inca disponibile, si se certau pe ele ca orbetii. Pada' i la ministere erau candidati, desi le dedesem cuvantul meu de onoare c5 nu se preg5tea Inca lista ministeria15!". G5sesc printre hartiile mele lista Guvernului pentru care a venit s5 st5ruie

cu incapatanare Ion Zelea Codreanu. 0 reproduc aci ca o curiozitate, caci Zelea Codreanu a devenit mai tarziu un erou national sau asa ceva:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

Presedintie Interne Externe R5zboi Finante Domen ii Industrie Instructie Lucrari Publice Justitie Pentru Basarabia Pentru Transilvania Pentru Bucovina Presedinte al Camerei Presedinte al Senatului

51

Gal Averescu A.C.Cuza Maniu (Iuliu) Gal Vditoianu Vintild Brdtianu I. Zelea Codreanu Un averescan Idem Ciugureanu Argetoianu Inculet Gh. Pop I. Nistor Goldis Matei Cantacuzino

Acest ghiveci national, intr-o perioada de lupta ca cea prin care treceam, dovedeste c5 in capul lui Zelea donmea deja oarecare confuzie. Ca si cum n-as fi avut destul de lucni la Bucuresti, m5 rnai impinsese necuratul s5 scot o gazet5 zilnica la Craiova, Cuvântul-Olteniei pe care, cat timp a aparut (1919 si 1920) am dus-o singur in spinare si i-am asigurat o aparitie decenta nu nurnai cu punga dar si cu condeiul meu. Inchiriasem un club si la Craiova, in strada Unirii, si instalasem acolo ca administrator pe bietul colonel Nonu Olteanu, om cinstit, care a f5cut minuni si cu clubul si cu gazeta dar minunile lui se soldau totusi la sfarsitul fiec5rui trirnestru cu cateva zeci de mii de lei pe care trebuia s5 le dau... Cat rn-a costat si popularitatea generalului Averescu, rara s5 rnai socotesc cauciucurile pentru masina Sefului si lemnele de foc pentru Mitzi Fischer! El tr5ia ca un Pasà, si nu cheltuia nirnic: viata lui particularà i-o asigura Eliza Sutu si pe cea politica eu! Daca activitatea mea multumea pe Averescu si pe cei rnai multi din Liga noastrà, erau si cativa nernultumiti, democrati ireductibili", care nu se irnpacau cu procedeele mele dictatoriale, o marturisesc. Desi personal eram in termeni foarte buni cu fiecare din membrii acestui Soviet" (dupa cum se intitula el insusi), am ajuns sä ne cert5m de cateva ori, eaci sovieticii" nostri luaser5 obiceiul sa astearn5 memorii si &à le trimita lui Averescu care, in loc sa le arunce la cos le discuta in ama-

nunte cu semnatarii lor si ma convoca si pe mine la aceste discutii www.dacoromanica.ro

52

CONSTANTIN ARGETOIANU

inutile caci oamenii, prost informati, plecau de la premise gresite si n-aveau niciodata dreptate in reclamatiile sau in propunerile kr. Organizarea centralä, indrumarea judetelor, conducerea gazetelor cu Lin cuvant toata partea tehnica a meseriei nu constituia decat o mica parte a preocuparilor mele, partea cea mai plicticoasä dar cea mai lesne de indeplinit. Partea cea mai grea, care imi lua mai multä vreme si imi cerea o incordare de spirit continua era politica propriu-zis. Averescu traia in luna, nu se misca de la biroul sat', §i n-ar fi fost la curent cu nimic, daca nu m-a§ fi dus in fiecare zi la el sa-i povestesc tot ce se intampla si sa-1 orientez. El traia cu Riccardo, si pentru dansul Romania era reprezentata prin Oto Dimitriu de la Tecuci (sfetnicul economic al d-nei Averescu pentru operele ei sociale), prin inginerul Gheorghiu din Tirchile§ti, prin colonelul Glienciu si prin Puiu Crainiceanu, o cutra de intrigant si secretarul sail, unul din oamenii care a demonetizat mai mult Guvernul nostru din 1920/1921 prin sperturile pe care le-a Incasat. De luminile lui Petre Papacostea, generalul nu s-a bucurat decal mai tarziu... Contactele utile cu lumea, cu adevaratii conducatori politici, cu corpul diplomatic, cu reprezentantii agriculturii, comertului si industriei (trinitate clasica ce nu fusese rasturnata in acele vremuri) le tineam eu si zi de zi trebuia sa restabilesc in constiinta sefului" scara valorilor omenesti si adevaratele raporturi poJitice, sociale si economice (alta trinitate!) in mijlocul carora ne zbateam. Aud si acum, dupà atatia ani, intreruperile: Dar bine, Dimitriu mi-a spus..." sau da, dar Ghenciu pretinde ca..." si cate altele de acelasi soi. Trebuia sa dovedesc pe rand, ea Dimitriu, Ghenciu, Gheorghiu sau Crainiceanu nu erau bine informati sau ca se inselau in deductiile lor si nu era totdeauna lucru usor! Tratativele pentru o colaborare politica cu conservatorii, duse in lipsa lui Take Ionescu cu Miw Cantacuzino si cu Dim. Greceanu (Iona§ Gradisteanu se declarase independent si nu se mai amesteca in afacerile Partidului Conservator) s-au terminat prin doua hotarari: admiterea unui cartel electoral §i reinfiintarea Opozitiei Unite de glorioasa dar perimata amintire! Cartelul electoral era mai mult un project de cartel, foarte vag, prin care organizatiile noastre judetene erau autorizate sa alcatuiasca liste de candidaturi impreuna cu conservatorii, dupa convenientele locale §i pentru ca intelegerea cu conservatorii sa nu poat5 fi interpretata ca o orientare a Ligii spre dreapta, s-a ad5ugat la Partidul

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

53

Conservator qi Partidul Muncii, inexistent. 0 sfant5 demagogie, nici macar tirania ta n-a vrut s5 o infrang5 omul care vorbea de refacerea moral5 a Statului roman" ! Averescu a redactat cu mana lui urm5toarea circulark la care n-am schimbat nici o iota (a quoi bon?") §i care a fost trimis5 tuturor organizatiilor noastre: Comitetul Central al Ligii Poporului a decis in principiu, pentru viitoarele alegeri, colaborarea Ligii cu partidele ce urmaresc aceleasi scopuri in politica interna si care au urmat aceeasi cale in politica externa in timpul razboiului. Liga a hotarat totusi sa lase fleck-6 organizatii din judet, deplina libertate de a incheia sau nu cartele electorale cu formatiunile politice din categoria sus indicata. Un comunicat in acest sens a fost publicat in ziarul Indreptarea. in consecinta, daca credeti ea' un cartel electoral cu Partidul Conservator de sub sefia d-lui Take Ionescu, sau cu Partidul Muncii, ar fi avantajos pentru rezultatul comun al alegerilor, va rog a lua contact cu conducatorii acelor partide din localitatea dvs. si a va intelege asupra alcatuirii listei de candidati, conform intelegerii stabilite la Centru (?). Candidatii vor trebui si figureze pe lista Ligii Poporului sub presedintia d-lui general Averescu, iar semnul pentru toata tara este steaua plind Pentru orice informatii, vä rog a va adresa Comitetului electoral central, la sediul Ligii Poporului, str. Academiei 8, in Bucuresti. (ss) Gal Averescu"

Cum a fost pus5 in aplicare aceasta intelegere electora15, se va vedea mai la vale.

Pentru reinflintarea Opozitiei Unite, dup5 tratative la care a luat parte §i Iona§ Grádi§teanu s-a ajuns la inceputul anului 1919, la o intelegere la care am impins cat am putut fiindcA astfel se rezolva in fine, printr-o inmormantare de clasa I problema fuziunii taki§tilor cu noi, fuziune pe care o socoteam inadmisibilà, dar de care ma temeam, date find raporturile de prietenie dintre Take Ionescu §i Averescu §i

incontestabila putere de sugestie politica pe care Take o exercita asupra generalului. S-a discutat zile intregi asupra formei" in care va fi adusa intemeierea noii Opozitii Unite la cuno§tinta lumii. Taki§tii care sperau, in noua combinatie, sa incalece pe Averescu" (ca §i cum eu n-a§ fi existat !) §i multumita lui sà-§i refac5 un partid, voiau o pornire cu surle §i trompete, cu o mare intrunire la Bucure§ti,

cu agitatie in toat5 tara. Averescu aproba toate propunerile, cu un da" indiferent, dar eu le-am torpilat pe toate. in gfindul meu Opozitia Unita n-avea decat un scop, s5 ne scape de pretentiile conservatowww.dacoromanica.ro

54

CONSTANTIN ARGETOIANU

rilor. Adevaratele noastre manifestari politice, vii, urmau s5 fie canalizate prin Lig5, iar Opozitia Unit5 s5 r5mana un simplu canal de scurgere pentru ambitiile celor räsuflati si in realitate inutilizabili. In cele din urm5 s-a hotarat redactarea unei simple declaratii" publicat5 in ziare si comentatà, dup5 temperamente, de foile fiec5reia din p5rti. Declaratia a fost redactat5 de Averescu, corectat5 (adica redus5 si simplificat5 de mine) si semnat5 de reprezentantii Ligii si ai Partidului Conservator la care s-a asociat si independentul Ionas Gr5disteanu pentru care titulatura de Opozitie Unitä avea farmecul patimilor din tinerete... Textul definitiv al declaratiei a fost urm5torul: Pentru ca Parlamentul ce va iesi din viitoarele alegeri generale sa aiba tarie constitutionalà, este necesar ca toti locuitorii tkii, cu drept de vot, sa-si poata exercita acest drept, bucurandu-se de libertkile garantate de Constitutie, ca: libertatea de a comunica ideile si opiniile lor prin grai sau prin scris (art. 24) si dreptul intrunirilor (art. 26). Pe baza acestor drepturi, garantate explicit de Constitutie cerem: 1. Ridicarea starii de asediu si a cenzurii cu douà luni de zile inainte de prima zi de alegeri; 2. Incredintarea eliberarii cartilor de alegator, cu prealabila verificare a listelor electorale, instantelor judecatoresti; 3. Interzicerea amestecului autoritkilor administrative in propaganda electoral à.'

Fara indeplinirea acestor conditii, Parlamentul viitor nu va avea tarie constitutionalà, nefiind expresia libera a vointei natiunii. In numele Opozitiei Unite, Pentru Liga Poporului: (ss) General Averescu Pentru Partidul Conservator: (ss) Mihail Cantacuzino, Ditnitrie Greceanu §i Ion C. Grcieligeanu (independent) ' Averescu mai adaugase 0 un al patrulea punct in cuprinsul urmator: 4. Interzicerea oricdrui fel (sic) de intruniri in localurile autoritätilor publice; $i incheiase astfel proza lui de vagmistru: Farà indeplinirea acestor conditii, Parlamentul viitor nu ar fi expresia liberd, luminata 0 nestânjenitä a vointei natiunii i deci intelesul lui constitutional nu va fi difenit de acela al fostului Parlament suprimat §i considerat ca neexistent prin Decretul-Lege din octombrie 1918." Am tgiat punctul 4 si am inlocuit pelteaua fmala prin fraza care a ramas in textul de finitiv.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

55

Dup5 ce declaratia a fost semnat5, Grädisteanu a obtinut s5 se adauge la titulatura Partidului Conservator si epitetul de Nationalist. Pe mine, aceastà searb5d5 declaratie m-a incântat, cki in locul unei definitii a Opozitiei Unite de care ma terneam, in locul unor angajamente de viitor care rn-ar fi putut incurca, conservatorii s-au multumit cu cereri electorate formulate in comun. Incontinuu st5paniti de ambitiile lor nejustificate, de n5dejdiile puse in actiunea lui Take Ionescu la Paris si de grija ascuns5 de a nu se lega prea strans de revolutionarul Averescu conservatorii n-au insistat nici ei pentru o adevarat5 clarificare a situatiei lor fat:5 de noi, multumindu-se s5 aparà fat5 de corpul electoral mana in man5 cu idolul taranirnii. Dar mie-mi tot era fric5 s5

nu vrea mai mult si iat5 de ce n-arn insistat pentru o redactare mai inteligenta si rnai politica a unei declaratii" care in gandul catorva, dar nu in al meu, trebuia s5 fie un punct de plecare pentru o nou5 orientare in luptele noastre.

Marele nostru adversar, p5n5 dup5 alegerile lui Vaitoianu, a fost Ionel Bralianu. Cu toata popularitatea lui Averescu, Br5tianu a fost convins, pan5 la aceste alegeri, ea va putea s5-1 dea gata" pe general. L-a infruntat dup5 pace, pe tot cuprinsul Regatului, curn il infruntase in Moldova, inainte de pace. Obisnuit cu samavolnicia guvernamentala,

Bratianu a crezut c5 infrant in alegeri si stir's apoi in curele intr-o nouà si lung5 guvernare liberala, Averescu va fi adus la aman si c5 popularitatea lui se va irosi si va dispare cum dispare roua de pe iarb5, la razele soarelui. i doar soarele era el... Pe Ifinga rolul de inlocuitor vrernelnic, V5itoianu primise misiunea de a curata" in alegeri pe Averescu. Nurnai dup5 infrangerea lui V5itoianu si inscaunarea anarhiei tafaniste si-a dat Brätianu searna ea chestiunea" era mai serioasA dee& crezuse si s-a v5zut nevoit sä intind5 provizoriu mfina lui Averescu ca s6 scape printr-insul de pericolul t5ranist... Dar pada' Si ajung6 acolo, a facut in tot cursul anului 1919 tot ce a putut ca s5 nimiceasca actiunea noastr5. La Paris, unde a petrecut mai tot timpul pada' s-au incheiat negocierile de pace, Bratianu a zugr5vit pe Averescu ca un general trad5tor care-si dAduse maim cu vrajmasul Inca din 1916 (telegrama trimis5 lui Mackensen) si care la Buftea in-

cercase in ianuariue 1918 s5 Villa tam nemtilor... In tara làsase pe Misu Pherekyde, pe Duca si pe Alecu Constantinescu s5 se r5zboiasca . cu noi si s5 ne zadarniceasca orice actiune de propaganda. Noroc c5 de

www.dacoromanica.ro

56

CONSTANTIN ARGETOIANU

propaganda n-aveam nevoie: ne-o Ikea Guvernul prin ins.* masurile de silnicie ce le impunea la sate: cu cat impiedica mai brutal pe sateni sa se apropie de Steaua" lui Averescu, cu atat ii lega mai strans de generalul lor... Resorturile mele find organizatia si legaturile politice, adica indeletniciri de oras, Averescu luase asupra lui cum era si natural pentru intretinerea popularitatii sale raporturile noastre cu taranimea. Dar in loc sa mearga prin sate, in loc sa ia contact direct cu nevoile oamenilor, sta la birou si trimitea biletele dupà biletele pe care serviciile noastre le transformau in circulare inutile, caci satenii stiau de stea" si rationamentele subtile, criticile si fagaduielile alunecau peste umerii lor, ca ploaia de vara. Averescu avusese insa ideea geniala avea si el cateodata idei geniale &Ali punä portretul pe orice manifest, pe orice circulara, pe orice tract. Si pentru poza" Mantuitorului taranii se bateau pe imprimatele Ligii. Jandarmii, vataseii, primarii se fdceau nudar mai cä impiedica propaganda noastra, caci erau mai toti cu noil totusi se nasteau deseori batai si scandaluri. Ca sa ne taie iarba de sub picioare, Duca, ministrul agriculturii, a promulgat in primavara anului 1919 faimosul sail decret-lege prin care a reglementat exproprierea votata in principiu la Iasi in 1917. Alcatuit in pripa de functionari nepregatiti, conceput in liniile sale generale de un om manat numai de ura de clasa impotriva marilor proprietari, decretul lui Duca n-a zdruncinat popularitatea lui Averescu, dar a zdruncinat tam pe noile ei temelii. Fiindca era bun de gura si vorbea cu facilitate, Bratianu-1 socotise bun la toate si dupa ce-I tinuse patru ani la Ministerul Instructiei, il pusese in noua sa guvemare ministru al agriculturii, sub cuvant ca inainte de a intra in 'politica se ocupase cu cooperatia. Dar una e cooperatia si alta e agricultura si mai ales una e patima politica si invidia personala

si alta intocmirea unei reforme ce trebuia &á transforme economia noastra nationalà. Marea eroare a lui Duca, greseala sa de neiertat, as putea zice crima pe care a comis-o e de a fi conceput reforma agrard ca o reformd de ordin juridic iar nu ca o reformd de ordin economic. S-au creat drepturi de proprietate pentru tarani, pe categorii legate de suferintele razboiului, iar nu mici gospodari si mici gospodarii, cum ' Mai ales jandarmii si soldatii. Primarii si impiegatii sthpanirii nu indiazneau sA se opunA curentului", de fricS.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

57

ar fi trebuit s5 se faca, alegandu-se pentru improprietarire oamenii apti pentru cultura p5mantului. S-au impartit pogoanele de p5mant cum s-ar

fi impartit pachete de tutun, fara nici o prevedere, rail s5 se pun5 la dispozitia noilor improprietariti mijloacele cele mai elementare care s5 le permitä punerea in valoare a noii lor proprietati. S-a distrus marea culturà tocmai in momentul in care Ora trebuia s5-0 panseze r5th1e i s5-0 refac5 economia distrus5 de fazboi. S-a distrus marea culturd si in locul ei nu s-a pus nimic. Noii impropriefariti s-au inglodat in datorii, marii proprietari au fost ruinati, exportul t5rii a sc5zut catastrofal tocmai in momentul in care prin preturile cerealelor pe pietele mondiale am fi putut Si ne imbogàtim 0 rezultatul a fost nemaipomenita criz5 din anii 1928-1932 care a necesitat conversiunea datoriilor agricole, cu alte pagube i alte nenorociri. Si toate fiindc5 Duca a fost omul upratic i p5tima. care qi-a terminat cariera proste0e pe peronul Orli

din Sinaia, in 1933, räpus de gloantele unor dezaxati... Nenorocitul i-a isp4it pkatele dar tara româneasc5 mai tanje§te i azit de pe urma decretului lege pe care 1-a promulgat samavolnice0e in prim5vara inflorita a anului 1919... C5ci odat5 decretul promulgat, odata poftele celor chemati la poman5 deschise, odat5 liniile man ale demagogicei reforme fixate, nu s-a mai putut da inapoi. Tot ce am putut face, venit la putere in 1920, am f5cut. Am numit pe Garoflid ministru al reformei (caci eu 1-am b5gat pe g5t lui Averescu), pe Garoflid conservatorul i teoreticianul marii propriefati, i 1-am sprijinit cat am putut dar n-am putut decit indulci unele prevederi in afarà din cale de absurde ale decretului Duca: in tras5turile ei generale, reforma agrar5 a famas cum fusese decretat5 in 1919. N-am putut invinge curentul" unei demagogii electorale pe care nimic nu-1 mai putea 15g5zui.

Prin decretul din 1919, Duca i Guvernul liberal au urmarit dotia scopuri: unul, s5 indrume reforma agrar5 spre folosul institutiilor i politicii lor de partid altul, sä distrug5 popularitatea lui Averescu, inamicul kr nr. 1. fn aparentd primul scop a fost atins, in ce privea pe Averescu insa, nici m5car atit. Dup5 ce decretul a fost afipt la u§a tuturor prim5riilor, tàranii au binecuvântat pe tata Averescu", care le-a dat p5mint, i s-au shins i mai tare in jurul lui. Pe Duca, pe Bfatianu, pe liberali nu-i pomenea nimeni dec.& ca s5-i injure. 0 ingratitudine omeneasca! I Scriu in august 1940.

www.dacoromanica.ro

58

CONSTANTIN ARGETOIANU

Tata Averescu nu se emotiona ins6 de nimic, declara decretul lui Duca stupid si insuficient, si continua s5 trimità la tarä fitirici f5e5 rost impodobite cu portretul sail de pe vremea cand, Inca general finar de

cavalerie, purta carare si o freca cu cosmetic. Sltenii aruncau proza idolului dar ii puneau poza la icoana si asteptau alegerile, sau aeroplanul'... In fituicile sale, pe lfing5 criticile aduse decretului de expropriere si de impropriefarire, generalul mai improsca Guvernul cu tot felul de invinuiri, din care unele inchipuite. Cum era si firesc, agentii Guvernului si cenzura duceau un aprig rkboi impotriva fituicilor averescane, iar autorul lor protesta aproape zilnic impotiva acestui r5zboi de distrugere, prin scrisori de data asta rarà pozà, adresate prirnului ministru ad-interim Misu Pherekyde.

La plecarea lui la Paris, Ionel Bratianu numise interimar la presedintie, pe bâtranul sforar Misu Pherekyde, om de man5 tare si cline credincios, insArcinat sa" fereasca c5ruta guvernamental5 de accidente,

si Pherekyde isi luase rolul in serios. Numirea lui avusese darul s5 exaspereze pe Iancu Flondor, ministru fara portofoliu, care sperase s5 fie ins5rcinat el cu interimatul presedintiei. Douà temperamente cassante" ca al lui Flondor si al lui Pherekyde nu puteau merge impreurtà. Flondor a demisionat, si scurt5 vreme dup5 demisia lui rn-am dus cu Zamfirescu la Cern 5uti s5-1 clstig5m pentru actiunea noastrà, dup5 cum am povestit mai sus. G5sesc din intimplare printre hârtiile mele una din numeroasele scrisori pe care Pherekyde le-a trimis lui Averescu, ca r5spuns la continuele sale reclamatii. 0 reproduc aci, c5ci ea zugr5veste bine darzenia palicarului, care nu stia multe: Presedintia Consiliului de Ministri

16/29 martie 1919

Domnule General, Fiindca supuneti judecatii mele taierea facuta de Cenzura in comunicarea pentru fcirani, subscrisa de d-voastra, vä declar ca, dupa parerea mea, Cenzura a avut dreptate. Afirmarea ca s-ar putea ameninta o populatie de a fi lasata sa moara de foame, nu este de natura a consolida ordinea in Stat. intr-altfel, nu este nevoie de o mare doza de spirit critic pentru ca oricine sa-si dea seama de inanitatea ei. In ce priveste amenintarea cu mobilizarea, ea este si mai stranie. Mobilizarea, cand se decreteaza, cheama la o datorie patriotica pe told fiii tarii, niciI in toate satele oamenii erau convinsi ca Averescu va sosi intr-o buna zi la ei, cu aeroplanul...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

59

odatà insa ea nu poate fi prività ca o pedeapsä pentru unii din ei. Oricum, mobilizarea nu poate fi lasata a fi un subiect de polemica. Cred dar ca Cenzura sia facut datoria and a suprimat acest pasagiu, mai cu seama ca el aparea sub semnatura unui general, fost sef de Guvern, in momentul tocmai c5nd dusmanul ameninta hotarele Orli. Adaug ca, de vrcme ce nu avem in fata noastra articularea unor fapte precise, concrete, cu indicare de localitati si de persoane, nu este locul sa fie pus in chestiune crezarnantul ce se cuvine afirmatiei personale a d-voastr5. Primiti v5 rog, domnule general, incredintarea prea osebitei mele consideratii. (ss) M Pherekyde (sic)"

Scrisoarea e scrish toath de mina baranului, cu slovh energich

i

thioas5, ca 9 i firea lui. Chestiunea mobilizarii era unul din caii de 135taie

ai demagogiei lui Averescu. Dgi starea de rhzboi luase sfarit, armata nu fusese trecuth pe picior de pace, i oamenii, deqi legal inch mobilizati, fuseser5 numai trimi§i in concediu pe la vetrele lor. Una din ameninthrile Guvernului impotriva celor ce duceau pe la sate actiunea noastrh era §i trimiterea la cazarm5. Protestand aproape zilnic impotriva sthrii de mobilizare, Averescu 4i ap5ra oamenii; dar data find firea lui nu numai de general dar i de generalizator, dansul se ridica mai intai impotriva principiului i numai in subsidiar impotriva aplicarii acestuia. Campania lui impotriva rnentinerii armatei pe picior de rhzboi s-a afatat gre§ith, chci n-a trecut mult i a trebuit sh facem fath cam-

paniei impotriva Ungariei bo4evizate. Politica i dreptatea sunt ins5 dou5 lucruri deosebite. Constanta cerere de demobilizare ce nu lipsea in niciuna din fituicile sale a inthrit §i mai mult popularitatea lui Averescu, considerat deja ca omul pdcii in ultima fail a razboiului. De fapt, annata n-a fost trecuti pe picior de pace decal sub guvernarea noastr5, i inch nu imediat dup5 insc5unarea Ministerului din martie 1920. In paginile care preced m.-am multumit s5 schitez cadrul in care s-a desNurat activitatea noastr5 in cursul iernii, prim5verii qi verii anului 1919. N-am avut catu0 de putin intentia sh fac istoricul evenimentelor din acea epoch de incordare international5, qi nici chiar a celor inthm-

plate la noi qi in care n-am fost amestecat. Am l5sat asemenea la o parte tribulatiile noastre de partid, care ne-au pasionat qi fehmantat atata, dar care dup5 cativa ani i dup5 evenimentele de important5 capital5 care s-au desNurat, nu mai prezinth nici un interes. Am socotit ch atat cat am scris era de ajuns pentru intelegerea celor ce am sh povestesc de aci inainte.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL II-LEA

Guvernul Vaitoianu Alegerile din toamna 1919 Conferintele intre Take Ionescu, Flondor, Mihali, Averescu 0 mine Abtinere Nemultumirea prietenilor no0ri Partidul Taranesc Intrevederea cu Valtoianu Incercari de a zädarnici alegerile Rezultatul alegerilor Consecinte politice dezastruoase Cu Vaida se instaleaza anarhia in Guvern Alegerea lui Iorga la Camerà Constituirea Guvernului Vaida Averescu intri in Minister.

-o P5n5 in toamna lui 1919, actiunea Ligii Poporului si prin urmare a lui Averescu si a mea, a fost o actiune de pregAtire. in toamna anului 1919, am intrat si noi in scen5 si am luat o parte importanta, de uneori covarsitoare, la determinarea politicii romanesti din anii urrnAtori. Primul nostru act a fost provocat prin alegerile generale care s-au efectuat sub efemerul Guvem VAitoianu. A fost un act negativ qi de protestare, un act nepolitic pe care din nenorocire nu 1-am putut impiedica. Am pornit astfel cu piciorul stang si consecintele acestei gresite porniri au fost incalculabile, nu numai pentru noi ca grupare politicä, dar si pentru tali. Ionel BrAtianu nu izbutise sA impunA la Paris granita Banatului asa cum o voise el, si in conformitate cu Conventia noastrá din 1916. Evenimentele trebuiau &á dovedeascA, 20 de ani mai tarziu, cA politica de a ne intinde mai mult decal ne tine camasa, nu era cea buda. Ce ne-am fi facut noi, in 1940, dacA si sarbii ne-ar fi cerut sA le &am inapoi Torontalul locuit mai mult de sarbi si de svabi decat de romani? Dar pe vremea aceea, credeam cu totii cA tot ce zboarà se mAnancA si BrAtianu n-a

vrut s5 semneze un tratat care ciuntea din ce credeam noi drepturile noastre si a preferat sA parAseascA Parisul ca protestator spre a mentine intacte in viitor aceste faimoase drepturi care nu existau in realitate decat in imaginatia cfitorva ambitiosi si pe un petec de hartie neconfirmat

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

61

de principalul interesat. Bratianu n-a voit sa semneze, si a preferat sa protesteze, dar si-a dat bine seama ca Romania nu putea lupta cu puternicii sai aliati, multumita carora se infaptuise intregirea" si ca /Ana in cele din urma o semndturd trebuia datd. i cum in mintea lui politica interna nu-si pierdea niciodata drepturile, s-a gandit sa faca un Guvern provizoriu cu o intreità misiune: sa semneze tratatul, s desfiinteze electoraliceste pe Averescu si s5-i aleaga, lui, o majoritate care sa-1 impuna din nou la Guvern si pe vecie. Pentru aceasta multipla sarcina Bratianu a ales pe generalul Arthur Vaitoianu. Ca rasplata, s-a fagaduit lui Vaitoianu Ministerul de Interne in Guvernul pe care nenea loner& urma sa-1 alcatuiasca dupa alegeri. Desi Vaitoianu a dat gres in ce pri-

yeste punctul al 3-lea al angajamentelor sale, Bratianu s-a tinut de cuvant si 1-a numit ministru de interne in Guvernul pe care n-a putut insa sa-1 injghebe dee& in 1922. De fapt, Vaitoianu n-a reusit decal sa semneze tratatul de pace, ceea ce nu era greu de adus la indeplinire,

caci dupà cum a ratat" alegerile tot astfel a ratat" si pe Averescu, a carui popularitate n-a f5cut cleat sa creasca sub scurta lui domnie. Väitoianu a fost un om de paie, in toata puterea cuvantului. Vrajmasia lui fata de Averescu, ii pusese in evidenta in ochii lui Bratianu. Am aratat in alta parte a acestor Amintiri", evolutia acestui general, care, dupa ce fusese omul lui Averescu" ii luase nasul la purtare, devenise rivalul fostului sat' sef la inceputul lui 1918 si Ii inchipuise apoi ca. 1-ar putea desfiinta si pe terenul popularitatii politice. Conformandu-se instructiunilor lui Bratianu, Vaitoianu a format un Guvern compus numai din generali, un Guvern care a limas de pomina prin ridicolul s5u, caci pana atunci ne ferise Dumnezeu de fanteziile regale pe care M.S. Carol al II-lea le-a introdus in viata noastra constitutionala. Prin instituirea unui Guvern de generali, Bratianu voia sa sublinieze Ca semnatura Romaniei nu va fi data din liberul ei consimtamant ci din ordinul superior al Aliatilor, care, dupa cum condusesera razboiul pada la izbanda, aveau si dreptul sa dispuna de pace, inabusind glasul dreptatii si al celor mici.

Numirea lui Vaitoianu a fost o lovitura cruda pentru Averescu. Dansul era convins cä succesiunea Guvernului Bratianu ii era asigurata. De Marghiloman si de ramura lui de conservatori nu se vorbea cleat Fetitele Stirbei, dintre care una atat de scumpfi mai tarziu marelui nostru om de

Stat, grasseileau" si in loc de lonel pronuntau, cu farmecul lor de alune necoapte, Ionerr"!

www.dacoromanica.ro

62

CONSTANTIN ARGETOIANU

cu dispret; tar5nistii nu se inchegasera Inca in partid, ardelenii se desfatau Inca in placerile Consiliului Dirigent si nu trecusera politiceste Carpatii iar Take Ionescu nu numai Ca nu mai avea partid, dar se intelesese, chipul, cu noi. Toate avansurile, toate temenelile lui Averescu fat5 de Take, nu avuseserà alt scop decdt inFaturarea singurei concurente posibile la succesiunea Guvernului. Concurenta desigur posibil5 (ce nu era posibil, dacä vrea Brätianu) dar improbabil5 fiindc5 Take reprezentase la Paris punctul de vedere diametral opus celui sustinut de Brátianu. 0 inlocuire a acestuia prin Take Ionescu ar fi schimbat cu totul semnificarea retragerii sale si ar fi insemnat pentru Bratianu si pentru liberali o crudà infrângere. Previziunile lui Averescu erau impecabile, numai c nu-si daduse seama de tot dispretul lui Bratianu, de toata antipatia Regelui Ferdinand si nu se Ondise la eventualitatea unei formule Väitoianu" intrupata de generalul Arthur, sau de oricare altul. Deceptia lui Averescu a fost atát de mate incat a vrut cateva zile sa atate o revolutie, s5 se pun5 in fruntea satelor i sä porneasca cu ele spre Bucuresti. L-am convins c5 ar comite o greseal5 si cà o incercare de miscare revolutionarà din partea lui ar insemna si sfarsitul actiunii pe care o incepusem i sfarsitul lui personal, c5ci ar fi fost impuscat. Popularitatea lui nu era o popularitate militark era o popularitate de milogeal5; oarnenii credeau intr-insul fiindc5 asteptau sd le dea el, nu sd le ceard. Daca in loc sa le dea pamânt si cdte altele, le-ar fi cerut sa" se inarmeze i s5 porneascä spre Bucuresti, putini s-ar fi urnit. S5 le cearà r5zboi fie si civil omul la care se inchinaser5 ca la ingerul pacii, era de neconceput! Popularitatea lui Averescu era o popularitate de blegi, dospit5 din tanguirile femeilor si din credulitatea si I5comia bärbatilor nu era o popularitate purtat5 de avantul unor convingeri ideologice. On numai acestea sunt in stare s5 provoace fanatism si acte nes6buite. Taranimea plangea si se väita in calea lui Averescu; era gata sà urle ceasuri intregi in jurul agentilor s5i i s5 voteze Steaua" la alegeri, dar sa-si jertfeased avutul i viata pentru aceeasi Stea" nu. Aceasta era in tot cazul convingerea mea, si fat5 de argumentele mele Averescu a renuntat sci-,si riste toatd situatia pe o carte. N-a cedat insä dee& pe jum5tate, c5ci mi-am dat seam5 cateva s5pt5mani mai farziu c5 in acel moment hot5rase in gandul lui o jum5tatel de revolutie: sabotarea, si dac5 se putea zad5rnicirea alegerilor pe care V5itoianu dup5 cum se aflase trebuia s5 le prezideze. I Averescu a avut totdeauna o specialit predilectie pentm junidtatile de mäsuri.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

63

Pan5 la numirea Guvernului Vaitoianu, pot sa zic ea" politica lui Averescu si a mea fusese mai mult sau mai putin obiectivä. Obiceiurile de prudenta tatonare politicã erau inca prea infipte in noi, nu ne 15murisem destul noi insine drumurile de urmat, in amanuntele lor si in asteptarea hotararilor de la Paris, si increzatori in a doua zi" care trebuia sa fie ziva noastra, nu deschisesem zagazurile si ne multumisem s5 combatem Guvernul cu manusi. Cu neasteptata si provocatoarea numire a lui Vaitoianu s-au schimbat insa toate. Caci ma exasperase si pe mine. Pana atunci, sperasem ca vom putea sa ne atingem telurile in intelegere deplina cu Regele, care nu putea sa nesocoteasca navalitorul cu-

rent ce ne purta spre putere. Bunul simt ii dicta nu numai s5 incerce singura forta politica organizata, in afara de Partidul Liberal, dar mai ales sa o opuna propagandei comuniste ce se intindea din ce in ce, ca o pecingine, in centrele urbane si in regiunile industriale propaganda impotriva careia Partidul Liberal uzat, nu mai reprezenta un stavilar suficient. Cu insarcinarea data lui Vaitoianu, am priceput ca nu mai puteam conta pe bietul Rege Ferdinand, stapanit cu totul de Bratianu mai ahtiat ca oricand de putere si convins ea Averescu era singurul obstacol ce-i sta in cale. Am priceput ca trebuia s5 luam puterea cu asalt, asalt electoral in gandul meu, sau sa asteptam pada' ce Erica de miscari revolutionare de stanga va impinge pe Bratianu insusi sa ne ceara ajutor. Pornit si eu pe lupta ca si Averescu, am socotit ca alegerile ce bateau la usa erau cel mai bun prilej pentru un asalt legal. Eram sigur de izbanda si socotearn eft' un succes pozitiv era cu mult preferabil unui succes negativ, ,Fi cu mult mai usor de dobandit. M-am gasit de la inceput, in acea nenorocita toamna a anului 1919, in divergenta

de opinie cu Averescu; eu mi-am dat pe fata parerea din primul moment, el si-a ascuns gandul in primele saptamani si nu 1-a marturisit decal in momentul hotarnrilor. Cred ea' daca as fi fost singur cu dansul 1-as fi convins si as fi cistigat batalia; din nefericire, cum voi arata mai la vale, am avut impotriva mea si pe Take Ionescu si pe Flondor si pe Mihali. Abtinerea Ligii Poporului de la alegeri a fost hotarata. Consecintele acestei abtineri au fost fatale si pentru Liga, si pentru Averescu, si pentru tar5. Din abtinerea Ligii Poporului in alegerile din 1919 s-a nascut Partidul Tdrdnesc, care pana atunci nu luase forma'. Ca ideologie, Taranismul" nu s-a cristalizat imediat dui:4 razboi. $mecherii isi dedesera repe-

www.dacoromanica.ro

64

CONSTANTIN ARGETOIANU

de seam-à de importanta acestor dou5 mari parghii politice: nemultumirea general5 si puterea maselor gregare rurale investite cu dreptul de vot obstesc. Prin nemaipomenita sa popularitate printre sateni, prin Raspunderile" puse in fruntea programului sail, si prin Sanctiunile" fagaduite, Averescu thiase insa tuturor iarba de sub picioare. Dac5 Liga Poporului s-ar fi prezentat in primele alegeri ale Romaniei intregite, T5r5nismu1" ar fi rámas mai departe un subiect pentru articole de reviste sociale si politice. Fath de Steaua" lui Averescu, cu puterea ei covarsitoare de atractie, Secera" lui Mihalache nici nu s-ar fi aventurat in lupta, sau dac-ar fi incercat, infrangerea ar fi fost atat de cruda Inca despre un Partid Pranesc n-ar mai fi putut fi multa vreme vorba. Voi cauta &á justific mai la vale dreptatea acestor afirmari. Influenta lui Averescu asupra sufletelor taranesti era atat de covarsitoare, Inca, in 1918 ca si in 1919, cei cativa trubaduri razleti ai taranismului" doctrinar incoltit deja inainte de razboi nu s-au infatisat maselor rurale decat ca niste franc-tireuri" ai generalului, in numele camia aveau grijä sä ia cuvantul de cite ori coborau la sate. Aceastà confuzie voitd, cdutatd si realizatd in tot cursul verii 1919 a servit de minune Oraiiistilor in alegerile din toamna aceluiasi an. Marturisesc ca a fost si vina noastra, ca nu am reactionat cum trebuia impotriva acestei imposturi si voi arata in doua cuvinte cauzele indiferentei noastre in aceasth directie. Atat Averescu cat si eu, am avut incontinuu contact cu mana de oameni care reprezentau taranismul" teoretic pe teren am avut contact cu ei si la Iasi in 1918, si la Bucuresti in 1919, si am fost convinsi ca pana in cele din urma se vor incadra in randurile noastre formand cel milt flancul sting al Ligii Poporului. Ion Mihalache, capitan demobilizat, invatator de duzina dar trepadus ambitios, din care slabiciunea Regelui Ferdinand trebuia s5 faca un Ion ministru cu camasa afara din pantaloni si cu mintea inäuntrul lor Mihalache pornise din Iasi spre Muscel cu bilet la mina de la mine, bilet pe care a venit sd-isolicite in strada Pdcurari bilet prin care-1 insarcinam sä intemeieze si sa organizeze Liga Poporului in judetul sau. Timp de mai multe luni 1-am considerat sef" al Ligii la Campulung si chiar dupà ce am constatat ea nu facea nimic, 1-am mai socotit Inca catva timp printre membrii gruparii noastre. Numai dupa ce s-a intemeiat cenacolul" taranesc, mi-am dat seama c5 ne-a parasit, dar Inca

www.dacoromanica.ro

MEMORI1,1919-1922

65

qi atunci am crezut cA voia sA ne forteze mina sA carmim mai la stinga si sa colorAm mai in row programul nostru.

Tot asa s-a intimplat cu Iunian, considerat multA vreme ca seful nostru la Gorj; cu Madgearu, fost secretar general la Industrie in Ministerul Averescu din 1918, si cu alti citiva, cAci cu totii nu erau multi. N-aveau nici un om cu vazA printre ei, si ca dovadà, au ales pe invAtAtorul Mihalache conducAtor al miscärii, mai mult pentru costumul sail simbolic decat pentru insusirile sale politice. Lucrurile rAm5seserà incurcate intre noi pfinA dupa inscAunarea lui Väitoianu. Intentiile lui Averescu de a se abtine la alegeri, desi nu fusese date in vileag, caci nici o hotärfire nu fusese luata in aceast5 privintA, au ajuns totusi pinä la urechile tArAnistilor, si au trezit imediat poftele si didejdiile celor care nu stiau pe unde sA scoat5 c.ima§a vorbesc de cei care nu o scoseserg incA din pantaloni ca sA se strecoare in noul Parlament intre popularitatea generalului A. si sarnavolniciile generalului V. Ei isi aleseserA ca semn electoral Secera", i indatA ce si-au dat seama cA ar mai putea specula si numele lui Averescu, absent din lupta, s-au pus pe lucru. Rapoartele oamenilor nostri mi-au semnalat la inceputul lui octombrie, cA f5rA sA constituie un pericol serios pentru noi,

propaganda Secerei" pus5 mai pretutindeni Mei nici o rusine sub incepuse sA prindA. Am dat irnediat organizaocrotirea generalului tiilor noastre instructiunile necesare pentru denuntarea escrocheriei si pentru dezmintirea oricarei leg5turi intre fetiwl nostru si SecerA" iar pe de alt5 parte m-am gandit cA ar fi bine sA lAmurim definitiv raporturile noastre cu amicul Mihalache, si Averescu rn-a aprobat. Bine-

inteles cA nici el nici eu nu puteam concepe o intelegere cu domnii socotiti incA constituind o disidentA a grupArii noastre, decit sub forma unei inscrieri definitive, din partea lor, in Lig. Am luat contact cu Mihalache, dar de data asta n-am mai gasit pe invAtatorul sfios si modest care refuza un scaun in cabinetul meu din strada PAcurari, ci pe un semi-cult artAgos, care mA omora cu teoria, cu democratia si cu drepturile imprescriptibile ale celor multi". Foarte frumos, i n-a., fi avut nimic de zis, clacA wmpionul drepturilor imprescriptibile nu s-ar fi coborit in mijlocul poporului cu panasul generalului in manA. in douA sedinte consecutive, am examinat cu cll. Jean Mihalache toate posibilit5ti1e unui acord, dar dinsul n-a vrut sA primeascA inscrierea in Lig5 si mi-a oferit in schimb o colaborare in alegeri pe

www.dacoromanica.ro

66

CONSTANTIN ARGETOIANU

bazd de egalitate! Am rupt-o scurt, declarând purt5torului de itari c5 nici nu indr5zneam sà transmit generalului o asemenea propunere. Pentru a lua o hotarare definitiv5 in chestiunea alegerilor, Averescu a convocat pentru ziva de 2 octombrie o consfatuire a tuturor sefilor nostri de organizatii. Siguri de izbandâ, dar ing-ijorati de zvonurile de abtinere ce incepuser5 s5 circule, oamenii au venit in par, afar5 de Matei Cantacuzino (conducatorul organizatiei noastre din Iasi) care ghicise ca si mine intentiile lui Averescu, si supárat, a preferat s5 se abtin5 dec.& sa vin5 si s5 blameze in fata tuturor atitudinea sefului.

Averescu ne-a pregatit o lovitura pe care marturisesc aci ca n-am Fanuit-o nici eu. Cu c5teva zile inainte de intrunirea sefilor de organizatii, generalul a convocat pe Take lonescu, pe Flondor, pe Mihali si pe mine la o consf5tuire intima, la el in palatul Sutu. Inainte de a-si da ansul p5rerea, a cerut pe a noastr5. Si astfel a inceput o nesfarsita discutie care a tinut trei sedinte, in trei zile consecutive. N-am asistat niciodat5 la asa ceva. Fiecare din cei trei domni venise cu hotärfirea s5 traiar acesg5 maximul de folos personal din popularitatea generalului ta era decis s5 nu le dea nimic. Si Take Ionescu, si Flondor si Mihali intrevedeau posibilitatea sä ajung5 prim-ministri, in locul lui Vaitoianu, fie si numai intr-un Guvern de alegeri, amenintand pe Rege cu popularitatea" lui Averescu. Niciunul din ei nu vedea cu simpatie pe Averescu aruncandu-se in lupta electorala, fiindc5 o asemenea hotarare ar fi rezolvat dinainte problema succesiunii lui V5itoianu dup5 alegeri, caci nimeni nu se indoia de succesul nostru in fata urnelor. Averescu s-a

multumit sa puna problema, a ascultat si a täcut tot timpul celor trei sedinte, si a dat la sfarsit sentinta, f5ra ca sä ia parte la discutii. Am rämas s5 apar singur teza participarii la alegeri... Cu spiritul sail practic, Take Ionescu, dup5 ce a blamat in treac5t constituirea Guvernului de generali si calcarea libert5tilor constitutionale, a vorbit un ceas asupra interesului de a nu se irosi popularitatea generalului Averescu, expunind-o unui insucces intr-o lupt5 inegall Era el vulpe b5tran5, cunostea el luptele noastre electorale, stia el cum se falsific5 voturile mai v5zuse el popularit5ti topindu-se ca untul in foc in fata atotputerniciei guvernamentale. Si adres5ndu-se lui Averescu: Dragâ domnule general, nu te supara, dar esti d-ta asa de sigur de popularitatea d-tale? Fost-a ea supusa la incercare? Se intinde ea la sate pretutindeni? Esti sigur c5 oamenii care te aclama te vor vota pe d-ta,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

67

iar nu pe cei pe care ii vor pov5ttli interesele lor locale?" Din conversatiile lui cu Averescu, Take prinsese Ca de multe ori chiar acesta se indoia de popularitatea sa, si acum voia s5-1 conving5 c5 era mai bine s5 speculeze prestigiul unui capital despre care se vorbea, decat s5-1 dea pe fata, f.rà sà-lctmoasc5 exact.

Arita fatamicie rn-a scarbit, si 15ind lui Take cuvantul, i-am dat drumul eu. Am spus ca nu ma interesa nimic din cele spuse de el; pornisem doar la lupfa ca sà rasturn5m un sistem de guvemare ale carui deterrninari vremelnice ne erau indiferente. Aveam acum prilejul s5 dam lupta si sa. invingem nu puteam sá ne dam la o parte. In ce privea instrumentul de lupta, eram singur in másurà s5-1 cunosc, fiindca singur fusesem in contact cu fiecare judet si singur stiam ce se petrece in fiecare sat si in fiecare suflet românesc. Popularitatea generalului, o cunosteam mai bine cleat dansul i garantam succesul cu capul meu. Un ceas si mai bine m-am luat de harta cu Take. Averescu asculta si 135tea toba cu degetele pe birou ceilalti rulau" tigarete si ascultau. Am srarsit prin a propune lui Take Ionescu sa 1u5m un automobil si sa mergem in trei sate alese de el, rnai aproape sau mai departe de Bucuresti, cum va voi, si dacä nu se va convinge de dreptatea mea, ma dam &aut. A refuzat speriat nu pusese in viata lui piciorul la tar5 si se temea de t5rani ca de dracu... Dar zdruncinat de vehementa mea rn-a intrebat: Crezi c5, in alegeri, ai obtine 40% din voturi?" Ce 40% domnule! Nici cu 80% nu ma multumesc!" si inealzindu-m6 din vehement am devenit violent. Take o cam sfeclise. Ma cuno§tea de la Iasi; evitase pericolul unei coborari printre sateni, dar putea sa o patà cu mine. S-a uitat la ceasornic, a invocat o intalnire urgenta erau de altminteri orele 8 si a rugat pe Averescu sa amine pe a doua zi dezbaterile si concluziile lor, cu atfit mai vartos c5 aveau si Flondor si Mihali sa-si expun5 punctul lor de vedere". Smecherul stia c5 vor bate in struna A doua sedinta a fost sinistr5. Take n-a mai cuvântat" i s-a marginit s5 intrerupa sau sä complecteze pe Flondor si pe Mihali. Am täcut si eu. M5 ambalasem in ajun, si-mi paruse r5u. Ce ma interesau pe mine pärerile acestor clantai? Ma interesa hot5rarea pe care o va lua Averescu si nu ma indoiam cA aceasth hotarare era deja conturata in mintea lui, independent de argumentele noastre. in realitate, violenta mea impotriva lui Take, fusese inconstient indreptata impotriva acestei hotarani a lui Averescu pe care o ghicisem, i balusem saua ca sá priceapà iapa...

www.dacoromanica.ro

68

CONSTANTIN ARGETOIANU

Flondor a talat un ceas i jum5tate §i el, fire in patru. Läsand ins5 la o parte problema electoralà care in calitatea lui de bucovinean nu-1 interesa, ne-a facut un curs de drept constitutional ca s5 ne explice a un Guvern neutru de alegeri trebuia sA prezideze alegerea unei Constituante, care s5 dea carii etc. etc. tot ce tiam, ce scrisesem, ce spusesem luni de zile dar care nu corespundea cu realitatea, qi noi n-aveam s5 hot5r5m asupra unor puncte de doctrin5 ci asupra realit5tilor. Nesuferita i banala prolixitate a conului Iancu om atit de simpatic de altminteri and nu vorbea politic5 ne scosese pe toti din pepeni, afa-

r5 de Averescu a arui r5bdare era A toutes epreuves". Pe Take mai ales il exasperase numindu-1 incontinuu domnul lonescu" i domnul apelatiuni de care titularul avea oroare... ConDimitrie Ionescu" cluzia lui: nu abtinere de la alegeri ci nu alegeri sub Guvernul V5itoianu. Trebuia s5 intervenim cu totii la Rege sl obtinem un Guvern neutru, un Guvern sub prqedintia unui alipit" de preferint5 (e singura aluzie pe care a f5cut-o la candidatura lui) un Guvern in care s5 fie reprezentate toate curentele vii i toate partidele care au facut Unirea", inclusiv liberalii. Acest Guvern neutru s5 fac5 alegeri pentru o adunare nationald, care s5 voteze o nou5 Constitutie i s5 se dizolve. Apoi, pe baza noii Constitutii, s5 se aleagä un Parlament i sa se constituie un Guvern dup5 indicatiile corpului electoral. Aprobativ, Averescu

da din cap; impacientat, Take Ionescu 4i balansa un picior aruncat peste celdlalt ili gddila mustata. Mihali t5cea, rumega, qi auta dupà o foità sà-§i räsuceasa o tigaret5. Cum nu era nici o pns5 ca Flondor, care n-ajunsese deck la un pro tertio", sä sfarFasc5, 1-am intrerupt §i dup5 ce i-am reamintit a de un an de zile ne straduiam tocmai, dar in zadar, sa impunem un asemenea program i-am atras atentia c5 in momentul in care ne aflam era inainte de toate vorba s5 fix5m atitudinea Ligii in alegerile ce fuseser5, de bine, de eau, hotatite. Strans cu up aci a intervenit §i Take in sensul men s-a declarat i Flondor pentru abtinere. Dup5 dinsul a luat cuvantul Mihali. A vorbit greoi, §i prost, cautânduli vorbele, ca s5 ajung5 la singura concluzie care-1 inetersa: un Guvern neutru, de alegeri, constitutionale sau neconstitutionale, dar prezidate de un ardelean §i a sfar§it prin a se oferi pentru aceastA neplacut5

sarcinâ (zicea el...) sigur a numele s5u ar fi primit cu indulgentr de o parte i alta a Carpatilor.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

69

E o foarte buns idee", a observat Averescu, s a. punem tot ce vom putea in miscare pentru alc5tuirea unui Guvern Mihali. Eu unul sunt gata sà-i dau tot concursul..." Desigur, desigur..." au inginat f5r5 nici o convingere si Take Ionescu si Flondor, gata si ei s5 se sacrifice" pentru binele patriei si care nu pricepeau de ce Mihali si nu fiecare din ei... Dintre toti luptatorii" cu vaz5 de peste Carpati, Teodor Mihali era cu sigurant5 cel mai sters. Lucrase mai mult in culisele Partidului National, se indeletnicise cu manuirea fondurilor" pentru care astigase o deosebitä simpatie si-si rotunjise averea. Supus, cu multi ani inaintea r5zboiului, unui lung tratament in Bucuresti, se incurcase cu sora de caritate pe care Institutul Regina Elisabeta" i-o trimisese ca sa-1 ingrijeasc5, si dupà ce se vindecase o luase de nevastä. Miscat5 de aceasta idi15, Regina Elisabeta 1-a cununat si smecherul de ardelean s-a servit de aceast5 august5 nasie ca sa-si acopere matrapazlicurile. In fiecare an, cump5ra cite un petec de pämânt", sau ate o cash, binecuvintand in fata prietenilor darnicia Reginei, care trimitea regulat finei sale", dar peste dar. Biata Regina Elisabeta! Trebuia sa fie cineva de peste munti ca s5 creada ca avea de unde s5 trimita gologani finei sale" dansa care de multe ori nu avea doi poli s5-i dea de pomanal Regele Carol era strans cu toate, dar mai ales in ce privea cheltuielile Reginei, pe care o stia man5 sparta. In realitate, d-na Mihali nu primea de la Regina Elisabeta dec5t cal-0 postale ilustrate, de Anul Nou si de Pasti, semnate Carrnen-Sylva" iar banii, badea Tudor ii lua pur si simplu din

casa Partidului, dijmuind" toate subventiile secrete pe care le primea din Bucuresti si pe care el, si numai el, le contabiliza. Pe cand ceilalti luptatori ardeleni urmareau realizarea Idealului National", Mihali isi realiza pe al lui: s5 ajung5 proprietar mare si boer" in tam lui. Si a ajuns. Facandu-i mai tarziu o vizitä la mosia sa Ileanda si intreband plutasii care ma treceau Somesul pe un pod umblátor daca domnul Mihali" era acasa sau plecat, bietii oameni mi-au raspuns ca Maria So" ma astepta! Si intr-adevar câ ma astepta cu masa mare, in frumosul sat' conac. M-a plimbat pretutindeni, si mi-a aratat si mausoleul pe care-I ridicase in parc primei si neuitatei sale sotii. Deasupra boltii era o frumoasa inscriptie, pe care o redactase Goga, dup5 o masa copioas5 inscriptie din cuprinsul careia nu-mi reamintesc dec5t numele sap& nului Teodor de Mihali, scris cu litere groase. Banuit de arghirofilie si suspectat, maria sa Teodor de Mihali a fost incontinuu dat la o parte de

www.dacoromanica.ro

70

CONSTANTIN ARGETOIANU

ai lui dup5 alipirea Ardealului, asa Inc& n-a putut sa ajunga ministru ca atatia frati de ghincolo" si a trebuit s5 se multumeasc5 cu demnitatea de primar al Clujului, Inca si aia foarte vremelnic5 si tarzie. Dar pe vremea lui Valtoianu, in 1919, a cunoscut qi el o clipa de glorie. Pang in preziva alegerilor a fost candidatul nostru, al opozitiei, la presedintia Consiliului. Era chiar cat pe-aci, cu cateva zile inainte de alegeri, sä ia locul lui Vaitoianu dupa cum voi at-Ma numaidecat.

Dup5 ce a srarsit Mihali destäinuirile lui, dupi ce a dat cu Ardealul nesocotit in sus si in jos, Averescu a rezumat in cateva cuvinte dezbaterile si marturisindu-se de acord cu Take Ionescu si cu Flondor, ne-a declarat ca hotararea sa era luata si cd nu se va prezenta in alegeri, ca semn de protestare impotriva regimului inconstitutional impus tarii. Va cere alegatorilor sd-si anuleze voturile si va dovedi prin inajoritatea abtinerilor cd corpul electoral e cu dansul!! Ma asteptam la aceast5 hotarare, dar tot mai nadajduiam c5 0115 in cele din urma voi putea para lovitura si nadajduiam chiar ca Take lonescu, atat de versatil, va sfarsi prin a trece de partea mea. M-am inselat si cu Take Ionescu, si cu Flondor si cu Averescu. Fat:a de hotararea generalului am avut intuitia clara a dezastrului. Am incercat sa-i dovedesc ca se insela, ca, daca putea contapentru el pe toate voturile Otanimii, nu putea conta tot astfel pe anuldri de voturi. Spiritele simple nu se impac5 cu subtilitatile; cum puteam noi convinge si Inv* intr-un timp atit de scurt pe sateni s5 puna peceteape alb, pe ei care nu voiau decat un lucru: sd voteze pe Averescu. Vor cauta Steaua" si negasind-o vor pune pecetea oriunde, si mai ales pe Secera", c5 doar tot a lor era si li se batuse destul capul c5 Secera" era tot a lui Averescu... Va iesi din alegeri o confuzie nemaipomenita, si in Wei un caz o inajoritate de anuldri. Am vorbit, am vorbit, am argumentat, am rugat... Toate au fost in zadar. Averescu strangea din buze, si n-a vrut &à stie de nimic... M-am sculat atunci, si foarte abatut, dar hotarat si eu, am incheiat: Domnule general, fata de hot5rarea pe care ati luat-o si pe care o socotesc o nenorocire pentru noi si pentru tara, vg rog s5 primiti demisia mea din Liga Poporului". Am salutat, si firá s5 intind mana nimanui, am párasit biroul lui Averescu, am strabätut fara sa ma opresc salonul alaturat in care asteptau mai multe persoane, si am plecat. In curte, in-a ajuns Take Ionescu, rn-a oprit de brat si a vrut cu tot dinadinsul sa ma aduc5 inapoi. Dansul pretindea c5-I trimisese Averescu; se putea, dar

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

71

n-am crezut-o. L-am rugat s5 ma lase si i-am spus: Porti si d-ta o mare vin5 la tot ce se intampla, si ai s-o plátesti intr-o zi..." M-am smucit din mána lui si mi-am vazut de drum...

Am spus mai sus c5 Averescu ne pregatise o loviturd pe care 7114 0 bdnuisem. S5 nu cread5 cititorii c5 lovitura aceasta a fost abtinerea de la alegeri, cu care s-au terminat dezbaterile conferintei noastre in patru. Nu, propunerea de abtinere a Ligii o b5nuisem ceea ce nu bänuisem,

a fost lovitura pe care ne-a dat-o a doua zi, caci a mai fost o a treia sedint5 a conferintei noastre... Dup5 ce am parasit palatul Sutu, n-am mai vrut s5 v5d pe nimeni am renuntat si la masa' si rn-am dus acas5 s5 ma sfatuiesc cu mine insumi. M-am sirntit grozav de descurajat. Toat5 munca mea de aproape doi ani de zile pe punctul s5 se prábuseasc5. imi dedesem dernisia din Lig5, dar stiam foarte bine c5 vor veni toti pe capul rneu sa mi-o retrag, si a probabil chiar si Averescu va interveni in acest scop, asa Inc& chestiunea retragerii mele din Lig5 nu se va pune serios cleat a doua zi si in zilele urmátoare. Contrariu firii mele, nu vedeam limpede ce trebuia sa fac. Dac5 nu repurtam o des5v5rsit5 victorie electoral5 care s5 ne impunk soarta noastra ca grupare politic5 reformatoare, era pecetluit5, cadeam si noi in jocul de echilibristic5 politica manevrat din culise de mfiini mai puternice si mai iscusite ca ale noastre. Nu ne vom mai putea impune, vom fi, in cazul cel mai bun, adu.yi §i noi la putere, ca altii. In asemenea conditii ins5, programul nostru de primenire morala, de schimbare a rosturilor noastre politice si sociale, n-ar putea fi niciodata adus la indeplinire. Logic ar fi fost s5 plec din Lig5 s5-1 las pe Averescu sa alunece in mocirla si s5 renunt la toate. Pe de aka parte ma simteam incapabil s5 reincep altceva"; niciunul din partidele existente nu ma atragea iar ca s5 intemeiez unul nou, nu vedeam cum. Sacrificasem lui Averescu si convingerile si leg5turile mele conservatoare; curentele de stanga erau atat de puternice Inc& nu puteau fi combdtute decdt dinduntrul fonnariunilor democratice; traditiile conservatoare se dizolvaser5 in takism nici o nklejde nu mi se contura in minte. S5 r5man mai departe in Lig5 si al5turi de Averescu, fara nici o incredere in viitor, sâ devin si eu un simplu num5r in turma lui imi p5rea o hotarare si mai greu de luat, cu pretul abdicarii demniatii mele. Enervat,

am adormit far5 s5 decid nimic si am amanat totul pe a doua zi. La nuit porte conseil" si se putea intampla ca noaptea cazutA peste iesirea

www.dacoromanica.ro

72

CONSTANTIN ARGETOIANU

mea la care cu siguranta c5 nu se asteptase, s5 aduc5 si lui Averescu un sfat bun si s5-1 fac5 sà revin5 asupra inc5p5tanatei sale hotarfiri... A doua zi dimineata pan5 s5 ies dup5 treburile mele, rn-am pomenit cu Eliza Sutu, Egeria noastrl comunk Mi-a dat cu totul dreptate, dar a adangat c5 Averescu trebuia luat cum e, cu inc5p5tanarea, cu defectele

si cu caiitile lui. Venise sa-mi propun5 din partea lui o tranzactie; el s5 declare cá nu va participa la alegeri, dar sa lase Liga s5 hotarasca cum va voi, in ce privea participarea ei. Era o copilärie; cum se putea prezenta Liga in alegeri fara animatorul ei, fara numele in jurul c5ruia se adunase toat5 lumea satelor? faranii toti cunosteau pe Averescu; rara dansul in frunte Liga Poporului nu insemna nimic. Eram ins:5 s5tul de toate, si-mi lipsea curajul s5 mai incep altceva. Neavand solutie la

indemank rn-am 15sat convins. Eliza Sutu s-a inapoiat incantat5 la Averescu, iar acesta a convocat o nou5 conferinta in patru pentru dupaamiaz5 (1 octombrie) pentru o intelegere definitiv5. Aceast5 ultima" sedint5 a fost scuitä. i Take, si Flondor si Mihali au venit cu capete de inmormantare. Eu n-am spus nimic. Nici o explicatie. Generalul a mormalt cateva cuvinte de multumire pentru reve-

nirea" mea asupra celor spuse in ajun, intr-un moment de enervare" (zicea el...) si ne-a declarat c5 persistand in abtinerea de la alegeri intrucat priveapersoana lid, rasa deplina libertate Ligii Poporului s5 participe sau nu la alegeri fr dansul... i ne-a dat citire urm5toarei declaratii menita sã fie cititä in consfauirea reprezentantilor Ligii convocat5 pentru a doua zi, 2 octombrie: Primul punct din pactul constituirii Ligii Poporului este respectarea sincell a Constitutiei. Pentru a ma retine in cadrul acestei idei fundamentale a pactului nostru, am pus toata staruinta §i am obtinut promisiunea Regeluil ca viitoarele alegeri vor fi libere. Vid azi ca s-a constituit un Guvern §i s-au luat masuri care ies din prevederile explicite ale Constitutiei. In asemenea conditii, consider cä a participa la alegeri ar insemna a recunoa§te legitimitatea acestei stari de lucruri §i de aceea m-am hotarfit a-i declara, dimpotrivi, explicit, nelegitimitatea ei, protestand prin abtinere de la alegeri. Nu ma voi prezenta deci la alegeri. Am luat aceastä hotarare, nu pentru ca m-a§ indoi de atitudinea alegatorilor, dar pentru ca nu voiesc sa ma fac parta§ la falsificarea primei aplicatii a votului universal al carui rost nu se mai intelege daci sunt §tirbite libertatile garantate de Constitutie. Intr-o audienta avuta la inceputul lui septembrie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

73

Acestea sunt insi vederile mele personale §i nu le impun deloc nici membrilor Ligii Poporului, luati individual, nici organizatiei noastre luati in intregul ei. Las depling libertate reprezentantilor autorizati ai Ligii Poporului a hotari daca Liga trebuie sau nu sä participe la alegeri, §i in caz negativ, dad membrii Ligii Poporului pot sa puna candidaturi independente, Era ca prin aceasta sa piarda calitatea de membri ai Ligii. Doresc numai ca numele meu sit* milk amestecal in alegeri, pentru ca &à rátnfina in Ora cel putin un glas care sil se ridice in aceste solemne §i grave imprejurari impotriva nesocotirii Constitutiei. In afara de aceasta restrictie curat personaldi, orice hotarare a reprezentantilor Ligii, va fi bine luata. Dintr-un alt punct de vedere, o distinctie intre persoana mea §i Liga Poporului pare a fi nu numai justificati dar chiar indicafi, pentru urmatoarea consideratie: toata inver§unarea celor care dispun rail nici un frau legal de tali, este indreptata in contra Ligii pentru motivul ca se gase§te in capul ei persoana mea. Nu este o lupta de principiu, ci o simpla §i josnici ura §i prigonire personalà. De aceea socot ca este bine ca, cel putin in situatia de fata, sa scot persoana mea din actiunea Ligii, dandu-i acesteia din urma intreaga libertate de a hotari cum va crede..."

Cu aere de mironosita, generalul isi da pe fat5 in searb5da sa proz5, toat5 perfidia. C5ci interzicand membrilor Ligii sa foloseasc5 numele lui, pe care se fdcuse toatd propaganda noastrd, le interzicea de fapt &A se prezinte in alegeri, desi ii lasa liberi s5 hotarasc5 cum voiau... Dup5 ce generalul si-a terminat pelteaua, a urmat un moment de t5cere, ca pentru morti. Take si Flondor asteptau reactia mea, dar eu am ticut, si n-am acut nici o observatie. Flondor a luat in fine el cuvantul si, nedumerit, a intrebat pentru ce generalul nu invocase ca argument hot5ritor pentru abtinere, necesitatea unei Constituante care s'a voteze un nou pact fundamental pentru Rom5nia intregit5, argument mult mai important dup5 dinsul decfit starea de asediu si cenzura, singurele luate in consideratie de Averescu. Cu atat mai mult c5 acest argument al necesit5tii unei Constituante, ca prim pas pe calea legislativ5, fusese adoptat de Liga si sustinut in mod atat de stralucit de dl. Argetoianu..." Poate de aia...", am intrerupt eu... Take isi räsucea nervos mustata, iar Averescu si-a incmntat sprinMai bine, asa..." cenele, si a fasat s5 cad5:

www.dacoromanica.ro

74

CONSTANTIN ARGETOIANIJ

Mai bine", nu

dar farà nici o important5, cáci ceea ce era important (si dezastruos) era concluzia, nu argumentele. A spus si Take ceva, dar nu imi mai aduc aminte ce, si ca o concluzie Averescu rn-a rugat sä prezint eu scrisoarea sa in consfatuirea de la 2 octombrie, la care el nu va asista, ca s5 nu influenteze pfin prezenta lui hotathrile" (!!!) domnilor membri ai Ligii. Am primit insárcinarea. De vretne ce ma supusesem inevitabilului, din lene ca s5 nu zic din lasitate, mai bine era s5 infatisez eu prietenilor nostri hotararea generalului, ca cel putin in ochii lor s5 nu ias5 la iveal5 profunda sp5rtur5 ce se facuse in directiunea Ligii... Intrunirea Ligii care a avut loc in ziva de 2 octombrie a fost foarte agitatà. Oamenii aflasera despre ce era vorba toate se afl5 si erau furiosi. Munciser5, se stráduiser5, in vederea alegerilor, erau toti siguri de o izband5 cum nu se mai v5zuse, oricare ar fi fost tndsurile de samavolnicie guvernamentald, 0 cand &a-0 vada visul cu ochii, li se cerea sa renunte nu numai la izbfinda lor local5 dar si la toate bun5t5tile pe care aceast5 izband5 trebuia s5 le aduc5 in urma ei.... C5nd am sosit la Club, i-am g5sit pe toti in fierbere; am simtit c5 ultima lor n5dejde era in mine. Cand si-au dat seama c5 m5 supusesem si eu, a fost o consternare. Dar oamenii erau disciplinati si, constienti c5 politiceste nu existau decât in functie de Averescu, revolta s-a domolit si de unde inainte de sedint5 amenintau cu totii cu razvratire pe fat5, dup5 ce s-a deschis sedinta n-a mai fost decât mardialä in loc de izbucniri violente. Averescu chemase pe cutra de Pipi Negulescu, il convinsese si-1 insárcinase s5 apere cu argumente filozofice punctul s5u de vedere. Sedinta a fost deschis5 de zisul Pipi, care a prezidat in calitatea sa de presedinte al Clubului si care dup5 cateva l5muriri privitoare la rostul convoc5rii, mi-a dat cuvintul ca sa citesc o scrisoare a domnului general Averescu". Am citit declaratiile mai sus reproduse, farà nici un cornentariu, si m-am asezat. S-a ridicat dup5 mine Negulescu, si intr-o nesfarsit5 conferint5 a facut istoricul evenimentelor din ultimele luni, a arátat cum opinia public5 fusese succesiv inselat5 de Guvernul Brätianu si de Guvernul Väitoianu, cum ngaduielile unor alegeri libere nu fuseser5 tinute si a conchis c5 nu ne puteam prezenta intr-o lupt5 in care starea de asediu, cenzura si agentura liberal5 mentinut5 in functiune ar fi falsificat toate rezultatele. Dup5 dânsul a vorbit Duiliu Zamfirescu, care a declarat c5 regret5 hotardrea generalului dar cà din spirit de disciplina se supune iar

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

75

dupa Zamfirescu rn-am sculat din nou eu. in cateva cuvinte nu era cazul sä ma intind am at-Mat ca am fost impotriva abtinerii, ca n-am putut convinge pe dl. general ci cif voi vota pentru abtinere. Consternare... Au mai vorbit i aIii, cei mai multi au fost cu vehementa impotriva abtinerii cel mai violent a fost Petre Zamfirescu, prqedintele organizatiei din Buzau. Fara Averescu, au recunoscut insa toti Ca nu se putea concepe o lupta electorala, i in cele din urma s-a aclamat" fara nici un entuziasm urmatoarea motiune ticluità de Averescu in colaborare cu Negulescu, i la redactarea careia n-am contribuit cu nirnic: Subsemnatii, preFdinti ai comitetelor judetene ale Ligii Poporului, intrunindu-ne astazi 2 octombrie 1919 spre a ne consulta asupra situatiei politice, constatam cu aclanca mahnire §i cu patriotica ingrijire, ea Guvernul militar ce ni s-a impus constituie cea mai greoaie din toate atingerile ce s-au adus pand acum regimului nostru constitutional. Caci un asemenea Guvem descopera §i mai mult Coroana, pe care lipsa Parlamentului o la* de un an incoace, farà acoperire constitutionala §i pe cand Cabinetul de pang acum al d-lui LI.C. Bratianu era, cel putin, un Minister politic, care putea guverna prin el insu§i, actualul Cabinet militar, compus din generali in activitate de serviciu, nu poate deck s urmeze ordinele §efului puterii executive care este in ace14 timp i comandantul suprem al Armatei. Este, intr-adevar, pretutindeni, in toate State le cu o viata publica bine a§ezatä, o dogma indiseutabila, ca militarii nu pot sa aiba pareri politice i nu trebuie sa ia atitudine fat:a de luptele dintre partide. Din nefericire sub aceasta aparenta, atat de nelini§titoare prin ea insa§i, se ascunde o realitate qi mai ingrijoratoare intrucat Guvernul d-lui general Valtoianu nu este cleat o emanatie a Partidului Liberal. E un fapt neindoios ca acest Guvern a fost pus la cale in casa unui fost ministru al d-lui Bratianul §i a fost anuntat, inainte de a se constitui, de agentii liberali care tineau sä dovedeasca astfel opiniei publice atotputernicia partidului lor. E de asemenea cert cá decretele-legi pentru amanarea alegerilor i pentru modificarea masurilor exceptionale2, precum i listele noilor prefecti se pregatesc de fo.,;tii minitri din Cabinetul demisionat. Iar unii din noii min4tri se declara pe fatalegati sufleteqte de predecesorii lor i afirma fara sfiala ca le vor continua cu credinta opera. Cum ar putea sa fie altfel cand §eful insu§i al noului Guvern, de§i general in activitate, e prqedintele de onoare al unui club liberal din provincie? Si eine mai poate crede in neutralitatea" d-lui general Vaitoianu cand se §tie Ca, find ministru de razboi in Cabinetul d-lui Bratianu, mobiliza sistematic pe toti I Alecu Constantinescu-Potcul. 2 hl legatura cu alegerile.

www.dacoromanica.ro

76

CONSTANTIN ARGETOIANU

advcrsarii Partidului Liberal, lasand la vatra pe toti partizanii lui, pentru ca sa-si poata face in voie propaganda electoralfi7 Pc deasupra Coroanei, asadar, Guvemul militar al d-lui general Vaitoianu isi trage fiinta si-si primeste ordinele de la Partidul Liberal. Ne aflam cu alte cuvinte in fata unei indraznete si primejdioase incercari de a introna in Ora, pe deasupra factorului constitutional suprem, tirania unui partid politic care devine prin aceasta o factiune anticonstitutionalà. Intr-adevar prin nesocotirea sistematica a drepturilor Parlamentului, cand 1-a avut, din 1914 pana in 1918, prin refuzul indaratnic de a face alegeri noi din 1918 incoace, prin guvernarea arbitrara cu decrete-legi, cu cenzura si cu stare de asediu Paridul Liberal a dovedit pe deplin ca nu este decal o factiune anticonstitutionala. Aruncandu-si acum cu totul masca, pe care o purta si 'Ana acum destul de ran (sic), aceasta factiune nu se mai multumeste sa guverneze numai, chiar si din opozitie ci vrea &à si domneasca, uzurpand atributul suprem al Coroanei care este dreptul de a-si alege rninistrii. Niciodata de la 1866 incoace, tara n-a trecut printr-o primejdie lanntrica mai mare. Introducerea in viata politica a generalilor in activitate de serviciu inoculeaza armatei veninul politicianismului si ameninta gray unitatea si disciplina acestui admirabil instrument al apararii nationale. A-1 tari in luptele noastre de partid, acest scump instrument care trebuie sa ramana pururea stralucitor de curatenie, ca o sabie totdeauna ascutita pentru dusmani (sic!), e o gresealfi plinfi de urmari funeste pentru ordinea interna,

mai ales cand ies la ivealä, in chip atat de neindoios, tendinte anticonstitutionale ca acelea ale Partidului Liberal.' Pe de aka' parte ne aflam in ajunul celei dintfii consultari a Orli cu ajutorul (sic!) sufragiului universal. Acceasta consultare e menitä sä ne dea Parlamentul chemat sa aseze pe

temelii largi si solide, de libertate si dreptate, edificiul politic si social al Romaniei Mari. E o trista prevestire pentru viitorul nostru, ca acest prim pas in viata publica a neamului romanesc intregit se face sub un Guvern neconstitutional si care ascunde sub neutralitatea-i fatamica de Guvern nepolitic tirania odioasa a unei factiuni politice. Credinciosi primului punct din programul pe baza caruia s-a constituit partidul2 nostru si care cere «reintrarea in Constitutie», subsemnatii reprezentanti ai organizatiilor judetene ale Ligii Poporului, declaram eh, in semn de protestare si spre a ne declina orice raspundere fata de tara (!), nu vom lua parte la viitoarele alegeri. Ar fi sa ne tiigaduim noi insine ratiunea de a fi, din punct de vedere politic, daca am reintra in Constitutie calcand-o in picioare (sic!), in tovarfisia Guvernului militar al d-lui general Vaitoianu. Si credem ci 1 SW Averescu pur! Ce tendinte anticonstitutionale, cand noi sustineam ea Constitutia veche nu mai existA si cA trebuie intocmitA alta, pe mAsura Romeiniei intregite? 2 Pentru prima mut se intrebuinteazA calificarea de partid pentru Liga Poporului!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

77

e in interesul tarii si al Coroanei sã nu consfmtim prin participarea noastri legalitatea unor alegeri ce urmeaza a se face in conditii atfit de putin constitutionale".

Semnata de intreaga turrn5, aceast5 nesrarsit5 peltea, in care n-am cerut s5 se schimbe o liter5 sau s5 se taie o fraz5, a fost remis5 generalului printr-o delegatie care 1-a rugat sa o semneze si dansul ca s5 fie apoi rnultip1icat5 si impãrsit5 prin sate. Aceste dou5 acte, scrisoarea lui Averescu si Motiunea" de mai sus, pot fi considerate ca (icicle de deces a Ligii Poporului, cu toate semnele de viat5 aparent5 pe care aceasta le-a mai dat in cei doi ani urm5tori. Pr5busirea lui Averescu, in decembrie 1921 n-a insemnat decal inmormantarea unui cadavru ce astepta de doi ani s5 fie ingropat...

Dup5 ce generalul a luat cu satisfactie cunostinta de hot5rarea oamenilor s5i", i-a convocat pentru a doua zi la Club, intr-o sedintä confidentia15 ca s5 le dea instructiuni in vederea propagandei pentru abtinerea de la vot. Aceast5 sedint5 a prezidat-o el. Intr-o atmosfer5 de inmormantare, bietii nostri sefi de judete au ascultat ineptiile Pamponatului, al c5ror efect in-am pkit sa-1 stric printr-o cat de mic5 observatie. Eram sigur de un insucces complect, ca si toti cei prezenti, si nu voiam 55 iau nici o faspundere. Cateva timide observatii, indraznite de unul si altul, au dovedit cat5 deceptie si cat pesimism se strecurasera in sufietele acestor oameni devotati si pan5 atunci entuziasti. Toti au plecat acasS cu convingerea c5 un mare capital politic se irosise... Pentru judecata efectului produs de nes5buita hotarare a generalului asupra spiritelor mai independente din Lig5, reproduc aci dou5 scrisori primite de la Matei Cantacuzino, care nu putuse s5 vin5 la Bucuresti, scrisori gasite din intamplare printre hartiile mele: Iassi, ce 6 octobre 1919 Mon cher Monsieur Argetoiano,

Vous avez ete avec le general et moi un des membres fondateurs de la ligue et malgre vos fortes attache conservatices, j'ai toujours vu en vous un esprit assez large et un coeur assez génereux pour comprendre et sentir les besoins nouveaux au service des quels nous pensions collaborer. A ce cornde l'heure des illusions , je dois un pagnon et ami de la premiere heure, mot d'explication au sujet de ma retake', qui n'est et ne veut Etre ni une dissi' A doua zi dupd hotArarea de abtinere, Matei Cantacuzino 0-a dat demisia din §efia judetului Ia.0, lAsand in oarecare echivoc i situatia sa in Liga.

www.dacoromanica.ro

78

CONSTANTIN ARGETOLkNU

dence, ni une desertion. Ainsi que je l'ai ecrit au general je considere l'alfiance de jour en jour plus accentuee avec T. Ionesco et les siens comme une cause de dissolution certaine de la ligue dans son essence propre, ou, ce qui revient au meme, comme un signe certain de son absorbtion dans le politicianisme universal. Je crois que nous faisons fausse route en faisant cause commune avec les conservateurs pour combattre les libéraux, alors que les uns comme les autres, et ceux-lA plus encore que ceux-ci, sont les adversaires que nous devons combattre; car si les libéraux représentent une force qui a été

utile et qui le sera encore, les conservateurs, comme grupement politique n'ont et ne doivent avoir aucune signification propre et distincte, et rien ne saurait mieux affermir l'action du Parti Liberal qu'une opposition qui s'appuie sur les anciens conservateurs. Pour les combattre efficacement, il faut une force reellement populaire, qui se suffit A elle méme et qui dedaigne toute attache avec les anciennes organisations. Cette force populaire dont le general dispose risque de se perdre si on ne l'alimente pas en lui donnant l'occasion de se manifester, et A ce point de vue je crois que l'on a commis une grave faute en décidant l'abstention. Dire que nous ne pouvons pas participer aux elections parce-que nous nous refusons A reconnaitre la legitimité du regime qui les preside, est une subtilité de politicien que le bon sens de nos paysans se refusera A comprendre, et il en résultera une désillusion, un décourgement et pourtant une cause d'affaiblissement. Les mouvements populaires n'aiment pas A chômer et plus l'exasperation est grande, plus elle demande A se manifester, et comme nous n'avons pas le droit d'exposer le peuple A des manifestations revolutionnaires, nous n'avions qu'un moyen d'agir et nous y renoncons, A la remorque des conservateurs qui, eux n'ont rien a perdre en s'abstenant. Ces idees etant les miennes et n'étant pas celles qui decident notre ori-

entation, je ne puis plus remplir le role de chef local, lequel rale suppose nécessairement une entière communion d'idees avec la direction centrale. Voila pourquoi je rentre melancoliquement dans l'ombre, non sans conserver A mes collaborateurs toute l'estime et toute l'amitie qui nous a uni. En vous serrant la main bien cordialement (ss) MB. Cantacuzino"

De departe, Cantacuzino nu era in curent cu cele intimplate. Nu-i putuse da in minte c5 Averescu, omul popularit54ii 8 i generalul rar5 teamg din timpul razboiului s5 fi fost promotorul derobadei in lupta ce urma sa se deschid5, i pusese hotararea luata in sarcina lui Take Iones-

cu, care a aprobat desigur abtinerea dar n-a provocat-o. De aci toata partea scrisorii consacrat5 card4iei cu tak4tii, de4i in cazul avut in vedere raspunderea kr era nulä. Mi-am f5cut o deosebita placere s5 citesc lui Averescu scrisoarea conului Matei. Conul Matei era unchiul Elizei

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

79

Sutu, era Cantacuzin si mai era §i o personalitate de o exemplarà moralitate trei insusiri pentru care Averescu avea o deosebitä stim5. Pe singurul semn de enervacând citeam, generalul i§i freca barbisonul re pe care-1 da in ocaziile mari 0 inghitea noduri. Dup5 ce am srar-

sit, a stat un moment pe g5nduri, apoi a Mat s5 cad5: Cantacuzino e de bun5 credint5, dar se insea15. I-am respins demisia. Fii bun si scrie-i d-ta si exp1ic5-i. Eu voi cäuta s5-I 15muresc cand va veni la Bucuresti. ii scriu §i eu in acest sens..." Bineinteles c5 n-asteptam autorizarea lui Averescu ca &A ráspund lui conul Matei. I-am scris lung, cum rn-am priceput mai bine, ca s5-i spun c5 de acord cu el asupra inconvenientelor unei intimitati politice prea strinse cu takistii, trebuia s5 restabilesc adevärul cu privire la abtinerea de la alegeri, pe care o blamam ca si dfinsul, dar care nu se datora lui Take ci exclusiv inc5p5t5n5rii generalului. Ad5ugam c5 viata e o lungs serie de deziluzii, ca binele inainteaz5 cu doi pasi inainte si unul inapoi, ca oricat de putin bine am putea face s5 ne multumim si cu atát. Mai bine o firimitur5 dec5t nimic. Incheiam printr-o calda rug5minte s5 nu ne lase in drum si 15 ne ajute sa dregem ce altii stric5... Se vede c5 n-am fost destul de elocvent, caci am primit de la ansul dup5 o lun5 si dup5 alegeri urmätoarele ránduri: Iassi, ce 11 novembre 1919 Mon cher Monsieur Argetoianu, Je vous remercie de tout coeur des accents si chaudement affectueux que vous avez trouvés A mon adresse et qui me sont une nouvelle preuve des liens que la poursuite commune d'un but éléve a établis entre nous, et A l'encontre desquels les inévitables divergences de vues qui nous séparent ne sauraient prevaloir. Je vous aurais répondu plus tOt, mais tout compte fait j'ai préféré que les événiments, dont je n'ai pas doute, se chargent de faire la preuve de la grave et irreparable faute qu'on a commise en s'abstenant. Et aujourd'hui que la preuve est faite et elle est éclatante il ne reste plus qu'à en chercher la cause profonde, et A voir ce qui reste A faire si toute fois il y a encore quelque chose A faire pour amoindrir les desastreuses consequences. La cause est facile A constater: c'est la meme conception vieux-jeu, commune A tout nos politiciens, qui fait d'un groupement politique un troupeau soumis aux ordres d'un chef, lequel fort de l'appui d'allies compromettants, dédaigne de prendre l'avis de ses compagnons de lutte, et qui met de mesquines combinaisons de coulisse qui se croient habiles, au dessus de la confiance dans les forces populaires. La consequence ets que d'une part, nous avons irrémédiablement decourage le courant populaire qui nous etait favorable, et qui infail-

www.dacoromanica.ro

80

CONSTANTIN ARGETOIANU

liblement cherchera une direction plus sure et plus courageuse;... C'est d'autre part, que au lieu d'une solution nette et definitive qui se serait imposee

par notre participation au vote, le pays reste, par note trés grande faute, expose a la nouvelles combinaissons incertaines et equivoques aux quelles nous devrons assiter sans avoir le droit de nous plaindre, et sans y avoir d'autre role que celui d'appuyer indirectement les groupements qui en luttant

ont pris le pas sur nous. Nous n'avons aucune titre et aucun moyen pour demander un houvel appel aux forces populaires que nous avons deconsiderées et decouragees: nous nous sommes anihiles. C'est vous dire que mon decouragement este tellement profond, que le sort de la Ligue ne m'interesse plus, et que, si elle doit sombrer, je dirai qu'elle n'a que ce qu'elle merite. Que de vaines espérances! Que de desillusions! Au revoir mon cher monsieur Argetoiano. Je vous serve la main bien amicalement et vous prie de croire a mes sentiments les meilleurs et les plus distingues. (ss) M.B. Cantacuzino"

Conul Matei n-a parasit Liga dar a stat la o parte, in echivoc, si n-a iesit din umbra dec.& cu greu, ca s preia Ministerul de Justitie in 1920. Valurile de nemultumire ce se ridicasera din adâncul Ligii din cauza abtinerii de la alegeri au ajuns s impresioneze /Ana si pe Averescu, dar nu 1-au clintit din hotaiirea lui. i pusese obrazul in aceasta chestiune, sica sa-si justifice hotararea a facut tot ce i-a stat in putinta, pana in ajunul alegerilor, ca sa ajunga la un succes. Cel mai mare ar fi fost, se intelege de la sine, daca-ar fi izbutit sà obtina o schimbare de Guvern. A incerdat tot ce a putut. A trimis succesiv pe Mihali, pe Flondor, pe Take Ionescu, la Rege a avut lungi intrevederi cu Barbu $tirbei, s-a sträduit sa puna chiar pe Regina in miscare. Ar fi fost asa de frumos sa poata spune partizanilor: A fost de ajuns sä amenint cu abtinerea de la alegeri, si Guvernul a cazut..." Dar Ionel Bratianu sta de veghe, era in apogeul influentei sale asupra Regelui, si nimic nu s-a clintit. In acelasi timp s-a straduit sà obtina de la Vaitoianu ridicarea starii de asediu, a cenzurii si a tuturor greutatilor puse in calea alegerilor, lasfind sa se inteleaga ea in cazul in care s-ar fi reintrat astfel in legalitate cel putin in ce privea tehnica alegerilor, ar fi putut si el revizui atitudinea sa farä sa fagaduiasca totusi nimic. i cum era en froid" de la Iasi cu Vaitoianu, rn-a rugat pe mine sa iau contact cu el. Fiindca tot mai speram ca pana in ultimul moment Averescu va reveni asupra tampitei hotarfiri de abtinere, am primit cu placere misiunea pe care mi-a incredintat-o. A

fost chiar singura mea indeletnicire politica panä dupà alegeri, caci www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

81

convins ca si Matei Cantacuzino despre greseala comis5, ma tineam si eu, ca i dansul la o parte, asteptand ca evenimentele s5-mi dea dreptate si sa pun5 pe incäpatanat cu botul pe labe.

M-am dus la Vaitoianu acas5 si am intrat la dansul cu o adanc5 ernotie, caci sta in casa in care imi petrecusem cei mai duiosi ani ai copil5riei, in fosta cas5 Marg5ritescu pe lang5 biserica Alba (calea Dorobantilor, devenit5 apoi strada Alexandru Lahovari la nr. 4). Fara s5 fie modificata in planul ei, cladirea fusese radical reparata, dar curtea si gradina in care ma jucasem erau aproape neschirnbate si amintiri vechi de aproape 40 de ani rn-au asaltat din toate partile... Vaitoianu m-a pri-

mit in camera (pe vremuri iatacul p5rinti1or mei) in care intindeam taraba cu obiectele castigate de muma-mea pe la tombole si cotilioane, prin balurile protipendadei de atunci, at& de ahtiat5 de petreceri... Am inceput s5 vorbesc primului ministru, dar cu gandul aiurea, si ochii mei cautau sa restituie de-a lungul zidurilor goale si reci icoanele trecutului. N-am putut s5 ascund lui Valtoianu gandurile mele, i le-am destainuit si am inceput sä evocarn amandoi arnintiri... Am vorbit eu, dar a vorbit si el, si astfel a ajuns s5-mi povesteasc5 intimele sale relatii cu Averescu in timpul r52boiului, si sà-mi spuna cat 1-a costat si cat il cost5 racirea acestor relatii, dupa razboi. Venisem sä vorbesc de alegeri, dar asa cum se aranjase conversatia m-am v5zut nevoit si-i amintesc neinteleasa, sau prea inteleasa sa atitudine de la Iasi, in ianuarie 1918... Te-ai f5cut coad5 de topor in mana vr5jrnasilor fostului d-tale sef, domnule general, si n-a fost frumos..." Mi-a jurat pe copiii lui ca n-a fost instrumentul nimanui, c5 poate a gresit, dar asa a fost convingerea sa, c5 Averescu &arise dincolo de cal i era gata s5 ne dea cu totul pe mana nemtilor... L-am intrerupt: Noroc c5 a venit dup5 noi Marghiloman, care ne-a sc5pat de nemti!" $i aducandu-mi

aminte pentru ce venisem, am pus chestiunea alegerilor in discutie. Vaitoianu irni declarase c5 ar fi gata sa fac5 orice ca sa se impace cu Averescu, pe care il iubea §i a c5rui suparare impotriva lui il ap5sa ca o piatrà grea pe piept. L-am 15murit c5 piatra ar fi foarte usor de ridicat, si prietenia lui Averescu foarte usor de rec4tigat: ar fi de ajuns s5 ridice starea de asediu, cenzura etc. in vederea alegerilor. Daca s-ar hot5ri

la un asemenea gest, nu numai ca si-ar c5p5ta linistea sufleteasc5 in raporturile sale cu fostul sal comandant din vremuri marl, dar ar mai face si politica bunk cáci fatà de un nou aspect legal al alegerilor, nu

www.dacoromanica.ro

82

CONSTANTIN ARGETOIANU

era exclus ca si Averescu sà-si revizuiasc5 politica si sa ia parte la alegeri. V5itoianu a inceput s5 se jure c5 starea de asediu si cenzura nu erau indreptate impotriva lui Averescu si a noastfa, ci impotriva curentelor subversive de stânga, ce incepeau s5 devin5 amenintaloare si fata de care nu exista deat o politic5: mina tare. Te rog exp1ic5 lui Averescu cá nimeni mai mult ca mine n-ar dori s5-1 vad5 la Guvern si pe d-ta la Interne s5 ne sc5pati de comunisti. Spune-i te rog &à se prezinte in alegeri, c voi da ordinele cele mai drastice, ca nimeni s5 nu v5 stanjeneasc5 propaganda sau s5 v impiedice de la vot..."! Si pe aceastä tem5 i-a dat inainte. Mintea far5 rusine. N-avea in realitate cleat un gând: s5 scoat5 pe liberali, si din acest punct de vedere special era incantat c5 Averescu nu se prezenta in alegeri, cáci numai de Averescu ii era team5. Eu rn-am facut ins5 c5-1 cred si am cäutat sa-1

conving ca alegerile erau singura canalizare pe cdi legate a enormului curent rural reprezentat de Averescu; ea acest curent nu putea fi st5pfinit prea mult5 vreme si c5 odat5 iesit din caile legale va tãsni pe cele nelegale ale fazveatirii si nimeni nu poate sti unde se va opri. Cat eram pe c5ile legale, st5pânea Averescu curentul rat5cit insa pe cal nelegale, n-ar mai fi stapanit Averescu curentul ci 1-ar fi stapanit curentul pe el. Era prin urrnare politic s5 fie silit Averescu sa participe la alegeri, si era in m5inile Guvernului s5-1 aduca in fata urnelor, punfindu-1 in masura s5 revin5 asupra hot5rarii luate, prin ridicarea st5rii de asediu, cenzurii etc. V5itoianu Ii da seama ca aveam dreptate, dar nu putea s5 iasa probabil din instructiunile primite si s5 compromitä alegerea unei majorit5ti liberale; alegerea ca si asigurata prin lipsa concurentei averescane. Ca s5 parâ conciliant, mi-a facut ins5 o propunere f5r5 nici un

risc pentru el, caci cunostea ca si mine de bine pe Averescu si stia dinainte c5 acesta n-o s-o primeascä. SA' revinâ Averescu asupra hotärfirii sale de abtinere, si dupà aceastä revenire, ma angajez sd propun

Consiliului de Ministri ridicarea complect5 a mäsurilor exceptionale..." Sdpropun in schimbul unui act pozitiv cu importante consecinte, era o formula plinA de savoare, pe care am apreciat-o si subliniat-o cu toat5 deferenta... Am mai dat eu in sus si in jos, dar toate au fost degeaba smecherul n-a iesit din formula lui. Intrevederea mea cu V5itoianu a fost singurul contact pe care Liga si Averescu I-au luat cu Gu-

vernul, singura incercare de impacare intre puncte de vedere atat de deosebite.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

83

Pe langa incercarile lui de a obtine o schimbare de Guvern sau cel putin o schimbare de atitudine a Guvernului, Averescu a mai facut tot ce a putut pentni a zad5rnici alegerile. A luat in acest scop contact cu Partidul National din Ardeal i cu sociali§tii ca sa-i determine sa se abtina §i ei de la alegeri. Daca ar fi izbutit cu ardelenii, lovitura data Guvernului i lui Bratianu ar fi fost mare. Prime le alegeri dupa Unire" nu puteau fi acute !Ira participarea Partidului National de peste munti, care reprezenta Inca atunci toate nazuintele romane§ti. Nici chiar Bratianu n-ar fi indraznit. Din nefericire pentru Averescu, ardelenii n-au vrut nici macar sa intre in vorba pe aceasta chestiune. In Transilvania, Maniu §i toti ai lui erau Guvern (Consiliul Dirigent era in floare!) §i masurile de restrangere a libertatilor departe de a-i supara le conveneau de minune, ba Ii alcatuisera chiar o lege electorala locala multumita careia alegerile nu mai erau decal un simulacru de alegeri, §i cu totul in rnânile lor. Ce sa renunte ei la alegeri, sau sa se abtina de la ele: abia le ateptau, in speranta sa-§i intinda afacerile" §i dincoace de munti... Daca din paitea ardelenilor refuzul a fost prompt §i categoric, cu sociali§tii, Averescu a reu§it mai bine. Inutil sä mai adaug, ca atat in pertractarile" cu ardelenii cat §i in cele cu sociali§tii nu rn-am arnestecat deloc. In afara de intrevederea cu Vaitoianu, disperata incercare de a readuce indirect pe Averescu la o schimbare de atitudine, am stat, cum am spus-o deja, la o parte §i am urmarit f5ra nici o placere activitatea generalului care punea pe rand picioarele in toate strachinile.

Situatia sociaWilor era cu totul alta decat a noastra. Inexistenti electoralice§te pana la rázboi, ca§tigasera dup5 alipirea provinciilor noi nuclee destul de puternice §i de bine organizate in Banat, pe Valea Jiului, in Basarabia i la Cernauti. Sub influenta vfintului de rasarit se dqteptase i lumea muncitoreasca din Bucure§ti, mai ales in cercurile intreprinderilor de Stat ca Atelierele C.F.R., fabrica de tutun de la Bel-

vedere, fabrica de chibrituri de la Filaret. Oricat de zgomotoase erau aceste nuclee, ele tiau bine ca constituie o infima minoritate in corpul electoral al tarii intregi, §i ca prin urmare posibilitatea lor de succes in alegeri era dinainte limitata la cateva circumscriptii. Manifestarile de strada, grevele, steagurile ro§ii falfaite sub nasul autoritatilor conveneau mult mai bine propagandei social4tilor, i mai ales comuni§tilor cleat o sterila compromitere in fata care incepusera sa ridice capul urnelor. Daca toate partidele s-ar fi prezentat in alegeri, n-ar fi avut

www.dacoromanica.ro

84

CONSTANTIN ARGETOIANU

incotro i s-ar fi prezentat i ei. Dar abtinerea Ligii Poporului i a popu-

larului ei §ef a fost un prilej binevenit pentru conducatorii social-democratiei", cum se intitula inca partidul ca sä decreteze qi ei abtinerea de la alegeri. Dupa mai multe intrevederi secrete" cu Averescu, Partidul Socialist a publicat un comunicat prin care se aducea la cunotinta publica ca nu va participa la alegeri cleat sub urmatoarele conditii: 1. Ridicai ea starii de asediu. 2. Ridicarea Cenzurii i in provinciile noi. 3. Demobilizarea contingentelor vechi i tinerea numai a 2-3 con-

tingente de complecta§i sau votul pe front. 4. Amnistia sau suspendarea oricarei urmariri pada va hotari Par lamentul. 5. Amanarea alegerilor cu mai mult de 45 zile pentru a putea sa fie inscri§i in listele electorale i cei omi§i sau sa se reduca termenul de inscriere in liste. 6. Reprezentarea proportionala i in provinciile alipite. Departe de a folosi liii Averescu, solidarizarea sociali§tilor cu dansul, pe chestiunea abtinerii de la alegeri, i-a facut mare rau in mintea oamenilor cu scaun la cap, care au inceput sa se intrebe pana unde are sa-i duca Steaua" generalului pe povarniwl concesiilor spre stanga...

Toate opintirile generalului (land grq, alegerile s-au savapit la data sorocita, fara truda i fara lupta mare. Rezultatul lor, cel putin in Vechiul Regat a fost neateptat pentru toti. Pentru unii dincoace de nadejdiile lor, pentru a1ii dincolo, i 'Inca cat. Cei mai ofiliti au iqit

liberalii. Socotelile de acasa nu se potrivisera pentru ei cu cele din piata. Toata speranta lor sta in majoritati compacte in Vechiul Regat cu care sa poata sustine un Guvern de colaborare cu ardelenii, stapani pe locurile de peste munti cu ardelenii lui Maniu pe care lone! Bratianu

nu se indoia ca-1 va duce cu uwrinta de nas. Fata de micul numar de ale0 liberali, toate planurile lui Ionel Bratianu s-au naruit pe loc. Data fiind abtinerea lui Averescu, liberalii sperau sA dobandeasca nu majoriLSO, ci aproape unanimitati.

Au t4nit insa din umbra taranismul §i árni$ii. Alegatorii rurali care n-au voit sa-si spurce primul lor vot, sau care n-au qtiut cum sa-I anuleze, au cautat Steaua" i negasind-o, au pus pecetea pe Secere.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

85

Dac5 Averescu s-ar fi prezentat la alegeri n-ar fi iesit probabil nici un *artist; in lipsa lui ins5 majoritatea voturilor neanulate au mers la lista cea mai apropiat5 de tär5nime si pe care cei mai multi au crezut-o chiar recomandat5 de general, cki pe acest echivoc isi duseser5 toat5 propaganda candidatii Secerei". Tin minte Ca prin ianuarie, duc5ndu-m5

intr-o zi la Camera s5 v5d si eu harababura unei sedinte prezidat5 de Iorga, Madgearu si Mirto au venit la loja meal sa-mi multumeasca ironic, spunându-mi: Noi suntem sinceri si marturisim: suntem alesii dvs. N-ar fi chip sä ne intelegem?" Partidul Tafanesc a debutat astfel in viata noastr5 politica printr-o escrocherie politica, in asteptarea escrocheriilor simple si f5r5 nici un calificativ din folosirea c5rora membrii sai trebuiau sà-si fac5 mai t5rziu o indeletnicire zilnic5. Pentru Oranisti, rezultatul scrutinului a fost neasteptat; socoteau ei c5 multe voturi averescane se vor ratki pe listele lor, dar in asa masura n-au crezut nici dânsii.

Pentru noi rezultatul alegerilor a fost un dezastru. Las la o parte deocamdat5 latura politic5, asupra careia voi reveni numaidecdt. Dar dezastruos a fost chiar rezultatul cifrelor electorale, cki z5d5rnicirea alegerilor prin abtinere s-a dovedit in practic5 o metoda gresita, ce nu putea duce la nimic. Eu until ma asteptam la si mai räu decat a fost. Era atat de greu s5 bagi in capul taranului in fine chemat la vot, sa renunte la dreptul lui de alegere si sa-si anuleze votul. Si chiar daca s-ar fi ajuns la aceasta, trebuia inv5tat cum sa-si anuleze votul. Luni de zile se f5cuse satenilor scoala ca s5 li se arate cum s5 voteze si en' nu greseasca trebuise acum f5cuta scoala de-a-ndoaselea, si r5gazul fusese atat de scurt Inc& nu se putuse ajunge 1)5115 la oamenii din c5tunele si din satele departate. Se distribuiser5 ce e drept cu nemiliuita fituici cu portretul lui Averescu si cu indemnarea la anularea votului. Am una din aces-

te fituici sub ochi. Portetul e de pe vremea cand generalul avea 'Inca par, par ondulat si cosmeticat, desp5rtit in douà printr-o eleganta earare; t5c5lia e frumos tuns5 si uniforma, desi e de general de cavalerie, dä portetului un ifos de vagmistru pornit sá cucereasc5 mahalalele. Deasupra portetului e scris: Presedintele Ligii Poporului", la dreapta lui Párintele Poporului" iar la stanga Salvatorul Patriei". Sub portret, si sub numele generalului, textul urmator: I Sala Camerei ftind in reparatie, sedintele s-au linut in 1920, pana in toanma la Ateneu.

www.dacoromanica.ro

86

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ceicifeni, Daa voiti sa infierati Dinastia Brfitienilor care traie§te in aceasta Ora ca o caracatita;1

Dad voiti sà pedepsiti pe negustorul Vintili Bratianu, care a imbogatit bancile sale din spolierea suferintelor mulUmii (!!!) §i s-a ocupat numai de banci i afaceri, in timpul and tara int:maga' era in agonie; Dna voiti sa aveti libertatea pentru care s-a varsat atâta singe §i s-au indurat atatea suferinte; Atunci, Faceti Cruce2 la listele de pc buletinul de vot i aplicati §tampila V 0 T A T pe ochiul alb. Atunci vor vedea toti, de la Vladica pada la opinca, pe cine vrea tara!

Liga Poporului" i totusi, atSt de mare era puterea de sugestie a acestui binecuvfintat nume de Averescu, incdt, prin aceastà sarácie de apel s-a obtinut anularea a zeci si zeci de mii de voturi! Desi scopul nu fusese atins, c5ci scopul fusese z5d5rnicirea alegerilor, Averescu a facut cum zice francezul bonne mine a mauvais jeu" si ca s5 nu m5rturiseasc5 infiingerea s-a declarat incintat si opt zile de-a iindul, el si oamenii lui, au f5cut tot felul de socoteli ca sS puns in valoare num5i-ul intr-adevar impresionant de voturi anulate i s5 dovedeasc5 c5 in realitate noi intrunisem majoritatea sufragiilor. Din nefericire era o majoritate negativS, si reprezentantii minoritStii r5m5seser5 beneficiarii luptei... Gazetele si cafeneaua politic5 nu se mai ocupau de noi. Evenimentul zilei era infifingerea liberalilor i ridicarea 5rnitiior. Afarà de ipoteza putin probabil5 a unor noi alegeri, situatia" era in mfina cSrSnistilor si a Partidului National de peste munti. Averescu alunecase de pe primul plan pe al doilea sau al treilea, c5ci liberalii farn5seser5 cu leg5turile lor, sus. Ca s5 nu fie cu totul scos din lupe& si s5 arate ,,Sus" ca existau si alte c5i de agitatie, generalul a dispus s5 se tufa intruniri in toate judetele si a trimis presedintilor comitetelor judetene ale Ligii urmätoarea circulark care, spunea darisul, trebuia sa constituie primul pas pe calea violentelor:

I Frurnos, nu? Presupun cà textul a fost redactat de colonelul Ghenciu, sau alt inthn al generalului. 2 Crucea era semnul electoral al Partidului Liberal.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

87

La intrunirea care se va tine duminicii 16 curent va rog sii exprimati din partea mea cele mai calduroase multumiri: Alegatorilor care s-au abtinut de la vot, alegatorilor care qi-au anulatI vo-

turile §i alegatorilor care au votat diferite liste, in credinta ca voteaza lista noastra. Aratati alegatorilor cil increderea ce au pus in noi, ne da curaj sä ducem lupta mai departe §i si speram ca in curand sa fie din nou chemati la urni. Veti incheia intrunirea printr-o motiune de protestare in contra rezultatului alegerilor, facand sa rezulte numarul voturilor exprimate fata cu numarul inscrieri lor pe listele electorale2. Motiunea dvs. o yeti aduce telegrafic la cunotinta Regelui. In cazul ea' protestarea noastra legitima §i sprijinita de marea majoritate a alegatorilor din tara, nu va fi luata in consideratie, atunci sunteti rugati ca dupa a dvs. chibzuintfi, dupi conditiile locale 0 in marginile posibilitatii sa repetati intrunirile de protestare, pentru ca opinia publica, mai cu osebire cea de la sate, 'And la care nu pdtrund ziarele, sd fie finutti necontenit la curent cu ilegalitatea in care trdim. Este pe de altà parte de cea mai mare importanta de a complecta organizarea comitelor de la sate §i a convoca consiliul judetean cat mai des. Am intrat intr-o fazd, in care dacd se va menfine, act iunea Ligii trebuie sd devind din ce in ce mai activd, pad' ce glasul nostru va fi ascultat. (ss) General Averescu"

Averescu pierduse trenul o prima data, neprezentandu-se in alegeri. Dup5 alegeri 1-a pierdut a doua oarà renuntand la o actiune violenta i extralegala, pe care putea sa o incerce, cu foarte multi sorti de izbind5. Dar fire sucit5, el cauta totdeauna midi a quatorze heures" i nu se hotara niciodata pentru calea cea simplà §i dreapta. Acest veleitar reputat ca om de actiune, era in realitate un ov5itor *i un Frpuitor. Se pierdea in prepararea actiunilor secundare rnenite sd sprijine actiunea principald, la care nu ajungea niciodatd. Brätianu-1 cant5rise i nu se temea de el. tia c5 dac5 ii va pune in drum un simplu pai, il va indeparta de la scopul urm5rit. Acest revolutionar verbal, acest general aclamat de I Averescu voise int:di sA propovAduiascA ablinerea de la alegeri, dar a schimbat apoi propaganda de ablinere in propagandA de anulare. DacA alegAtorii ar fi fost ftinte intcligente si obisnuite cu manipularea pecetei de votare, s-ar ft putut intr-adevar face astfel unplebiscit negatir pe numele lui Averescu. Acesta a fost si scopul pe care generalul 1-a urmarit, dar a dat gres. 2 Cea mai mare parte a alegatorilor ascultase mai mult de propaganda de ablinere decit de cea de anulare.

www.dacoromanica.ro

88

CONSTANTIN ARGETOIANU

popor avea respectul ierarhiei si o nelimitat5 rezerva de slugArnicie in suflet. Cu o acadea ar5tat5 de departe, Regele-1 putea duce unde vrea si o stia si Regele si Beatianu, si s-au servit de dansul ca de un pres de sters picioarele...

N-am regretat un singur moment c5 Averescu nu s-a aventurat pe calea violentelor, dup5 alegeri. N-am fire de revolutionar, si dac5 Averescu s-ar fi rOzvr5tit, e mai mult decal probabil c5 1-as fi p5r5sit de

atunci. Din acest punct de vedere imi pare r5u c5 nu s-a aruncat in aventur5, c5ci n-as mai fi avut de inregistrat multiplele dezam5giri din cei trei ani care au urmat. Am insemnat aci numai in treac5t, posibilitàtile lui de cucerire a puterii, chiar dupà alegeri, ca s5 ar5t inconsecventa omului care n-a vrut sä foloseasc5 nici c5ile legale, nici pe cele nelegale in lupta pe care o intreprinsese impotriva regimului calificat de el insusi, ca cel mai imoral si mai d5un5tor pentru tara lui. Dou5 porti mari i-au stat deschise la sfarsitul anului 1919 ca s5 ajung5 in fruntea Guvernului si sii-si poat5 aplica programul de primenire politics, multumitä c5ruia castigase increderea poporului. Generalul a refuzat s5 p5seasc5 prin ele si a preferat s5 se strecoare trei luni mai tarziu, pe portita mica, prin care n-a mai putut trece si calabalacul &au ideologic, si 1-a lasat prad5 altora. Pe cat sunt de convins c5 abtinerea lui Averescu de la o actiune violent5 dup5 alegerile din 1919 a fost spre binele t5rii, pe atdt stint de convins c5 abtinerea sa de la aceste alegeri a fost fatala evolutiei noastre politice ulterioare. Dac5 Averescu si Liga Poporului s-ar fi prezentat la alegerile lui Vaitoianu, nu incape indoial5 c5 ar fi obtinut imensa majoritate a voturilor, cum s-a dovedit cu prisosint5 in alegerile partiale de la inceputul lui 1920, si nici un tafanist nu s-ar fi ales, caci ei n-au fost dee& cOptuseala noastr5, iar dintre liberali n-ar fi iesit nici un sfert din cOti au putut s5 se strecoare in Parlament din lipsa Ligii. S-ar fi format in acest caz tin Guvern Averescu-Maniu, sau Averescu-Vaida in care, in loc sa conduc5 ardelenii neexperimentati, am fi condus noi. Impus prin vointa Orii si disciplinat, c5ci cei de peste munti nu voiau s5 se supun5 unui politician din Vechiul Regat, dar s-ar fi supus fail murmur singurului nostru general victorios --- acest Guvern ar fi durat si ar fi putut impune un program de inf5ptuiri rationale si de asanare a gästii de politicieni care se invarteau in jurul Palatului. Distrusi in alegeri, urm5riti si sanctionati pe baza R5spunderilor" devenite o realita-

www.dacoromanica.ro

-

MEMORII, 1919-1922

89

te, liberalii n-ar mai fi putut ridica capul mult5 vreme *i o adevarat5 incercare de primenire moral5 i politica' ar fi putut fi puss la cale. Romania ar fi p4it pe o cale nou5 i regeneratoare i toate ar fi fost altfel. Neprezentandu-se in alegeri, Averescu, a provocat in schimb o incurcatur5 genera15, care a avut drept rezultat afundarea t5rii in fagawl

turpitudinilor traditionale pe care imprejurárile le-au infarit i mai mult. Din rezultatul alegerilor n-a putut iqi deck un Guvern bazat pe o colaborare tar'Snist5-ardelean5 *i prima violins a fost incredintat5 de nevoie lui Vaida, om cumsecade §i bine intentionat dar lipsit i de experient5 politics qi de cunoa§terea imprejurarilor noastre din Vechiul Regat. 1ncredinorea ordinii publice unui caraghios ca doctorul Lupu, care, ca ministru de interne, &area pe mese in intrunirile publice i se infawra in cutele unui drapel row §i ridicarea iorilor lui Mihalache pfin5 la contactul unui fotoliu ministerial au fost rezultatul dibuirilor i solutiilor de expedient pe care anarhicul deznod5mant al alegerilor 1-a impus. Fata de destr5b5larea crescand5 qi de incapacitatea de a-i face fat5 a Guvernului, autoritatea lui Bfatianu i a liberalilor, care fuseserd inrin.yi dar nu desfiintati in alegeri, a crescut i Coroana departe de a se dep5rta de ei, i-a luat tot mai star's in brate. Pe de altS parte, Averescu, elirninat singur din Parlament, a fost nevoit, ca sä ajunga la putere, s5 ca§tige bunele gratii ale celor rarna0 atotputernici in culise i sa treac5 prin furcile caudine liberale... Pe aceast5 cale, a trebuit s5 zic5 ins5 adio pentru totdeauna §i Raspunderilor" §i programului de primenire i intregii ideologii ce-i crease popularitatea i s5 se alinieze i el in fagawl trecutului §i sa se multurneasea cu rolul de dublurS" a lui Br5tianu §i a Partidului Liberal. Nu e de mirare ea in asemenea conditii s5-§i fi pierdut repede prestigiul §i sa-§i fi macinat popularitatea... Niciodat5 Averescu n-a priceput, ca abtinandu-se de la alegeri din vrajm4ie impotriva liberalilor, i-a intarit tocmai prin acest gest i i-a pus in masur5 s5-1 trateze cum 1-au tratat la aducerea ca i la izgonirea lui de la putere. Eu rn-am c5znit cat am putut sa-i deschid capul dar n-am

izbutit. Din acel moment insa, mi-am dat seama c5 nu era nimic de acut cu dansul, cel putin pentru mine. Bratianu a putut &à se serveasca de dansul cum a vrut i in 1920 §i in 1926, fiindc5 a avut la indemana sacul cu graunte. Eu nu-1 aveam. Daca-a fi avut i eu in man5 sforile care miwau paiata regard', i a fi putut face i desface Ministerele, m-a. fi putut folosi i eu de cealalta paiata cu galoane pe care un capriciu al

www.dacoromanica.ro

90

CONSTANTIN ARGETOIANU

soartei, iar nu insusirile sale intelectuale sau sufletesti il ridicase la o inStime la care nu s-a putut mentine. Cu constituirea Parlamentului ales sub Vgitoianu si cu alcStuirea Guvernului Vaida, s-a inscgunat si in Romania intregit5 anarhia politic5 si minciuna. In Parlament, anarhia s-a dovedit de la inceput prin alegerea lui lorga ca presedinte al Camerei. Reamintesc aci c5 dupg constituirea Camerelor, Vgitoianu si-a dat demisia, ca sA fac5 loc unui Gu-

vern parlamentar si cg dup5 nesfgrsite negocieril, dupg refuzul lui Maniu care, pretextand ocupa'rile sale in Ardeal unde prezida Consiliul Dirigent, a impins inainte pe fratele Alexandre, s-a aleatuit Guvernul Vaida. Prin numirea lui Vaida la presedintia Consiliului, a devenit vacant5 presedintia Camerei. Locul a fost oferit lui lorga, care 1-a refuzat. Guvemul a hotSrfit atunci candidatura lui Goldis, care a fost aclamat ca

candidat oficial al majoritStii. In ziva alegerii insä, paranoicul, care refuzase candidatura oficialg, s-a ridicat si a cerut sg fie ales impotriva Guvemului, in aplauzele Camerei, aplauze din care o bung parte era datorità labelor majoritarilor. Guvemul a ing5nat citeva declaratii din care reiesea dreptul adunárii de a alege pe cine vrea pe sub man5 ins5 a facut tot ce-a putut ca sä scoata pe Goldis. Toate strgduintele au fost insa zadarnice: lorga a fost ales cu o bung majoritate. Acest debut al Guvernului Vaida printr-o infiingere, a fost simbolic pentru autoritatea lui. La constituirea Guvernului Vaida, am fost amestecat si eu. indatg

ce a fost insgrcinat cu formarea Guvernului, fratele Vaida a venit la Averescu sg-i propun5 o colaborare. A fost insg nedibaci, si din prima clips a indispus pe Mos Taca lie, subliniind starea de inferioritate a Ligii Poporului nereprezentat5 in Parlament. Averescu era insS atgt le ahtiat

de putere, incit in loc sä dea pe Vaida afarS, a stat de vorbg cu el si a inceput sg se tocrneasc5. Prim-ministrul desemnat a oferit generalului Ministerul de Interne si Inca citeva portofolii, dar numai pentru membrii Ligii, ca nu cumva generalul s5 scoata pe Take Ionescu din cutie. Dar Averescu socotea tocmai ea' Take lonescu era indispensabil la I Un Guvem Ramniceanu-Manolescu a fost gata sit depund juriimAntul (viitorii ministri imbracaserd chiar fracul), Guvem compus din oarneni neutri sub conducerca primului presedinte al Curtii de Casatie. Ministerul Manolescu-Rfimniceanu a fost Mgt numai o gogoritá inventatti pentru a se face presiune asupra politicienilor si a-i aduce si se inteleaga.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

91

Externe, §i I-a propus numaidec5t. L-a propus in treacat i far5 s5 insiste, cáci chestiunea portofoliilor spunea dansul il interesa mai putin dec5t chestiunea Parlamentului a ckui imediatà dizolvare o cerea. Oricat ar fi fost de stângaci in politick Averescu i-a dat bine seama ca MI5 nici o priz5 asupra Parlamentului, colaborarea sa cu Blocul Democratic", care se arka deja atit de anevoioasA din toate punctele de vedere, nu putea duce departe. Vaida nu putea ins6 vorbi despre o dizolvare pe care Regele nu i-o aduse, i chiar dac5 i-ar fi dat-o, n-avea nici o poft5 s5 fac5 jocul lui Averescu. Burghez din fire §i om de ordine, prefera sa" se sprijine pe Averescu §i pe mine si s5 lase pe taran4ti, care se colorau pe fiecare zi mai in ro§u, la o parte. El intelegea ins5 s5 se serveasc5 de Averescu, nu s5 intre slug5 la dánsul, cum ar fi fost ca-

zul dac5 noi alegeri ar fi dat un num5r insemnat de parlamentari poate majoritatea generalului. Pentru Averescu nu era numai un calcul politic, era §i o chestiune de amor propriu. Ducea in spinare fata de partidul s5u ponosul abtinerii de la alegeri §i scoaterii noastre din tanzactiile zilei. Voia sa" demonstreze tuturor ca avusese dreptate §i c5 gestul s5u dusese la noi alegeri sub un Guvem mai compatibil cu principii-

le constitutionale §i democratice. Vaida propusese lui Averescu, ca tranzactie, un numar de locuri in Camera i in Senat chiar toate locurile devenite vacante prin optki i prin numiri in functii publice. Era gata s5 inmulteasc5 aceste locuri, prin numiri masive de functionari din

s5nul Adunkilor Legislative. Averescu nici n-a vrut s5 stea de vorbk §i bine a f5cut.

Centrul de operatii al ardelenilor era la doctorul Popovici gal, nas i urechi acas5. Frate cu Andrei, cu Nicu, cu Mihai *I cu toti Popovici §i Popovicioaiele de la Bra§ov, care umpluser5 Bucure§tii

doctorul Mitic5 cumparase in strada Biserica Amzei casa lui Lascar Catargiul, care dupà cum se vede fusese predestinat5 politicii. Doctorul avea avere, c5§tiga bine dar era lipsit de cultur5 §i de gust a§a incat

transformase locuinta sa intr-un adevkat muzeu de orori moarte, pe care sur5sul simpaticei sale sotii, divot-0th de arhitectul Socoloescu, nu izbutea s5 le invie. Mihai Popovici §i Vaida (cas5torit cu fiica d-nei Safrano, o sor5 a Popovicilor) locuiau provizoriu la dánsul in doted mansarde, iar mai toti ardelenii cu vaz5 mâncau aproape in toate zilele la el. 1 Din care cauzi strada Biserica Amzei a purtat ani de-a randul numele lui Lascfir Catargiu. Dupä ce s-a creat Bulevardul Lascfir Catargiu, s-a revenit pentru strada cu acelasi nume la vechea ei denumire.

www.dacoromanica.ro

92

CONSTANTIN ARGETOIANU

Acolo, la doctorul Popovici s-a constituit Ministerul Vaida in 1919, si tot acolo c5ci acolo tragea in primii ani si Maniu cand venea la Bucuresti, s-au pl5m5dit toate intelegerile si neintelegerile cu ardelenii, pana prin 1923, cand Maniu s-a instalat pe cont propriu si s-a spart t5rgul. De când cu caskoria surorii lor Olga cu varul meu M5ld5rescui r5m5sesem prieten cu fratii Popovici, mai ales cu Mihai, cu care ma tutuiam. Desi prostanac, sau poate tocmai de aceea, Mihai Popovici avea o incontestabila influent5 asupra lui Maniu si mai ales asupra lui Vaida. Ardelenii erau convinsi in 1919 de marea lor superioritate asupra noastra, dar ca toti oamenii noi se cam speriau de raspundere. Conversatia lui Vaida cu Averescu neand nici un rezultat, Mihai a venit la mine s5 ma roage sa nu-i lasam singuri in incurcatura in care se aflau, ca ei tot cu Averescu si noi voiau s5 se inteleaga. Bineinteles ca Vaida si ai lui nu se marginiser5 s5 negocieze numai cu Averescu. Inainte de a ajunge la noi, luase, curn era si natural, contact cu reprezentantii grup5rilor infatisate in Parlament, ca s5 constituie un bloc democratic, denumit mai tarziu Federatia Democraticr, si sä formeze un Minister sprijinit pe d5nsul. Cu acest prilej s-a intrebuintat pentru prima data in mod curent ardelenismul pertractari", care a Camas in limba noastra. Pertractarile cu taranistii, cu Iorga, cu A.C. Cuza rnergeau insa greu si ardelenii având mai multe afinitati cu noi averescanii decal cu neo-democratii iesiti din alegerile Vaitoianu, s-au intors din nou spre noi, si au incercat sa ajung5 la Averescu prin mine. Mihai Popovici m-a dus aproape cu sila la Vaida, pe care 1-am gasit bolnav de gripa in pat. In consideratie pentru noua lui inaltare neam din neamul ardelenilor nu cunoscuse o Excelent5 iesit5 din sanul lor doctorul cobor5se pe fratele Alexandru din mansard5 si-1 instalase in propriul sari pat, pe perine imbrobodite si sub plapuma de matase. i a asa am fost si eu amestecat in constituirea Guvernului Vaida. Nu vorbisem dee& un ceas cu Vaida, cand a venit si Maniu. Cu toata deosebirea lor sufleteasca, fundamentalà, intre Maniu si Averescu erau multe puncte de contact. IncapatSnati si despotici amandoi, deopotrivä st5p5ni pe nervii lor si pe exteriorizarea sentimentelor ce-i animau, si Maniu si Averescu erau mari nuritori de planuri si se speriau 1 Olga Popovici a fost cdsátoritä cu cApitanul N. Mäldarescu. Acesta a murit titniir, iar in timpul rEtzboiului, Olga Mãld'arescu s-a recilsatorit cu C. Siirasteanu de la Casatie, ajuns la srarsitul vietii sale Regent. Cu Máldarescu, Olga Popovici a avut doi bdieli, iar cu Sliräteanu un al treilea.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

93

de aplicarea lor si de raspunderi. $ireti si unul si altul, Maniu era mai experimentat in 1919 in sfor5riile politice, in care Averescu nu s-a perfectionat dee& mai tarziu. In nesrarsita conversatie pe care am avut-o cu cei doi fruntasi ai Partidului National si care ne-a dus pfirià la ora mesei, n-am putut nici eu sà-i conving, desi le-am prezis toate nepfacerile ce le stau in cale intr-o colaborare de guvernare cu oameni refractari celor mai elementare principii de guvern5mant. Am c5utat s5 le 15muresc c5 centrul de gravitate al guvernärii României intregite rAmfinea tot la Bucuresti si in Ve-

chiul Regat, c5 o colaborare cu noi pe baza unor alegeri noi putea s5 inchege intre partidele noastre raporturi care s5 asigure de o parte si de alta a Carpatilor linistea si increderea. Le-am ar5tat c5 pe mine ma interesa mai mult o contopire sau o fuziune a ambelor partide decal o guvernare injghebafa in pripa si c5 o asemenea contopire sau fuziune nu era posibila cleat dup5 o lupt5 electoral5 dus6 in comun. Alegeri noi, duse de Liga Poporului alaturi de Paridul National din Ardeal, ar fi dat

in Parlament majorit5ti compacte si omogene, singure in masura s5 consolideze un Guvern menit s5 lupte si cu greut5tile vremurilor si cu perfidia liberal5 incurajata de Coroan5. N-am putut sà-i conving pe chestiunea dizolv5rii Parlamentului. i Maniu si Vaida mi-au declarat c5 ar fi doritori de o fuziune cu noi, mai tarzia, dar câ pentru moment Vaida era obligat s5 incerce o guvernare cu Parlamentul existent: se

angajase faci de Rege. in realitate, ei voiau sa aib5 pe Averescu pe ieftin si la cheremul lor, si in ambitia lor rar5 margini si-au inchipuit probabil c5 pot stramuta centrul de gravitate al tarii peste Carpati. Ca sa ma ademeneasca, si prin mine sä ajung5 sa capaciteze"1 pe Averescu, Vaida mi-a propus mie Ministerul de Interne, r5manand ca generalul s5 ia Razboiul si P.P. Negulescu Instructia Public5... Am refuzat, si rn-am dus la Averescu sà-i povestesc tot. La Averescu am g5sit pe Take Ionescu. Cum era tdrziu, n-am stat mult si dupa ce mi-am srarsit raportul rn-am sculat &I plec. Take s-a sculat si el, a plecat cu mine si mi-a propus s5 ma duc5 acasà. Era foarte nervos si simteam c5 avea ceva sà-mi spunä. Desi pornite din interese deosebite, punctele nostre de vedere, al lui Take si al meu, fata de propunerile de participare la Guvern, acute lui Averescu, se conjugau. Eu eram contra, fiindca nu voiam ca generalul s5 compromit5 si ultima 1 Alt ardelenisin pus la moda in 19191

www.dacoromanica.ro

94

CONSTANTIN ARGETOIANU

pkticic5 de autoritate ce-i mai r5m5sese, intr-o colaborare in subordine iar Take era si intr-un Guvern menit sA se pr5buseascA in neputint5 contra, si cu mai multi patim5, fiinda simtea c5 ar r5mane de carut5, c5ci stia bine a noua democratie" nu voia cu nici un pret de dansul... Abia ne-am urcat in automobil, Take in-a strans de brat si repede, dup5 obiceiul lui, mi-a susurat in ureche: SA sti c5 merge prost. Generalul a vazut din nou, inaintea d-tale, pe Vaida, si nu mai e atat de rezistent ca inainte. L-am simtit. Trebuie s5-1 supraveghem, s5 nu-1 lasam din man5 un moment. Maine dimineat5 s5 mergi d-ta la el dup5-amiaz5 voi merge eu. S5 nu-1 slabim, c5 ne face o boroboata, asculta-ma pe mine...!" Pentru Take, intrarea lui Averescu in Ministerul Vaidafdrd tfrinsul (la Externe) se desena ca o catastrof5 personalà pentru mine, fie cu el fie Mfg el, un dezastru pentru nenorocita noastr5 de Lig5 si pentru ultimele mele nklejdi pe care le nkuia definitiv. Mkturisesc c5 n-am crezut pe Take, pe care-1 stiam pr5p5stios, c5ci prea se pronuntase categoric generalul, impotriva orickei participari la Guvernfdrddizolvare, Inca' in dimineata acelei zile. Am dormit totusi prost si a doua zi, prima mea cursa a fost la palatul Sutu. Averescu mi-a marturisit c5 v5zuse si el pe Vaida in ajun, la amiaz5, dar cA nu putuse s5 mi-o spun5 cu prilejul ultimei mele vizite, din cauza prezentei lui Take Ionescu. Vaida ii propusese din nou Ministerul de Interne, cateva portofolii si locuri in Parlament vechiul cantec dar el nici nu intrase in discutie. Domnule Argetoianu, eu nu sunt om s5-mi schimb pkerea dintr-o zi pe alta, ma cunosti..." II cunosteam intr-adevk, il stiam catir, dar mai stiam c5

cu dansul ma puteam astepta la ()rice. Totusi 1-am parasit rassure", c5ci aflasem ca Ministerul Vaida trebuia s5 se complecteze pana seara si nu-mi inchipuiam cg generalul meu putea SA se mai schimbe in ateva ceasuri. Pe la ceasurile 4 a venit Popovici-Tasca, emotionat, sà-mi spuna ca Averescu e la Vaida si intr5 in Guvern. Nu se poate, domnule, am vorbit cu el azi-dimineatà!" Domnule Argetoianu, va garantez, o stiu de la Cräiniceanu', depune juramantul...!" Mi se parea c5 visez. Mi-am luat palaria, am skit intr-o birj5, si am zburat la palatul Sutu. Acolo am gasit pe Take lonescu, palid si deprimat. Deambula ca o fiara in cusca, si-si rásucea cu maim stang5 mustata gestul &Au de mare enervare... Cum m-a vazut mi-a aruncat: Ne-a facut figura. Mi-a dat intfilnire la 1 Puiu Critiniceanu, fiul generalului CrEnniceanu si secretarul lui Averescu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

95

ora 3. Am sosit la ora 3 punct. Mi s-a spus c5 a plecat de la ora 2 si c5 nu s-a inapoiat 'Inca. il Wept de mai bine de un ceas, dar stiu, a primit ti-o spun eu! Ti-am spus deja ieri, cA face porearia...!" Pe când vorbea, in5 uitam la el: prezenta mea il incuraja, si-si revenea omul in

fire. De la deprimare a trecut la o stare de excitare, si a inceput s5 injure pe Averescu, far5 cuvinte grele

nu era obiceiul lui

dar cu

atat mai aspru, ca fond. Am sfarsit-o cu dansul, il Wept sä i-o spun..." Am asteptat impreunk Cu cat se monta el, cu atat m5 deprimam eu. A trecut ceasul 5, a trecut ceasul 5 si 1/2, Averescu tot nu mai venea..." M5 duc", mi-a spus Take, voi veni disearà sau maine dimineat5, s5 ma explic cu el, si s5 o nip... Prefer sà-i vorbesc a tete reposee..." i a plecat. Eu am rätnas. Pe la ora 6 1/2 a sosit Averescu, suraz5tor si triumfator... Am primit Ministerul de Interne, ca o incercare. i fiindc5 este o incercare, intru nurnai eu. Dac5 reusesc s5 obtin dizolvarea de la Rege, faman. i atunci yeti intra si dvs. cativa in Minister... Dac5 nu reusesc imi dau demisia..." Ce s5 reusesti, domnule general", am intampinat eu, tampit de atata inconstient5 nu vezi c5 te-au cur5tat? Prin abtinerea de la alegeri ai dat gata Liga, acum te sinucizi singur!" Eram furios. Hot 5rat, cu omul 5sta nu era nimic de f5cut... A inceput cu searbedele lui rationamente, ca s5 m5 conving5 c5 tactica sa

era cea bunk c5 deoarece n-a putut impiedica formarea Guvernului Vaida, il va tranti prin demisia lui, si nemaifiind aka solutie, Regele va fi silit sä fac5 apel la dansul! Aiura... Tot nu pricepuse c5 Regele nu-1 vreal, ca va recurge la ofice formula, dac5 Vaida n-ar putea s5 se menOA dar nu la el! Era un caz disperat, ne afundam din ce in ce mai r5u. $i ne mai faceam si de ras! Omul Rdspunderilor ajuns randas la tocari, iat5 pan5 unde ne coboraser5m. Nu mai era nimic de amt. Nu-mi mai r5manea decat s5 joc pe tabloul norocului! Am plecat dar inainte de a-1 p5r5si m-a rugat s5 vin la el a doua zi ca sä regl5m situatia Ligii pe timpul cat va fi in Guvern..." Cu Take lonescu nu stiu cum s-o fi explicat, c5ci n-am asistat la intrevedere. Take mi-a povestit ea i-a spus tot ce avea de spus: si-a golit sufletul. Cred ea' dac5 Averescu ar fi r5mas in Cabinetul lui Vaida, totul s-ar fi sfarsit intre ei. Dup5 demisia generalului insk Take socotind ea' mingea putea fi reprinsk a reintrat in joc si s-a apropiat din nou de prietenul sal.' Averescu..." I Ca sA-1 vrea a trebuit sA se deseneze un pericol mai mare de combAtut. Un mal chasse l'autre" zice francezul...

www.dacoromanica.ro

96

CONSTANTIN ARGETOIANU

In cele 11 zile cat a stat 1 in Guvernul Vaida, am vAzut pe Averescu numai cateva minute pe zi, timpul exact necesar ca s5-1 pun in curent cu buc5taria noastrA de partid si s5-i rezum rapoartele pe care le primeam de la organizatiile noastre din provincie, adanc nemultumite de intrarea lui in Guvern. Oamenii nu pricepeau cum se facea c5 presedintele Ligii s5 fie ministru de interne si Liga s5 n-aib5 nic5ieri un prefect m5car, al ei. Autorizat de Averescu, am convocat pe presedintii organidar n-am avut ce sä mai lainuzatiilor la Bucuresti, s5-i 15muresc (!) resc, cAci in ziva in care au sosit la Bucuresti, generalul Ii dedese demisia, i s-au 15murit astfel lucrurile de la sine. Averescu a par5sit Ministerul Vaida alandala, cum alandala i intrase in el. Intrase ca sa obtina de la Rege dizolvarea Parlamentului, n5dejde f5r5 sorti de izband5, dar care, la urma urmelor, putea fi o justificare pentru gestul neasteptat pe care nimeni nu-1 pricepuse. i f5r5 s5 incerce m5car s5-si ating5 scopul c5ci n-a ajuns, dup5 propriile sale m5rturisiri, sä discute serios chestiunea cu Regele a plecat intr-o 1311115 dimineat5, trantind usa, dezgustat de tot ce v5zuse in jurul s5u. Imi aduc aminte ca a doua zi dup5 intrarea sa in Minister, mi-a spus ca nu poate lucra cu oamenii 5stia" i c5-si va da demisia, renuntand la planul" (! !) pe care-1 intocmise. Mai intai fusese primit foarte r5u la Camera de c5tre dl. presedinte Iorga, care nu s-a jenat s5-si bat5 joc de el, de pe fotoliul presedintial, far5 ca prim-ministrul Vaida, terorizat si el de bArbosul paranoic, s5 fi scos un cuvant ca s5-1 apere. Aceastä scen5 nepl5cut5, cu atat mai nepläcut5 cu cat Averescu nu avea nici un reprezentant in Camera care s5-i sar5 in ajutor, a afectat foarte mult in amorul s5u propriu pe cel mai proasp5t colaborator al democratiei integrale. Cum Iorga injura pe rand pe toti minitrii, s-ar mai fi imp5cat generalul cu mizera" lui situatie din Camera, dar mai erau i Consiliile de M in istri

M5 aflam din intamplare la el cand s-a inapoiat de la prima sedint5. Trecuse prin trei ceasuri de suferint5, i mi s-a infatisat ca un om bol-

nav. $tii despre ce au discutat, timp de trei ceasuri? Despre diurnele deputatilor si senatorilor, i n-au ajuns la nici o solutie... Luau pe rand, sau deodat5 cuvantul, sub hipnoza Camerei de la Budapesta, fiecare invoca un precedent din Parlamentul unguresc ca s5 justifice fie principiul diurnei, fie pe-al unei lefi fixe lunare, fie pe-al gratuitAtii . I

Numit ministru de interne la 5 decembrie a demisionat in ziva de 16 decembrie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

97

fie *i numai propunerea unei sensibile sporiri a indemnizatiei zilnice... N-am putut sa ma resin, i le-am atras atentia ca nu suntem in Ungaria ci in Romania, ca precedentele ungure§ti nu ne intereseaza qi ca avem i noi traditiile noastre. Si am adaugat apasat, ca mai erau *i alte probleme de cercetat, mult mai importante decal chestiunea diurnelor parlamentarilor... S-au uitat toti la mine lung, ca qi cand aq fi spus o necuviinta, i au continuat mai departe... M-am sculat qi eu i am plecat..." N-am putut niciodata afla daca Averescu a atins, in ora lui de lucru cu Regele, chestiunea dizolvarii. N-a vrut sa-mi destainuiasca nimic in aceasta privinta. Daca a atins-o, e probabil ea' Regele i-a dat sa inteleaga cal nu putea dizolva primul Parlament ales prin sufragiul universal dui:4 cateva zile de existenta, §i numai ca sa-i faca placere lui. Fie ca Regele i-a taiat ofice nadejde in aceasta privinta, fie ca n-a mai putut suporta atmosfera guvernamentala i ostilitatea colegilor sai aproape marturisita, Averescu i-a dat demisia dupà 11 zile de Minister, invocand totala diverge* de pared care-1 izola in sanul Guvernului, ca pe un ostatec, sau un prizonier. In aceste 11 zile, am cautat &à ma amestec cat de putin in tarata din jurul lui Averescu, aa 'Inca pot afirma ca am lamas cu totul strain de aceasta scurta dar sinistra aventura, despre peripetiile careia n-am nimic de povestit. Si nici nu e nimic de povestit, caci trecerea lui Averescu prin Ministerul Vaida n-a lasat nici o (lath' dupg ea. 0 numire ridicola *i o demisie ridicola, iata intreg bilantul unei aventuri care a deceptionat pe multi, dar pe care nimeni nu s-a straduit sa o explice. Toata lumea a pus-o in socoteala inexperientei politice a generalului, i spre marea noastra mirare, dar i spre marea noastra multumire, multimea

satelor i-a ramas credincioasa. La sate, aproape nici nu se qtiuse ca Averescu fusese 11 zile ministru. Iar cei care aflasera repetau: Saracul, a fost dat afara de ciocoi, fiindca era prietenul §i aparatorul nostru!" Si se strangeau tot mai tare in jurul lui...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL III-LEA

Conjunctura politica' la 1 ianuarie 1920 Interimatul lui Cicio Pop: anarhie guvernamentala Activitatea Parlamentului §i Guvernului Federatiei Democratice" Valul ro§u ameninta sa mature tot Doctorul Lupu Ovreii Alegerile partiale din februarie Gre§elile lui Averescu Canalele Oculte" intrevederea mea cu Vintila Bratianu §i cu Duca Averescu vine la putere pe poarta mica in loc sa intre pe poarta mare Demiterea Guvernului Vaida Constituirea Ministerului Averescu Sunt silit si primesc Finantele Goga, Mocsoniy, Starcea, Goldi§ §i Inculet Trancu-Ia§i Garoflid impus de mine Haosul de la Finante Alegerile generale Take §i Titulescu Sovietele §i Basarabia Adina Take Ionescu Vizita lui Joffre Banca Natiunii. o

Dupa toate prostiile pe care le facuse in noiembrie si in decembrie, steaua lui Averescu ar fi trebuit sa apuna. Conjunctura politica generalà a readus insa vantul cel bun in panzele sale, in primele douà luni ale anului 1920. Anarhia tot mai mare ce ameninta sa copleseasca tara sub carmuirea unui Guvern incapabil si demagogic, cerea o imediata schimbare si o mana de fier la franele Statului iar nemaipomenitul succes al Ligii Poporului in alegerile partiale ce au avut loc in 7 si 8 februarie au al-Mat ea' omul chemat &à ia aceste frane in mana, era tot Averescu. Guvernul Vaida din decembrie 1919 a fost parca alcatuit si condus dintr-adins ca sa lase anarhia sa se intinda peste tot. Chiar daca ar fi fost tot timpul la locul lui, la postul de comanda, Vaida nu avea nici insusirile cerute, nici experienta necesara de conducere ca sa faca fata furtunii ce sufla din rasarit si valurilor ce se ridicau tot mai puternice de jos. Dar nici n-a incercat macar, caci in loc sa stea la post a plecat in

strainatate sa ne aduca de la Paris si de la Londra garantia Aliatilor pentru alipirea Basarabiei, pe care de fapt ne-o dadusera nemtii, fara ca

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

99

Rusia sä fi fost intrebala sau sá fi consfintit actul de Berl dispozitiune" s5varsit ulterior, sub Marghiloman, de Sfatul Tarii din Chisin5u. Vaida a plecat si a l5sat in locul s5u pe Stefan Cicio Pop, om cumsecade, dar lipsit si dansul si de voint5 si de autoritate, si de experienta. Cu Stefan Cicio Pop in frunte, cu doctorul Lupu' la Interne si cu Mihalache in earn** si in itari la Agricultur5 cu Iorga la presedintia Camerei si cu profesorul Bujor (cel cu lumina ne vine de la rasarit") la presedintia Senatului, Guvemul a r5mas prad5 celei mai nerusinate demagogii din cate a cunoscut vreodat5 tara romaneascá. Singura preocupare a acestui Guvern de pomin5, a fost sä fure voturile generalului Averescu si s5-i distrug5 popularitatea in favoarea Blocului Democratic" format din Partidul National ardelean, taranisti, iorghisti si cuzisti. Mai tarziu, dup5 ce se certase cu ei si se imprietenise cu mine, Iorga mi-a povestit despre acest Guvem, care guverna de altminteri sub aus-

piciile lui, c5ci el se considera un fel de spiritus rector al intregului regim, amänunte pe care nu-mi venea s5 le cred. Petreceau nopti intregi golind pahare de bere in jurul numirii unui prefect sau unui notar public in Ardeal. Dup5 ceasuri de discutii hot5rau sa" facA un lucru, apoi fata de o cat de neinsemnat5 obiectie a unuia din cei prezenti, reluau discutia de la inceput si ajungeau in zorii zilei la pArearea ca era mai conzult" s'a nu fac5 nimic... Sedintele Consiliului de Ministri erau astfel transformate in parlote" unde se dau suete", dar de unde nu iesea nici o hotarare. intr-o noapte, Iorga s-a dus peste ei, i-a scuturat, i-a injurat, si le-a spus raspicat: Pentru Dumnezeu, domnilor,facefi vd rog o prostie, dar faceti ceva!" No, poi ma rog frumos, domnule profesor" a faspuns cu demnitate Cicio Pop câ dor noi facem, noi deliberdm..." Desperat, Iorga a fugit, iar domnii ministri au cerut bere proaspata au examinat mai departe situatiunea"... Pe cand Guvemul da dovada de o totala carenta in indrumarea administratiei publice si a curentelor ce-si faceau drum in strad6, dl. pro-

fesor la Camera cadea in excesul contrar si-si asuma nu numai toate rolurile parlamentare dar trecea dincolo de limitele atributiilor sale, si in cabinetul sau, hot5ra m5suri si numiri, in numele Guvernului, m5suri si numiri pe care bineinteles nu le executa nimeni, dar care incurcau si mai mult lucrurile. Prezida toate sedintele, de la inceput pada' la sfarsit, 1 Numit in locul lui Averescu.

www.dacoromanica.ro

1 00

CONSTANTIN ARGETOIANU

intrerupea pe oratori, judeca performantele" lor, interpela Guvemul qi raspundea tot el in numele lui... Nu tiu cine a definit acest prim Parlament al sufragiului universal, un Parlament in care Iorga vorbea incontinuu i era intrerupt din cand in cand prin ate un orator indthznet!"

Cineli mai aduce aminte de Camera lui Iorga de la Ateneu, din acea iarna a anului 1920! i totui, cata patima s-a revarsat in acele memorabile edinte, care s-au succedat timp de doua luni de zile, in care nu s-a lucrat nimic qi in care oamenii mari qi mici s-au rafuit numai intre ei, pe spezele Statului! Carentei Guvemului nu-i putea corespunde decal o sterilitate absoluth a Parlamentului, i asa a i fost. Primul Parlament al Romaniei intregite n-a gdsit nimic de fdcut, cad totul era de fdcut... Senatul Federatiei Democratice" s-a semnalat printr-o modestie ca de fata mare, pe care nimeni nu i-o cerea; ca strutul, i-a ascuns capul in nisip i nu s-a sinchisit de tot ce clocotea in jurul lui. Camera in schimb, a facut galägie qi si-a infatipt cu ostentatie neputinta ei. Caci galagia nu s-a facut in jurul unor probleme de interes general, ci in jurul unor chestiuni personale, ap Inc& valul greu al uithrii s-a intins asupra ei. Scriu din memorie, qi nu-mi aduc aminte decal de trei §edinte, din ate au pasionat atunci cititorii editiilor speciale. Una a fost §edinta in care a fost päcalit Gold4 i ales Iorga, alta, cea in care Ion I.C. Bratianu a fost huiduit gi Alexandru Marghiloman aclamat (cu gestul parintelui Lucaci care a parasit indignat sala) i cea de-a treia cea din urm5 in care Averescu a citit dizolvarea Parlamentului. Nefiind ales, din cauza abtinerii noastre de la alegeri, n-am asistat la cele doua dintai dar am luat parte activa la cea de-a treia i voi da aci cateva lamuriri asupra celor intamplate in culisele ei, ca sa ramana in istorie. incredintandu-i Guvemul, Regele acordase bineinteles lui Averescu i dizolvarea Camerelor in care generalul nu avea nici un reprezentant, dar i-o acordase numai cu indeplinirea oarecaror formalitati. Spre marea mirare a opiniei publice prima deceptie Averescu n-a putut astfel proceda la dizolvare din prima zi a guvernarii sale fiindca nu putuse obtine de la Rege nici macar acest semn de incredere: dizolvarea fara conditii... S-a hoar& prin urmare sä ne prezentam Parlamentului f5r1 sa-1 dizolvam pe loc. Ne-am infatipt chiar in ziva constituirii Guvernului, pe rand, la Camera qi la Senat, in fata carora Averescu a citit o scurta declaratie i a cerut un rägaz de cateva zile pentru ca Guvemul sä se poata orienta". Cererea a fost bineinteles primita, de

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

101

cei ce se a*teptau sl fie trimi*i acas5 qi nu pricepeau ce se intampla cu ei. Sedinta urm5toare, la Camera qi la Senat, a fost fixata pentru 26 martiet. in realitate Averescu n-avea nevoie s5 se orienteze", dar ceruse acest zAgaz ca sa provoace reactia partidelor reprezentate in Parlament qi sA justifice chiar in ochii adversarilor sài, dizolvarea. A.ya ceruse Regele... Caci Regele se zbâtuse mult pana sa se hotarasca la dizolvarea primului Parlament ales prin sufragiul universal. De fapt, constituirea Guvernului Averescu fusese hotarata indat5 dup5 copleqitoarele noastre succese in alegerile partiale din februarie, qi tot fusese ainfinat5, din sapt5m5n5 in sapt5m5na, din cauza eziarilor Regelui cu privire la di-

zolvare... in ziva de 26 martie ne-am dus cu totii la Camera, caci Senatul i*i amânase *edinta. La 13 martie, Iorga, convins ea' primul act al lui Ave-

rescu va fi citirea decretului de dizolvare, se urcase la fotoliul prezidential in *Noni *i cu mantaua pe el, in semn de dispret *i sg arate c6 qtia" c5 qedinta nu va tine dee& cateva minute. La *edinta din 26 martie, ne-a fAcut insä cinstea s5 se prezinte in redingot5, cum se c5dea, c5ci ii mai trecuse necazul *i nu mai credea in dizolvare. intr-adevar, faptul c5 ne prezentam pentru a doua oar5 inaintea lor, cA ne infatiqam intr-o atitudine aproape smerit5, ea nu publicasem pur *i simplu in Monitor decretul de dizolvare dedese curaj majoritátilor qi le-a facut sA spere c5 Regele nu ne acordase dizolvarea. Ca sa-mi bat joc de ei, raspundeam in doi peri deputatilor care veneau s5 ma intrebe la ureche, *i oamenii ma paraseau nedumeriti... Discutia declaratiei Guvernului a inceput omene*te, dar repede ora-

torii Federatiei" au ridicat diapazonul qi s-au aruncat unul dupa altul . asupra Guvernului, sub ocrotirea binevoitoare a domnului prezident al Adunarii. Caraghio*i in fond dar violenti in forma*, n-au omis s5 supu-

na pe Averescu la nici o umilire. Generalul, nemi*cat, ca de piatra, asculta fail sa faca o observatie... Politia Adunarii ar fi trebuit sa' o fac5

Iorga care prezida, dar Iorga bea lapte *i era incantat de umilirea lui Averescu. Nu-i ierta demiterea regimului. Nu-i p5sa de demiterea Ministerului Vaida pentru care n-avea *i dansul decfit dispret dar nu se consola de demiterea regimului fdrd sd se fi Incercat incd o formatiune

ministeriald sub presedinfla sa. El socotea Parlamentul farA vina, 1 Guvemul se constituise in ziva de 13 martie.

www.dacoromanica.ro

102

CONSTANTIN ARGETOIANIJ

fiindca il prezida el, §i socotea ca vechiul sistem de dizolvari i de alegeri determinate de schimb5ri1e de prim-mini0ri nu mai era combatibil cu noul rost al vremurilor. Nu era el gata sa formeze Guvernul pe care-1

dorea tam fara sa dizolve Parlamentul? Iorga uita un singur lucru 0 anume ca nu era vorba de o criza politica obimuita. Era vorba sa fie salvata tara de pericolul comunist, qi era vorba sa se dea satisfactie intregii suflari romanqti care vrea 0 cerea pe Averescu, §i nu pe altul. Numai o popularitate ca a lui Averescu putea infrunta i invinge curentul rop pornit de dincolo de Nistru. Dar pentru lorga totul se reducea intotdeauna la m5gulirea sau la jignirea personalitatii sale...

Pe and Averescu inghitea injuraturi in incinta Ateneului, eu ma plimbam intr-o sala alaturi qi inghiteam noduri. Venisem la Ateneu cu Averescu §i-1 intrebasem pe drum daca avea dizolvarea in buzunar,

intrebare la care generalul a r5spuns afirmativ. Pe and imi muKam fraul in culise, §i ma miram de ce primul ministru nu curma searbosul spectacol, mi-a venit in gand cd n-avea dizolvare si cd md rninfise §i era sa-mi vina rau! Nu m-ar fi mintit pentru prima oara! Stia ca pentru nimic pe lume nu 1-a fi lasat sa faca Guvernul fara dizolvare, §i cum nu tinea cleat s5 ajunga din nou prim-ministru fie i pentru zece zile, ca sa scape de opunerea mea! Simteam ma mintise, da ma mintise ea innebunesc! Ne facusem de rds! in acel moment a aparut i Averes-

cu cu cuvintele: Te rog du-te pe banca ministeriala pana ma intorc. Ma duc sa-mi semneze Regele dizolvarea

nu mai merge!"

Cum,

nu o ai?" Ba o am in buzunar, dar nu e semnata. M-a rugat Regele sa incerc, dar daca nu va merge, o semneaza numaidecat..." Si a plecat... Am intrat in incinta, in mijlocul urletelor, intrebandu-ma daca cumva Regele nu slabise in ultima clipa i nu refuza lui Averescu dizolvarea figaduita... Am intrat in incinta in mijlocul vociferarilor, i am izbutit sa le ascult fara sa spun o vorba. Mini0iii, agitati i ei de ganduri asemanatoare cu ale mele, se infati§au ca ni0e capete de morti... in fine, dup5 o destul de lunga Weptare, care mi-a parut mie nesfar0t5, a aparut Averescu cu surasul pe buze... M-am uitat la el i mi-a venit inima la loc! Dupa cateva minute, decretul de dizolvare a fost citit, in tipetele 0 in urletele deputatilor Federatiei" pe care parea Ca succesele noastre din februarie nu-i descurajasera. lorga 0-a pus caciula in cap, i in mijlocul vacarmului ne-a tras o injuratura, pe care cei din sali n-au auzit-o, dar

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

103

pe care am auzit-o eu latnurit... Saracul isi varsa focul! Trebuia sa mai astepte 11 ani ca sa ajunga in fine prim-ministru si sa se curete defmitiv! Constat ca rn-a furat condeiul o data mai mult si ca m-a dus sa povestesc dizolvarea Parlamentului Federatiei", inainte de a fi lamurit dupa vederile mele situatia politica care a precedat chemarea lui Averescu la putere. Cititorul indulgent ma va ierta caci va fi inteles ea' aceste marturisin n-au pretentia unei metode cronologice. Scriu and imi vine si cum imi vine. N-am pretentie de istoric, ci constiinta de manor. Spun adevarul, sau ce cred eu adevarul qi atata tot. Sä se descurce cu metoda" cei care ma vor citi, daca aceste foi vor ajunge vreodata sub ochii cuiva...

Si acum, sa o luam mai dinapoi. Gravitatea situatiei nu sta atat in activitatea nula sau negativa a Guvernului si a Parlamentului ci in fenomenele de descompunere sociala ce se inmulteau. Pe cand Guvernul neputincios si neindrumat delibera fara sa fie in stare sa ia o hotarare, pe cand Parlamentul discuta fara nici un scop probleme de principiu §i chestiuni personale, razmerita se intindea, in orase si la Ora. La Ora, reforma agrara Inca nedesavarsita alcatuia un ferment pe care agentii demagogiei taraniste il exploatau farà rusine si Ara scrupule. Mihalache, lucra pe facute in Ministerul sau, pe acute si cu ura de ura ce trebuia sa-1 duca la proiectul de lege care a deterclasa in san minat la inceputul lui martie, prabusirea intregului Guvern din care facea parte. Dar la tara situatia nu era Inca atat de incordata ca la ora.e. Mi§carea la sate era hotarata nurnai pentru primavara, si deocamdata, pescuitorii in api tulbure se multumeau cu pregatirea unui plan de mobilizare a ravnitorilor de pamant, care sa scoata taranimea de sub influenta lui Averescu si sa o dea defmitiv de partea lor. La orase insa, miscarea revolutionara, cu caracter comunist, era in plina desfasurare mai ales la Bucure0i si in centrele industriale sub ochii nepasatori ai Guyernului. Ba chiar cu complicitatea ministrului de interne. Aproape in toate fabricile nu se mai lucra. Muncitorii se adunau

palcuri-palcuri, prin carciumi, prin case de sfat", pe la unii si pe la altii, 0-0 fonnulau revendicarile lor, de ordin mai mult politic decat profesional. Pretutindeni se cerea infiintarea de comitete muncitoresti", adevarate soviete, cu atributii de control si de indrumare pentru fiecare fabrica sau uzina. Pana i in intreprinderile Statului, la fabrica

www.dacoromanica.ro

104

CONSTANTIN ARGETOIANU

de tutun de la Belvedere si la cea de chibrituri de la Filaret, patrunsese anarhia. Zilnic, enorme cortegii de muncitori si de muncitoare cutreierau ulitele Bucurestiului, cantand litanii bolsevice si falfaind steaguri rosii tocmai ca in Rusia lui Lenin. Am asistat si eu la asemenea defilari, ca toata lumea, si-mi aduc

arninte de impresia pe care mi-au facut-o: m-am crezut la Odessa. Oamenii defilau cu aceleasi steaguri, cu aceleasi lozinci tiparite cu litere mari pe paned' alba' (nurnai ca erau scrise pe romfineste), cu acelasi pas obosit si cu aceleasi cantece invatate in pripa si urlate fara vlaO... Au fost zile in care manifestatia pasnica de altminteri se intindea pe toata Ca lea Victoriei: capul ei la Sosea si coada la Posta... Doctorul Lupu, ministrul de interne, nu numai ca nu se opunea unor asemenea destrabMate initiative dar simpatiza chiar cu ele. Numirea lui in fruntea Departamentului Ordinii Pub lice, ceruta de un burghez suta in suta ca Vaida si consimtita de Regele Ferdinand care ca Rege putea fi orice dar numai bolsevic nu mirase toata lumea. Dupg ateva saptamini toata lumea era speriata: se aflase intr-adevar, Ca doctorul Lupu pactizase cu inamicul" si &á intr-o intrunire publica comunista, se suise pe o masa, se infasurase intr-un steag rosu si tinuse un discurs incendiar impotriva burgheziei, cerand proletariatului sa aiba incredere in el! Pornise pe calea lui Kerenski! Nunuca Protopopescu rn-a poftit o

data cu el la mass, in trei, si mi-am fScut cruce auzindu-1 vorbind! innebunise de-a binelea. Se vedea dictatorul tarii romanesti, ne trimitea pe toti la spanzuratoare si pe Rege peste granita! Ma poftise Nunuca la masa ca sa-1 castig pe Lupu pentru Guvernul Averescu, pe care toata si stia si el pentru ce venisem. De politete, si lumea il simtea in aer ca &à nu-1 injur, i-am oferit portofoliul Muncii, pe care eram hoar& sa-1 creem, in nadejdea ca ma va refuza. Dar de unde! Era si a ramas in el un amestec de nebunie si de lasitate, de dezinteresare si de lacornie, de independenta si de oportunism ce intreceau orice asteptare. Se certa zilnic cu colegii sal, care nu faceau nimic, pe cand el voia sa faca revolutia si socotea ea' gasise in Averescu si in mine oamenii cu care sa agite steagul razvratirii impotriva Regelui, pe care-1 ura de moarte si-1 injura de mama! Numai faptul ca ne-a putut lua, pe Averescu si pe mine, drept agitatori de extrema stanga dovedeste cä n-avea nimic in cap. Dar avea in gunk 0 gura ii turuia toata ziva!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

105

Pe doctorul Lupu nu 1-a luat niciodata nimeni in serios, nici macar atunci in 1920, muncitorii si comunistii, cu tot prestigiul ski de ministru infasurat in zdrente rosii. In desfasurarea miscarii bolsevice din ianuarie si februarie 1920, el nu poarta cleat vina de a nu se fi opus dezordinei, in calitatea sa de ministru de interne si de a nu fi pus zagazul necesar unor porniri care au amenintat la un moment Statul pada' in temeliile lui. Marii vinovati ai actiunii comuniste au fost ovreii, i se poate zice ca ei singuri au pus la cale tot ce s-a intamplat in anii 1919, 1920 si 1921, 'Yana am curmat eu miscarea. Aproape fiecare ovrei a fost in acei ani un agent al Moscovei. Ademeniti de faptul ca Guvernul Sovietelor era aproape exclusiv in mana coreligionarilor lor, ovreii din Romania au vazut in comunism posibilitatea de a se instapani si asupra

Ora noastre. Si s-au pus pe lucru. Muncitorii, calfele, micii cornercianti, pana si copii de prin licee si scolile profesionale au fost ademeniti cu parale si dusi pe la intruniri comuniste. Plateau, si plateau scump, ca sa convinga... Mai ales in 1920, aproape toti ovreii s-au dedat la propaganda' comunistd, de la cel de pe uring tartan pada' la bancherii milionari, ca Ciprut si Aristid Blank. Pe acestia doi i-am prins, pe ceilalti n-am putut sa-i dovedesc, desi sunt si azi convins de culpabilitatea lor. Faceau propaganda cu banii lor, dar si cu bani rusesti, caci toti proletarii" pe care rn-am vazut silit sa-i arestez dupà numirea mea la Ministerul de Interne erau plini de garboave moscovite, mai totdeauna in taieturi de 5 C... Lumea vedea ingrozità cum alunecam spre comunism, cum Guyernul nu facea nimic ca &A impiedice aceasta alunecare si cerea cu nerabdare o schimbare de regim...

Cu toate prostiile pe care le facuse, omul in care isi punea fiecare nadejdea era tot Averescu, mai intai fiindca era general, si ea toata lumea se incredea in sabia lui. Dar ceea ce a determinat un curent unanim, in sferele diriguitoare, in favoarea lui Averescu, a fost formidabilul sail succes electoral din zilele de 7 si 8 februarie, caci pe acea vreme urnele stau deschise doua zile. Guvernul fixase pentru acele date alegerile pentru scaunele vacante in Senatt, pentru toate judetele afara de Ilfov, unde alegerea fusese sorocita la 1 si 2 aprilie. Bucurestiul, mai greu de cucerit era lasat pentru mai tarziu, dupa ce s-ar fi pipait pulsul 1 La Camera vacantele se complectau prin numirea deputatilor supleanji.

www.dacoromanica.ro

106

CONSTANTIN ARGETOIANU

alegatorilor in provincie... Erau trei locuri vacante de complectat in Prahova si eke unul in Braila, Putna, Ramnicu-Skat, Botosani, Dorohoi, Cetatea Alba, Cernanti si Ilfov. Averescu era cat pe-aci sa se abtinA si de la aceste alegeri. Logica ar fi cerut intr-adevar o noua abtinere, caci o prezentare la alegeri pentru

implinirea golurilor unui Parlament declarat neconstitutional si prin urmare nelegal nu prea avea sens. Si-a dat insa seama c daca ne-ar fi refuzat si acum placerea luptei si a izbandei, 1-am fi ucis. Sub pretext ea' se prezinta in aceste alegeri rug sa le dea nici o importanta legalal si numai pentru a face dovada de forta sa electoralä, Averescu a primit in fme sa ne prezentam in fata urnelor, si a consimtit chiar SA' candideze la Ramnicu-Sarat. Pe mine, rn-a rugat sa ma rezerv pentru Ilfov si Bucuresti, si cum Parlamentul a fost dizolvat inainte de 1 aprilie, nu s-a mai ajuns la alegerea mea, asa inc.& am ramas cu o legislatura mai putin

si just cu 10 pani la abrogarea Constitutiei lui Brkianu, in februarie 1938, dupa care nu s-au rnai admis senatori de drept... Am pus candidati pretutindeni afara de Cernauti, din deferentA pentru nationalistul Iona§ Gradisteanu, trantit de ardelenii lui in alegerile generale2 si propus acum alegatorilor bucovineni de care Iancu Flondor. Nu numai cà toll candidatii nostri au fost alei, dar Inca cu un nu-

mar de voturi impresionant. Toti cei1ali candidati la un loc, au avut mai putin de o treime din voturile noastre! De and se faceau alegeri in Romania, nu se vazuse ca un partid sà ia toate locurile; impresia in opinia publica a fost forrnidabila. Pentru a da o idee de popularitate Stelei" lui Averescu, va fi de ajuns sa spun ea' porumbelul incaltat", impopularul Pipi Negulescu, care nu s-a coborat o data intre alegkori, a fost ales in Ploiesti, cetatea demagogiei, cu 13.865 de voturi, pe cand cel mai favorizat liberal n-a avut deck 3.867, iar cel mai favorizat national-taranist (lista Guvernului) 3.130. La Dorohoi a fost si rnai latA; pusesem acolo candidatura lui Matei Cantacuzino, dar conul Matei nu s-a dus la Dorohoi, si inca bosumflat, fi-a retras candidatura in ultimul moment, rata sa ne intrebe. Noroc cà scrisoarea lui a fost data presedintelui prea tarziu, dupa termenul legal, asa hick numele lui Canta1 S-a hotarat astfel ca, candidatii nostri, eventual alesi, sift nu participe la lucrarile Senatului. 2 A fost un act de nemaipomenita ingratitudine. Ionas Gradisteanu a trait pentru ardeleni, si-a irosit averea pentru ei si la prima ocazie simpaticii lui trocari i-au tras

chiulul...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

107

cuzino a ramas pe lista altfel pierdeam locul, caci nu mai eram in termen pentru propunerea altei candidaturi. Conul Matei a anuntat insa prin foile locale ea nu mai era candidat, iar concurentii lui au trambitat pretutindeni retragerea candidatului averescan... Am crezut si eu si toti ai nostri ca vom pierde alegerea in asemenea conditii, cu atit mai mult cu cat prefect era Butureanu, care transformase in ultimii ani judeptl intr-un adevarat fief electoral al lui. Cu toate acestea, cu toata campania lui contra propriei sale candidaturi (ceruse printr-o scrisoare adresala alegatorilor sai sa nu fie votat), Matei Cantacuzino a fost ales cu 4.527 voturi, contra 2.529 luate de candidatul lui Butureanu si de 639 de catre liberali! E singurul judet in care adversarii nostri, gratie confuziei provocate de conul Matei, au putut ajunge si depasi chiar usor, jumatate din voturile noastre. La Ramnicu-Sarat, Averescu a intrunit 11.070 de voturi, contra 409 pentru ceilalti! La Botosani, P. Irimescu a luat 10.397 voturi, contra 547; pana si la Putna, impopularul Duiliu Zamfirescu a putut aduna 8.596 voturi, pe cand candidatul Guvernului n-a putut fura decal 2.393. Anarhia sus si dezordinea jos pecetluisera soatta Guvernului Vaida. Mai ramasese de rezolvat in cercurile diriguitoare" pe cine sa aduca la putere care sa fie in stare sa puna capat haoticei situatii in care alegerile lui Vaitoianu, abtinerea lui Averescu si inexperienta lui Vaida, präbusisera tara. in cercurile diriguitoare", adica in jurul Regelui, Bratianu isi mentinuse atotputernicia si prin Barbu tirbei invartea lucrurile dupà placul lui. Alegerile lui Vaitoianu dovedisera insa ca tara era satula de liberali; faimoasa sedinta a Camerei in care Marghiloman fusese aclamat iar el huiduit mai dovedise lui Bratianu ca si personalitatea sa mai avea nevoie de putina aerisire inainte de a lua contact cu Romania intregita" si cu democratia integrala". Dar mai presus de toate, alegerile partiale din 7 si 8 februarie dovedisera marilor electori liberali ca o majoritate de guvernamant nu putea ft alcatuita impotriva formidabilului curent averescan care cotropise satele si orasele. De unde, in cercurile diriguitoare", pana la februarie, o solutie Averescu se examina ca una din mai multe realizabile de la februarie inainte, formula Averescu s-a impus ca singura posibila, singura care sa poata face fata greutatilor momentului ri sd netezeascd calea pentru combinaiiile viitorului. in asemenea imprejurari, care faceau din el stapanul situatiei, Averescu a calcat ca de obicei in strachini. Dotia cai ii stateau inainte: una, eroica, sa proclame un program de masuri radicale care sa schimbe pa.

www.dacoromanica.ro

108

CONSTANTIN ARGETOIANU

nd in fund regimul, s5 taie orice raporturi cu Palatul si cu sferele influente" si s5 astepte sd-1 impund poporul alta, practic5, sl stea mandru si izolat si sa astepte propunerile celor de Sus", impunandu-le, el, conditiile lui. Averescu a ales insä o a treia cale ca s5 ajung5 cat mai iute la putere, ca si cum si-ar fi num5rat viitorul pe zile sau pe ceasuri. A ales calea umilirii .yi a milogelii. S-a umilit fiindc5 s-a milogit, si s-a milogit si la Rege si la BrAtianu, si s-a cur5tat avant la lettre". Ca sa se vadà pan6 unde s-a coborfit in acele zile de februarie 1920, zile ce ar fi

trebuit sa fie pentru dansul zile de imbarb5tare si chiar de trufie, voi cita aci dou5 din canalele prin care scursorile lasit54ii sale au ajuns pan5 la Rege. Guti 13516ceanu, o sec5tur5 si un imbecil, ce nu se semnalase pan5 atunci deck prin imperecherile sale cu dame balrane si bogate,

ajunsese nu stiu cum in intimitatea Regelui Ferdinand. 0 intimitate servil5 si de mana a doua care-1 ridicase la irtalta favoare de a plimba in fiecare dimineat5 cockerii" Regelui si Reginei, niste javre 15toase care muscau oamenii de pantaloni prin culoarele Palatului. Nu se stie pentru ce, Guti mai era si averescan clandestin, si venea pe innoptate la palatul Sutu s5 povesteascA generalului cancanurile Curtii, pe care le afla de la lachei. Pe Guti il Osise Averescu ca sä asigure pe Rege de tot devotamentul s5u si s5-1 conjure s5-1 cheme la putere &gal nu va avea

prim-ministru mai disciplinat, mai docil, mai supus deck pe dansul! Hingherul regal, ridicat la rang de mijlocitor politic", transmitea lui Nando, intre doug vanturi ale cockerilor",petifia generalului si garanta, el, Suveranului, cumintenia" omului purtat de valurile unei popularit54i de care toti strigoii Palatului se temeau... Un alt canal ocult"1 i I-a oferit in acea vreme d-na Aristita Disses-

cu, nsascut5 Peretz, sotia del5sata a erotomanului Costic5 Dissescu. Aristita nu era averescan5, dar era amorezata de Rege, cu care avusese o aventur5 trecaloare; Regele o evita cat putea, eaci il plictisea si rupsese de mult cu dansa, dar ca &à evite scandalul o mai primea din cand in cand. In cäutare de pretexte ca s5 ajung5 mai des la Rege, Aristita a propus lui Averescu si-i duc5 Sus, r5vase. Averescu a primit cu recunostint5 si toga luna care a precedat chemarea sa la Guvern a intrebuintat pe d-na Dissescu, Cada rebegita, ca factor postal. Probabil c5 a mai intrebuintat si alte persoane si alte c5i, si c5 le-a intrebuintat si fat5 de Rege si faca de Beatianu dup5 cum am avut dova1 Averescu avea oroare de lumina zilei, si sta si ziva cu perdelele lilsate. Ii places s6 triliascil prin beciuri, sau in camere dosnice si inconfortabile...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

109

da in intrevederea mea decisivd cu Vinti1 Bratianu §i cu Duca, despre care voi vorbi mai la vale. Toate aceste demersuri mi-au fost bineinteles necunoscute, caci generalul se ascundea de mine ca s5 le fack ca de dracu. N-am aflat rolurile jucate de Guti Balkeanu §i de Aristita Dissescu decal mai tarziu, pentru Guti ca ministru de interne, cand a venit si-mi ceara räsplata serviciilor aduse, dandu-mi astfel prilejul sA-1 dau pe u§5 afarà iar pentru Aristita din gura Regelui Ferdinand insu§i, in toamna anului 1923 la Sinaia, cand ne-am 15murit reciproc asupra insu§irilor suflete§ti ale lui Averescu... in cursul lui februarie actiunile lui Averescu au mers tot crescand, iar Guvernul se prabu§ea pe fiecare zi mai mult. Vaida dejuna in smoking la Londra, tinea toasturi, §i nu se sinchisea de cele ce se petreceau la Bucure§ti. Anarhia cre§tea din zi in zi in lumea muncitoreasck Mihalache pregalea o lovitufa agrara toata lumea era ingrijorat5 qi cerea pe Averescu cat mai repede la Guvern... Pe cat era de ner5bdAtor Averescu pe atat eram eu de rabator. N-am vrut sA iau contact cu nimeni, n-am mi§cat un deget, eu, de obicei atat de dinamic in politica: eram a§a de sigur cá incoltisem soarta, eram a§a de convins ca nu trebuia sJ solicitdm noi, ci dimpotrivd sd fim solicitati, Meat n-am alergat dupà nimeni, incredintat ca vor alerga toti dupa noi §i ca. vom putea in fine prezenta tArii un Guvern §i un program de cuceritori, nu de miluiti, cum fusese cazul tuturor Guvernelor de pang atunci... Prietenii mei liberali, mai ales I.G. Duca, pe care-1 intalneam

regulat in casa Boambk imi dau tarcoale in nadejdea c5 le voi cere sprijinul, dar eu ma faceam ca nu pricepeam, §i vorbeam cu ei de toate, numai politica nu... Daca ar fi avut §i Averescu putin simt politic, ce Guvem bun §i durabil am fi putut face, §i toat5 soarta tarii romane§ti, scapatA de sub jugul Camarilei, ar fi fost alta... Dar Averescu n-a avut in viata lui pic de simt politic, 0 mai era §i zorit, asa incest marele sdu Guvern din 1920 a insemnat in realitate .yi prdbusirea lui... Pe la inceputul lui martie, la un dejun la Boambk Duca m-a intrebat daca n-a§ consimti la o intrevedere cu Vintila Bratianu §i cu el, ca sa vorbim despre situatia politick care pe dan§ii liberali, ii ingrijea foarte mult. Mergem la catastrora, Argetoianu, sA gam putin de vorbk sa chibzuim, s5 vedem clack' nu e ceva de facut..." Nu aveam nici un motiv sa refuz, §i am primit sa ma intalnesc cu Vintila, la Duca acask a

www.dacoromanica.ro

110

CONSTANTIN ARGETOIANU

doua zi... Aceasta intrevedere a fost decisiva pentru formarea Guyernului Averescu, care s-a qi constituit dupg cateva zile. Deqi raporturile mele cu Vinti1 erau mai mult decat reci, de pe urma actiunii mele de la Iaqi, imputernicitul lui Ionel eaci ca atare venise sa vorbeasca cu mine mi s-a infat4at cu surasul pe buze (sue& sul lui Vinti15!) gi cu o man5 prieteneasca intinsä. Inainte sa spun5 o vorb5, mi-am dat seama ca liberalii se simteau la stramtoare i ca hotàrarea lor era luat.5... Vintila a inceput prin a-mi zugravi situatia Tarrrei" in culori negre dar veridice, gi apoi MI5 tranzitie mi-a spus: Ionel e gata s5 dea concursul sau formarii unui Guvern Averescu, dar..." L-am oprit numaidecat: Sunt de acord cu d-ta asupra gravitatii situatiei; sunt convins ea numai un Guvern Averescu poate scoate tara din incurcatura dar mai sunt §i convins cà un Guvern Averescu va fi impus de catre patura sanatoas5 a poporului nostru, qi te asigur cci n-avem nevoie de concursul ninanui ca th constituim Guvernul de maine". Se poate" mi-a raspuns Vintila dar generalul a cerut indirect concursul lui Ionel, i voiam sa-ti dau raspunsul lui..."

M-am simtit cam jenat. Deqi nu eram atunci in curent cu demersurile oculte ale efului meu, simtisem eu ceva, i banuisem ca politica lui, spre deosebire de a mea, parasise calea unei intransigente absolute, care singura ne-ar fi putut duce la o complecta izbanda. Pentru mine izbanda era aplicarea unui program integral qi radical; din nenorocire, pentru Averescu, izbanda era numai chemarea la Putere, oricum...

Dqi nu mai eram pe terenul meu, am facut cum zice francezul bonne figure a mauvais jeu", i am replicat: Nu qtiu ce a putut cere generalul lui Ione!, in tot cazul n-am nici o calitate, nici o imputernicire sa stau de vorb5 pe asemenea chestiuni... Daca n-ai altceva sa-mi spui..." i sculandu-ma de pe scaun, rn-am pregatit sa plec... Stai omule!" a intervenit Duca. Situatia e prea serioasi ca s5 ne incurcam in vorbe. Ne dam cu totii seama ca numai voi puteti scoate caruta din namol! E acum randul lui Averescu. Ce vrem noi? Sa va spunem cà avem toata increderea in voi..." M-am wzat din nou. Liberalii ma considerau ca un spiritus rector al generalului, ca omul care le invartea toate in Liga Poporului §i ducea pe Averescu de nas. Nu-1 cumWeau pe tata Averescu, naivii! Oricum,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

111

fata de certitudinea formarii unui Guvern Averescu, Ionel Bratianu i ai lui voiau sd,,si ia garantii, qi socoteau ca mai ales pentru chestiunile care-i interesau, era mai bine sa se inteleag5 cu mine dec.& cu genera-

lul. A§a cum se wzasera lucrurile, sau mai bine zis cum le wzase Averescu, in aparentd, noi eram adu0 la putere de Rege cu voia, .,s1 chiar cu sfatul lui Brdtianu. Abia in conferinta mea cu Vintila qi cu Duca mi s-au deschis ochii asupra gogomaniilor Mo§ului, i mi-am dat seama cd totul era iremediabil pierdut... Atingeam in fine telul puterii, dar nu prin noi inqine, cum am fi putut-o face uqor, ci prin bunavointa Coroanei §i prin ingaduinta Bratianului, mai stapan pe Rege ca oricand... Inconqtienta lui Averescu de puterea sa, milogeala lui pe cai piezi§e sau laturalnice, dup5 Guvern, potolise de tot temerile Regelui qi

ale lui Bratianu; amandoi n-au putut niciodata sa-1 sufere, amandoi n-au avut niciodat5 incredere in el §i s-au sfiit totdeauna de intentiile lui. Dupa succesul din 7-8 februarie, i Regele qi Bratianu s-au crezut o clipa pierduti; cand 1-au vazut staruind totgi in mijloace nedemne pen-

tru ali valorifica qansele", a priceput 0 unul §i altul cu cine aveau a face §i au hotarfit s5 se serveasc5 de dansul ca de o unealta, ca s5 infranga geutatile momentului, i sä-1 arunce la mormanul de fier vechi, indata ce-§i va fi indeplinit datoria qi ar fi inlesnit lui Bratianu sa ridice din nou capul... Pe cand analizam in gandul meu cat de totala §i de defmitiva, de data asta era catastrofa, de pe buzele mele cadeau cuvinte pe care aproape nici nu le mai urmaream... Am expus celor doi exponenti ai Partidului Liberal ca Averescu nu va trece in reforma agrara dincolo de limitele decretului Duca, §i ca intrucat ma privea, ca om de dreapta gasisem chiar ca se mersese prea departe. Am adaugat, in aceast5 privinta, c5 aveam intentia sa obtin de la general sä creeze un Minister special pentru refonna agrarà i sa-1 incredinteze lui Garoflid. Acest proiect i-a incantat. Mai departe, i-am lini§tit asupra soartei institutiilor lor bancare qi economice, qi i-am asigurat dand pe fata gandurile care ma

unnareau ca n-aveau sä se teama intru nimic de Averescu, care n-avea decat o pretentie: s5 fie jandarmul Regelui qi Prim-Mi-nis-tru cat se va putea mai mult... In ce privea R5spunderile", faimoasele R5spunderi" de la Ia0, sa doarmä cu totii lini§titi... Au fost incantati, qi Vintila qi Duca, de tot ce le-am spus. Beau amandoi lapte iar eu inghiteam venin gandindu-ma la ce ar fi putut

www.dacoromanica.ro

112

CONSTANTIN ARGETOIANU

sa fie daca Averescu ar fi fost un om... Dar in toata cariera lui politica n-a fost decat o zdreanta pretentioasa... Cei doi corifei liberali au fost atat de multmniti incat, ca sa-mi faca placere au parasit aerele lor protectoare i la plecare, in loc sa-mi spuna Ca ne investeau cu Putere, s-au multumit sa declare: Regele n-are aka' solutie decat un Guvern Averescu, qi repede. Cu intreaga tara-1 dorim

toti..." Am plecat din strada Romana cu picioarele taiate. M-am gandit sa ma duc la Averescu sa ma rafuiesc cu el... Dar mi-am zis la ce bun? Raul era facut qi nu mai puteam schimba o paiata intr-un erou... Ma coborasem de mult de pe culmile iluziilor, rn-am hotarat sä las lucrurile sa mearga in voia Domnului, sä fiu i eu un ministru ca toti altii, poate ceva mai bun, ceva mai corWiincios i in tot cazul cinstit. Dumnezeu a

fos milos cu mine qi mi-a ingaduit, in acel Minister de deceptie, sa mantuiesc tara de comunism, fara brutalitate i fara sa %ars singe... Tot a fost ceva. Dupà intrevederea mea cu Vintila i cu Duca, a doua zi, am anuntat lui Averescu ca primisem investitura Bratienilor, i ca, dupà formula

cutioscuta, evenimentele se vor precipita". S-au i precipitat: dupà doua zile generalul a primit vizita lui Miqu, a fost apoi chemat la Rege, i in ziva de 12 martie Vaida a fost demisionat la distanta (era la Londra i facea chef) iar in ziva de 13 am depus juramantul.

Nu-mi mai aduc aminte toate amanuntele care au insotit acea schimbare de Guvern, nu scriu aci o cronica a vremurilor, qi toate acele amanunte nici nu mai prezinta interes. Le vor fi notat altii... Vreau sa insemnez numai, ca de0 Guvernul Averescu era Weptat qi pregatit de mai multe zile, schimbarea a avut toate aparentele unei bruscari inutile, i ca Regele s-a purtat utast cu Vaida. Dar orn bun cum e, Vaida 1-a iertat spre folosul lui de altminteri.

Pretextul demiterii Guvernului a fost gasit in lovitura pe care a incercat sa o dea Mihalache, cu legea agrara. Simtind ca Guvernul era pe duck Mihalache a vrut si se prezinte in alegerile ce urmau sä villa cu un proiect de larga demagogie in traista, i sa poata sa spuna la tara ea' ciocoii nu 1-au lasat sali desavaueasca opera". Carna§arul a vrut sa-0 creeze astfel o platforma, ca sä poata lupta cu popularitatea lui Averes-

cu, tali sali dea seama ea' oamenii de la tali nu citeau proiectele de legi 0 pe vremea aceea nici macar gazetele 0 ca intre articolewww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

113

le" unui proiect torpilat si Steaua generalului" nici o concurenta nu era posibila. Ziva de 12 martie a fost o zi de tevatura... Regele a refuzat s5 semneze Mesajul pentru legea lui Mihalache, cu toate insistentele puse de cei interesati. Regele era slab, dar tirbei veghea din ordinul lui Bratianu, si toate insistentele au fost inutile. Exasperat, Mihalache a

ezitat intre prezentarea legii far5 Mesaj si depunerea proiectului pe biroul Camerei din initiativa particular5. Procedura era indiferent5, caci ceea ce urmarea Mihalache era numai manifestarea" de indeplinit. Stia el bine c5 la vot nu se va ajunge, si c5, un vot tali discutie, la repezeala, nu era posibil fara complicitatea opozitiei pe care nu o avea. Pe cand Mihalache se zbatea cu proiectul s5u, Regele a chemat pe Cicio Pop si i-a cerut demisia Guvernului. Baciul a rezistat, a intimpinat c5 era numai interimar si ca demisia trebuia sä fie cerut5 lui Vaida. Regele a insistat, declarand ca situatia nu ing5duia nici o intarziere, si in cele din urma dl. Titei si-a iscalit demisia. Vaida a aflat la Londra,

pe and pertracta" cu Guvernul englez si Ikea planuri de viitor in auzul strainilor, ca nu mai era ministru si sef de Guvern. Pentru prestigiul

nostru de Stat civilizat, a fost o lovitura mita, si presa din Londra si Paris ne-a judecat fara indu1gent:5...

Si ca sa inchei acest capitol inca ateva cuvinte cu privire la alc5tuirea Ministerului din 13 martie. Chemarea noastra la Guvern find aproape sigura dupa alegerile din februarie, Averescu si cu mine am cautat sa alcatuim o lista de ministri prezentabili. Trebuie sa recunosc c5 in aceast5 alcatuire, Averescu nu s-a incapatanat, ca de obicei, asupra candidatilor sal si a primit sugestiile mele cu multi bunavointa. Am lucrat amandoi, prieteneste, si numai noi doi, la compunerea Guvernului. Cea dintai problema pe care am rezolvat-o a fost cea privitoare la colaborarea cu Take Ionescu. Averescu se considera angajat fata de el; pe mine colaborarea cu takistii nu ma incanta deloc iar toti partizanii

nostri ne declarau ca prezenta lui Take si a oamenilor sal in Guvern putea compromite alegerile. Takistii erau odiosi tuturor. Din punct de vedere al politicii interne, impartaseam si eu sentimentele prietenilor nostri. Antipatia mea de vechi conservator impotriva lui Take nu adormise niciodata si tradarea lui de la Iasi ma indepartase §i mai mult de dansul. Ne mai impacasem noi de atunci, dar polita pe care o tea'sesem asupra lui in 1917 ránigsese neplatita. Pe de alta parte, prezenta marelui european" in fruntea Ministerului nostru de Externe, putea sá fie de mare folos guverngrii noastre: nici Averescu, nici eu, nu eram printre

www.dacoromanica.ro

114

CONSTANTIN ARGETOIANU

persoanele foarte agreate la Paris si la Londra treceam, prosteste, din cauza negocierilor de la Buftea, drept bowfin". Ca sa impac lucrurile, am propus ca Take sa nu intre in Guvern decat dupd alegeri, §i sa ne prezent5m alegatorilor cu un Guvern pur averescan. in alegeri, nu vorn vorbi despre o colaborare cu Partdiul Conservator, dar vom primi un numar de takisti, de fixat ulterior, pe listele noastre. Averescu a primit propunerea mea, famanand sa convinga el pe Take de oportunitatea acestei combinatii. L-a convins greu, dar 1-a convins. Take n-avea nici o ambitie electorala, dar voia cu tot pretul sa fie ministru de externe, si cunoscand pe Averescu se temea de un chiul. Generalul, in dorinta lui

de alegeri triumfale, a fost insa intransigent si Take a trebuit sa i se supuna. Dupa curn se stie, Averescu nu i-a tras chiulul, caci avea prea multa nevoie de el la Externe, si dupa alegeri, in iunie, seful conservatorilor a intrat in Guvernul nostru impreuna cu Titulescu (la Finante) si cu Dim. Greceanu (la Justitie). Deocamdata am hotarat sa punem pe Duiliu Zamfirescu la Externe, si sa-i dam apoi presedintia Camerei, ca

sa facem loc lui Take. Toata aceasta combinatie trebuia sa rarnanä secreta, intre Averescu, Take si mine si a ramas caci chiar numai vestea unei viitoare colaborari cu takistii putea s5 ne dauneze fata de

alegatori. Nici macar Duiliu Zamfirescu n-a stiut ca era ministru de externe provizoriu. Dup5 alegeri, ziarele anuntand ca Take va fi numit in locul sau, rn-am pomenit cu el, disperat. I-am confirmat stirea, dar i-am spus in acelasi timp ca generalul ii va propune presedintia Camerei: venit la mine disperat, a plecat incantat... Fiindca generalul primise propunerea mea de amanare a colaborarii

cu Take, amanare pe care o consideram ca esentiala din punctul de vedere al prezentarii noastre electorale m-am vazut si eu nevoit sa primesc propunerea pe care mi-a facut-o, sa-i cedez Ministerul de Interne pe timpul alegerilor si sa iau in acest rastimp Finantele, urmand sa trec la Interne dupà alegeri, odata cu remanierea necesitata de intrarea hotarata a takistilor in Guvern. Am ezitat foarte mult s5 primesc dintr-un scrupul de constiinta: nu aveam nici o pregatire pentru Ministerul de Pinar*, a carui organizare nici nu o cunosteam. in materie economica si financiarà rn-am specializat numai de la 1922 inainte, silit de imprejurari care au asezat problemele economice, fmanciare si monetare in fruntea preocuparilor politice. Dar in 1920 ma aflam in fata Ministerului de Finante ca vitelul la

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

1 15

poarta noua. Doi ani de zile ma pregatisem pentru Ministerul de Inter-

ne, studiasem dreptul administrativ, ma pusesem la curent cu toate problemele de rezolvat dependente de acest Departament §i ma vedeam deodata aruncat in haosul de la Finante! Dar ce era SA fac? Intrasem la

ham fara nici o vlaga, intr-un Guvern injghebat impotriva vederilor mele, ca miluit iar nu ca invingator. Miluit la Finante, ori miluit la Interne la urma urmei succesiunea unui Aurel Vlad tot ma simteam in stare sa o iau, §i rara preg5tire speciala! Un cusur al partidului nostru era ca aveam mai mult oameni de actiune electorala decat tehnicieni. Un altul, ca nu aveam ardeleni. Un Guvern gra ardeleni era cu atat mai greu de conceput dup5 intregirea neamului, cu cat eram hotarati sa desfiintam Consiliul Dirigent §i sà unificam administratia rii. Averescan habotnic printre ardeleni nu

aveam pe vremea aceea cleat pe Octavian Thslauanu, element de o rara inteligenta, cu frumoasa cultur5 §i care nu dedese Inca nici un semn de scadere moralà: 1-am facut ministru. Cu Goga cochetam: intr-o zi primea s5 fie ministru, in alta mai cerea un ragaz ca sa-§i laniureasca situatia in Partidul National. Ca sa-§i explice ezitarile pretindea ca vrea sa-i aduca pe toti in realitate n-a venit cleat cu cativa prieteni personali §i obscuri, vreo zece zile dup5 constituirea Ministerului. in a§teptarea lui Goga, ne-am gandit la Goldi§, care a primit, caci era suparat pe ai lui de cand 11 pacalisera cu pre§edintia Camerei 0 am tocmit §i pe Inculet ca reprezentant al Basarabiei. Si Goldi§ §i Inculet nu

s-au inscris insa in Liga Poporului, §i in ultimul moment au ezitat1. Vorbind in ajunul depunerii juramantului, cu Averescu, §i cautand impreun5 in urma acestei defectiuni alipiti" pentru echipa noastra, am spus in glum5: Sa luam barem oameni eleganti, bine imbracati, ca figuranti", §i am propus pe Mocsonyi §i pe Starcea (fost ministru plenipotentiar in Austria). Era o glum5, repet. A doua zi dimineata ne dedesem toti intalnire la palatul Sutu ca de acolo sa mergem in corpore sa depunem jutimantul am gasit pe toti viitorii mini§tri in jurul geAu intrat apoi in Guvem, dar n-au ramas decAt foarte putin. lini aduc aminte de sedinta Consiliului de Ministri in care Goldis ne-a anuntat cri partidul sAu nu-1 mai autoriza sti ramAnA in Guvern din cauza desfUntdrii Consiliului Dirigent: Matei Cantacuzino a luat cuvantul si a adresat lui Goldis o rugaminte de a trece peste consideratiile de partid si de a ramane in mijlocul nostru. NiciodatA Matei Cantacuzino n-a pronuntat cuvinte de o asemenea elocintA: a fost cel mai mare discurs al sAu. PAcat cA n-a fost stenografiat!

www.dacoromanica.ro

116

CONSTANTIN ARGETOIANU

neralului, *i printre ei pe Mocsonyi *i pe Starcea, in toaleta impecabila. Am luat pe Averescu intr-un colt *i 1-am intrebat: Dar cu 5*tia ce e?"

Apoi, n-ai spus d-ta ieri si-i b5gam in Guvern?". Generalul luase gluma mea drept bung... Si a*a a inceput cariera lui Starcea qi a lui Mocsonyi, *i dintr-o glum5 a mea au ajuns *i mari demnitari la Palat, caci Averescu, ca sa se scape de ei, i-a colat" Regelui! In scurta lui trecere prin Guvern a avut *i Mocsonyi ziva lui: ramas intr-o *edinta a Camerei singur pe banca ministerialà, a fugit, *i a silit astfel pe pre*edinte sa ridice sedinta, din lipsa unui reprezentant al stapanirii pe banca de rnartiraj! Pe Garoflid, Averescu I-a primit rail greutate *i chiar cu placere: il

cunoscuse in Moldova 0-1 vazuse la treab5 ca consilier agricol. Cu Trancu-Ia*i, epava a Partidului Muncii, care mai tarziu a devenit cel mai fidel partizan al generalului, lucrurile s-au petrecut asa: il propusesem ca viitor ministru al muncii, nu *tiu pentru ce, probabil fiindca era ultimul partizan al partidului cu acela*i mime; in seara de 12 martie Averescu imi spune: nu uita s5 telegrafiezi lui Tomescu s5 fie maine aici!" Care Tomescu?" intreb eu. Poi, Tomescu, ala, de la Galati, de care mi-ai vorbit pentru Ministerul Muncii!" Nu Tomescu, domnule general, Trancu-Ia*i, Tran-cu Tali!" Bine, Trancu, To-

mescu, cum i-o zice..." Am telegrafiat lui Trancu-Tomescu sa vina chiar in noaptea aceea la Bucure*ti qi sä se prezinte la mine la ora 9 dimineata. Se aflase pang la Galati despre schimbarea de Guvern, *i cum a intrat la mine Trancu rn-a luat de la u*a: Drag5, daca vrei sa ma faci prefect, eu prefer deputat..." I-am taiat vorba: Du-te qi-ti pune fracul, qi la ora 11 la generalul Averescu, la palatul Sutii; e*ti ministru,

ministru al muncii..."

Mi...mi...ministru al munqei?" a ing5nat

omul qi s-a prabu*it pe un jet. Dup5 ce *i-a revenit in fire a vrut sa ma sárute. L-am oprit la distanta, nu-mi plac sarutarile de armeni, qi i-am spus 'Inca o data: Du-te qi te imbrac5 sau poate nu prime*ti?" Cum &A nu primesc, vai di mini, *i la munca, visul meu!". A plecat, *i mi s-a povestit mai tarziu c5 primul sau drum a fost la o biserica, sa multumeasc5 lui Dumnezeu... Ce Trancou-Galatz, quel type merveilspunea conul Matei scandand fiecare silab5... leux!"

Ministerul Averescu a fost primit cu adanca multumire; toat5 lumea a fasuflat. Din momentul in care am depus juramantul, nici o manifes-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

117

tatie n-a mai avut loc pe strada. Comunismul a trecut de la propaganda atio *i zgomotoasA la propaganda clandestin5 si la pregAtirea actelor de terorism; nutnai in fabrici si ateliere a mai continuat r5zmerita. Voi arAta mai la vale cum am potolit-o. Un singur om n-a putut sA se consoleze de cAderea regimului Federatiei Democratice": paranoicul presedinte al Camerei, apostolul Aiurelei, tata Iorga, s-a agitat ca o moara de vant, a facut spume la gurA si a injurat opt zile pe toat5 lumea, de la Rege panA la fostii sAi tovarAsi de

idei... politici, care dusesera la faliment n5dejdiile" democratiei... Ardelenii au trecut muntii s5 lucreze" la ei acask iar tarAnistii s-au imprastiat in Vechiul Regat, ca 15custele, s5 ne-o ia inainte cu propaganda electora15. SAracii!... Nu voi face aci istoricul Ministerului Averescu din 1920-1921, mai intai fiindc5 nu scriu istorie ci amintiri personale apoi fiindcA din

nefericire n-am luat note zilnice in acele vremuri *i ar trebui s5 r5sfoiesc toate ziarele de atunci ca sA-mi improspAtez memoria, si n-am timp. Voi atinge in cateva capitole, succesiv, numai faptele si evenimentele mai importante, care mi-au lamas in memorie *i in care am fost amestecat de aproape, sau am ceva de spus ce nu s-a spus pada acum... Am depus juramantul samb5la in 13 martie. Luni 15 martie m-am dus sA-mi iau Ministerul in primire. Nu se amenajase incA iesirea direct5 in

Calea Victoriei colt cu Grivita, si am intrat la fmante ca toat5 lumea prin usa care d5 in curte. Cand a cotit rabla de automobil a Ministerului ca s5 apuce pe poarea mi s-a strans inima: am avut impresia CA ma bagA in plinA eascoali... Curtea era plina de oameni, barbati, femei, copilandrii care gesticulau si strigau. De-a lungul zidurilor un nesfarsit monom de indivizi, civili .yi militari, cu ghiozdane la subtioark aliniati doi ate

doi, ca o coada la brularii pe timp de foamete sau la casa unui teatru subventionat in zi de reprezentatie gratuitA. Pe cat erau de gAlAgiosi cei

din curte, pe atat erau acestia de facuti. Capul cozii p5trunsese in Minister si prin anticamera de jos se pierdea in negura culoarelor ce duceau spre caserie... Am coborat din masink am intrat si am urcat scara, farA s5 m5 ameninte sau sA mg insulte nimeni am conchis c5 nu c5zusem in mijlocul revolutiei, dar m-am intrebat ce o fi... Ajuns in cabinetul meu am chemat pe I. Angelescu, directorul general al contabilitatii ca sa ma limureascA. MA intriga mai ales coada" facut5 *i

www.dacoromanica.ro

118

CONSTANTIN ARGETOIANU

posomorfit5 a celor ce p5trunseser5 in Minister... Ce s5 fie?" a r5ssunt casieri de pe la diferitele puns Angelescu la intrebarea mea administratii si de la regimente, care asteapt5 s5 le d5m bani..." Si cei din curte?" Sunt muncitori de la fabrica de tutun, cer sä fie primiti, o delegatie, s5 v5 expun5 doleantele si cererile lor..." O voi primi, dar intai s5 vedem ce facem cu casierii..." Sumele totale cerute de domnii care faceau coad5 se urcau in ziva aceea la 35 de milioane, si in cas5 aveam 400.000 lei... Casierii civili, care f5ceau coad5 de zile intregi pretindeau c5 nu se mai pot intoarce cu maim goal5 la institutiile lor, unde functionarii familisti ii asteptau cu copii nemancati si unde mai erau de satisf5cut atfitea alte nevoi urgente. Dar mai amenint5tori erau casierii militari: toti declarau c5 nu mai au cu ce da hran5 soldatilor, c5 erau datori vanduti la toti furnizorii, c5 acestia le refuzau orke credit mai departe si oamenii dezertau pe capete sau se duceau s5 pr5deze prin mahalale... . Am rugat pe Angelescu s5 se suie in automobilul meu si s5 mearg5 din banc5 in baited', la cele mari, si s5 ia cu imprumut ce putea: formele urmau s5 se indep1ineasc5 ulterior. Dup5 o or5, Angelescu s-a inapoiat cu 7 milioane de lei pe care le-am impärtit in cea mai mare parte militarilor.

intre timp am primit delegatia muncitorilor. Au venit in cabinetul meu vastele proportii ale cabinetului ministerial de la Finante sunt cunoscute vreo 30-40 barbati si femei. Veniserà de nenumarate randuri, si nu-i primise niciodat5 predecesorul meu, nici secretarul general, sau altcineva. Simplul fapt c5 i-am primit i-a linistit. Le-am cerut s5 spun5 ce vor. Veniser5 mai mult pregaiti s5 manifesteze, impinsi de agentii comunisti ad5postiti printre ei, decat s5 vorbeasc5. in fine unul din ei s-a hot5rat, dar nu prea stia ce s5 spunä. invätase pe de rost s5 cearà sporire de salariu si comitet de muncitori" al5turi de directia manufacturii. Dup5 ce a sfarsit, le-am vorbit frumos, am glumit, au inceput s5 1.1:15 si ei si le-am fa'g5duit ea indat5 ce m5 voi fi rostuit in Minister m5 voi ocupa personal de doleantele lor si voi veni la Belvedere

s5 le fac judecatà dreaptà. Am mers apoi din om in om, am vorbit cu mai toti intrebandu-i pe fiecare de p5sul lor, si am sfarsit prin fraza banalà, dar pan5 atunci f5c5toare de minuni: Numele generalului Averescu inseanin5 dreptate pentru toti; aveti incredere in el si in noi, si nu va 15sati ispititi de cei care v5 imping la rele pentru singurul lor folos..." Au plecat multtimiti, si dup5 cateva minute i-am auzit cum se

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

119

scurgeau cantand (din nenorocire o Internationale r5gusit5), pe Grivita spre Belvedere. MCI conditiile in care am preluat eu Ministerul de Finante in 1920,

si in trei luni am schimbat cu totul fata lucrurilor... S-au g6sit totusi oameni care sä ma injure, si s'a cearà sä fiu dat in judecata fiindc5 imprumutasem bani de la b5nci far5 s5 fiu autorizat printr-o lege, dup5 cum cerea legea contabilitatii publice... Legea! Cand am intrat eu in Ministerul de Finante, de toate putea fi vorba numai de lege si de legalitate strict5, nu! Dezordinea si destr5b6larea domneau nu numai la Ministerul de Finante, dar si in toat5 administratia t5rii. Ardealul cu cele 22 de judete ale lui era Stat in Stat, condus dupà bunul plac al Consiliului Dirigent. Fratii nostri de peste munti, iobàgiti de sute de ani si eliminati de sovinismul maghiar de la manuirea treburilor publice, nu dedeserä in ultimul veac decal preoti si invätàtori. Preluarea imperiului de la unguri g5sise Ardealul farà cadre, si administratia romaneasca injghebatà in prip5 incurcase toate. Pana n-am trimis noi de la Finante administratori fmanciari in fiecare judet, impozitele aproape nu se incasau. Consiliul Dirigent trimitea intr-una dup5 bani la Bucuresti, si multumit5 prezentei fratelui Aurel Vlad in fruntea Visteriei, banii se dau farà nici o socoteala. Tin minte ea la o saptarnan5 dup5 insc5unarea mea, a venit un domn de la Cluj sa cear5 50 de milioane. Pentru ce?" 1-am intrebat eu. Apoi, domnule ministru, pentru cheltuielile curente..." intrebandu-1 mai departe pe baza carui articol bugetar sau pe baza carei dispozitii legale cerea banii, sau daca avea cel putin acte justificative pentru sumele cerute, s-a uitat tampit la mine, ca si cum ar fi avut de-a face cu un nebun. M-a lamurit ins5 An-

gelescu; capitol bugetar nu exista, se dau banii sub forma de credite extraordinare, de multe ori nu erau nici macar contabilizati, iar actele justificative pentru banii cheltuiti urmau s5 fie trimise mai tarziu, dar pan5 atunci nu sosise niciunul... In Basarabia si in Bucovia, unde Guvernul central din Bucuresti preluase administratia, mai era putina regula, dar lucrurile mergeau anapoda si acolo, caci nimic, dar mai ales resorturile fmanciare nu se organizasera Inca. Nici noi in Vechiul Regat nu aveam rezerve de cadre, asa Inca, ca sa garnisim cele dou5 provincii de la nord si de la est, trebuise s5 prelu5m asupra functionarilor nostri si s5 dezorganiz5m si serviciile noastre, al caror randament slàbise si el mult. Cu Basarabia mai ales era o pacoste: acolo, nu g5sisem nici un element local de intre-

www.dacoromanica.ro

120

CONSTANTIN ARGETOIANU

buintat, trebuia s5 furniz5m noi intreg personalul administrativ, judec5toresc i fmanciar, i nimeni de la noi nu voia s5 mearg5. Numirea sau mutarea, chiar cu avansare, in Basarabia, era considerat5 ca o pedeapsà, i la urma urmelor nu se hot&au s5 se duc5 acolo decal elementele rele atrase de perspectiva unor beneficii ilicite, mai uqor de realizat departe de ochiul centrului, sau functionarii cu musca push pe cáciu15 amenintati &a-0 piardà slujba pe care o ocupau. In Bucovina, starea lucrurilor era mai putin disperatà, cOci austriecii duseserà o politicA cu totul diferit5 de unguri, qi administratia local5 Ii putuse recruta o buns parte din functionari, qi de la Unire, din elementele locale romaneSi. Cele trei luni pe care le-am inchinat in 1920 Final* lot.' au fost pentru mine un adevarat calvar. Far5 a ma läsa in amanunte al caror interes e perimat, nu pot ins5 s5 nu scot din intuneric dou5 fapte, care subliniaz5 incuria Guvernelor noastre din decembrie 1918 i pida in martie 1920. E vorba pe de o parte de schimbul coroanelor din Ardeal i Bucovina, de al rublelor din Basarabia qi in leg5tur5 cu acest schimb de imprimarea bancnotelor romineqti iar pe de alta parte de emiterea si de contabilizarea bonurilor de tezaur räspfindite pe tot intinsul Europei qi Americii, raid' nici un rost. Coroanele i rublele ar fi trebuit sä fie inlocuite qi r5scump5rate in lei in cel mai scurt termen posibil dup5 ocuparea tinuturilor alipite, ca s5 se impiedice introducerea frauduloas52 in tar5 a acestor monede avariate, in vederea unui schimb ulterior avantajos. Dup5 razboi, rubla nu mai valora nimic in Rusia, iar coroana austro-ungar5 c5zuse vertiginos. Un schimb imediat nu era posibil, fiindc5 nu aveam instrumentele" necesare, adic5 bancnotele romaneqti disponibile, qi nici nu le puteam imprima la Bucureqti, cáci nici Banca Nationalä nu era utilata la noi pentru asemenea fabricatie. Nu e vorba, s-ar fi putut gOsi mijlocul de efectuare al schimbului dac5 s-ar fi vrut nu e locul s5 expun aci cum dar nu s-a vrut. Din informatiile pe care le-am putut culege in Minister, a rezultat c5 acela care s-a opus la efectuarea schimbului a fost Maniu cu Consiliul lui Dirigent. Motivul? Convingerea offprin Tratatul de pace vom fi scutifi sd schirnbdm coroanele, cd in aceastd nddejde si asteptare, nu trebuie ad ne grabitn! Aceasth convingere" dovedeqte nu numai cä dl. prezident Maniu n-avea nici o 1 Martie-iunie. In iunie am trecut la Interne, si am rAsuflat.

2 Ministrul Vlad a mers pita acolo cu inconstienta incat a autorizat chiar Banat Albina din Sibiu sa introduca in tali 20 milioane coroane, din Ungaria!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

121

orientare in materie monetar5 i fmanciarg, dar inc5, cA era cu totul lipsit de sims politic. C5ci nu era vorba sA pl5tim coroanele Statului maghiar, ci detentorilor romani, legitimilor detentori romani din Ardeal pe care nu-i puteam ruina anulfindu-le moneda in care iqi stranseser5 economiile lor. Lipsit de simt politic, poate ca dl. Maniu fi mai ales anturajul d-sale nu era lipsit i de simtul afacerilor *i cA a prevs5zut importantele beneficii pe care pretenii" puteau s5 le realizeze, qi le-au i realizat, printr-o lung5 amanare a operatiei ce trebuia sAvaqita, in interesul obSesc, cat de grabnic. Nu s-au schimbat coroanele, dar s-a fixat valoarea lor la 50 de centime. Cu cat c5dea cursul coroanei la Viena i la Budapesta, cu atat au intrat pe ascuns mai multe coroane in Romania. In momentul ocuparii Ardealului de Care trupele noastre, se aflau in circulatie in5untrul gra-

nitelor noastre circa un miliard si jutneltate coroane; cand s-a putut efectua schimbul, sub noi, a trebuit s5 plAtim unsprezece miliarde si jumdtate de coroane!!! 0 paguba pentru Stat de cinci miliarde lei! Cinci

miliarde de lei, care s-au dus in buzunarele pretenilor", misitilor §i mai ales in ale agentilor bancilor din Budapesta! Cu rublele, afacerea" a fost mult mai putin fructuoasà, qi prin urmare paguba Statului mai mica'. In Basarabia, contrabanda de ruble a fost neinsemnatA, granita dinspre Rusia find ermetic inchis5. Cand s-a efectuat ins5 schimbul, in iulie 1920, sub interimatul lui Take Ionescu la Finantel s-au comis indiscretii in jurul lui i s-a aflat ca rublele vor fi schimbate pe un curs superior cu 20 de centime fata de valoarea lor in Vargul liber aqa incat, cativa amici ai casei i relatiile lor, au putut c4tiga parale bune in dauna detentorilor naivi care n-au avut fAbdarea

sAli p5streze garboavele. Au fost qi cativa contrabandiSi, care au izbutit SA aduc5 ceva ruble din Rusia, cu toe...5 strajnicia pazei de la Nistru. Printre ei, imi aduc aminte de amicul Topciu, pe care 1-am scApat eu de puFkie, i care a facut de atunci o str5lucita carierA de patriot nationalist2. Dar se vede c5 in acele vremuri de prefacere nimeni n-avea capul pe umeri. Ce s5 mai zicem de Maniu i de Topciu, cand un om ca Oscar Kiriacescu a facut una tot atat de lafa. Abia m5 instalasem la Finan-

te and am aflat c5 o misiune româng cu pictorul Costin Petrescu in frunte se afla in Statele Unite ca s5 supravegheze o comandA de banc1 Titulescu se afla in snainAtate. 2 A ajuns chiar subsecretar de Stat!

www.dacoromanica.ro

122

CONSTANTIN ARGETOIANU

note, in valoare de 4 miliarde de lei, facuta de Ministerul de Finance pe timpul ministeriatului lui Kiriacescu, in primgvara precedentA.

Comanda era gata, bancnotele expediate sosiserá deja in parte la Bucure0i i misiunea cerea bani de drum ca s5 se inapoieze in tali. Am cerut sA v5d i eu o bancnot5, qi spre stupefactia mea am constatat c5 era pur §i simplu hiirtie-monedd eniisci de Ministerul de Finante in numele Statului roman! Nu puteam sà-mi inchipui Ca un ministru de finante, viceguvernator al Bancii Nationale i de douàzeci de ani in cele mai inalte functii in Institutul nostru de Emisiune ignora ca articolul 1 al legii de organizare al b5ncii sale interzicea Statului emiterea sub orice forind a hartiei-moneda! Si totu0, Kiriacescu f5cuse comanda. L-am chemat, §i cand 1-am pus in fata faptului a ramas tamp& Vezi, nu mi-am adus aminte de acel articol buc1uca0" Nu, domnule" am replicat eu nu e vorba de articol, e vorba de principiul insu0 al existentei unui Institut de Emisiune. Statul nu poate face concurent5 institutului pe care 1-a creat tocmai pentru ca bancnota, bazatà pe aur, sà" nu fie sub influenta vicisitudinilor politice i nevoilor Tezaurului! E o chestiune de principiu, nu de aducere sau neaducere aminte a unui articol..."

Kiriacescu tacea, buim5cit. Avea mari nepläceri de familie, un copil bolnav dus cu nevast5-sa in Elvetia 0 nu prea mergea nici cu dansa. Ii vedeam cum ii porniser5 gandurile, departe de bancnote i de raspundefile lui... Si tacea. La toate chestiunile mele, da din umeri, i nu räspundea nimic. Imprimarea bancnotelor inutile costase 60 milioane de

lei, de lei din 1920 care valorau Inca fiecare 25 de centime de aur... L-am rugat sä propun6 Bancii Nationale sà preia dansa biletele, sa 0ampileze i sa" se serveasea de ele pentru noile emisiuni. Banca Nationala era autonoma. Si pe vremea aceea nu s-ar fi putut gandi nimeni la m5suri dictatoriale, adic5 de constrangere. Am intervenit cu toat5 insistenta pe lang5 Guvernator, tr5ia Inca incapätanatul de Bibicescu, pe langa toti directorii... A fost in zadar; biletele au fost depuse in beciurile Ministerului de Finante, unde mai sunt i azi, iar Statul a rámas p5guba. de 60 de milioane lei... Banca Nationala ar fi putut cu atat mai u§or consimti s5 ia biletele lui Kiriacescu i sä gaseasca o modalitate pentru punerea lor in circulatie, cu cat situatia ei nu mai corespundea statutelor, sau mai exact circulatia ei nu mai corespundea conditiilor statutare de emisiune. intr-adev5r, tot aurul BAncii fusese trimis in timpul razboiului la Moscova, si

Sovietele se instapaniserä asupra lui, in a0eptarea regrarii chestiunii

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

123

Basarabiei i a armamentului, pe care dupg dezertarea trupelor ruseqti de pe frontul Moldovei, ni-1 insuOsem noi. in locul aurului, nu se afla in tezaurul B5ncii ca garantie pentru biletele in circulatie, decat o po1it5 reinnoit5 din 6 in 6 luni de calre Ministerul de Finance, polita in valoare de 5 miliarde lei aur (!!!). intampl5tor aceast5 po1it5 a ajuns la scadent:5 sub ministeriatul meu: e cea mai fonnidabil5 polka pe care am g5sit-o in viata mea, qi nu cred ca Rotschilzii sau Rockfellerii s5 fi semnat vreodat5 sub o asemenea sum5! Eu, bun pentru 5 miliarde aur, imi venea s5 rad! Ca act de colectie reproduc aci in facsimile acest document' rug pereche! Desigur c5 aq fi putut forta mina Balla Nationale cu bancnotele, amenintand-o c5 nu-i mai reinnoiesc polita de 5 miliarde, sau obligand-o la convertibilitatea leului in aur; inainte de a ruina Banca ar fi insemnat insA s5 ruinez Statul i s'a dAram ce mai fam'asese din edificiul nostru economic. Smecherii de la Banc5 qi-ar fi dat seams ea amenintarea mea nu era serioas5. Am incercat cu binele n-am vrut s5 incerc cu raul; s5-mi arunce piatra cine vrea. Am mai primit eu atatea, pe nedrept! Cu bonurile de Tezaur, haosul, pe care 1-am g5sit, qi neregulile, treceau orice inchipuire. Nu exista nici o contabilitate a acestor bonuri, si nici un act de evidenfd in care valoarea lor sd fie trecutd. Fiecare bon de Tezaur reprezenta o datorie a Statului roman, §i Statul roman recte Ministerul de Finante nu tia ce datora. in timpul fazboiului se trimiseser5 misiuni prin diferite fait pang in America, §i fiec5rei misiuni se incredintaser5 carnete de bonuri de Tezaur cu care pl5tea, bineinteles cu preturi enorm sporite, marfa pe care o cump5ra, fara si mai cear5 autorizatia Guvernului roman, sau s5 atepte r5spunsul acestuia in rarele cazuri in care o ceruse. Afacerea cu icrele din Japonia, cumpàrate ca s5 alimenteze Iapl pribegiei noastre gi care s-au stricat pe loc, e binecunoscuta dar nimeni n-a qtiut vreodat5 cate milioane au costat acele icre... Ceea ce se mai poate ierta in timp de r5zboi, e insa inadmisibil in timp de pace si totusi s-a continuat .yi dupd incheierea pdcii

cu remiterea carnetelor de bonuri de Tezaur celor care plecau peste graniki, sub cuvant c5 nu aveam acoperiri in str5inàtate qi c5 nu puteam face plati in alt5 form5. Pang qi c615toriile diplomatice se faceau tot cu bonuri de Tezaur. Angelescu mi-a marturisit ea' i Vaida plecase cu un carnet, ce fusese incredintat insotitorului säu Caius Brediceanu. I Anexa I.

www.dacoromanica.ro

124

CONSTANTIN ARGETOIANU

Am aflat mai tarziu, de Caius al nostru a plätise nu *tiu unde, o mask cu un bon de Tezaur... Ministerul nu putea contabiliza sumele astfel cheltuite, fiinda carnetele fuseser5 date in alb, adica numai formulare de bonuri, semnate insA in regul5 de cei ce aveau semnAtura Statului,

i

detinatorii le umpleau cu cifrele ce vreau,fiiiii a fie mdcar obligati sd raporteze Ministerului de Finante surnele astfel angajate! Ministerul de Finante nu putea in consecint5 §ti de ce sume era raspunzátor; o neglijenta de neiertat a fost Inca cd nu s-a inscris nici mdcar numele celor cdrora se incredintaserd carnetele, nici numdrul bonurilor date! Am oprit bineinteles toate aceste operatii, am anulat carnetele in mainile detentorilor lor, oricare ar fi fost ei, prin telegrarne date la toate oficiile noastre din strAin5tate, i am inceput s5 fac demersuri pentru inventarierea bonurilor in circulatie. Au trebuit doi ani de zile p5nA s5 se fac5 inventarul bonurilor noastre de Tezaur aflate in circulatie in lurnea intreag5. Am inceput operatia, dar in trei luni ce am putut face eu! Succesorul meu Titulescu a muncit din greu un an i jum5tate, fara sa poatA da de rostul tuturor bonurilor existente. Cand socoteala se con-

sidera srapitk iqeau altele la ivea15. Un tablou exact de toate angajamentele de plata ale Statului din cursul anilor 1917-1920 n-a putut fi desAvar§ith decal sub Vintil5 Bratianu. Cu acest prilej reaua credinta politicA a izbucnit Inca o data. Dqi, in afara de cele 3 luni ale lui Vaida (decembrie 1919 martie 1920), toate bonurile de Tezaur fusesera emise sub regim liberal sau liberaloid1, fratele Vintil5 a tipat ca din gura de arpe, i a invinuit pe predecesorii sai imediati de neregulile sàvdrOte de prietenii sAi...

Cu bonurile de Tezaur am avut i eu o istorie, dar cu totul pe alt plan; situatia dezastruoasä a incasarilor Statului rn-a silit i pe mine sA incerc o operatie anormal5 ca sA-mi procur pRinea de toate zilele. De ce

oare opozitia national45r5nist5 (care se vede cã uitase de mesele lui Vaida platite de Caius Brediceanu cu bonuri de Tezaur) a facut un tar5boi nemaipomenit in Camera pe aceasta chestiune, voi spune douà vorbe qi despre ea, far5 sa ma intind prea mult. Afacerea a fost lainurita in toate amanuntele ei prin raspunsul documentat pe care 1-am dat in Camera veninosului Madgearu. Cine caut5 amanunte asupra moravurilor noastre politice din leatul 1920, le poate gAsi in Dezbaterile Parlamen-

tare... I Sub Marghiloman, la Iaqi nu s-au emis asemenea bonuri, raporturile Romaniei cu ;kite furnizoare fiind tEdate.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

125

Averescu imi spusese a daca am nevoie de un om sigur, ca sa ma descurc la Finante, sa mA adresez unui domn Schuler, om de o cinste absolutA si foarte bogat, pentru care garanta el; puteam sA am toatA increderea. Generalul cunoscuse pe Schuler la Bacau pe timpul razboiului si se legase cu prietenie de dansul. Foarte bogat pe acea vreme, Schuler da fara sa numere la toate optrele sociale si de binefacere organizate de d-na Averescu. Cum s-a imbogatit Schuler nu stiu dupa cum nu stiu si pentru ce a pierdut cativa ani dupa razboi tot ce avea. Multi 1-au considerat pana la sfarsit ca un om cinstit dar nenorocos fi prea increzdtor in cei din fund lui altii 1-au tinut si 1-au calificat drept un escroc. Averescu ar fi pus maim in foc pentru el. Modul cum s-a purtat in afacerea bonurilor mele de Tezaur ar pleda in favoarea cinstei sale. Nu-1 cunosteam, nu-1 vazusem in viata mea, si chiar dui:A ce Averescu mi 1-a recomandat atat de calduros n-am facut apel la dansul. Dar a venit el la mine. intr-o zi, Averescu mi-a cerut la telefon sa primesc pe prietenul sau, cA6 are o propunere interesanta sA-mi faca. Averescu stia la ce ananghie de bani ma aflam, si se vede cA vorbise cu Schuler despre nevoile Tezaurului. Am primit pe frimisul primului ministru, care mi-a facut impresia unui om cumsecade, cu tot tipul sau ovreiesc foarte pronuntat. L-am vazut atunci pentru prima data. Schuler mi-a propus sa-i dau bonuri de Tezaur in valoare de 20 milioane lei pe care el se facea forte &A le plaseze in Anglia si sa ma acrediteze cu suma respectiva la o bailed' din Londra. Mi-a declarat ca era sigur de reusita operatiei, dar ca in cazul de neprevazut in care n-ar reusi, imi va aduce bonurile inapoi, si le vom anula. Operatia era cu totul neregulata din punctul de vedere al legii contabilitatii era Inca o incercare de imprumut, de expedient, fail baza legala. Dar cu casa goala cum eram, si fara nici o posibilitate de imprumut rapid pe caile legale, am avut slabiciunea sau Cada &A primesc propunerea ce mi se facea. Nu riscam nimic: aveam taloanele bonurilor si daca cumva Schuler n-ar fi realizat operatia in termenul de o luna convenit, puteam anula titlurile pe care i le incredintasem. Am vrut sa-mi iau garantii suplimentare si sa nu-mi iau singur raspunderea unei tentative pe o cale atat de anormala si pe care riumai situatia disperata a Visteriei Pub lice rn-a impins sa o primesc. M-am dus la Averescu si 1-am intrebat daca puteam sa ma incred in Schuler. Da" a pe garantia mea". Nu m-am multumit cu fost raspunsul generalului

www.dacoromanica.ro

126

CONSTANTIN ARGETOIANU

eat. Am cerut lui Averescu ca imputernicirea data lui Schuler pentru a plasa bonurile sd fie semnatd de diinsul si de mine, pe baza unui jurnal al Consiliului de Ministri. Averescu a primit numaideat, si asa s-a f5cut. Jurnalul Consiliului de Ministri era, in lipsa Parlamentului, maxim-ul de legalizare" pe care puteam sA-1 dau operatiei. Scurt: Schuler a plecat cu bonurile in Anglia, n-a putut sA le plaseze, s-a inapoiat cu ele si mi le-a restituit, cu opt zile int5rziere peste termenul convenit. Din aceast5 operatie avortatA, si recunosc 'Inca o data, neortodoxa, Statul nu a pägubit o centima. i Doamne, ce muzica s-a fcut cu afacerea Schuler! Despre miliardele irosite cu bonurile de Tezaur pe timul rAzboiului si indat5 dupA nu s-a spus o vorbA. Dar despre bonurile incredintate lui Schuler, si restituite de el fará nici o pagubA pentru Stat, s-au cutremurat peretii! S5pfamani de zile bestiile indrumate de Madgearu rn-au primit in CamerA cu urlete de Schuler, Schuler!" Ce le pAsa lor de bonuri si de Tezaur, trebuia doborât Argetoianu, cel mai puternic stfilp al Guvernului, ca sA se prabuseascA tot edificiul! Reputatia mea de cinste si fabdarea mea au fost insA mai solide cleat au crezut adversarii mei. Cu incetul toate s-au potolit. Cine-si mai aduce aminte de afacerea Schuler! Dac5 am pomenit-o aci, pe scurt, e ca s5 nu trec cu t5cere unul din cele mai dezagreabile incidente ale carierei mele politice si ca sA dau dovadA de nepArtinire: de vreme ce vorbesc de greselile altora, trebuie sA mArturisesc si pe ale mele... In aceste trei luni de ministeriat la Finante, am avut si primul contact cu comunismul, pe care 1-am intilnit in intreprinderile dependente de Departamentul meu: la fabrica de tutun de la Belvedere, la fabrica de chibrituri, la Imprimeria Statului... FarA sA intru in prea multe amAnunte, voi raporta aci cfiteva intamplari. Am povestit deja cA in ziva instalrii mele la Finante, am g5sit curtea Ministerului plinA de muncitori de la Belvedere, si ca. i-am impAcat cu vorbe bune. Tutungii s-au linistit pentru citeva sAptAm5ni, dar au ridicat capul cei de la chibrituri si dupA ei, apoi, s-au luat si cei de la tutun, si au inceput iar sA se agite. in fruntea Regiei Monopolurilor Statului se afla Nicu Teodorescul, omul cel mai bun si mai cumsecade, dar slab de ingeri si prin urmare cam fricos. in toate diminetile venea la mine, si intra in cabinetul meu cu vorbele: Nu merge, domnule minis1 Ajuns mai tarziu director general al Cailor Ferate si ministru la Industrie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

tru, nu merge..."

127

iar eu ii raspundeam regulat: Las5 domnule Teo-

dorescu, ea' o &à mearg5!"

Principala revendicare a muncitorilor era infiintarea unui soviet de lucr5tori in fiecare fabricä sub numele de comitet de control si indrumare al muncii". La inceput, impinsi de agentii comunisti, muncitorii ceruser5 ca acest comitet s5 aib5 sub controlul s5u toate chestiunile legate de contractul de munc5: salariile, orele de lucru, primirea sau concedierea luceatorilor. Mai tirziu o 15saser5 mai moale, si admiseserà o colaborare" intre comitetul pe care-1 propuneau si directia intreprinderii. Eu ii I5sasem s5 cear5, si nu ma grábeam cu ráspunsul; ca sd pun ordine, trebuia sd am si un inceput de dezordine... Cei de la fabrica de chibrituri, mai putini dar mai isteti, nu s-au multumit sà-mi trimita numai mie doleantele lor, si le-au inaintat si lui Averescu. Averescu si-a pus picioarele in ap5 calc15, a meditat douà zile si mi-a telefonat: Am gasit solutia, ca s5 linisim pe cei de la fabrica de chibrituri... hi trimnit pe Crainiceanul s5 ti-o spunà..." i a venit Cr5iniceanu cu solutia; era delicioasà, si zugräveste pe Averescu mai bine deck zece pagini de analiz5 psihologic5. Generalul imi propunea s5 nu primesc sovietul de lucr5tori, dar s5 numesc unul de lucrdtoare, deoarece femeile sunt bune gospodine, in mdsurd sd propunci reforme utile in legdturd cu problonele igienice a cdror solutie se impunea... Crainiceanu mi-a adus si o fituic5 cu o schema" de comitet feminin, scrisa de mfina generalului, in care nu se omisese nici o atributie de gospodarie", nici chiar controlul closetelor!! Am rugat pe Cr5iniceanu s5 multumeasc5 din partea mea generalului pentru pretioasa sa colaborare, si 1-am asigurat c5 ma" voi gandi serios la concretizarea sugestiilor sale. Nu rn-am multumit ins5 cu atit; am luat telefonul si am multumit si direct lui Averescu, felicitandu-1 pentru ingenioasa sa idee. Nu-i asa?" mi-a faspuns, incSntat, dictatorul, din ce151alt capat al firului. L-am rugat insa sa ma lase sa solutionez eu singur problemele dependente de Departamentul meu, c5ci altfel ne puteam incurca. Multumit ca-i aprobasem ideea", Averescu mi-a fagaduit tot ce am vrut, si

s-a tinut de cuvint: ',Ana la srarsitul guvernarii noastre nu s-a mai amestecat in actiunea mea impotriva comunistilor, mai intai la Finante, apoi la Interne. 1 Fiul generalului. $eful de cabinet al lui Averescu.

www.dacoromanica.ro

128

CONSTANTIN ARGETOIANU

Bineinteles câ am aruncat fituica lui Averescu la cos, si ea n-am admis nici un fel de soviet, nici de dame nici de domni, atat la fabrica de chibrituri cat si la cea de tutun. Razveatirea mocnea insa, si lucratorii impinsi de instigatorii lor, au hotarat sa treaca la manifestatii de violenta ca sa obtina satisfacerea doleantelor lor. Pe langa cererea infiintarii sovietelor, mai erau si altele, printre care unele drepte, dar pe care nu le rezolvasem in asteptarea unei solutii generale a intregului diferend. intr-o dimineata, pe la sfarsitul lui aprilie, s-a spart in fine buba, si s-a spart asa cum o doream eu. Abia sosisem la Minister, si Nicu Teodores-

cu a intrat ca de obicei in cabinetul meu, dar de data asta era verde si insotit de Alexandrescu, directorul fabricii de la Belvedere. Domnule ministru, situatia e extrem de grava: lucratorii de la Belvedere s-au pus in greva si ameninta sa navaleasca in birouri... Am inchis portile si nu stiu cfita vreme functionarii nostri vor putea sa reziste... Trebuie numaidecat trimisa armata..." La Belvedere, cladirea administratiei da pe o curte despartita prin zid si grilaj de restul fabricii; doua porti marl si solide de fier inchideau aceasta curte. Portile fiind inchise mi-am dat seama Ca functionarii nu riscau deocamdata nimic, si am raspuns linistit iepurilor mei de subordonati: Sa incercam intai altfel; daca va fi nevoie de armata vom chema-o mai tarziu. Hai la fata locului &à vedem cum

stau lucrurile..."

Cum, domnule ministru, vreti sa mergeti acolo?"

Des igur..." Am ghicit ca dansii nici nu indraznisera &à se duca acolo, i ea' tot

prapadul pe care mi-1 povestisera le fusese comunicat la telefon de functionarii blocati in birouri, si tot atat de fricosi si de inspaimantati ca si dansii. M-am urcat in automobilul meu cu Teodorescu; Alexandrescu ne urma in masina Regiei. inainte de a paräsi Ministerul am pus sa se telefoneze la Belvedere Ca vine ministrul sd stea de vorbd cu lucrdtorii. Eram convins ca aceasta stire va linisti deocamdata chiar pe cei mai agitati; autoritatea unui ministru era inca mare pe vremea aceea si functia de sfetnic al Tronului nu fusese Inca terfelita printr-o continua devalorizare a titularilor Departamentelor, chiar a celor mai importante. Pe drum, Teodorescu ofta intr-una; facea cruci si ma intreba ca un copil: De ce mergem, domnule ministru? Sä n-o patim!" Domnule Teodorescu, eu ma duc, si n-am nici o teama, crede-ma; dar daca d-ta te temi, eu nu te silesc. Vrei sa oprim sa te cobori?" Nu, nu se

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

129

poate, nu v5 las, merg cu dvs!" Bietului om ii cl5ntaneau dintii in gurà. De atunci s-a mai ob4nuit el cu multe... Am ajuns in fine la Belvedere. Poarta curtii Economatului dinspre ora, de0 inchis5 i ea, era liber5. Masa muncitorilor se gasea dincolo de poarta a doua care da, in fata celei dintai, spre curtile Manufacturii. Poarta dintdi a fost deschis5 la sosirea noasträ, §i repede inchis5 dup5 noi: erau speriati, de la functionari pang la portar! Am coborfit din ma0n5, i m-am indreptat spre poarta cealalta. Toti muncitorii erau acolo: sute de capete stau lipite de gratii, ca fiarele de la rnenajerii in cu0ile

bor. Pe and ma apropiarn de ei, toate marfiielile au incetat, pe ici pe colo tamea câte un glas, dar f5r5 ecou; toll s-au descoperit la apropierea ?flea: am priceput intr-o clip5 situatia

nu aveam a face cu revolu-

tia, ci cu o masa de nenorociti manati de ativa agitatori. Ace§tia eliminati, cu restul ma intelegeam eu u§or... Am dat ordin SA se deschidä poarta; a trebuit s5 repet ordinul, c5ci cei care o pazeau se vedeau deja sf4iati de fiarele cu palaria in mfiná. In fine poarta s-a deschis i am

patruns singur in mijlocul revolutiei" cu un Buna ziva, copii!" la care, mai toti cei dimprejur au ráspuns prin S5 tralti, domnule ministru!" Au facut cerc in jurul meu 0 am inceput sä vorbim. Am inceput prin a le spune ca venisem in mijlocul lor s5 le ascult plangerile i si le fac dreptate dar am adaugat c5 ceea ce faceau nu era frumos. Cum s5 stau eu de vorb5 cu oameni care amenintau 0 nuli vedeau de trea&V Cum s5 stau de vorb5 cu sute de in0 deodatà? Mi se ceruse sä aduc armata; a4 fi putut sa o fac §i sA-i cur* cu mitralierele, dar n-am vrut, fiindc5 ca reprezentant al generalului Averescu, omul poporului (!!!) eram prietenul lor i sigur ea ma puteam intelege cu ei prietene§te. Pe and vorbeam, auzearn din toate p5rtile: Aa e, ap e!" Vadit, oamenii nu erau r5i, nici rau intentionati; ii scoseserà din fire agentii comuni0i, 0 nu 0iau nici ei pe unde sa scoatä cámap. indat5 ce am sirntit partida c4tigat5, rn-am dedat la cfiteva glume: oamenii au inceput sa rfida, §i din acel moment am fost stapan pe situatie... M-am inteles repede cu cei din jurul meu, s5 numeasea o delegatie care sa vie la Minister s5 stea de vorb5 cu mine i am incheiat cerand tuturor s5 mearga la ateliere sä reia lucrul. Mergem, mergem, s'a VI dea Dumnezeu bine!" Dup5 cinci minute nu mai era unul in fata gratiilor. Am pus s5 se deschid5 definitiv portile, i am intrat in biroul directorului s5 a0ept ca reluarea lucrului sa fie fapt indeplinit. Dupä zece minute mi s-a raportat ea' fiecare lucrätor i0 reluase lucrul, afarà de vreo zece-dou5zeci

www.dacoromanica.ro

130

CONSTANTIN ARGETOIANU

probabil agentii provocatori care, persistand s5 fac5 grev5, p5r5siser5 fabrica. Am dispus sa fie imediat eliminati §i s5 li se interzic5 intrarea in Manufactur5, iar pentru m5suri1e care urmau sa fie luate, am rugat pe Teodorescu si pe Alexandrescu s5 vie calre searà la mine, dup5 ce vor fi constituit o lista a tuturor elementelor nesupuse si provocatoare, fie b5rbati, fie femei... ImbArb5tati, cei doi directori nu mai stiau cum s5 se scuze in fata mea de pusilanimitatea pe care o ar5taser5 si s5 ma felicite de repezeala cu care descurcasem o situatie ce, lor li se pa-

ruse tragica. I-am rugat sä nu fac5 zel; sa nu puna pe list5, pentru exemplul de dat, oameni 135nuiti numai si susceptibili de indreptare. Mi-au fagaduit... Pan5 a doua zi totul a intrat in ordine Am eliminat vreo 20 de lucratori si lucr5toare care au fost evacuati pe data din locuintele fabricii, pe care le ocupau, si aceasta eliminare si evacuare fulgeratoare a vindecat pe toti ceilalti de once veleitate de razvratire. Am primit si delegatia lucfatorilor si dupa ce le-am acordat o serie de imbunatatiri justificate, i-am l5murit c5 fuseser5 victimele agentilor bolsevici, ca asa-zisele comitete cenite nu erau decal niste soviete deghizate si c5 niciodat5, sub nici o form5 si sub nici un pretext, nu le voi tolera. Am incheiat declarindu-le c5 (Nice luceator va fi dovedit ca afiliat unui comitet clandestin, sau se va pune in grev5, va fi imediat eliminat din fabric5 si nu va mai fi reprimit niciodat5. Elimin5rile si evacuarile f5cute s5 serveasca de dovad5 c5 pe aceste chestiuni nu glumim si nu exista iertare... Am procedat la celeasi eliminari si la fabrica de chibrituri. Provocatorii indepartati, turma s-a linistit, si toate s-au sfarsit cu bine. S-au sill:sit cu bine in fabricile Regiei, caci comunismul nu s-a dat asa de usor invins; si-a mutat numai activitatea pe alt teren.

Colaborarea noastra cu takistii a fost hotarat5 prin angajamentele luate de generalul Averescu fath de Take Ionescu. Eu unul, cum am spus-o deja, nu simteam nici o nevoie de asa ceva; nici un fel de colaborare cu alte grup5ri politice nu intra in planurile mele si m-a§ fi lipsit foarte bine de o tovarasie care mai mult ne incurca decfit ne ajuta. Desigur ca" prezenta lui Take Ionescu la Externe infatisa pentru noi o chezasie fat5 de democratiile occidentale atotputernice dar turma lui politica alchtuia o povara electoral5 greu de dus in spinare, chiar pentru o popularitate ca a lui Averescu. Pentru generalul nostru, Take Ionescu era ins5 Tabu" si mi-am dat searna ea nu era de clintit in hotararea lui.

www.dacoromanica.ro

MEM01211, 1919-1922

131

Voia omul s5-si pl5teasca datoria contractatA cu prilejul tentativei de asasinat moral savfir0t de Br5tianu in 1909 clip5 tragica in viata generalului, clipà in care Take Ionescu singur nu 1-a abandonat. Pe takisti, nu-i prea iubea nici Averescu, dar n-a avut ce face, c5ci Take n-a vrut sau n-a putut s5 se desfac5 de ciracii sal. Mkturisesc cA nici eu n-am insistat in cele din urrnA qi am lasat pe See` sá-si facä de cap. Se stinsese in mine orice vlagà, nu mai aveam nici o incredere in posibilitali politice mai inalte si Guvernul nostru mi se infatisa ca un sfarsit" searb5c1 al unui vis frumos, ce se n5ruise. Cu sau rarà Take, cu sau grä takisti, tot o ciorb5 de peste era... Am ar5tat ca.' la Afacerile Str 'dine, prezenta lui Take lonescu imi convenea si dintr-un punct de vedere personal, c5ci ma descarca de orice gild' i de orice nevoie de control in compartimentul extern al guvernarii noastre. Imi ajungea cel intern... Ca un cal de tramvai Take era minunat si avându-lcu noi in Guvern mai sc5pam si de intrig5Hile lui impotriva Guvernului, in tar5 si in strAinátate. N-am mai gent nici o opozitie la planul lui Averescu de colaborare si m-am marginit s5 impiedic, dup5 puterile mele, pe taki0i sa ne copleseasca. Toate au mers pe roate. Exista inc5 in acel moment, in toata Ora, o adevarata repulsie pentru oamenii fostelor particle ce tarnserà tara in dezastrele din 1916-1918, dar din toti, cei mai antipatici erau takistii, mult mai mult dee& liberalii. Organizatiile noastre nu voiau sa aud5 de prietenii conului Take pe listelelor lor de candidatur5, si ddrza lor opozitie mi-a inlesnit mult sarcina. Desi exilat la Finante, dar ca majordom" al partidului, generalul ma 15sase pe mine sa tratez cu seful conservatorilor chestiunea locurilor in Camera i in Senat. Take comisese imprudenta sa se inteleagà cu Averescu numai pe locurile din GuvernI, dupi alegeri, gra s5 se ocupe de problema electoralâ, ca s5 nu se iveascA greutati in calea portofoliului s5u de la Afacerile Stthine. Pentru dfinsul era ultima ocazie sa" ajung5 la atfit de rdvnitul Minister de Externe si s5-si incununeze astfel cariera de mare european. Sa se poticneasca la srarsitul drumului pe bolovanii unei meschine contabilit5ti electorale? Nici nu s-a gindit sau mai bine zis, dup5 maturi gandire a inlaturat din calea sa greut5ti care, Doamne fereste, ar fi putut s5 duc5 la o rupturà, cu pierderea afit de doritului portofoliu, drept consecing. 1 Se convenise ca dupit alegeri Take va primi Externele, Titulescu Finantele, si un conservator din ai lui Nicu Filipescu un al 3-lea portofoliu.

www.dacoromanica.ro

132

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cum ne-am insc5unat, am intrat in vorb5 cu Take si i-am propus s5 nu ne punem pe terenul unui num5r determinat de locuri, ci s51u5m judet cu judet i sà vedem unde putem caza partizani de-ai lui, fie la Ca-

mer5, fie la Senat. Take, care avea si el oroare de dificulfati a primit numaidecat. Nu 1-a impins s5 primeasc5 numai oroarea de dificult5ti, ci inc5 un alt motiv. Bizuit pe relaii1e lui din toate t5rile Europei, Take era convins c5 odat5 ministru de externe va scrie in istoria Romaniei o pagin5 atat de glorioas5 incat se va impune ca ministru permanent al afacerilor str5ine; sub toate Guvernele. Intr-o asemenea ipotez5, partidul" (si vai de el ce mai ram5sese) devenea un lest de care ar fi fost incfintat sá se scape. Asa stand lucnirile, p5rea c5 ne vom intelege de minune. Si ne-am fi inteles, dacA Take n-ar fi fost Take, adic5 un om slab incapabil sà reziste la o ratoial5 sau o rug5minte. Ii asaltau de dimineata 1)&15 seara toti r5suflatii lui, si el, luat de scurt fag5duia la toti. F5g5duia s5 intervin5, caci atat putea, i singura lui n5dejde de salvare eram eu. Planuisem sá-i dau in tot vreo 20 de locuri i ma munceam sä i le g5sesc, c5ci nu era usor. In s5pt5mana Pastelor, am lipsit trei zile din Bucuresti; m-am dus la Breasta s5 ma odihnesc i s5 nu mai aud de nevoile de la Finante si de

alegeri. A doua zi dup5 sosirea mea la tali, Averescu care trecea prin Craiova in drum spre Severin, m-a rugat prin telefon sä yin la gara, caci avea s5-mi cornunice ceva: Stii cä am terminat cu Take, i-am dat 90 de locuri..." Parc5 rn-a traznit Dumnezeu. Am replicat imediat: Nu se poate. Mai 'filth este o imposibilitate de fapt; de o lun5 m5 c5znesc sa-i gäsesc 20 de locuri si nu ajung; niciuna din organizatiile noastre nu primeste takisti pe Iistá. Al doilea ar fi o prostie, eaci am da lui Take o baza parlamentar5 impotriva noastr5 si ne-am crea dificult5ti mari in Camera si in Senat. Al treilea constat o adanc5 jignire pentru mine: rn-ai insarcinat cu aceste tratative si in mijlocul lor, peste capul meu, transezi chestiunea in cinci minute, rata sä asculti in prealabil si 15muririle mele te rog sa primesti demisia mea..." Averescu a intarziat trenul ca sá ma impace; a facut pe naivul, mi-a spus cä Take-1 asigurase c5 tot cam acesta era num5rul mandatelor acordat si de mine, ea b5tuse palma numai cu rezerva consimcimantului meu si a incheiat: D-ta sosesti la Bucuresti inaintea mea, vezi pe Take ci aranjeazci lucrurile cum vrei d-ta..." M-arn luminat pe loc: c5zusem in curs5. Siretenia lui Averescu era insondabilà. Ca s5 scape de Take si s5 para prietenos fat5 de

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

133

dansul, ii acordase numaidecat numarul de locuri cerut, hear& Si ma asmuta asupra lui si sa pung ponosul refuzului in spinarea mea. Intalnirea din gara Craiova n-a avut alt scop. Fusese o lupta intre doi sireti: Take profitase de absenta mea ca &à pacaleasca pe general, dar generalul, si mai siret dee& dansul, il pacalise el. Fata de mine insa, purtarea lui Take nu putea fi calif-ice:a deck cu o vorba urata. Ce sä ma cert cu el; am hotarat sa-lpedepsesc si sa-i reduc locurile la jumatate. Abia inapoiat la Bucuresti m-am dus la dansul, si cu surasul pe buze, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, i-am facut urmatoarea expunere: Iubite coane Take, Averescu mi-a comunicat limita superioard a locurilor ce-ti revin in Parlament. Am examinat situatia toata noaptea, pe baza raporturilor primite din toate judetele si nu gasesc pentru d-ta dec.& 11 locuri, unul pentru d-ta si 10 pentru prietenii d-tale..." Cum? Cum? Zece locuri, dar iti bati joc de mine... Eu i eu rn-am inteles cu Averescu, si rn-am inteles cu Averescu..." mai temeinic, te rog sa crezi...", a fost raspunsul meu. Nervos, Take cutreiera cabinetul sail de lucru, se tragea de must* si repeta intr-una: Zece locuri, zece locuri dar asta nu se poate, e o rusine pentru mine..." Nu, coane Take, nu e o rusine, e o liberare. D-ta vezi-ti de Ministerul de Externe, fi partizanii, lasa-i in voia lui Dumnezeu si pe maim mea..." Evocarea Ministerului de Externe I-a linistit, si din 90, a ramas cu 10 locuri, plus al lui... A doua zi mi-a dat lista candidatilor sai pentru cele 10 locuri, si din acestia zece, rn-am incurcat cu doi, spre norocul lor. Convinsesem pe Take sa-i plasez unde voi putea, cu conditia sd-i scot pe toti. Teodor Emandi, fostul meu coleg de lupta de la Iasi si Bibi Negulescu, un imbecil, dar profesor universitar in calitatea lor de mari ambitiosi politici n-au vrut sa candideze decat, cel dintai la Barlad si cel de-al doilea la Tulcea, fiefurile" lor electorale. Din intamplare in fruntea acestor douà judete aveam doi nebuni, la Tutova pe Georgescu-Barlad, si la Tulcea pe Jenica Atanasiu, doi artagosi care turbau cum dau cu ochii de un takist. N-a fost posibil sä obtinem de la dansii inscrierea celor doi takisti pe liste. A intervenit Averescu, degeaba. Oamenii au declarat ca prefera sa demisioneze dee& sa se supung. Ne era cu neputinta sä dezorganizam doua judete in ajun de alegeri, si am oferit orice alt loc, si lui Negulescu si lui Emandi. Dar si ei s-au incapatanat, asa incat au lamas pe dinafara, si in locul lor, Take ne-a dat pe Mimi Plesnilä si nu

www.dacoromanica.ro

134

CONSTANTIN ARGETOIANU

mai Siu pe cine. Cum a fost numit insl in fruntea Ministerului de Externe, a crezut c5 datora o compensatie credincioSlor sai prieteni: pe Teodor Emandi 1-a numit ministru la Belgrad, qi pe Bibi Negulescu judeckor la Curtea Permanentà de Arbitraj de la Haga, cu 7 1/2 milioa-

ne lei leafa, pe an! Dacg nu s-ar fi incapatanat Georgescu-Barlad

i

Atanasiu, cei doi domni ar fi fost deputati cat a tinut Guvernul Averescu, qi nimeni n-ar mai fi vorbit de ei. Aw s-au infruptat" douà decenii din bugetul tarn romfineSi, qi din al Societ5tii Natiunilor gi au devenit personalitati internationale!" Norocul lor! Bietul Take! Filip Lahovari pe care-1 numisem secretar al delegatiei noastre la Geneva mi-a povestit cum a fost ales in septembrie onorabilul Bibi. Ministrul nostru de externe ii pusese candidatura, se socotise chit" prin aceast5 propunere qi plecase la Aix-les-Bains, eaci sesiunea se terminase la S.D.N. qi nu mai fam5seser5 dec.& voturile, care, pe Take nu-1 interesau. Dup5 inchidere, Filip Lahovari s-a dus la Aix s5 raporteze efului s'au cele intamplate. Când i-a spus c5 Bibi fusese

ales, Take a sarit de pe scaun: Cum se poate! Dar nu e posibil!" Bine", a replicat Lahovari, dar n-ati pus dvs. candidatura lui?" Am pus-o, desigur, dar nu ca sa lie ales, e un dobitoc, ne va face de ruSne! Vai! Vai!" Take intreg, in aceast5 replica! Pe Mimi Plesnila I-am pus s5 candideze la... Orwva, cu o conditie: sa nu pun5 piciorul in circumscriptia sa electoral5! Mimi Plesnil5 nu era prost, nu era nici antipatic, dar era ap de urit Inc& speria femeile, i imi era frica s5 nu-1 ia banatenii drept piaz5 rea! Take a ras,

Plesnil5 s-a ofensat, dar a fost ales... Mai tarziu, dup5 insistentele coanei Adina, Take 1-a numit ministru la Helsingfors. Plesni15 avea o reputatie bine stabilita de secatura, qi cfind ni 1-a propus, in Consiliul de MiniSri, pentru postul nou creat, Titulescu s-a pus pe ris, cu hohote, qi Take s-a facut row ca un rac, de ruSne. Nimeni n-a zis nimic

cunoSeam noi toti dedesubturile gi Siam ca Adina voise s5 plaseze un om de cas5" i s5 scape totodata de el, caci o speria, cand se intorcea pe innoptate de la vizite. Take inghitise ruSnea, dar nu o mistuise, c5ci in public impresia numirii fusese deplorabilà. Cateva luni mai tarziu, Take venea aproape in fiecare s5ptaman5 la Consiliu cu un raport al lui Plesnil5: Stiti, c5 nu e ap prost cum cred unii, ascultati ce Ski interesante ne trimite despre Moscova!". Si ne citea patru fete pline de potenurile" ce circulau prin cancelariile Legatiilor din Hels ingfors ...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

135

Bietul Take! 0 fi facut el multe boac5ne si multe prostii in viata lui, dar le-a platit toate prin ate 1-a facut s5 sufere Titulescu in acel Minister Averescu. Pe Titulescu, Take-1 considera ca un fiu sufletesc, si cum Dumnezeu nu-i dedese copii, isi revarsase asupra lui toat5 dragostea parinteasca. il manca din ochi, ii admira toate insusirile si nu vedea nici un defect. Take punea mai presus de tot inteligenta si talentul oratoric si so-

cotea pe Titulescu ca cel mai inteligent si mai eloquent roman. Desi avea marl insusiri morale, printre care budatatea si fidelitatea fata de prieteni, Take nu punea pret pe ele, si de altminteri, pada" in 1920, Titulescu nu-i dedese nici o dezam5gire pe aceasta latur5. Desigur c5, cu talentele sale, cu abilitatea sa si cu totala sa lips5 de scrupule, Titulescu ar fi ajuns §i far5 sprijin dar nu e mai putin adev5rat c5 Take i-a inlesnit calea si 1-a impins de umeri, in cariera lui politic5. Cea mai elementarà pudoare sufleteasca ar fi cerut de la Titulescu cel putin recunostint5 pentru nem5rginita dragoste pe care protectorul sal i-o ar5tase pan5 atunci, in clipele in care incepuse s5 se zbat5 sub calcaiul nemilos al tan5rului parvenit. Dar Titulescu nu era nurnai un om fafa' coaie dar si un om rar5 inim5. L-am v5zut rar5 o lacrim5 la moartea mamei sale, refuzand s5 o vad5 in ultimele ei ceasuri si dup5 ce incetase din viat5, sub pretext c5 boala si moartea erau cele dou6 lucruri cu

care nu se putea imp5ca, si desi venisem la el sà-i aduc un cuvant de mfingiiere, rn-a rugat s5 vorbim de altceva. De notat c5 nu era certat cu r5posata, cum s-ar putea crede si c5-mi spusese in mai multe randuri c5 mum5-sa era singura fiint5 pe p5mant, pe care o iubea... Mi-am dat seama indat5 dup5 intrarea lui Titulescu in Ministerul Averescu, in iulie, de schimbarea sentimentelor sale fat5 de Take. L5murirea complect5 a avut loc in casa lui de la osea, cu prilejul unei lungi si excelente mese pe care am luat-o impreuna, numai in doi. Dupa o zi nàbusitoare, cum sunt zilele de varà in Bucuresti, convenisem s5 cin5m impreun5 la r5coare, ca s5 st5m de vorb5". A venit s5 ma ia la Minister pe la ora 8 1/2 si sub pretext c5 nicaleri nu puteatn fi mai in liniste (nevast5-sa era plecatà nu stiu unde), m-a dus la el acasà. Acolo

pretindea el, pe lângà alte bun5t5ti ne astepta un Bourgogne de derriere les fagots", o Fine-Champagne cum nu mai gustasem si o suculent5 Havana. i asa a si fost. In timpul mesei am vorbit de multe, iar la cafea (un filtru dumnezeiesc, pricepea omul sä tfaiasc5) a adus-o despre Take Ionescu. Un ceas si jum5tate a tinut sa-mi explice, cu o formidabilà verv5, trebuie sa o recunosc, cat iubea el pe Take §i cat il

www.dacoromanica.ro

136

CONSTANTIN ARGETOIANU

admira. Dupa ce mi-a enumerat fara mild, toate insusirile pe care seful ski nu le avea atribuindu-i-le insä cu insistenta pe toate, mi-a insirat prilejurile pe care Take le avusese in lunga lui carier5 de a se installs& ni pe situatie" si la care renuntase numai din bunatate, ca sa nu supere sau sa jigneasca pe altii... M5, nu sti cum il iubesc eu pe omul 5sta, e de zahar, dar cine 1-a cunoscut numai in tarà n-a cunoscut nimic. Pe Take trebuie sa-1 vezi in strainatate acolo e la largul lui. S5-1 vezi, la o masa, stii, cu vedete maxi, ma, la o masa mare, la Paris, de pilda cu un maresal la dreapta stapanei casei, cu ambasadori, cu cardinali, cu Madame de Noailles. In asa o sindrofie, lui bietul Take ii vine rândul, natural, cam pe la coada mesei. Ei bine, crezi cà vorbeste maresalul, ambasadorul, cardinalul sau doamna de Noailles? Doamne fereste! Ii turuie gura numai lui Take, nu mai lasa pe nimeni sa puna o vorba, si ii da inainte cu melodiosul accent pe care-1 cunosti... II est epatant, mon cher! ... Toata lumea intreaba cine e, si fiindca nimeni nu stie, tot felul de legende se nasc in jurul lui... M5, tu nu-ti dai seama cat il iubesc eu pe Take, ma, asta e om! Dar la Londra sa-1 vezi! S5-1 vezi in mijlocul oamenilor din City: ma, el nu pricepe nimic din treburile lor; ei nu pricep nimic din ce spune el, in englezeasca lui speciala. Nu e nimic: toti bancherii din Londra sunt convinsi c5 au a face cu un mare financiar care nu se explic5 bine! Ma, ii face mart pe toti!"... Si dupa doua minute de facere: Ma, nimeni nu stie cat il iubesc eu pe Take fi nu o gie nici el! "...

Mi-a mai povestit si altele, si dupa ce mi-a dovedit astfel cat il iubea pe Take a inceput sa vorbeasca de sotia sefului si sa-mi explice pentru ce nu o putea suferi. Fiindc5 era proasta si parvenita, fiindca isi batea joc de barbatu-sau si de prietenii lui, fiindca se amesteca in toate si le incurca pe toate intr-un cuvant fiindca era nenorocirea iubitului sau Take... Si da-i, si d5-i. Am aflat astfel ea' d-na Titulescu si d-na Take Ionescu erau la cutite, ca ajunsesera sa nu se mai vad5, si ca nu se mai injurau deck prin telefon... Cadeam din pod! Crezusem pang atunci ca Take Ionescu si Titulescu erau ca dou5 degete ale aceleiasi maini, si-mi dam deodata seama ca rosturile dintre ei se stricasera rau. Cat am mai stat cu dansii in Guvern mi s-a parut totusi ca prapastia era mai mult o crapatura de suprafata, provocata de rivalitatea cucoanelor. Mult mai tarziu mi-am lamurit resortul adanc si ascuns care a impins pe Titulescu ca intr-o vrajmasie fara crutare impotriva tatalui sau spiritual. N-au fost cucoanele; a fost

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

137

ambitia lui Titulescu de a juca un rol european, de a fi exponentul autorizat, fi singurul exponent al Romaniei peste granit5. Prinsese gust de po1itic5 externä pe vremea pribegiei sale in Paris (1918-1919) ai toate str5duintele sale tindeau sA mute hipertrofiata sa personalitate de pe modesta scen5 balcanick pe care debutase, pe scenele cele mari din Apus. Temperament qi suflet de vedet5", nu se imp5ca cu o activitate de subordine i se muncea deja in 1920 sä ajung5 la rolurile internationale qi s5 se amestece in politica mondiala. Romania trebuia sä-i serveasc5 numai de trambulin5 qi s5-1 arunce in sferele superioare in care se hofarau destinele lumii... In realizarea planului sAu, Take Ionescu era ins5 un mare obstacol, caci in cercurile diriguitoare din Occident, omul reprezentativ al Romfiniei era Take, fi nu era loc pentru doi. Trebuia s5 curete" pe Take, ca sA ajung5 el. Dac5 ar fi qtiut cA rivalul s5u trebuia s5 moarà atat de repede, e probabil câ 1-ar fi asat in pace, ba s-ar fi mentinut chiar pada' la sraqit, in relatiile sale cu fostul s5u protector, pe linia pe care o urmase pan5 in 1918, linie caracterizat5 prin adevdratd dragoste gi supunere... in qedintele Consiliului de Miniqtri, raporturile dintre Titulescu qi Take au mers tot acrindu-se, ca s5 ajung5 repede la explozii care mirau pe cei neinitiati. Orice spunea Take, Titulescu lua imediat cuvantul si-I contrazicea, qi uneori o facea intr-un mod atat de artAgos incat trebuia

ssa intervida Averescu ca s5 impace lucrurile. Cearta incepea chiar inainte sa se deschid5 qedinta, cum intra nebunul in sari. Deqi eram in iulie, de0 era cald de asudam cu toii, Titulescu venea cu blana pe el, ai tremurand se wza la gura sobei, stranganduli genunchii in brate. Ne uitam la el ca la o bazaconie, dar Take se enerva, eaci se socotea faspunz5tor moralmente de ciracul" lui, qi-1 lua de brat ca s5-1 indeparteze de soba rece. Titulescu se zburluia, se punea s5 tipe qi sa protesteze, cearta astfel inceputa tinea pada' la sfarqitul qedintei. Take suferea

adanc de atitudinea lui Titulicä" al lui, dar nu riposta niciodat5 la obrAzniciile sale. 0 scen5 a fost penibil5 intre toate, in primavara anului '21, in toiul discutiei amendamentelor reformei agrare, la Camera. Cu prilejul nu mai tiu cárui articol, Take venise la Camera i sustinuse un amendament in favoarea proprietarilor stráini, ca sa-i pun5 pe picior de egalitate cu romanii. Camera primise f5r5 simpatie amendamentul; democratii" 11 combatuserk i majoritatea nu-1 votasera decal dup5 o avantat5 cuvantare a ministrului nostru de externe, care pledase cu caldur5 qi cu abundenta de argumente juridice. Titulescu nu fusese pre-

www.dacoromanica.ro

138

CONSTANTIN ARGETOIANU

zent la edirità, dar a doua zi in Consiliul de Min4tri a cerut cuvantul i a comlAtut amendamentul lui Take cu o violent:a' care ne-a inmarmurit.

V5zand ca intreg Consiliul ii era ostil, s-a infuriat din ce in ce, si a incheiat rastindu-se catre p5rintele &au sufletesc si acuzandu-1 cd luase pat-ale ca sa" propuna amendamentul... In fata insultei, Take a ingalbenit, a inceput s5 tremure din buze, si a lasat sa" =15 nutnai aceste cuvinte: N-am nimic de raspuns domnului Titulescu. Cfind se va potoli, ii va fi sigur rusine de vorbele pe care le-a rostit..." Eram toti indignati. Stiam toti ca Take nu luase nici o para si a-1 pisasera ministrii straini sa treaca amendamentul. Ma pisaser5 si pe mine. Pana si Cudalbu, care nu putea suferi pe Take, a luat cuvântul, a aparat amendamentul si a blamat cu severitate atitudinea lui Titulescu. Nimeni a spus ministrul agriculturii n-are dreptul s5 banuiasc5 pe dl. Take Ionescu, si dl. Titulescu mai putin decat oricare din noi..." Averescu a cerut scuze lui Take pentru cele intamplate... Din acea zi s-a rupt si ultimul fir care mai lega pe Take de Titulescu. Cu Titulescu, cat a tinut Ministerul Averescu, n-am avut nici o fre-

catura. Am dus-o chiar atat de bine, Inca dupa aderea Guvernului nostru am scris si semnat in lndreptarea un vibrant si elogios articol asupra lui. Articol care 1-a incantat, dar pentru care nu mi-a trimis sau spus nici dou5 vorbe de multumire... Imi aduc aminte ca in toamna lui 1920 1-am scos dintr-un greu buclue, in care se incurcase la Senat, si care era sa ne provoace o criz5 ministeriala Legile lui fmanciare, destul de indraznete si pe baza carora urma sa-si echilibreze bugetul pe anul urmator, trecuser5 cu greu prin Camera, dar trecusera, in urma unui formidabil discurs de trei ceasuri. Trei ceasuri tinuse Titulescu Camera sub farmecul incontestabilului sari talent, cu toata ariditatea subiectului si cu toata plictiseala cifre-

lor... Peroratia mai ales impresionase adanc, cu culmile pe care se inaltaser5 dupa razboi nazuintele sufletelor noastre, pe cand patimile si egoismul interesat al catorva nu lasau omenirea sa se ridice din mlastini!" Adanc studiata in fata oglinzii, zile intregi, frumoasa bucata de bravura" a tasnit ca o irnprovizatie a momentului si a ars ca o flacara inimile celor neobisnuiti cu tainele meseriei... Dupa memorabila cuvantare, dupa ce Titulescu fusese pupat" pana si de fruntasii opozitiei, am parasit Camera cu Duca, pe care I-am luat in masina mea, cu Duca Inca tampit de virtuozitatea tipului, desi auzise zbarnaind o strun5 ce

era si a lui, desi cunostea si el ca nimeni altul toate trucurile" mese-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

139

riei. Lucru nostim: nici Duca, nici eu, cu toate ca nu trecuse mai mult de un sfert de ceas, n-am putut sa ne reamintim nimic din faimoasa peroratie, care impresionase atat... Numai spuma, a fost concluzia lui Duca dar ce spuma...!" Spuma e tot spurna.", am raspuns

eu, adica nimic..." La Senat treaba a mers insa mai greu. Problemele aduse cu atata verva in fata Camerei au ajuns r5suflate in fata maturului corp. Convinsi c5 nu va intalni marl greutati in calea lui, noi, ceilalti membri ai Guvernului, 1-am lasat pe Titulescu s5 se zbata singur cu senatorii, si ne-am vazut de rosturile noastre. Paranoicul socotise insä ca discursul ski de la Camera, cu rasunatorul lui succes, trebuise sa convinga si Senatul, cu atat mai mult cu cat majoritatea senatorilor venisera sä-1 asculte, si nu si-a mai dat osteneala sa castige" si simpatia maturului corp. Jignit in amorul sari propriu, zisul matur corp s-a razveatit impo-

triva globalului" si a cedulelor" si a hotarat sa tranteasca legea, si prin urmare si pe ministrul de finante. Presedintele Senatului dandu-si seam5 de catastrofa a suspendat sedinta si a venit repede cu Titulescu

la Camera, la mine... Scapa-ne...!" . M-am urcat cu ei in masina, si adunandu-rni oamenii la Senat grupuri-grupuri, cu mult5 greutate i-am convins sa voteze proiectele ministrului de fmante. Mi-a trebuit mai bine de trei ore ca sa scap pe Titu-

lescu de rusine si Guvernul de o criza. Bietul Titulica era fiert sa-i plangi de mila. Rar am vazut atata neputinta si atata lasitate... Titulescu nu putea infrunta nici o opozitie si cea mai mica impotrivire-1 dezgusta sa lupte mai departe. La Camera', atat printre membrii opozitiei cat si printre ai majoritatii, izbutise sa-si fac5 oarecare popularitate si se misca cu usurinta. Primirea rece, aproape glacialâ pe care

i-a facut-o Senatul, de la inceput, i-a paralizat mijloacele, si infrangerea fata de care s-a aflat in momentul votului scumpelor sale legi, 1-a indepartat definitiv de politica interna. Cred ca nu ma insel afirmand ca in acel moment precis s-a hotarat sa renunte pentru totdeauna la dansa si sa ia pe cea externa in brate...

Dupa frecaturile din timpul alegerilor, carora de altminteri Take Ionescu, hotarat sa paraseasca Romania pentru Europa, nu le-a dat mare importanta, raporturile mele cu fostul sef al conservatorilor au fost cat se poate de bune, pita aproape de srarsitul Guvernului Averescu. Prima ciocnire am avut-o in toamna anului 1921, pe la sfarsitul lui sep-

www.dacoromanica.ro

140

CONSTANTIN ARGETOIANU

tembrie sau inceputul lui octombrie. Take era in stfainkate qi interimatul Externelor Ii luase Averescu. Cu cateva zile inainte de inapoierea lui Take, Ministerul de Externe a primit o comunicare radiofonic5 din partea Sovietelor, prin care ni se propunea o intelegere pe chestiunea Basarabiei. Moscova se declara gata s5 ne recunoasc5 alipirea tinutului dintre Nistru qi Prut dac5 la randul nostru recuno0eam 0i plate= Sovietelor sumele datorate drept cota-parte a Basarabiei i Datoria Public5 a Imperiului rusesc, ca i sumele ce reprezentau valoarea armamentului rusesc prehiat de noi i a bunurilor domeniale din provincia anexatà, bunuri intrate in patrimoniul Statului roman. Averescu rn-a chemat numaidecat gi mi-a cerut pkerea mea. Ca qi dansul am fost pentru primirea propunerilor sovietice, i am socotit c5 puteam face un mare pas inainte in raporturile noastre cu puternicul vecin din räskit. Din deferent5 pentru Take Ionescu, Averescu n-a vrut ins5 s5 dea el r5spunsu1 cuvenit Moscovei, i 1-a amanat pentru dou5-trei zile ca s5-1 dea ministrul de externe. Nici Averescu nici eu nu ne puteam inchipui c5 Take va refuza s stea de vorb5 cu rusii... Din nefericire aqa a fost. Take a skit ca ars i a declarat c5 ar fi un act de trädare fat5 de Franca i de Anglia s5 1u5m contact cu bo4evicii; cu Moscova nu puteam trata decat prin Paris i Londra... Averescu, sustinut de mine, s-a opus din r5sputeri acestui punct de vedere: a fost prima spartur5 in prietenia gene-

ralului pentru Take qi primul semn al crizei" pe care acesta, de data asta in intelegere cu Brkianu §i cu Regele, ne-o pregkea... Sigur de sprijinul st5panilor sal, Take a mers pang la dernisie; ca sa evite pr5bugirea imediatal a Guvemului, Averescu a primit sugestia Regelui de a supune cazul la arbitrajul lui Brkianu, coborand astfel prima treapt5 de

la inaltimile pe care se socotea st5pan... Bineinteles Brkianu a dat dreptate lui Take Ionescu, convins i el cá Basarabia ne era mai bine asigurata prin omnipotenta franco-britanic5 decat prin consimt5mantu1 Sovietelor revolutionare i nerecunoscute de Manic Puteri dar mai ales ca s loveasc5 in Averescu a ckui succesiune se pregkea sä o ia. Nu qtiu ce s-ar fi intamplat in 1940 dac5 Rusia ar fi consfintit in 1921 alipi-

rea Basarabiei la patria-mamä, dar in tot cazul situatia noastrà interI La constituirca Guvernului Averescu, Regele a primit cu o strambdtura din nas propunerea unei colaboräri cu Take Ionescu; dupA un an i jumätate de guvernare 0 de lucratura bratienistä, Regele socotea prezenia lui Take in Guvernul Averescu ca indispensabilii.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

141

nationala ar fi fost alta in 1940 daca n-am fi refuzat in 1921 mana ce ni s-a intins... Numai cei initiati in secretele culiselor noastre politice au cunoscut acest demers sovietic. Take lonescu a murit dupg cateva luni, iar Bra-

tianu qi Regele Ferdinand au facut tot ce au putut, mai tarziu, ca sä tearga din pasivul lor marea grepala de care s-au facut vinovati. Dar repet, frecaturi personale cu Take Ionescu n-am avut in cursul

colaborarii noastre din 1920/1921, pana la criza finalá a guvernarii noastre. Chiar pe chestiunea Basarabiei, neintelegerea a fost intre Averescu qi el; in aceasta chestiune eu am lucrat fara succes de altminteri mai mult indirect. Frecaturi, daca pot intrebuinta aceasta expresie, am avut insa in mai multe randuri cu gratioasa sa sotie Adina, caci prea se vara unde nu-i fierbea oala i prea era botoasa. Sarmanul Take o iubea ca un prost, era sub papuc, qi suferea adanc toate nazbatiile ei. De cfite ori o puneam cu botul pe labe printr-un cu-

Vint mai taios, de cite ori ma certam cu ea, ma impacam repede de mila lid. Se supara dansa qi varsa Mead, dar cu toate cusururile pe care le infatip, era fata buna i vechea noastra prietenie din 1917 tot mai làsase urme in raporturile dintre noi. Scena cea mai grava a avut loc intre noi, cu prilejul vizitei mareplului Joffre, in 1920 daca nu ma in§el.

Aceasta vizita nu mi-a lasat de altminteri nici o =inure glorioasà. Cele cateva zile pe care le-am petrecut cu paqnicul invingator de pe Marna mi-au dovedit o data mai mult cat de oarba e soarta qi cat de precara e gloria militara. Mi-au revenit atunci in memorie cuvintele lui Take Ionescu de la Ia0: A trebuit sa vie razboiul asta ca sa ne dam seama cat de pro0i sunt generalii... toti!" Cu opt zile inainte de a sosi marealul am fost preveniti ca va merge la Mar4e0i sd decoreze armele cetdrii cu Legiunea de Onoare", in amintirea eroicei rezistente din 1917. Guvernul francez confunda Maramtii cu Verdunul... Biata urbe" Maramti nu era insa o cetate ci o simpla comuna ruralâ fail sterna de decorat gi nu contribuise prin ea insdyi intru nimic la glorioasele zile din 1917. Atentia Guvernului francez era totu0 magulitoare i a trebuit sa fac in putinele zile ce-mi stau inainte toaleta" glorioasei cetdfi. Printr-un decret-lege am ridicat comuna rurala Inca pe jumatate ruinata la rangul de comuna urbana, i-am alcatuit o sterna (Sfantul Gheorghe cu piciorul pe balaurul invins, dui:4 cate-mi reamintesc) brodata pe o perinal de catifea ro0e 0 am alca-

www.dacoromanica.ro

142

CONSTANTIN ARGETOIANU

tuit programul serb5rii, cu Uri drum pe cat de scurt posibil prin urbe, si mai prelungit prin vechile transee dimprejur, aproape Inca intacte... Ca s5 fac placere Elizei Sutu, Egeria lui Averescu, am numit primar, adic5 presedinte al comisiei interimare pe Georges Negroponte, proprietarul local, care si-a petrecut cu acest prilej cea mai frumoasa zi a vietii sale. Negroponte, om cumsecade si b5iat bun, era certat cu cuvantul si nu era in stare s5 citeascI un discurs, darmite s5-1 compun5. Din fericire pentru el, nici Joffre nu era un orator. Au inganat si unul si altul cateva

cuvinte, Negroponte s-a rosit ca un rac, Joffre a eascat de i s-a rupt gura si totul a fost gata. Adica n-a fost totul gata, c5ci a mai urmat decorarea lui Negroponte, dupa o lunk tot cu Legiunea de Onoare... Pe tata Joffre 1-am skb5torit la Bucuresti printr-o receptie solemnä la Parlament si printr-un banchet monstru in sala Teatrului National. Un banchet la care au luat parte peste o mie de persoane, din toate partidele politice. Mese le erau asezate jos in sa15, iar jur imprejur din loje coconetul regimului si alt5 serie de invitati, priveau si s-au delectat apoi cu discursurile. Receptia parlamentarà a avut loc in sala Camerei, uncle s-au adunat deputatii si senatorii. S-a vorbit in numele Parlamentului, in numele Guvemului, si a vorbit si Joffre. Vai! Din desfasurarea acestor receptii voi insemna aci dou5 anecdote, dou5 intampläri de care s-a f5cut mult haz atunci. La banchet m5 aflam asezat in fata Ducelui de Amalfi, ministrul Spaniei si lang5 dansul sta Cudalbu, ministrul domeniilor. Amalfi, Duce recent, c5satorit cu o femeie desteapt5, de mare familie, dar o gur5 spurcat5 cum n-am mai v5zut Amalfi era un natarau si vorbea intr-una. Se lansase intr-o conferint5 ca sa ne dovedeasc5 ca Romania si Spania erau douä t5ri iden-

tice, ba aproape ca Romania era mai interesantà decal Spania, din punct de vedere istoric. Nimic nu ma plictiseste mai mult decat platitudinea si prostia. Ca sa o tai scurt, 1-am intrerupt: La similitude des deux pays va en effet trés loin"

si uitandu-m6 la Cudalbu

vous

avez le duc d'Albe et nous avons le Cudalb (cul d'Albe...)!" 0 formulä precis5 care m5sura toate raporturile... estetice, intre cele douà tari! Formula mea a avut un succes nebun! A doua intamplare a fost prilejuità de cuvantarea presedintelui Senatului in sedinta de la Camera. Bietul general Coanda; un orator in genul lui Negroponte si el; desi Eyi citea fituica, de cate ori urma sa citeasca Marechal Joffre" il lua

gura pe dinainte si zicea Marechal Foch". Eram in spatele lui. La a doua gresea15, i-am dat un pumn in spate: Ah, pardon, le Marechal www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

143

Joffre!" A gre§it de 4 ori, §i de fiecare data a prirnit un purnn in spate. Cand a venit pentru a 5-a oara nurnele lui Joffre, s-a intors &are mine ca sa evite pumnul §i mi-a strigat in fata: Monsieur le Maréchal Joffre!" Capul celor care ascultau, nu-1 voi uita niciodatal Numai Joffre n-a bagat nimic de seama: inchisese ochii de la inceputul cuvantarii lui Coanda §i n-a auzit nimic, fiindca dormea in picioare precurn caii. Dar sa revenim la prietena mea Adina. Pe langa mesele oficiale, Averescu a oferit §i un dejun intim lui Joffre, la Capp, sus intr-un salon. Eram vreo 12 persoane. Din Guvern, era insa numai Take cu sotia 0 eu. Nu §tiu ce rn-a apucat, eram in toane, §i tot timpul mesei mi-am batut joc de Adina, cu duh §i rautate. Lipsita de replica, biata fata n-a spus nimic, dar la cafea s-a pus pe plans... Parra seara ne-am impacat, 0 cum peste cateva zile a plecat in strainatate, rn-am gandit sa ma duc la gara cu o cutie de bomboane, sa ne impacarn de tot. Vad §i acum scena: pe peron, Take, Mimi Plesnila §i cativa oameni de casa. Adina, rurnenä, eleganta si glorioasa se urcase deja in vagon, §i de la fereastra i§i imbärbata sclavii franti de durere. Ajunsesem la timp. Dup5 dou5 minute trenul a plecat, §i cand Take i§i mai agita palaria, Adina a lasat sa cada, amenintanduli sotul cu degetul: Et surtout, Take, n'oubliez pas

ma redaction, n'est-ce pas?" Oui, de telegraphier a Beneg oui..." a inganat bietul Take, iar ecoul repeta tot mai salb, pe urma trenului care se indeparta: ... ma redaction, n'este-ce pas?" Take mi-a steam mina jenat. lar Iancovici, cu care am plecat, mi-a povestit ca la Paris, pe vremea pribegiei, Take il insarcinase sa se Oita ca scaiul dupa ea, sa nu spuna prostii!

Biata Adina! Nu era proasta, dar era ceea ce francezul nume§te sotte", qi avea formule minunate, de te intrebai cum le gasea. 1mi reamintesc dou5, §i le dau aci, caci prea sunt frumoase. Dupa ce pusese

la cale Mica Intelegere, Take s-a dus pentru 24 de ore la Belgrad sa semneze pactul. Pe vremea aceea mini§trii de externe nu zburau Inca, §i cal5toria cu trenul de la Bucure§ti la Belgrad era nesfar§ita §i obositoare. Adina nu s-a lasat insà, si s-a agatat de sotul eil. Modesta §i atat de curnpanita d-n5 Averescu intreband-o la inapoiere cum de s-a hotàrat la atata tevatura pentru o atat de scurta petrecere pe malul Savei, Egeria noastra i-a dat urmatorul raspuns, demn sa fie sapat in piatra: J'ai accompagne Take dans toutes les capitales de l'Europe je ne I Asa s-a inaugurat tristut obicei al ministrilor de externe din Mica Intelegere sä-si care nevestele cu ei in vizitele tor oficiale.

www.dacoromanica.ro

144

CONSTANTIN ARGETOIANU

pouvais mettre Belgrade en état d'infériorite". Cativa ani mai tarziu, murise Take, Jouvenel trecand prin Bucuresti a omis sa-i depunA o cart5. Adina s-a plans ministrului Frantei cu aceste cuvinte: Que voulez vous, monsieur de Jouvenel ignore les usages. Pour tous les &rangers

de marque passent par Bucarest, c'est la couronne forcee au Soldat Inconnu et la carte a madame Take Ionesco!..." Avea de altminteri si Take formulele lui, dar ale lui erau formule de om destept. Cand s-a pr5busit Banca NatiuniiI, Nicu Ghica-Cománesti a venit la mine disperat s5-1 scap. L-am incredintat ca voi face tot ce voi putea, dar c5 cheia situatiei era in mana ministrului de finante. Titulescu era in strainatate, qi la Finante era interimar Take Ionescu. Nicu Ghica fink certat cu el, rn-a rugat sa-i vorbesc eu. M-arn dus la Take qi i-am expus chestiunea. Cine e jidanul lui?" Cum nu pricepeam, mi-a lärnurit c5 in fiecare banc5 e un ovrei care conduce institutia. La randul meu i-am 15murit c5 la Banca Natiunii nu erau ovrei, qi ea' banca era condus5 de genialul Stoian zis b5ncuta" (fiindc5 inainte de razboi pleda la Judecatorie pentru 50 de bani) si mai zis si stropitoare" (fiindea

i§i scuipa cand vorbea interlocutorii). Cum?" a exclamat Take lin boier mare ca Ghica vrea siffacci banc5 si n-are un jidan? E pierdut...!" Ce a mai fost §i cu Ghica si cu Banca Natiunii! Ghica era inc5p5tanat qi prost si-1 incalecase cu totul Stoian. Profitand de dezechilibrul postbelic, escrocul nimerise cateva afeceri si actiunile Bäncii Natiunii se urcaser5 vertiginos. Dou5-trei afaceri proaste au determinat insa tot atat de repede peabusirea. Ghica, cocotat de Stoian presedinte al consiliului de administratie, fusese convins c5 tot ce zboar5 se mananca, si ademenit de catre aventurier srarsise prin a se crede chiar un cap financiar. Cat am fost ministru de finante, in 1920, a venit in fiecare dimineata sà-mi dea sfaturi... Pentru bietul om, desteptarea a fost brusc5. Nu a fost at5t de afectat de banii pe care-i pierdea in afacere cat atins in

megalomania si in snobismul lui si prâbusirea prestigiului sail 1-a determinat desigur la actul tragic pe care 1-a sávarsit. Se infatisa peste granita ca mare financiar si determinase pe mai multi igofi si printi intre care pe Sixt de Bourbon si pe Conte le de Beam s5 cumpere ' hi toamna anului 1921.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

145

pachete serioase de actiuni de-ale 135ncii, si nu mai indraznea sä dea ochi cu ei. Take s-a purtat in aceast5 afacere ca om de inim5. Desi nu putea suferi pe Ghica-Comänesti, edecul lui Marghiloman, a convocat imediat pe conduc5torii B5ncii Nationale si le-a cerut tot concursul. Banca National5 a studiat vreo &ma' säpfamani situatia si s-a declarat gata sA salveze Banca Natiunii cu conditia ca Ghica-Comeinesti sei-i remitd polite personale in valoare de 30 milioane lei. Era o solutie nesperat5 pentru prietenul meu, a c5rui avere enorm5 nu s-ar fi resimtit de acest sacrificiu. Asa a judecat si dansul si a venit la mine sa-mi multumeasca, cu vie emotie. Ne-am str5ns m5na, si am socotit drama incheiatà. Spre stupefactia mea, prefectul politiei Nicoleanu a venit a doua zi la amiaza sa-mi anunte ea Ghica s-a sinucis, in casa cumnatului sail generalul Leon Mavrocordat, tragandu-si un glonte in gur5... Ce s-a int5mplat, n-am putut niciodat5 bine 16muri. Mi s-a spus ca ar fi fost o scen5 penibil5 intre el si tatal s5u, care 1-a invinuit c5-si ruineaza copiiiI, si i-a cerut s5 nu dea politele... Cat era de absurd5 aceast5 hot5rare, o dovedeste faptul c5 dupà moartea lui, acesti copii au trebuit sa pl5teasc5, nu 30 de milioane ci 562, ca taxe succesorale... Sinuciderea era in familie: tat51 mare al lui Nicu Ghica s-a sinucis pe vremuri fiindcd se credea ruinat, iar tat51 &au s-a sinucis si el mai tarziu si s-au mai si-

nucis si altii... Sinuciderea lui Ghica a zdruncinat adanc societatea bucuresteana, dar s-au intamplat atatea de atunci, ca nimeni nu-si mai aduce aminte de ea...

---

I Trei la numar: doi bdieti idioti 0 o fatal tuberculoasti. 2 Marturisire facutd rule de Cancicov, avocatul familiei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IV-LEA

Lupta contra cornunistilor Organizarea celulelor comuniste Greve partiale Incercare de greva generala Teroristii Atentatul contra mea si atentatul de la Senat Afilierea la Moscova Despartirea dintre comunisti si socialisti Congresul din 8 mai Arestarea conducatorilor comunisti Reactia in Camera. o

Lupta contra comuni§tilor a fost principala mea preocupare la Ministerul de Interne, in anii 1920 §i 1921. Pericolul row luase proportii ingrijor5toare la inceputul anului 1920 §i schimbarea brusc5 de Guvern §i chemarea lui Averescu fusese determinat5 de spaima Regelui §i a lui Br5tianu fata de carenta Guvernului Vaida §i de fanteziile ministrului s5u de interne, Lupu. Regele i§i pusese, ca §i Beatianu, toata increderea in energia mea pentru curmarea r5ului. Planul celor doi cotoi era sirnplu §i urrnarea un indoit scop: s5 uzeze pe Averescu la Guvern, s5-i n5ruie popularitatea 0 s5 se serveasc5 de mine pentru restabilirea ordinei. Pentru mine planul lor era clar; 1-am primit, fiindc5 pe de o parte popularitatea lui Averescu imi devenise indiferentà, iar pe de alta am socotit ca o datorie de con§tihn5 Si opresc tara pe marginea pr5pastiei. Nu am intentia s5 fac aci istoricul arnanuntit al luptei cu comunismul. Ar cere un volurn, §i n-am nici rágazul nici poft5 sa lungesc aceste märturisiri deja prea lungi. Voi atinge in treacal numai principalele puncte, pentru a evoca cateva amintiri personale menite s5 arunce putin5 lumin5 asupra evenimentelor qi s5 dest5inuiasea unele dedesubturi. Dup5 ce rn-am desprtit de Averescu, generalul n-a ezitat SA-0 asume meritele starpirii comunismului. Adev5rul este cu totul altul. in aceast5 lupt5, Averescu n-a avut nici o initiativd si nici un rol. $iret cum era, §i ne§tiind cum se vor intoarce lucrurile, m-a lásat pe mine singur in fata räspunderii. S5 nu se uite simpatiile lui fata de mi§c5rile de stinga precum §i preocuparea de a nu-§i §tirbi popularitatea, picare o credea p5-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1919-1922

147

tuna *i in p5turile muncitoresti de la oraqe de*i, in realitate, era exclusiv ruralA. Trebuie ins5 s5 recunosc c5 n-a I-Scut nimic ca s5 mA stanjeneasc5; l5sandu-mi libertate *i initiativA complect5 mi-a pennis sA-mi duc sarcina la bun scapit. Posteritatea va judeca daca am I-Scut bine sau r5u. in primul caz nu cer nici o rAsplat5 postumA. in al doilea, sunt gata s5 plAtesc *i dup5 moarte... inscaunarea popularului general a fost primit5 de intreg poporul românesc cu atat entuziasm incSt curentul comunist a sc5zut de la sine in primele luni ale guvem5rii noastre. Nu mai era loc decat pentru curentul averescan, *i pan5 dup5 alegeri nici o alt5 mi*care n-a mai putut ridica capul. Sociali*tii *i comuni*tii, speriati de autoritatea omului cu sabia, au amutit *i nu *i-au revenit in fire decat dupa cfiteva luni, dup5 ce au putut constata CA sabia era de carton. Adic5 tocmai in vremea cand am preluat eu Ministerul de Interne. La inceput comuni*tii au stat in umbra', au impins inainte pe ap-zi*ii social-democrati" in frunte cu Moscovici, *i au incercat s5 se strecoare in public *i pe lâng5 autorit5ti sub firma partidului caruia se recunoscuse o existent5 legal'. In alegerile generale, comuni*tii *i socialiqtii candidaserS pe o singur5 listA social-democrate, careia, fatA de cov5r*itorul curent averescan *i de prefacuta adormire a activitAtii comuniste, nu i s-a dat destuld atenfie. i astfel, multumit5 reprezent5rii proportionale, s-au ales câtiva deputati pe listele social-democrate, care nu numai a nu fuseser5 prigonite dar fuseser5 chiar favorizate, in limitele posibilului, tocmai in vederea combaterii comunismului. Social-democratii se ar5taser5 intr-adev5r pana atunci adversari ireductibili ai ideilor comuniste. Se va pune intrebarea: cum au putut admite social-democratii, pe listele lor, candidati comuni*ti? Raspunsul nu poilte fi dat

cu precizie fiindc5 nu s-a putut niciodat5 stabili dacA conduc5torul social-democratilor, Moscovici a fost sincer sau a jucat teatru in opoziOa lui fata de comunism. Din experienta mea, a* trage mai mult concluzia cA a jucat teatru. Au fost ins5 printre frunta*ii social-democratilor qi adversari sinceri *i hot5rSti ai comunismului, *i au fAmas ca atare. Astfel au fost Flueraq, Jumanca, Gherman etc. in Ardeal qi Grigorovici in Bucovina. Peste Carpati, patima secular-A desp5rtea pe romani de unguri, *i ungurii din centrele muncitoresti find toti inscri*i la comuni*ti, un zid puternic a apArat pe romanii inscri*i in Partidul Social-De-

mocrat de once contaminare comunistA. Ei n-au admis pe listele lor nici un comunist bag fiindcA ii cuno*teau dar pe ele s-au stercurat

www.dacoromanica.ro

148

CONSTANTIN ARGETOIANU

comunisti din Vechiul Regat, pe care ardelenii crezându-i pe cuvant, i-au luat drept social-democrati. Si astfel s-au putut alege un Cristescu, un Stoiculescu, un Stanev etc.

De altminteri, in anii 1919, 1920 si 1921 chiar, in Vechiul Regat delimitarea nu era foarte neteda intre socialisti i comunisti. Teoretic despartiti (ba chiar invrajbiti dupa cate pretindeau ei), in practica fiecare grup avea interes sa lase oarecare confuzie sa domneasca. Comunistii stiau bine ca sub firma kr erau expusi la toate rigorile legii, si ca nu puteau scoate capul decat sub firma social-democrata. Iar social-democratii Ii dau seama la randul lor de forta de iradaiere a focarului de la Moscova, de dinamismul si de mijloacele de propaganda proprii comunismului i nadajduiau sa se poata servi intr-o zi de ele. Moscovici, increzut in capacitätile sale de intelectual, socotea pe Cristescu si consortii ca simple elemente de lupta pe care sa le manuiasca dupa plac. De fapt, 1-au incalecat Cristescu i ai lui, i cand s-a trezit a fost prea tarziu, caci s-a trezit in puscarie... Am spus cà inlocuirea lui Averescu la Interne prin mine a coincis cu redesteptarea activitatii comuniste, adormita de la venirea noastra la Guvem. In realitate n-a fost o simpla coincidenta, ci o hotarare serios chibzuita de catre smecheri, ca o consecinta a remanierii ministeriale. Plecarea lui Averescu din fruntea Internelor ii s-a parut ca le deschide un drum nou. In cele 3 luni cat am stat la Ministerul de Finante, eu le ap5rusem ca un om blajin, pasnic si de inteles. Rezolvasem conflictele de la Tutun si de la Chibrituri pe cale diplomatica" si cu toate c neclintit in fond, ma aratasem conciliant in formal Apoi eu nu eram general, si nu dispuneam de armata, ca Averescu. Si mai era Inca ceva: il stiau pe Averescu influentabil, ii stiau preocupat de popularitatea lui si inclinat prin fire spre utopiile de stanga in gandul kr un conflict intre mine si primul ministru n-ar fi fot prea greu de pus la cale, in folosul lor. In primele trei luni ale guvemarii noastre, agentii Moscovei incercasera sa saboteze,.intreprinderile Statului i sa creeze celule sovietice pe unde putusera. Incercarile de sovietizare a atelierelor Cailor Ferate, ale fabricilor de la Belvedere si de la Filaret dedesera gres. Fata de atitudinea noastra darza care zadarnicise eforturile unor actiuni izolate, conducatorii comunismului au schimbat metodele lor, odata cu plecarea generalului Averescu de la Interne, socotind probabil ca urmasul lui nu va fi in stare sa se opuna unei miscari mai generalizate.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

149

-

Conducatorii comunisti locali i agentii veniti din Rusia au decis astfel sa treaca de la revendicari" solicitate prin delegatii, la greve, insotite pe unde s-ar fi putut si de sabotaje. In 1920 mijloacele de rezistenta legale puse la dispozitia Guvernului, in luptele sociale, emu foarte reduse. Legi exceptionale pentru mentinerea ordinei publice nu existau; mobilizarea i trimiterea pe front nu mai puteau fi intrebuintate, ca pe vremea liberalilor, deoarece noi trecusem armata pe picior de pace si Averescu protestase destul (si prosteste) impotriva mentinerii ei pe picior de razboi. Ne ramanea starea de asediu, care ne-ar fi permis sa trimitem delictele impotriva ordinei publice in fata instantelor militare dar nici Averescu nici §i sa le judecarn astfel repede si cu severitate eu nu voiam sa inauguram guvernarea noastra prin proclamarea starii de asediu, cu atat mai putin cu cat nu se trecuse Inca nicaieri de la propaganda la fapte. N-am proclamat starea de asediu deck dupa cateva luni, dui:a ce comunistii savarsisera numeroase acte de sabotaj si delicte impotriva libertatii muncii. Dupa textele legilor, dreptul la greva exista Inca, desi marginit la intreprinderile particulare. Averescu trambitase atat respectul sau fata de legalitate incat comunistii erau convinsi ca prepusul generalului la Interne nu va indrazni sa se abata de la una din cele mai exploatate lozinci ale partidului nostru, pe vremea opozitiei. Pentru ca miscarea grevistä s duca la o tulburare sociala serioasa, agentii Moscovei si-au dat seama ca trebuia sa procedeze treptat, data fiind inexperienta muncitorimii romanesti in astfel de indeletniciri. S-a hotarfit sa se inceapa cu greve locale, pe unde se va putea, mai ales in intreprinderile particulare, lasandu-se ale Statului la urma. Aceste greve izolate trebuiau sa serveasca de scoalà, de manevre, pentru pregatirea unei greve generale proiectata pentru toarnna si instructiunile celulelor recomandau sa fie insotite pe cat posibil si de acte de sabotaj. Odata cu greva generala sau in preajma ei urmau &á se savarseasca §i acte de teroare, pentru a influenta opinia publica si a o face &à reactioneze impotriva Guvernului. Trei luni cat a stat in fruntea Ministerului de Interne generalul Averescu nu s-a preocupat de comunisi, convins cum era ea popularitatea lui era o pavaza suficienta impotriva oricarui pericol. Cand Ii raportam cele intamplate la Belvedere, la Chibrituri sau aiurea, ma intampina cu un suras sceptic si am povestit cum voise sa instaleze la Filaret un soviet de dame". Sub lipsa lui de supraveghere, celulele comuniste se

www.dacoromanica.ro

150

CONSTANTIN ARGETOIANU

intinseser5 pe tot cuprinsul rii, dar mai ales in centrele mari muncitore*ti, in Bucure*ti, pe valea Jiului *i in Banat Si se mai implantase propaganda cu succes in regiunile unde ungurii, bulgarii, rutenii *i ru*ii se aflau ins mase compacte adic5 la Cluj, in Cadrilater, in Bucovina *i in Basarabia. Cand am sosit eu la Ministerul de Interne, miwarea era pe roate *i a pornit. Mi-am dat seama de sarcina ce a/Asa pe umerii mei, *i am pornit *i eu la lupt5. Lupta a tinut un an, dar a fost incununat5 de un deplin succes. M5 m5gulesc cu acest succes, c5ci 1-am dobandit rar5 excese de brutalitate. Tara a fost curátat5 de comunism, care n-a mai ap5rut cleat

20 de ani mai tfirziu, importat din nou de la Moscova sub c5m4i1e verzi ale mi*c5rii legionare. Mareplul Antonescu a fost silit s5-1 inece in sange, *i n-a izbutit s5-1 distrug5 complect. In actiunea mea contra comunismului am gasit in Romulus Voinescu, directorul general al Sigurantei, in inspectorul Vintila Ionescu, in generalul Nicoleanu (prefect de politie), in generalul Margineanu (comandantul Corpului II Armata) qi in maiorul Cernat comisar regal, cei mai devotati qi iscusiti co laboratori. Greve le n-au inceput indat5. Cat mai ramasese din iunie *i Jima lui

iulie au fost folosite pentru lucfarile pregatitoare. Agenti comuni*ti se strecurau din fabric5 in fabric5, din atelier in atelier *i cautau sà putia la cale mai ales acte de sabotaj. De multe ori prost primii, erau dati afar5 sau pe mana politiei uneori ins5 reu*eau. Cloncanii de la centru pregateau pe de alta parte greva genera15, *i in acest scop c5utau colaborarea detnocratilor. Nu s-a tratat de la partid la partid, dar s-au luat contacte locale cu t5r5ni*tii, contacte ce n-au dus la nici un rezultat. Numai la Ploie*ti era s5 se fac5 intelegerea, dar 1)&15 in cele din urm5 nici aco-

lo nu s-a facut... Prin august au inceput primele greve. Unele au dat loc la agitatii premerg5toare, dar n-au izbutit. Astfel a fost la Atelierele C5ilor Ferate din Bucure*ti, unde luctitorii au ezitat 55 intre la lucru din cauzA c5 Ii s-a impus munca cu acord". Partial, s-au pus ins5 in grevg mecanicii de la C.F.R. Greva lor a fost repede potolig. Scurte greve au mai avut loc in august, septembrie *i octombrie prin unele ateliere din provincie, pe la exploat5rile societ5tilor de petrol (in aceasta categorie, cea mai serioas5 a fost greva mai*trilor-sondori de la Ochiuri Razvad, in Dambovita), prin diferite fabrici. S-au pus in grev5 i chelnerii de la Bac Su

qi bkbierii din Brapv... www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

151

Fabricile fiind bine pazite, acte de sabotaj n-au putut fi comise in aceasta perioad5 initialà; lucr5torii nu erau inc5 destul de mustruluiti si nu indr5zneau sa se compromit5 prea mult. La C5ile Ferate, unde mis-

carea gcuse adepti mai demult, si unde liniile nu puteau fi supravegheate pe intreg parcursul lor, s-au incercat si s-au reusit cdteva acte de sabotaj: sine au fost ridicate in diferite locuri dar din fericire stric5ciunile au fost descoperite la timp, si n-am avut accidente de deplorat. Intre timp, comitete clandestine hogrfiser5 o grev5 general5 pentru octombrie. Se conta mai ales pe greva transporturilor, cea mai eficace,

c5ci intreruperea comunicatiilor trebuia s5 tulbure adânc toata viata economic5 a t5rii. La C5ile Ferate si la Tramvaiele din Bucuresti, comunistii p5trunseser5 mai addnc si izbutiseed sa creeze celule bine organizate. La Ministerul de Interne eram in curent cu aproape toate uneltirile agentilor comunisti si cu proiectele ce se puneau la cale. Dou5 c5i ne erau deschise: s5 arest5m pe capete, s5 c5ut5m s5 z5d5rnicim incercarea de grev5 general5 inainte de izbucnirea ei sau s5 l5s5m miscarea sä meargá inainte, supraveghind-o i sa intervenim numai in momentul izbucnirii grevei sau dup5 faptul indeplinit si pe baza lui s5 1u5m m5suri radicale pentru starpirea thului. M-am hoar& pentru a doua cale, fiindc5 faptul indeplinit al proclarnarii grevei generale mg autoriza ssa cer proclamarea st5rii de asediu, gra' de care nu puteam face nimic. De la 1920 s-au intimplat atatea, s-au votat atitea legi exceptionale pentru mentinerea ordinei publice, s-a recurs la atatea acte samavolnice, pada si la ucideri gra' cea mai mica acoperire legal5, incdt cititorii care au trait aceste vremuri tulburi se vor mira de scrupulele mele. Dar in 1920 nu eram in 1942 (cand scriu aceste rdnduri) si opinia publicA n-ar fi priceput m5suri drastice in vederea unor intentii pe care interesatii le-ar fi negat si pe care nu le-as fi putut dovedi. Traiam Inca intr-o epoca de perfect5 legalitate, si nou5 celor din Partidul Poporului ne era mai putin permis decdt oricui sä calcam legile.

Am läsat deci pe conducatorii celulelor comuniste s5-si vadà de treaba lor, si eu cu ai mei ne-am vazut de a noastri. Fata de propaganda lor am pus o contrapropaganda la cale si am cautat sA desfac pe ascuns cdte se injghebau tot pe ascuns, rezervandu-mi dreptul sa apar pe fata in lupta in momentul in care comunistii vor trece de la intentii la fapte. Bineinteles c5 prin agentii Sigurantei eram zilnic tinut la curent de toa-

www.dacoromanica.ro

152

CONSTANTIN ARGETOIANU

te miscarile inamicului si aflasem astfel ca greva generalä fusese sorocità pentru mijlocul lui octombrie. Pe la inceputul acelei luni, domniile lor domnii Moscovici si Cristescul mi s-au infatisat la Minister si mi-au prezentat un memoriu continând revendicarile muncitorimii", rugandu-m5 s5-1 supun examin5rii Consiliului de Ministri, si dup5 examinare sa le dau räspunsul Guvernului. Domnii delegati ai muncitorimii imi vorbeau de sus politicos, cu deferent& dar de sus ca niste oameni constienti de importanta kr, si rn-au prevenit ca. in cazul in care raspunsul Guvernului nu va fi satisfacator, muncitorimea se va vedea silita s proclame greva generala. Pentru raspuns, mi-au dat chiar un termen scurt zece zile. Cu aceiasi calm am rugat pe onorabilii delegati sa-mi lase memoriul 5i le-am fagaduit ca-1 voi citi indatd ce voi avea vreme, yi cd voi vedea dacd este cazul sd-1 supun deliberdrilor Consiliului de Mblistri

Moscovici si Cristescu au fost mirati de indiferenta mea fata de amenintarea lor cu greva generala; se asteptasera cu totul la altceva, la o interventie de impaciuire, sau chiar si la amenintari dar la indiferent& nu. *mecherii au iesit de la mine cam buimaciti, caci destepti cum erau si-au dat seam5 primeam (aproape cu placere!) perspectiva unei greve generale... Adevarul era ca o doream. tiam ca propaganda comunista nu izbutise sa organizeze celule decal la Calle Ferate, c5 restul muncitorimii era mai mult sau mai putin recalcitrant& cà greva general5 nu va rezista de va fi proclamat5 primelor masuri de autoritate. Cu un cuvânt eram sigur de victorie... Memoriul Moscovici-Cristescu continea unele deziderate legitime, dar partea lui esentialá o constituiau revendicarile de control muncitoresc in toate intreprinderile particulare ca si in ale statului. Am dat o copie lui Averescu, care dup5 ce a citit-o a fost de acord cu mine sa nu-i dam nici o urnmre i sa ne pregatim in vederea dezlantuirii grevei. A fost i parerea lui cá trebuia sa lasam buba sa crape ca sa putem lua apoi toate masurile de vindecare. Informatiile mele, documentate asupra posibilitatilor" bandei ii linistisera complect.

La termenul fixat (era daca nu ma insel in ziva de 16 octombrie), domniile lor domnii Moscovici si Cristescu au venit la raspuns. tirile Cristescu intrerupt o cAlAtorie de studii"(!) ce facea la Viena, ca sA vinA sA-mi remità acest memoriu i sA asiste la proclamarea grevei generale...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

153

din ultirnele zile erau dezastruoase pentru razvfatiti. Aflasem c5 in afar5 de Calle Ferate (si Inca si acolo!), ideea grevei nu prinsese nic5ieri si c5, de va fi decisa, nu i se va supune nimeni cu entuziasm. Pentru cei de la Calle Ferate, aveam eu ac de cojocul lor: militarizarea iar pentru ceilalti eram sigur ca la aparitia primei baionete, se vor supune. Se vede c5 informatiile lui Moscovici si ale lui Cristescu corespundeau cu ale mele, caci de data asta n-au mai vorbit de sus: erau plouati! La intrebarea lor despre raspunsul Guvernului, am intampinat: Ah, da memoriul dvs., s5 ma iertati, dar am fost atat de ocupat, Inca n-am avut vrerne s5-1 citesc!" Ca si curn ar fi fost vorba de o afacere de nimic, r5facit5 printre altele, 1-am c5utat printre hartiile de pe biroul meu (unde-1 vfir5sem cu cateva momente inainte) si dup5 ce 1-am gasit, am adaugat: V5 promit ca-1 voi citi disear5..." Interlocutorii mei au facut un cap; veniser5 la tocmeala, si nu se asteptau s5 plece de la mine cu malnile goale... I-am rugat s5 vina a doua zi. V5 rugàrn domnule ministru, s'..i ne dati maine un räspuns definitiv, c5ci de nu, sau dac5 raspunsul nu va fi satisf5cator, nu VOW putea opii greva general5 s5 izbucneasca poimaine 18..." I-am asigurat ca le voi da un faspuns a doua zi si i-am rugat sd nu se ocupe de grevd, cdci ma' ocupam eu de ea! Din uit5turile lor am priceput Ca cistigasem partida...

A doua zi intre cei doi smecheri si mine conversatia a fost scurta dar savuroas5; rn-am jucat cu ei ca pisica cu soarecii. Cei doi muschetari au sosit la Minister cu totul deprimati; nu se mai vorbea in oras decat de grev5, sau mai bine zis de m5surile pregkite de Guvern impotriva grevistilor, de mitraliere, de tunuri, qi de cite alte bazaconii! Efectul fusese ins5 cel dorit de noi: adeziunile la grev5 se retiageau pe capete! Moscovici si Cristescu isi dau seamA c5 infrângerea va fi sigur5 si c5 reprimarea nu va fi nici macar sangeroasa ca s5 poata fi exploatata si eautau s5 iasä din incurcatufa amaiind greva. Pentru o amfinare insa, ca s5 nu-si piardà influenta asupra maselor, le tebuia dui:A toata g515gia pe care o f5cuser5 o cat de mic5 satisfactie din partea Guvernului pe tema revendicarilor sociale"... Cum au intrat in cabinetul meu le-am spus: Domnilor, am citit memoriul dvs.; e inadmisibil in fond si forma' nu-1 pot supune primului ministru si Guvernului... Nu va r5mane cleat sa faceti greva generala..." Domnule ministru, dar noi suntem gata sä discutam... Nu discut...

www.dacoromanica.ro

154

CONSTANTIN ARGETOIANIJ

Domnule ministru, dar noi ne-am multumi cu un minimum de revendicari... Nu discut..." Douà minute tacere... Moscovici: Domnule ministru, atunci ce e de facut? Greva, greva generala... Faceti greva! Dar domnule ministru, e o mare raspundere... Mi-o iau eu! Dar domnule ministru, noi ne-am multumi daca ne-ati promite ca. Guvernul va examina cu atentie doleantele noastre, i am amana greva... Nu promit nimic!" Alta tacere ...

Domnule ministru, promiteti-ne cel putin ca yeti examina dvs. revendicarile memoriului i cá le yeti discuta cu noi... Nu promit nimic. Nu voi discuta nimic! Faceti greva!" S-au sculat bietii oameni de pe scaune, i consternati s-au indreptat spre u0, declarand inainte de ali lua ziva buna: D-voastra ati voit-o! Va ramane toata raspunderear Ca am voit-o, nu! Ca azi o voiesc, da! in ce priveSe raspunderile, ne vom socoti noi, dar nu aici..." Si i-am lásat sä piece, pe ganduri, i amarati... in ziva de luni 18 octombrie s-a declarat greva, dar n-a izbutit sa fie generala. Cei care au aratat mai multi solidaritate au fost mecanicii i fochiSii de la Calle Ferate. Erau toti afiliati la asociatia lor profesionala

Locomotiva" a carei conducere se subordona curentelor comuniste, Inca din primavara. Greva mecanicilor a intrerupt circulatia trenurilor producand astfel oarecare tulburari in aprovizionarea ora4elor, mai ales in Bucurqti. In afara de calea ferata, greva n-a avut consecinte palpabile, caci in mai toate intreprinderile, atat industriale cat qi comerciale,

abtinerea de la munca sau de la servicii a fost cu totul partiala... A mers caruta mai greu, dar a mers. Daca n-ar fi fost intreruperea circulatiei trenurilor, am fi putut läsa greva sa cada de la sine, i sa procedam dupa falimentul ei la sanctiunile legale. Dar greva mecanicilor cefer4ti ne-a obligat sa intervenim. Chiar in ziva de 18 octombrie, unnatoarea Ordonantcr a fost semnata de generalul Averescu, ca *ef al Guvernului i de generalul R4canu, ca sef de resort:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

155

Pentru asigurarea circulatiei trenurilor, care a fost intrerupti prin pi-nisirea serviciului de cgtre controlorii de tractiune, mecanici si fochisti, compromitindu-se astfel aprovizionarea populatiei, serviciul de tractiune se va executa cu incepere chiar de azi, de cite regimentele de cgi ferate. in acest scop se vor lua urmgtoarele mgsuri: 1. TO controlorii de tractiune, mecanicii si fochistii din serviciul ciiilor ferate, care apartin contingentelor mobilizabile, indiferent de corpurile cgrora apartin, se vor prezenta conform art. 86 din regulamentul transporturilor militare combinat cu art. 186 din regulamentul asupra mobilizgrii armatei, in termen de 24 de ore, adicg ping marti 19 octombrie, ora 18, cei din Bucuresti la Regimentul 2 cgi ferate, cazarma Geniului, Cotroceni, iar cei din alte gamizoane la cercul de recrutare. 2. Toti controlorii de tractiune, mecanicii si fochistii, ping la etatea de 65 ani, adici acei care conform art. 6 din legea rechizitiei sunt rechizitionati ca specialisti, se vor prezenta Regimentului 2 cal ferate cazarma Geniului, Cotroceni, ping marti 19 curent, ora 18. 3. Acei care nu se vor prezenta in termenul aritat la nr. 1 si 2 vor fi ridicati cu forts publicfi si vor avea a-si da seams in fata instantelor Justitiei Militare de neexecutarea Ordonantei de fatfi. 4. Directia generalfi a C.F.R. va dispune a se face, in unire cu reprezentantii Justitiei, o cercertare amanuntiti pentru a se constata, prin procese-verbale, striciciunile eventual fgcute de acei care au pirisit serviciul. Se va constata in acelasi timp care au fost instigatorii acestei misciri contra legii. 5. Mgsurile din aceastg ordonanta nu se vor aplica acelora care ping maine magi 19 octombrie, ora 10 dimineata, se vor prezenta de bung voie la serviciul lor. 6. Autorititile politienesti vor lua cu ajutorul armatei mgsurile de ordine pentru a se evita orice act de agresiune din partea celor care au pirisit lucrul si vor persists in aceastg atitudine".

Oda fa cu aceastS ordonant:a s-a afipt pe toate zidurile urmatoarea Proclamatie: Cetiffeni, 0 ming de oameni lipsiti de constiintg, profitind cu intentii criminale de conditiile gele in care trgieste toatg lumea, imping din rgsputeri si pe toate cgile pe muncitori la greseli nesocotite. Acesti nerispunzatori au izbutit acum, rarg cauzg binecuvintati si ademeneascg pe mecanicii si pe fochistii de la Cid le Ferate ca si inceteze lucrul si si pgraseasca posturile. Uneltirea aceasta criminalg are ca scop si tulbure vials noastril economicg deja atilt de grea.

www.dacoromanica.ro

156

CONSTANTIN ARGETO IANII

Se intelege cii prin incetarea circulgrii trenurilor s-ar stanjeni nu numai transportul cglatorilor, dar si acela al proviziilor de hrang ceea ce inseamng o ingreunare si mai mare a conditiilor de trai ale populatiei. Aducand la cunostinta generalg acest fapt vinovat, pentru ca opinia publiea sà-1 infiereze astfel cum merits, se recomandi in acelasi timp a se pastra toatg linistea si increderea cid Guvernul va dispune, pe de o parte ca activitatea Callor Ferate sg nu inceteze si in putine zile sa fie readusfi la intensitatea de pang acum, iar pe de alta va lua masurile care se cuvin in contra acelora care vor sg lipseascg populatia de cele necesare existentei si sa produca dezordinea in tug. Presedintele Consiliului de Ministri, General Averescu"

Cea mai mare parte a grevistilor de la Caile Ferate si-au luat serviciul in ziva de 19 octombrie, la ora 10 dimineata si mai devreme. C5tiva inc5p5t5nati si mai excitati au asteptat pinä la ora 18 si s-au conformat ordinului de mobilizare si de rechizitie. In ziva de 20 octombrie, toate trenurile au circulat. La intreprinderile particulare, pe la birturi si prin práválii, grevistii s-au inapoiat, cu botul pe labe, la posturile lor.

Greva ratase. 0 nouà incercare trebuia ins5 sä fie prevenit5 prin sanctiuni aplicate sefilor de miscare (les meneurs), mai ales celor de la C5ile Ferate, c5ci acolo se infiltrase mai adanc propaganda comunistä, si greva serviciilor publice nefiind tolerat5 de lege, urmarile judiciare erau mai lesnicioase. Sanctiunile trebuiau Irma s5 fie aplicate repede si cu autoritate, dou5 scopuri ce nu puteau fi atinse pe calea procedurilor civile. Am convins pe Averescu s5 proclame starea de asediu in Bucurecti, ca sa pot sesiza Curtea Martiala cu reprimarea delictelor. Curtea Martiala la Bucuresti,

si cenzura in toat5 tara, pentru ca cele ce trebuiau sä urmeze sa nu poata fi rastalmacite si comentate in ziare ad-hoc tiparite in provincie. Averescu s-a Mat greu la inceput (tot chestiunea popu1arit5tii sale, pe care o mancasera deja porcii!), si a trebuit sä rog si pe Rege sä intervin5. Regele era de perfect acord cu mine, ba voia chiar starea de asediu intinsa peste toat5 tam, dar nu indraznea sa discute cu Averescu. In timiditatea lui, generalul ii zbirlea pielea si ii ingheta glasul... S-a hot5rat totusi! Capacitarea" Mosului a tinut douà zile, astfel Inc& decretul n-a apärut cleat la 21. octombrie. In Expunerea de motive, generalul a tinut sa' se insiste asupra faptului c5 starea de asediu avea mai mult un caracter preventiv, pentru impiedicarea unor eventuale si viitoare tulburari cleat unul retroactiv destinat s5 treac5 in competenta Justitiei

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

15 7

Militare delictele s5varsite. Multumit cA semnase esentialul, am admis far5 greutate aceast5 fis5 de consolatie... Un num5r de agitatori comunisti si pseudo-socialisti au fost imediat arestati si dati in judecata Curtii Martiale. In fruntea lor se &eau Ilie Moscovici si Socor, de la Adevdrul. Procesul a fost judecat in cursul lunii noimebrie, si in ziva de 9 decembrie Curtea Superioarà de Justitie Militark prezidat5 de generalul Brosteanu, a confirmat sentinta de con-

damnare a Sectiei a III-a a Curtii Martiale a Corpului II de Armat5. Condamnarile au fost intre 6 luni si 5 ani inchisoare. Prietenul meu Cristescu trecuse granita in ajunul proclam5rii grevei, si a sc5pat de ast5 dat5. A plätit el mai tarziu... Prima incercare de grev5 general5 dedese gres, si propaganda comunist5 pierduse prima b5talie pe care o indr5znise pe fat5. Nu era mai putin adevarat, c5 oamenii iesiser5 din transee, c5 lupta incepuse si c5

ziva de 18 octombrie insemna o data. Lupta incepuse, nu se sfarsise prin inflingerea grevei, acesta era adevarul, si zile din ce in ce mai grele ne asteptau o stiam cu totii, la Interne. Conduc5torii comunisti explicau insuccesul lor prin inexperienta inceputurilor si nu se gindeau o clip5 s5 se dea b5tuti. Ca sà-si intareasc5 celulele s-au hotar5t pe de o parte s5 gr5beasc5 afilierea lor la Internationala a III-a de la Moscova gest fat5 de care ezitaser5 pan5 atunci si s5 dea drumul teroristilor la c5teva atentate, ca sâ-i ia lumea in serios... Pierzand prilejul de tulbufari ce le-ar fi dat o grevA general5 reusità, si in asteptarea incuraj5rilor si intaririlor pe care le asteptau de la Moscova si pe care le negociau la Viena si la Varsovia cu agentii Kominternului.', agitatorii comunisti in special ovreii, bulgarii si rusnacii s-au hot5r5t sa" ia deocamdat5 calea atentatelor. Siguranta a putut sä dea de urma celor mai multe din ele (mai toate impotriva liniilor ferate), s5 le impiedice si s5 aresteze pe militantii b5nuiti. Printre agentii cei mai periculosi ne-a sc5pat totusi unul, un ovrei Goldstein, un ciung ce-si pierduse o mân5 probabil tot in manipularea explozivelor un om foarte periculos pe care mult5 vreme nu-1 putusem identifica, desi ii cunosteam ispr5vile. In lumea politiei era cunoscut ca omul cu carlig" fiindc5 in locul manii care-i lipsea adaptase un carlig de fier de care se servea cu o dib5cie nemaipomenit5. De dou5-trei ori, Siguranta a fost 1 0 delegatie plecase cu Cristescu in frunte din septembrie la Viena. Cristescu se inapoiase la Bucurqti i replecase in ajunul lui 18 octombrie...

www.dacoromanica.ro

158

CONSTANTIN ARGEMIANU

gata sa puna mana pe omul-carlig", dar de fiecare data i-a alunecat printre degete... Dupa atentatul de la Senat, n-a fost la politie decal un glas: Omul cu carlig"! inainte de a da lovitura de la Senat, Goldstein (cum am izbutit sa o stabilim mai tarziu) a incercat una impotriva... mea. Plecasem sa petrec ziva de 5 noimebrie cu muma-mea la Breasta, caci era ziva ei de naqtere. Plecasem din Bucuresti, insotit de qeful meu de cabinet Marcel Romanescu, cu trenul de ora 11 seara. Ne instalasem intr-un vechi vagon ministerial, cu o juniatate de ceas inainte de plecarea trenului, §i ne dezbracasem i ne culcasem, caci eram arnfindoi obositi de alergaturile zilei. Abia pornisem din Chitila, nici nu ieqisem bine din gala, *i am fost deOeptat printr-o formidabila explozie i trenul s-a oprit brusc... Vagonul meu fusese legat direct de locomotiva i o bomba facuse explozie intre tender i vagon distrugfind complect partea de dinainte a acestuia. Compartimentul meu, la celalalt cap al vagonului, ca i salonul din mijloc nu suferise. Romanescu se culcase tocmai in cabina de la capul vagonului dinspre locomotiva, qi adormise *i el dar cu toata puterea detunaturii, cu toate ca peretele cabinei sale din partea opusa patului se prabuOse, nu se desteptase, i de unde ma gandeam sa-1 gasesc mort, I-am gasit dortnind!!! A trebuit sa-1 zudui ca sa-1 de§tept.

Speriat, rn-a ihtrebat: Ce e?"

A explodat o bomba sub vagonul

nostru, i ai fost omorfit!" i-am raspuns rfizand. Explozia, din fericire, n-a facut nici o victima i singurul ei rezultat a fost o intarziere de doua ore, cat a trebuit ca sa se refaca trenul. Am trecut cu Romanescu intr-un vagon de clasä i am dormit mai departe pana la Craiova... Telefonic, am cerut la Bucuresti sa nu se dea nici o publicitate atentatului de la Chitila, a§a inc.& mai nimeni n-a §tiut de el. Am impus aceasta tacere pentru mai multe motive, intre altele fiindea nu voiam sä pun persoana mea inainte, dar mai ales in interesul urmaririlor. Nu voiam sa inscriu un succes zgomotos in bilantul teroriqtilor, care sa-i indemne la o recidiva cu once risc §i nu voiam nici ca presa sa-mi incurce firele cercetarilor prin indiscretiile gazetareqti obipuite. indata ce rn-am inapoiat la Bucuresti, colaboratorii mei de la Siguranta mi-au desemnat fara nici o ovaire pe omul cu carlig" ca autorul incercarii de la Chitila. Lovitura fusese bine chibzuita *i dovedea, pe langa complicitati sigure in lumea ceferista pentru aflarea zilei §i orei calatoriei melei precum *i a locului vagonului in compunerea trenului 1 Vagonul se comandase la Directia Ciiilor Ferate, tocmai din motive de sigurantri, abia in dimineala zilei plearii. Atentatorul meu a fost, cum se vede, repede prevenit.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

159

dar §i o competenta tehnic5 speciala pentru reglarea unei bombe cu intarziere, peste care s5 treac5 rotile locomotivei nevatamate §i sa nu explodeze cleat sub vagonul meu. Din cercetarile facute s-a putut determina c5 trenul nostru ie§ise din gara Chitila cu o vitez5 ceva mai redusk din cauza tonajului mai greu din acea seark ca cel obipuit. Daca ar fi mers cu viteza normala, explozia s-ar fi produs exact wide trebuia, sub mijlocul vagonului meu, iar nu la capatul dinainte, i pe jumatate intre vagon i tender... Siguranta nu se indoia c numai omul cu carlig", al carui nume nu-1 putuse inca identifica, era in stare sa construiasca §i sá a§eze o asemenea bomb5 §i sä obtin5 prin legaturile celulelor comuniste informatiile necesare pentru executarea atentatului. Pe omul cu carlig", nimeni de la Siguranta nu-1 intalnise nici nu-1 vazuse vreodata. Nu-1 tiau pe nume, §i nu-1 cuno§teau nici tovar4ii sal de idei, care toti, cati trecusera prin mainile politiei Ii desemnau prin

porecle: ciungul", omul cu carlig", roFovanul" etc. §i nu Siau nimic despre existenta lui §i despre locurile unde se ascundea. Nu se arata mai niciodata, lucra prin interpu0 i toti se temeau de el...

Ne-am dat seama cu totii cà atentatul de la Chitila era numai un prim gest al fiorosului terorist, §i c va mai incerca qi altele. Ne-am deschis ochii in patru, reteaua agentilor noWi s-a strans in jurul punctelor pe care cea mai upara banuiala le indica dar supravegherea cea mai incordata nu ne-a permis sa descoperim urma cea buna. Tot ce am putut afla, a fost ca omul cu carlig" nu era roman i ca, daca nu venise din Rusia avea in tot cazul cele mai stranse legaturi cu Moscova. Pe cand Siguranta dibuia astfel pe intuneric i se mangaia cu nadejdea cá prin masurile ce luase alte atentate nu mai erau de temut, a izbucnit bomba de la Senat... Acest atentat a fost organizat cu §i mai multa dibacie ca cel de la Chitila. Localul Camerei i al Senatului ca i localurile Ministerelor si ale marilor administratii, erau zilnic i migalos cercetate de echipe speciale compuse din oameni de incredere. La Camera *i la Senat se mai facea o inspectie inainte de edinte i posturi de paz5 erau wzate la toate intrarile. Cu toate acestea omul cu carlig" a izbutit sa se introduca in sala Senatului i s ascundal o bomba in dosul fotoliului prezidential, intr-o fereastra astupata qi acoperita printr-un covor... 1

A se vedea dares de semi a procesului lui Goldstein.

www.dacoromanica.ro

160

CONSTANTIN ARGETOIANU

Atentatul de la Senat a facut dupa cum se stie trei victime: episcopul Radu al Oradei (unit), ministrul Dimitrie Greceanu si senatorul Spirescu. Bietul Greceanu a fost victima unui concurs de circumstance care a dovedit ghina" lui speciala. Minitrii erau randuici in fiecare zi la Camera si la Senat, pentru deschiderea sedincei (caci sedincele Par lamentului nu se puteau deschide fara prezenta unui ministru) si in acea fatala zi Greceanu era de serviciu la Camera ci eu la Senat. Dejunasem impreuna la Athenee Palace, si dupa cafea plecasem amandoi in masina lui; Greceanu urma sa ma lase la Senat si sa mearga la Camera. Pe drum, m-a intrebat daca nu vreau sa schimbam, sa-1 las pe el la Senat, caci avea un proiect de lege in seccii, si voia sa-1 treaca. Am primit cu

placere, caci nimic nu ma chema in special intr-una sau in alta din Adunari. Am lasat pe Greceanu la Senat i rn-am dus la Camera... Fara aceasta nenorocita schimbare, pote ca a fi pierit eu, dar Greceanu desigur ar mai fi trait si azi. Cel insemnat de Dumnezeu nu poate sa scape insa de soarta sa... La doi psi de Greceanu, in momentul exploziei, se afla Gogu Valleanu, ministrul comunicatiilor si a scapat neatins: o coloana de zid, in fata lui a f5cut pavaza schijele au trecut la dreapta si la stanga si niciuna nu I-a nimerit... Ma aflam la Camera in sala ministrilor, nu se deschisese Inca sedinca, cand telefonul mi-a anuntat oribilul atentat. in cateva minute am fost la Senat unde am gasit lumea Inca tampita de cele intamplate... Aspectul hemiciclului era impresionant: fotelul prezidential in tandari,

biroul, tribuna, banca ministeriala i bancile prelatilor ciuruite de gloante, pe jos, zob cazut din tavan... Generalul Coanda (prezidentul), Greceanu si Spirescu, ranici fusesera ridicaci si dusi la spitale. in dreapta tribunei prezidenCiale, lungit, cadavraul episcopului Radu ucis pe loc. Dintr-o rana mare deschisä la gat, sub falca, curgea sange mult si se inchegase o balta rosie sub dansul... Pete de sange si pe locurile un-

de cazusera Greceanu si Spirescu. De Coanda mi s-a spus ca fusese mai usor rand_ Dupa o scurta conferinta cu Parchetul si cu Siguranta, m-am dus la Spitalul Colcei. Acolo am gasit pe Greceanu intr-un pat, galben ca ceara. Un scaun acoperit cu perine fusese culcat in spatele lui, ca sã poata sta ridicat si razemat, caci altfel nu putea respira. Gafaia, si vorbea cu greutate, sacadat... Ce sont les risques du métier..." mi-a suierat el cu greu, si respiratia lui facea un zgomot ca de foale. Chirurgii Ii spalasera rana, facusera cateva ligaturi, dar n-aveau mare incredere in ce facuse-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

161

rà nici mare n5dejde in a doua zi. Inima nu fusese atinsà, dar plámanul

fusese rupt... S-a mai c5znit bietul om 24 de ore, nu si-a pierdut un moment cunostinta, nici curajul si a murit ca un erou. Acest om rarà mari insusiri, dar de o impecabilâ tinuta, si-a tinut rangul" pang la sidrsit si a inchis ochii cu mare demnitate, cum a trait... De la patul lui Greceanu am trecut la al lui Spirescu. Desi greu ranit in piept si in abdomen, poate cg Spirescu ar fi sc5pat cu viat5 dac5 n-ar fi fost diabetic, dar asa cum era, a mai suferit c5teva zile (vreo opt dac5 nu m5 insel) si a murit si el...

Dup5 vizita la Coltea m-am dus la Sanatoriul Gerota s5 v5d pe Coanda. Mi se spusese cä ranile lui erau usoare (fusese intrucitva apàrat de spatele fotoliului s5u), cä putuse chiar pleca pe picioarele lui, sustinut numai de o parte si de alta. L-am gasit la Sanatoriu Inca pe ma-

sa de operatie. N-avea nici o ran5 mare, dar fusese ciuruit de 58 de schije mici, care-i f5cuserà 58 de r5ni, nu prea adânci, afarà de una care

pátrunsese in abdomen si ii retezase varful unui rinichi... Cu toat5 v5rsta lui inaintat5, cu toate cele 58 de r5ni pe care le primise Coand5 a rezistat perfect, si dui:a 6 sâpt5mani a iesit vindecat din Sanatoriu si a mai trait ani multi, in pline puteri, pinA I-a dobordt un cancer. Gerota I-a ingrij it admirabil, si n-a vrut sá primeasca nici o para, nici macar pentru intretinerea pacientului in Sanatoriu atitea s5ptAmini de zile. Guvernul hotarase s5 ia asupra sa toate spezele pentru cäutarea ranitilor. La Spitalul Coltea, când s-a aflat ca. Statul pl5teste" s-au sporit socotelile, pe care de altminteri le-am achitat farà &A ma tocmesc. La Gerota, mi s-a opus un refuz absolut, si profesorul mi-a declarat ca socotise de

datoria sa s5 ingrijeasc5 si s5 vindece MI5 nici o remunerare pe una din victimele talharilor care se ridicaser5 impotriva tuturor". Generalul Coanda r5m5sese ins5 adanc recunoscator lui Gerota si indata ce a putut iesi si umbla s-a dus la Regele Ferdinand si i-a cerut o decoratie pentru salvatorul s5u. Desi Regele si Regina fusesera gray ofensati la Iasi, in Camera lui Marghiloman, de doctorul Gerota, bun si uitator cum era, Ferdinand i-a acordat rug greutate placa Coroanei Romaniei (Mare ofiter). Regelui nu-i placeau vrajmásiile si era pentru dfinsul un prilej de imp5care cu un om cam träznit si art5gos, dar cinstit si cu mare vaz5 prin tineretul universitar. lincantat, Coanda s-a dus cu cutiuta la Gerota, dar acesta 1-a primit räu de tot, a declarat ca nu vrea sa primeasca nimic de la Rege si ca-i va trimite decoratia, pe care n-o ceruse, inapoi. Coanda, omul Regelui", care scapase de moarte sub

www.dacoromanica.ro

162

CONSTANTIN ARGETOIANU

cele 58 de schije ale bombei, era s5 moarg pe loc, la ideea acestui sacrilegiu. Dup5 lungi suplicatii, dup5 penibile discutii, generalul a obtinut de la incOp5tanatul adversar al Dinastiei &á nu inapoieze decoratia, sä o arunce intr-un sertar 5i sa" o uite... Bietul Coand5 mi-a povestit incidentul cu lacr5mile in ochi. Cum poate politica s5 orbeasc5 intru atat, un om a5a de cumsecade?" m5 intreba el. De5i batran, era nou in politic5, 5i nu pOtrunsese inca in tainele sufletelor pátima5e. in anii care au urmat, a mai vazut el 5i altele in materie de patim5... Camera a votat lui Greceanu 5i episcopului Radu' funeralii nationa-

le, 51 cu acest prilej s-a adaptat pentru prima oarä rotonda de jos a Ateneului pentru astfel de ceremonii. Acolo s-au desf55urat de la acea data inainte toate funeraliile nationale. Acolo s-a slujit prohodul 5i pentru Take Ionescu, 5i pentru Ionel Bratianu, 5i pentru Duca, i pentru Cálinescu... Pentru Greceanu 5i pentru Radu s-a facut o singurá slujb5, in fata celor dou5 sicrie, deqi unul continea r5m55itele unui ortodox 5i celalalt pe ale unui catolic-unit. Intr-un semicerc, in fata sicrielor, stau

unul lang5 altul, mitropolitul nostru 5i mitropolitul de la Blaj 5i la dreapta unuia 5i la stanga celuilalt se in5iraser5 episcopii ambelor confesiuni. in fata mortii §i in spaima anarhiei se facuse unirea celor dou5 biserici romane5ti...

Cateva zile dup5 atentatul de la Senat, Siguranta a putut in fine identifica pe omul cu cfirlig" in persoana ovreiului Goldstein, unul din cei mai periculo5i agenti comuni5ti ai Moscovei. Dar odat5 cu identificarea lui s-a aflat c5 trecuse Dun5rea pe la Giurgiu 5i se refugiase in Bulgaria. Primul gand a fost s5 cerem la Sofia urmarirea, arestarea i extr5darea lui. Dar Romulus Voinescu a fost de aka' parere cOci se temea de greut54ile extràdarii, date find raporturile noastre cu Bulgaria 5i posibilitatea calificarii crimei ca delict politic. Voinescu ne-a propus sä t5inuim descoperirea criminalului, mai exact descoperirea identitOtii sale, find convins CA Goldstein se va inapoia in Romania sd hicreze mai departe, indat5 ce va fi convins c5 politia noastrà nu este pe urma lui. Am primit propunerea lui Voinescu i am dat prin presä informatii false care tindeau 55 lini5teascS pe criminal 5i s5-1 fac5 sS cread5 CS cercetarile fuseseri indrumate pe o cale ce se indepOrta de dansul. In secret eram numai cativa; nu numai in Guvern, dar 5i la Ministerul de ' Senatorul Spirescu, cea de-a treia victimA a atentatului de la Senat a murit cAteva zile mai tarziu si inmormantarea lui modes* a avut toe tot pe socoteala Statului la biserica Sf. Gheorghe, unde am fost sortit eu sA tin cuvantarea in numele Guvemului.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

163

Interne nimeni n-a fost pus in confident& Numele lui Goldstein n-a fost pronuntat nici in fata generalului Averescu, nici in fata colaboratorilor mei obisnuiti din Minister. Am cerut tuturor ragaz, si am garantat primului ministru si colegilor mei c5 voi prinde pe asasin. Rabdarea noastra a fost pusa la grea incercare; Voinescu incepuse sa nu mai spere inapoierea lui Goldstein dar dui:4 vreo trei luni, dupa ce valva atentatului se potolise si opinia publica se agatase de alte chestiuni, intr-o bung zi Ciungul" a fost inhatat tot la Giurgiu, nu pe cale de pocainta, dar pe cale de intoarcere la campul lui de operatii... A fost o zi frumoasa pentru Voinescu. indata dupa arestarea sa, Goldstein a facut marturisiri complecte, a fost dat in judecata si dupa cum se stie a fost condamnat la munca silnica pe viata. Pe vremea aceea nu aveam Inca pedeapsa cu moarte...

Goldstein a murit dui:4 cativa ani in puscaria de la Doftana, de pneumonie. Cel putin asa s-a zis. Nici eu, nici Voinescu, care nu mai era in acel moment in fruntea Sigurantei, nu ducem r5spunderea mortii sale. Si la urma urmei nu e nici un p5cat daca mana omului a contribuit sa curme zilele unui astfel de päcatos care nu sovaise, el, sa ucida fiinte nevinovate, jertfindu-le unor eresuri utopice si stupide. Nazuinta de primenire morala si de schimbare a regimului nostru politic care insufletise lumea intreaga la Iasi dupa dezastrele din 1916 se irosise si se naruise definitiv dup5 neasteptata intorsatura a evenimentelor din sfarsitul anului 1918 si rechemarea lui Bratianu si a liberalilor la putere. Lozinca de la Iasi: ceea ce a fost nu poate sa mai fie" dedese faliment, si oamenii de bun sims se multumeau, in 1920, sa ingane zicatoarea romaneasca: fereste-ne, Doamne, de mai rau!". De-

magogia cea mai desantata domnea in toate partidele si gruparile politice si in otravita noastra atmosfera de lupta toate armele erau bune pentru opozitie ca sa loveasca in Guvern. Partidul National din Ardeal si Partidul Taranesc voiau numaidecfit sa-si reia locul, pe care pretindeau ca-I uzurpasem cu complicitatea Regelui si a lui Bratianu iar liberalii ne combateau cu si mai multa perfidie, caci pe fata ne lasau in pace sä distrugem comunismul iar pe dindos ne sapau cat puteau. Toate atacurile erau indreptate in special contra mea, caci toti ma socoteau ca cel mai puternic stalp al Guvernului. Toate masurile mele erau trecute prin ciurul patimei si aspru criticate. Caraghiosi si inconstienti ca Cocea, Dobrogeanu-Gherea si Dragu, desi nu erau comunisti ma zugra-

veau in Camera drept calaul democratiei" si toti taranistii cu d-rul www.dacoromanica.ro

164

CONSTANTIN ARGETOIANU

Lupu si Madgearu in frunte, ca si oamenii lui Maniu le tineau isonul. Aceastä g515gioas5 opozitie, pe mine unul nu ma prea tulbura, dar nelinistea pe democratul" Averescu si-1 f5cea s5 ezite in aprobarea másurilor ce-i propuneam si lucru mai gray, impresiona pe cei ce lucrau in subordine cu mine si le t5ia de multe ori curajul. Atentatul de la Senat a zguduit adânc opinia public5 si pan5 si opozitia si-a dat seam5 ca nu era de glumit. Din acest punct de vedere, odiosul atentat mi-a venit in ajutor si mi-a procurat 'In r5gaz de câteva hmi, in care m5surile mele de politie n-au mai fost discutate. Guristii din Camera au lasat-o moale de tot, si pentru gazete aveam cenzura asa incat oamenii mei n-au mai fost descurajati in munca pe care le-o ceream, iar Averescu s-a obisnuit sa spun5 peki"1 la toate propunerile mele.

Prin arestarea lui Goldstein si a cãtorva complici ai lui, terorismul in stil mare a primit o loviturà de moarte la noi, c5ci Moscova n-a mai putut sau n-a mai socotit de folos s5 trimita un inlocuitor al omului cu carlig si comunistii indigeni nu erau de talie s5 organizeze atentate in stil mare. De fapt, ei s-au multumit, pana la lichidarea partidului lor in mai 1921, cu atentate si sabotaje marunte la Calle Ferate si prin fabrici, atentate si sabotaje de ordin aproape neglijabil, care n-au f5cut victime omenesti si pe care nici nu le-am dat in vileag. Aceste atentate au mers de altminteri tot descrescand, multumità pazei incordate a atelierelor, a lucrarilor de art5 pe calea ferat5 si pe sosele si mai ales a controlului foarte strict pe care 1-am acut la toate granitele noastre spre a impiedica comunisti si teroristi straini sa patrunda in tara.

Fata de supravegherea la care erau supusi, si fata de lipsa lor de capacitate tehnic5 in materie de terorism, comunistii nostri s-au limitat in lunile care au urmat atentatului din decembrie la sporirea celulelor lor, cautand s5 infiinteze clandestin cate una in fiecare uzina sau atelier si la innodarea unor raporturi cat mai strfinse cu Moscova, lasand atentatele pe planul al doilea. Propaganda cea mai eficace se fAcea de la gur5 la ureche, prin ademeniri de tot soiul si astfel se recrutau elementele de nadejde menite s5 intemeieze celulele in intreprinderile in care lucrau. 0 alt5 propaganda, pentru otr5virea sufletelor, se facea prin tracte sau manifeste tipárite in imprimerii clandestine si imprástiate noaptea pe unde nu te asteptai. Abia descopeream o tipografie si o distrugeam alta ii lua locul. in aceast5 indeletnicire a tip5ririi si a impr5-1 Peki" cuvant turcesc echivalent cu bine". Era cuvfintul prin care Sultanul aproba propunerile ce i se supuneau.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

165

tierii manifestelor s-au distins in special ovreii care izbuteau sa patrun-

da pretutindeni nevazuti. Cele mai multe din aceste manifeste erau semnate de comitetele comuniste sau de comitetele social-democratice dar de multe ori se tipareau i se distribuiau i manifeste apocrife semnate de oameni politici care nu aveau nimic comun cu bolrvismul, ca sa in§ele pe pro0 sau pe creduli. Cum e putin probabil ca o asemenea literatura sa fi fost colectionata reproduc aci doua specimene, ca sä se afle mai tarziu metodele de lucru ale oamenilor ce voiau sa fericeasea' omenirea in anul Domnului 1920, pe baza principiilor lui Lenin. Primul din aceste manifeste, mai logic, vorbete in numele idealului co-

munist; prin cel de-al doilea se incearca ademenirea prostimii prin autoritatea numelui lui Averescu! lath' primul specimen: Muncitori si muncitoare, Teirani si soldafi! Pentru a putea continua in voie 0 lini0e cu exploatarea §i imbogatirea capita1i0ii din toate Wile reprezentati prin politicienii de pretutindeni au dezlantuit razboiul peste aceasta lume, in vara anului 1914. Acest razboi a ucis milioane de muncitori, au (sic) ras de pe suprafata pgmantului 30 treizeci sate 0 ora§e, au (sic) rascolit maruntaiele pamantului umplandu-le cu ghiulele de tun, gloante de mitraliera 0 bombe de aeroplan. Rázboiul a macelarit, a imbolnivit, a infometat pana ce poporul rus, muncitorul 0 taranul rus, s-a razvratit, a aruncat jugul, au (sic) cucerit libertatea, pamant 0 pacea. Din acea clipa nici stapanii din celelalte OH in razboi nu s-au mai bucurat de atfita incredere din partea soldatilor pu0 sa se ucida intre ei cat 0 din partea noroadelor din dosul frontului. Razboiul dintre acelea0 clase muncitoare a trebuit sa inceteze. Mizeria rázboiului continua insa §i acum. Cei intor0 de pe front, schilozi, bolnavi, imbatraniti inainte de vreme, au gasit parintii, sotiile, copiii pe drumuri, goi 0 flamanzi. Mantaua ciuruita a viteazului soldat n-a putut astupa gura ce cerea paine. Stäpfinii insh au 0iut sa imblanzeasca pe cei insalbaticiti de razboi. Toti dumanii, toti vfindutii 0 toti tradatorii intereselor clasei muncitoare strigau: Lumea trebuie reficuta, Romania trebuie refacuth, munciti baieti! Iar noi am muncit, muncitorii de pretutindeni am muncit. Doi ani 0 jurnatate de la terminarea macelului european,prin munca noastrii" de zi si de noapte am dat milioane fi miliarde unora, iar noi ne-an: ales cu lipsd, foamea si mizeria si mai mare inceil. Iatii ce este Romania Mare! Lux 0 desfrau de o parte, de partea acelora ce stilpanesc tara aceasta. Partea de care ne bucuram este scumpetea, lipsa, scarlatina, anghina, tifos, lipsh de §coli 0 de spitale, ciocniri de trenuri, bitaie de 1 Pasajele subliniate sunt irnprimate in manifeste cu caractere groase sou italice.

www.dacoromanica.ro

166

CONSTANTIN ARGETOIANU

joc din partea oftterilor si a autoritatilor, lipsa de liberfati, curti martiale, inchisori i ocne. Si aceeasi stare de lucruri pretutindeni. n celelalte tari din Euro-

pa si din America si la noi, dupi ce muncitorii au muncit cu sudoarea si au umplut hambarele din lume cu marfuri, fabricile sunt inchise i lucratorii aruncati pe drumuri, prada foamei i a frigului. in Anglia ca si in America, in Franta ca i in Belgia, in Germania ca i in Italia, milioane de muncitori vor si nu pot sä munceasca pentru c marfurile lucrate de ei sunt prea scumpe, iar lefurile lor prea mici pentru ca sa le poata cumpari. Bancile au incetat plale, falimentele se tin lant, criza cea mare se apropie. in Romania lucrurile nu stau altfel: i aici scumpete, lipsä, muncitori fara lucru. Razboiul ne-a ucis i saracit; munca de dupli razboi ne ucide i ne saraceste. Ce-i de facut? Si ne intoarcem privirea cite Republica Comunisti din Rusia! Mizeria milioanelor de muncitori Era de lucru se va mari din ce in ce mai mult; i ne va sili la rizboiul civil, la revolutie! Muncitori, Tdrani i Soldafi! Ganditi-va i pregatiti-vg pentru ziva de maine! Traiasca revolutia! numai ea ne poate scapa de scumpete i lipsa! Numai munca intr-o lume noua rara stapanitori i stipaniti poate fi o munci in folosul tuturor. Pentru o astfel de schimbare sociala, e nevoie de Partid Comunist. De jur imprejurul nostru avem partide comuniste putemice: in Bulgaria, in Serbia, in Rusia. in lumea intreaga sunt partide comuniste. Fara un Partid Comunist, muncitorimea (sic) si tafanimea din Romania va avea soarta din 1907. Partidul Comunist din Romania va trebui sá aiba organizatii in orase, orasele, sate si armati. Fratii nostri din armata nu pot fi decal i ei contra stapanilor, ei trebuie sa manuiasci armele alaturi de noi, pentru: Dezrobirea noroadelor muncitoare!

Dictatura proletariatului! Guvernul Sfaturilor de muncitori, soldafi ci fdrani sdraci! Revolufia mondiald! Internafionala Comunistd!

Muncitori! Fifi de veghe! Guvernul roman concentreath trupe la granifa Basarabiei, in timp ce Guvernul comunist al Rusiei vrea pace. Ciocoimea româneascd vrea sd declare rdzboi Rusiei socialiste, vrea sd vd facd sugrumdtorii libertdfilor poporului muncitor rus. Refitzafi sd ucidefi pe soldafii nqi, Iefuzafi sdfifi ucifi de dan.sii. Cerefi pace cu poporul nal Pace cu Republica socialistafederativd a sovietelor din Rusia! Comitetul Central

al Grupurilor Comuniste din Romania

Räspanditi manifestul din mina in mina".

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

167

i iatA 0 o mostr5 de literaturà apocrifa: Ciftre soldatii qi demobilizalii Romiiniei Mari Fratilor, Am luptat si v-am indemnat si luptati penlru infaptuirea Romaniei Mari, asigurfindu-vá cà acesta este ultimul razboi ce-1 duce poporul muncitor; 6 ae aci incolo acest popor nu se va mai razboi cu noroadele muncitoare de dincolo de hotarele Orii; ca acest popor ca si toate celelalte, nu va mai avea sa se jertfeasca luptand unii contra altora in transee, cu tunuri si cu mitraliere, cu aeroplane si cu aruncatoare de Mari. Fratilor, Vi s-a spus ca de aci incolo, se va incepe desfiintarea armatei, cfici toati lumea si eu in primul rand, rn-am convins ci armata este o nenorocire pe capul OM, ea inghite averea Statului stransh din biruri ce sunt stoarse din saracia taranului si a muncitorului; armata räpeste fiii poporului de la munca rodnicil dându-i pe mana ofiterilor idioti si brutali ca sa-i invete scoala crimei; armata face din sateanul si muncitorul pasnic o fiara setoasa de sange, lenes si nefolositor (sic); armata asa cum este asfazi inseamnä batjocorirea si schingiuirea voastra din partea ofiterilor ciocoi si ciocoiti. Fratilor, De la terminarea razboiului si mai ales de cand conduc carma Orli, am cäutat si pun capNt acestui fail, armatei, am avut insä impotriva mea pe toti ciocoii in frunte cu rninistrii Take Ionescu si Argetoianu. Am cautat SA demobilizez demult contingentele vechi, rn-am izbit Irish' de setea de sange a celorlalti din Guvem care vor s5 atrag a. intr-un nou fazboi, fie contra Rusiei care nu

nutreste nici o ura contra noastra, fie contra Bulgariei, Serbiei, Ungariei. Acesti ciocoi nu pot uita di in timp de razboi si sub dictatura militara ei se pot irnbogiti mai mult si mai lesne. Pe de altä parte ciocoii nu vor &à desfiinteze armata pentru cal le este frici ca taranii si luceatorii adusi de ei la mpg de lemn sa. nu se riscoale. Armata care este compusa din fiii poporului le serveste la uciderea acelora din popor care indraznesc sii ceari dreptate. V-am spus ca. VA dau pimant, nu ma pot tine de cuvant, sunt prizonierul burgheziei si al ciocoilor si tocmai pentru ca voi s5 nu VA revoltati, sa nu VA luati singuri pgmantul care de drept este al tuturor, ei tin armata mobilizata, echipata, gata &á atace, sä impuste pe acei ce vor incerca sa tulbure viata trandava a acestor ciocoi. Fratilor, V-am ffigaduit ca' starea de asediu se va ridica pe tot cuprinsul Romfiniei noi, ca se vor desfiinta Curtile Martiale, ca libertatea deplinli vi se va da; nu s-a putut indeplini ffigaduinta mea, din cauza ciocoilor ce-mi stau in cale sit peste care n-am destula vointil si putere sfi trec. Trebuie sil vit ajutati singuri!

www.dacoromanica.ro

168

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dna vreti sii desfiintati armata, refuzati de a vd supune operilor, servitori ai ciocoilor; plecafi din cazdrmi, duceti-vd la casele voastre. Dad: vreti pamint, luati-1, alungafi pe ciocoi si slugile sale, munciti pdmántul in devcilmdsie (sic) spre fericirea voastrd, a familiei voastre si a intreg poporului muncitor. Dacà vreti libertate, uniti-vd, muncitori de la sate cu cei de la orase, pu-

nefi mina pe arrnd; alungati pe docoi de la dirma fdrii, alungati pe Rege care este sluga lor, punefi fiii poporului in conducerea fdrii. Luati exemplu de la vecinii nostri rusi, puneti infirm pe putere, intronati dictatura (stápinirea) sfaturilor de muncitori si tarani skaci, proclamati republica muncitoreascd/ Numai voi singuri puteti sá va creati o soarta mai buni. Al vostru General Alexandru Averescu Bucuresti 10 aprilie 1921."

Agentii Moscovei raspandeau manifeste, irnpingeau la greve, organizau celule pe unde puteau iar agentii Sigurantei alergau dup5 ei zi

si noapte. Cum prindeau unul, il b5gau la V5caresti ori la Jilava, si cand se adunau mai multi ii dam in judecata Curtii Martiale. Izbutisem astfel s5 tin miscarea pe loc, dar nu s5 o desfiintez. In armat5, bineinteles n-a putut p5trunde propaganda; in atelierele Statului, un control sever si amenintarea militarizarii, mi-au permis s5 le scutesc de greve si de sabotaj. Era totusi s5 se declare o grev5 unde m-as fi asteptat mai putin: la Imprimeria Statului, care pe acea vreme depindea de Ministerul de Interne. Cu acest prilej era cat pe-aci s5 ma cert cu prietenul meu Trancu-Iasi, ministrul muncii! Trancu-lasi era un armean de un fel special: intrunea intr-adev5r dou5 insusiri care se intalnesc foarte rar la armeni era simpatic si totdeauna vesel. Rotund ca un balon umplut

de foot-ball, gata s5 se rostogoleasc5 pe ofice panta, era incantat de oricine ii sta in fata, credea c5 tot ce zboar5 se mananc5 si in culmea fericirii s5 imping5 la orice roat5. Desi cu un ceas inainte de a depune jurämantul habar n-avea de o posibil5 infiintare a unui Minister al de cand fusese numit titular al acestui Departament isi inMuncii chipuia de-a binelea c5 Ministerul sau era buricul, dac5 nu al lumii, cel putin al Romaniei Mari. innebunit de secaturile din jurul lui, lua atitu-

dini de Napoleon in varful Piramidei. Poftit intr-o zi la Imprimeria Statului de smecherii care infiintasera acolo cateva celule comuniste clandestine, si care ii cunosteau temperamentul Trancu s-a plimbat www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

169

o dimineath intreag5 prin ateliere, a notat toate doleantele lucthtorilor, a aprobat far5 nici o rezerv5 revendicArile lor, si i-a sfatuit, in cazul in care nu li s-ar da dreptate, sti se pund in grevd!!! Directonil Imprimeriilor, Falcoianui, a venit nebun la Minister sà-mi raporteze cele Intâmplate, pe cand Trancu p5r5sea palatul Monitorului, cu surasul pe buze, cu un buchet de flori in brate si in mijlocul aclamatiilor... Am trimis numaidecat pe Romulus Voinescu la popularul ministru al muncii s5-1 previe cà dac5 va mai indräzni s5 se amestece unde hu-i fierbe oala i s5 mai prop5v5duiasc5 greva, i/ voi aresta imediat, ca pe un simplu agent provocator iar la Imprimeria Statului am delegat pe comisarul regal Cernat s mearg5 si ia doleantele lucrätorilor, pentru a mi le transmite, si sd le explice ce s-ar intampla in cazul in care s-ar pune in grev5... Oamenii au priceput, si s-au linistit! Cu toath amenintarea mea, insolitã, o recunosc, intre colegi, Trancu nu s-a suparat si a venit sd-mi explice, §i el, cä n-a vrut sä faca r5u, dar cs... contractul colectiv, dreptul de grev5 etc. etc. existau in legi in vigoare, si c5 n-ar fi bine, si c5 n-ar fi r5u si... nu mai stia cum s5 o dreag5! L-am oprit scurt si 1-am rugat s5 nu mai inceap5; mi-a thg5duit si s-a tinut de vorb5. Era el zevzec, dar era o gràdin5 de om! Pe cand cei mici" din miscarea comunisth se stthduiau sä intemeieze celule si sä provoace greve pe unde puteau far5 sä prea poatà,

c5ci c5deau mai totdeauna in cursele ce le preg5tea Siguranta, cei mari" pertractau cu Moscova si puneau la cale afilierea Partidului Comunist Roman la Internationala a III-a. Cel care a lucrat mai cu temei la aceastä afiliere a fost Boris tefanov; cel care a zbarnait mai mult a fost Gheorghe Cristescu. Boris Stefanov era un bulgar din Cadrilater, cu infatisare de macelar, cu un cap patrat de bruth fanatic5 ce nu pricepea nici gluma nici compromisurile. Cu el nu se putea sta de vorb5, nu numai fiindc5 vorbea prost romaneste dar i fiindc5 nu era nimic de scos din el. Actiunea clandestin5 era specialitatea lui, si nu ap5rea niciodath nicaieri. N-am

putut s5-1 prindem cu mata in sac si n-am putut s5-1 insfac5m deck odath cu tot congresul, in mai 1921. Era om s5 omoare si pe tath-s5u si pe mum5-sa, farà ezitare, dac5 Moscova i-ar fi cerut-o. Cu totul altfel se prezenta Cristescu, un farsor rath convingeri, care se servea de curentul comunist ca s5 ajunga din pl5pumar om politic. I Falcoianu a fost un foarte bun funclionar; din nefericire era mare jucator de carti

si a srarsit-o au...

www.dacoromanica.ro

170

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cum ajunsese plapumar nu *tiu, probabil prin mo*tenire de la tata-säu.

Blond, cu ochi alba*tri, zvelt *i simpatic, ager la minte ca un gavroche" al Parisului, infatip perfect la fizic *i la moral tipul lui Figaro, nemuritorul barbier. Figaro-si, Figaro-la", Cristescu era pretutindeni, i*i Vara nasul in toate, rezolva dificultatile printr-o piruetg *i-ti inchidea gura printr-o glumg. De ate ori nu rn-a dezarmat printr-un las-o dracului, coane Costica, ca le potrivim noi cum trebuie!" Cfind il cgutai la Bucure*ti, era la Viena cand il credeai la Viena, era la Moscova, *i dai a doua zi iar de el pe culoarele Ministerului. Cki spre deosebire de tovara*ii" sgi, Cristescu ne frecventa, *i Inca' des! Pe langa ai lui, voia sa treacg om cu trecere la noi *i pe langa noi om cu trecere printe ai sal.. De*i i*i bggase nasul in toate *i era compromis pang in gat, 1-am lasat in libertare cki speram sg aflam lucruri interesante de la dansul. De fapt, n-am aflat lucru mare, cki pe langg alelalte toate mai era *i *iret... In mai 1921 s-a sfar*it *i rolul lui, *i lumea n-a mai vorbit de dansul pang la uciderea frumoasei sale fete Tita, *i la procesul lui Ciulei proces in care a facut trista figura de tata-peqte... Reproduc aci un referat al Sigurantei din aprilie 1921 din care se va vedea mai lamurit cum pertractau" comuni*tii no*tri *i cum zbarnaia Cristescu: ,,Dl. deputat Gh. Cristescu a plecat in ziva de 22 august 1920 impreunä cu alti patru membri ai Partidului Socialist din Romania spre a se duce in Rusia ca delegati pentru Congresul al II-lea al Internationalei Cornuniste. Plecat din tara s-a oprit la Viena, unde din primul moment a luat contact cu reprezentantul Rusiei Sovietice, Warschavsky-Bronsky, cu organizatia comunista localg *i cu romanii aflati in Viena, interesandu-se de cazul lui Heinrich Cohn, evreu supus roman, originar din Dorohoi, care in timpul regimului comunist din Ungaria, in calitatea lui de comandant al companiei de romani, a fugit cu banii aflati in casa. Cristescu a indemnat pe romanii ce se adaposteau in Viena sg se organizeze *i sa activeze in mi*carea comunista, cki in curand urma sg se dea o noug amnistie *i cu aceastg ocazie, inapoindu-se ei in Romania vor putea fi folositori acolo revolutiei sociale. Unul din comuni*ti cerand sa i se procure literaturg rusa pentru a o traduce in limba romang, Cristescu i-a raspuns ca toata aceastg literaturg este deja tadusg *i aspandita in targ.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

171

In ziva de 23 august 1920, a avut loc la Viena o conferinta a delegatiei romane compusa din Gheorghe Cristescu, Flueras', Constantin Popovici, David Finkelstein zis Fabian cu comunistii romani: Vrabie, GhitS Moscu, fratii Hoppe, Laurian. La conferinta a asistat si Diatlov, reprezentantul celei de a 111-a Internationale din Moscova la Viena. Conferinta a fost prezidata de Warschavsky-Bronsky, reprezentantul Guvernului sovietic in Viena, asistat de Livschitz, seful propagandei grupurilor din centrul si sud-estul Europei. Discutia a fost violenta

deoarece Warschavsky-Bronsky a adus acuzatii romanilor care au cheltuit sute de mii de lei fara sà poata provoca nici o miscare serioasa. Deputatul Cristescu si Constantin Popovici, raspunzand acestei acuzatii au facut bi1anul sutelor de greve izbucnite in tara, sustinand ca banii ce Ii s-au incredintat au fost cheltuiti cu intretinerea actiunii greviste. Livschitz a obiectat insS ca in Romania nu s-a facut «educatie comunista» spre a se provoca greva generals si de lunga durata, la Calle Ferate spre pada, in locul gevelor partiale repede si cu asprime reprimate. In ziva de 30 august 1920, delegatia romanS in frunte cu Gheorghe Cristescu ia parte la o demonstratie comunista de strada, iar in aceeasi seara, intr-un local public (cafe Si Iler), Cristescu a facut propaganda anti-militaristt, afirmand ca si dl. ministru de razboi, general Rascanu este cfistigat pentru cauza socialista. In ziva de 1 septembrie 1920 delegatia romana condusa de Cristescu a avut o consfatuire de 3 ore cu Warschavsky-Bronsky, asupra tacticii ce trebuie sà o adopte miscarea comunista din Bucuresti spre a ajunge la rezultatul dorit de rusi, iar dupa aceasta a vizitat sediul comitetului terorist rus, uncle s-a intretinut cu conducatorii lui. La 10 septembrie, Cristescu hotaraste pe dezertorii aflati la Viena sa lupte serios pentru cauza comunisa din tali si lanseaza liste de subscriptie pentru strangerea fondurilor necesare propagandei si actiunii, la care numai dezertorii romani subscriu suma de 30.000 coroane, iar comunistii unguri au donat separat alte 19.000 coroane, promitand ca acest ajutor se va da lunar. Au decis apoi cu totii imprimarea unei gazete comuniste in limba romana, ce urmeaza sä fie introdusa clandestin in tara prin Ardeal. Hartia necesara va fi procurata de administratia ziarului comunist Die Rothe Fahne. Tipografia va fi montatS de comunistii romani. Listele de subscriptie, in acest scop, au fost incredintate comuI MiFarile comuniste se confundau incA pe atunci cu cele socialiste, pentru ademenirea a cator mai multi partizani.

www.dacoromanica.ro

172

CONSTANTIN ARGETOIANU

n4tilor Valeriu Marcu, Laurian i Ion Vrabie, care au §i dat caracterele latine necesare imprimarii gazetei. Dup5 o lung5 absent5 de ateva luni din Viena, in care rästimp delegatia a fost in Rusial, s-au inapoiat cu totii in acest ora la 12 ianuarie 1921. Deputatul Gheorghe Cristescu i alti membri ai delegatiei au fost ins5rcinati s predea la Belgrad i la Sofia ultimele ordine confidentiale cu privire la m5surile necesare pentru inf5ptuirea Republicii Sovietice Balcanice(!!). La 16 ianuarie Gheorghe Cristescu i Constantin Popovici au avut o conferint5 la hotel Stephanie cu Warschavsky-Bronsky i la care au mai luat parte: Diatlov, §eful agitatorilor terori§ti ru§i, Livschitz, Fful comunistilor ucraineni i al grupurilor de propaganda din centrul §i sud-estul Europei, Thoman eful comunistilor austrieci, Erna Land ler §eful comunistilor maghiari. La aceastä consf5tuire s-au discutat noile m5suri ce urmeaz5 s5 le ia cornuni§tii romani in miscarea ce o vor intreprinde, felul cum trebuie organizat5 miscarea ilegal5 ajutat i de elementele str5ine ce vor sosi in Romfinia in special cu aceast5 ins5rcinare. S-a stabilit ca numai la punctele limitrofe s5 se formeze centre de actiune comunist5 ilegale, pentru care deputatul Cristescu §i Constantin Popovici au fost ins5rcinati sà ia contact cu efii comunistilor din Belgrad i Sofia, cu prilejul c515toriei lor prin aceste ora§e.

Dup5 intoarcearea delegatiei romfine din Rusia la Bucurqti, a fost convocat5 Conferinta Consiliului General al Paridului Socialist spre a se discuta chestiuni de organizare i a se decide asupra datei când trebuia s5 se tin5 congresul Partidului Socialist, care urma s5 15mureasc5 tactica viitoare a partidului. De0 aceasta conferint5 nu avea dreptul s5 hot5rasc5 tactica partidului, membrii delegatiei in frunte cu Cristescu Gh., care primise anume instructiuni de la conducátorii sovietici, au facut tot posibilul s produc5 ruptura in partid i s5 actioneze independent §i rar5 controlul membrilor cu alte vederi. Ruptura produs5 la 3 februarie a avut drept efect cA ziarul Socialismul, organul Partidului Socialist s5 treacsa sub conducerea direct5 a lui Gheorghe Cristescu, avand ca principali colaboratori pe David Finkelstein zis Fabian, cunoscut pentru activitatea sa comunista §i detinut la penitenciarul Jilava i pe numita Elena Filipovici, dovedit5 in stranse I Cristescu a venit si in Bucureoi, in vederea izbucnirii gxevei generale...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

173

legaturi cu condamnatul Mihail Gheorghiu Bujor, cu care era in corespondenta regulata la Ocnele-Mari i acum in urma la inchisoarea Doftana. in ziva de 24 martie 1921, facandu-se o perchezitie la biroul numitei Elena Filipovici, in redactia ziarului Socialisniul, strada Academiei 37, printre alte hârtii s-a gasit i un caiet cu versuri datat 30 ianuarie 1920 i semnat «de la Est», pseudonimul locotenentului D. Negripnu, condamnat la 5 ani munca si1nic i degradare pentru legaturi clandestine cu comuni0i i evadat in ziva de 22 martie 1921. In afara de ace§tia, deputatul Gheorghe Cristescu se servea la libraria socialista de functionarul Gheorghe Vasilescu-Vasia, detinut in prezent la inchisoarea militara Jilava. Acesta este de asemenea cunoscut in mi§carea comunisth. 0 alta functionara de sub ordinele lui Cristescu este numita Paula Kanton, sora lui Kanton Dicescu-Dick, unul dintre principalii conducatori ai mi§carii revolutionare romane din Rusia §i al batalionului revolutionar roman de la Odessa, care a luptat in ianuarie 1918 la Tighina impotriva armatelor romane ce ocupasera Basarabia. Paula Kanton se gäsgte depusä §i ea la penitenciarul Vacareqti de dl. comisar regal al Corpului II Armatä, pentru legaturile ce avea cu comun4tii qi actiune clandesting. La perchezitia efectuata la clubul socialist din Bar lad, s-a gasit o scrisoare semnata de deputatul Gheorghe Cristescu i datata din 10 martie 1920, prin care arata ca se va ocupa, printr-un avocat, de banii comunistului Rabinovici I. fost in batalionul revolutionar roman, arestat in iunie 1920 pentru legaturile sale cu grupurile comuniste clandestine din Romania, depus la inchisoarea militara Jilava, de unde a evadat la 2 decembrie 1920, i in martie 1921 condamnat la moarte in contumacie. In ziva de 19 martie a.c. infra in tara in mod clandestin, venind de la Harkov, unul anume Gogu Grigorescu, de fel din comuna Baldovinqti, judetul Romanati, ce a fost trimis de condamnatul la moarte in contumacie Cristu Stancov Racovski cu doua scrisori, una are deputatul Alexandru Dobrogeanu-Ghereal §i alta care deputatul Gheorghe Cristescu. Grigorescu executa insarcinarea ce i s-a dat, dar impins de curiozitatea de a cunoWe continutul scrisorilor, se oprqte o zi in Galati, desface ambele scrisori i citindu-le cuprinsul a putut vedea c Racovski roaga in mod sthruitor pe deputatii Dobrogeanu-Gherea i Gheorghe 1Fiul cunoscutului critic si scriitor cu ace1asi nume, autorul Neo-Iobagismului"...

www.dacoromanica.ro

174

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cristescu de a face tot posibilul s5 inlesneasa evadarea condamnatului Mihail Gheorghiu Bujor, cheltuind in acest scop orice sume de bani, ce li se vor trimite imediat de Racovski. Racovski le-a mai cerut s5 aib5 gata si un automobil spre a transporta pe evadat la Nistru, ca de acolo s5 ias5 fraudulos din Basarabia. At& in scrisoarea adresat5 deputatului Dobrogeanu-Gherea cat si in

aceea a deputatului Cristescu li se facea cunoscut sosirea unui nou transport de manifeste revolutionare, care va avea loc in zilele de 26-27 martie 1921.

Ambii deputati au primit scrisorile aduse de Grigorescu dup5 ce mai intai au dat parola, si s-au inteles apoi ca dup5 citeva zile s5 se clued pentru a lua faspunsul. Gogu Grigorescu, ducandu-se dup5 r5spuns la deputatul Cristescu, acesta i-a pus in vedere cum cu o zi inainte au plecat curieri la Harkov si c5 a trimis prin ei ce avea de trimis. La 12 martie a.c. curierul comunist Iosub Cahane s-a dus la Roman, unde a propus lacatusului Ilie Moscovicil s5 primeasc5 manifeste, care

vor fi tip5rite clandestin si s5 le distribuie in oras. Cu aceasta ocazie numitul Ilie Moscovici a intrebat pe Cahane losub asupra persoanelor ce compun comitetul ce tipAreste aceste manifeste si i s-a rAspuns ca sunt tiparite de deputatul Gheorghe Cristescu si altii. Tot atunci Cahane i-a incredintat si parola «BaltA-Brad», iar dupl cateva zile Moscovici a primit dou5 scrisori semnate «Comitetul Comunist» si in urmA a venit un altul care a adus un pachet cu manifeste intitulate «Tovarasii imbr5cati in haine militare», lasandu-le numitului spre distribuire. Din cele de mai sus rezultà c5 deputatul Gheorghe Cristescu are legAturi cu diferiti comunisti care lucreazA in grupurile clandestine si ilegale, dintre care unii au fost deja condamnati pentru crima impotriva sigurantei Statului, iar altii sunt depusi in interesul instructiunii ce se face. Cu ocazia arestArii unora din mentionatele grupuri, la perchezitia facutA acestora, s-au g5sit instructiuni pentru organizarea si activitatea grupurilor, scrise la masink trimise tuturor organizatiilor comuniste din tarA, sub titulatura «Directive pentru organizarea grupurilor comuniste»: Din aceste directive extragem urmAtoarele:

«Propaganda trebuie dusd legal i ilegal. Aceasta nu inseamnd sd facem lux cu tovardsii nostri, adicd sd ddm preu multe jertfe pentru legalizarea miscdrii si odatd izbutit (sic), tot ne va rdmime camp intins de activitate ilegalth). 1 A nu se confunda cu fruntasul socialist din Bucuresti cu a^elasi mune.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

175

Aceste directive s-au trimis gruparilor din tali conform instructiunilor primite de Cristescu Gheorghe de la Moscova pentru intensificarea

actiunii ilegale, lucru de asemenea prevazut si in conditiile impuse si acceptate de comunistii romani pentru afilierea la Intemationala a III-a". Pertractarile de la Viena qi vizita delegatiei cornunistilor romani la Moscova au avut intr-adevar drept rezultat afilierea oficiala a Partidu-

lui Comunist Roman la Internationala a III-a. De la sfarsitul anului 1920, cornunistii romani au intrat astfel sub ordinele directe ale Komintemului de la Moscova... Cu ocazia perchezitiei domiciliare facuta la deputatul socialist Dumitru Stoiculescu, s-a gasit printre alte hartii i o copie de pe actul incheiat la Moscova, in ziva de 3 decembrie 1920, intre delegatii comunisti romani i imputemicitii Komintemului in cuprinderea urthatoare: I.) Dec lafam cA personal noi suntem in acord cu tezele congresului al doilea al Internationalei Comuniste si ne obligAm a face toate sfortarile pentru a obtine admiterea lor de care comitetul central al partidului. 2.) Ne obligAin a lupta din toate fortele noastre pentru a obtine ca aceste teze conditii si fie complect admise de cAtre viitorul congres al partidului nostru. 3.) Ne obligam a proclama necesitatea excluderii din partid a lui Grigorovici, Jumanca, Flueras' i compania, si a cere (pretinde) aceastA excludere prin pres5 i prin cuvintari imediat dupà inapoierea noastrà in Romfinia. 4.) Ne obligAm a participa intr-un mod foarte activ la Federatia Balcanici comunisti si a ne supune tuturor hotarArilor ei. 5.) Ne obligam a propune i sustine prin toate mijloacele lista urmAtoare pentru membrii comitetului central al partidului: 1. Popovici C. 2. Cristescu Gh. 3. Moscovici Ilie 4. Bartha Karl 5. 8tefanov Boris 6. Iliescu Iancu 7. Gheorghe Tanase 8. Rosvany Ien6 9. BAlineanu2. ' Flueras, dupA ce fusese ademenit sA meargä la Viena cu delegatia socialistA, o pArasise si se inapoiase in tara indat ce si-a dat seama ca nu era vorba de socialism, ci de comunism terorist. 2 De subliniat faptul 0 Komintemul fixa de la Moscova comitetul de directie al Partidului Comunist din Romfinia. Din 9 membri, 5 erau de origine etnica strata...

www.dacoromanica.ro

176

CONSTANTIN ARGETOIANU

6.) Ne obligam a schimba imediat dupg inapoierea noastra in Romania redactia organului partidului nostru, in a§a fel ca acest ziar sa devina cu adevarat comunist §i in prirnul sat' numar de dupa inapoierea noastra sa fie inscrat un articol-program, proclamand ruptura cu vechea tactic-à greita §i intrarea partidului pe calea comunismului revolutionar. Facut la 3 decembrie 1920, in Moscova. Delegatii Partidului Comunist Roman: (ss) Gh. Cristescu C. Popovici Rosvany lend Al. Dobrogeanu Comisia Comitetului Executiv al Internationalei comuniste (Kominternul): (ss) N. $oblin E. Varga A. Rudniansky"

inthriti prin afilierea cu Moscova, incurajati prin complicitatea nemarturisith dar pe care o simteau in fiecare gest al opozitiei democratice pentru care orice lovitura dath Guvernului era binevenith comunistii ridicau capul si nu se mai sfiau sä-si desfasoare steagul. De la inceputul anului 1921, dedesera la o parte mantaua social-democratismului si in februarie se despartisera zgomotos de teoreticienii evolutionisti si pusesera mfina pe ziarul lor Socialismul. Ie§ind din umbra, rezervasera metodele clandestine pentru sectia kr teroristä si pentru pregatirea grevelor, afisau un program teoretic ca orice partid constituit, si cautau sa ademeneasca straturile muncitoresti printr-o propaganda nerusinath care punea toate neajunsurile vremurilor in sarcina samavolniciei burgheze si fagaduiau marea cu sarea in raiul sovietic. Facandu-mi bilantul unui an de lupth zilnica am fost nevoit sa constat ea' nu izbutisem &á distrug raul, cu toatA straduinta mea si a colaboratorilor mei. Reusisem !Ana la un punct sa reduc miscarea grevista si sa impiedic actele de terorism. Dar miscarea comunista, amfinand si ea actiunea directa" pâria la faurirea unui instrument mai puternic de lupta, se inthrise prin inmultirea celulelor si prin disciplinarea conducato-

rilor lor. Desi in aparenth loviturile slabisera, organizatia cornunistd era mai puternicd in primdvara anului 1921 decdt in a anului 1920. incercarile de organizare a asa-ziselor Sindicate galbene" in fabrici si in ateliere, o idee genialâ a prietenului Trancu-Iasi munsitorul", idee im-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

177

bratisata cu entuziasm de Romulus Voinescu, dedese gres. Era vorba sa se opun5 in fiecare atelier, in fiecare fabrica, in regiunile miniere comitetelor organizate de comunisti, asa-ziselor sindicate rose, alte comitete social-democrate, conduse de socialistii necomunizati si pe care, in disprettil lor, afiliatii Kominternului moscovit le botezaser5 Sindicate galbene". La inceput (in 1920), Moscovici a fost in contra Moscovei, pana ce I-au inc51ecat comunistii si pe Moscovici... Incercarea n-a reusit mai intai fiindc5 nu era curent socialist in muncitorime, ci numai curent comunist, apoi fiindc5 prea si-a b5gat nasul politia in sindicatele galbene, si politia e totdeauna odioas5 maselor in fine fiindc5 desi foarte slabe, aceste sindicate erau foarte pretentioase si sub alta firma cereau tot atat, si de multe ori mai mult, ca sindicatele rosii asa incat nu li se puteau satisface cererile, de unde nemultumiri si dezertiuni.

Daca in-as fi marginit la simpla constrangere politist5 in actiunea mea contra comunisrnului, as fi comis o mare greseala. N-am savfirsit-o. Pe Ianga m5surile de siguranta necesitate de imprejur5ri, am cautat s5 conving, s5 indrept ce era de indreptat si s5 satisfac farà sà-mi fie cerute nevoile legitirne a caror solutionare agita cu drept cuvant muncitorimea. M-am inteles cu Trancu-Iasi sa legiferam si s5 aplicam imediat o serie de m5suri privitoare la munca in ateliere si fabrici, la asigurarile sociale, la investitiile impuse in fiecare intreprindere capitalului in favoarea muncitorilor. Salariile au fost sporite si ele, in proportie cu scaderea leului. Trancu, jovialul munsitor, a sat-it dupa obiceiul romanesc

dincolo de cal si a transformat in legi, si le-a aplicat, pan5 si simplele deziderate Inca in studiu in fata Comisiei Muncii" de la Geneva. Dup5 cum visul lui Take Ionescu si al lui Titulescu era s5 se transforme din valahi in europeni, al simpaticului nostru armean era sa eclipseze gloria lui Albert Thomas si s5 ajunga si el o roata la caruta Genevei. Pe mine unul nu ma interesa decat c5ruta romaneasc5, a carei osie mornentan eram si In-am invartit cum am putut intre buceaua patent international" Trancu si buceaua patent moscovit" Cristescu... Au pleoscait rotile carutei noastre cum au putut, fiecare in fagasul ei din fericire osia era solidà si nu s-a rupt, si caruta a sfarsit prin a iesi din glod... Cu toat5 generozitatea legilor rnuncitoresti pe care le-am votat si aplicat, cu toat5 reforma agrar5 pe care am defmitivat-o si aplicat-o, cu toate sporurile de salarii, cu tot democratismul" guvernarii noastre si adaug : cu toat5 supravegherea politiei nu izbutisem, repet, s5 dis-

www.dacoromanica.ro

178

CONSTANTIN ARGETOIANU

trug comunismul. Mi-am dat seams cá ar fi fost de ajuns sa fiu inlocuit la Interne de un ministru mai putin a poigne" pentru ca actele de terorism, grevele ki tulburarile de tot soiul sa reinceapa iar ki sa determine cine ktie ce nenorociri... Trebuia terminat cu comunismul pe o cale mai directa ki printr-un atac mai drastic. Rapoartele Sigurantei ki ale Jandarmeriei erau unanime asupra faptului ca, comunismul nu izbucnise ki nu se intindea la noi printr-un proces de generatie spontana in masele muncitorekti: rezultatele obtinute se aratau pretutindeni mai mult ca efectul ademenirilor unor agenti ki conducatori abili, speculatori nerukinati ai greutatilor vremurilor, care izbutisera sa atraga ki sa mentina in disciplini neintelese sau grekit pricepute, sufletele amorfe, necajite ki deznadajduite ce se incredeau orbekte in agaduielile noii mistice venite de la Rasarit. De un an de când ma frecam cu miFarea comunista pricepusem i eu ca

kafii" erau pericolul, ca. katii" trebuiau 1ovii, ki ca o data kafii" suprimati, toata agitatia se va präbuki, ca tin edificiu cladit pe nisip. Stiblata causa, tolitur efectutn. Toata problema era cum sa pun mána pe kefi. Nu aveam motive legale sa urmaresc pe cea mai mare parte din ei ki n-ak fi putut nici sa-i arestez in masa, oricat a fi intins pretextul ordinei publice fiindca nu-i cunokteam pe toti, ki chiar daca i-ak fi cunoscut, nu puteam sa-i arestez pe toti, individual, intr-o singura zi. Era de ajuns sa-mi scape i sa se ascunda jumatate din ei ki chiar mai putini, pentru ca celulele decapitate sa fie reorganizate la loc de calm Of-1i" ramaki in libertate. Excitata de opozitie, opinia publica n-ar fi admis decapitari partiale ki samavolnice, fara interes practic. Decapitarea tuturor celulelor ki destlintarea partidului putea fi in schimb o lovitura care sa sidereze opinia publica, mai ales daca putea fi abil inscenata...

Convins ca trebuia sà ajung la aceasta decapitare generala ca sa o sfarkesc cu intreaga mikcare ki s readuc oile la tare, ma straduiam sa gasesc o cale, ki ma disperam ca nu o &earn. Solutia mi-a adus-o intr-o buna zi, prietenul meu Cristescu: a venit sa-mi ceara autorizatia sa tina

in ziva de 8 mail un congres la Bucurekti, congres la care urmau sa asiste toti kefii organizatiilor comuniste. Cristescu mi-a explicat ca era vorba &à se lamureasca definitiv raporturile dintre ei ki socialikti ki sa se redacteze un program care sä dovedeasca burgheziei cà intentiile co11921.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

179

muniste nu erau atAt de amenintatoare, cum se spunea. Ai s5 vezi d-ta coane CosticA, ai s5 fi multumit de mine; ne intelegem noi asupra tuturor punctelor... Ce vreau eu? S5 impac capra cu varza, sA canalizez o miscare, care..." 11 ascultam nig s5-1 ascult; intr-o clip5 mi s-a cristali-

zat in minte tot planul pe care 1-am executat apoi punct cu punct... Sobolanii imi procurau ei insisi capcana in care trebuia s5-i prind... Vazandu-m5 pe gfinduri, Cristescu si-a inchipuit cä ezitam si i-a tras inainte pe ton conciliant" ca din ezitarea mea sä scoat5 o aprobare... Hotarfirea mea era luat5, trebuia insA &A joc teatru, ca nu cumva machiavellicele" mele intentii s5 fie descoperite. Cea mai mica b5nuial5 ar fi impiedicat pe conduatorii comunisti mai destepti s5 vin5 la congres si lovitura ar fi dat gres. M-am hoar& ea' joc rol de ministru slab, care n-a putut rezista cererilor si curentului... si am inceput s5 ma tocmesc cu interlocutorul meu. Am cerut mai intAi congresul sà fie intitulat socialist" iar nu comunist" , apoi sii mi se dea ordinea de zi, ca sä v5d ce se discut5... In realitate imi erau indiferente si ordinea de zi si titulatura congresului, c5ci ceea ce era sä urmeze trebuia sä pun5 toate lucrurile la punct dar voiam sa conving pe Cristescu de buna mea voint5 si de sinceritatea mea... Cristescu a fost incantat; se asteptase la un refuz darz si a plecat convins c5 ma pusese cu botul pe labe. Am r5mas intelesi s5-mi aduca a doua zi o hartie semnat5 de delegatii partidului in sensul conditiilor puse de mine. 0 or5 dup5 ce a iesit din cabinetul meu, toata lumea stia ca in fata lui capitulasem, comunismul ingenunchiase pe cel mai darz adversar al &Su, cA se sfarsise cu toate. Marincu, secretarul general al Ministerului

a dat navala la mine cu lacrimile in ochi: dup5 el au venit Romulus Voinescu si generalul Margineanu amândoi consternati. Si reprosurile au inceput... Citeam dezam5girea in ochii credinciosilor mei colaboratori; in ai lui Voinescu era si un dram de dispret... Printre cei care au luptat al5turi de mine impotriva comunismului, Romulus Voinescu merit5 o citatie speciala, dup5 cum o merità de altminteri in lungul sir al sefilor Sigurantei noastre. Acest om avea vocatia meseriei sale pentru care nutrea o adevarat5 pasiune. Citise tot ce se poate citi asupra politiei si politiilor, cunostea pe de rost organizarea

tuturor serviciilor de Sigurantà, adunase o colectie important5 de instrumente si de obiecte politienesti si se uita cu evlavie la o pereche de catuse. Pe dinafara ca si pe dinguntru, acest politist pasionat c5ruia s-a datorat descoperirea si prinderea lui Goldstein ca si a atator alti

www.dacoromanica.ro

180

CONSTANTIN ARGETOIANU

criminali, n-avea nirnic sinistru si nu se infatisa cu o muträ de Torquemada dimpotrivA ca cel mai simpatic, ca cel mai elegant, ca cel rnai spilcuit gentleman. Ina lt, zvelt, cu o fatà rumen5 de copil la 015, radea vesnic din toti dintii si-si aducea p5rul alb, des si ondulat de o parte si de alta a unei c5r6ri impecabile. Asa cum se prezenta semAna mai mult a actor imb5trânit cleat a politist. i de fapt avea si un compartiment

rezervat teatrului in sufletul s5u. C'etait son violon d'Ingres": scria piese proaste si se v5ita de insuccesul lor dar nici un insucces nu-1 descuraja. Urm5rea triumful pe scen5 cu aceeasi tenacitate cu care se lua pe urmele unui ucigas sau unui terorist dar in ce priveste scena a r5mas pan5 la sfarsit un urm5ritor nefericit... Multi 1-au socotit lipsit de :aracter, i totusi n-a fost; pentru ca n-a vrut s5 se infeudeze unei anumite politici, si-a pierdut locul si a murit de initn5 rea dupa mazilirea lui.

Marincul si M5rgineanu imi erau simpatici dar rn-a costat mai putin s5-i dezam5gesc, ca pe Voinescu, colaboratonil rneu de fiecare clipa in lupta pe care o intreprinsesent Dar nu puteam face altfel, trebuia sa creez o atmosfer5 de capitulare in jurul rneu, ca s5 momesc rnai bine pe domnii congresisti, si-mi dam pe de altà parte searrià cà cea rnai mica indiscretie mi-ar fi compromis tot planul. Asa se juca piesa, si nu m5 indoiam cà Voinescu, ca autor dramatic, ma va ierta dupa c5derea

cortinei, in fata aplauzelor publicului... N-am spus o vorba nimanui, nici unui ministru si n-am impärtasit planul meu, pfin5 in ceasul execut5rii, nici macar lui Averescu. efii mei de cabinet mi-au povestit dupti evenimente, ca iesind de la mine, Romulus Voinescu si generalul Margineanu erau fierti, si CA generalul ar fi spus lui Voinescu, ei, draga, ne-am inselat, nici 5sta nu e om!" A doua zi, Cristescu si Misu Macavei2 au venit si mi-au adus urmatoarea cerere oficialà: I Pe Ghita Marincu, inteligent, cultivat. o gradina de om", dar un incorigibil boem. 1-am ridicat brusc ca sd-1 fac om; n-am reusit, caci dupa ce am parasit amandoi Ministerul, dupa ce s-a casatorit cu o delicioasa femeie, a cazut din nou in straturile anarhiei", si din ce in ce mai jos, OM a murit... 2 Fost deputat liberal si unul din fondatorii Partidului Muncii, la Iasi. Desi prieten intirn cu Tilica Ioanid i frate dupa mama cu D. Burileanu, viitorul guvernator al Ban-

cii Nalionale, desi om bogat, se inscrisese la socialisti, dupa dizolvarea Partidului Muncii, si trecuse la comunisti. A facut inchisoare, si a srarsit

www.dacoromanica.ro

rd.

MEMORII, 1919-1922

181

Dotnnule Ministru, Subsemnatii delegati ai Partidului Socialist din Romania, ne luam angajamentul, in vederea congresului general, sa *tram cea mai desavar§ità ordine, in sala partidului din strada Sf. Ionica nr. 12, mentinand discutiile in cadrul doctrinar qi qtiintific, fara sfi organizam nici manifestatii nici intruniri. (ss) D. Stoiculescu, Ev. Stanev, C. 1. Stoev,

Mih. Macavei, M. Cruceanu, T. lordcichescu"

Cei trei dint5i erau si deputati... Cristescu si Macavei mi-au inf5tisat totdeodat5 si ordinea de zi. Erau vreo 12 puncte: probleme de doctrink raTuial5 intre socialisti si comunisti (comunistii puseser5 mâna pe gazetk in februarie, dar socialistii r5rn5seser5 cu clubul inchiriat pe numele lor) si in fine ratificarea afilierii la Internationala a III-a, de la Moscova. Am f5cut, pro forma, c5teva observatii cu privire la punctele de doctrink si am suprimat pe cele relative la r5fuiala cu socialistii si la afilierea cu Moscova. in realitate congresul era convocat tocmai in vederea acestor dou5 puncte si a le suprima realmente ar fi insemnat z5d5rnicirea congresului. Eu ins5 trebuia s5 le interzic, si farà &à am aerul, s5-i las s5 cread5 ca-i voi 15sa

s5 le discute, f5r5 sa figureze ins5 pe ordinea de zi realabilá... Am manevrat asa incât oamenii &à cread5 ea rn-au p5c5lit: nu si-au dat deloc

seama cà tocmai afilierea la intreprinderile subversive indreptate de un Stat strain impotriva Statului roman, era s5 fie motivul aresthrii lor in masa in acel moment hot5r5t5. Au sfarsit prin a primi stergerea celor dou5 puncte de pe ordinea de zi, dar rn-au prevenit c'd le va fi greu s5 impiedice discutia asupra lor. Am ridicat din umeri, si am 15sat s5 cad5:

Treaba dvs.; eu mi-am facut datoria suprimandu-le de pe ordinea de zi..." Cum speram, m-au inteles pe dos, s-au sculat, mi-au shins mâna si ne-am despktit in tandreta". Data congresului a fost fixata pentru duminic5 8 mai... Am chemat pe Voinescu, pe Margineanu si pe Nicoleanu ca sá le dau instructiunile necesare... A fost o jale! Tustrei rn-au rugat s5 revin asupra autorizatiei date, demonstrându-mi c5 invoirea comunistilor de a-si tine congresul constituia un act de slàbiciune si o dare inapoi care

www.dacoromanica.ro

182

CONSTANTIN ARGETOIANU

ne facea s.1 pierdem tot terenul ca*tigat intr-un an intreg de aprig5 urmarire... Imi venea greu sa-mi tin rfisul; am facut *i eu o mutia de un cot *i m-am infundat in dispretul lor, declarandu-le: Ce vreti, domnilor, am *i eu easpunderile mele, nu pot calca prescriptiile constitutionale; cererea imi e Mouth' de Partidul Socialist, nu-1 pot scoate *i pe acesta din lege. Am urmarit mi*carea comunista in toate manifestarile ei nelegale; cat timp oamenii acqtia raman in legalitate, n-am ce le face... Nu pot, nu pot!..." Se uitau toti trei la mine cu milk *i generalul Margineanu a obiectat: Foarte bine, domnule mMistru, dar daca banditii ace*tia se dedau la dezordine, ce facem?" Domnule general, atunci vom ve-

dea..." Au plecat dezgustati, *i timp de opt zile, pan5 la deschiderea congresului, au evitat cat au putut toti trei sa mai vita in contact cu mine. 8i eu cu ei... dar pentru alte motive: ma temeam sa nu ma tadez, *i-rni era sag sa joc teatru cu colaboratorii mei incercati. Marincu *i Voinescu au mai facut o incercare in ajunul congresului. Autorizasem doua *edinte, una duminica 8 mai, a doua luni 9. Voinescu rn-a rugat s5 suprim cel putin ziva de luni, o zi find suficient5 pentru desfa*urarea ordinei de zi propuse *i aprobate... Am refuzat, *i *tiam eu pentru ce. Voinescu a plecat de la mine timpit nu mai pricepea nimic! Congresul s-a deschis conform programului, *i ce s-a discutat in el duminica *i luni nu mai prezint5 nici un interes. S-a discutat cu vivacitate, s-au certat rnoderatii cu apelpisitii, a cautat Cristescu *i ai lui sä pescuiasc5 in ap5 tulbure dar in afar5 de localul din strada Sf. Ionica nici un scandal n-a avut loc. in ce privea ordinea publica, oamenii s-au tinut de cuvant dar conform a*teptarilor *i dorintelor mele au nesocotit angajamentul luat fata de mine s5 nu discute afilierea la Intemationala din Moscova... Am trait zile de intens5 emotie, caci trebuia sa aleg eu momentul loviturii *i sa-mi iau nwnai eu raspunderea ei... Luni la amiazA a venit Cristescu sa-mi ceara o prelungire a congresului pada' marti seara, fiindcd nu sosiserd toti delegatii... L-am intrebat: Cum de n-au venit? Lipsesc multi?" Lipsesc aproape jumátate; congresul a fost adunat in prip5, *i tovara*ii de pe valea Jiului *i din Banat sunt cam greoi..." Bine. Dar vor veni?" Vin la si-

gur!..."

Domnule Cristescu, e ultima concesie pe care ti-o fac,

fiindca am incredere in d-ta! Dar imi voi aprinde paie in cap, cu Voi-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1919-1922

183

nescu *i cu generalul M5rgineanu!" Lasati-i sal zick domnule ministru, ei nu inteleg, dvs. sunteti om de inteles!" Stirea adus5 de Cristescu ma tulburase. Pentru ca lovitura sâ fie ce trebuia", trebuia sä prind in plas5 pe toti sau aproape pe toti conducàtorii micarii. Numai cu jum5tate din ei, n-a* fi fkut nimic... Sub pretext s5-mi aduc5*tiri despre cele discutate in congres, am pus agenti de la Siguranta sa-mi numere din douà ceasuri in dou5 ceasuri pe noii sositi... Dar nu se adunaserä toti nici marti, p5nä la amia15. Sefii miqcarii voiau sa voteze la sf5r*itul congresului afilierea la Moscova *i pentru acest vot aveau nevoie de toti conduc5torii din provincie, c5ci stapanii de la Moscova nu s-ar fi multumit cu un vot ce n-ar fi insumat dec.& minoritatea partidului. Cristescu a venit s5 ma roage s5 le mai dau o zi, c5ci

trimisese pretutindeni oamenii lui sá ridice" pe recalcitranti *i pe lene*i *i s5-i aduca la Bucure*ti... Si dorinta mea era s5-i am pe toti: am trecut peste protestArile lui Voinescu *i ale lui Margineanu, speriati de votarea afilierii, qi din slabiciune in slibiciune (a*a calificau colaboratorii mei termenele suplimentare pe care le tot acordam lui Cristescu) am ajuns 0115 joi dupa-amiaz5. Voinescu era atat de disperat inat intervenise prin generalul Márgineanu la Averescu *i Averescu ma chemase sa-mi spunâ c votarea afilierii la Moscova ar face un efect foarte prost, *i cä nu pricepea de ce ma aratasem atit de moale" fat5 de congresul comunist. Am rugat pe Averescu sa aib5 incredere in mine, c5 va fi p5n5 in cele din urm5 multumit 0 I-am asigurat cd congresul nu va vota nimic. Generalul mi-a acordat creditul cerut *i a incheiat: FA cum *ti, dar vezi s5 le intorci cum e mai bine..." cuvinte care nu-1 angajau la nimic... Joi dimineata mi s-a raportat c5 congresi*tii erau in p5r qi c5 la sfarqitul dupa-amiezii trebuiau s5 aib5 loc vot5rile. Sosise in fme momentul meu! Pe la orele 1 1 am chemat la Minister pe Voinescu, pe Márgineanu *i pe Nicoleanu *i le-am dest5inuit planul meu: la orele 3 p.m. tot congresul trebuia ridicat ci transportat la Vdcdresti si la Jilava. Acolo urma s5 se fac5 triajul: tot ce era comunist, retinut ce era numai socialist *i impotriva afilierii la Internationala a II1-a, pus in liberatate. Acum pricepeti, domnilor, pentru ce am autorizat congresul *i pentru ce am acordat *edinte suplimentare, pang i-am prins pe toti in capcan5? Va atrag atentia asupra unui punct de important5 capitala: nimeni n-a cunoscut planul meu, nici chiar primul ministru, pe care-1 voi pune in curent abia acum suntefi primele trei persoane cu care

www.dacoromanica.ro

184

CONSTANTIN ARGETOIANU

vorbesc. De discretia dvs. depinde reusita loviturii: cea mai mica indiscretie, colportat5, va ajunge la urechea celor interesati, si vor seapa cu totii. Trebuie s5 prevedem ins5 toate posibilitatile: s-ar putea intarnpla ca oamenii sa reziste si sa lupte. D-ta, domnule general Márgineanu sa ai armata necesara ascuns5 prin curtile din jun11 localului din strada Sf. Ionica. D-ta, domnule general Nicoleanu, vei patrunde la ora 3 fix in club, cu politia d-tale, si vei declara toat5 lumea arestatáfiindcd congresul a depdyit ordinea de zi si a pus in discutie afilierea la Internationala a III-a si hotdrlise sd o voteze. Dac5 congresistii nu se opun, ii yeti transporta, palcuri-palcuri, cu dubele i cu atutomobilele la inchisori. Daca se opun, va interveni armata, i arest5rile se vor face rnanu militari. La nevoie yeti face uz de arme, daca rezistenta va fi si ea inarmata. Veti preveni pe comisarul regal Cernat in ultimul minut, ca sa fie prev5zut... Veti explica dislocarile fortei armate si concentrarea politiei, 15rnurind tuturor ca era vorba de masuri de sigurant5 in vederea dezordinelor ce ar putea insoti un vot agitat... D-ta, domnule Voinescu, vei supraveghea intreaga operatie si ma vei tine telefonic in curent cu toate fazele ei... Inchideti-va toti trei in cabinetul de al5turi si hotdrati cum yeti proceda. Ma incred in experienta si in vigoarea dvs. i va las liberi sà decideti procedurile de executie. Dar inca o data: nici o vorb5, nim5nui eaci altfel ne facem toti de ras..." Pe cand vorbeam, fetele colaboratorilor mei se luminau; de unde intraser5 la mine pleostiti 8 i plini de aniaraciune, vinele kr se incordau ascultand cuvintele mele. Li s-au muiat ochii de emotie, si Voinescu, luand cuvantul in numele cator-trei: Domnule ministru v5 rugam s5 ne iertati... Cum am putut noi s5 ne indoim de dvs.? Cum n-am ghicit planul dvs.? Cum nu ne-am dat searna de ce le pregateati?... Suntem

niste prosti! Dar acum, c5 am reg5sit pe ministrul nostru, sa nu va indoiti de noi: v5 dam cuvantul nostru cà nimic nu va iesi din buzele noastre, si v5 asigur5m c5 lovitura va reusi..." Si Margineanu si Nicoleanu au repetat: V5 dam cuvantul nostru, si v asiguram ca toate vor merge struna..." Cei trei muschetari au trecut voiosi alaturi s5-si croiasc5 planul, iar eu rn-am urcat in automobil i rn-am dus la Averescu. L-am pus in curent cu intregul meu plan si i-am explicat pentru ce nu pusesem pe nimeni in curent, addugand cd pe diinsul nu-I prevenisem ca sd-1 pun in afard de oHce rdspundere, in caz de nereusitd. Sosind insa momentul executarii, nu puteam proceda mai departe far5 aprobarea sefului

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

185

Guvernului, i i-o ceream. Argumentul cu scoaterea lui din r5spundere" 1-a satisfácut, c5ci era iepure de douà hotare. A stat putin pe ginduri, apoi, c5utandu-si fiecare cuvânt: Bine. Angajezi raspunderea d-tale, si in caz de insucces, vei trage natural consecintele... Dar cred Ca vei reusi, i doresc s'à reusesti. Trebuie s5 o srarsim odatà cu domnii acestia... Afilierea la Moscova e o crim5 contra Sigurantei Statului...

Ai luat toate m5surile?" Da". Si i le-am 15murit i pe acestea. Toate bune, a replicat Averescu. Dar suntem un Guvern constitutional; trebuie s5 avem si aprobarea Consiliului de Ministri..." In acest caz partida e pierdut5. Dac5 discutam in Consiliu, va tine ceasuri, se va afla in afarà, i vfinatul nostru se va face nev5zut. Farà s'a mai adaug ca toti ministrii, niste fricosi, vor fi contra..." Iar s-a mai gindit

ateva minute tata Averescu, si a replicat: La cite ceasuri ai hotarat sa-i arestezi?" La trei..." Bine. Convochm Consiliul tot la ora 3; ii voi ruga sä fie exacti. Voi pune eu chestiunea, si o voi pune asa, incat nimeni nu se va opune. D-ta incepi operatiile d-tale la ora convenita; pe carld se va discuta in Consiliu dacA discutii vor fi operatiunile vor fi in curs. Te vei aranja s5 ti se telefoneze indata ce vor fi fost executate, si vei pune pe toti in fata faptului indeplinit..." G5sise vulpoiul formula constitutionala, si o eventuala acoperire mai mult, in caz de insucces... Asa merge..." am incheiat eu, si I-am rugat s5 convoace imediat Consiliul: era ora 12. Si s5 nu spun5 o vorba nim5nui recomandatie inutiI5, c5ci era din fire ornul cel mai discret. M-a intrebat dac5 aveam nevoie de el; i-am multumit, i-am spus ea* nu, si am plecat. Eram ata de enervat 'Inc& mi-a mers dejunul noduri... La ora 3 far5 cateva minute m-am inapoiat la Presedintia Consiliului, in strada Polon5. Toti ministrii erau in par, cu Take lonescu in frun-

te. Niciunul nu stia nimic despre cele ce urmau s5 se int5mple si ma intrebau pentru ce fuseser5 convocati cu atata pripà. Veti vedea numaidecat, o nidsura de politie de luat, pentru care vreau sa am avizul Consiliului. Eu am rugat pe general s5 v5 convoace..." Sedinta s-a deschis la ora 3 si 10 minute. Averescu a 15murit motivul convocArii: Trebuie sá o srarsim cu comunistii..." si a explicat ce aveam de gand s5 fac. Titulescu, care c5sca intruna, plictisit, i tremura de frig, a incetat s5 deschid5 gura, s-a incàlzit brusc, s-a rosit, a vrut s5 ia cuvantul dar i-a luat-o Take inainte cu trei vorbe faioase: Nu se poate!" Se facuse galben ca ceara; fiecare ii exprim5 emotia dup5

www.dacoromanica.ro

186

CONSTANTIN ARGETOIANU

reflexele sale arteriale unii rosesc, altii ingalbenesc... si pe fetele din jurul mesei in afara de a lui Averescu si de a mea, linistite

aparuse toga gama nuantelor celor douà culori fiziologice. Nu se poate!" au strigat si Trancu-1asi si Cudalbu; o unanimitate dezaprobatoare se ridica contra mea... Take ne-a explicat Ca propunerea" ce se facea Consiliului echivala cu inceputul revolutiei. Comunistii se vor apara armata va trage. Va curge sangele siroi... lupta va continua in

strada; opozitia, in ura ei impotriva Guvernului va da ajutor rasculatilor... Se va da foc caselor; ministrii vor fi ucisi departe de a fi infrant, comunismul va iesi stapan pe strada, din luptä: era oribil! Si apoi, ce se va zice la Paris si la Londra, chiar daca lovitura ar reusi pe jumatate? Ne aflam intr-o dilemä: revolutie in caz de insucces, oprobiul aliatilor" in caz de succes!... Nu, nu, o asernenea masura nu poate fi aprobata si nu trebuia incercata! Dupà Take, Titulescu s-a declarat

si el impotriva unor masuri care pun Statul in pericol, oricare ar fi rezultatul operatiunilor... S-a sculat si Trancu-Iasi, sali spuna punctul de vedere"... Comunismul este... munsitorimea vrea... Geneva prevede etc. etc." Pe cand prietenul Grigore trancanea, ochiul meu urmarea acele orologiului; se facuse ora 3 si 1/2 si telefonul era tot mut. incepusem si eu sa ma ingrijorez: sa nu fi reusit oamenii mei? Situatia ar fi devenit cu atat mai tragica, cu cat simteam ea' afara de generalul Rascanu si de Garoflid, toti ministrii erau sa fie hotarat contra mea si a propunerilor mele" (cum le numeau ei, in ignoranta celor ce se petreceau in acel moment). Averescu a incercat sA ingane ceva, si asa si asa, incepuse sa o scalde... In acel moment precis, a zbarnait telefonul... Am luat receptorul: de partea cealalta a firului generalul Nicoleanu ma vestea Ca totul se terminase... Au rezistat?" Nici o rezistenta..." A fost ranit cineva?" Nimeni, nu s-a tras un glont. Cum le-am spus ea' sunt arestati, s-au supus toti..." Si acum?" Ii transportam pe rand unde trebuie..." Bravo! incepeti cu cei mai cunoscuti!" Asa am si facut..." M-am inapoiat la masa verde. Pada atunci, nu deschisesem gura. Domnilor si cu un zambet m-am uitat la Averescu domnilor, discutiile dvs. sunt inutile, totul s-a terminat. Toti conducatorii comunisti si teroristi sunt la Vacaresti sau la Jilava! S-au supus ca niste miei! Nici o picatura de sange nu s-a varsat! Pot sa va dau plAcuta asigurare ca s-a terminat cu comunismul in Romania!" Take lonescu si Titulescu inlemniserä, ceilalti ministri rasuflau usurati si se pregateau sa faca pe

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

187

voinico*ii dupa ce tremurasera de frica revolutiei... Averescu parea incantat, *i a ridicat *edinta caci ordinea zilei fusese epuizatr. Take *i Titulescu *i-au revenit incetul cu incetul in fire. Telefonul imi da necontenit ve*tile cele mai lini*titoare, qi le comunicarn celor prezenti pe masura ce-mi soseau. Take rn-a felicitat, mi-a spus ca aveam noroc, qi Ca' de vreme ce nu se varsase singe *tia el cum sa comenteze evenimentul in strainatate ca sa nu fim excomunicati de catre marile democratii occidentale. L-am asigurat ca ce gande*te Parisul, Londra sau Valparaiso, imi era cu totul indiferent... Cat am stat la Preqedintie, Take *i Titulescu tot imi dadeau tarcoale, vedeam ca voiau sa-mi spun5 ceva *i nu indrazneau in fata celorlalti mini*tri. Cand sa plec, Take s-a luat dupa mine *i in anticamera rn-a rugat sa iau masuri speciale de paza pentru casa lui gi pentru a lui Titulescu: Vezi Argetoianu, toate merg bine acum, dar poate deseara, sa se iveasca o reactie... *i, pricepi draga, eu *i Titulescu, conservatori, am fi cei dintai vizati, pricepi d-ta..." I se cam inecau vorbele in gura, caci i*i da proba-

bil seama cat era de ridicol, dar frica era la dansul, totdeauna, sentimentul dominant. Ca *i la Titulescu. Nici o grija s5 n-ai, draga nene Take, cad am luat deja masuri speciale pentru paza d-tale *i a lui Titulescu. Nici o grija, nu va las din ochi *i s5 *titi de la mine, nu va fi nici o reactie din partea comuni*tilor, cdci nu mai are cine sci o pund la

cale..." Am lini*tit *i pe Titulescu qi rn-am dus la Ministerul de Interne unde pana seara mi-au venit toti cu rapoartele bor. Au venit qi gazetarii *i oameni politici din toate partidele. Arestarea comuni*tilor se aflase *i facuse mare valva in tot orapl. Lumea era incantata, *i toti se minunau de dibacia cu care izbutisem sa pun mina pe toti terori*tii *i comuni*tii fara sa van o picatura de sange. Liberalii erau mai incântati ca toti, qi Duca a venit sa ma felicite. Pentru mine a fost o zi de mare succes, *i am devenit pe loc un om popular. Actele de autoritate plac, cand reu*esc, *i burgheziei *i poporului. Amuzanta a fost atitudinea opozitiei democratice din Camera. Pe ace*ti politicieni nepocaiti succesul Guvernului i-a irmebunit. Fat5 de unanimitatea opiniei publice, nici nationalii ardeleni nici taraniqtii re-

gateni nu puteau sä se solidarizeze cu comuni*tii odic*, dar au gasit altceva. S-au facut aparatorii legalitatii": in fruntea celor arestati in strada Sf. Ionica se aflau cei 5 deputati ai comuni*tilor *i dupa regulamentul Camerei, un deputat nu putea fi arestat in timpul sesiunii decat

www.dacoromanica.ro

188

CONSTANTIN ARGETOIANU

cu autorizatia Adunarii, iar in timpul vacantelor parlamentare sau in caz de vina vadita" dosarul afacerii trebuia inaintat adunarii respective care hotam asupra situatiei inculpatului. In ziva arestarilor se aflau in vacano Ward' de 10 mai. Indata ce s-au intrunit din nou, in ziva de 16

mai am aparut pe banca ministeriala, gata sa faspund interpelarilor. Dar in acea zi nu s-a ridicat nimeni se vede ea nu se.puseser5 cu totii de acord. Abia a doua zi au cerut cuvântul pe rand Cocea si Dun5reanu, deputati socialisti si doctorul Lupu care nu era inca inscris la Oranisti

dar pe punctul de a fi. Cocea si Dunareanu au fost mai linistiti, dar Lupu a urlat si a provocat scandal. Taranistii si oamenii lui Maniu, fara

sa se compromita in discutie au sustinut din rasputeri pe Lupu prin intreruperi, prin strigate impotriva me; prin zgomotul obisnuit in certurile noastre parlamentare. Liberalii au avut decenta sa se tina la o parte, multumiti cä le faceau jocul t5ranistii si nationalii. Ei aprobasera fara rezerve actiunea me; dar nu voiau ca succesul dob5ndit s5 intareasca Guvernul, caci incepuser5 deja sa lucreze la inlocuirea lui. Regulamentul Camerei, intocmit in prip5 si trecut prin influeno lui lorga aproape fara discutie, se afla in contradictie cu Constitutia care autoriza Guvernul sa aresteze un deputat sau un senator, in caz de vina vadit5", far5 nici o conditie. In raspunsul dat interpelatorilor, m-am pus pe terenul constitutional si am destainuit documente secrete ce au facut impresie pentru a dovedi vina vadita" a inculpatilor. Cu toat5 violeno dezbaterilor, am inregistrat un frumos succes parlamentar, si astfel s-au adaugat cateva ramuri la cununa de lauri pe care o dob5ndisem in calitate de politist. Procesul comunistilor a inceput astfel in Camera inainte de a veni in fata Justitiei. Documentarea mea a convins si pe cei mai recalcitranti si sunt convins ca 0115 si cei care rn-au atacat in Camera rn-au aprobat in sufletul lor. Ce e rnai nostim, e c5 din acea zi am ramas pentru liberali ministrul de interne ideal... Ionel Bratianu si-a adus aminte in 1927 de talentele mele, intr-un moment in care pericolul nu mai ameninta din partea comunistilor, ci din partea lui Averescu.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL V-LEA

Raporturile mele cu Familia Regan: in anii 1920-1921 Regina si Nando Dejun cu Stamboliiski Boyle redivivus Carol si Zizi CaTatoria si ca'skoria Printului Carol Cosenz Regina Maria si refugiatii rusi Falsa Anastasia Imparatul Carol al Austriei trece prin România.

-o Astern aci amintirile mele dup5 cum imi vin, dup5 indemnul zilei, dup5 cum e soare sau plou5. Trec de la una la alta, ma intorc cateodat5 pe potecile pe care am ealcat uit s5 o apuc pe unele si insir ce-mi vine sub condei. i fiindea mi-am plictisit cititorii cu un plicticos capitol asupra daraverilor mele cu comunistii, ma voi incerca in acesta s5 evoc prin cdteva träs5turi figurile celor de sus, sau cel putin sa distrez pe urmasii mei cu istorioare, uneori destul de piperate... Ca si inexistente pdrià la Iasi, raporturile mele cu Familia Regal5 luaser5 aproape un caracter de vrajmasie in timpul pribegiei. Inffacarata mea patima politica, ultim5 liearire a tineretelor mele, n5dejdea unei soarte mai bune pentni biata noastra tarà, oroarea mea pentru tot ce mirosea a Carnarila, luptele mele de fiecare zi cu Barbu tirbei si cu Ionel Br5tianu, m5 inddrjiser5 rau de tot. Iar ei, socotindu-m5 (poate cu drept cuvdnt) capul rdutdtilor, nu ma puteau suferi. Tensiunea dintre mine si

toti cei ce se invarteau in jurul Regelui si Reginei se oglindeste in Amintirile mele de pe vremea fazboiului. In 1920 atmosfera se schimbase. Patima, ca si n5dejdiile mele politice se stinseserá. Intrasem si eu ca toat5 lumea in randul oportunistilor si nu mai aveam decal ambitie: sä scriu un capitol final in cariera mea politica, si s5 mai aduc t5rii cdteva servicii de ordin secundar, compatibile cu mediocritatea celor in mijlocul c5rora ma zbátusem si cu vitregia vrernurilor, ca sä adopt si eu o formula consacrat5.

www.dacoromanica.ro

190

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dar qi judecata celor de sus faa de mine se imblfinzise. Nu mai eram socotit ca razvrOtitul ireductibil,L 'empêcheur de danser en rand" de la Iasi. Experienta" Averescu se aräta inevitabilk anarhia social5 isi facea drum in toate directiile. in asernenea imprejurari, devenisem pentru Brätianu, pentru Stirbei, i prin urmare, pentru Rege, omul aproape providential care sä tina in frau pe Averescu, capabil sO o apuce razna. Pe de ela parte energia mea reactionar5 devenea o cheza§ie pentru o rapid5 restabilire a ordinei. Far5 mine, probabil c5 Regele §i Camarila nu s-ar fi hoarfit s5 se dea pe mina generalului i cine §tie unde am fi ajuns. Am notat deja cä chemarea generalului a fost hotOrfita intre liberali si mine. Ca intotdeuna in politica' imponderabilele" §i-au exercitat actiunea lor, i de la primele mele sedinte de lucru" cu Regele, gheata s-a rupt. Atitudinea Regelui *i a Reginei faa de mine s-a schimbat §i am ajuns chiar cu timpul soarta isi are ironiiie ei s5 devin un om de incredere al Suveranilor, mai ales al Reginei Maria, care, pana la moartea ei, s-a indreptat in nenum5rate randuri spre mine, ca spre un salvator al Dinastiei... Noile noastre raporturi s-au stabilit mai ales in cursul verii anului

1920, pe timpul petrecerii Familiei Regale la Sinaia. 0 data sau de dou5 ori pe sapamfin5 lucram cu Regele la Peligor i eram de fiecare data retinut la dejun, a§a era obiceiul. Dup5 dejun, luam cu totii cafeaua pe iarbA verde, IfingO Castel, in familie". Printul Carol trOgea picioare in posterior Printului Nicolae, care chifaia ca din gurO de arpe era ca s5 zic a§a un rit", la care viitorul Print fazvratit n-ar fi renun-

tat pentru nimic in lume. Printesa Elisabeta Ii plimba ochii pe cer, Mignon era tinta tachirarilor" fi-atilor ei iar Regele, Regina, M4u1 §i cu mine depOnam fel de fel de subiecte in care neprev5zutele mele butade sau concluzii Ii incfintau. In aceste sedinte familiare, oamenii isi revizuiau judecata asupra mea, eu insa nu asupra lor. Regele i Regina au inceput s5 ma considere, nu ca pada' atunci drept un politician nepoc5it, ci ca tovar5§ placut §i cu scaun la cap. Un sentiment de prietenie a inlocuit progresiv sentimentul de agresivä neincredere ce se Ina-

acinase in sufletul lor de pe urma freckurilor ji cuvintelor mele aioase de la Ia§i... in cursul Amintirilor mele voi avea prilejul sa semnalez cfiteva confidence nea§teptate pe care mi le-au f5cut i Regele §i Regina, c5ci incetul cu incetul, raporturile noastre au intrat §i in faza confidentelor... Ministrul Casei Regale.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

191

Imi pare rau ca n-am tinut un ,jurnal" pe timpul Ministerului Averescu. Din lungile mele conversatii de atunci fie cu Regele, fie cu Regina, prea putine mi-au r5mas in minte qi pentru mica noastr5 istorie, e p5cat. Voi insemna aci, in aceste pagini, din putinul ce se mai contureaza pe panza amintirilor mele. Regele Ferdinand s-a bucurat cat a trait de reputatia unui prost, din cauza nemaipomenitei sale timiditati care-1facea sa balbaie o serie de da, da, da" ca r5spuns la orice i se spunea. In notele mele de la Iasi am

incercat sä schitez insusirile morale qi intelectuale ale acestui abulic incoronat, §i nu voi mai reveni asupra kr. Trebuie si marturisesc insa aci, c5 orele de lucru cu dansul imi erau foarte placute. in doi, vorba lui era plin5 de miez; isi deschidea inima i mintea i dupa ce terminam cu decretele qi cu politica, dep5nam para la ora mesei fel de fel de subiecte, aduse printr-o aluzie sau printr-o neprevazuta legatur5 in actualitatea conversatiei. Un nume aruncat, un fapt istoric evocat, o intamplare sau o gluma erau pretextele obipuite ce deschideau Regelui cal pe care un nebanuit bun simt i o vastA eruditie mai ales in domeniul Artei i al Istoriei ne duceau la cele mai surprinzatoare concluzii. Vorba Regelui devenea curgatoare, obi§nuitul salt dadaism" dispärea i de nenumarate ori m-am gasit cu dansul lucru de necrezut in complecta comunitate de simtaminte 4i de idei... Mi-am dat seam5 c5 omul acesta era un mare refulat" (dup5 formula lui Freud) i mi-am schimbat intrucatva p5rerea asupra lui. Mi-am dat seam5 ca citise mult, c5 retinuse esentialul din lecturile sale, dar ca nu

era in stare sa-qi valorifice insu*ile qi cuncWintele decal intre patru ochi ceea ce pentru un Rege era o nenorocire. Prezenta a dou5 sau trei persoane il paralizau complect, qi nu mai indraznea s5 zica dec.& da, da, da". Am avut impresia ca Regina Maria facea tot ce putea ca sa-1 mentina in aceast5 stare de impotenta sufieteasca, i am trait chiar momente penibile in aceast5 privinta. Imi aduc aminte de un dejun cram ca de obicei vreo 12 persoane in care Regina 1-a umilit pe bietul Nando cum nu cred c5 ar fi indraznit sa o faca nici o nevastA de cojocar. Regele cam abuzase de tuici i de pelinuri, qi medicii ii interzisesera pana i vinul la masa. I se dedese un potir" frumos cizelat din care bea cu resemnare apa, ap5 curata i numai apa. Stam lang5 dansul, i urmaream cu un surds cum bietul om 10 inghitea portia de H20; Regina mi-a surprins privirea, i in gura mare: Le pauvre Nando, tout le nionde le traite d 'ivrogne, et il ne bolt que de l'eau!..." 0 tacere gene-

www.dacoromanica.ro

192

CONSTANTIN ARGETOIANU

ral5 a urmat acestei groso15nii, tkere pe care n-a intrerupt-o decfit tot bietul Nando cu tin da, da, da" plin de apropont" ! Era un mare cunosc5tor de oameni si ii judeca crunt, and vorbea despre ei intre patru ochi, dar numai intre patru ochi. Avea antipatii pentru unii, si se temea de altii, si o spunea. De cite ori nu s-a deschis cu mine asupra lui Averescu si a lui Take Ionescu, farà sä tin5 seam5 ca eram cu ei in Guvern. Pe Take nu-1 putea suferi, si o spunea cu pläcere. De Averescu ii era team5: Quand je le vois entrer, j'ai froid dans le dos..." si pin5 la sfarsit nu s-a impacat cu el, desi 1-a adus din nou la putere in 1926 din ordinul lui Bratianu. Dintre copiii hii, iubea pe Carol si pe Elisabeta, singurii de care era sigur &à erau ai lui. Despre Britianu nu vorbea niciodat5, dar cind cineva aducea vorba despre marele potentat, i se ascutea privirea si ii luceau ocldi de urci. Am constatat-o de fiecare data, din 1920 si 0115 a murit... Ura neputinciosului la gandul vràjitorului ce-1 st5panea. Din dejunurile de la Pe lisor, cel mai cu haz a fost dejunul la care a luat parte si Stamboliiski, atotputernicul prim-ministru bulgar din acele vremuri. Stamboliiski era o namil5 de om, unsuros, cu parul valvoi, cu labe de urangutang, cu unghii negre, imbricat in haine de confectii infecte (o redingoth neagrà uzat5 si pantaloni prea scurti). 0 aparenth mai bestiala, rar se putea vedea. Minca cu degetele, b5ga cutitul in gurii, isi

apuca furculita cu pumnul inclestat, ca un pumnal. Nu vorbea decit bulgareste, nu pricepea macar o boach din alth lirnb5, si desi se aseza numai pe o buch trosneau scaunele sub el. Trecea mai departe, spre Paris, si se oprise &à ne fach o vizit5 la Bucuresti. Aceastà brutal, era insotit5 de o delicioash aparitie, d-ra Stanciov, ce-i servea de secretard. Blond5, zveltd, eleganth, frumoash, d-ra Stanciov era fiica fostului ministru al Bulgariei la Paris, iar marnd-sa era n5scut5 de Grenaud (Contele de Grenaud, tat51, fusese ani indelungati maresalul Curtii Regelui Ferdinand). Familia sir5cise, si d-ra Stanciov, fini si cultivat5, fusese silita sa primeasci postul pe care-1 ocupa, ca sa-si cistige o paine. Mai tirziu, multumitä farmecului s5u, s-a c5satorit cu un englez bogat. La mas5 la Pelisor, bestia vorbea pe bu1g5reste, cu gura plink din care ii mai chdeau si bueati din macinisul maselelor, si ii mai curgea si sos de p5t15gele pe barbie... Era o sc5.rb5, dar si un spectacol. Regele i Cand s-au hotarit bulgarii s5-1 ucid5. au tras in el o serie de gloante, 1ar5 0-1 poa15 fapune. De-abia au putut sa-1 abata, cu pistoale, cu cutite, cu securi...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

193

da din cap, Regina nu-1 pierdea din ochi, noi toti petreceam ca la Mosi iar d-ra Stanciov schimba fete-fete. Vorbea pe bulgareste, si Misu traducea pe fruntuzeste apoi din nou bulgäreste raspunsurile Suve-

ranilor... La un moment dat, pe cand rumega, namila a scfirtfiit din scaun, s-a intors spre Regina Maria, si a spus ceva o loviturg directa. Qu'est-ce qu'il dit? Qu'est-ce qu'il dit?" a intrebat cu ner5bdare,

Regina. Madame,

a precizat Mist' Son Excellence admire la bonne mine de la Princesse Mignon et félicite Vous Majeste d'avoir de II est tres gentile, tres gentil, dites le lui..." a si beaux enfants..." r5spuns Regina. Misu nu-si putea tine thsul, dar s-a executat, cel putin asa ni s-a parut noug. Dup6 dejun rn-a luat la o parte si mi-a dat versiunea exacta a intreb5rii bulgarului si a thspunsului. Ma! a gothit Stamboliiski ia intreab5 pe baba (asta era Regina) dac5 ar vrea s5 dea pe umflata (asta era Mignon) de nevasth Regelui nostru... imi place, ai ce curpinde in palme!..." Iar thspunsul Reginei, Misu 1-a interpretat asa: Baba socoteste c5 umflata nu e de nasul vostru!" Cel putin asa mi-a afinnat Misu. Dar baba" si umflata" n-au fost niciodath in curent cu sentimentele si cu epitetele premierului bulgar. Cine stie, poate ca. cu Boris umflata" ar fi avut mai mult noroc decit a avut cu Alexandru Karagheorghevici... in aceasth mic5 scen5 de familie, Regina Maria a jucat un rol sters, dar scriindu-i numele, mintea mea evoc5 o alta amintire din vara anului 1920, si amintirea e atat de vie 'Inc& imi impinge condeiul si ma in-

deamna sa scriu... Scena pe care vreau sa o evoc aci nu e citusi de putin de familie, dar Regina a jucat intransa rolul principal, si dacfi n-a fost un rol foarte moral, a fost cel putin un rol plastic. Pentru intelegerea celor ce voi povesti, trebuie s'a scot pentru o clip5 din umbra pe faimosul colonel Boyle, pe care 1-am lasat pe pridvorul de la Cotof5nesti luptand cu damblaua care-I lovise in Moldova, in 1918, sub domnia lui Marghiloman-Vod5. Colonelul $tirbei sperase c5, dac5 nu Dumnezeu, cel putin darnblaua, il sc5pase de concurenta amenint5toare a colonelului Boyle. Dar te pui cu dracul? Colonelul Boyle a invins toate hemoragiile, inclusiv pe a lui din creier si s-a ridicat, Odd nu s-a implinit anul, mai zvelt, mai in puteri, mai vijelios ca inainte... La Iasi, ni se infatisase ca erou la Bucuresti, ca simplu samsar. Dar tot in uniformk tot colonel, tot si Inca mai f5r5 socoteal5 iubit. La Iasi, impresionat prin salvarea

www.dacoromanica.ro

194

CONSTANTIN ARGETOIANU

romfinilor din Odessa, ii ridicasem qi eu osanale, la inceput. Mi-am dat

ins5 repede seam5 c5 sub masca eroului se ascundea altceva, i am amutit. La BucureOi, in 1919 i 1920, omul si-a dat arama pe fata i a deschis pr5vMie. S-a inteles de minune, i dintr-o uit5tur5 cu AlecuPorcu, care Oiindu-1 favoritul Reginei, i-a inlesnit toate, numai s5-1 pun5 in jocul s5u. Dac5 Boyle s-ar fi multumit s5 fac5 afaceri cu ministrii, ar Ii putut lucra multa vreme i cu folos la noi, c5ci din nenorocire in toate Guvernele se g5sesc miniOri dispuO s5 vorbeasc5 ruse*. te". In sufletul lui Boyle plutea ins5 un ciudat amestec de materialism si de idealism. Nu s-a multumit numai cu afacerile menite si-i umple punga O a vrut s5 se arnestece qi in treburile politice §i s5 contribuie la

organizarea Romaniei intregite, qi s-a ars. La inceput a lucrat" prin Regina; miniorii se pomeneau chemati la Cotroceni i spre marea lor mirare Dama-cu-crinul-in mina le dicta programe intregi... Minitrii ascultau, se mirau de interesul subit manifestat de Regina pentru problemele cele mai aride puneau sfaturile regale in naftalin5 si-si vedeau de treab5. Fat5 de lipsa de eficacitate a acestei metode indirecte, Boyle a intervenit direct, §i a inceput s5 dea ordine prin Ministere si chiar la prefecti. Aceste interventii directe au inceput prin august 1920, si indatà ce mi-au fost raportate, rn-am dus la Rege §i 1-am rugat sà curme scandalul. Imi aduc foarte bine aminte c5 interventia mea a avut loc dup5 niOe ordine fantastice, date prin telefon, prefectului de Constanta, c5,ruia Boyle ii cerea s5 mobilizeze Folile din judet in vederea unor lucfari edilitare pe care va veni sa le indrume... Regele s-a infuriat de incalcarile lui Boyle asupra drepturilor lui Stirbei, §i o data in viata lui a pus piciorul in prag. Sprijinit pe colonelul roman, Regele a executat pe colonelul canadian i 1-a somat s5 paraseasc5 tara in 24 de ore... Regina a urlat, a plans, a leOnat i s-a certat de moarte cu Stirbei. Lui Nando s-a multumit s5-i scuipe in obraz dispretul ei, faca de tirbei

a fost ins5 de o cruzirne de femeie i i-a aruncat in fata hardaie de ur5... Vreme indelungat5 frumosul Barbu a fost omul cel mai nenorocit din lurne; rät5cea ca o umbra printre oameni §i pe culoarele Palatului, gata s5 se sinucid5... Venea pe la prietenele lui §i plangea... Una din ele mi-a povestit cà i-ar fi spus: Ultimele ei cuvinte au fost teribile. S-a uitat in ochii mei i mi-a taint& nu poti sd-fi irnaginezi ce volup-

tate poate fi pentru o femeie sd se afle in fata omului care a fost tot pentru dânsa, ci sd nu mai resimtd decal indiferentd pentru el! Fag de d-ta care m-ai stdpiinit md simt eliberatd, oh ce fericire, libera, liberal" www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

195

Regina n-a iertat pe $tirbei decat dui:a moartea mamei sale, cand a avut

nevoie de dansul pentru impartirea averii intre surari. L-a iertat, dar atat. Ce fusese intre ei n-a mai inviat, i $tirbei n-a mai fost 0115 a parasit tara deck omul de afaceri" al Majestatii Sale... Boyle a plecat cu coada intre picioare S n-a mai calcat in Romania. A deschis un birou de comision la Londra, in care trata afaceri veroase in fata portretelor cu dedicatie oferite de Regina gi a murit dupa catava vreme. Regina a ramas insa cu aripile frante, caci marele amor al vietii sale n-a fost $tirbei, ci Boyle. Mai tarziu, cand plangea pe Nando, cand plingea pe Carol, cand plangea asupra soartei ce-i croise Restauratia" IS varsa in realitate lacrimile pe amintirea lui Boyle... Scena plastic5 pe care am fagaduit-o cititorilor mei, s-a petrecut insä inainte de evenirnentele pe care le-am inSrat in ultimele randuri. Era Inca pe vremea cand Boyle se multumea cu afacerile" i nu calcase Inca pe terenul politic. Era pe la inceputul lui iulie (1920) daca nu ma

iwl. Regina trebuia sa plece in strainatate, pentru o scurta catatorie. Era intr-o duminica, i era cald foc... Trenul regal urma sä plece la ora 5 dupa-amiaza; era ora 2, dejunasemn usw, imi scosesem haina i gulerul i ma intinsesem putin. Familia Regard' era la Sinaia, Averescu era la Severin imi cadea mie placuta sarcina sa insotesc pe Regina la tren. Deodat5 telefonul: Majestatea Sa ma ruga sa vin imediat la &Ansa._ M-am intrebat ce sa fie: sä fi renuntat la plecare? Stiam ca Boyle

ramanea la BucureSi pentru o afacere de petrol in curs S ma temeam ca nu cumva sa nu se poata desparti de el. M-am imbracat i am plecat la Cotroceni... Acolo, sub arSta de vara, totul era liniSe qi tacere. Nici un aghiotant, numai portarul i un lacheu care m-a poftit sus pe scara la budoanil Reginei. Castelul parea gol, dar sus pe coridorul cel mare un om se plimba de la un capat la altul, i ofta... Cum m-a vazut, s-a repezit la mine: Te-a chemat?" Da" Dar $i pentru ce? Nu mai pleaca?" Nu Siu..." De azi-dimineata sunt aci S o rog sä ma primeasca qi nu vrea... A luat ceaiul cu Boyle, a ieSt apoi calare cu Boyle, s-a inchis dupa asta cu Boyle gi e S acurn cu Boyle... Pe mine nu vrea sä ma vada..." Bietul $tirbei facea un cap de imi era mila de el, dar imi venea §i putin sa rad... Ma apucase de maneca 0 nu ma lasa; pierduse orice mandrie, orice stapanire de sine... Feciorul bat:use la 110: Lasama te rog, ca ma aseapta Regina; vom mai vorbi cand voi igi..." Da, da, da" mi-a raspuns pe infundate colonelul: vorbea ca Ferdinand!

www.dacoromanica.ro

196

CONSTANTIN ARGETOIANU

Am intrat in salona*ul cel mic al Reginei, *i o mie de ani de a* tr5i,

nu voi uita priveli*tea ce mi s-a infatipt. Cu p5rul despletit, cu fata imbujorat5 in alduri, abia acoperita cu un thee-gown" de malase g51buie, frumoas5 ca in pove*ti, Regina Maria se rupsese vádit din bratele

arnorului *i bacantä imbätata de fericire, a inaintat spre mine toute baletante" pe and up din fund, prin care fugise arnorul se inchidea nu ins5 destul de repede ca ochii mei ageri sá nu fi prins silueta canadianului... incurcat5, zdrobitä, extaziata, Regina a \rt. 't spre mine, proptindu-se din scaun in scaun si rn-a rugat s5 *ed pe divanul pe care azu-

se *i ansa, *i nu mi-a spus deat atSt: Voilal..." I7am Prutat mina, *i cu tonul cel mai ceremonios, ca *i and n-a* fi vazut nirnic, nici macar dezordinea toaletei sale, i-am spus: Je suis aux ordres de Votre Majcste..." Biata femeie! Ce frurnoasà*i ce incordata era! 0 mai vazusem eu la Viena, intr-o gal* cu parul despletit dar nu o surprinsesem Inca scapata din bratele cuiva... Incetul cu incetul s-a lini*tit, *i a inceput sa-mi povesteasa. Era dezolatd a trebuia sa" piece... *i ma chemase sä o iert ea s5 ma roage s5 iau sub ocrotirea mea pe... Boyle! Incheiase omul o afacere de petrol cu precedentul Guvern, *i nu mai izbutea s5 o lichideze... Pe 15110 Rege, ea n-avea nici o trecere, n-avusese niciodata, era destul ca Regele sa *tie a ea vrea ceva ca s5

faca contrariul... In trecut, ca s5 ajungá la scopurile ei, intrebuinta influenta lui tirbei... Acum tirbei era un neimpacat duman (vorbea cu ur5 de el!), nu mai are pe nimeni, nu ma- mai avea decea pe mine, i ma ruga sà-i dau eu o mina de ajutor, *i s5 iau pe Boyle in brate *i s5-1 indrumez! Mi-a luat máinile, mi le-a strans, s-a uitat in ochii mei, *i din

buze tot ingfina: te rog, te rog!..." La toate ma aSeptam, dar la asta nu! C5deam ca din nori! Pe masura ce vorbea, se lini*tra *i v5paia de pe fata ei se stingea: incetul cu incetul, femeia i*i revenea in fire. i-a steam halatul pe piept sali ascund5 sanii, dintr-o zvácnire de cap, *i-a aruncat parul pe spate *i deodata am simtit a se simtea *i ea... jenata de starea in care se afla. I-am fagaduit; am rugat-o sa piece lini*tita, cdci in lipsa ei nu se va intiimpla nimic, pe rdspunderea mea... N'estce pas? N'est-ce pas..." *i iar mi-a luat mAinile... Am rugat-o s5 spun5 lui Boyle s5 villa s5 ma vad5 *i ca &à pun capat acestei scene din care vedeam a nu putea s5 se descurce, rn-am sculat qi mi-am luat ziva buna... A tout a l'heure!" mi-a fluturat ea, *i a fugit pe up pe care disparuse canadianul... Afarà pe sa15, tirbei era tot de veghe... Ce ti-a spus?" Fleacuri, mi-a dat ateva insarcinari privitoare la copii, pe

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

197

timpul absentei sale..." Era singurà?" Desigur, cu cine sa fie? La revedere, draga, ea sunt grabit..." Si am lásat pe Pompaduro de odinioara in prada durerii sale... Aproape cat a tinut Ministerul Averescu, am avut s ne distram cu afacerea Carol-Zizi Lambrino, chiar i dupg ce Printul s-a logodit §i apoi casatorit cu Principesa Elena, caci a trebuit sa mai impacam legitimele pretentii ale sotiei abandonate... Desi eram un factotum" al regimului, din fericire n-am avut loc sa ma ocup personal de aceasta scabroasä afacere: o luase Averescu asupra lui qi toate cate s-au petrecut intre el qi Rege i Regina pe deoparte, intre el i Zizi Lambrino pe de alta (caci cu Carol aproape nu a avut contact), s-au petrecut flu numai in afara de mine, dar de cele mai multe ori fara sa *tiu nimic. Toata aventura ma dezgusta, i am fost incantat sä raman strain de ea. N-am intrebat niciodat:a nimic pe Averescu, §i putinul cat am mi 1-au povestit Nicoleanu, prefectul de politie, i Citta Davila fara sa le-o cer. Pe Citta Davila, Averescu 1-a intrebuintat pe langa Zizi Lambrino, cu care omul nostru era legat prin veche prietenie... Regele §i Regina au considerat totdeauna nula casatoria de la Odessa i s-au sta.:tuft in cursul anilor 1919 i 1920 sa desparta pe Carol de Zizi, incercand intai cu persuasiunea. Dar cu cat il docaneau mai mult

cu atat Carol se incapatana in stupida aventura in care se incurcase. Vazand ca nu se ajungea la nimic cu vorba, Regele qi Regina sfatuiti de

Stirbei au hotarat sa desparta fizicgte pe Romeo de Julieta, cel putin pentru catva timp, in nadejdea ca zicatoarea franceza loin des yeux, loin du coeur" se va dovedi o data mai mult adevarata. Carol a fost confinat" in conacul moqiei Manastirea, pe malul Dunarii, dincolo de Spantov pe wseaua ce duce de la Oltenita la Ca1arai. Mc*a Manastirea fusese lasata de Regele Carol I Printului Carol qi era loc cam pustiu i lipsit de farmec. Singura resursa era vanatul la baltà, distractie

cam monotona pentru un tanar amorezat. Mai era cititul... dar tot citind poetii exaltati i vanand rate, modemul nostru Werther s-a infundat i mai mult in patima lui, desi orice contact cu obiectul flacarii sale ii era interzis. Mai ales din acest timp de izolare la Manastirea dateaza faimoasele scrisori in care Carol jura dragoste i credinta eterna sotiei sale", recunwea drept fiul sau legitim pe copilul ce trebuia &à se nasca §i tata de curva" pe mama-sa Regina scrisori de care d-ra Lambrino s-a servit mai tarziu in toate qantajele ei qi in toate scandalurile pe

www.dacoromanica.ro

198

CONSTANTIN ARGETOIANU

care le-a provocat. Averescu, qi dupà el Brätianu au c5utat s5 cumpere aceste scrisori *i au oferit bani multi. Zizi a refuzat ins5 s5 le dea, ceea ce dovede*te c5 nu tinea la parale c5ci n-avea dec.& s5 le fotografieze *i apoi sA le vand5 scump. Constatand c5 izolarea de la M5n5stirea nu ducea la nici un rezultat, Regele s-a hot5r5t s5 exileze pe Mo*tenitorul Tronului in loc mai indepartat de Bucuresti *i s5-i dea in acela*i timp o ocupatie, mai constanta *i mai interesant5 ca van5toarea de rate. L-a tritnis la Bistrita (in Ardeal) la Vadatorii de Munte, dar de data asta insotit qi de o dam5, o fanati croitoreas5 careia Carol d5ruise pe rand doi copal, inainte de a se incurca cu Zizi. Comandantul Van5torilor primise ordin s5 nu lase pe nimeni din afara sI se apropie de Carol *i sa" intercepteze toate scrisorile. Carol, cu temperamentul sat exuberant suferise mult la Maxastirea de regimul claustral ce i se impusese, ap Inc& la Bistrita s-a aruncat cu frenezie pe exercitiile de incarc5tur5 de la regiment *i de descarc5tur5 in fustele croitoresei. Depärtarea *i desc5rcáturile in chestiune au inceput sl mai náruie icoana iubitei qi valurile combinate ale uit5rii *i ale remuqc5rii s5 se a*tearn5 asupra trecutului. Ceea ce nu-1 impiedic5 s5 mai scrie lui Zizi scrisori disperate, sâ-i vorbeasc5 de copilul lor *i sá-i strige: Scap5-m5 de aici s5 yin la tine *i la fiul meu!..." Zizi s-a inteles cu Bob Narnav, o ruda" a ei, locotenent de VanAtori. Bob a plecat cu un automobil, qi find in unifonn5 a putut sâ se strecoare pang aproape de Bistrita. i-a ascuns ma*ina intr-o pädure lang5 ora*. De*i Printul era bine pazit, Varnav, gratie uniformei lui a putut ajunge 0115 la el qi sa-i spuna intre patru ochi: Am venit sa te iau..." In loc sa fie primit cu entuziasm, Carol i-a r5spuns in doi peri, cu reticente, c5 era greu s5 infrang5 ordinele primite", etc. etc. in realitate nu se mai inf5tip deja ca omul scrisorilor... Pe cind Varnav vorbea cu Carol, s-a deschis up *i a ap5rut colonelul insarcinat cu paza Printului... Carol a pus capul in jos (gestul s5u obipuit cand nu *tia ce sa fac5) qi la cuvintele scap5-mg acum pe mine..." susurate de Varnav n-a r5spuns nimic2. Dui:4 c5tva timp, rapoartele de la Bistrita find favorabile, Regele a socotit ci sosise momentul pentru o incercare de vindecare complect5 printr-o cAl5torie mai lung5 in tari depth-tate. Carol fu adus la Bucuresti

*i o cM5torie in jurul lumii fu hot5r5t5. Dar Zizi veghea, et elle ne 15chait pas le morceau". Prin biletele izbuti s5 aminteascA junelui I Decedati tineri. 2 Varnav a fost arestat si apoi pus in liberatate dupa cateva zile.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

199

sov5itor ca era sotia lui, ca recunoscuse copilul lor, cii-1 avea la !nand prin scrisorile ce-i adresase. Regina mi-a trarturisit mai tárziu c5 nenorocirea Mietilor ei era spiritul lor de onoare familial5, atat de dezvoltat inc.& se credeau obligati s5-si tin5 cuvântul dat oric5rei patachine. Carol si-a adus aminte de scrisori, si-a adus aminte de f5gaduielile de etern5 fidelitate, si si-a mai adus aminte si de epitetele cu care onorase pe scumpa lui mamitica. Zizi era in stare sä dea publicit5tii confidentele lui, si in acest caz cum ramanea cu el? Patima lui se stinsese dar ramasese cuvântul dat, si scrisorile... S5 ram5n5 cu aproape Zizi in brate, cu orke risc trist5 perspectiv5, c5ci omul mai era si ambitios. S5 plece si s5 fac5 ocolul p5m5ntului, renuntAnd la femeie si cum ramanea cu cuvântul dat? Dilema era dureroasa si ca sä la copil scape din incurcatura Printul nostru a hoar& SA se sinucid5. S-a incuiat in odaie si §i-a tras o lovitur5 de revolver in pulp5 dar nu prea adanc ca sa nu s5ngereze si SS pateze covorul. La zgomotul detunaturii, tot Palatul a alergat; au gasit oamenii up incuiat5 si cum Printul in dosul ei tacea chitic, I-au crezut mort. A venit Regina, a venit Regele in fine au fortat up si au gasit pe Werther lesinat... Scene duioase... A fost chemat si Stirbei si bineinteles Romalo si Mamulea, medicii familiari si cu totii impreuna au convins pe Print ca trebuia s5 traiasca pentru fericirea Orli si s5 plece departe

pentru atva timp si s5 uite tot ce rasa in urma lui. Regina i-a dat s5 inteleag5 ca stia despre scrisori, Mip i-a garantat c5 Zizi nu va publica nimic in fine toate s-au imp5cat si indat5 ce rana (un seton f5r5 important5) s-a inchis, Printul a plecat s5 fac5 turul pamantului... A plecat insotit de Filodor, de Radu Djuvara, de Nicu Arlon, de colonelul Condiescul si de un fotograf. Au pornit prin Constantinopol, prin Egipt, prin litchi spre Japonia si de acolo s-au inapoiat in Europa prin Statele Unite. Debarcat in Europa, Printul s-a oprit la Lucerna s5 fac5 o vizit5 Familiei Regale grecesti vizit5 push' la cale de Regina Maria in scop de vedere" caci fetele Regelui Tino erau una mai frumoas5 ca alta, si asa de bine crescute, si asa de bine inrudite cu toate casele domnitoare. St:gut cum era, Carol s-a aruncat pe Elena, si dupâ trei zile a carambolat-o" ! Pe Zizi o uitase de tot; in tot timpul c5lAtoriei nu-i trimisese nici macar o carta postala ilustrata! Si-a adus aminte de ea la Lucerna ca s5-i scrie o scrisoare de adio in care-i spunea: Intorc o pagin5 nou5 in cartea vietii mele!..."2 Pagina intoars5 la Lucerna 10m devotat, care a descris cAlAtoria intr-un volum plAcut de citit. 2 CAsAtoria de la Odessa fusese declaratA nulA de catre tribunalul Ilfov, in 1919.

www.dacoromanica.ro

200

CONSTANTIN ARGETOLkNU

a avut drept urmare invitatia intregii Familii grece*ti la Sinaia, unde au petrecut cu totii de minune... inapoiat in tug, vindecat, I'Enfant prodigue" a fost primit cu bratele deschise de poporul s5u *i de Guvern. in ziva de 7 octombrie 1920 *i-a facut intrarea trimfal5 in Bucure*ti. Prigonitul de pang atunci, prizonierul de la PangArati, de la Manastirea *i de la Bistrita, sinuciga*ul din amor expediat cu tin an inainte s5 fac5 ocolul lumii a fost primit cu un alai deosebit, ca *i cum s-ar fi inapoiat de la o mare b5t5lie pe care o cá*tigase, deqi, o victorie nu o repurtase decat la Lucerna, pe o canapea... Un ordin circular al Pre*edintiei Consiliului ne-a facut cunoscut c5 Alteta Sa RegalA va sosi in Gara de Nord la orele 4,50; c5 in aceea*i zi, la orele 6,30 vor sosi MajestAtile Lor cu Principesele Marioara *i Ileana *i c5 se vor inapoia cu totii la Sinaia la orele 12 din noapte. Ni se cerea s5 fim cu totii la gar5, civilii in redingota *i militarii in tinut5 de ceremonie. Pe piata garii *i pe tot drumul pan5 la Palatul Regal, politia adunase derbedeii qi casc5-guri1e din Bucure*ti cu consemnul sä r5cneasc5 ura!" cat ii vor tine bojocii. La orele 8 1/2 a avut loc o mas5 mare in Sala Tronului, la care au fost poftiti toti marii demnitari civili *i militari. Cu acest prilej, Averescu a rostit o cuvantare prin care, rail sa fac5 nici o aluzie la trecut, saluta reintoarcerea Printului in lard, §i hot:Ai-area sa de a lua parte activ5 la viata publicA, indeplinindu-O cu sarguinta datoriile sale militare *i civile. A ráspuns prin cateva cuvinte Printul marturisind iubirea lui de tarà qi hotararea nestrAmutata de ali indeplini cu sfmtenie datoriile sale constitutionale. ... 0 parafrazA a discursului lui Averescu. Regele *it Regina erau incantati Regina mai ales , Averescu uitase cá se pronuntase la Iasi in 1918 pentru mazilirea Printului, qi Carol cA-la*tepta Zizi Lambrino cu un copil in brate...

Regina era convins5 c5 drama care zguduise Familia Regal5 se sfar*ise qi a*tepta cu ner5bdare casatoria cu Principesa Elena ca sA incoroneze strAduintele sale *i s5 o räspláteasc5 de necazurile pe care le infruntase timp de doi ani. Nu *tia s5raca ce-i cocea iubitul ei porfirogenet *i cA drama trebuia sa reinceap5 la sfar*itul lui 1925, mai violent:A *i mai neplacuta... in tot cazul, dup5 casatoria lui, Printul Carol a avut cativa ani buni, in care a dat mart nadejdi de viitor celor care au trait in preajma lui. In acqti ani, de la 1921 la 1925 s-au nascut cateva devotamente solide in

jurul s5u, care i-au ramas credincioase qi mai tarziu. Au fost anii in

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

201

care m-am apropiat si eu de dlinsul, sau mai exact s-a apropiat el de mine, c5ci la inceput am fost cat se poate de rezervat fath de dansul... Dar despre acestea, mai la vale. Cu Zizi Lambrino, lucrurile s-au terminat printr-o rent5 de 100.000 franci francezi pe an, servitti de Stat (!), cu conditia s5 se fixeze in sträin5tate impreun5 cu copilul ei. Chestiunea n-a fost usor de transat, c5ci la inceput smechera moldoveanc6 nu voia sa renunte la sotul ei... Si mai era si chestiunea scrisorilor... din care a sfarsit prin a restitui o parte, contra sumei de 100.000 franci francezi. Dar a p5strat pe cele mai compromithtoare, pe care le-a dosit si le-a scos la lumina in 1926 cu prilejul procesului pe care 1-a intentat la Paris fostului ei sot... Dar pe Carol nu 1-a mai vazut. Cu dansa a tratat Averescu, prin Citta Davila. Eu n-am fost amestecat in aceste thrate spurcate, si n-am dat niciodath cu ochii de ea. Sub domnia Regelui Ferdinand, fath de totala lui lips5 de vointh, de

influenta nefasth a lui Stirbei si de insthpanirea lui Bratianu asupra Coroanei, multi au socotit c5 tam ar fi fost mai bine guvernat5 dac5 Regina Maria ar fi fost in fruntea ei. Si Regina Maria ar fi dorit mult si joace rolul unei Regine Victoria, mai ales de cand Romania devenise

Mare. Cat a trait Regele Ferdinand n-a putut insa face nimic, caci Curti le pierduseth reteta prin care Regele Danemarcei, tatäl lui Hamlet fusese cuthtat pe cand dormea printr-o simplà potiune varsath in ureche. Ureche avea destulà, bietul Nando, dar a lipsit potiunea. Regina Maria si-a demascat ambitiile abia la moartea Regelui, cand a impus pe

Stirbei in fruntea Guvernului in nidejdea ca acesta s5-i fac5 loc in Regenth. Stirbei a preferat insa &à asculte de Bratianu... Eu unul cred totusi ca Regina Maria in fruntea Statului ar fi fost un

dezastru. Ferdinand cel putin a ascultat de Stirbei si de Bratianu chic stie de cine ar fi ascultat Regina Maria? Am facut o trist5 experienth in aceastä privint5, experienth despre care vreau s5 spun cateva cuvinte pentru lâmurirea celor ce vor veni dupa noi. Ferdinand era abulic, dar a fost un om curat, 0 in toath domnia lui nu si-a manjit mainile in nici o afacere. Am relatat mai sus amestecul Reginei Maria in afacerile lui Boyle. In acel caz s-ar putea invoca ins5 presiunea unui alt sentiment decat al lacomiei din nefericire am fost amestecat intr-o chestiune in care amorul nu juca nici un rol si in care singurul resort care a impins pe Regina a fost goana ei dupg parale. Nu ca era arghirofil5 sau iubitoare de avere dar ii trebuiau bath, bani multi ca th-i arunce in

www.dacoromanica.ro

202

CONSTANTIN ARGETOIANU

toate partile si sA-si pl5teasc5 toate fanteziile. De la dansa a rnostenit Regele Carol al 1I-lea inconvienta care 1-a caracterizat in manuirea banilor si in bM5cirea lui in toate afacerile veroase. 0 domnie a Reginei Maria ar fi fost sub multe laturi, o domnie avant la lettre" a Regelui Carol... Desi n-au trecut decSt 20 de ani, cine isi mai aduce aminte de englezul Cosenz, de Mr. Cosenz-Hardy M.P.1, b5rbat chipes imbeacat ca si Cavalerul de Mod5, om de o rar5 inteligent5 si cu mult farmec? Cosenz debarcase la Bucuresti in 1919, cu ceva franci cati trebuiau ca s5 arunce praf in ochii oamenilor si cu scrisori de recomandatii pentru toata lumea. DI. Cosenz-Hardy se interesa in particular de exploatarea subsolului românesc, dar era gata s5 se sacrifice pentru fericirea Romaniei si s5 se ocupe mai de aproape si de toate problemele fmanciare si economice pe care le aveam de rezolvat. Ne oferea un imprumut de un milion de livre si credite de 3-4 milioane; era gata s5 ne refac5 c5ile ferate si sä ne construiasc5 porturi, s5 ne reformeze administratia si s5 ne organizeze punerea in valoare a tuturor bog5tiilor noastre naturale o formula scump5 vremurilor dinainte si de dup5 razboiul din 1916. In r5stimpul dintre cele dou5 mari r5zboaie (1914 si 1939) strainatatea ne-a trimis doi mari chevaliers d'industrie", doi mari srnecheri, cu alura intr-adev5r impresionanta: pe Cosenz-Hardy si mai tarziu pe Drumond Wolf. Mi-a fost dat ca eu sa le rup salele si unuia si celuilalt; hii Cosenz in 1921 lui Drumond Wolf exact zece ani mai tarziu. Cel dintai cfistigase in jocul lui pe Regina Maria, cel de-al doilea pe Printul Nicolae... Cosenz-Hardy tratase afacerile lui succesiv cu Constantinescu-Porcu prepusul lui Bratianu la departamentul ghesefturilor cu Vaitoianu, cu ardelenii, dar nu ajunsese la nimic. Sub liberali, findc5 in calea Porcului iesise Vintila Bralianu, cu V5itoianu si cu ardelenii fiindc5 statusera prea putin la Guvern si n-avusese timp s5 se inteleaga cu ei. 0 lung dup5 ce s-a format Guvernul Averescu s-a infiintat si prietenul Cosenz la Bucuresti si irnediat rn-a chemat Regina sA ma roage s5 fac tot ce voi putea pentru a pune ceva la cale cu Cosenz. Cererea Reginei a fost atit de insistent5 Inc& rn-a nedumerit. Abia ne insc5unasem si nu voiam sa ma pun rau de la inceput cu Regina dar nici nu puteam pentru hathrul ei s5-mi bat joc de avutul Statului. Cosenz avea 1 Membru al Parlamentului.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

203

in spatele lui firma Bewick, Moreing & Co. din Londra si propunea infiintarea unei societati pentru exploatarea pgdurilor Statului din Ardeal,

a tuturor minelor de aur existente (!), a celor de bauxit5 ce s-ar descoperi, a gazului metan. Societatea urma sg fie indrumat5 de dornniile lor domnii Bewick si Moreing sau de prepusii lor (adicg de dl. Cosenz) si Statului i se acorda jumgtate din consiliul de administratie... Doug zile dupg ce rn-a chemat Regina, rn-a luat si Averescu intr-un

colt ca sg mg roage SA fac ceva pentru Cosenz, c5ci se intereseaza Regina de afacerea lui..." Ca sa castig timp si s5 nu mg stric cu Regina am convenit cu Averescu sg numim doi experti care sg studieze propunerile englezului. i ca sa nu fim banuiti noi ca vrem sà facem un gheseft, am desemnat pe Rgducanu de la cargnisti si pe Ion Lapedatu, financiarul ardelean. Am prezidat eu o prima sedintg, si am lasat apoi pe expertii nostri sa lucreze cu Cosenz. Raducanu mi-a spus numaidecat ca asa cum o prezentau smecherii de la Londra, afacerea nu prezenta interes decal pentru ei si pentru... intermediari. Prin mai, dl. Moreing a venit si el la Bucuresti sä impingg la roatä, si Regina rn-a poftit cu el la un ceai, in trei. Ca sa nu supär pe nimeni, am declarat c5 eram prea ocupati cu alegerile i cu constituirea Parlamentului, si am amanat ráspunsul Guvernului. Moreing a plecat, si dupg cateva saptamani de evolutii elegante in saloanele Bucurestilor si la ceaiurile Reginei a plecat si Cosenz, caci murise tatg-sgu, si din Camera Comunelor omul nostru trecuse in a Lorzilor si a trebuit sa meargg la Londra sa-si ia succesiunea in primire. Regina insa nu mi-a dat pace un an de zile pana a priceput si ea ea n'était pas a faire". Abia in septembrie 1921 am putut scgpa de insistentele lui Cosenz, care ne-a pargsit ca sa nu mai vina... Cu Regina Maria am mai avut o mica frecatura in vara anului 1921, al cgrei substrat a fost tot goana ei dupg parale. Pe vremea aceea Jean Chrissoveloni era in paroxismul fanteziilor sale fmanciare si economice, crease sucursale la Paris si la New York' si invartea afaceri dezastruoase dar formidabile in aparentg, pe cele dou5 continente. hi timpul rgzboiului fmantase ambulantele automobile Regina Maria", si contribuia de la rgzboi incoace, din larg, la toate nazbatiile Reginei. Pe langa prietenia ei cu bancherul Jean, Regina Maria mai intretinea raporturi intime si cu sotia acestuia Sybil, cu care putea vorbi englezeste si leg& turile acestea mai erau cimentate si prin influenta lui Simki Lahovari, In fruntea sucursalei de la New York numise pe Irimescu, mai tarziu ministru favorit al Regelui Carol al U-lea.

www.dacoromanica.ro

204

CONSTANTIN ARGETOIANU

confidenta de incredere a Reginei si prietena din copilArie a familiei Chrissoveloni. Mergfind la Paris, Regina a tras la Chrissoveloni in faimosul hotel istoric"1 pe care grecul il inchiriase in rue de Varennes. Snobismul lui Chrissoveloni a fost satisfacut, dar opinia public5 a fost mirat5 la Paris si indignat5 la Bucuresti, c5ci in 1921 Familia noastr5 Regal5 nu se compromisese inc5 in ochii lumii. Guvernul, ca de obicei, nu fusese prevenit. Indat5 ce am aflat lucrul, am scris o scrisoare lui Simki in care ii ar5tam inconvenientele unei promiscuitali prea afisat5 intre Regina Romaniei si un om de afaceri, desigur inteligent si simpatic, dar totusi orn de afaceri jusqu'au bout des angles"... Scrisoarea mea a fost aratat5 Reginei, care s-a facut foc dar s-a mutat la Ritz... 8i dup5 ce s-a inapoie in tar5 ne-am explicat si ne-am impacat. In afar5 de aceste fleacuri, am dus-o perfect cu Familia Regal5 intreagA, pe tot timpul Guvernului Averescu. Ba in vara anului 1921 am ajuns chiar popular printre tinerele vl5stare ale Dinastiei. Erau la Sinaia si Principesele grecesti si toti se incantaser5 de iesirea mea contra lui Madgearu in Camera. Mignon si Elisabeta traduseser5 cuvintele mele in englezeste. Principesele grece le traduseser5 din englezeste in greceste si toti acesti pierde-varA nu se mai salutau dimineata decal cu cuvintele mele in limba lui Homer... DIte f-id raporturile mele de la Iasi cu Regele si Regina, c515toria pe care au f5cut-o in Bucovina intre 15 si 18 mai 1920, mi-a fost un bun prilej sA topesc gheata" intre noi. I-am insotit intr-adeVar si la Putna si la Cerdauti, si in conversatiile pe care le-am avut nu mi-a fost greu sä ins5ilez o nou5 cale in relatiile noastre, cale de la care nu m-am mai abaut pan5 la moartea lor. LangA biserica de la Putna, la umbra lui 8tefan cel Mare, mi-am uitat de necazurile pe care mi le pricinuiser5 si El si Ea, si dezamägit cum eram, de toti si de toate, rn-am hotarat sa raman credincios Dinastiei legate de WA, cu toate lipsurile si srabiciunile de care dedese dovad5. 8i m-am tinut de cu*ant. I-am ajutat, pe toti, cat am putut si am facut tot ce mi-a stat in putinta si-i impiedic, pe ei, s5 faca prostii. Dac5 n-am reusit, n-a fost vina mea... Sub Ministerul Averescu au avut loc casätoriile grecesti: Carol cu Elena si Elisabeta cu diadohul George. Cea dintai a fost celebrata la Atena cea de-a doua la Bucuresti, la Mitropolie. Cam acelasi ceremonial a fost adoptat pentru amandou5 cas5toriile, numai cA pentru CaIllotelul de Montgermont, rue de Varennes.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

205

rol si Elena in loc s5 se celebreze la Mitropolie o cununie s-a cfintat un

Te-Deum, la care noii c5sâtoriti, Regele, Regina si tot Guvernul au asistat. De fiecare data s-au expus darurile cateva zile inainte in Sala Tronului. Au fost multe: au dat cu generozitate orarle, judetele, regimentele, asociatiile si cine a vrut, si au vrut multi. Intrebata cu cateva sapt5mani inainte despre preferintele sale, Principesa Elisabeta nu s-a sfiit sa r5spund5: scule si pietre pretioase manifestand astfel facomia caracteristich a familiei sale. S-a sangerat lumea si a dat scule. A oferit si Guvernul un splendid giuvaer, plätit scump si a creat astfel o traditie care s-a urmat si de Guvemele urmätoare cu prilejul eas5toriilor Principesei Marioara cu Regele Alexandrul si Principesei Ileana cu Arhiducele Anton2. Soarta rn-a nimerit pe mine s5 achit din fondurile secrete ale Ministerului de Interne trei din aceste patru daruri, si era s5 dau de bucluc in ce priveste darul Ilenei, fat5 de Comisia de ancheta instituita de Antonescu. Noroc ea s-au mai g5sit judecatori si in Romania legionarilor si c5 am fost desearcat de orice villa'. Chiar dac5 vin6 ar fi fost, dup5 conceptia revolutionard, nu era a mea: eu nu facusem decat s5 execut hot5rarea intregului Guvem... Am ar5tat mai sus cum a fost baclatA" c5satoria lui Carol cu Elena. A Pricipesei Elisabeta in schimb ceruse ani ca sä se realizeze. Pe vremea lui Carol I, Carmen Sylva adusese pe Printul George al Greciei la Bucuresti ca sa-1 logodeasc5. A venit, a vazut, i-a pläcut, dar n-a in-

vins. Dup5 cateva sapt5mani Elisabeta a refuzat... Dupá ce a trecut razboiul, Elisabeta s-a fazgandit fie ca-i iesiser5 din cap Orgaunii, fie ea simtea c5 se coace farà parte de dragoste in viat5. Mat bun, refuzatul de odinioarà a primit, farà mare entuziasm de altminteri s5 incuscrease5 Grecia Mica cu Romania Mare. Si astfel s-a injghebat, dup5 multa asteptare, o easnicie care s-a sfarsit prost... Fiindc5 evoc aci raporturile mele cu Familia Regal5 in anii 1920 si 1921 voi mai ad5uga douà cuvinte despre demersurile pe care le-am facut ca ministru de interne, dup5 cererea Reginei, pentru a aduna informatii privitoare la nenorocita Familie Imperial5 ruseasc5, decimat5 de

gloantele bolsevicilor. Cu toate straduintele Sigurantei noastre n-am putut afla lucru mare. Nu aveam nici o legatur5 cu Rusia Sovietica, dar tot mai trecea granita din cand in and, ate un fugar sau cate un spion 1 Sub Take Ionescu, in ianuarie 1922. 2 Sub Iorga, in iulie 1931.

www.dacoromanica.ro

206

CONSTANTIN ARGETOIANU

din serviciul nostru de contraspionaj. Am putut avea astfel confirmarea mai multor asasinate, intre altele pe al Marelui Duce Nicolae Mihailovici, pe al Marelui Duce Mihail Alexandrovici si pe al Marelui Duce Serghie Mihailovici. Nu se stia nimic despre ei, si prin noi s-a putut afla unde, cand si cum au fost ucisi... Una din Mari le Ducese a putut trece granita noastra si sc5pa cu viatä, impreun5 cu sottll ei. Era frumoasa Mare Duces5 Maria, fiica Marelui Duce Paul, cas5torit5 cu Printul Putiatin. Cu ei putuse seapa si b5-

tranul Print Putiatin. Pe Marea Duces5, o v5zusem la Petersburg, in 1908; era logodità cu flu! Printului Mostenitor al Suediei. C5s5toria s-a facut dup5 plecarea mea din Petersburg si n-a fost fericit5. Dup5 cativa ani, Marea Duces5 a divortat si a luat pe Putiatin, ofiter de gard5 dragut, inzestrat si el cu talente artistice, dar flecket. Mai tarziu, neastamp5rata Mare Duces51-a fasat si pe Putiatin si a deschis, mai intdi la Paris si apoi in New York un atelier de croitorie pentru dame si a scris

si un volum de arnintiri far5 mare interes. Marea Duces5 Maria era neastampárat5, dar era si frumusic5 de pica. M5runt5 de talie, dar gratioas5, cu ochii galesi si cu surasul plin de mister se inrudea cu al Monei Lisa lui Vinci, cucerea de la primul contact pe cine intalnea. Regina Maria o iubea mult si a retinut-o la Bucuresti cat a putut. inchiriase un atelier la mahala in care baltinul Putiatin ajutat de fail s5u mazg51ea de dimineata partà seara decoruri pentru teatrele din Bucuresti. Traiau toti, si tfaiau din larg pe spezele Reginei. Dar neastamparatei i

s-a urat cu binele si intr-o zi si-a luat zborul spre Paris, cu barbat si socru dup5 ea.

Regina rn-a poftit de mai multe ori la Cotroceni dupa-amiezi la muzica en petit comité". Erau acolo pe tang Putiatini, Printul Nicolae si Printesa Elena ai Greciei, poftiti si ei la Bucuresti caci Familia noastia

Regal5 intrase in greci para in gat. Principesa Elena era sora Marilor Duci Kiril si Boris, prin urmare var5 buns cu Regina noastr5. Femeie frumoas5 dar rece, de o inalta distinctie, cam sem5na cu Regina noastia si putea it luat5 drept replica ei in oaches. Regina o invitase probabil mai mult ca sà-si aduc5 aminte de vremurile lui Boris si fiindcl si dansa si Printul Nicolae trägeau pe dracu de coada", cum spun francezii. Printul Nicolae, voinic si blond, impresiona prin infatisarea lui sànatoasa si vestea mortii sale, cativa ani mai tarziu, ne-a mirat pe toti. Se legase cu simpatie de mine si am avut impreuna mai multe lungi conpoate singurul destept versatii: era incontestabil cel mai destept

www.dacoromanica.ro

ACEINIOR11, 1919-1922

207

din Familia Regal5 greceasc5. Ciudata familie mai era §i familia asta in care toti bArbatii erau pro§ti i toate fetele de o rara frumusete. Cea mai

frumoas5 dintre ele era Principesa Marina', fiica lui Nicolae pe care n-am cunoscut-o ins5 cleat in 1938 cu prilejul inmormint5rii Reginei noastre.

In aceste edinte muzicale de la Cotroceni am auzit pentru prima data pe Enescu la pian. Ca toat5 lumea 11 auzisem cfintand la vioar5 §i

nu m5 emotionase mai mult ca altul. La pian, cu toat5 mediocritatea insu§irilor mele muzicale, il m'a pris a la gorge". Fara s5 fie un virtuos", scotea din coardele de otel armonii divine; nu se incurca in bucsati de bravura §i se mArginea la Wagner §i la Beethoven pe care ii interpreta ca nimeni altul ye lume. Pianul a fost vocatia lui, nu vioara p5cat c5 n-a urmat-o. Inainte de a parasi sala de muzic5 a Reginei, una %mina care va pune in lumina' mentalitatea §i educatia Printeselor noastre. Intr-una din aceste §edinte in care cfinta Enescu §i ne transporta in lumea visurilor, vad pe Printesa Mignon care §edea 15110 mine c5 apuca pe Ade la Cantemir2, vecina ei, de sfinuri i ii spune: E§ti o vack hai s te mulg!" ... Era tot ce-i inspira Die Götterdfimening" din care Enescu scotea in accente vibrante o titanic5 sinteza! Ceea ce n-a impiedicat-o sá facä dupà cfiteva luni fericirea Regelui Alexandru al Sfirbiei!

Regina Maria a ajutat cu o discretie gi cu o generozitate de toata lauda pe toti refugiatii ruO sc5pati de iadul bo4evic. Informatorul ei era prietenul nostru Poklevski, fostul ministru al Tamlui, rämas printre noi 0115 a murit. Poklevski i Regina se adresau foarte des §i la mine si am thcut §i eu ce am putut. Imi aduc aminte c5 pe un Conte Keller, colonel din Garda Imperia15, care mfinuia creionul cu talent, 1-am plasat ca desenator... la Institutul de Anatomie; pe kneazul Vladimir Canta-

cuzino, general de divizie, 1-am numit agent acoperit, pe un Conte Scerbacev, p5zitor de cimitir! Erau ins5 rusoaice care cu toate nenorocirile nu se dezv5taser5 de n5ravurile lor. 0 Printesa raid' franc, careia Regina ii dedese 10.000 de lei, a cumpárat pe loc flori pentru 5.000 de lei §i le-a trimis cu o ma§ina la Cotroceni, in semn de recuno§tintà! Capul Reginei! Ca ministru de interne am avut sâ ma ocup cfiteva luni i de falsa Mare Duces5 Anastasia, care se da drept fiica Tamlui, dar pretindea ca de pe vremea suferintelor indurate 4i pierduse o parte din memorie: I asatorita mai tinziu cu Duce le de Kent, fratele Regelui George al VI-lea al Angliei. 2 Domni§oarit de onoare a Reginei.

www.dacoromanica.ro

208

CONSTANTIN ARGETOIANU

nuli mai aducea aminte cleat de un lucru, ea' era fata impáratului! Un

soldat sarb o ridicase dup5 masacru, jumaate moart5, ciuruita de gloante, i o sc6pase. Aa pretindeau ei i povesteau nemaipomenitele greut5ti prin care trecuserà ca s5 ajung5 din ascunz4 in ascunz4, pan5 la granita ronfineasc5. Trei ani de mizerie o schimbaser5 la fizic gi la moral, pretindea soldatul sarb, cki ea vorbea foarte putin i auzea prost: se tampise, sau f5cea pe tâmpita. Poklevski n-a recunoscut-o, si n-a recunoscut-o nici Amiraloneasai! Toti acgtia nu v5zusera ins5 pe Marea Duces5 Anastasia, drept care tanara fat5 se da, de mai multi ani, si s-ar fi putut ca suferintele s5-i altereze tr5s5turile. Intrebari intime puse de Printese, r5maneau far5 easpuns, sau r5spunsul se ineca in lacrimi i suspine... Dup5 cateva luni de examinare i de repaus in Bucure0i, falsa sau adev5rata Mare Duces5 Anastasia a plecat mai departe in Europa s5-0 justifice filiatiunea i sä reclame mo0enire Tarului o sumä insemnat5 depus5 la Londra. N-a putut ins6 s5-0 Nicolae stabileasc5 nic5ieri identitatea. Dac5 nu ma-nFl a sfar0t prin a se c5s5tori cu sfirbul care o democratizase, 0 a murit intr-un spital din Germania.

Tot in calitate de ministru de interne am fost amestecat in ultimul act al tragediei Imp5ratului Carol al Austriei. Amestecat de departe... dar fiindc5 am consacrat aceste citeva pagini Familiei Regale vreau sá consemnez aci un gest al Regelui Ferdinand care-i face cinste. Carol de Habsburg incercase in octombrie 1921 cunoscuta lovitur5 menit5 s5-1 punA pe Tronul Ungariei. Primit in triumf la granita Orli, fusese dus la Budapesta insotit de partizani infocati i de indiferenta popular5. La Budapesta ins5, tr5dat de grofi, fusese arestat de oamenii lui Horthy si incredintat spuneau telegramele ofiterilor englezi care-I imbarcaser5 pe un vas britanic pe Dunare, ca s5-I duc5 la insula Madeira". Nu 0iu pe ce-1 vor fi imbarcat englezii la Budapesta, dar tiu cA ne-a sosit la Chitila cu un tren special, päzit de trupe engleze. Fuseser5m preveniti cu cfiteva ore inainte c trenul trecuse granita i ni s-a cerut s5-I indrum5m la Galati, unde s ajung5 in zorii zilei pentru ca fostul

imparat §i Rege s5 fie imbarcat pe un vas de razboi englez rarà ca 1 Principesa Maria a Greciei, fiica unica a Regelui George I, niiscutA in 1876, Casatoritä cu Mare le Duce George Mihailovici, iar dupli uciderea acestuia de catre bo1sevici, cu amiralul grec Pericles Joannides --- in 1922. In Familia greacA i se zicea Amiraloneasa", flindcA pe greceste, amiralul e Amiralon".

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

209

aceast5 imbarcare s5 atrag5 atentia lumii. Englezilor le era fric5 de manifestatii ostile. C5ile ferate stabiliser5 un itinerar in care, ca sà" se ajun-

g5 dis-de-dimineata la Galati, se prev5zuser5 eiteva ore de oprire in Chitila. Am luat bineinteles toate masurile de paz5, far5 s5 destainuiesc identitatea personajului care se odihnea, impreun5 cu doi prieteni, in vagonul-salon pus la dispozitia bor. Am crezut ins5 de datoria mea s5 previn pe Rege despre aceast5 senzational5 trecere spre exil i nu o puteam prevede atunci spre moarte. Regele a fost adfinc emotionat *i primele lui cuvinte au fost: ,,Argetoianu, s-a purtat foarte bine fat5 de mine in 1918; vreau s5 ma duc s5-I vád, sa-i string maim acum când e atfit de nenorocit". Regele f5cea aluzie la misiunea lui Randa in ianua-

rie 1918, la I*. Cu greu am convins pe Rege s5 nu tulbure c5l5toria tristului proscris. I-am explicat ca politicqte o asemenea vizit5 ar indispune *i pe Aliati care au hotarat s5 nu tolereze o restaurare habsburgica, *i pe ardeleni care n-ar pricepe marinimia sentimentului regesc,

i Guvernul maghiar cu care träiam in pace. $i apoi ce ar zice Take Ionescu *i 13r5tianu? Am adáugat c5 alungatul pretendent nu trebuia umilit in nenorocirea lui; era probabil ea vizita Regelui Romaniei triumf5toare departe de a máguli sau de a face pläcere, ar fi provocat in

vagonul-inchisoare de la Chitila sentimente de orgoliu infrint *i de jena... Acest argument, mai mult dee& cele politice au convins pe Rege, care a renuntat la vizita proiectat5 dar rn-a rugat sa iau in persoan5 toate m5surile ca nimic nept5cut sa nu se int5mple i s5-1 tin la curent telefonic, seara 135.115 la ora 12 i a doua zi dimineata despre mersul lu-

crurilor. Toate masurile au fost luate. Impáratul cu tovar4ii sai de drum au ajuns la ora 4 dimineata la Galati, unde au fost primiti cu toat5 discretia dar i cu toat5 deferenta de prefectul Dan S5rateanu i insotiti la vedeta engleza pe care au fost imbarcati. S5rateanu a putut sa fotografieze chiar scena imbarc5rii, dar fotografia, pe care mi-a adus-o nu reu§ise foarte bine, lumina find spalacita deqi se f5cuser5 orele 7. C5ci fostul Imparat dormea somnul celor far5 de griji, and a sosit trenul in Galati §i a trebuit sa se aOepte p5n5 0-a f5cut toaleta i a inghitit un copios fiiihstück" ... Fat5 de Sar54eanu s-a arátat vesel i incantat ea pleac5 intr-o clima cald5! $i eu care ma prapadisem cu firea! Poate c5 i-ar ft facut plkere sa" vada i pe Regele Ferdinand *i si-i strang5 mana?

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VI-LEA

Conjunctura politica in momentul instalarii Guvemului Averescu Dificultatile in fata carora ne gaseam Raporturile cu vechile cadre Pertractarile cu noile partide Maniu si Partidul National Mihalache si Partidul Taranesc Incercarile de fuziune si de intelegere Intelegere cu Goga si cu prietenii lui Bontescu, Aurel Vlad, doctorul Lupu. o

Ma agatasem la Ia§i, in 1918, de pamponul ha Averescu i intemeiasem Liga Poporului in urmarirea unei radicale schimbari a regimului ce dusese de-a lungul dornniei hii Carol I la demoralizarea poporului, la falimentul material al tarii i la dezastrele militare i de tot soiul din 1916.

Aceasta nazuinta de a pune capät dictaturii cainuflate .yi iresponsabile a primilor min4tri et-i de partide, dictatura mentinuta i camuflata cu ajutorul Suveranului i realizata multumitä elasticitatii Constitutiei, prin siluirea corpului electoral aparuse deja in lupta data impotriva lui Brätianu in primavara anului 1917, cu prilejul votarii reformelor constitutionale i in incercarea concomitenta de a taia nodul gordian cu sabia lui Averescu. Dupa infrangerea datorita tradarii lui Take lonescu i fata de carenta generalului, incercasem sa pun in picioare la Odessa impreuna cu P. P. Negulescu u i cu Iona Grad4teanu un partid constitutional. Scopul urmarit la I* prin sabia lui Averescu i la Odessa prin pana lui Negulescu era ace14: distrugerea definitiva a regimului de minciung, pe care evenimentele il prabu§isera deja pe trei sferturi. Ordine fi sinceritate in memuirea afacerilor publice, era telul pe care voiam sa-1 atingem, fie prin intronarea unui regim constitutional real, fie prin instalarea unei dictaturi pe fag cu toate rdspunderile personale legate de un asemenea regirn. Am relatat, povestind amintirile mele

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

211

din Ia0, cum evenimentele m-au indepktat de planul unui partid constitutional, cum m-au apropiat iar5§i de Averescu §i cum am ajuns la intemeierea Ligii Poporului. Eu unul (§i au fost multi ca mine), n-am v5zut in Liga Poporului dee& un instrument menit s5 aqeze popularitatea generalului pe baze solide care s5-1 puna in rdasur5 s5 fac5 fats unei guvern5ri autoritare dar intemeiat5 pe dreptate, pe legalitate, pe competenta factorilor in subordine i pe sinceritatea celor din fruntea piramidei. Am socotit in cele din urmá ca intr-o tar5 in formatiune ca a noastrà, Ara' opinie pub1ic5 in masele sale amorfe, cu tin corp electoral supus i venal, singurul regim folositor nu putea fi decfit un regim dictatorial, regim pe care conjunctura po1itic5 il §i impusese de fapt, cu tot votul Constitutiei liberale din 1866 qi cu tot curentul democratic ce copleOse lumea in a doua jumState a secolului al XIX-lea. Voiam ins5 o dictatur5 pe fat5, cu rdspunderi, in locul dictaturii ascunse sub minciuna constitutional5 i democratick la ada'postul ca'reia toti abuzau de putere, unii fugind de faspundere, altii alergfind dupS gheliruri si imbog5tiri nelegiuite. Am ar5tat in capitolele precedente cum rechemarea liberalilor i a lui Br5tianu la sfar§itul anului 1918 n5ruise orice n5dejde de schimbare radical5 pe cale pwic5 a regimului nostru politic, cum victoria Aliatilor i faurirea Romaniei intregite consolidase putregaiul i infarise era.-

direa gata s5 se pr5bueasc5. Am aratat de asemenea c5 Averescu, cu ambiguilatile caracterului eau, cu eterna lui pv5ia15, cu absenta unei linii determinate pe care s5 se m4te cu orice risc nu era omul unor eforturi i incercari extra-legale. A§a 'Inc& in cele din urm5 m-am ales la sfarqitul anului 1919 cu un partid de procopseala i cu un $ef mai mult pe arena vechiului nostru circ politic. La toate relele regimului nostru antebelic, fazboiul, prin inarmarea maselor i prin de§teptarea cotWiintei puterii lor a mai adàugat Inca unul: primatul demagogiei. Astfel, nu numai regimul nostru de fals5 dictatura dinainte de razboi nu s-a imbutfatatit, dar dimpotriva s-a infautatit. Csaci la toate minciunile, la toate fatarniciile, la toate scaderile vietii politice dinainte de 1916, s-a adaugat i cea mai deOntat5 demagogie pentru acapararea celor multi i cu mfina intins5, de care depindea in forma' soarta Guvernelor, de cand se intronase sufragiul universal. Peste toate acestea mai sufla i vantul de distrugere al comunismului de dincolo de Nistru. De unde socotisem la Ia§i in primavara anului 1917, c5 suferintele razboiului trebuiau s5 purifice atmosfera in care

.

www.dacoromanica.ro

212

CONSTANTIN ARGETOIANU

ft-51am, ajunsesem din dezarnägire in dezamágire, la inceputul anului 1920 in plin5 anarhie politica' si in cea mai ingrijor5toare conjuncturà moral5.

In aceste imprejuthri tragice, Averescu s-a jucat nu numai cu Steaua" lui dar si cu focul cu prilejul alegerilor lui Valtoianu ca si cu prilejul constituirii Guvernului Vaida care a insemnat o alunecare brusc5 pe panta falimentului prin numirea unui demagog tfaznit ca doctorul Lupu la Interne si cocotarea nAdragilor lui Mihalache in fruntea celui mai important Minister, c5ci avea s5 rezolve problema agrara. Desi mi-am dat seam5 c5 nu mai era nimic de sperat de la popularul

general in vederea realiz5rii programului pentru indeplinirea c5ruia intrasem in politica' si luptasem cu atata vlag5 pan5 in 1919, nu 1-am p5r5sit cum m5 tthgea inima s-o fac in n5dejdea c5 tot mai puteam fi de folos t5rii mele lang5 el, fie si numai ca s5-1 impiedic s5 theft.' eau._

Prin sporirea Romaniei cu tinuturile alipite si prin introducerea n-as indthzni s5 spun c5 se prisufragiului universal se schimbase menise si personalul nostru politic. Oameni noi au iesit la fiecare thscruce si s-au f5cut cunoscuti peste noapte. Din Romania Mick din Romania Veche, nu mai thmäsese in picioare decal Partidul Liberal, reprezentantul permanent al burgheziei si al intereselor bancare. Partidul Conservator,dispäruse dupä ultimele sale lic5riri de viata din timpul neutralithtii. II injunghiase Marghiloman in 1914 prin adeziunea sa la expropriere, Mfg s5 priceap5 c5 singura ratiune de existentd a unui

Partid Conservator in Romania era apdrarea marii proprietdti. Mat in douà in 1915 pe chestiunea intthrii in fazboi alaturi de Aliati ramura condus5 de Nicu Filipescu s-a uscat odath cu moartea acestuia, dup5 intrarea Romaniei in thzboi si in fata dezastrelor din 1916, iar gruparea lui Marghiloman, artificial reinviat5 pentru cateva luni prin chemarea la Guvernul de trist5 memorie din 1918, se pthbusise definitiv impreun5 cu sefu1 ei dup5 victoria Aliatilor. Take lonescu isi distrusese Partidul Conservator-Democrat alergand dup5 rfaluca unui Partid Conservator unificat si punandu-se din propria lui autoritate in fruntea unor oameni care nu 1-au primit dee& tocmai fiindc5 isi adeau seama ea' partidul lor nu mai exista... In fata Partidului Liberal, singur reprezentant al Romaniei Vechi, si al personalitatilor rázlete, epave ale Partidului Conservator, s-au ridicat in 1919 fortele noi ale democratiei romanesti". Lásand la o parte Liga

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

213

Poporului care s-a nascut la Iasi din framantarea räzboiului insusi, anul 1919 a adus pe scena noastra politica doua formatiuni foarte diferite in originea si in alcatuirea lor: Partidul National din Ardeal i Partidul pranesc din Vechiul Regat. Partidul National era un partid vechi, care

timp de decenii insumase intr-insul toate aspiratiile si revendicarile neamului romanesc de dincolo de Carpati. Partid oligarhic, partid de luptä revolutionara, fara nici o experienta de guvernare, partid condus de carturarimea adica de burghezia din Ardeal, el se considera totusi ca ultrademocratic fiindca tot poporul, dus de nas de preotii lui, participa prin aclamatiile sale pasive, la hotararile forurilor diriguitoare". Acest fals democratism nu mergea insa ',dna la demagogie, cel putin sub ordinele lui Maniu.

Partidul faranesc din Vechiul Regat, nascut in 1919, se prezenta sub culori cu totul deosebite. Ideea constituirii lui n-a pornit din randurile taranimii ci din capul catorva smecheri care si-au dat seama de importanta numarului voturilor taranilor in noul regim electoral. Cel mai smecher dintre smecheri, invatatorul Ion Mihalache si-a scos catnap din itari si a facut din ea steagul revendicarilor taranesti. Ca sa creeze un curent in multime si ca s smulga taranimea din jurul lui Averescu, Partidul Taranesc s-a aruncat din prima clipa a existentei sale in cea mai desantata demagogie. Pe brazdele trase de Mihalache si-au aruncat semintele toti tinerii intelectuali cu ambitii politice, si buni si rai, manati mai toti de dorinta de a parveni cat mai iute si de a ajunge ministri. Caci experientele Coroanei din 1919 dovedisera ca in aceasta materie orice nadejde era permisä, in noul rost al lucrurilor.

Noi, cei care mai ramaseseram din lumea veche, trebuia sa facem scoalä nouà ca sa intampinam temperamente, metode si violente cu care nu eram obisnuiti. Cat a tinut Romania Mica, politica s-a gent aproa-

pe exclusiv in culise; era o lupta de finete, de intriga si de trecere" mostenita din vremea fanariotilor, lupta ce nu se manifesta decat prin simulacre de violente, necesitate de nevoile piesei care se juca intre patru ziduri. Nu zic ca era mai bine, dar era asa. In Romania Mare, prin chemarea maselor la viata publica, prin sensibila sporire a personalului politic datoria finuturilor alipite in bora' politica de dibacie si de culise Idea sa dispara, a cazut pe un plan secundar, cel putin in ce privea partidele noi, caci liberalii au ramas credinciosi vechilor metode si dupa infaptuirea Romaniei Intregite si introducerea sufragiului universal.

www.dacoromanica.ro

214

CONSTANTIN ARGETOIANU

fn cei cinci ani de cand intrasem in politics ma obisnuisem cu sforariile vechiului sistem odata cu venirea la putere in martie 1920 a trebuit sa m5 adaptez si noilor metode zise democratice", ca sa pot face

fata oamenilor noi. Cu cei vechi ne aranjasem noi cum putusem. Cu ba chiar contribuisera ei sa ne Bratianu si ai lui eram in armistitiu aduca la Guvern... Pe Take lonescu i pe Titulescu ii bagasem la iesle; cu ce mai ramasese din conservatori ne intelesesem mai mult sau mai putin. Marghiloman si clientii lui nu indrazneau sa ridice capul, si bosofilii rusinati" se ascundeau in gaura de sarpe. De altminteri Marghiloman nu se arata fauvoitor fat5 de Averescu si de mine (la JockeyClub...) si nu ura decal pe Bratianu si pe Take Ionescu. Prin mai 1920, Averescu a vrut chiar sa-1 numeasca guvernator al Bancii Nationale si m-a ins5rcinat sa-1 sondez". Desi-1 vedeam des la Jockey-Club, mi-a fost sil5 sa-i vorbesc politica si am ins5rcinat la randul meu pe Gogori Carp cu comisionul. Margiloman a cerut cateva zile de reflectie dupa care a declinat propunerea, dar cu multe multumiri la adresa lui Averescul. Dintre oamenii noi, am avut mai mult sa ma frec cu ardelenii, si de la taranisti cu Mihalache, cu Madgearu si cu doctorul Lupu. $eful incontestat al ardelenilor, al tuturor ardelenilor, era pe acea vreme Maniu. Nu-1 parasise nici Goga, i pentru cei care nu-I cunosteau cleat de departe autoritatea liii era mare. Cine va incerca sa scrie istoria vremurilor ce au urmat unirii cu Ardealul, va fi foarte nedumerit fata de Iuliu Maniu si cine nu I-a cunoscut in piele si oase nu va putea dezlega aceast5 enigma pe doua picioare. Influenta lui politica a fost covarsitoare in primele doua decenii ale Romaniei Intregite, desi de pe urma lui n-a limas lucru mare. Inteligentä mediocra, n-a fost in stare sa creeze, dar temperament negativ exceptional, a stiut sa reziste proptindu-se in principiile pe care si le alesese, fara sa sovaie si sa se clinteasca de la

ele. In politica, insusirile reprezentative sunt mai pretioase cleat cele creatoare, i un steag, care la urma urmei nu e decat o carpa in varful unui bat, a strans totdeauna mai multa lume in jurul sãu decal o teorie, Ce ciudata e politica! Averescu uitase usturittoarea interpelare a lui Marghiloman din 1908, de pe unna cAreia fusese dat afarA din Guvern, si uitase lovitura mai recentA pe care i-o dedese la Iasi in 1918, inlocuindu-1 in fruntea Guvemului. Marghiloman a fost atAt de mAgulit de propunerea lui Averescu, luck s-a apropiat de dansul, a vrut mai tarziu in 1922-1923 sA fuzioneze cu Partidul Poporului Si murind a lasat pe partizanii säi ca mostenire generalului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

215

fie chiar genia15. in politic5, inteligenta e o pacoste. Dac5 marii conduc5tori de popoare care au räscolit wzarile omenirii i au creat rosturi noi de viat5 ar fi posedat cel mai mic simt critic, niciunul din ei n-ar fi indräznit s5 fac5 un pas inainte... E probabil insa cA Maniu s-a n5scut inteligent dar c5 inteligenta sa a fost sterilizat5 in p1in5 dezvoltare, inainte de a ajunge la maturitate. 4i &I cineva seam5 de ce poate deveni o minte de adolescent, comprimat5 in copilárie la Blaj i pus5 in contact cu lumea... la Budapesta? S5 nu te poti apropia de Dante, de Shakespeare, de Goethe, decat in traduceri maghiare, sa nu poti urmäri minunata dezvoltare a omenirii deck in manuale ungure§ti? Mai bine nimic *i Maniu e scuzabil ca s-a ales cu nimic... Dealul de peste Dunare incununat cu castelul de la Buda i-a inchis orizontul pe vecie. In mijlocul unei societäti care nu-1 primea i pe care nu o pricepea,

os5ndit prin imprejurari la exercitii de onanism sufletesc care i-au secat orice rdvn5 de evadare din inchisoarea lui moral5 tinárul jurist izolat §i-a alcaluit din ce avea la indeman5 un plan de viata intemeiat pe cele dou5 insu§iri capitale cu care simtea ca-I inzestrase Dumnezeu: o forta de stapanire §i de disimulare neintrecute i o tenacitate in exe-

cutarea unei hot:arid mai presus de orice ispit5. Lásand la o parte ca fara interes pentru d5nsul, tot ce era in afarà de lumea lui, tan5rul Maniu a hot5rit s5 ajung5 primus interpares la Blaj §i de acolo in fruntea poporului sat' in Ardeal, ca s5-1 reprezinte la Budapesta i sa" discute cu Tissa de la egal la egal. Acest jesuit innascut, crescut in respectul tuturor traditiilor §i dospit in albia canonicilor eminentisimi, a ales c5teva principii democratice din manualele pe care le räsfoise la Universitate si care formau in acea vrerne crezul celor tineri, a inchis pentru totdeauna cartea i a pornit la drum. De o incultur5 impresionantà, i-a creat astfel o ideologie limitata i banal5 pe care a scrobit-o ca sA se Oda' mai bine in picioare i n-a mai schirnbat-o... Goga a scris in Tara Noastrd un articol nostim in care compara pe Maniu cu o lad5 goala. In realitate, lada lui Maniu era plink dar era §i a rámas plin5 ca i lazile in care-i tin ardelencele zestrea, cu altite, cu bibiluri §i cu zorzoane demodate *i inutilizabile. Am v5zut nu mai tiu la cine o fotografie a tadarului Maniu din vremea studiilor sale universitare la Budapesta, care-1 infatip cu fulgi de favorite" incadrându-i obrazul, cu o jachetá strâns5 la talie i cu pantaloni largi en pied d'ólephant"; ar fi interesant de stabilit cand i-a ras baiatul favoritele" §i a cumparat cipicii de lac, pantalonii discret var.-

www.dacoromanica.ro

216

CONSTANTIN ARGETOIANU

gati, vestonul negru, gulerele standardizate in care ii sth gfitul prins,

ghiozdanul in careli tine amp" *i izmenele de schimb

tinuth *i

accesorii pe care nu le-a mai phrhsit pentru a cunoa*te *i momentul in care *i-a inceput apostolatul politic. Din acel moment Maniu a inla-

turat din calea lui tot ce sta impotriva atitudinii" sale. Oamenii s-au multumit cu aparentele *i n-au mai zgandhrit sh vadà ce era in dosul lor. Path de oameni *i fath de imprejufari, Maniu n-a mai fost dee& purr& torul principiilor sale scrobite *i nimic n-a mai existat pentru el in afarh de scopul urmarit nici cash, nici mash, nici femei, nici petreceri. lar scopul urmsarit, aprig, incontinuu, rara rágaz *i farà abatere in dreapta sau stfinga era intronarea sfintelor *i scrobitelor principii, adich a lui,

cáci se identificase cu ele. Orice om, orice eveniment, orice imprejurare erau judecate de dânsul prin prizma principiilor. ilia toath ziva fire in patru ca sh dovedeasch excelenta *i legitimitatea lor. Incetul cu incetul a fhcut din aceste abstractii de ordin secundar realitali materiale de ordin esential *i a nesocotit toate celelalte contingente ale vietii. In Partidul National romSnesc din Ardeal, mai tarziu in fruntea Consiliului Dirigent la Cluj sau a Guvemului in Bucure*ti, socotea sarcina sa indeplinith indath ce formula o rezolutie conformh cu principiile scrobite gra' sh se mai ocupe de executare *i läsand solutiile practice in voia intamplhrii sau a mecherilor ce misunau in jurul lui. Ma se explich falimentul shu politic. Dar la 1920, dezastrul Consiliului Dirigent nu fusese inch dat in vileag, Maniu nu prezidase inch nici un Guvezn la Bucure*ti, Regele il socotea tot ca omul au i autoritatea lui politica' era ne*tirbita. Era omul care intrupa Ardealul... Alta fire de om, cu totul, era Mihalache, Mihalachele inceputurilor. In arena politica, Maniu se prezenta ca un dandy Mihalache ca un salahor. Child se urca ardeleanul la tribuna Camerei frazele i se impleteau ca variatiuni banale pe o tema cunoscuth; toapa de la Topoloveni vorbea in schimb ca *i cum ar fi dat cu sapa ca sh spintece phinfintul. Maniu era con*tient ch rostea un discurs pe cand Mihalache i*i inchipuia ch rástoarng o lume; logoreea celui dintai nu impresiona pe nimeni, pe child accentele calde ale celui de-al doilea incantau pe cei care nu veniserä in contact nici macar cu manualele *i erau multi in Camerele alese dupa razboi. Dach n-ar fi fost rhzboiul, dach n-ar fi fost introdus sufragiul universal, Mihalache ar fi rámas parish la sfar*it simplu invhfhtor, inchntat sh cfirmuiasch cooperativa din satul sau, sa ajun-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

217

g5 pre*edinte al Asociatiei Inv5t5torilor *i sl Ong o cuvantare la tin pe and Maniu n-a mai tr5it deck congres sau la o inmormfintare pentru po1itic5 de cum a sapat de pe báncile Universitatii. Dac5 Ardealul nu s-ar fi unit cu Patria-Mam5, Maniu n-ar fi ajuns desigur primministru dar deputat al românilor la Budapesta tot era s5 fie *i poate *i ministru unguresc, in ipoteza unei imp5cari a maghiarilor cu minorit5tile... Sufragiul universal a impins ins5 pe Mihalache de umeri. Steagul

(5r5iiismului nu putea fi purtat decal de un c5m5*ar *i pre*edintele Asociatiei Inv5t5tori1or, decorat i cu Mihai Viteazul *i bun de gurà era indicat s5-1 ia in man5. Cocotarea sa la Ministerul Agriculturii 1-a consacrat imediat om de Stat, iar c5rturarii arivi*ti care s-au steins in jurul ideii tar5nismu1ui *i care se gelozeau *i se mâncau intre ei au fost incantati s5 a*eze un Oran cu care nu aveau nimic de impartit in fruntea partidului lor. La inceputul carierei sale, Mihalache a comis ins5 o mare gre*eal5 care i-a acrit viata. Luat la repezea15, cu silueta lui Tudor Vladimirescu *i a lui Caca Dobrescul Inca in minte s-a dus la Pa lat sa depun5 jurámantul de ministru in c5ma*ä *i in itari qi a facut astfel din costumul &au un simbol de care nu s-a mai putut sc5pa. Mai tarziu, dup5 ce s-a

dat la frantuzeasca *i la englezeasc5, dup5 ce a inghitit volumele de economie politica recomandate de Madgeani *i de R5ducanu, dup5 ce 1-a plimbat Titulescu la Geneva *i la Cap Martin grozav ar fi vrut sa se elibereze, fie *i numai din and in and din rolul de fenomen rural care-1 punea pe o treapta inferioar5 fat5 de interlocutorii sai... Dar fara Om* afara din itari, Mihalache n-ar mai fi fost Mihalache aa 'Inc& nu s-a mai putut desparti de ea. Obligatia de a se plimba in costum de vicleim i-a inräut5tit sufletul, bun din na*tere, c5ci de*i n-a marturisit-o niciodat5 ii inchipuia c5 toti cei imbracati nemte*te ii vorbeau cu condescendent5, cu indulgenca' *i cu un prietenesc dispret. In 1920, Mihalache nu ajunsese ins5 la aceast5 faz5 de mizantropie; umflat de gloria ascensiunii sale, furios de nea*teptata lovitura primit5 in martie, vorbea de sus *i cu artag. Discutiile cu dansul nu erau p15cute, ca mai pe urm5, dup5 ce se mai domolise *i se sfia de camaq5... Multi din prietenii no*tri politici ne-au invinuit pe Averescu *i pe mine ca nu ne-am inteles cu Maniu *it cu Mihalache, intre octombrie l Prirnul agitator al tarnimii, i deputat al friranilor inainte de razboi si de sufragiul universal.

www.dacoromanica.ro

218

CONSTANTIN ARGETOIANU

1919 i martie 1920, pentru a forma un mare partid democratic care s5 poat5 tine piept Partidului Liberal qi lui Br5tianu. M-au invinuit mai ales pe mine, caci eu eram, dup5 dan0i, acela care tr5gea toate sforile... Ca atat de des in politick aceste invinuiri au fost neintemeiate, mai intfii fiindc5 o fuziune intre noi, th-r5ni0i i nationali nu era posibi15, i in al doilea, fiindel o contrazicere! am f5cut tot ce ne-a stat

in putint5 pentru realizarea ei! De0 Averescu sustinea ch toate puterile vin de la Natiune", de0 se de0epta, tfaia i adormea cu cele mai democratice formule pe buze democratismul s5u trebuia inteles in sensul unei procuri date de popor exclusiv lui; el confunda democratia" cu popularitatea" i era gata s5

guverneze innnumele poporului dar numai cu conditia s5 fie I5sat sà fac5 ce vrea. In realitate, partidul nostru era un partid de dictaturk ap-1 vedeam §i ap-1 vream eu pe fatd a.a ii vrea i Averescu, dar camuflat sub culorile unei false democratii... Sub un unghi de privire sau altul, concluzia era aceea0: conducerea nestanjenitä in mffinile generalului. Era tocmai concluzia pe care nu o putea primi nici Maniu, care abia 1'0 vazuse visul cu ochii, nici Mihalache care se credea investit cu misiunea de a ridica t5r5nimea la guvernarea Orli prin triumful celor mai radicale principii democratice. Cu toate acestea am tratat luni de-a rindul o fitziune i cu Maniu i cu Mihalache 0 cu mai toti frunta0i partidelor lor.

Cu Partidul National din Ardeal am avut chiar un moment iluzia cà se face". Si poate cä s-ar fi facut, dac5 n-ar fi fost Maniu. Partidul National era m5rginit in granitele Ardealului i Banatului, Era nici o leg5tur5 cu Vechiul Regat. Consiliul Dirigent, format din cadrele lui se dovedise incapabil s5 guverneze, in mai putin de un an, qi Ii pusese lumea in cap. Toat5 lumea cerea desfiintarea regimului provizoriu intemeiat in prip5 la Cluj dup5 incheierea pkii. Era evident c5 aparatul administrativ al Vechiului Regat se va intinde §i peste munti, §i Partidul National, farà nici o leg5tur5 dincoace de Carpati se simtea in vfint.

0 fuziune sau cel putin o alianta cu una din organizatiile din Vechiul Regat se impunea; o pricepuse 1)&15 i Maniu, i facea tot ce putea ca s5 nu scape carma din mank intr-o prima faz5 a ap5rat cat a putut autonomia administrativ5 a Ardealului, i reogionalismul" sàu, cu care i s-a dat atit la cap, n-a avut alt temei cleat str5duintele de a p5stra intact istoricul partid in fruntea c5ruia ajunsese. In 1919 pada' la inceputul lui

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

219

1920 nu existau dee& dou5 formatiuni politice in Vechiul Regat in plin5 ftmctionare: Partidul Liberal *i Liga Poporului. Partidul Dranesc nu se constituise 'Inca *i diferitele grupari conservatoare, dezorganizate *i

perimate nu puteau fi luate in consideratie, atfit din motive de ordin intern cat gi din motive de ordin extern. 0 fuziune cu Partidul Liberal sau cu Liga Poporului nu putea ins5 intra in planurile lui Maniu, caci nici Brátianu nici Averescu nu erau oameni care sa-i cedeze lui qefia *i pentru Maniu totul era chestiunea *efiei: era inainte de toate hotarfit s5 nu o piarda pe a lui. Sub pretext c5 fiecare voia s5 se inte1eag5 cu Partidul National, in realitate fiindca propaganda lor nu avea sorti de izbanda nici Partidul Liberal, nici Liga Poporului nu trecusera Carpatii *i n-aveau nici o leg5tura politic5 cu Ardealul, de*i numele lui

Averescu qi al lui Br5tianu ar fi constituit un cheag suficient ca s5 atraga nemultumitii Prtidului National, care incepuser5 sa scoata capul, in urma exactiunilor Consiliului Dirigent. Ace*ti nemultumiti erau ins5 prea putini, a*a incat *i noi *i liberalii preferam o intelegere cu Partidul National in intregul lui *i eram gata sa 15s5m conducerea Ardealului in subordine tot lui Maniu. in subordine insà, Maniu nu se mai multumea cu conducerea Ardealului, *i astfel se explic5 pentru ce a torpilat toate incercarile de intelegere pfin5 a gasit un partid in Vechiul Regat care s5 primeasca *efia lui1. Maniu sta insa la Cluj gi nu prea venea in contact cu noi, a*a Inc& nu putusem 'Inca descurca pana in primele luni ale anului 1920 toate itele pe care el le incurca *i le descurca dup5 interesele lui personale. Trata-

tivele Ligii Poporului cu ardelenii le-am dus eu, *i le-am inceput in toamna lui 1919 pe mai multe fire. Unul cu Goga *i Taslauanu, altul cu Imbroane *i cu banatenii, un al treilea cu Mihai Popovici qi cu Brani*te (banatean *i el), un al patrulea cu Victor Bontescu *i cu Aurel Vlad... Cu oamenii, se schimbaserà *i metodele poltice. Cu un Br5tianu, cu un Take Ionescu, cu un Marghiloman sau cu un Filipescu te intelegeai sau nu te intelegeai in dou5 cuvinte. CAteodat5 nici nu aveai nevoie de cuvinte *i te intelegeai din ochi in schimb, uneori ajungeai *i la ceartA. Cu oamenii noi, mai ales cu ardelenii, negocierile erau nesralite, qi pentru a le caracteriza s-a adoptat chiar cuvântul de pertractare". Cu ei, nu ajungeai niciodat5 la ceart5, dar nici la intelegere. Mi-aduc aminte de nenum5ratele mese pe care le-am luat cu popa Man, cu Aurel Do1Partidul rarrtnesc, in 1926.

www.dacoromanica.ro

220

CONSTANTIN ARGETOIANU

brescu, cu Ilie Lazar, cu fratii Hatieganu, cu Sever Bocu, cu popa Coltor, cu Stefan Cicio Pop, cu Ghita Pop si cu atatia altii caci in noua stare de lucruri nu mai era de ajuns sa vorbesti cu sefii, trebuia sa mai convingi si pe toti partizanii lor, caci asa cereau principiile unei democratii bine intelese. In special ardelenilor le placea sa pertracteze" la un pahar de vin sau la masa'. Mai conzult la masa" afirmau ei. Ceasuri intregi mancau si beau pe spezele tale si vorbeau fara sfarsit. Cand credeai ca ai ajuns in preajma unei concluzii, o luau iarási de la inceput si la ore inaintate, in momentul despartirii, iti strangeau maim cu efuzie si cu un sa mai stain de vorbe! Numai cu Mihai Popovici si cu Vaida, pertractarile erau rag speze" caci de obicei te invitau ei la doctorul Popovici (nos, gat si urechi) unde locuiau. La doctorul Popovici, am avut si cele cateva intalniri cu Maniu, care trebuiau sa lamureasca situatia si n-au lamurit, bineinteles, nimic. in fruntea Partidului National, pe o treapta rezervata stau Maniu, Vaida si Popovici. Maniu era seful incontestat, Casatia" care da dreptate in discutie si unuia si altuia, dar hotara la sfarsit singur, rata apel sau recurs. Vaida povestea snoave, sustinea pe rand pared contradictorii si ajungea totdeauna la concluzii imprecise. Popovici era la bonne a tout faire" al triumviratului. Desi se inrudea cu Vaida si dormea cu el intr-o odaie, era omul lui Maniu in geniul caruia credea. Mihai Popovici, burtalau prost si incult desi citit, se valise sub pielea lui Maniu si prin serviciile zilnice ce-i aducea, prin relatiile lui cu toate vedetele regatene devecaci da navala la oameni farä nici o jena nise indispensabil Sefului. Fratele Mihai n-avea nici o situatie in Ardeal, unde era dispretuit, chiar in Brasovul lui, si-I ducea Maniu in spinare dar la Bucuresti facea toate comisioanele politice si devenise

omul de incredere" al partidului. Fratele Alexandru era dimpotriva foarte popular peste Carpati, atitudinea sa in Parlamentul de la Budapesta si in timpul razboiului placuse, si in consideratie pentru serviciile aduse si pentru cele ce trebuia sa mai aduca, i se tolerau butadele vie-

neze" (Witz-urile") pe care cauta sä le aclimatizeze la Bucuresti, cu riscul de a pune uneori picioarele in strachini. Politiceste, si fratele Iuliu si fratele Alexandru erau ardeleni suta la suta; crescut la Bucuresti, spurcat in cafenelele de la Viena, fecior de bani gata, suflet dezradacinat si instrainat de patimirile Ardealului, fratele Mihai era aproape suta in suta regatean. Ambitios, dar incapabil sa se ridice prin el insusi, cum o dovedise pana la razboi, Popovici a pon-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

221

tat dup5 Unire pe tabloul Ardealului s5u natal, s-a legat de Vaida si de Maniu si p5ianjene politic cu sase maini hr5parete in locul picioarelor, si-a tesut panza. DepAnkor de silogisme timpite era singurul s5u talent Mihai Popovici impresiona pe Maniu mai mult deck Vaida, al c5rui bun simt zdruncina echilibrul schelelor de principii prin care domnul Prezident" isi sprijinea subreda personalitate. Mihai Popovici isi dedese seam5 CA regionalismul ardelenesc nu putea duce la nimic, cA Partidul National de dincolo de munti nu putea pretinde sä guverneze intreaga tara, ca o intelegere prin urmare cu un partid din Vechiul Regat era necesarà. Straduintele lui erau insA s5 pAstreze lui Maniu kc de frunte in combinatia" la care s-ar ajunge, ba chiar locul de frunte, ca sA-si mentinA situatia pe care, Mfg sefia fratelui Maniu ar fi mancat-o porcii. Mihai Popovici a impins astfel la math' cat a putut, pentru o intelegere cu noi, cAci pe liberali nu-i putea suferi si stia bine ca Brkianu n-ar fi impartit niciodat5 puterea cu Maniu. A impins pará la constituirea Parlamentului V5itoianu, and, ajuns ministru in Cabinetul Vaida al5turi de Mihalache si fat5 de Blocul Democratic ce s-a constituit, i s-au deschis alte perspective mai ademenitoare cu privire la situatia viitoare a lui Maniu. Ajunsese Vaida sef de Guvem, de ce n-ar fi ajuns Maniu sef de partid? Din acel moment, Popovici s-a pus de-a curmezisul oric5rei intelegeri intre Partidul National si Liga Poporului. Dac5 unirea dintre cele dou5 grupari nu s-a facut pan5 la alegerile lui Vaitoianu, cauza a fost numai sovgiala lui Maniu si poate si inc5pAtinarea lui Averescu. Maniu, si pan5 la un punct si Vaida, erau singurii ardeleni care nu urau pe BrAtianu si pe liberali. Maniu pasta BrAtienilor o natural5 recunostintä pentru politica lor nationalistä si pentru ajutorul dat Partidului National sub dominatia ungureasc5 iar Vaida fusese siderat la Paris, in timpul negocierilor Pacii, de inteligenta lui Ionel si de intransigenta lui in chestiunea Banatului. Pe de alt5 parte, Maniu bAnuia intentiile dictatoriale pe care Averescu le ascundea cu atka griId" si scrobitul sAu dernocratism nu se impAca usor cu ideea unei colaboräri politice cu un general. Etern tergiversator, lulius Manius Cunctator era pornit pe amanare si prin temperament. Averescu declarAnd rituos c5 nu admitea deck o fuziune, dansul s-a pronuntat pentru o intelegere, ambele partide pAstrandu-si organizatia, unul in Ardeal si ce-

Walt in Vechiul Rept si Basarabia. Pe aceast5 alternativa, fuziune" sau intelegere", au tinut pertractarile panA la srarsit, si n-au ajuns la nimic, desi marea majoritate, aproape unanimitatea Partidului National

www.dacoromanica.ro

222

CONSTANTIN ARGETOIANU

a vrut o contopire cu Liga noastrà. Ardelenii voiau s5 se uneasc5 cu noi de frica liberalilor; aceast5 fric5 neexistand, in 1919 in Liga Poporului, membrii ei s-au afatat mai putin ahtiati de o fuziune a carei realizare ar fi inchis calea multor ambiii marunte de la noi. Printre ardelenii care au lucrat mai mult pentru o fuziune sau o intelegere cu noi averescanii, au fost in afar5 de Mihai Popovici Goga, Imbroane, Thsläuanu, Bontescu, Aurel Vlad i Brani0e. Cu mutra lui de broscoi simpatic i fantezist ce scuipa formule literare in loc de venin, Goga, de0 inregimentat in Partidul National ca toti romanii de dincolo de Carpati, nu se imp5ca cu coreligionarii s5i politici, pe care, cu Maniu in cap, ii dispretuia. Firea lui de poet il indep5rta de domnii" preoti, protoierei, canonici qi doctori in jurr care, cu sufletele lor iob5gite dar imbrácate in gheroc, nu urmareau dup5 Unire dee& interese meschine sub vorbe man i lipsite de temei. Tr 5it la Bucure0i, unde coborfise cu zece ani inainte de razboi, frecat cu lumea noastrà, smuls din contingentele lui locale, Goga era un ardelean eliberat si ca atare nu se mai potrivea cu fratii lui de dincolo", care la rfindul lor judecau ca un fel de tr5d5tor vandut reg5tenilor i nu-1 iubeau. In Partidul National nu putuse ajunge decal la primele trepte ale ierarhiei, qi cu multi greutate, qi cu intfirziere izbutise s5 pun5 mana pe un rezort" in Consiliul Dirigent. Imbátat de valva facuth in jurul talentului s5u de poet, inzestrat cu un foarte ascutit spirit de analiza i de ironie, Goga

cantarise pe Maniu inaintea noastrà, ii dedese seams de lamentabila lui mediocritate intelectual5 qi nu-1 putea ierta c i-o luase inainte. in judecata lui, Goga era nedrept c5ci nu tinuse seam5 de insuOrile morale pe care se intemeia primatul lui Maniu, insuOri ce covarqesc in politica de turm5 pe cele intelectuale. Dar pe drept ori pe nedrept, fratele Tavi ura pe fratele Iuliu 0 era chiar singura lui ur5. De cum s-a f5cut Unirea, Goga s-a ridicat impotriva lui Maniu qi a b5gat razmerita in partid, rug mult succes la inceput, cu mai mult rasunet cu cat num5rul celor nemultumiti de guvernarea Consiliului Dirigent sporea. Pricepand c5 nu va putea clinti din fruntea partidului pe Maniu, care tinea toate itele politicii ardelene in man5, Goga s-a pus pe lucru pentru dizolvarea partidului insu0 prin contopirea lui cu un partid din Vechiul Regat. In aceast5 str5duint5 gasise un temei mai uqor de marturisit, c5ci intra in logica lucrurilor ca intr-o Romanie intregita partidele regionale s5-0 incheie activitatea i prin urmare existenta.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

223

Goga a fost in consecinta, de la primul moment al Unirii pentru o fuziune, nu pentru o intelegere sau colaborare ce ar fi permis Partidului National sa existe mai depaite si lui Maniu sa ramana sef. Avea si clansul de ales intre singurele partide existente in 1919 in Vechiul Regat: Partidul Liberal si Liga Poporului. Cu Bratianu nu sta rau, desi Bratianu care se impiedicase de dansul in fustele nevesti-si, 'II luase de sus.

Nu fiindca il gasise in fustele nevesti-si, ci fiindca era poet, insusire putin apreciata intr-un partid bancar si burghez. Pentru Bratianu, Goga a ramas pada la sfarsit un trubadur cu chitara in brace ratacit pe cararile politicii: mi-a spus-o. In afara de Bratieni, Goga, fire de boem, se impaca greu cu apriga concurenta a albinelor hraparete din roiul liberal. Liga Poporului i s-a 0:rut un cadru mai adaptat nazuintelor sale. Neso-

cotitoare a intereselor exclusiv burgheze si personale, intemeiata pe avanturi mai generoase, beneficiara a unei nemaipomenite popularitati (fats de antipatia generala ce invaluia Partidul Liberal), Inca neincheLiga Poporului prezenta unui nou venit posibiligata in rosturile ei tati mai marl, de adaptare si de ascensiune, cleat un partid vechi cu cadre si cu o ideologie consolidate si cu toate potecile inchise in ierarhia lui.

Goga nu cunostea pe Averescu, dar se imprietenise cu mine pe vremea razboiului, la Iasi, asa inc.& ne-am regasit cu placere la Bucuresti. Spre Averescu, 1-a mai impins si influenta lui Tilica Ioanid, baiat simpatic, usuratic, leal si generos, fugit in timpul neutralifStii din Partidul Liberal' pe motive de politica externa (Actiunea National5), rat:kit in

Partidul Muncii la Iasi si devenit dupa Unire ardelean onorar" din nemarginita sa dragoste, din induiosatorul sail devotament pentru Goga de care se legase ca umbra de om. Tilica intretinea pe fratele Tavi2, ii comanda hainele, ii alegea felurile de mancare, dar mai ales ii sorbea cuvintele impreuna cu paharelele de vin, toata noaptea ceea ce pen-

tru un amator de suete" ca Goga era o insusire de nepretuit. Toat5 noaptea, in trei sau in patru, inghitind cafea dupg cafea, sprit dupa sprit si umpland odaia de mucuri, fratele Tavi depana planurile lui politic; critica faptele altora, rezolva problemele cele mai incurcate si punea tam la cale. Eugen Goga si Popovici-Tasca (Albert) mai riscau cite un cuvant, cite o obiectie, cate o idee personala Tilica in schimb casco gura in fata idolului sau, aplauda fiecare cuvant si aproba toate solutiile ' Care-1 alesese deputat in 1914. 2 S-a ruinat pentzu el.

www.dacoromanica.ro

224

CONSTANTIN ARGETOIANU

pe care le da. Aceast5 sincer5 i exaltat5 admiratie, mai mult decat serviciile de un ordin mai material, inarmase pe Tilic5 cu o foarte real5 influent:5 asupra lui Goga *i a hotkarilor sale. Ori Tilica nu putea admite o reintoarcere la Partidul Liberal, caci *tia ca Bratienii nu iarta pe cei ce s-au fazvratit o data impotriva lor. A impins in consecinta cat a putut pe prietenul s5u spre Averescu. A impins la c5rut5 *i Eugen Goga, frate mai mic, dar inzestrat cu mult mai mult simt politic ca fratele cel mare un liberalofob *i el, caci nu ierta Bratienilor Turtucaia, unde pierduse o man5... intelegerea cu Goga a fost uqoar5. S-a declarat gata s5 se inscrie in Liga Poporului, cu cativa prieteni, dar ne-a rugat sal mai lasam liber caci voia s5 determine intreg Partidul National ssa fuzioneze cu noi. L-am 15sat, a luptat cat a putut, pada dup5 constituirea Ministerului Averescu, in martie 1920, dar n-a putut nici el ajunge la nimic caci Maniu i-a zad5rnicit toate combinatiile. in cele din urm5 a primit portofoliul Cultelor, s-a inscris in Liga Poporului *i nu s-a mai despartit de Averescu pana in 1932, cand a constituit Partidul National Agrar *i a devenit juc5ria Regelui Carol al II-lea. La discutiile mete cu Goga lua parte foarte des *i Octavian T5s15uanu, *i cateodat5 *i Avram Imbroane. Pop5 faspopit, far5 cultur5, cu Ufl dar de vorb5 ce-1 pusese in fruntea oratorilor populari, cu Avram Imbroane m-am inteles in dou5 cuvinte. 11 cunoscusern in 1918 la Chi*in5u, unde deschisese o cofetarie mizerr hr5nea cu prájituri o nevast5 voluminoas5 i o droaie de copii. in calitatea lui de banatean detesta pe ardeleni *i pe domnii" de la Cluj; sta rau cu Brani*te *i cu fratii Brediceanu, plenipotentiarii lui Maniu in Banat. Singura lui dorint5 era s5 scoata Banatul de sub obladuirea Consiliului Dirigent i s5-1 afilieze cat mai grabnic Vechiului Regat. Fugea de liberali qi ademenit de pana*ul lui Averescu a vrut sa se inscrie numaidecfit in Liga, far5 conditii. In Banat, in 1919, n-avea nici o situatie politicä, dar incepuse s5 rascoleasca satele prin cuvinte inflacarate *i facuse impresie la Bucure*ti intr-o intrunire, prin talentul s5u. De acord cu Goga am amanat

inscrierea sa, ca sa vina toti deodata, *i sa dea astfel mai multi amploare gestului s5u. Pe Octavian Taslauanu Ii cuno*team demult. Se c5s5torise cu vreo 10-12 ani inainte de räzboi cu o ruda a meal crescut5 la Breasta de muAdelina Olteanu, sora generalului de armatii Marcel Olteanu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

225

mg-mea, fusese fericit cu dansa, si ramas vaduv se recasatorise cu Fatma Sturdza, sora lui Costachel si a lui Luca Sturdza, o apelpisita care 1-a impins pe calea pieirii. Pang la Unire, Taslauanu nu se gfindise la politica. Om de carte, din scoala lui Maiorescu, preluase la Sibiu impreung cu Goga editarea Luceafiirului, cea mai de seama revista literal-a din Ardeal, si poate ca cea mai bine redactatg din cfite apareau in limba romana. Inteligenta si cultura lui de om subtire, insusiri atat de rare la ardeleni, impresionase la Iasi pe Jean Chrissoveloni care i-a cumparat o tipografie cu doug masini plane. Aceasta mica tipografie a fost leagänul Institutului de editurg" intemeiat la Bucuresti de Taslguanu dupg

razboi, tot sub numele de Luceararul" prin achizitia atelierelor lui Baer, din strada Numa Pompiliu. Tentat de politica in 1919, prin perspectivele ce se deschideau ardelenilor si legat cum era cu Goga si cu mine s-a indreptat natural spre noi. A pläcut si lui Averescu, i-a plgcut chiar prea mult caci generalul 1-a facut ministru la Industrie (!), farg sä mai astepte inscrierea lui. Eu nu 1-as fi facut, caci pe scara politica nu era inca pe treapta ministrilor, dar cand mi-a cerut Averescu parerea nu rn-am opus prea tare, caci mi-ar fi fost greu fata de raporturile mele personale cu dansul si pang' atunci reputatia lui nu fusese atinsa. Tratativele cu ardelenii au fost singurele care rn-au interesat inainte de alegerile din toamna anului 1919, caci Liga Poporului nu avea nimic peste munti, nici macar un reprezentant politic si cu legea electoralg pe care si-o facuse Maniu, nu am fi fost in stare sa scoatem un singur deputat. Legenda generalului cuprinsese Muntenia, Moldova, trecuse peste Prut dar nu trecuse Carpatii. Auzisera tgranii ardeleni ceva"

despre Averescu, dar n-avea cine sa dezvolte si sa canalizeze acel ceva". Pot sa marturisesc cg am alergat pang la alegerile lui Vgitoianu cu limba scoasa dupa ardeleni. Dupà ce Averescu a hotarat abtinerea de la alegeri, negocierile noastre au cgzut pe planul al doilea. Dupa constituirea Ministerului Vaida n-a mai fost vorba de ele. Ne-am multumit cu Goga si cu grupul sat' pentru constituirea Guvernului ce se pregatea, rämanand ca alegerile sg le facem in Ardeal cum vorn putea. La Guvern se poate intotdeauna...

Dupa constituirea Guvernului Vaida, prin ianuarie si mai ales prin februarie, am mai pertractat totusi cu doi ardeleni, cu doi ministri, cu Victor Bontescu si cu Aurel Vlad dar intr-un scop special, in scopul descomplectarii Ministerului. Pe cerul politicii ardelenesti au fost con-

www.dacoromanica.ro

226

coNsTANTiN ARGETOIANU

stelatii care s-au mentinut dar au fost §i comete cu traiectorii mai lungi sau mai scurte, care au sclipit o vreme i apoi au disparut. Ca o cornea a trecut prin fata noastra in toamna anului 1919, Teodor Mihali, care s-a vazut o clipä prim-ministru pentru a cadea dupa cateva luni pe planul al zecelea: in martie 1920, la constituirea Ministerului Averescu nu s-a mai gandit nimeni la el fie §i pentru un strapontin. Tot a§a au trecut in fata ochilor noSri Aurel Vlad, ministru de finante §i Victor Bontescu, ministrul industriei in Cabinetul Vaida. Cateva luni n-a fost vorba decal de ei; ei au fost conducatorii Guvernului ei, mai ales Bontescu au determinat curentele in partid. Dupg prabu§irea Guvernului Federatiei", au cazut amandoi pe planuri inferioare i n-a mai vorbit nimeni de ei. Bontescu a murit izolat, compromis in afaceri iar Aurel Vlad a continuat sa zbarnaie la Ora§tie sub imboldul spirochetilor, Mfg sa-1 mai bage nimeni in seama. Aurel Vlad era un capiat, prada unui sifilis in perioada accidentelor tertiare. La Finante a fost ministru de pomina, i daca a mai ramas ceva in picioare dupà dansul, e cà n-a stat decat trei luni in fruntea Departamentului. A dezorganizat contabilitatea Statului in favoarea Ardealului, a incurcat toate directiile §i n-a lasat decal o singura amintire buna pentru cei interesati: a autorizat banca Albina" din Sibiu sa importe 20 milioane de coroane din Ungaria, ca sa le schimbe mai tarziu in lei. Bontescu in schimb era omul cel mai a.,ezat, ardeleanul cu cel mai mult scaun la cap, din cati am cunoscut. Priceput in problemele economice, cu rezerva catorva ghgefturi pe care mai mult le-a tolerat decal sa le fi pus el insu§i la cale a fot un bun ministru al industriei. Vorbea despre noile conditii ale productiei, despre debu§eurile industriale, despre revendicarile muncitorimii §i despre lipsa de elasticitate a capitalismului ca un burghez de la Birmingham, cu calm i cu competenta. Fata de colegul &au Vlad, cu burta plesnita din care un mat de ca-

m*" se aeza tot timpul intre pantaloni ijiletcà, cu man§etele murdare mazgalite cu insemnari Bontescu se infati§a zvelt, curat i imbräcat corect i cu un gust discret. Nu invoca principiile democratice, ca ceilali ardeleni, nu aluneca in diversiuni inutile, *i strangea de aproape subiectul discutiei. Conversatiile cu dansul erau o adevarata placere, §i nu oboseau, fiindca nu ocolea scopul urmarit.

Bontescu Ii da seama de insuficienta Guvernului din care facea parte, de precaritatea lui i se arata foarte dispus sa inlesneasca plecarea" ca sa-si menajeze cai de acces, sau chiar numai motive de menawww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

227

jare" fag de urm5toarea formatie pe care o cam ghicea, caci chemarea lui Averescu p5rea din ce in ce mai probabil5, chiar pentru cei ce nu erau in secretul celor initiati. In asemenea conditii, intilnirea mea cu

Bontescu era, ca là zic aw, impus5 de imprejurari. A pus-o la cale Costi Caragea, sotul fetei lui Rodolphe" Cretulescu, cea furat5 pe tim-

puri de tata-skt dui:4 divortul lui de fata Nababului. Caragea Ikea politica cu Marghiloman, dar inclina spre noi. Inchiriase un etaj din casa sa lui Bontescu i lui Vlad i se imprietenise cu ei. intr-o zi ne-a poftit pe toti trei la dejun. Intrevederea a tras dup5 dansa altele. Aurel Vlad, om de dreapta i burghez pan5 in varful unghiilor injura tot timpul pe colegul s5u Lupu de la Interne, gi pe Vaida, c5 nu vine de la Londra sa dea pe bolwvic afar5 din Guvern... Dar cu Bontescu, discutam serios. Ca sa o scurtez, am ajuns sà-i conving pe amandoi s5-si dea demisia ca sâ descomplecteze Cabinetul. Au convenit sA i-o dea la primul hop al Guvernului i s-au tinut de cuvint. In ziva in care Mihalache a demisionat pentru c5 n-a fost 15sat s5-0 depun5 la Camera legea pentru reforma agrarâ din Vechiul Regat, i doctorul Lupu fiindc5 i se refuzase i lui un proiect de lege demagogic privitor la reglementarea chiriilor au dat i ei demisia lor... Din demisiile date in acea zi, numai a lui Mihalache a fost serioas5 i politic motivag. Multi au crezut c5 i a lui Lupu a fost pus6 la cale de mine, ca a lui Vlad i a lui Bontescu, fiindcA avusesem cu cfigva vreme inainte o intalnire i o lung5 convorbire cu ansul la Nunuc5 Protopopescu, care ne poftise la masa'. intrevederea mea cu Lupu n-a avut ins6 nici o leg5turg cu demisiile. Aveam i noi in partid extrerniqtii noSri care tot impingeau pe Averescu spre stanga. Dup5 dizolvarea Partidului Muncii, doctorul Lupu ram5sese de unul singur qi nu se inscrisese nic5ieri. Il alesese Stere la Tighina, §i farà s5 fie inscris in Partidul Taranesc din Basarabia a gcut politica al5turi de marele oropsit de la Soroca, pan5 s-a inscris odata cu el in vara anului 1921 in partidul lui Mihalache (dup5 retragerea opozitiei din Parlament). in februarie 1920 era liber, i de luat... Fo§tii Munc4ti" sficalau zilnic pe Averescu, cerandu-i sá stea de vorbl cu prietenul lor Lupu. Foarte ocupat cu damele lui, Averescu a refuzat dar m-a rugat pe mine s5 iau contact cu el. Cunoscusem bine pe Lupu la Ia0; atitudinea lui ca ministru de interne fag de miFarea comunist5 ma mirase i am prins cu placere prilejul unei intrevederi ca sA ma lamuresc pentru ce se invelise in cutele steagului row. La Nunuck n-am mai gasit pe prietenul

www.dacoromanica.ro

228

CONSTANTIN ARGETOIANU

meu de la Iasi; in locul omului nervos desigur, dar infrinat si intruckva chiar timid, pe care-1 cunoscusem, am avut timp de trei ceasuri in fata mea un congestiv exasperat ce sarea de pe scaun odata cu vorbele ce-i tdsneau din gura. Vorbea si manca, manca si vorbea si nu se mai &aura nici de mancare, nici de vorbe. Mi-a facut impresia unui posedat", in sufletul caruia se incolacisera mai multi serpi: cum ridica capul unul si-I musca, nenorocitul zvicnea si reactiona prin explozia unei nazi:6-

tii. Trei ceasuri i-a turuit gura, contrazicindu-se din sfert in sfert de ceas. Mi-a explicat astfel ca asa nu mai merge", ea' oamenii cu drapelul rosu aveau dreptate, ca s-a invelit in cutele steagului lor si a urlat cu ei ca sa-i ademeneasca si sa-i stirpeasca dupa ce le va fi cistigat increderea! Ca in venele lui curge singe de revolutionar, cä locul lui e pe baricada! Apoi ca are vocatie de politist, ea' e burghez prin fire si prin convingere dar burghezii merita, domnule, sa fie toti sparaurati, si ii voi spanzura cu mina mea!" Democrat convins, nu putea admite nici o dictatura, dar daca Averescu ii rasa Ministerul de Interne (sa vezi d-ta cum stiu eu sa pun ordine in toate!" Vazusem...), era gata &à se inscrie la dansul... Nu stiu dac5 avea in venele sale singe de revolutionar, dar cred mai degraba cà in ele singele popilor smeriti de la Arsura si al iobagilor supusi din trecut fusese adinc tulburat de veninul spirochetilor moderni... 5 erpii despre care vorbeam! Ca sa o termin cu el, i-am declarat c5 Ministerul de Interne era deja dat dar &à al Lucrarilor Pub lice era inca vacant... Ma asteptam sa m5 insface, dar

spre mirarea mea mi-a raspuns foarte linistit: Apoi sa mai gam de vorba..." I-am promis, dar nu rn-am tinut de cuvfint si n-am mai luat contact cu dinsul pada in toamna lui 1921, cOnd am aranjat" cu el reintoarcerea caranistilor in Camera. Averescu dupa ce i-am povestit intrevederea, mi-a spus atit: Daca-1 mai vezi, ofera-i un loc la Marcuta!"

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VII-LEA

Guvernul Averescu si problemele de rezolvat in afara de restabilirea ordinei publice si a finantelor Reforma agrara Legea electorala Legea Administrativa Opozitia manevrata de liberali Iorga si Stere la Camera Resita" Retragerea opozitiei din Camera Partidul Poporului Abuzurile de la Aprovizionare, Industrie, Razboi etc. o --

Cu toata imensa popularitate a lui Averescu, cu toate c5 Guvernul din 13 martie 1920 fusese primit cu mare multumire si cu incredere de aproape toat5 lumea ne-am aflat din prima zi intr-o stare critic5 caci aveam de fkut fatà unei situatii foarte grele si de dus la bun sfarsit un program foarte inc5rcat. Trebuia inainte de toate sa restabilim ordinea in strad5 si in finance; s5 unific5m apoi administratia Vechiului Regat si a teritoriilor alipite', s5 des5varsim reforma agrar5, &à facem o nou5 lege administrativ5 adaptat5 noilor contingente ale Romaniei intregite, s5 unificam cele trei regimuri electorale (din Vechiul Regat, din Ardeal si din Bucovina) intr-o singufa lege, pe baza modificarilor constitutionale din 1917 si a experientei trase din alegerile sàvârsite. Visteria Statului era sec5tuita; in Ardeal nu functionau administratii financiare, nu se percepeau impozitele si nu exista buget! 0 lege constitutional5 si unificarea Codurilor, desi veneau in ordine de urgent5, dup5 legile enu-

merate, trebuiau si ele pregaite, chiar dacA n-am fi ajuns noi si le realiz5m. Cu toat5 greutatea sarcinei, ne-am inh5mat la carut5, si am scos-o din fagas. in mai putin de doi ani, am realizat o bunA parte din programul ce ne impusesem. 1 ln ce privea mai ales Ardealul si Bucovina, caci fag de Basarabia se luaserà deja mäsurile esentiale.

www.dacoromanica.ro

230

tONSTANTIN ARGETOIANU

Fara a face un istoric amanuntit al acestor doi ani de guvernare, voi insemna aci cateva amintiri personale menite sä lamureasc5 urma§ilor mei infaptuirea marilor reforme pe care s-a intemeiat Romania Noua. Nu voi mai reveni asupra haosului fmanciar gasit, despre care am spus deja cfiteva cuvinte. La Finante, am fost in 1920 un ministru de scurta durata; am oprit dezmatul, am pus primele jaloane pe calea reintrarii in normalitate dar meritul redresarii noastre fmanciare qi al primului buget echilibrat de dupà razboi revine lui Titulescu. Nu voi mai reveni nici asupra restabilirii ordinei §i a luptei noastre contra comunismului. in aceasta privinta am spus tot ce aveam de spus ma voi opri insa, putin cat mai putin, asupra legii agrare, asupra legii administrative §i asupra legii electorale, acestea doua din urma find opera mea. Cfind am vazut ca Averescu nu avea pofta de mine la Interne de frica SA nu-mi fac majoritati mie §i nu lui (nesocotitul!) §i rn-a impins la Finante pana dupa alegeri, rn-am gandit foarte serios sa iau Agricultura si sd rdmiin acolo, ca sa infaptuiesc reforma agrara. Reforma agrara era desigur cea mai irnportant5 din problemele ce trebuia sa rezolvam caci punea bazele economiei noastre nationale. Daca a§ fi avut pe cine sa pun la Interne sa se bata cu comuni§tii, n-a§ fi ezitat un moment. Situatia nu trebuie judecata la lumina celor ce s-au intamplat, ci la a celor ce puteau sd se intiimple. In martie 1920 pericolul comunist ameninta ins5.0 existenta Statului; pentru a judeca starea de ingrijorare a oamenilor in acel moment, e destul sä reamintesc ca Bratianu care de obicei i§i lua toate raspunderile de guvernare a recurs la Averescu ca singurul in stare, prin popularitatea lui §i prin autoritatea sa in armata, sä fac5 fata pericolului. Ca lucrurile n-au mers pani unde ne temeam, pang la represiuni sangeroase a fost un noroc. Poate ca n-a fost conducerea comuni§tilor destul de curajoasä sau de intreprinzatoare poate ca am cules eu la timp, in congresul lor pe frunta§ii partidului. Una sau alta, e indiferent. Dupd ce a fost datd si ciistigatd, lupta impotriva comuni0i1or a fost privita cu alti ochi ca inainte sd fi inceput. Am socotit atunci, in consensul general, ca locul meu era la Interne, 0 am fost silit sa las altora reforma agrara qi prin urmare portofoliul Agriculturii. Nu m-am dezinteresat insa de ea qi am facut un plan, care, permitandu-mi sa ma consacru ordinei publice, imi ingaduia totu§i sa urmaresc §i infaptuirea reformei: imi gasisem intr-adevar omul care sa ma inlocuiasca. 0 cu care A* ma inteleg in aceasta directie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

231

Problema agrar5 m5 pasionase 'Inca dinainte de intrarea mea in polltic5. 0 studiasem sub toate laturile ei, o cuno*team cum putini o cuno-teau i publicasem concluziile mele intr-o lucrare care facuse senzatie

in toamna anului 1913, in momentul in care Partidul Liberal pusese chestiunea exproprierii. In lucrarea mea stabilisem necesitatea tarilor exportatoare de cereale de a recurge la cultura mare extensiv5, singur5 compatibil5 cu reducerea preturilor de vanzare a produselor, inerenta regimului agricol exportator. F5cusem insa distinctia natural5 intre proprietate mare §i culturd mare. Ar5tasem ca, dac5 e vorba sg se improprietAreasc5 toti cultivatorii,fdriimitarea proprietdfii nu trebuia sd ducd .yi la fdramintarea culturilor. Se poate concepe o proprietate individual5 mica, cultivat5 sub forma de cultur5 mare extensiva, prin asociatie. Cultura mic5 cere o tehnic5 §i o intensitate de culturi foarte costi-

sitoare §i nu e rentabil5 decat in *He importatoare careli pot ridica preturile de desfacere, prin taxe de import, pang la un nivel remunerator.

G5sisem in Garoflid un tovar4 de idei (honni soit qui mal y pense!"). il cunoscusem la Nicu Filipescu. Agerimea inteligentei sale ma sedusese. Era §i dansul un pasionat al problemelor agrare i un iscusit agricultor in judetril Buz5u. in preajma r5zboiului scrisese o carte, excelent5, in care documenta i el avantajele marii culturi i necesitatea ei in Romania exportatoare... Nu uitasern nici omul nici cartea, i la Ia0, in 1918 am recomandat pe Garoflid lui Averescu, care i-a incredintat portofoliul Agriculturii. Minas in Ministerul Marghiloman, Garoflid n-a putut säli dea mäsura in vitregia vremurilor. Legea lui, legea muncilor silite, a fost poate o grqealà, dar a fost o masur5 cerut5 de altii. Si apoi, chiar dac5 Garoflid n-ar fi fost In practicd ministrul de agricultur5 visat apoi mie nu-mi trebuia un practician ci un teoretician care sd-mi fdureascd o lege in sensul ideilor mele care erau i ale lui. Am obtinut de la Averescu s5 creeze un Minister special nurnai pentru reforma agrar5 i sa-1 dea lui Garoflid, lasand Departamentului Domeniilor §i Agriculturii toate sarcinile de gospodArie curentà. Cu Garoflid, rn-am inteles upr cu Averescu mai greu. Desemnase in gandul lui pentru Ministerul Agriculturii pe dobitocul de Cudalbu careli facuse un mare renume ca magistrat pentru impartialitatea i perfecta onestitate cu care judeca. Un tip de bon président", inaccesibil vreunei influente politice sau incercki de coruptie. Averescu in 1 Le bon président" era titlul ce se dedese in Franta presedintelui Magnaud, celebru pentru sentintele sale umanitare si pentru incoruptibiitatea sa.

www.dacoromanica.ro

232

CONSTANTIN ARGETOIANU

simplicitatea lui Ii inchipuise ea judecatorul integru era omul cel mai indicat pentnl infaptuirea reformei agrare! Din nenorocire mai toata lumea noastra po1itic, orbita de demagogia scumpa maselor nu vedea reforma deciit sub latura ei juridicd, ca o masura de dreptate socialà. Nimeni afara de Garoflid, de mine i de cativa prieteni convin0 de noi, nu o judeca i sub latura ei economicd... Averescu vorbise deja cu Cudalbu, si era oarecum angajat fata de el i nu uitase ca Garoflid Ii trintise la Iai demisia infäsurata intr-un memoriu cu care Mosul nu se impacase. Nu 1-am släbit insa pada' n-a cedat. A primit in cele din urma sa taie Ministerul Agriculturii in doua, sa dea reforma i aplicarea ei lui Garoflid i domeniile, cu agricultura i pàdurile, lui Cudalbu. Cudalbu imi convenea de minune aläturi de Garoflid, caci 11 §tiam prost dar incapabil sä se amestece in treaba colegului &au i sa-i puna bete in roate, caci de0 prost nu era lipsit de prudenta qi de corectitudine in manifesfarile sale. Socotelile mele erau excelente i nu cred cà puteam alege mai bine

decal pe Garoflid ca s desavar§easca o reforma pentru legiferarea careia era mai indicat i decal mine, prin pregatirea i prin convingerile sale. Toti oamenii cu scaun la cap rn-au felicitat §i increderea in solutii

mai echitabile qi mai economice a revenit in randurile agricultorilor Inca buimaciti prin absurditatile i prescriptiile dezastruoase ale decretului Duca. Dezamagirea a fost cu atat mai mare, caci dezamagire a fost: Garoflid n-a raspuns intru nimic a§teptarilor noastre i a porcdit reforma agrara mai rau decat ar fi putut sa o faca cel de pe urma contopist din Ministerul &au... Dar de unde puteam ti eu ca in Garoflid erau

doi oameni? Un teoretician incapatanat ca un catar pe care nimic §i nimeni nu-1 putea intoarce §i un practician de o deplorabila slabiciune, fricos §i influentabil. De cate ori n-am discutat cu el mai tarziu, §i mi-a marturisit cà indeplinise o opera infamd, dar ca nu putuse altfel, fiindca aa erau vremurile! Erau vremurile cum erau, dar nenorocirea a fost câ era el cum era! In fata Parlamentului, in fata opiniei publice, in loc sä se prezinte cu curajul §i cu autoritatea necesare pentru a rezista curentelor demagogice i a le invinge, Garoflid s-a infatipt ca un vinovat, sau cel putin ca un banuit in cautare de absolvire. Se declarase in 1918, in Ministerul Averescu partizan hoar& al unei politici alaturi de Germania, o scrisese i o semnase facuse apoi parte din Ministerul Marghiloman, douà crime ce nu se iertau 'Inca in 1920. II acoperisem noi, Averescu i cu mine, dar omul tremura la fiecare amenintare cu rea-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

233

mintirea trecutului... La Camera, in comisie sau in sedinta, de cfite ori incerca sä se opuna clantailor demagogiei, o simpla aluzie il facea sa taca si sa alunece sub masa sau sub banc5. Pada' la chemarea lui Averescu la putere si pana dupa alegeri, partizanii nostri se aratasera docili; dandu-si seama ea" generalul n-ar mai putea obtine o dizolvare, sub influenta pe de aka parte a curentelor ultra-democratice ce dominau in afara si patrunsesera in Parlament odata cu opozitia deputatii nostri isi luasera nasul la purtare. 10 inchipuiau ca puteau pune autoritatea Camerei in cumpana cu a Guvernului si a generalului si ca sa nu se lase mai prejos dec.& opozitia tineau piept ministilor de categoria a doua si le faceau zile fripte. Din skull majoritatii se despartise un grup democratic", in frunte cu Virgil Potarca, hotarat sa impinga partidul spre stanga de frica con-

curentei electorale taraniste. Cu toata bonomia" sa de burta-verde (caci a inceput sa se umfle de tanar), Virgil Potarca era cel mai feroce arivist dintr-o familie de arivisti. Fiu mai mare al unor bulgaroi din Plenital ajunsese, desi abia la a doua generatie de intolire, doctor in drept de la Paris, deputat, sef de grup si candidat de ministru. Cu gandul tot la alegkorii lui din Do lj, a fost cat a tinut discutia reformei agrare in Parlament, adica un an si mai bine, teroarea lui Garoflid sustinand cu tot grupul sau propunerile talanistilor si trecand chiar dincolo de ele. N-am putut niciodata sa inteleg cum a putut cineva &á se sperie de Potarca si sa-1 ia in serios, cum a facut Garoflid. A fost toata viata lui un caraghios. 11 vad si acum balantandu-se greoi langa mine pe Ca lea Unirii din Craiova era prin 1924 si se casatorise de curand cu o fati ce-i adusese 300 pogoane zestre si soptindu-mi: efule, mi se pare ca mersdam cam departe cu exproprierea!" Il vad ratacind cativa ani mai tarziu prin culoarele Palatului unde Regele Carol il tinea in rezerva ca sperietoare pentru fiu-sau cand nu era cuminte2... 11 vad tradand pe Averescu pentru mine, pe mine pentru Mihalache, pe Mihalache pentru Goga si pe toata lumea ca sa-si umple buzunarele! i asta era dom1 Tatfil lui, (Aran fruntas din Plenita (Dolj) se imbogätise, mai cu camtita, mai cu munca, mai cu tot felul de negoturi. Ajunsese inainte de räzboi deputat conservator al Colegiului al III-lea de Dol.j. Un frate al lui VirgilicA a ajuns primar la Craiova, altul primar la Plenita. Unchiul sau, doctor in medicind, a ajuns general si sef al Serviciului sanitar militar. 2 Am sa" chem pe Potarcii!" era o amenintare ce speria pe raniirul Voievod, ingrozit de aspectul fioros al burtlildului...

www.dacoromanica.ro

234

CONSTANTIN ARGETOIANU

nul care punea in r5cori pe Garoflid! Cu mine nu se incurca, si am rugat pe Garoflid s5-mi telefoneze de câte ori va intampina o greutate din partea majoritatii sau a lui Potfirc5: eram gata s5 vin numaidecfit la Camer5 s5 lamuresc situatia. Nu in-a chemat niciodatd. Ii era fric5 s5 r5man5 singur cu demagogii si cu santajistii dup5 plecarea mea, s5 nu se fazbune impotriva lui... Aflam totdeauna certurile dup5 fiecare capitulare a lui Garoflid, caci eram prea ocupat ca sa-mi petrec vremea in comisiile Camerei. Am fost chemat de douà ori, dar lucru de necrezut de membri ai opozitiei! 0 data rn-a chemat nu mai stiu care din ei, ca s5 scap o suprafat5 mai mare pentru fermele model, a doua oar5 am auzit pe doctorul Angelescu bolborosind in capul firului: Vino, mA vino repede c5 e pr5p5d!" Garoflid propusese s5 se pfateasc5 proprietarilor Omantul (in rental) socotindu-se de 30 de ori pretul maximal fixat in fiecare regiune pentru chirie (decretul Duca) iar grupul PotarcA si taranistii cereau s5 nu se prateasc5 decat de 20 de ori. De 30 de ori pretul era deja o deriziune; Garoflid il propusese far5 s5 intrebe pe nimeni, si pe mine mai putin decat pe oricine. Cu o zi inainte m5 intelesesem cu Averescu sA fie de 40 de ori pretul arendei nationalel. Am facut pe Garoflid cu ou5 si cu otet; era galben si tremura, si gata sA primeasc5 si coeficientul de 20, si unul de 10 dac5 i s-ar cere, numai s5 nu fie tratat de bosofil" si de ciocoi"... Porcaria era s5vfirsit5; n-am putut reveni asupra cifrei de 30 acceptat5 de Garoflid dar dup5 ce am vorbit" cu oamenii mei n-a mai fost vorba de 20 si s-au tinut cAtva timp linistiti. Garoflid nu era mut si pusilanim numai in fata demagogilor de la

Camer5, dar din nefericire si in fata Consiliului de Ministri si a lui Averescu. Decretul Duca consacrase dou5 mari erori: bazase pe principii sentimentale alc5tuirea ordinei de preferintA pentru improprietarire si hotarfise m5suri identice pentru expropriere si pentru improprietarire, de la Dorohoi 0115 la Severin. In conferinte in trei cu Averescu si Garoflid, apoi in mai multe sedinte ale Consiliului de Ministri, am c5utat s5 conving ca. exproprierea si impropriefarirea nu trebuiau acute la fel in Botosani si in Do lj, de pild5, intr-un judet in care t5r5nimea nu avea unelte si vite la dispozitie si unul in care deja de generatii cultiva in dijm5 pAmânturile marilor propriet5ti cA era o absurditate s5 se ia in Oltenia pAmintul din mfina invoitilor, cultivatori din tat5 in fiu, ca s5 I Preorile arendelor regionale fuseserli fixate demagogic la sume foarte mici, si leul mai scazuse si scadea intruna...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

235

se dea vaduvelor *i orfanilor de razboi nevolnici qi incapabili sa mun-

ceasc5... N-am izbutit. Averescu, repeta intruna ca nu poate reveni asupra anumitor prescriptii ale decretului Duca ca putea merge mai la stanga, dar mai la dreapta nu! lar Garoflid, uitand tot ce scrisese, tot ce spusese *i tot ce gandea facea butuc *i se da la srarqit de partea lui Averescu. Ceilalti mini*tri imi dau dreptate, dar adaugau numaidecat c5 nu se putea reveni asupra dispozitiilor deja decretate care constituiau un angajament fats de cei interesati! Si a*a am avut in Dolj birjari tigani din mahalalele Craiovei impropriefariti pe pamanturile fertile din valea Dunarii, iar cultivatori de meserie cu plug, cu boi, cu experienta agricolà, inlaturati de pe lanurile pe care le muncisera din tat5 in fiu *i pe care se crezusera aproape slapani sub regimul invoielii. Cat am avut de furca nu cu opozitia ci cu ai mei, cu Potarca *i cu Garoflizii mei ca sa scot 500 de hectare neexpropriabile pentru exploatarile a*azise model, ca sa scap p5manturile indundabile i culturile speciale!... Dac5 in toata aceasta actiune ag fi avut pe Garoflid, sincer *i hotarat langa mine, cu siguranta ca a* fi reu*it sa schimb fata reformei agrare, sa-i dau un caracter economic *i sà evit astfel prabu*irea agriculturii noastre. Garoflid si-a liatut joc de o mare raspundere, *i a fost indirect autorul falimentului economic care a dus la inglodarea agricultorilor *i la nevoia conversiunii datoriilor pe care tot eu a trebuit sâ o iau in spiflare in 1931. Dar ce puteam face fata de tradarea lui Garoflid, in 19211 S5 incerc s5 ingradesc cel putin pornirile demagogice pentru viitor *i sa consoli-

dez limitele stabilite pentru expropriere prin legea noastra. Pentru aceasta trebuia sa obtin la votul fmal al reformei o majoritate de doua treimi i sà-i dau astfel un caracter constitutional. M-am executat. N-a fost insä lucru u*or. Sub pretext ca nu se mersese cu expropierea pana unde cerusera ei, tarani*tii hotarasera s voteze contra, *i dup5 ei se luase toga stanga partidului nostru. Sub pretext de atitudine politica", ardelenii voiau qi ei sä voteze contra. Cu toate unanimitatile noastre electorale, reprezentarea proportionala bagase atatia opozanti in Carnet* Inc& riscam sa' nu ating majoritatea doritá de &ma' treimi, dacá nu votau tofi ai nostri. in cele douS-trei zile care au precedat votul, am lucrat grupurile, si in ziva scrutinului am pus oamenii mei sá ceati votul pe fats cu apel nominal. M-am asezat in momentul scrutinului pe treptele biroului, in fata bnciIor era sä zic a ieslelor si la chemarea fiecarui nume din

www.dacoromanica.ro

236

CONSTANTIN ARGETOIANU

partidul nostru, ma uitam in ochii chematului si sub uitatura mea n-a indr5znit unul sa spun5 contra"! Duca (liberalii votaser5 toti pentru)

se uita la mine si 'idea, iar dup5 sedinta m-a luat la o parte: Mare smecher esti, bine c5 nu te am pe tine in partid!" La ce s-o fi gandit nu stiu, dar mi-am adus aminte de vorba lui in 1930, cand m-am certat cu Vintilà si rn-am despktit de Partidul Liberal...

In ce priveste legea administrativ5 si cea electoral5 elaborate sub directia mea la Ministerul de Interne in 1920 si 1921, n-am mai avut sa ma caciulesc la nimeni. St 5p5n pe situatie am putut lucra in afarà de

contingentele politice si de partid. Legea electoralâ ma interesa mai putin; marginit de textul constitutional, nu mai ram5nea decal sä dezvolt dispozitiile sale ca sá poata fi aplicate pe tot intinsul Regatului. Am depus proiectul de lege la Camera si am 15sat comisia special5 s5-1 discute pe indelete. Guvernul a c5zut inainte ca legea sa vin5 in plenul Adunarii si s5 fie votatà. N-aveam de ce sa ma grabesc: in ipoteza mentinerii Guvernului nostru aveam vreme destula, iar in ipoteza contrara,

n-aveam nici un interes sa inlesnesc alegerile succesorilor nostri. Cu at5t mai mult c5 ii cam ghiceam si ca-mi convenea s5 las ardelenilor armele lor in mink impotriva liberalilor... La legea administrativa am lucrat in schimb cu patim5. Nu ma inhámasem 'Inca in acea vrerne la problemele monetare si economice si stu-

diasem cu amánuntul in ultimii doi ani problemele administrative, la noi si in str5in5tate. Le cunosteam bine si pe acest teren puteam da ceva. Si am dat. Proiectul rneu de lege administrativ5 votat numai de Camera (am demisionat inainte de a-1 putea trece prin Senat) a servit

de baza legilor posterioare promulgate de liberali, de tailnisti si de C5linescu sub dictatura Regelui Carol al II-lea. In 1931, am incercat sa perfectez reforma mea, dar nici atunci n-am ajuns pada' la promulgare. In vechiul nostru regim (1914-1940) existau formule impotriva carora era inutil sä te ridici formule tabu" pe care ar fi fost o copilarie sa"

incerci s5 le inl5turi caci intraser5 adanc in constiinta oamenilor si faceau parte din patrimoniul sufletesc. Printre acestea era si descentralizarea administrativa". Ea figura in prograrnele tuturor partidelor, in discursurile tuturor sefilor politici, in profesiunile de credinta ale tuturor clantAilor. Ca mai toate conceptiile noastre politice, era si aceasta o conceptie fals5. Dar cine s5 te asculte daca ai fi spus-o! Plecind de la constatarea c5 in t5rile civilizate aparatul administrativ se intemeia pe

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

237

celula periferica i de la abuzurile i lipsa de eficacitate a administratiei noastre prea centralizate, incurajat5 de doctrina occidental5 care stabilise cà operatiile administrative trebuiesc supuse unui control cet5tenesc cat mai am5nuntit toata lumea cerea sa se introduc5 .,si la noi descentralizarea. Toat5 lumea uita ins5 sau habar nu avea c5 descentralizarea din t5rile occidentale nu fusese nic5ieri realizat5 printr-o reform5 legiferat5 ci prin evolutia istoric5 a drepturilor i a libert5tilor individuale i obstqti. In Evul Mediu, primele libert54i cucerite au fost liberfatile comunale. Celula periferic5 a fost astfel cea dintâi organizat5 i aparatul administrativ s-a dezvoltat ulterior, de jos in sus. Incercarile de reform5 legis1ativ5 n-au fost, in Occident, descentralizatoare, ci dimpotriv5 centralizatoare. Centralizatoare au fost astfel noile organizari administrative promulgate sub regimul Revolutiei franceze si sub al Imperiului precum i cele din diversele t5ri care s-au organizat sub influenta curentelor politice franceze. Un regim de descentralizare cere o celulà periferic5 capabild sa se administreze singur5. 0 asemenea capacitate nu se poate ins5 conferi printr-un simplu text de lege. La noi, o descentralizare sincer5 i rea15, ar fi fost i ar fi Inca un dezastru. Experienta ne-a invatat c5 nu numai comunele rurale (nenorocitele de ele!) dar qi cele urbane ci chiar pi municipiile nu sunt in stare s5 se administreze i sa-§i valorifice avuturile farä o tutelà steans5 din partea unui organ superior. Pe timpul ministeriatului meu din 19201921, Ministerul de Interne a scapat municipiile Ia§i, Galati i Br5ila de o adevarata ruida refuzand aprobarea sa n5zbâtiilor hotarate de Consiliile municipale respective. Tot atat de adev5rat era c5 Ministerul de Interne find supraincarcat cu controlul atator administratii locale, functiona greu §i da solutii intarziate printre care 4i Paceau drum i abuzurile de tot soiul. Planul meu a fost s5 obtin o imediat5 descongestionare a Ministerului de Interne §i s5 indrumez printr-o nou5 organizare celulele periferice spre o viatà de sine stalátoare. Am creat, drept consecinta a acestei operatii, Regiunea trecand asupra Regiunii din atributiile Ministerului. Cateva Regiuni puteau fi organizate destul de repede. C5dea apoi in seama Regiunii s5 fac5 pe indelete educatia judetelor. Acestora odat5 educate", urma sa li se dea o autonomie din ce in ce mai mare i ele la randul lor trebuiau sä fac5 educatia comunelor. Numai dupg ce comunele vor fi tansformate in organisme capabile s5 se guvemeze singure,

www.dacoromanica.ro

238

CONSTANTIN ARGETOIANU

se putea in fine vorbi de descentralizarea propováduit5 prin manualele doctrinare si prin discursurile politicienilor. Regiunea era astfel, in ideea mea primul inel al unui lant ce trebuia sA duc5 in 50 pan5 la 100 de ani dup5 imprejurari si dup5 destoinicia oamenilor la o adevärat5 si definitiv5 descentralizare. Pentru a ajuta miscarea de ridicare a comunelor rurale, facusem in proiectul meu, din plasä, un organ de o deosebitä importanta menit sä ajute prin intimitatea unui contact de toate zilele, dezvoltarea functional5 a celulei periferice. Nu pot analiza aci toate ameliorkile de amanunt aduse prin proiectul meu organizarii noastre administrative. Am avut mai tarziu satisfactia, dup5 ce patimile politice s-au mai potolit, s5 vád proiectul meu de lege din 1921, revazut si indreptat in 1931, considerat de toti specialistii nostri, de toti functionarii nostri mai experimentati, ca cel mai bun proiect de lege administrativa, din cite s-au pl5m5dit in tara noastr5. L-am aleatuit in colaborare cu balr5nul Crasnaru, edec al Ministerului de Interne si cel mai bun cunosc5tor al materiei. Cr5snaru, cu toata modestia inf5tisarii lui, era tob5 de carte; cunostea toate legislatiile administrative din lume, citise toate tratatele de Drept Administrativ dar cum dedese cu capul de toate pragurile si trecuse in lunga lui carier5 prin toate greut5ti1e meseriei, nu se 15sa ademenit de utopii. Din colaborarea noastrà a iesit un text pe care 1-am supus unui comitet de specialiqti" in fruntea caruia pusesem pe Ion C5marasescu, care se bucura incã de reputatia de administrator iscusit de pe urma prefectoratului s5u

la Silistra, dup5 1913. Cu acest prilej, prietenul Camatisescu a fost dezumflat in public in comisie i la Camera, caci mai era si deputat §i inc5 ales de mine (unul din cei 10 takisti...). T5ia incontinuu fire in paint, era vesnic contra, oricare ar fi fost m5sura propus5; vorbea ceasuri si nu convingea pe nimeni. Era mai ales un vràjmas al Regiunii, pe care o combatea numai fiindcá nu o propusese el. Imi aduc aminte cu prilejul discutiei la Camera, ea' a tinut un searbild discurs care nu se mai sfarsea, de innebunisem toti. La un moment dat vorbea deja de 2 ore 1-am intrerupt exasperat: Domnule C5m5r5sescu, hai sa ne intelegem: d-ta renunt5 s5 mai vorbgti si eu renunt la
www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

239

politica. M-au combalut liberalii fiindca erau anti-regionalisti in politica, ca si cum regionalismul politic ar fi avut ceva de-a face cu Regiunile mele! Dar ce e mai nostim, e ca m-au combatut cu aceeasi inversunare si ardelenii, regionalisti prin fire, ceea ce nu i-a impiedicat, cand au venit la putere, sa adopte Regiunile mele in legea lor, numai ca le-au numit Directorate... Politica si buna credinta, fac insa doua! Guvernul Averescu ar fi putut face fata grelelor probleme ce avea de rezolvat daca ar fi fost lasat in pace &à lucreze. Dac5 n-ar fi fost hartuit cum a fost, n-ar fi comis nici unele greseli datorite enervarii si atmosferei de exasperare intretinuta de opozitie. i fara aceasta hartuiala care a contribuit la scaderea autorifatii noastre de Guvern s-ar fi mentinut mai bine si coeziunea si disciplina partizanilor, caci infrangerea noastra a avut in parte si cauze de ordin intern, de partid. Cei care au condus dantul apasilor in jurul Guvernului Averescu si au sfarsit prin a-1 tranti, au fost liberalii. faranistii si ardelenii au intrat in jocul lor ca prostii i le-au servit drept coada de topor. Au crezut ca ne doboara pe noi ca sa vin5 ei, si au adus in realitate la putere pe liberali, pe care ii urau de zece ori mai mult ca pe noi. Bratianu era incotnparabil mai inteligent si mai experimentat in politica dee& Maniu si Mihalache, dar mai era si altceva. Bratianu avea pe Barbu tirbei si prin Barbu tirbei pe Rege in mana si juca astfel partida fara nici un risc de a pierde, pe cand concurentii sai nu aveau pe nimeni, # nu giau nici mdcar ce se petrece Sus. Bratianu prezentase Regelui Guvernul nostru ca un interimat menit sa restabileasca ordinea, sa distruga curentul comunist prin lupta si curentul averescan prin uzura si dezamagire. Am spus deja ca momentul in care Averescu a renuntat sa cucereasca puterea si a cersit-o, a fost pierdut. Ca a cersit-o de la Rege a fost deja o gresealä de neiertat dar cum sa calific ca a cersit-o de la Bratianu? Bratianu nu putea suferi pe Averescu, dar la un moment dat s-a temut de el, mai ales dupa succesele noastre electorale din februarie 1920, and i-a trimis pe C. Banul in vederea unei intelegeri. Posed inca notita scrisd de mina lui Averescu prin care, in vederea conversatiilor mele, inconsecventul general rezuma propunerile facute lui Bratianu. Iat-o: Se vor pune mai intfii la punct cele ce mi s-au comunicat de càtre dl. Banu din partea d-lui Brätianu, .,s1 anume:

1. Este necesar a se pune capat actualei stari de lucruri care ne duce la un pericol sigur. ' Inainte de intevederea mea cu Vintild Brittianu qi cu I.G. Duca.

www.dacoromanica.ro

240

CONSTANTIN ARGETOIANU

2. Singura solutie este un Guvern Averescu. 3. Se admite ideea dizolvarii Parlamentului. Propunerile noastre: 1. Dizolvarea Parlamentului a se hotari modalitatea. 2. Asigurarea unei guvernäri intr-o atmosferfi dach nu de cordialitate, cel Min lipsith de ostilitatel. 3. Asigurarea unui control (!!) al opozitiei2 eficace dar obiectiv. Modalitatea sprijinului de dat in alegeri3.

4. Intelegerea prealabili asupra unor puncte esentiale din programul de guvenihmant (!!!). A se stabili care (!!!). In orice caz se vor cuprinde: chestiunea agrarä impozitele. 5. Toate chestiunile importante se vor supune dezbaterilor Corpurilor Legiuitoare duph prealabili intelegere cu opozitia4(!!!!) pentru a fi adoptate (sic) de comun acord (! !!). Leghtura cu opozitia5 s-ar face prin intermediul unui delegat permanent al opozitiei. Divergentele de phreri nu vor putea insä impiedica pe Guvern ali duce proiectele in Parlament (!!!)".

Continutul acestei notite e atat de fantastic Inc& cititorii mei ar putea crede c5 1-am n5scocit eu ca s5-mi bat joc de Averescu; il reproduc la Anexele6 acestor Amintiri in facsimile, ca s5 se conving5 oricine de exactitatea lui. Las cititorului plkerea sä-si inchipuie ce au auzit urechile lui Averescu dup5 ce am citit notita. Dar Banu comunicase lui Br5tianu textul ei si Br5tianu putuse astfel cantari inca o data valoarea politica a omului de care se temuse o clip5. Platitudinea lui Averescu fat5 de liberali si in special fat5 de Bratianu nu s-a alterat nici dup5 inscaunarea lui la putere, nici dup5 dezastrul liberalilor in alegerile generale din 1920 in

care n-au putut strecura cleat 7 deputati, desi n-au fost combatuti de Guvern, si s-au clasat mult in urma Partidului Taranesc si al Partidului National din Ardeal. Alegerile din 1920 au fost cele mai lipsite de ingerinte guvernamentale din cAte s-au facut in tara romaneascá. Curentul in favoarea noastra era atat de putemic 'Inca am putut s5 ne oferim luxul unor alegeri complect libere. In Vechiul Regat toata lumea vota cu Steaua" pentru Averescu iar in Ardeal cei mai multi nu atat pentru 1 Din partea Partidului Liberal, bineinteles... 2 Liberale, merge de la sine! 3 Liberalilor... 4 Liberalà. 5 Liberalri... 6 Anexa H.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

241

Averescu cat contra lui Maniu i a Consiliului Dirigent... Popularitatea lui Averescu ajunsese pang acolo, hick soldatii de gard5 pe la sectiile de vot, carom se interziseser5 orice ingerintk arkau aleg5tori1or fundul palmei pe care desemnaserà in negru Steaua" generalului! In aceasta liber5 concurent5 politic5 liberalii s-au fkut de ru§ine, ceea ce n-a impiedicat pe dulcele Ferdinand sa-i aleag5 drept succesori ai no§tri inlàtufand astfel indicatiile corpului electoral in prima lui manifestare sincer5 i complect51.

Cu toatä puterea cu care il investise §i Regele i corpul electoral, Averescu a continuat s5 se p1oconeasc5 lui Bratianu; platitudinea lui a atins culmea in faimoasa telegram5 de la Gurb5rie§ti care a consternat pan5 qi pe ultimii lui credincio0... Prima improprietkire pe baza legii agrare s-a facut cu mare alai la Gurbane§ti, in judetul Ilfov. Generalul a prezidat in persoan5 la fata locului la remiterea titlurilor de proprietate; s-au tinut discursuri §i s-au luat fotografii reprezentând pe tata Averescu impktind p5mant t5ranilor, fotografii ce au fost apoi impktite in toat5 tara. Tata Averescu a incununat serbarea printr-o lung5 telegramä omagial5 adresat5 lui Bratianu, pe care 1-a recunoscut astfel ca adevkat autor al reformei. C5 era a§a, o §tia toata lumea, dar gestul, din punct de vedere politic era dezastruos... Dac5 era pe dreptate, apoi trebuia felicitat §i omagiat Constantin Stere, oropsitul Stere, c5ci el bagase exproprierea pe gat lui Bratianu, in 1913 §i 1914. Platitudinile generalului n-au dezarmat ins5 pe Br5tianu, care s-a tinut in rezervk de sus, din clipa in care §i-a dat consimt5mantul la formarea Guvernului Averescu pan5 i-a declarat razboi pe fat5 in iulie 1921. Aceasta rezerv5 a permis Partidului Liberal s5 tipareasca in ma-

nifestul ski ate tara" din octombrie 1921 urmatoarea obr5znicie: Cat timp Guvernul generalului Averescu a incercat s5 des5Var§easca reforma agrark care era opera noastrd, ne-am ferit sa intreprindem impotriva lui o actiune de opozitie mai energic5. Ne-am multtimit

s5 denunt5m in Parlament §i in pres5 greplile §i abuzurile acestui Guvern, cu speranta, ea' prin indemnurile noastre cei de la carma Orli vor pune un frau pornirilor lor atat de daunatoare inchegarii unitatii noastre nationale..." 1 In noimebrie 1919, manifestarea fusese sincera dar nu complead, did lipsise din concurentd Steaua" generalului.

www.dacoromanica.ro

242

CONSTANTIN ARGETOIANU

Dup5 ce comunismul a fost defmitiv ingenunchiat, dup5 ce reforma agrarà a fost votat5, dup5 ce fmantele au fost repuse in ordine, dup5 ce atmosfera politica' s-a limpezit, BrAtianu a socotit CI sosise vremea s5 reia puterea §i sä rastoarne pe Averescu c5ci Sus, succesiunea fusese aranjat5". Fata de opinia public5, situatia liberalilor era ins5 grea. Ale-

gerile generale dedeser5 kc la un fel de numaratoare pentru partide, caci fat5 de cov5ritonil curent averescan nu votaserá pentru fiecare list5 din opozitie decal strict membrii inscri0 in fiecare partid, i in aceasta numaratoare liberalii ie§iser5 cei din urm51, departe de tar5n4ti §i de Partidul National din Ardeal. Dup5 Partidul Poporului, partidele cele mai simpatizate de mase erau cel taranesc qi cel national de peste munti. Tot ce pierdeam noi la tara, pe zi de guvernare ce trecea, se alipea de t5r5n4ti. Cu dib5cia kr politica, liberalii au impins intal in lupta pe t5rAni§ti i pe ardeleni i n-au intrat i ei in foc decal dupà ce prima

bre0 fusese fcuta in zidurile cet5tii noastre... Cu t5r5n4tii i cu ardelenii, raporturile noastre s-au stricat dui:a formarea Guvernului din 13 martie. 135n5 atunci fusesem prieteni, cu ardelenii indeosebi care incercasera chiar Si ne atraga in Guvernul Vaida. In cursul anului 1919, fusesem cu totii o ap5 impotriva liberalilor §i a

samavolniciilor lui Bràtianu. Chemarea noastra la putere schimbase insa fata lucrurilor. Pentru a pune capát anarhiei administrative i a pecetlui unirea cu Ardealul, am fost siliti sâ desfiintam Consiliul Dirigent i am facut-o repede, inainte de alegeri. Am delegat la Cluj câte un secretar de fiecare Departament, insärcinat cu lichidarea gestiunii fostului Consiliu i cu aplicarea mäsurilor de unificare. Grosul populatiei ardelene a fost incantat qi ne-a manifestat in alegeri recuno§tinta sa, dar Maniu §i domnii" care conduceau Partidul National profitorii regimului desfiintat au urlat §i au protestat, §i au mers pana s5 ne acuze c5 am calcat pactul Unirii de la Alba Julia. Acuzare neintemeiata, caci pactul de la Alba Julia prevedea ca Ardealul va avea o administratie autonornA numai Oda' la convocarea unei Constituantel. Ori Parlamentul ie0t din alegerile f5cute in noiembrie 1919 avea carac-

terul unei Constituante, ap inat, chiar dup5 litera actului de la Alba Julia, Consiliul Dirigent ar fi trebuit s5 fie lichidat de atunci. Dar cfind I Textul exact al Rezolutiei de la Alba Iulia: Adunarea Nationala rezervä teritoriilor sus-indicate autonomia provizorie pima la intrunirea Constituantei aleasli pe baza votului obstesc".

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

243

vrea omul s5 g5.seasc5 nod in papurk 11 g5se§te. In realitate Maniu qi oamenii lui nu ne-au iertat scoaterea lor din rezorturile" in care se incuibaser5 §i din afacerile guvernarii Ardealului. In loc s5 mai alergam unii dup5 altii, cum o facusem in decursul anului 1919 i in primele dou5 luni ale anului 1920, ne-am ridicat unii impotriva altora, i campania electorala, dus5 in Ardeal de partea noastr5 de Goga qi de prietenii lui inscri§i la noi, ne-a vrajm5§it §i mai r5u. Din momentul dizolvärii Consiliului Dirigent, ardelenii grupati in jurul lui Maniu au constituit o mas5 gata sä fie aruncat5 impotriva noastra, §i cei care r5zbisefa' in Camera au §i inceput sa fie manevrati de liberali, de cum s-a deschis sesiunea Corpurilor Legiuitoare. Pe tarani§ti, liberalii i-au manevrat i mai u§or. Partid nou, oameni noi §i rarà experienta, tar5n4tii nu aveau un patrimoniu politic de al:4rat §i prin urmare nici rezervele ardelenilor banuitori fata de oricine voia s5 le intind5 maim sau s5 le dea un sfat. Alergau cu limba scoas5 dup5 prilejurile de a se manifesta, cu totii ca partid, §i fiecare in parte ca sà-§i valorifice galoanele proaspAt ca.,tigate pe campul de bâtaie din jurul urnelor. La aceasta ardoare juveniI5 se mai ad5uga i necazul de a fi fost r5sturnati de la putere, i ignoranti cum erau despre cele petrecute in culise, ura lor se indrepta impotriva noastr5, care le luasergm locul. Toti naivii care se adunaser5 in jurul cameFi lui Mihalache, si purt5torul c5me§ei insui au fost foarte maguliti s5 trateze cu liberalii de la egal la egal, i de§i nu-i puteau suferi, acqtia i-au invartit cum au vrut. Cand in toamna anului 1921, s-au dumirit cà facusera jocul liberalilor §i c5 Bratianu Ii pacalise, a fost prea tarziu... incetul cu incetul, liberalii au mai pus de partea lor qi pe Iorga, care,

de§i nu se bucura de increderea fotiIor sai tovar4i din Federatie", avea 'Inca o mare influent5 oratoric5" atat asupra ardelenilor cat si asupra tarani§tilor. Nici lorga nu ne ierta c5-I scosesem din prqedintia Camerei, §i in plus nu putea suferi pe Averescu. Cu mine a mai mers cum a mai mers pada la memorabila §edinta a Camerei din 10 decembrie 1920, cand i-am bágat pumnul in gur5". Era dupa atentatul de la Senat; corpul neinsufletit al lui Greceanu nu se racise Inca bine cand domnul profesor a avut neru§inarea sä ma interpeleze asupra masurilor samavolnice" ce luasem impotriva complicilor uciga.,ilor... Am vazut §i eu rop, §i m-am repezit asupra lui. Dup5 ce am subliniat in termeni aspri indrazneala incoiWientului paranoic, am declarat c5 eram sätul de panglicele tricolore pe care le tragea pe nas i aratandu-i pumnul, i-am

www.dacoromanica.ro

244

CONSTANTIN ARGETOIANU

urlat c5 voi qti s5 i-1 bag in gur5, i lui... Nimeni nu-1 mai tratase aa in

Parlamentul romfinesc, qi ropotul de aplauze ce a urmat cuvintelor mele 1-a z5p5cit i mai r5u. S-a sculat, a incercat sa scoat5 cateva cuvinte, s-a inecat cu ele, i a ieqit din salsa sub huiduielile majoritatii. Din clipa aceea, eu personal qi Guvernul in totalitatea sa au avut un inamic de moarte, pe care liberalii 1-au asmutit impotriva noastra cu atat mai uvw cu cat nimeni pe lume nu era mai lesne de p5c6lit ca dansul. Cu mine s-a imp5cat in 1922, i am devenit chiar prieteni buni (!) dar lucru ciudat, pe Averescu nu 1-a iertat niciodat5... Singurii pe care liberalii nu i-au putut invarti in Parlamentul nostru,

au fost Cuza qi Stere. Arnândoi au r5mas obiectivi fat5 de Guvernul Averescu p5n5 la sfarqit. Cuza nu putea uita ca ticuse parte din Lig5 qi ea', fara prietenia lui Averescu pentru Take lonescu, ar fi fost probabil Ifing5 noi pe banca ministerial5 qi in tot cazul in tandurile majoritätii. Tot impotriva lui Take Ionescu era indarjit qi Stere. Cu prilejul valid5rii alegerii lui Stere, Take Ionescu tinuse un mare discurs cerand invalidarea tr5d5torului". 0 ceruse i Iorga vrajm5qit cu Stere dinainte de räzboi. Nici de pe banca ministeriala, nici din majoritate, nu s-a ridicat ins5 nimeni impotriva ostracizatului, qi alegerea lui a fost validata. Notfa, averescanilor ne-a tamas recunosc5tor qi toatá ura lui s-a marginit la Take Ionescu. Mai tarziu, eu personal, rn-am inteles foarte bine cu Stere, in opozitie. Probabil c5 la Guvern, nu ne-atn mai fi inteles ins5 deloc... Pan5 prin mai-iunie 1921, liberalii nu ne-au combalut pe fata; s-au multumit s5 asmute din culise pe täraniqti *i pe nationali impotriva noastrà. In iunie 1921, ne-au declarat fazboi pe fat5 i lupul 4i pierde parul dar n5ravul ba ni 1-au declarat pe o chestiune de interese bancare, pe chestiunea ReOtei. Daca ar fi fost singur;, campania kr nu ar fi avut nici un easunet; dar timp de un an de zile 4i muqtruluiser5 orchestra i au pornit cu muzica intregii opozitii din Camera. Ca s5 solidarizeze mai bine pe taraniti cu danOi in manifestatia lor impotriva noastr5, liberalii au profitat de un incident petrecut intre Madgearu qi mine, ca sä se retraga din Camera. In agitata dar atat de searb5da perioada politica' dintre anii 1920 qi 1940, caracterizat5 prin concurenta deqäntat5 a ambitiilor nejustificate, printr-o tampita incredere intr-un viitor amenintat din toate partile qi printr-o inconqtienta total5 pe planul intereselor nationale, in mijlocul nulitatilor care se umflau ca sa' ocupe cat mai mutt loc Madgearu a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

245

fost una din rarele personalitati conturate cu vigoare. Lipsit din nastere

de orice insusire atràgátoare, desirat, usc5tiv, cu fata lui c5c5nie de armean miop, cu ochelarii insurubati pe nas si cu buzele muiate in fiere acest om harnic dar inc5rcat cu electricitate negativ5 isi pusese in cap s5 cucereasc5 inimile, &A ajunga un indrum5tor de mase si nu putea pricepe pentru ce nu destepta in jurul s5u decat sentimente de repulsie. Aceast5 constatare, pus5 in fata scopului pe care-1 urm5rea, ii acrise caracterul si-I arunca in crize de räutate, cu atat mai acute si mai dese cu cat scopul urm5rit se indep5rta si se arata din ce in ce mai inaccesibil. Dac5 n-ar fi urm5rit inaccesibilul, dac5 s-ar fi indoit ca toti oamenii de puterile lui, Madgearu ar fi trait si ar fi murit linistit, cu o frumoas5 carier5 in urma lui. Dar Madgearu n-avea indoieli avea numai convingeri, convingeri de neclintit, convingeri pentru sustinerea c5rora lovea in dreapta si in stanga, si improsca cu venin, rar5 nici un discernamfint. Era convins c5 stiintele economice primau pe toate celelalte, era

convins ca impreurià cu Weber si cu Sombart reprezenta cugetarea omeneasc5, era convins cä detinea solutiile tuturor problemelor politice si sociale, era convins de superioritatea partidului s5u fata de toate celelalte, era convins, in fine, cd avea totdeauna dreptate. Socotindu-se genial, cinstit si dibaci, fierbea de necaz vazandu-se n5p5stuit si tinea drept prosti, necinstiti si pe nedrept favorizati de soartà, pe toti 60 ii luaser5 inainte. Din ciocnirea atator convingeri lipsite de elasticitate, din fierberea cazanului de venin, rezulta o stare de perpetuà pornire, de continuu artag, de violente nesocotite si de atacuri neasteptate. N-am priceput niciodata pentru ce a navalit asupra mea. Nu-i facusem nici un r5u, ba dimpotriv5 il ajutasem sá p5trund5 in Camera, primind demisia lui Stroescu, basarabeanul cumsecade si ramolit, impotriva parerii lui Averescu si cu fiecare prilej nu-I vorbisem decal de bine, fiindc5 il stiam muncitor si-1 crezusem sincer si cinstit. S-a aruncat in Camera asupra mea cu o furie nebunä cu prilejul bonurilor de Tezaur incredintate lui Schuler, si dintr-o afacere de nimic a facut o chestiune mare. A asmutit asupra mea pe toti coreligionarii s5i politici din Camera, care zile de-a randul rn-au intampinat cand ma ridicarn sa iau cuvantul cu a umplut ziarele urlete de Schuler! Schuler!" (pada' li s-a neat...) opuse Guvernului cu informatii, cu articolase, cu caricaturi, menite s5 ma pecetluiasc5 ca tovar5su1 lui Schuler" (!!) si s5 ma doboare. In lipsa lui de masur5 si de bun simt, Madgearu nu si-a dat seama ca un om cinstit, si recunoscut de toatd lumea ca cinstit nu putea fi doborat

www.dacoromanica.ro

246

CONSTANTIN ARGETOIANU

pe tema unei simple neregularifati de forme, justificat5 de imprejurki. A fost destul s5 l5muresc chestiunea in Camera' *i toat5 schel5ria ridicats in jurul meu de pizma*ul arivist, ca s5-mi dea la cap, s-a pràbu*it... Singurul rezultat al acestei campanii, de o violent5 *i de o trivialitate nemaipomenit5 pada atunci in Parlamentul romanesc, a fost o rupere a raporturilor personale dintre mine *i Madgearu. Eu am r5mas cu un nemarginit dispret fat5 de dansul, *i el cu o infocat5 urà impotriva mea. Ur5 cu atat mai neimp5cat5, cu cat efortul s5u nu dusese la nimic.

Nationalizarea Re*itei" a fost márul de discordie intre liberali qi noi. Bra-tienii *i liberalii consimtiser5 s5 lase interimatul guvern5rii (Aril lui Averescu, dar nu .yi afacerile. Conduc5tori ai 135ncii Nationale *i ai principalelor institute de credit *i intreprinderi industriale, liberalii nu admiteau s5 le scape cea mai insemnat5 intreprindere metalurgic5 a Romaniei *i a intregii Europe Centrale *i Sud-Estice. F5cusem gre*eala s5 nu ne atingem de Banca National& qi nici nu *tiu dac5 am fi putut. Venit pe portita mica, Guvernul Averescu nu era un Guvern revolutionar ci un Guvern tolerat, era &à zic un Guvern de tolerant5... Incercarea lui Averescu de a numi pe Marghiloman in postul de Guvernator fusese in mintea generalului, mai mult o incercare de a atrage pe *eful singurei fractiuni a Partidului Conservator nominal existente, in apele lui decat o incercare de a scoate Banca National5 din ghearele liberali-

lor care au continuat s5 domneasc5 pe piata noastrà fmanciar5 *i in lumea afacerilor. Primele dou5 mari afaceri de nationalizare facute sub Guvernul nostru Steaua Romfin5", societate pentru exploatarea petrolului, qi Petro*ani", societate pentru exploatarea carbunilor fusesera' puse la cale *i duse la bun sfagit de Vintil5 Brätianu prin Banca Romaneasc5, *i Guvernul nu intervenise dee& indirect ca auxiliar in negocieri serviciu remunerat de liberali printr-o participare acordata

Bancii Tär5ne*ti (banca Partidului Poporului) in aceste nenorocite dou5 afaceri in care strainii au p5c51it pe Vintil5 *i de pe urma c5rora Banca far5rteasc5 s-a pfabu*it iar Banca Romaneasc5 ar fi dat faliment dac5 n-ar fi salvat-o Statul prin Banca National5. Afacerea Re*ita" se ar5ta mai important5 *i mai plin5 de viitor ca

afacerile Steaua" *i Petropni". Uzinele de fier *i. de otel din Re*ita utilizau 30.000 de lucrAtori care fabricau *ine, poduri, tunuri *i locomotive. Mine de carbuni, de fier un domeniu de 98.000 hectare de päduri ce mergea pan5 in Durfare la Moldova Nou5, vii, particip5ri la

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

247

alte intreprinderi, complectau activul Societatii. in fruntea Resitei" se afla un om de o mare inteligent5, de mare rutin5 financiar5 si industria15, evreul Veith. Veith pästrase numai geniul afacerilor propriu rasei sale si se lep5dase de toate insusirile marunte care leag5 multi jidani ajunsi" de traditiile ghetto"-urilor. Intrase de mult in clasa magnatilor fierului, se c5s5torise cu o femeie foarte frumoas5, se imbráca la Londra, tinea cas6 deschis5 si mas5 rafinat5 (inchiriase casa V5rnav, in strada Povernei), dispretuia pe valahi in bloc si frecventa de preferinta Printii asa incat, cum a sosit la Bucuresti s-a n5pustit pe Barbu Stirbei. Näscut ovrei, Veith se botezase catolic pe vremea and uzinele de la Resita nu erau dee& o anex5 a Stegului (Staats Eisenbahn Gesellscahft) din Viena; dui:id eascump5rarea C5ilor Ferate de c5treStatul ungar, Resita" maghiarandu-se, Veith s-a facut protestant... Intr-o zi, la Bucuresti, a intrebat pe Dan Hiotu, sef de cabinet al lui Averescu: Dites-moi, est-ce qu' il faut beaucoup de formalites pour devenir orthodoxe?" Imprejurarile nu 1-au l5sat ins5 s5 patrund5 in misterele unui al patrulea cult... Acesta era omul cu care trebuia s5 se trateze, si s-a tratat, nationalizarea Resitei", caci actionarii de peste granit5 ii dedeser5 m5n6 liber5. Dac5 ar fi fost la voia lui, e probabil ea' Veith s-ar fi adresat liberalilor,

mai ales de când se imprietenise cu Stirbei. Dar n-a fost läsat. Sub Vaida, se incepuserà negocieri, intre Bontescu si el, dar nu se ajunsese decat la o intelegere de principii. Dup5 formarea Guvernului Averescu, Tasl5uanu a socotit ea afacerea" se cuvenea in bun5 parte ardelenilor, care fuseser5 exoflisiti de la Petrosani". Ardelenilor adicd lui nu era el oare reprezentantul Ardealului in Guvern? Din prima zi,nationalizarea «Resitei»" a devenit marea idee a ministeriatului &au. Veith si-a dat seam5 c5 negocierile cu fostul redactor al Luceafdrului puteau fi mai plácute si mai interesante" decit discutiile cu fratele Vintil5 si cu constipatii hrapareti de la Banca Româneasc5 si de la Banca Natiosi s-a l5sat dus de Taslauanu la Averescu si la mine. Pentru nal5 Veith, liberalii erau liberalii si Stirbei era Stirbei si cu drag6 inim5 s-ar dar si Guvernul era Guvernul, si la urma urmelor, fi inteles cu ei afacerile sunt afacerile... Tasl5uanu a dus negocierile cu fantezia sa de poet ratat, cu l5comia sa de ardelean si cu lipsa de scrupule a oamenilor ajunsi unde nu se asteptau si care socotesc in consecinta ca totul le este permis. Nationalizarea Resitei" a consistat in emiterea unui numar de actiuni noi care s5 constituie o majoritate in m5inile romanilor. In loc sA

www.dacoromanica.ro

248

CONSTANTIN ARGETOIANU

facà o subscriptie publica, T5s15uanu a recurs la o distribuire a actiunilor

noi dup5 anumite criterii, menite s5 impiedice o acaparare din partea liberalilor. A rezervat astfel un insemnat stoc de titluri parlamentarilor majoritari, §i cum actiunile faceau prim5 cki Re Ota" se bucura de mare vaz5, §i pe dansa se intemeiaser5 mari n5dejdii, opozitia a inceput s5 maraie. Furio0 de excluderea lor de la mánoasa operatie, liberalii au inceput o campanie in regul5 impotriva lui T5s15uanu §i a nationalizarii ReOtei", care, in afar5 de chestiunea distribuirii noilor actiuni, fusese sávar§it5 in conditii bune §i echitabile atat pentru Stat cat i pentru foatii actionaril. Campania dus5 prin pres5 s-a concretizat intr-un adevarat asalt in Camera impotriva proiectului de lege prezentat Parlamentului in iunie (1921) i menit s5 ratifice conventia semnata intre Stat i So-

cietatea Re§ita", gi sub imboldul liberalilor, maraielile opozitiei s-au transformat in urlete. Bfatianu socotise ca termenul interimatului lui Averescu se implinise, c5 atmosfera se limpezise i cà situatia genera15, multumith str5duintelor noastre se normalizase" indestul ca s5 poat5 revendica din nou puterea. Curentele de stanga fusesera infrante i refulate, taraniSii §i ardelenii se uzaser5 in trei luni i noi intr-un an i ceva. Popularitatea lui Averescu, irositã, i demagogia tarani§tilor, rasuflata, nu mai reprezentau obstacole serioase pentru dib5cia agentilor electorali liberali. Bratianu hothrase s5 se impun5 din nou, in toamn5, Regelui Ferdinand. Degeaba se umilise Averescu, inainte qi dup5 preluarea puterii; degeaba se supusese conditiilor dictate, dege.,ba telegrafiase de la Gurb5nqti: zilele lui erau numarate i soarta lui pecetluith. Dar inainte de rasturnare, trebuia ruptura. Sectia bancarà a Paridului Liberal nu se imp5ca ins5 cu pierderea Re§itei", echivalenth cu pierderea intregii noastre industrii grele, i ar Li preferat o trantire bruscg i imediata a Guyernului. Bratianu, care avea socotelile lui cu Stirbei 5i cu Voda s-a prefacut c5 prime§te sugestiile lui Vintila, dar a pus o conditie: sa se imping5 inainte t5r5n4tii §i ardelenii, sa fac5 ei scandalul, s5 thstoame ei Guvernul dac5 vor putea. Odath Guvernul thstumat lucrurile ar fi mers pe note, asta era treaba Neluand pe fath initiativa atacului impotriva Guvemului, ci multumindu-se s5-1 incurajeze i s5-1 organizeze in asI Nationahzarea Resitei" a fost bineinteles reluaa sub Guvernul Bratianu din 1922-1926; conditii noi au fost impuse vechilor actionari si Veith a srarsit prin a plati cu locul lui gresea1a de a fi ocolit pe liberali in 1921.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

249

cuns, Bratianu *i-a menajat obrazul fata de Averescu *i a gasit o cale piezi*a ca &à treaca de la pace la rázboi cu dansul. Cu liberalii ca regizori, indata dupa votul reformei agrare, s-a dezläntuit in Camera', cu prilejul proiectului Re*itei" cel mai hidos spec-

tacol. Deputatii tarani*ti au fost zvarliti asupra noastra precum cainii turbati. Insultele cele mai triviale plouau. i intr-o zi nabu*itoare de iulie, s-a intamplat catastrofa... Nu caderea Guvernului, ci prabu*irea mea... $edinta dura de ceasuri, in mijlocul scandalului, pe o caldura de moarte, *i era pe stapite. Pe banca ministerial5 nu mai ramasese dec.& Taslauanu qi cu mine. Madgearu se urcase la tribuna *i ne ameninta cu un discurs de cicala ceasuri. Eram exasperat *i ma treceau nadu*elile. Mi-am pierdut orice control asupra nervilor, *i uitandu-ma in ochii armeanului i-am *u*urat: Sa ma pupi in c...r!" Bini*or, sä nu ma aucla decal el, dar nu *i cei din incinta! 5i nici nu m-a auzit nimeni in afara de parlitul de pe tribuna... In loc sä tack *i &à se rafuiasca cu mine dupa *edinta sau sa reclame ea' 1-am insultatfdriisciprecizeze cuvintele, Madgearu a inceput sä urle ca un disperat: Mi-a spus sa-1 pup in c...r! Mi-a spus sa-1 pup in c...r!" Facuse bale la gura*i tipa ca *i and 1-a* fi lovit in c...r, cu cizma! Toga opozitia in picioare a inceput sa urle *i ea, sa ma ameninte cu pumnul, sa strige: Guvernul insulta opozitia! Demisia! Demisia!" In mijlocul vacarmului, s-a sculat Iorga *i zgomotul incetand o clipä a racnit: Cu totii la Palat, sa reclamam Regelui!" Si ochii lui aruncau fulgere... Paranoicul gasise un prilej sa-mi plateasCa pumnul in gura" *i panglicele tricolore trase pe nas"... Corul barbarilor a aplaudat *i in strigate de La Palat! la Palat!" au parasit toti incinta cu barba lui Iorga ca steag... Liberalii taceau *i beau lapte... Duca s-a apropiat de banca ministerialä *i ranjind la mine m-a apostrofat cu un dar bine cum ai putut..." Abia deschisese gura ca i-am inchis-o printr-un hai sictir!" bine simtit *i am parasit incinta. De altminteri pre*edintele ridicase *edinta.

Eram fiert. Nu fiindca spusesem ce spusesem lui Madgearu eram gata sa i-o mai repet, intre patru ochi, oricand dar fiindca cedasem unei impulsii nepotrivite cu situatia *i ma aratasem atat de inferior din punct de vedere politic. Bratianu qi liberalii cautau nod in papura, *i eu li 1-am oferit proste*te. In loc sa stau calm *i nemi*cat in mijlocul furtunii, sa las valurile sa treaca *i sa dovedesc ca eram tot atat de

tare de ingeri ca cei disimulati in afectata lor indiferenta, in spatele www.dacoromanica.ro

250

CONSTANTIN ARGETOIANU

energumenilor rn-am dat in spectacol, am permis opozitiei s5 Oraseasc5 terenul afacerilor si s5 calce pe al demnitátii jignite" in lupta ei contra noastrà. Greseala de neiertat, si pe care nu mi-am iertat-o niciodata, nici chiar multi ani dup5 ce toate aceste incidente fuseser5 inghitite de negura vremurilor si uitate de toatá lumea. Averescu s-a purtat de data asta foarte bine fat5 de mine. A rfis, si mi-a spus: Hai s5 o dregem!" Nu e nimic de dres", a fost r5spunsul meu si i-am pus demisia mea la dispozitie. Imi dam seama cá soarta Guvernului nostru era pecetluità, ck cu demisia mea ar fi c5zut numaidecfit, si farà ea peste cateva luni c5ci simtisem luctitura liberalilor si mai simtisem c5 prinsese la Rege... L-aml5sat pe Averescu s5-0 hotareasc5 singur ceasul: se vede ea' nu golise Inca toata cupa amkaciu-

nilor si c5 tinea sA o goleasck c5ci mi-a obiectat taios: Nu poate fi vorba de demisie". Ce &à o mai lungesc. Opozitia s-a dus la Pa lat, unde n-a gasit pe Rege si a hot5rnt s5 se retrag5 toatd, din Camera. i astfel urechea lupului a iesit prin cáciulk caci liberalii nu aveau nici un motiv sl se solidarizeze cu tAranistii: Madgearu era unul din cei mai aprigi adversari ai lor. A doua zi, delegatii partidelor au venit la Camera si au citit pe rand cfite o declaratie, care mai violent5 si mai obraznic5 cleat alta.

Impinsi de liberali si de dorinta de a se afirma drept conduc5tori ai opozitiei, t5r5nistii au deschis dantul. Ardelenii s-au solidarizat cu ei ca sá nu r5man5 de cárut5, iar liberalii care pusesera toat5 treaba la cale s-au gräbit, prin declaratia lor, sa-si pun5 candidatura la succesiunea Guvernului condamnat prin crimele savarsite si enumerate intr-un aspru rechizitoriu. Averescu a luat la cunostint5 cu un surds de declaratiile t5r5nistilor si nationalilor, dar s-a suparat foc fat5 de miseleasca atitudine a liberalilor. A venit la Camera, si in sedinta din 16 iulie, dup5 cuvinte de impAciuire la adresa opozitiei democratice a rupt-o cu libea declarat generalul ralii defmitiv. DI. Br5tianu vrea razboi" foarte bine. 11 primesc, si sunt gata de lupta..." Prea tarziu! R5zboiul, in acel moment, Bratianu il cfistigase deja. Daca ar fi avut cap politic si in loc sa se milogeascA ar fi declarat r5zboi dup5 alegerile partiale din februarie si lui Br5tianu si lui $tirbei si chiar Regelui, e sigur ca ar fi castigat el partida. Avea atunci cu dansul intreaga opinie publick avea armata, avea un partid necompromis si strans unit in jurul s5u. Bratianu si Regele ar fi capitulat, si Averescu ar fi stapinit situatia si s-ar fi putut

instala solid la Guvern. in iulie 1921, situatia era ins5 cu totul alta. www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

251

Averescu venise la putere deja infrant, si toate prostiile pe care le s5varsise timp de un an si jumatate ii distrusesera popularitatea. La tara nu mai era considerat ca facatorul de minuni, cad nu facuse niciuna iar la orase, opinia public5 care crezuse un moment in rosturile nor ale Ligii Poporului si ale generalului, dezamagita si ea, se indepartase si incepuse s5 se intoarca din nou spre liberali, care nu erau mai r5i, si cel putin priceputi (asa credea lumea) in problemele economice si financiare" ce cereau in zadar o cat mai grabnic5 solutionare. Pan5 si in armata, firele care o legau de invingatorul de la 1%.45r4ti fusesera taiate prin abuzurile unei camarile la care se adaugase lipsa de tact si de pricepere a generalului Rascanu si mai ales a secretarului sail general, c o lone lul Stefan escu-Amza '.

Declaratia de razboi adresala de generalul Averescu liberalilor in iulie 1921, era o simpla manifestare de necaz si de trufie. Desi n-a marturisit-o, a simtit-o probabil si Averescu. II faisait bonne mine a mauvais jeu" vorba francezului... Pentru mine chestiunea era transata, si socoteam c5 nu ne mai famariea decat un singur lucru: s5 murim en

beauté". Dar parfa si aceasta consolatie ne-a fost refuzata; Guvernul nostru a mai durat cateva luni si a cazut urat de tot... dar nu si a lui Bratianu care-si tesuse Spre mirarea liberalilor toata panza cu o nespusa dibacie Regele nu ne-a retras increderea dup5 retragerea opozitiei din Parlament, si Guvernul a famas. Bratianu nu-si terminase intr-adevar toate formele (dupa cum se va vedea mai la vale) si guvernarea noastra nu ajunsese Inca la soroc in planurile sale. In gAndul lui caderea noastra era fixata pentru noiembrie, si Regele si Stirbei primiser5 instructiuni in acest sens. Pentru mine unul, caderea Guvernului Inca din iulie, n-ar fi fost o nenorocire. Vlaga pentru soarta lui nu avusesem din prima zi, dupa spurcata noastra inscaunare; Inc& ma privea, imi facusem datoria, si-mi indeplinisem insarcinarea: restabilisem ordinea, distrusesem miscarea comunista si alcatuisem o buna lege administrativ5. Opinia publica ma ridicase la apogeul autoritatii mele si n-aveam decal de pierdut uzandu-ma mai departe in Guvern.

Iesirea mea impotriva lui Madgearu fusese o mare greseal5 politica fiindca a dat prilej opozitiei sa ias5 din Camera si liberalilor in special posibilitatea sa o mpg cu noi pe o chestiune de moral?", iar nu pe chestiunea Resitei", cum ar fi facut-o desigur daca nu intervenea inci1 Generalul Stefanescu-Amza, ministru de rizboi in Ministerul Iorga din aprilie 1931.

www.dacoromanica.ro

252

CONSTANTEN ARGETOIANU

dentul cu pupatul" dar nu-mi alienase simpatiile oamenilor, dimpotriv5. Madgearu era atat de odios tuturor, pdna §i prietenilor s5i politici Inc& toti thdeau, se bucurau i ma felicitau intre patru ochi! In partidul sau, Madgearu era detestat i temut. Multi concurenti il socoteau cur5tat, dup5 invitatia mea, §i mai ales dup5 ridicola lui reactie i-mi erau recunosc5tori... Ani de-a rindul, Madgearu n-a putut ridica capul rar5 ca cei din jurul s5u sa nu-1 pofteasc5 s5 ma satisfac5" (!!) i s5-0 bata joc de el! Liberalii cei dintSi i gazetele lor erau pline de caricaturi reamintind penibilul incident... Mai tarziu, ca s5 pun5 cap5t intolerabilei sale situatii, bietul Madgearu s-a v5zut nevoit s5 se impace cu mine, ca sa nu se mai vorbeasca de noi! Deoarece Regele nu ne-a cerut demisia, in iulie am fi putut pleca noi, trfintind up 0 cu capul sus. Averescu a preferat s5 se mai agate de putere i s5 plece umilit i politice0e distrus cum vrea Br5tianu in noimebrie. 0 gre§eal5 politic5 mai mult la activul lui... Retragerea opozitiei din Parlament 0 prin urmare osandirea Guvernului n-ar fi fost poate posibil5 i in tot cazul n-ar fi avut in opinia public5 rasunetul pe care 1-a avut, dac5 in jurul lui Averescu partidul nepiitat, s-ar mai fi bucurat de stim5 §i consideratie" §i ar fi facut zid in jurul 8efului. Dar partidul se terfelise r5u, i mai intrase i zazania printre oameni c5ci voiau multi s5 fie mini§tri §i toti sä se imbogateasca. Cfiteva lamurin asupra st5rilor din Partidul Poporului, care au influentat atfit evenimentele politice ulterioare, 1'0 au locul aci. Dupa constituirea Guvernului s5u, in martie, §i inainte de alegerile generale, Averescu a hot5rfit s5 transfonne Liga Poporului in Partidul Poporului. 0 mai lamurita marturisire a n5ruirii crezului i scopurilor politice pe care se intemeiase m4carea noastr5 la Ia0 nu putea fi f5eut5. De altminteri, cu toate sforcarile mele contrare, Liga alunecase in anii 1918 i 1919 tot mai mult pe panta naravurilor politice caracteristice partidelor. Aceasta alunecat e dezgustase pe Cuza i pe Matei Cantacuzino; cel dintal ne p5r5sise iar cel din urm5 lath' s5 demisioneze sta retras la Ia0 i nu mai m4ca. in schimb ne cople0ser5 toti politicienii mai marunti sau mai räsariti ce nuli gasisera o suficienth remuMatei Cantacuzino, Cuza nerare in celelalte partide. Noi fondatorii 0 cu mine voisem un §ef qi o Lig5, pentru ca eful sá sustinä §i sa." impun5 un prOgram de primenire numai s5 fie un ef el i iar el 0

sä se impuna la Guvern, cu orke pret qi cu once program. Primenirea",raspunderile", cinstea 0 legalitatea" erau bune pentru vremea www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

253

de opozitie qi pentru cultivarea" popularit5tii dar odat5 la putere generalul simtea c5 constituiau un lest ce trebuia repede aruncatfiindcd putea jena raporturile sale cu cei de Sus. Averescu cu firea lui tenace dar lipsità de curaj politic iqi inchipuia câ odat5 ajuns se va mentine mai uwr prin sluggrnicie cleat prin lupt5 (cu slugarnicia a luat-o chiar inainte, §i s-a facut s1ug5 la arloag5 Inca inainte de a fi ajuns la putere) 0 a socotit c5 un partid" putea deveni un instrument mai docil decal o Lig5" qi c5 ar putea inspira mai mult5 incredere Inaltilor Sal Protectori. Multimea partizanilor sal recrutata din partide ofla pe de alt5

parte dupa o titulatura cu care era ob4nuita; li se ',area oamenilor c5 intrand in randul partidelor" organizatia noastra se urca in grad... Nu m-am opus nici eu. Mai intSi, dac5 m-a fl opus, e probabil ca" Averescu ar fi trecut peste parerile mele, cum trecuse toamna precedent5 peste ele, cand cu abtinerea de la alegerile lui V5itoianu 0 apoi, soarta

Ligii Poporului imi devenise indiferent5, dui:4 cum am marturisit-o deja in paginile precedente. Lig5 sau partid miqcarea noastrà dedese falirnent. Ranifinea de vazut dac5 mai puteam realiza ceva bun la Guvem 0 in ce privea guvemarea era indiferent dac5 turma se intitula Ligd sau Partid... Zece mii de delegati din toate unghiurile t5rii, au fost adunati intr-o bun5 dimineat5 la Arenele Romane, de calre oamenii de casa ai generalului (sub pretext c5 eram foarte ocupat la Ministerul de Finante m-am abtinut de la toata pregatirea acestei inscenki) §i in ropote de aplauze au proclamat alc5tuirea partidului" Poporului i au ales" 00 ca preedinte §i §ef al noului partid pe Averescu, care a multumit cu recunoqtinta i a batut o telegram-a de supunere Regelui. Lui Beatianu nu i-a b-tut nimic: il rezerva pentru GurbaneSi. Chemat s5 vorbesc i eu, am rostit o cuvantarepur electorald, cerand oamenilor s5 voteze numai listele noastre §i abtinandu-ma de la orice apreciere cu privire la schirnbarea noastr5 la fat5...

E interesant de notat c5 semnele de descompunere ale m4carii noastre au apárut in chiar aceast5 edint.5 inauguralà a partidului. Unii conduc5tori din provincie qi-au pus intr-adevär oamenii s5 manifeste pentru ei ridicandu-i impotriva concurentilor lor locali. Astfel voci din Bucovina au stigat: Jos cu Flondor, nu ne trebuie Dori Popovici!", pe cand dintre basarabeni unii strigau Jos Sergiu Nita!", iar dintre delegatii Vechiului Regat: Afar5 cu tak4tii! Nu ne trebuie foSi tak4ti!" Averescu asculta, t5cea 0 inghitea. Eu ascultam qi ma intrebam pentru

www.dacoromanica.ro

254

CONSTANTIN ARGETOIANU

ce m5 str5duisem atfit la Ia*i *i dup5 inapoierea la Bucure*ti; desigur nu pentru a asista la acest inalt5tor spectacol", cum 1-a calificat a doua zi Indreptarea in care scrisesern cu atSta drag qi cu suflet curat, la Ia*i... Concurenta alegerilor incepuse dizolvarea blocului nostru; dup5 alegeri goana dup5 locuri, dup5 gheliruri, dup5 tot felul de c5p5tuieli a dus in Camera *i in Senat la formarea de bisericute menite s5 irnping5 pe ate unul inainte, ca apoi cel impins *i ajuns sä procopseasc5 pe cei ce-1 impinsesera *i-1 sustinusera. Ioanitescu, faimosul Dere, Virgil Potarc5, Petrovici profesorul de la Ia*i, Jenic5 Atanasiu, Dori Popovici bucovineanul, un Otto Dumitriu (omul de cash' al d-nei Averescu), generalul Cr5iniceanu *i inc5 cfitiva au devenit astfel *efi de clic5 *i au inceput s5 ne fac5 zile fripte, sprijiniti fiecare de 7-8 pârliti. incetul cu incetul a disp5rut nu numai sentimentul de coeziune pe care-1 &à urm5*i a*a rirea unui scop comun *i inalt5tor, dar *i disciplina de partid s-a ajuns in toamna anului 1921 la adevarate rebeliuni ale majorit5tilor. De fapt, actul de constituire al Partidului Poporului a fost *i actul de deces al mi*carii noastre. Convins c5 valul ce r5scolise in adancurile ei opinia noastra publica se srar5mase, *i Calle urmarite de mine se inchisesera pentru partidul nostru, eu unul nu rn-am mai sinchisit de el *i m-am rnárginit la munca rnea de ministru de interne. Averescu, care nu avusese Liga in mina, a mentinut atitudinea lui de dispretuitoare indiferent5 *i fat5 de partid, care a cazut astfel sub inraurirea *efilor de clic5. Sub cuvant c5 inaltele sale functiuni de prim-ministru ii luau tot timpul, Averescu a numit dup5 c5teva luni de guvernare un loc-tiitor" in fruntea partidului, *i 1-a ales in persoana generalului Cr5iniceanu. A numit *i un comitet restrins, in care m-a v5rfit *i pe mine, ca agent de leg5turä intre Guvern *i partid. Cräiniceanu primise insärcinarea s5 aplaneze conflictele dintre partizani *i s5 impace oamenii nerabdatori care se irnbulzeau la u*ile mini*trilor. Numirea lui Crainiceanu a ridi-

cat un hohot de ris printre prietenii no*tri. Averescu, mare adept al compensatiilor" inainte ca ele &à imbogáteasc5 pe mecheri pe terenul economic, il alesese ca s5-i indulceasc5 o amarà deceptie ce-1 suparase mult. Cr5iniceanu primise intr-adevar, in preajma alegerilor f5gaduiala generalului c5 va fi desemnat ca pre*edinte al Senatului, dar fire ascuns5 cum era, Averescu n-a vorbit nim5nui despre aceast5 candidaturà nici macar mie. Eu am aflat-o prin junele Puiu Cfainiceanu, *eful de cabinet al primului ministru care a dest5inuit-o unui secretar al meu. Generalul Cr5iniceanu ar fi fost o nenorocire in fruntea Senatului. Ne-ar fi f5cut *i el zile fripte c5 era o lichea artAgoas5, un suflet plin de venin

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

255

gi un prost. Aveam qi eu candidatul meu, pe generalul Coanda. Nici Coanda nu era un caracter, dar era lichea cu fason §i fire deschisa, se bucura de simpatia tuturor. Cu prestanta, cu surasul, cu amenintarea lui, cu autoritatea galoanelor sale Coanda era prototipul eminentului prezident". M-am gandit un moment sa ma duc sa ma cert cu Averescu §i sa impun pe Coanda, dar rn-am temut de incapatanarea lui §i am ales o procedura mai practica de§i mai putin leala. Generalul Coan&á era candidat pe lista Senatului la Do lj; am pornit cu el la repezealä intr-un turneu electoral §i la o masa oferita la Gangioval 1-am proclamat intr-un discurs patetic §i cu anticipatie, pre§edinte al viitorului Senat! i am avut grija ca toate ziarele din Bucure§ti sa reproduca cuvintele mele. inapoiat la Bucure§ti, Averescu rn-a primit cu raceala, intrebandu-ma de ce promisesem lui Coanda pre§edintia Senatului... tiam cA Averescu tinea §i la Coanda, fost prim-ministru qi foarte bine vazut de Rege, qi cà nu va indrazni sa puna un veto fagaduielii mele. A§a s-a §i intamplat. La intrebarea lui: Dar bine, ce fac cu Crainiceanu, caci i-am

fagaduit, lui, pre§edintia Senatului...", am raspuns: Multmne§te-mi ca te-am scapat de Crainiceanu, nu 1-ar fi primit nimeni. Ai fi intrat in conflict cu Senatul. E o stafie a trecutului, e piaza-rea §i e mit de toata lumea. Coanda va fi aclamat!..." Bine, dar ce fac cu Crainiceanu?" Explica-i cazul; candidatura lui e secreta §i nu o §tie nimeni a lui Coanda a fost publicata de toate ziarele... i da-i o compensatie" ! i astfel au ajuns, Coanda pre§edinte al Senatului §i Crainiceanu pre§ed inte-intermiar al partidului. Crainiceanu a convocat regulat din 15 in 15 zile comitetul sau restalls, dar nimeni n-a raspuns la convocarile lui eu unul n-am pus piciorul la Club sa fac legatura cu Guvemul", qi nici partizanii no§tri n-au recurs la bunele oficii ale rasuflatului interimar care s-a razbunat trimitand mini§trilor circulare fulgeratoare ce luau imediat drumul ora§ului... Anarhia din partid §i lipsa de control din partea §efului Guvernului au dat prilej läcorniei oamenilor, pe care nimic nu-i mai tinea in frau, sa-

§i dea drurnul. Marea rnajoritate a partizanilor no§tri erau infometati, fie ea erau oameni noi ce nu statusera niciodata la masa, fie ca, scapati din alte partide n-avusesera parte la masa acestora dec.& de firimituri. Scandalul a izbucnit in jurul departamentelor prost sau slab conduse §i in capul carora fuseserà cucutati oarneni fara experienta dar qi fa1 Comuna ruralà importantii pe valea Jiului inferior.

www.dacoromanica.ro

256

CONSTANTIN ARGFTOIANU

r5 scrupule. Aceste departamente erau Ministerul Industriei *i Subsecretariatul Aprovizion5rii. S-au mai facut porcarii i la Comunicatii, dar pe o scar5 mai redus5 i farà tirea generalului Valleanu, §i la R5zboi pe o scarä mai mare chiar foarte mare §i cu Oirea generalului R5wanu. In haosul economic läsat de razboi, cu greutatea comunicatiilor datorità deterior5rii liniilor i deficientei parcului rulant, mai ales al locomotivelorl, aprovizionarea orawlor in alimente i in lemne ca §i in m5rfuri de tot soiul l5sa mult de dorit. Fat5 cu ce am cunoscut dup5 1940 era floare la ureche, dar lumea era inc5 obipuit5 cu normalitatea schimburilor pe care r5zboiul o tulburase ce e drept, dar pe care toti credeau c5 incheierea p5cii trebuia sa o restabileasc5. Incheierea pkii nu restabilise insA nimic, i oamenii nemultumiti, urlau. Ca s5 fac5 fata situatiei i s5 impace lumea, Averescu s-a hoar& s5 creeze pe lang5 Prewdintia Consiliului un Subsecretariat al Aprovizion5rii. Mai existase la Ia0, in timpul r5zboiului o Directie General5 a Aprovizionarii cu atributii restrfinse; crearea Subsecretariatului era ins5 o inovatie, c5ci da operatiilor de procurare qi de distribuire a materiilor prime alimentare, a lemnelor i a anumitor m5rfuri, o deplin5 autonomie. Ideea era bunk foarte bunA chiar aplicarea ei a fost ins5 grgit5 c5ci noului Subsecretariat i s-a dat o organizatie incomplecta qi grqi15 iar in capul lui a fost pus un nátar5u: dl. Jenic5 Atanasiu. Betiv cu cap de popic, dl. Jenic5 plimbase nasul s'au row qi lotnionul" ce-i sublinia sprâncenele negre qi dese, prin mai multe particle inainte de a se infige ca o c5pu0 umflat5 de sange in pielea generalului Averescu. Debutase in viata p0litic5 prin a fi socialist, se raliase apoi Partidului Liberal in care sta la extrema stangA al5turi de Mortun, de Diamandi i de atitia altii. In deosebire de acqtia frisk utop4ti dezinteresati, Jenic5 Atanasiu s-a apropiat mai mutt de ramura ghewft5reasc5 a partidului. Nemultmnit de oscioarele ce i se daser5 de ros §i socotind grgit viitorul pierdut pentru liberali, socialistul nostru s-a despartit violent de BeAtieni la I* (atfit de violent Inc& n-a mai putut s5 se impace cu ei), a cochetat cu iNumfirul locomotivelor in stare de funclionare cazuse sub o mie. Transporturile se faceau atat de anevoios si wertuiala pentru obtinerea de vagoane devenise atilt de scandaloasa, bleat s-a creat o comisie centralfi pentru distribuirea vagoanelor, comisie ce lucra sub presedintia mea. Cat a fost generalul Macri director general al CAilor Ferate, Comisia n-a putut face lucru mare. Cu venires generalului Mibai Ionescu, om energic si de o cinste exemplara, munca noastra la Comisie a putut stili des toate roadele. Cererile de vagoane n-au mai fost rezolvate dupa §perluialä, ci dupti ordinea de inscriere 0 dupà necesitAtile de transport recunoscute.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1919-1912

257

mine, s-a dat cu Partidul Muncii si a sfarsit in bratele lui Averescu ca

om de stanga". Dup5 instalarea noastra la Guvern a castigat increderea definitiva a generalului servindu-i teorii socialiste rasuflate pe care le debita greoi, prin cuvinte caznite ce-i explodau dintre buze, amestecate cu o ploaie de stropi convingatori. Prin teorii socialiste, prin lingusiri scarboase, si putin si prin vorbe rele aruncate la adresa mea, Atanasiu a obtinut strapontinul ministerial pentru a carui ocupare am fost consultat dup5 faptul indeplinit. Nu pot sa afirm ca Jenica Atanasiu a fost un om necinstit, caci nu vreau sa-mi fac pacate si impotriva lui personal n-am avut nirnic dar ceea ce pot spune e ca a fost un organizator nul si un deplorabil administrator. A facut din Subsecretariatul Aprovizionärii o adevárata Vlasie; droaia de functionari adunata de el a furat ca in codru

rara sä aduca cea mai mica imbunatatire starii de lucruri existente. Cumparate scump, si de multe ori deja alterate, materiile alimentare si marfurile ad5postite in Antrepozitele din Dealu Spirii se iroseau spre folosul bandei ce forfotea din nefericire nu in jurul lui Atanasiu ci al lui Averescu. Am uitat pe multi din ei, dar imi aduc aminte de un colonel Ghenciu, bulgar perfid si periculos, maruntel si destept, de care generalul facea mare caz fiindc5-I avusese sef de Stat Major pe and comanda

nu mai stiu ce unitate. Ghenciu a fost spiritul tau al lui Averescu, a avut o mare influenta asupra lui si flindca-1 dedesem la o parte cu prile-

jul unei porcarii pe care o pusese la cale in judetttl Constanta, nu s-a lasat pada ce nu rn-a stricat cu stapanul sau. Imi mai aduc aminte de un capitan Milcoveanul, fost aghiotant al generalului in Craiova, potlogar cu amanuntul; de un maior Lamotescu, care mai exploata si pe d-na Averescu amandoi, ca si Ghenciu, ofiteri deblocati". Ymi aduc aminte de mai multi tivili, fete particulare pe care nu vreau sa le mai numesc, eaci i-a uitat si Dumnezeu! Toti acestia lucrau" cu Aprovizionarea, dar isi instalasera birourile chiar in anticamera lui Averescu, de unde telefonau dand ordine ce incepeau cu cuvintele magice: Aici, Presedintia Consiliului"... Bietul Averescu nu stia natural nimic. Intrand la dansul intr-o dimineata n-am putut sa ma abtin de a-i spune: Domnule general, s5 te fereasca Dumnezeu sa vie vreun procuror pe aici, ca pleaca cu toata anticamera d-tale la Vacaresti!!" Generalul s-a uitat stramb la mine, si banditii au continuat sa-si faca treburile, la usa lui, nestanjeniti... 1 Prevenind intr-o zi pe Averescu despre potlogariile lui Milcoveanu, generalul mi-a

aruncat: Mie-mi spui? Dar nu-1 stiu eu! Mi-a sterpelit intr-o zi leafa, la Craiova!" $i totusi nu s-a despartit de dansul...

www.dacoromanica.ro

258

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ziarele erau pline cu tot felul de destainuiri ce nu provocau nici o reactie; interperarile s-au tinut ir in Camera qi in Senat. Foile opozitiei au mers pan5 a m5 invinui pe mine, c5 arestam oameni cinstiti (era vorba de comuni§ti) pe cand cei necinstiti se 15faiau in s15nin5, la Giagoga... Matrapazlacurile de la Aprovizionare, ale caror profitori principali erau oamenii de incredere ai lui Averescu au facut mai eau regimului in opinia publica decat toate gre*elile politice adunate la un loc... La un moment dat scandalul luase astfel de proportii *Inc& fata neru0natilor n-a putut fi sc5pata dee& printr-un incendiu, dup5 sistemul rusesc. Antrepozitele au luat foc, au ars cu tot ce era in ele 0 vinovatii au sc5pat de r5spundere cáci o ancheta serioas5 fusese oranduita sub presiunea opiniei publice... Ce15Ialt pol de dizolvare morala al regimului averescan se invartea la Ministerul Industriei. S-a invartit cat timp a fost in fruntea Ministerului Taslauanu. Din cate s-au pus in spinarea lui Taslauanu n-am avut precizii decat despre o singur5 afacere, pe care am impiedicat-o, scápand din incurcaturà §i pe Goga, ministru al cultelor Inca la inceputurile lui politice. Lipsit de cea mai elementara experientà administrativ5 i in totala lui ignorare a legilor tkii ca &à nu mai vorbesc de altceva Goga era cat pe-aci sa cada victima tovarawlui sau de literatura i sa z5darniceasca astfel atat de frumoasa i de m5noasa lui carier5. Era pe acele vremuri criza mare de hartie dar de cate nu era criza! 0 hartia se scumpise mult. Se dau permise de import, i cum pretmile din strain5tate erau foarte sc5zute, o taxa de vama le ridica la nivelul pretu-

lui intern de desfacere. Afacerea lui Taslauanu consista in importul unui insemnat num5r de vagoane de hartie,feird vamd. Pentru a obtine scutire de vama, plarmise ca importul s'a se fac5 pe seama Ministerului

Cultelor, pentru nevoile acestuia (!!). Odata hartia introdusg, s-ar fi uitat de nevoile Cultelor, iar beneficiul, vreo 10 milioane, ar fi fost oferit

partidului"

partidului", care, vorba francezului, avait bon dos"... In realitate 1-ar fi impartit fratele Octavian T5slananu cu fratele Octa-

vian Goga... Doar nu de jaba" se facuse Unirea! Goga, care nu era fire de potlogar, i care, dac5 a alunecat de cateva ori in viat5, a alunecat din slàbiciune impins de unul sau de altul Goga, nedumerit, a

venit s5 ma consulte; a plecat de la mine speriat de ce era s5 fack 0 afacerea a cazut in apà. De0 n-am avut precizii, asupra niciunei alte afaceri a lui Taslauanu, socctesc c5 omul capabil s5 pun5 la cale afacerea cu Goga, era in stare

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

259

sa puns *i altele *i ca a pus. N-o fi facut el ate s-au spus, dar nici u*A de biserica n-a ramas. Ceea ce era insa mai deplorabil decat afacerile sale personale, era atmosfera ce domnea in Ministerul lui. Furau multi *i se infruptau toti. Daca la Aprovizionare se multumeau cu marunti*urile, la Industrie nu se injghebau decat afaceri mari. Tipic e cazul lui Iliescu-Branceni, care n-a fost secretar general la Industrie decal 5 saptamani *i s-a retras cu o avere ce i-a permis sa ridice mai multe blocuri in Bucure*ti. Pe langa dansul Deleanu care nu s-a ales decat cu o vila la Sinaia qi cu o casuta la Bucure*ti, a fost un copil. E drept ca Branceni a fost un as, un artist printre arti*ti! Presa *i opozitia au dus o campanie feroce *i impotriva lui Tasläuanu. Mai ales liberalii s-au aruncat impotriva lui indata ce a inceput sa negocieze cu Veith nationalizarea Re*itei". Cum la Industrie nu se putea termina printr-un incendiu ca la Aprovizionare, Averescu, ca sa arunce lest, s-a marginit sa demisioneze" pe Taslananu *i sa ia el interimatul Industriei dupà ce refuzasem eu portofoliul, caci amicul lui Ghenciu gäsise astfel un prilej ea' scape de mine de la Interne *i sa ma coboare in ochii lumii... Pe langa focurile bengale de la Aprovizionare *i de la Industrie, cele povestite prin ziare sau prin cafenele de pe la Colnunicatii qi de la Razboi n-au mai impresionat pe nimeni. Au fost insä picaturi de apa care au contribuit *i ele la revarsarea paharului deja plhi. La Comunicatii, Valleanu era de o cinste nebanuita, ca *i generalii Macri *i Mihai Ionescu care s-au succedat la Chile Ferate. Valleanu era insa slab de ingeri, *i cu toate ca incapatanat ca un catfir, un om rarà vointa. 11 invarteau directorii cum vreau *i ciupeau cand puteau qi de unde se gasea. S-au vorbit multe, mai multe cleat erau in realitate, despre afacerea Baldwin (locomotive comandate in State le Unite *i platite in grew), despre afacerea Brutinel. Brutinel era un general canadian, ferche*, simpatic, vorbind o frantuzeasca impecabila *i foarte doritor sa ca*tige

parale. Ispitit de succesele compatriotului ski Boyle, venise *i el la Bucure*ti, ca un fluture atras de lumanare. Dar in loc sa cada pe Regina Maria a cazut pe Gogu Valleanu, *i in afarà de comanda de locomotive nu s-a ales cu nimic. Sperturi s-au incasat in aceastà afacere, dar Val-

leanu a limas curat precum cristalul. Ceea ce n-a impiedicat *acalii politici sa-1 boteze Valleanu-Brutinel, *i sa-i amarasca zilele cat a stat in fruntea Ministerului Comunicatiilor.

www.dacoromanica.ro

260

CONSTANTIN ARGETOIANU

Cu totul altfel s-au petrecut lucrurile la Ministerul de R5zboi. Acolo

s-a furat ca in codru, dar nici mai mult nici mai putin decal s-a furat inaintea noastr5 si dup5 noi. Generalul R5scanu venise in fruntea Ministerului de Rázboi precedat de o mare reputatie pe care i-o facuse Nicu Filipescu pe timpul ministeriatului s5u. Nicu Filipescu il declarase ofiter genial, il intrebuinia la toate si ii dedese autoritate peste generali, desi era numai maior. Inaintat repede in anii urmàtori, fusese 15sat mai la o parte in timpul fazboiului. Generalul Iliescu la inceput, generalul Prezan mai tarziu, aveau oamenii lor printre care R5scanu nu g5sise loc. Prin forta imprejurarilor s-a aruncat astfel in bratele lui Averescu, al c5rui discipol era, de altminteri la Statul Major. In fruntea Ministerului de R5zboi, generalul R5scanu si-a mancat reputatia. A fost un ministru nul si a I5sat pe secretarul s5u general s5

invarteasc5 afacerile cum i-a pl5cut. El a fost cel dintai ministru de r5zboi care n-a permis Ministerului de Finante s5 controleze cheltuielile armatei si a creat astfel o nenorocit5 traditie care a fost urmat5 de toti succesorii s5i. Ministerul de R5zboi a devenit o VI5sie in care fondurile bugetare erau manipulate in dispretul celor mai elementare dispozitii ale legii contabilifatii publice. Cativa ani mai tfirziu, continuand traditia creat5 de Rascanu, generalul Paul Angelescu (sub Ministerul Vintil5 BrAtianu) a construit intreg imobilul ocupat si azi de Departamentul Ap5r 5rii Nationale, f5rà s5 cearà un credit de un leu, numai din sumele famase disponibile de la creditele acordate pentru echipamentele militare... Ne-a marturisit-o el insusi, in Consiliul de Ministri in

fata lui Vintil5 inm5rmurit dar incapabil s5 se opun5 abuzului. Sub Paul Angelescu, creditele acordate pentru bocanci, pentru haine, pentru micul echipament, s-au irosit in constructii si in allele. Sub Räscanu nu

s-a construit mai nimic in schimb acele altele s-au umflat cat au putut si s-au umplut multe buzunare.

Personal, cred ea' Inscanu era om cinstit, dar cazuse la patima femeilor care-1 invarteau pe degete. Se c5nea, manca magiun, si alerga dup5 tarfe cu limba scoas5.. Se amorezase de o patachina Pia G..., faimoasa danni voalatd, care circula in Minister ca la ea acasà, punea la cale si supraveghea afacerile cele mai veroase...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VIII-LEA

Situatia Guvernului dupà retragerea opozitiei din Parlament Incoronarea i amanarea ei Lupta de rIsturnare pornità de liberali Noul aspect al arenei politice Deschiderea Carnerelor Intelegerea cu tArAnitii pentru reintoarcerea in Parlament Mesajul Palinodiile lui Averescu Trgdarea lui Take Ionescu Dernisia Guvernului Guvern Coandà neizbutit Guvern Take Ionescu constituit Tr5ntirea Guvernului Take Ionescu. o

In rezumat, in iulie 1921, in momentul in care Bratianu a inceput campania lui de rasturnare, Averescu isi pierduse trei sferturi din popularitate, se certase cu toate partidele, isi dezorganizase partidul si majoritatile si se demonetizase in opinia publica scarbita de matrapazlacurile de la Aprovizionare, de la Industrie, de pretutindeni si satula de Taslauanu, de Atanasiu, de Brutineli si de Dama Voalata fara s5 mai vorbim de toti escrocii ce misunau in anticamera si pe culoarele Presedintiei Consiliului. In aceasta incarcata atmosfera, singurele puncte luminoase luceau la Ministerul de Interne si la cel de Externe. La Interne, succesul meu impotriva comunistilor era Inca viu si nici o banuiala macar de necinste nu atinsese pe nimeni. La Externe, Take Ionescu intemeiase Mica Intelegere, negociase acorduri cu toata lumea si se bucura de increderea Puterilor conducatoare ale Europei. Dar nici Take Ionescu, nici eu nu mai constituiam o sincerä intarire pentru Ministerul Averescu: Take Ionescu fiindca se gandea deja sa formeze el urmätorul Guvern sau sa intre in el ca ministru de externe indispensabil si permanent iar eu, fiindca asteptam cu nerabdare ora liberarii, dezgustat de tot ce vedeam in jurul meu. Cu toate ca-si irosise zestrea politica, cu toata conjunctura ce se prezenta cat se poate de defavorabila, Averescu isi pastrase seninatatea

www.dacoromanica.ro

262

CONSTANTIN ARGETOIANU

*i convingerea atotputerniciei sale. Am incercat sa-i deschid ochii, dar mi-am pierdut timpul. Dupa retragerea opozitiei din Parlament s-a dus la Camera *i a luat pozitie de luptA. FatA de fo*tii membri ai Federatiei Democratice" s-a aratat mai bland *i s-a multumit sa spunal: Sunt convins di gestul diferitelor grupari care formeaza, sau au format, Federatia Opozitionista, sau Federatia Nationala nu §tiu cum s-a botezat in diferite timpuri nu v-a impresionat2 §i v-a liisat qi pe d-voastra tot atat de indiferenti cat m-a lasat 0 pe mine. Vorbind sincer, imi face impresia unei mari ba§ici de sapun care nu contine in ea nimic esential, nimic serios (sic).

De aceea, fall sa ne impresionam catu*i de putin de ceea ce s-a intamplat, increzAtori in puterea d-voastra *i strans uniti in jurul Guyernului, sa pa*im inainte la munca noastra spre binele tarii..." Fata de liberali insa, care nu numai ca s-au retras din Parlament, dar generalul a s-au declarat chiar demisionati qi au cerut dizolvarea fost mai categoric *i le-a spus scurt: Voiti razboi foarte bine, il

primesc!" Si a dat ordin buireptdrii sa reia chestiunea Raspunderilor"... Comentand declaratiile primului ministru, ziarul democrat Adevdrul conchidea: Despartirea intre «Federatieo qi majoritate n-a avut ieri un caracter inconciliabil. Cu liberalii insa s-a deschis procesul cel mare, lupta politica decisiva..." Se deschisese pentru ochii lumii; in culise ea era deja srarqita *i cagtigata de liberali, sau mai exact de Bratianu. Declaratia lui Averescu de razboi venea prea tarziu. Raspunderile" rasuflate *i perimate nu mai puteau fi reinviate generalul pierduse succesiv toate trenurile ce 1-ar fi putut duce la o fulgeratoare izbancla impotriva adversarilor sai de totdeauna. Fiindca imprudenta mea verbala precipitase evenimentele, am socotit ca o datorie sa dau tot concursul generalului in lupta care se deschidea, dar am facut-o fara vlaga, dupa cum am mai spus-o *tint' dinainte ca batalia era pierduta. Imprejurärile imi impuneau insa &A ma mentin pe linia pe care pornisem. Dupa ce s-au votat legile privitoare la Reqita", la reforma agrara din tinuturile alipite, *i cateva proiecte mai urgente Parlamentul a fost inchis, am intrat in vacanta *i fiecare *i-a vAzut de treaba.

...

1 Reprodus dupi notele stenografice ale Camerei. 2 Se adresa partizanilor sii, singurii ramasi in Camera.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

263

Opozitia si-a dat seama a Guvernul scapase si s-a pus pe pregatirea asaltului ce trebuia dat in toamna. Pranistii si-au complectat cadrele, fuzionand cu Partidul Taranesc din Basarabia. Stere, doctorul Lupu- si Pantelimon Halipa au intrat astfel in comitetul de directie al miscarii taraniste. Intrarea lui Stere in partidul lui Mihalache a avut drept rezultat desfacerea definitiva a Federatiei Democratice". Iorga n-a vrut sa stea o chi:id' alaturi de tradator", iar Maniu cu ai lui au profitat de scrupulele lor nationaliste ca sa' se apropie de liberali. Bratianu le fagaduise o larga participare" la viitorul Guvern, tali sa ia insa nici un angajament precis. Crezandu-se foarte abil, Maniu a tratat cu liberalii fara &á rupà toate puntile nici cu taranistii, nici cu noi. Socotea astfel,

printr-un santaj bine condus ea' rupa cat mai mult de la Bratianu. hi gasise omul! Pada' la sfarsit, pacalitul a fost el! Liberalii, dupa ce scosesera castanele din foc cu mana taranistilor,

le-au intors spatele si n-au mai pastrat contactul decal cu ardelenii, plimbandu-le acadelele puterii pe la nas. Metodici, liberalii s-au marginit in lunile august si septembrie, sa desavarseasca prin Stirbei intelegerea lor cu Regele, sa tina sub presiune" pe ardeleni, &à injure tiganeste Guvemul prin foile lor si sa puna cateva jaloane in jurul lui Take Ionescu, pe complicitatea camia se bizuiau deja ca s-o srarseasca mai repede in toamnä cu Averescu.

Trecuta furtuna, Averescu isi inchipuise ca trecuse si pericolul. in loc sa stea &à lupte cu Bratianu pe culoarele Palatului si in cabinetele de toaleta regale, si-a luat concediu si a plecat la Kissingen. Inainte sa plece, Regele i-a dat insa o lovitura din care se puteau trage cele mai precise concluzii: a amánat Incoronarea! Incoronarea Regelui si a Reginei

la Alba Iulia fusese hotarata din primele zile ale guvernärii noastre si devenise pentru Averescu la grande pensée de son regne". Generalul vedea in actul incoronarii, nu numai, ca toti romanii, apoteoza Unirii si intregirii Neamului, dar Inca un fel de legatura mistica ce s-ar fi pecetluit intre Rege si dansul, o chezasie de o lunga, de o nesrarsita guvernare... 0 comisie specialä, compusa din 60N/a ministri faceam si eu parte dintransa si din notabilitäti cu reputatie culturala fusese numita si insarcinata, sub presedintia generalului Coanda, sa aleaga locul pe care sa se ridice, in cetatea Albei Iulii Biserica Neamului" in care trebuia sa se savarseasca incoronarea. Cu planurile bisericii fusese insarcinat Pete Antonescu. inzestrata din belsug cu toate mijloacele,

www.dacoromanica.ro

264

CONSTANTIN ARGETOIANU

Comisia gi arhitectii ptqi sub ordinele ei au lucrat pe capete, qi in mai putin de un an, Biserica qi anexele ei au fost ridicate. E singurul lucru frumos pe care I-a construit Petre Antonescu, arhitect greoi qi lipsit de v1ag5. Zidurile s-au resimtit de ridicarea lor in prip5 *i s-au deteriorat repede, dar in 1921, aspectul lor era maret; proportiile bisericii foarte nimerite *i simplicitatea liniilor cl5dirii principale se incadra de minune in colonadele claustrale care margineau intinsa platform5 ce se deschidea spre brep prin care intrase Mihai Viteazul in Cetate. Un singur cusur in aceasta reusit5 realizare: turnul sau clopotnita, prea subtire §i prea inalt fata de restul constructiilor. Nu era ins5 vina arhitectului. Biserica Neamului find vecin5 cu catedrala catolicA o clAdire veche de toatA frumusetea domnii membri ai Comisiei i frunta§ii notri politici ceruser5 un turn mai inalt ca al ungurilor! Cu toate protestarile sale, Antonescu a trebuit sA se supunk c5ci inältimea turnului de la Alba Iulia devenise o chestiune de predominare national5! N5du*ise bietul Coandk lucraser5 arhitectii i zidarii zi i noapte in fine totul fusese terminat, sau aproape', programul serbarilor fusese intocmit qi data incoron5rii fixat5 la sfarOtul lui septembrie... In fata lui Averescu Regele s-a fastacit, ca de obicei, i-a inginat cuvinte MI5 §ir, din care reiqea totu§i, ca. se vedea silit sa amane Incoronarea pe anul urm5tor, fiindcA costumele regale, al sail i al Reginei, comandate in stfAinatate nu erau gata. Generalul, in loc sa protesteze i &A intoarcA pe Rege la datorie, n-a f5cut nici o obiectie: era convins cl incoronarea nu putea fi savapit5 cleat sub dfinsul care o preg5tise cu at5ta grijk i in naivitatea sa, vedea in amanarea Regelui o garantie de durata a Guvemului p5nA cel putin in 1922, i chiar dupA 1922, cAci fncoronarea pecetluia etc. etc...! Am incercat in zadar s5-i deschid ochii §i de data asta qi s5-115muresc cA Regele nu facuse decfit s5 execute instructiunile lui Bratianu transmise prin Stirbei i c5 am5narea fricoron5rii insernna

c5 Majestatea Sa nu o mai acorda Guvernului nostru i generalului Averescu gi c5 va primi Coroana României intregite din mainile lui Britianu reinsc5unat Prim-Ministru i Stapfin al Tarii Romângti! Averescu a surfis, qi rn-a lasat sA spun... Stia el!

Lupta de r5sturnare a inceput in octombrie. Au inceput-o liberalii printr-un manifest c5tre tari i prin trei mari intruniri pe care le-au or1 Sau aproape, caci terminata de-a binelea n-a fost biserica nici in 1922...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

265

ganizat in Bucurgti in cursul acelei luni. in cursul vacantelor parlamentare aspectele politice se schimbaser5 cu totul. De unde 1)&15 in iulie, partidele Federatiei", mai ales t5r5ni0ii se ins5rcinaser5 cu toat5 garagia impotriva Guvemului iar liberalii stau pititi in dosul perdelelor

0 se multumeau sä atate, la inceputul lui octombrie taranistii se domoliser5 qi liberalii ie0serä in strad5. Prin fuziunea cu basarabenii, carani0ii c4tigaserä in persoana lui Stere un cap politic mai bine organizat ca ale lor i un om, care, trait ani de zile in intimitatea cugetului i metodelor lui Batianu cunNtea pe liberali qi apucaturile bor. Intr-o cuvfintare tinut5 la inceputul lui august, la Rfimnicu-Valcea, urmand linia trasa in Camera de Averescu, declarasem rupte toate leg5turile Guyernului cu Partidul Liberal, qi dup5 o violenta ie0re impotriva manevrelor bratieniste subliniasem greqeala taranistilor care nu pricepeau Inca, ca f5cusera jocul liberalilor in lupta lor impotriva noastr5. Ma folosisem de acest prilej pentru a face destAinuiri asupra manevrelor lui Brätianu. Cuvfintarea mea facuse mare senzatie; multumita ei, multucare n-a iertat pana la moarte purtarea mita interventiilor lui Stere liberalilor qi in special pe a lui Ionel Bratianu fata de dansul multumita pretentiilor de succesiune la Guvem date tot mai mult in vileag de cercurile bratieniste, ochii tar5n4ti1or se deschiseser5 in fme. Am mai luat gi noi contact cu ei pe unde am putut qi am cautat s5 ne explic5m. Tar5ni§tii nu ne iubeau, dar urau de zece ori mai mult pe liberali. Intre ei i noi era rivalitate, pe acela0 teren, a§a socoteau ei dar pe liberali ii tineau drept vrAjma0i lor de moarte, qi la ideea ca-i ajutasera sl se urce iar5.0 in qea, innebuneau. Ardelenii incepusera sali dea seama c5 liberalii vor fi chemati la putere dui:4 noi, qi se lásasera la vorba cu Brätianu, aratindu-se tot mai rezervati fata de carani0i. Tar5ni§tii nu puteau pretinde Guvernul singuri; conjunctura unei aliante cu ardelenii devenise ins5 din ce in ce mai problematic5 cu cat ascendentul lui Stere cre0ea in partid. De fricá sa nu vina liberalii la putere, tafani0ii au priceput din ce in ce mai l5murit ea prelungirea guvemarii lui Averescu qi chiar o eventual5 intelegere cu noi, era in interesul lor, o guvemare liberalà insemnand pentru ei o inckupre pe

mai multi ani

0 astfel se explicâ schimbarea lor de atitudine,

potolirea lor fat5 de Guvem 0 intelegerea la care am ajuns pentru reintrarea lor in Parlament.

Factorul esential de care depindea intorshtura evenimentelor in Romania intregità qi democratica era Regele. Ma &earn in termeni www.dacoromanica.ro

266

CONSTANTIN ARGETOIANU

destul de buni cu dansul ca s5 incerc sa-1 descos i sä vád ce era intran-

sul. Am incercat, dar am gásit un om ermetic inchis, care nu voia sä spun5 nimic. Tot ce am putut ghici, a fost zbuciumul sufletului s5u. Incapabil s5 reziste hipnozei lui Bratianu, suferea adanc de importanta sa si nu voia sa se cread5 c5 e o p5pus5 in mainile altuia. De cfite ori insinuam ca Br5tianu hotkase intr-un fel sau altul, skea ca impuscat, se facea stacojiu si-mi spunea rástit c5 nu vrea sã stie de ce vrea sau nu vrea Br5tianu! i era sincer skacul de el! Dar nu iubea nici pe Averescu, i n-avea nici o incredere in el. i-1 mai sup5ra grozav faptul c5 ardelenii pkasisera Parlamentul... Luna de miere cu Maniu se srarsise, Maniu nu mai era al lui" ca in 1919, dar socotea lipsa ardelenilor din Guvern ca regretabil5 i lipsa lor din Parlament ca o adevarat5 catastrofa. Fara sa mi-o spun5 am priceput ca zilele noastre erau numarate si ca o criz5 ministerial5 inainte de deschiderea Camerelor era probabird'. Am comunicat impresiile mele lui Averescu, care, dupa o pretinsa explicatie cu Regele a venit sà-mi spun5 ca ma inselasem, Ca pesimismul meu era nejustificat si ca era sigur de increderea Regelui...

Pe mine soarta Guvernului nu ma interesa. Nu putusem realiza Guvernul dorintelor mele; imi indeplinisem programul la Ministerul de Interne; satisfactia datoriei implinite si convingerea c scapasem tara de o mare primejdie compensau dezamagirile pe care le suferisem una dupa alta cram gata si chiar foarte multumit sa trec la odihna. Printr-un sentiment de lealitate si de solidaritate fat5 de Averescu si de Guvernul din care f5ceam parte si de ce sa nu o mkturisesc, fiindca imi placea lupta, am impins cat am putut sa scot ckuta din fagas. N-am reusit, dar cel putin am petrecut, i mi-am gasit rasplata oboselilor mele in plkerea de a tranti Guvernul care ne-a urmat, dup5 o luna de la constituirea lui... in toamna anului 1921 a fost prima intalnire a Constitutiei vechi cu stilul nou calendaristic adoptat de Romania IntregitA. Dupa Constitutie,

.

Parlamentul trebuia deschis la 15 octombrie i deschiderea putea fi amanat5 cu o luna, 1)&15 la 15 noiembrie. Datele erau determinate de calendarul oficial, era la mintea omului. In loc s5 ia taurul de coarne, si sa-si incerce cat mai degrab5 norocul, adica la 15 octombrie, Averescu cel subtil, incepand sa-si dea si el seama ca deschiderea Parlamentului

va fi hopul peste care nu va trece, a obtinut de la Rege o amanare a convockii Camerelor pana la 28 noiembrie sub cuvant câ datele prevazute de Constitutie erau dupa stilul vechi si c5 15 octombrie i 15 noiembrie trebuiau traduse in stilul nou prin 28 octombrie si 28 noiemwww.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

267

brie! Regele nu s-a tocmit; a surds si a acordat acest ultim ragaz Primului sau Sfetnic, ca sa-i indulceasca srarsitul...

Liberalii au continuat campania lor de intuniri si de press iar noi ne-am pus pe lucru ca sa aducem opozitia in afara de liberali in Camera. Voi arata mai la vale rezultatele acestor demersuri. Cu doua saptamfini inainte de deschiderea Parlamentului, Averescu m-a insarcinat cu redactarea Mesajului. Am cerut ca de obicei colegilor sa-mi dea fiecare ate un paragraf privitor la programul departamentelor lor, am coordonat aceste paragrafe intr-un tot cdt mai concis si precis si am pus in capul lor un alineat in care, iarasi ca de obicei, am introdus cfiteva cuvinte de incredere ale Suveranului catre Guvernul salt si am adaugat cdteva alte cuvinte exprimand dorinta Coroanei de a revedea opozitia reocupfindu-si locul in Parlament si cu acest alineat a inceput drama. Trebuie sa adaug ca intre acest alineat preliminar si paragrafele departamentelor mai introdusesem unul prin care se prevedea propunerea unei legi speciale pentru efectuarea alegerilor comunale si desavarsirea atat de asteptatei legi electorale generale. Erau doua conditii cerute de taranisti ca sa reintre in Camera, conditii primite de noi cu obligatia s5 figureze in Mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare. Cfiteva cuvinte asupra negocierilor noastre cu opozitia, ca sa lamuresc cum ajunsesem la aceste angajamente. Negocierile cu taranistii le-am dus cu doctorul Lupu, cu care eram mai legat de la Iasi. Initiativa

tratativelor a luat-o Lupu. Dupa o prima intrevedere am hair& sa ne intalnim seara intre orele 6 si 7 la frate-sau clinicianul, in aleea Nistasescu. fnalnirile, care au avut loc de 3-4 ori pe saptamdna au inceput pe la 8 noiembrie si au tinut 'Ana la deschiderea Parlamentului. Le fixam prin telefon, si ca sa derutam pe indiscreti, eu eram Isidor, si Lupu, Georgescu! Ca sa evit discutiile prea lungi, am tratat numai cu Lupu; el vedea apoi pe Mihalache si pe Stere si-mi aducea obiectiile lor in sedinta urmatoare. Pe Mihalache, 1-am intalnit o singura data, tot in aleea Nastasescu pe Stere niciodata, si cu dfinsul n-am discutat... Cu Lupu negocierile au fost placute si intelegerea usoara. In um lui neimpacata fata de fostii sal stapani, urla: Ca SA scap de liberali, ma inteleg si cu dracul!" Iar eu gandeam, dar nu spuneam, ca sa scap de dracul, ma inteleg si cu feciorii de popa!" M5 muscase iarasi sarpele de

la Iasi, si placerea de a trage sforile politice ma ademenise din nou. Dupa cum se vede, desi patimile erau diferite, ele concordau spre ace-

www.dacoromanica.ro

268

CONSTANTIN ARGETOIANU

la§i tel... Lupu mi-a nthrturisit de la prima intrevedere c5. in Partidul Pthnesc toti regretau gestul nethbuit din iulie, care profitase numai liberalilor. i pentru ce i pentru cine, domnule?" urla mai departe Lupu pentm boul ala de Madgearu, pe care nimeni nu poate s5-1 sufere in partid? S5 te pupe, §i s5 m5 pupe §i pe mine, §i s5 ne pupe pe WO, §i s5 ne lase in pace!..." Lupu adauga inth c5 partidul nu putea sa0 dea prostia de gol; trebuia o explicatie pentru partizani §i pentru opinia publick §i aceast5 explicatie, el, ca i Mihalache §i Stere o vedeau posibil5 rmmai prin dobandirea unor puncte esentiale din program §i prin asigurarea unor cat mai grabnice noi alegeri generale. Dup5 mai multe discutii am pus in scris urm5toarele puncte:

1) Sesiune scurtà: se va vota legea electorala §i cateva legi urgente

cenite de imprejurari, ca legile financiare pentru modificarea impozitelor lui Titulescu. 2) Se va vota o lege provizorie pentru efectuarea imediath a alegerilor comunale dac5 e posibil alegerile s5 se fac5 chiar in ianuarie. 3) La sfar§itul sesiunii, strigärile pentru revizuirea Constitutiei. 4) Odat5 cu dizolvarea Corpurilor Legiuitoare, retragerea Guveniului; Guvern neutru pentru alegeri; alegerile generale in prim5var5.

La acest protocol Stere a cerut s5 se mai adauge douà puncte: 1) Amnistie pentru inculpatii politici (aluzie la comuni§ti, in realitate il preocupa cazul thu) i suprimarea m5surilor exceptionale (stare de asediu, cenzuth, etc.) §i 2) viitoarele Camere s5 ailth numai caracter constitutional. Am pus cererile lui Stere pe o fituic5 separath §i am cerut sä villa i Mihalache th-mi confirme acordul thu cu privire la cele 4 puncte asupra carora ma intelesesem cu Lupu. Mihalache chemat telefonic a venit numaidecat §i astfel a avut loc intrevederea despre care am vorbit mai sus. Mihalache nu numai c5 s-a declarat de acord cu noi asupra celor 4 puncte, dar Inca dup5 o lung5 expunere care a fost un aspru rechizi-

toriu impotriva liberalilor, mi-a exprimat dorinta unei colabothri de guventhmant cu noi, in anumite conditii. De o colaborare cu theani§tii, la Guvern, nu-mi ardea deloc, dar evolutia lor era destul de interesanth ca s5 caut s5 fixez in scris o propunere atat de nea§teptath dup5 scenele salbatice ce avuseser5 loc in iulie, la Camera. Am rugat pe Mihalache s5 insemne pe un petec de hartie propunerile sale, ca s5 le pot ar5ta lui Averescu. Mihalache nu facuse Inca §coala cu Maniu §i a luat numai-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

269

dec5t condeiul. Reproduc la Anexel in facsimile notita lui, fiindc5 mai

tarziu toapa a negat sa fi facut asemenea propuneri unui partid oligarhic"! Notita lui Mihalache avea urm5torul continut: l/ Dorinta noastrá este de a colabora cu dl. general Averescu in sfinul blocului democratic. 2/ in ce ar consista raporturile de colaborare ar fi de dorit sg se studieze de delegati ai d-lui general i de delegati autorizati ai nov:ri.

3/ Am dori ca intelegerea sg inceap5, cu prilejul numirii prefectilor din Vechiul Regat, punându-ne in acord cu national4tii. 4/ De indatà ce dl. general ne va arata care este delegatul cu care trebuie s'a tratinn, vom desemna i noi pe delegatii autorizati ai Partidului Taranesc. p. neschimbare (ss) I. Mihalache"

Mihalache mi-a mai cerut, verbal, ca angajamentele Guvernului relative la legea electoralà, la legea pentru alegerile comunale §i la strig5rile pentru Constituanfa sA fie trecute in Mesaj.

Averescu a primit cele 4 puncte convenite cu Lupu §i a primit de asemenea s5 trecem in Mesaj angajamentele relative la legile electorale, atat pentru Camere c5t §i pentru comune, dar n-a primit s5 inscrie in Mesaj §i obligatia strig5rilor Constitutionale, declarand c5 ar fi greu de obtinut consinitimintul Regelui care trebuia pus in aceastd privinfd in fata faptului indeplinit. Dar el, Averescu, i§i lua angajamentul s5 procedeze la aceste strig5ri, indata ce scurtul program al sesiunii va fi indeplinit. Cu privire la cererile lui Stere, Averescu a easpuns ea starea de asediu se va ridica odat5 cu strigarile pentru revizuirea Constitutiei, iar despre amnistie era inutil s5 se vorbeasc5, fiinda Regele nu va con-

simti niciodat5 sä o semneze. Caracterul exclusiv constitutional al viitoarelor Camere nu putea fi proclamat dee& de acele Camere inse§i, dup5 alegerea bor. La dorinta de colaborare exprimat5 de Mihalache, Averescu a r5s-

puns a o asemenea colaborare o dore§te §i ansul in principiu, §i cig roag5 pe §eful Partidului T5r5nesc s5 ia contact cu dansul dup5 deschiderea Camerelor §i reintoarcerea deputatilor in Parlament. Mihalache s-a declarat multumit cu r5spunsul lui Averescu, qi reintoarcerea tàräni§tilor in Camera a fost astfel hotar5t5. Cititorul ar putea 1 Vezi Anexa III.

www.dacoromanica.ro

270

CONSTANTIN ARGETOIANU

fi mirat cä primisem fr5 multh discutie conditia strigkilor pentru revizuirea Constitutiei si alegeri noi. Explicatia este simpl5: fusese totdeauna in intentia noas1r5 ca dupl restabilirea ordinei in strada si in finante, ca dupa des5vfirsirea reformelor agrare, administrativa si electora15, s5 proced5m si la revizuirea Constitutiei. Din programul nostru nu mai thmasese decfit legea administrativ5 si cea electoralà. Cea administrativg, trecuth prin Camera nu mai trebuia votath decal de Senat cea electoral5, depusa gata la Camera trebuia votat5 de ambele Adurthri. In intelegere cu taránistii si in absenta restului opozitiei din Parlament lucrurile ar fi mers repede. Cerinta unei imediate revizuiri a Constibitiei din partea thr5nistilor se incadra astfel de minune in planurile noastre si in cazul in care Coroana, sub influenta liberalilor ar fi z5d5rnicit aceste planuri, era in avantajul nostru sä c5dem in opozitie pe o chestiune atat de importanta si man5 in man5 cu taranistii de care masele rurale se apropiau tot mai mult. Am incercat SA aduc si pe ardeleni in Parlament. Maniu nefiind in Bucuresti, am avut mai multe intalniri cu Vaida si cu Mihai Popovici.

Am pertractat" in trei, ceasuri intregi. M-au luat cu pro primo", cu pro secundo" si cu illo tempore", si am pisat apa in piu5. Mai thrziu vor vedea... Nu voiau s5 rup5 toate puntile cu noi, pentru cazul in care am mai sta la Guvern si apoi intelegerea noastrà cu taranistii, despre care aflasera si ei, ii impresionase adânc. Dar am ghicit, c5ci nu mi-au spus-o, c5 pertractau" si cu liberalii si ea' sperau mult din aceste pertracthri... in fine n-am ajuns la nirnic cu ei. S5 mai spun ea cu liberalii nici n-am luat contact? $i cu aceste scurte 15muriri sa ne inapoiem la Mesaj. Desavagindu-mi sarcina luath, am remis lui Averescu anteproiectul zisului Mesaj in dimineata zilei de miercuri 23 noiembrie. Averescu si Take Ionescu acesta numai in ce privea paragraful politicii externe au facut cfiteva corecturi, dup5 care o redactie definitivg a fost data la copiat si a doua

zi, joi, Averescu s-a dus la Rege, cu exemplarul caligrafiat, pentru semnatura. Dup5 citire, Regele a rugat pe Averescu sà-i lase documenOil, s5-1 mai reciteascA... Vineri dimineata a restituit Mesajul primului ministru cu mai multe corecturi, intre altele suprimarea legilor electorale, si cu primul paragraf astfel modificat incat orice aluzie la incre-

derea sa in Guvern disparuse si reiesea dimpotriva a Parlamentul nu putea lucra in absenta opozitiei, desi Averescu il prevenise despre reintoarcerea theanistilor in Camera, in acel moment deja hothrfitA.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1919-1922

271

Situatia se ar5ta deodat5 extrem de agravat5, i intentia Regelui de a crea criza ministerial5 in ajunul deschiderii Camerelor, aparea v5dit5. Convocat impreun5 cu Take Ionescu la Averescu, am examinat in trei textul Regelui i 1-am declarat toti trei inacceptabil. Dac5 Regele persista in a-1 mentine nu era decat o singura concluzie: demisia. Averescu avand zi de lucru cu Vod5, s5mb5ta, am fost de acord ca primul ministru s5 mai fac5 a doua zi o incercare, dup5 care vom hotäri definitiv atitudinea de luat. Take Ionescu s-a declarat pe deplin solidar cu noi, fdrd sd i-o cerem

S5mb5t5 26 noiembrie, la dejun la socru-meu Boamb5, mi s-a adus urm5torul r5va din partea lui Averescu, care fusese la orele 12 in audien i nu sapase de la Rege dec5t dup5 ora 1 1/2: 26 XI 21. Am avut o mare lupti. Nu mi-a dat Inca rezultatul definitiv, mi-1 va trimite dupii-amiezi. Am impresia cá va persista in ideea lui, de aceea te rog spune-mi la ce numär te pot gási cu telefonul dupd-amiazii, probabil mai pe searà. Eu cred cá in orice caz este bine sa previi pe amicul din seara trecutal pentru cazul cä paragraful in chestiune ar fi suprimat. Av."

intelegeam §i nu prea intelegeam... A la Averescu! In ce persista Regele? In suprimarea paragrafului cu legile electorale? In mentinerea formulei sale din fruntea Mesajului? Ca sa ma lamuresc, rn-am dus imediat dup5 dejun la Preqedintie §i acolo am gasit pe Take Ionescu, tot atat de nerábator ca i mine. Am aflat c5 Regele fam5sese intransigent pe chestiunea legii electorale voia evident s5 rezerve viitorului Guvern liberal comoditatile regimului electoral in vigoare dar c5 pe chestiunea preambulului" sfarOse prin a primi o formula tranzactionala, pe care trebuia sa o redactAm noi. Averescu adauga cà situatia nu-i párea atat de incordatà, c5 Regele se infati§ase mai mult 7.5p5cit §i buim5cit, decat hot6r5t la un act de autoritate §i de räspundere... A§a era intotdeauna c5nd executa un ordin de-al lui Br5tianu: ezita, incerca s'a se revolte, dar indata ce simtea pulpa celui care-1 incàlecase, pricepea i se supunea... Hrerea mea a fost s5-1 trantim imediat demisia; Averescu ins5 n-a voit sa aud5 de a§a ceva iar Take Ionescu n-a 1 E vorba de doctorul Lupu, pc care ii adusesem lui Averescu, dupd dorinta i a unuia i a altuia.

www.dacoromanica.ro

272

CONSTANTIN ARGETOIANU

spus nimic... In fine, am redactat irnpreung textul tranzactional", qi Averescu rn-a rugat s5 ma duc eu cu el la Rege, sâ i-1 bag pe g5t. Am refuzat net si am adáugat c5 Take Ionescu era mai indicat, caci fat5 de dansul care nu Ikea parte din partidul nostru, Regele se va ar5ta mai confient §i mai deschis. Take Ionescu, spre mirarea mea cáci sarcina nu era pläcuta a primit numaideck Eram Inca departe in acel moment s5 banuiesc c5 lucra impotriva noastr5... i pentru el! Am limas cu Averescu, care dup5 Cava timp a chemat pe Miwl la telefon sa-i spun5 nu mai tiu ce. Am aflat astfel ea, pe cand il credeam la Rege, Take discuta cu Miw textul Mesajului! $i tot nu mi s-au deschis ochii! Ce-o fi pus in acea zi Take la cale cu Misu nu qtiu dar s-a inapoiat de la Palat cu urmatorul text propus de noi, aprobat: Domni for Senatoni, Dontni lor Deputafi, Cu o deosebitO multumire ma gAsesc in mijlocul reprezentantilor natiunii. Timpurile sunt insi atAt de grele 'Inc& tara are nevoie de concursul oamenilor de seamd din toate partidele si de aceea ar fi de dorit ca Parlamentul si-i poati avea reuniti intr-o actiune patrioticA".

Textul fusese redactat de Take Ionescu, c5ci Averescu din obicei, i eu din indiferent5, il 15sasem sä scrie... Numai mai tarziu mi-am dat seama c5 acesta continea in cuprinsul sat", in ovo planul Guvernului Take lonescu! Amabilitate fat5 de Parlament (in opozitie cu ignorarea Guvernului2), concursul" oamenilor de seam5 din toate partidele intruniti intr-o actiune patrioticd, in Parlament, in Parlamentul existent, prin urmare nu dizolvare... Ca i mine, Averescu n'a vu que du feu" i a fost incantat ca evitase criza, i infransese astfel pe Br5tianu (a§a credea el!). in ce privea chestiunea electoralà, Regele (adic5 Miqu, adicA Brätianu) impusese urmAtoarea formula: Reforma electoralà, ale carei baze au fost inscrise in Constitutie in 1917" (o politete pentru liberali) 4i pentru care Guvernul meu v-a prezentat deja in sesiunea trecut5 proiectul necesar de lege, va trebui sa fie des5v5r0t5 pe temeiul principiului admis al 1 Ministrul Casei Regale si omul BrAtienilor. 2 Cu exceptia unui alineat cu privire la ordinea internd. restabilita multumitO masurilor ce au fost luate la timp de Guvernul meu" dar aceastà politete era numai la

adresa mea, si in planul de Sus" trebuia sa fiu si eu ademenit sli intru intr-un Guvern Take Ionescu, caruia urma sA-i aduc majoritatile parlamentare...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

273

sufragiului universal direct, secret si obligatoriu, cu reprezentarea proportional5 a minorit5tilor". 0 vag5 enuntare de principii, nici un termen, nici o dorint5 de repede realizare nici un cuvánt despre alegerile comunale! Ne calcasem

cuvântul fm5 de t5r5nisti! Dar sub pretext c5 ne admisese reforrna electora1 5 (!)", Regele (adic5 Misu, adic5 13r5tianu) ne talase toate paragrafele Departamentelor cu enuntarea proiectelor de legi preg5tite de ele! Un Mesaj de inmormfintare, pentru cine era obisnuit cu asemenea proze si stia sä citeascal Averescu era ins5 incfintat! inregistrase o victorie asupra lui Brátianu; efernerà victorie pe care naivul general o credea decisivà! Liberalii convocaser5 intr-adevar pentru ziva de duminic5 27 noimebrie, Congre-

sul partidului lor. Au adus la acest conges o lume imensk cheltuind milioane, si mai ales prevenind pe partizani c5 a doua zi urmau s5 fie chemMi la putere. A doua zi insk Averescu a deschis Camerele, toate au r5rnas la locul lor, si liberalii adusi din provincie ca s5 asiste la insc5unarea lui Brätianu s-au inapoiat acas5, plini de melancolie... La lumina celor ce s-au intdmplat apoi, pare c5 factorul determinant al aminkii crizei a fost Take Ionescu, care, lipsit de curaj cum era, se vede c5 a dat inapoi in ultirnul moment, marul nepárându-i 'Inca destul de copt. Soarta Guvernului era ins5 pecetluita. Averescu judecand gresit situMia si crezfind c5 Regele a dat inapoi si c5 nu indrazneste s5 se ating5 de el, a pus toate picioarele in strachini si a precipitat criza chiar in primele zile care au urmat deschiderii Parlamentului. Indata ce Take Ionescu s-a inapoiat cu Mesajul de la Palat, Averescu rn-a expediat la Lupu si la Mihalache s5 le explic ce se intamplase si s5 le propun s5 iscalim un protocol in care s5 consemnam angajamentele pe care nu le putusem introduce in Mesaj din cauza opunerii Regelui. Mihalache si Lupu au fost adanc impresionMi de atitudinea Regelui si si-au dat seama ca nu va fi usor s5 ajungem la cele trei strigári pentru revizuirea Constitutiei. A fost impresionat mai ales Mihalache, c5ci Lupu s-a usurat cu o injuratura si om al momentului, nu-i ardea deck de un lucru: sa se intoarc5 in Camera. Toate cele convenite intre noi au ramas astfel in picioare si am redactat un protocol pe care generalul Averescu si doctorul Lupu (imputernicit de Mihalache) 1-au semnat luni dimineata, inainte de deschiderea Camerelor. Si fiindc5 Madgearu urla in comitetele partidului si ca sä inregistreze si partidul o satisfactie, Mihalache m-a rugat s5 spun cateva cuvinte de p5rere de eau pentru

www.dacoromanica.ro

274

CONSTANTIN ARGETOIANU

cele intamplate, in prima edirità a Camerei, qedinta in care reprezentantii Partidului Pränesc vor relua cu totii kc in incinth. La deschiderea Corpurilor Legiuitoare nu vor participa ins5, c5ci nu iertaseth Inca pe Vodà pentru debarcarea cam brusc5 a Guvernului Federatiei", in martie 1920. in aparenth, situatia Ministerului Averescu p5rea consolidata. Evitase cu abilitate cursa pe care i-o intinseser5 puterile oculte cu prilejul Mesajului, deschisese Parlamentul, obtinuse reintrarea Partidului Taranesc in Camera, si nadajduia s5 ajung5 si la o imp5care cu ardelenii care nu se intelesesera Inca definitiv cu liberalii si se ar5tau din nou mai apropiati de noi, de cand ne invoisem cu thranistii: Avusesem in preajma deschiderii Parlamentului mai multe conversatii cu Sever Dan, cu Ghit5 Pop, cu popa Man, cu Coltor si toti mi se athtasera foarte dispusi sà-si reia locul in Camera: sufereau toti de lipsa diurnei, pe care le-o suprimasem din ziva retragerii lor. C5utau o platforma si un pretext onorabil ca s5 revin5 asupra hotathrii lor din iulie... In aparenta Guvernul parea consolidat in realitate ins5 era condamnat. Era condamnat fiindcd opinia publicd nu-I mai sustinea. Era condamnat fiindc5 in sdnul majoritatilor patrunsesera discordia si rebeliunea. Era condamnat in fine, fiindc5 liberalii obtinuser5 de la Rege fag5duiala unei schimbari de regim si incheiasera intelegeri chiar in sanul Guvernului pentru torpilarea lui. Triumful si optimismul lui Averescu nu au durat de fapt cleat o dimine*, c5ci deja in dup5-amiaza zilei de 28 noiembrie au aparut primele simptome premonitoare ale agoniei. in acea dup5-amiaza fusese convocath o consfatuire a majoritatilor Camerei si Senatului. Ca s5 ne sp5I5m rufele intre noi, si s5 evitam mice publicitate, consfatuirea nu a avut loc, cum era obiceiul, nici la Camera, nici la Senat ci la Ministerul Muncii. Inainte de sedinth, 22 de deputati din cei mai cu vaz5 si cu influenthl, au inaintat lui Averescu un Memoriu in care, in termeni respectuosi dar hotarati se Ikea o asprà critica regimului din punctul de vedere al activithtii Guvernului, al activitatii Parlamentului si al actiunii politice desfasurate de Partidul Poporului. Memorandistii se deI Semnatarii acestui memoriu erau domniile lor domnii Ilie CAlciurescu, M. Berlescu, C. Jornescu, Chr. Musceleanu, Davila, C. Buc§an, H. Stitt', M. VlAdescu, Anibal Teodorescu, D. R. loanitescu, Iancu Angelescu, Avram Imbroane, Petre Dragomirescu, George Berea, Oct. Prie, TilicA Ioanid, Eugen Goga, Muzicescu, Uru, Stan Ghitescu, Milffi4 Dumitrescu i Bobq.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

275

clarau devotati generalului dar ii cereau cu staruint5 s5 tin5 seama de existenta Parlamentului niciodat5 consultat in preajma marilor hot:Arad, pi-I

rugau sd intindd mina tuturor grupdrilor democratice, sd facd

apel la oainenii competenfi de oriunde i sd intreprindd azi ce nu s-a fdcut de la inceput". Luat din scurt, Averescu a räspuns in cuvantarea pe care a tinut-o la consfatuire printr-un apel la unire i la incredere, in el i in Guvern, iar a doua zi a trimis semnatarilor Memoriului o notita, pe numere: I/ Este necesar5 o mai mare solidarizare intre majoritate i Guvern. 2/ Am intrebat deja dac5 cred c5 un alt Guvern ar raspunde mai bine sentimentului general al majorit5tii. Repet aceastà intrebare. 3/ Dacä actualul Guvern faspunde sentimentului majorit5tii, el are dreptul s5 cearà s5 fie sprijinit de majoritate in vederile lui. 4/ Acei care au alte vederi s5 o spun5 pe fatä. S5 ne num5r5m. S5 vedem pe ce putem conta cu sigurant5 §i de va fi cazul se va aviza ce trebuie f5cut, c5ci tam are nevoie s5 fie guvernat5, qi gra' o majoritate compact5, disciplinat5 la datoria ei, nu se poate guverna... Urmau 'Inca 5 puncte de important5 secundar5 privitoare la bucataria parlamentar51... Semnatarii Memoriului s-au declarat natural nemultumiti, §i odata cu ei intregile majorit5ti c5ci chiar i deputatii i senatorii care nu semnaser5 Memoriul ca s5 nu se compromit5, aprobau continutul lui, afarà bineinteles de cele caleva javre care se gudurau in anticamera generalului... Take Ionescu, prezent la consf5tuire i in curent a doua zi §i cu Memoriul i cu r5spunsul lui Averescu, a priceput c5 majoritätile erau satule de despotismul neinteligent al Sefului i c5 erau dispuse sá sustina si alt Guvern constituit pe baze democratice si in afard de liberali.

De§i lucrurile nu erau tocmai aa, ap le-a priceput Take, strain cum era de &duffle intime ale majoritarilor, i a luat curaj. Mi s-a spus mai tarziu c5 1-ar fi impresionat i tkerea mea la consf5tuire, put-15nd aceast5 tkere in realitate datorit5 plictiselii, in seama unor planuri de eliberare ce nu existau. In tot cazul atmosfera care a domnit la consfatuirea majorit5ti1or a dat lui Take Ionescu indr5zneala sa fac5 marti s5 dea drumul zàceea ce nu indraznise s5 fac5 sâmb5ta precedenta 1 Originalul acestei notite scrise de mAna lui Averescu, ca i Memoriul parlamentarilor se aflA in arhiva mea.

www.dacoromanica.ro

276

CONSTANTIN ARGETOIANU

gazului. S-o mai fi gandit el ce s-o fi gandit peste noapte qi de diminea(5, in ziva de 29 noiembrie a prevenit mecherii de la Palat cä era gata. Mornentul era cu atat mai prielnic, cu cat Averescu plecase luni seara la Severin i nu trebuia s5 se inapoieze in Bucure§ti deck joi dimineata. Ca lea era liber5... Si filmul celei mai tragice pr5buiri a inceput sà se desfa§oare. Tragic5, fiindc5 odat5 cu un regim in care natia 4i pusese toate n5dejdi1e s-a n5ruit definitiv i reputatia §i vaza singurului om ce ar fi putut s'a realizeze ceva in aceast5 nenorocità tar5, dac-ar fi fost mai putin increzut, mai putin inc5p5tanat, mai accesibil la sfaturile bune i dezinteresate 0 mai putin las. Pusese Dumnezeu ins5 sabia in mana neputinciosului, i neputinciosul s-a pr5v5lit la rolul de simplu accesoriu politic, rol in care a fost chemat sä apar5 in abilele inscerfari ale altui increzut dar de o calitate mai superioarà in inscen5rile lui Ionel Br5tianu. Simteam din toate p5rti1e adierile uneltirilor oculte §i ca s5 m5 15muresc c5ci eu unul nu rn5 ag54am de putere rn-am dus miercuri dimineatà la Cotroceni la orele 12. Era ora de lucru a lui Averescu, §i

curn acesta era la Severin, am socotit c5 Regele nia va putea primi. Acolo, spre marea mea surprindere am g5sit pe Take Ionescu, care nu

avea ord de lucru in acea zi. M-a rugat s5-I las pe el s5 ia ora lui Averescu, c5ci avea o chestiune foarte important5 cu Vod5. I-am cedat pasul bineinteles era mai b5tran i mai vechi ministru ca mine ramanand s5 ma 15muresc cu Regele a doua zi. Take a adaugat c5 ar vrea sà-mi vorbeasc5 serios despre situatia politic5 care ii p5rea grav5, i am luat intalnire in acest scop pentru dup5-amiaza aceleiai zile la Ministerul de Externe. Pe cand stam de vorb5 cu Take a iqit generalul R4canu de la Rege. Am coborat scara cu dansul i am plecat impreun5. Pe drum, R4canu rn-a pus in curent cu cele intamplate in audienta lui, ap incat n-am mai avut nevoie de nici o 15murire cu Regele. Cu rnilitarii pe care ii considera ierarhic subordonati §i mai ales intre

patru ochi , Regele iqea din timiditatea lui ca broasca testoas5 dintre capace i devenea chiar violent. Lui R4canu i-a spus r5spicat cá era s5tul de Averescu, c5 Guvernul trebuia schimbat, c5 spera s5 nu fie silit sä dizolve Parlamentul. A f5cut apoi o iqire violent5 impotriva declaratiei facute de Averescu la consfatuirea majorit5tilor, declaratie prin care generalul afirmase cd nu va pleca de la Guvern cat timp va avea o

majoritate in Parlament pe care sd se sprtjine, chiar dacd i s-ar cere demisia. Coroana trebuie s5 se supun5 Natiunii, adangase Averescu, www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

277

si Natiunea este reprezentati prin alesii s5i". Dat5 find situatia politick aceast5 afirmatie menit5 sA galvanizeze majoritStile, nu obtinuse succesul dorit. Afarâ de cei 22 de semnatari ai Mernoriului despre care am vorbit si care au aplaudat si au strigat bravo" din fasputeri, restul deputatilor si senatorilor speriati la ideea unei rSzvfatiri impotriva Coroanei, aplaudaser5 nutnai pe jurnätate. Probabil c5 declaratiile lui Averescu fuseser5 aduse la cunostinta Regelui amplificate si mai d5rze si mai nesocotite deca erau. Faptul este cä fat5 de R5scanu, Regele le lua drept pretext pentru crearea crizei...

Ne-am curStat..." a fost concluzia ministrului de fazboi... Ne-am liberat"... a fost ecoul cuvintelor lui Rascanu in sufletul meu! Dup5 mass, a venit Puiu Cr5iniceanu sS ma intrebe dacS trebuia s5 dea drumul cuvantarii tinute de Averescu la consfatuirea majorit5tilor, caci sosise corectura de la Severin si ziarele asteptau. L-am rugat sa telefoneze generalului, sa-I pun5 in curent cu reactia de Sus i s5-i cearà instructiuni. Am aflat prin publicarea crivant5rii c5 Averescu persista in intentiile sale de lupta cu Coroana, si cunoscandu-mi omul nu mai pricepeam nimic. Voia oare s5 cada pe baricadd, sau spera s5 intimideze pano5 in cele din urm5 pe Rege? Si cum era sa-1 mai intimideze când se tardse inaintea lui ca sä fie adus la putere? M-arn dus la Externe nedumerit si scdrbit. Take ma astepta plimb5ndu-se prin cabinetul s5u, enervat si mai galben ca de obicei. De c5te

ori da maim cu Necuratul, ticurile lui se exasperau: ii tremura mai repede coltul gurii, si da intr-una cu degetele la mustat5... V5z5ndu-I, mi-am adus arninte de sedinta de la Iasi, de la Misu Cantacuzino (poti sà-mi tragi palme, poti s5 ma scuipi, etc.") si am ghicit farà greutate CS era sa vin5 iar cu una lat5... Cum am intrat, Take rn-a intarnpinat cu cuvintele: Draga Argetoianu, nu mai merge. Nu mai merge cu Averescu. A pus picioarele in toate strachinile. Regele nu-1 mai vrea..."

Stiu..." am replicat eu, f5c5nd aluzie la cele ce-mi spusese R5scanu.

Regele nu mai vrea pe Averescu. MS vrea pe mine. Te vrea si pe d-ta cAci te apreciaza mult... Vrea s5 formez eu un nou Guvern si-ti propun s5-I facem impreunk D-ta rämdi la Interne bineinteles, si mergem mai departe cu Camerele actuale..." Domnule Take Ionescu, eu spun porcdrii, dar nu fac porcdriir Si rn-am sculat ca s5 pun capSt convorbirii, cel putin inuti15...

www.dacoromanica.ro

278

CONSTANTIN ARGETOIANU

Take m-a apucat de un nasture si rn-a pironit pe loc ca s5-mi explice c5 era singura solutie pentru a impiedica chemarea lui Brätianu la putere, cg sc5pam cel putin Parlamentul, c5 puteam forma un Guvern durabil care s5 tin5 doi ani, c5 dansul putea conta pe tot sprijinul economic al Angliei si al Frantei si ate si mai câte. M-am degajat si i-am spus r5spicat: Nu intelegi nene Take, cd nu fac porcdrii, i gata. Dac5 vrei numaideat s5 impiedici pe Br5tianu si s5 salvezi Camerele actuale, intelege-te cu Averescu: soseste maine dimineat5. Si dac5 v5 intelegeti, n-am nimic de zis dar pe mine s5 nu contezi, c5ci eu imi dau seama c5 nu vei sc5pa nimic si c5 Brätianu e st5pan pe situatie. Ti-am spus ca porc5rii nu fac mai adaug c5 nu ma fac nici de rns! Sunt obosit, sunt satul de plictiseli si incintat si ma duc acasà!..." Vazand c5 nu era nimic de f5cut ca sä trag5 chiulul lui Averescu si s5-i fure majorit5ti1e prin mine, Take s-a hot5rat s5 trateze direct cu generalul si a avut o intrevedere destul de lung5 cu el, a doua zi 1 decembrie, la amiezi. Si astfel s-a deschis criza pe fatA... Averescu, natural, n-a vrut sa audà de propunerile si de combinatiile lui Take lonescu, si fostii prieteni s-au desp5rtit en froid". Din acea zi Take a incetat sa mai vin5 la Consiliile de Ministri si la Camera, dar nu si-a dat demisia: nu primise tignalul de Sus! Convorbirea mea cu dânsul din ajun, la Externe, a fost ultima mea intAlnire cu el... Nu 1-am mai z5rit decal de departe, pe banca ministeriala, in ziva de 17 ianuarie, cand I-am trântit de la Guvern! S5racul Take! S-a luptat cu atatia si 1-a rapus o stridie! Dup5 ce rn-a pus la curent despre cele vorbite cu Take Ionescu, generalul s-a dus la Palat sa se impace cu Regele. Regele 1-a primit la ora 5 si I-a tinut 0115 la ora 7. Inapoiat la Presedintie, tata Averescu mi-a spus, incintat, c5 se aranjase" totul. Explicase el Regelui ce intelesese prin cuvintele sale la intrunirea majoritatilor, c5 nu putea fi vorba de lupt5 cu Coroana, dar c5 totusi Parlamentul... etc. etc. Se contrazicea din fraza in fraz5... in fine a conchis c5 se linistiser5 din nou lucrurile (o credea el!), ca a doua zi va face declaratii la Camera, ca sa lamureasca situatia asa se intelesese cu Regele si m-a rugat sa redactez o motiune de incredere in sensul celor spuse de el in consfdtuirea majoritdtilor, motiune in care sa nu jignim Coroana (!!) dar in care s5 lovim in liberali si in uneltirile lor... Am redactat imediat un text; Averescu 1-a corectat in dou5 locuri (ultima fraza e a lui) si a iesit urmätoarea peltea:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

279

Camera, ascultând declaratiile domnului prim-ministni cu privire la uneltirile subversive ale unui partid compromis respectuoasi de drepturile fi prerogativele fiecdrui factor constitufional adAnc convinsa de lealismul ne§tirbit al d-lui general Averescu, se declarà solidara cu d-sa, care, in lupta ce duce impotriva incercgrilor violente ale Partidului Liberal de a mai falsifica viata noastri constitutionalk se dirduzqte pe principiul: increderea Coroanei

prin increderea pre.

II y en avait pou tous les goilts". Fara s5 imparta§esc optimismul lui Averescu, 1-am pärasit intrebandu-m5 dac5 totu4i nu izbutise cumva sa intimideze pe Rege, prin darzenia atitudinii sale. Ce deziluzie a doua

zi! A doua zi, printre parlamentari fierberea era mare. Se raspandise §tirea c5 Averescu va veni s5 declare in qedint5 razboi Regelui i lui Bratianu. In randurile majoritatii nemultiimirea, maraiala, lancezirea, facusera loc unui avant razboinic i noua atitudine a generalului galvanizase spiritele. Oamenii de casa ai primului ministru qopteau pe culoarele Camerei Ca Patronul pusese pe Rege cu botul pe labe. Prin colturile gazetarilor se vorbea de rezistenta armata, de loviturá de Stat, de revo-

lutie... Cu proiectul de motiune in buzunar, eu unul viam bine Ca nu era vorba de nimic de felul acesta, §i-mi inchipuisem c5 mai mult cuvantarea generalului va servi de baza unei retrageri onorabile, caci, repet, nu impart5§eam optimismul lui Averescu i eram convins ca pan5 in cele din urm5 tot Bratianu va birui. Nu ma a§teptam la o declaratie de razboi qi eram convins c5 primul ministru va mai pune apa in vinul tras cu cateva zile inainte in fata majoritatilor sale dar nici prin gand nu mi-a trecut ca voi asista la tristul spectacol ce mi-a fost dat sa vad! Primit cu aclamatii nesfar§ite de intreaga Camera, Averescu a luat cuvantul qi in stupoarea general5 a facut cele mai slugarnice declaratii de credinta §i de supunere fat5 de Coroana. Cum a putut un om &à se injoseasca atat pentru cateva zile de putere? Cum nu i-a crapat obrazul de ru§ine? Cum i-a venit s5 se tarasca in fata celor care-1 ingenunchiasera §i cum nu s-a scarbit el singur de atata platitudine? Camera era consternata... Cel din urm5 deputat a priceput ca avea in fata sa un cadavru. Fetele oamenilor erau dureroase; pan5 §i cele care nu aveau obiceiul sa ro§easca au simtit umilinta celei mai ruqinoase retract5ri, din cate au fost impuse vreodata la noi, unui barbat politic. Pana §i Puiu

Cfainiceanu §i-a dat seama ea' era sfarqitul, §i un sfapit dezastruos. Numai Averescu era senin, i vorbea, qi vorbea qi nimic nu-1 tulbura... Am fugit de la Camera, ca s5 nu flu obligat s5 dau de el dupa sfar§itul

www.dacoromanica.ro

280

CONSTANTIN ARGETOIANU

qedintei, rar5 &à ma mai sinchisesc de soarta §i de textul motiunii. Nici n-am intrebat pSna seara dac5 s-a votat §i cum s-a votat! Pricepusem in fine impacarea" dintre Rege §i general, pricepusem

in fine ragazul ce se mai dedese osanditului! Dup5 declaratiile de la ConsfStuire, o plecare a lui Averescu ar fi insemnat solidarizarea intregii opozitii in jurul sail §i impotriva Coroanei sprijinita numai de Partidul Liberal, odios tuturor. Ar fi insemnat reinviorarea unei popularitSti pe care doi ani de guvernare §i de prostii o sleiser5 ar fi insemnat poate parià §i lupte sfingeroase in stradà. Trebuia numaideck generalul terfelit, bagat cu nasul in propriile sale dejectii, §i definitiv curStat... Cu o abilitate care-§i tr5deaz5 autorul, Regele a fost pus sa mai acorde cAteva zile de guvernare lui Averescu, cu conditia umilitelor declaratii pe care le-a fitcut... Ca sä nu urlu §i sa nu-I impiedic s5 fac5 porcaria, ma in§elase dup5 inapoierea sa de la Palat, ma asigurase c5 va vorbi in spiritul celor spuse la consthtuirea majoritätilor §i ma pusese s5-i redactez o motiune in doi peri, ca sei nu figninz C'oroana! De unde motiunea trebuia sä indulceasc5 efectul cuvantarii, a coborSt cuvantarea dincolo de motiune cu o sut5 de trepte! Zilele care au urmat au fost zile triste pentru noi toti, cei inhamati la carul Guvernului, devenit caruta de gunoi... Take Ionescu a ramas in greva §i a continuat s5 unelteasc5 pentru realizarea planurilor sale. In fond a fost §i el o victima, o victim5 a lui BrStianu. Planul &au initial, acela de a se mentine ca ministru permanent de externe, in afarà de partide, era mai bun §i poate cS ar fi reu§it, dar Take n-a operat niciodata in politica sa pe linii bine lainurite: in lunga sa carier5 a fost totdeauna numai un profi tor de ocazii. Singura lui teamS era sá nu-i scape una, qi pe cfind urm5rea un iepure s5rea dup5 altul, dac5-i ie§ea in cale. Bratianu voia o restabilire complecta a autoritatii sale dictatoriale, dar in urmarirea acestui scop iqi da seama de greutatile ce trebuiau invinse, i§i da seama de impopularitatea sa §i a partidului s5u, i§i da seama de violenta opozitiei partidelor nou intrate in arena politic5 cu puteri proaspete. Pe acestea insa nu le putea dobori prin uzur5, cum facuse cu Ave-

rescu; experienta unei guvernari demagogice ar fi putut costa prea scump. Ii trebuia un scurt Guvern de tranzitie qi incapabil s'a fac5 fat5 situatiei, ca s5 dovedeasca opiniei publice ca, odata Averescu cazut, dup5 falimentul Federatiei Democratice", nu mai era alth formula de Guvern decat cea bratienista §i liberals. Regele pe de alt5 parte se zba-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

281

tea cat putea si nu prea putea impotriva unui Guvern liberal ca s5 dovedeascâ la randul lui ea' nu era oniul lui Brdtianu, calificare care-1 innebunea, desi oglindea adevArul. S-au aruncat amandoi asupra lui Take Ionescu, cu atat mai mult cu cat nu-1 puteau suferi nici unul nici altul si c5 erau incantati s5-1 curete si pe dansul, acoperindu-1 cu flori. Neacordandu-i dizolvarea erau siguri s5-1 curete repede si sa nu intarzie astfel prea mult reinsc5unarea lui Br5tianu, pe care Regele stia prea bine c5 nu putea s5 o evite, ()rick de neplacut ii era sä treac5 drept ceea ce numai dansul credea c5 nu e... Primind s5 fac5 jocul lui Br5tianu, Take Ionescu s-a sinucis politiceste, si chiar daca n-ar fi murit de tifos la Roma in prim5vara anului 1922, e putin probabil c5 ar mai fi putut juca un rol important. Ar fi trecut si el in magazinul de accesorii al lui Brätianu, utilizabil ca si Averescu pentru scurte interimate. Take urrnkise ins5 o viat5 intreag5 rangul si titlul de prim-ministru, care pe vremea lui mai insemna ceva in ierarhia noastr5. Permanenta la Afacerile Straine putea sä fie sau s5 nu fie o realitate: Presedintia Consiliului i se oferea in fine ca ceva concret, tangibil si imediat, si omul s-a hotkát, impins de toti ai lui, impins

de vanitatea nevesti-si, impins de n5dejdea venalifatii majorit5tilor noastre pe care Grigoras Filipescu i le oferea pe tav5 impins de mina necunoscuta care deapan5 firul vietii fieckuia si care ii pusese cruce... Take stia c5 fagazul dat lui Averescu era scurt, si s-a pus s5-si preg5teasc5 serios Ministerul. Inainte de toate ii trebuiau 2-3 ministri de

vaz5, cki nu mai r5m5seser5 in jurul lui dec.& ciurucurile Partidului Conservator, si numai cu ei, rua majorifati sigure in Parlament si fail partid in tar5, ii era greu s5 infrunte opinia publica. Cel dintai la care s-a gandit (dup5 ce intampinase refuzul meu) a fost Titulescu, care a sosit din str5inätate la 1 decembrie, tocmai in ziva in care, prin ruptura dintre Take si Averescu, s-a declarat criza. Oamenii lui Take, cu Nae C5pitineanu in frunte 1-au luat in primire de la gar5, dar cu ingratitudinea lui de fecior de popat, Titulescu a intors spatele fostului protector si a refuzat orice concurs unui eventual Guvern Take Ionescu. Ca un p5ianjen lacom s-a pus sä-si toarc5 firele propriei sale panze si e probabil ca in audienta pe care a avut-o la Rege dupä inapoierea sa a pus primele jaloane ale carierei sale de european. Dupà refuzul lui Titulescu, Take s-a adresat pe rand lui Garoflid, lui Coand5 si lucru de necrezut pana si generalului R5scanu, desi I Tatál lui Titulescu premier du nom", magistrat distins, era fiul preotului Protopopescu, de la Titulevi in Olt ajuns protopop inainte de a muri.

www.dacoromanica.ro

282

CONSTANTIN ARGETOIANU

cunotea bine stransele leg5turi dintre ministrul de razboi qi Averescu. Toti au refuzat s5 stea de vorb5 macar cu tentatorul... in cele zece zile de eagaz acordate lui Averescu, Take gi oamenii lui au alergat de dimineata pan5 seara dup5 miniqtrii cu vazà, eautandu-i in sanul majoritätilor averescane qi printre personalit5tile neinscrise in partide. Formula Take Ionescu inspira ins5 ap de putin5 incredere, Inca solicitantii au refuzat pe toatã linia cele mai ademenitoare propuneri. in fine, in ziva de duminic5 11 decembrie, Take Ionescu, conformandu-se probabil instructiunilor primite, qi-a trimis demisia lui Averescu prin M411 Antonescu. Ministrul justitiei a inmanat primului ministru, odat5 cu demisia lui Take qi pe a sa. In ajun, sarnbafa dimineata, Averescu fusese in audient5 la Rege §i fusese primit cu cordialitate (!!). Regele nu-i spusese nimic despre intentiile lui Take i Averescu a iqit de la Pa lat convins c5 va mai dura" (!) i eä trebuia s5 se impace cu Take. I 1-a adus Titulescu sambata seara. Take a eautat &à convingã pentru o ultim5 oath pe general c5 soarta sa era pecetluità i Ca singura posibilitate de a salva Parlamentul Partidului Poporului era un Guvern Take Ionescu cu concursul majoritatilor obtinut prin binecuvantarea lui, a lui Averescu. Averescu la randul lui a eautat sa conving5 pe Take c5 increderea Regelui nu-i lipsea dar ea defectiunea" sa putea desigur s5 deschid5 o criz5. Cei doi interlocutori n-au putut s5 se conving5 unul pe altul §i convorbirea s-a sfarit prin reprowri amare qi taioase pe care Averescu le-a facut lui Take. Titulescu, martor mut la aceasta penibil5 scena, mi-a povestit mai tarziu ea i-a roqit obrazul de niinea lui Take Ionescu tratat cu cel mai profund dispret de fostul säu prieten §i tovar4 politic timp de mai bine de doug decenii. Ruptura intre cei doi oameni a fost definitiv5 qi demisia de a doua zi n-a fost decal o consecinta natural5 a intalnirii din ajun. E probabil c5 Titulescu n-ar fi adus pe Take la Averescu dac5 ar fi crezut c5 cei doi oameni se pot impäca; pentru planurile sale trebuia ca Ministerul Averescu sa cad5 i Take s5 se curete intr-o scurta guventare. E probabil c5 pe drum spre Preqedintia Consiliului, Titulescu imp& ciuitorul a sfatuit cat a putut pe Take Ionescu sa" reziste... Dup5 primirea demisiilor lui Take Ionescu i Misu Antonescu, Averescu a convocat Consiliul de Mini Sri pentru ora 7 seara, chemand la qedint5 i pe generalul Coanda, preFdintele Senatului i pe Duiliu Zamfirescu, preFdintele Camerei. Dar pada' s5 se intruneasc5 Consiliul, in dupg-amiaza zilei de duminic5 au mai avut loc cateva incidente.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

283

Mai int5i rn-am pomenit cu Grigore Filipescu trimis de Take Ionescu. Un Guvern Take lonescu, Vara dizolvarea Parlamentului, era privit cu mare scepticism 0115 si de Take lonescu. Singurul entuziast al cornbinatiei era Grigoras Filipescu, un mare fantezist in politica. Grigora§ nu putea suferi pe Averescu, caci nu uitase scena in care generalul il aruncase peste bord la Ia§i si-si inchipuia ea un Guvern Take Ionescu era primul pas calm reconstituirea Partidului Conservator. Poate ca rar5 dinsul Take nici n-ar fi indräznit sa formeze Ministerul sau, dar Filipescu ii garanta o majoritate in Parlament vorbise el cu multi chiar impotriva lui Averescu si a mea. Cu atfit mai sigur cu concursul meu. Vizita lui Filipescu a avut de scop sä ma ademeneasca, in ultimul moment, cu tot refuzul meu atat de categoric §i atat de plastic de a lucra in vederile lui Take, in ajunul crizei. Seful viitorului Guvern imi propunea acum conducerea intregii politici interne, dansul rezervandu-si numai pe cea extern5. Ca r5splat5 pentru majoritatile mele" mi se oferea Ministerul de Interne, trei portofolii si numirea tuturor prefectilor, afara de doi sau trei pentru takisti. Bineinteles c5 am refuzat net si de asta-data, si am cäutat sa lamuresc lui Filipescu greseala pe care o fa-

cea Take inhamandu-se la c5ruta lui Beatianu ca sä o ajute sä urce coasta. L-am docanit degeaba un ceas si jumatate, si a plecat convins ca ori cu mine ori fara mine, va asigura lui Take o puternic5 majoritate in Parlamentul nostru... Abia ma parasise Filipescu, a venit Mihai Popovici sa-mi propun5 o int5lnire cu Vaida la Sarateanu acas5. Demisia lui Take nu mai era un

secret pentru nimeni, si Popovici pretindea ea Vaida ar fi dispus sa faca ceva". Nu voia insa sa vad5 pe Averescu ci pe mine. Am aranjat intalnirea cu Vaida prin telefon, pentru ora 5. Dupa plecarea lui Popovici, mi-a telefonat Averescu rugandu-ma sa yin mai tfirziu pe la clan-

sul, caci avea intalnire cu Vaida, la ora 5, la Sarateanu! Se intimplase c5 Averescu ceruse sa vad5 pe Vaida, prin Sarateanu si &á acesta ii fixase intalnirea f5ra sa mai intrebe pe fratele Alexandru! Popovici, pus in curent, a am5nat pe Averescu la ora 6, si la ora 5 rn-am dus la Sarateanu, in strada Esculap. Dupa ce s-a invfirtit trei sferturi de ceas in jurul subiectului, dupa obiceiul &au, Vaida mi-a declarat ca s-ar putea combina ceva cu ei (nationalii ardeleni), dac5 Regele nu dizolva Camerele, cu conditia s5 nu lamina Averescu in fruntea Guvernului. Ei, ardelenii m-ar prirni pe mine... Maniu se crede inteles cu Bratianu, dar

www.dacoromanica.ro

284

CONSTANTIN ARGETOIANU

Bratianu Ii trage pe sfoara, si apoi, o colaborare cu liberalii nu era bine privitä in partid". Vaida se facea forte sa convinga pe Maniu pentru o colaborare cu Partidul Poporului in vederea Alegerilor Constitutionale care nu mai puteau fi intarziate. Numai Averescu si Goga nu trebuiau sa faca parte din noul Guvern... Am afatat lui Vaida cà mi-ar fi fost imposibil sa iau eu succesiunea lui Averescu o asemenea remaniere" a Guvernului putand fi confundata cu un act de tradare fata de generalul ostracizat. Am pus insa lui Vaida intrebarea daca o colaborare intre ardeleni si noi nu ar fi posibila sub conducerea altcuiva, si am irnpins in discutie numele generalului Coanda, afirmand cã o formula Coanda ar fi prirnita si de Averescu, rara indoialä. Coanda nu era o figura' politica care sà-1 poata umbri, era presedintele Senatului si ca atare indicat ca sa prezideze un Guvern intemeiat pe majoritatile existente. Vaida nu a respins candidatura lui Coanda, dar a repetat cà rn-ar prefera pe mine. M-a sfatuit sa vad si pe Maniu, care urma sä soseasca in acea seara din Ardeal, dar dupà ce va fi vorbit dansul cu el. Am convenit sà ne telefonam a doua zi. De intalnirea cu Maniu urma sa se ingrijeasca el si Popovici. Cu Averescu, care a venit dupà mine, Vaida a ramas butonat" multurnindu-se sa spuna ca in lipsa lui Maniu nu putea lua nici un angajament, caci scopul vizitei lui Averescu fusese sä puna la cale o intelegere cu ardelenii in vederea unei eventuale colaborari de ceasul al 12-lea. Seara in sedinta Consiliului de Ministri, Averescu aducand la cunostinta membrilor Guvernului demisiile lui Take Ionescu si lui Mist' Antonescu, s-a hotarat ca primul ministru sa cearâ a doua zi dirnineata Regelui complectarea Ministerului, si in cazul in care Regele ar refuza, sa propunä un Guvern Coanda. Coanda era incantat, dar de politete rn-a propus pe mine. La refuzul meu categoric, a primit Inca cu modestie si cu surasul pe buze candidatura ce i se oferea. Cand rn-a propus Coanda pe mine, Averescit a strambat din nas: era recompensa lealit5tii mele fata de dansul cu prilejul propunerilor pe care mi le facusera Take Ionescu si Vaida. Pe ale lui Vaida nu le cunostea, dar cunostea prea bine pe ale lui Take, si-lpusesem in curent i cu vizita pe care rni-o facuse cu cateva ceasuri inainte Grigore Filipescu... Lunea aveam zi de lucru cu Regele, ca ministru de interne. Lunea precedenta evitasem sa ma duc pretextand o indispozitie, in realitate fiindca-rni era rusine s dau ochi cu dansul dupa palinodiile lui Averescu. Situatia find mai limpezità in ziva de 12 decembrie, rn-am dus la

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

285

Palat la ora mea obisnuita, la arniaza. Am gasit acolo pe Averescu, inchis cu vocm de la ora 11. Terrninandu-se audienta generalului, rn-am intalnit cu dansul pe scari, asa incat n-a putut decal sa-mi spuna la repezeala ca Regele n-a primit sà complecteze Ministerul i i-a cerut demisia despre Coanda nu avusese prilej sa vorbeasca fiindca Regele nu-i ceruse sfat asupra constituirii viitorului Guvern si c avusese altele de rafuit cu Majestatea Sa. In realitate, Averescu n-avea nici o pofta sa treaca mana lui Coand5; se supusese hotararii unanime a Consiliului din ajun, fiindca nu putuse face altfel in prezenta lui Coanda dar in sufletul sau tot mai spera sa pastreze el puterea, bizuindu-se pe repulsia marturisita a Regelui de a dizolva Parlamentul.

Mie formula Coand5 imi era cu totul indiferenta; irni dam seama, rara nici o parere de rail de altminteri, ca se sfarsise cu noi si stiam cà Bratianu se urcase iar in sea si cu toate reticentele lui, docilul Ferdinand ii va indeplini toate dorintele: Stirbei i Misu aveau instructiuni precise SA nu-1 scape din mina. Ca si un Guvern Take lonescu, un Guvern Coanda nu putea fi decat un Guvern de tranzitie, un Guvern de cateva saptarnani canal sa-si pregateasca Seniorul de la Florica inscaunarea sa definitiva. 0 agonie suplimentara pentru partidul nostru si o a doua demitere" nu puteau constitui pentru mine nici o pracere. Dracii politici din mine nu amortisera insa complect, si ideea de a da o lovitura vechiului rneu prieten" Take pe de o parte, lui Bratianu pe de alta rn-a ispitit. Caci stiuse Bratianu ce facuse impingand pe Take inainte si dandu-mi-1 prada mie i majoritatilor noastre cu Coanda, sustinut de Averescu si de mine, prin urmare de Parlament, lupta de rasturnare trebuia inceputa de la capat. Oricat de stapan pe situatie se gasea Bratianu, oricat de dibaci era el si de nedibaci Coanda, operatia" ar mai fi cerut vrerne si mimed. Or liberalii erau zoriti si Bratianu se impaca greu cu munca. Perspectiva de a plictisi si pe Take si pe Bratianu si de a dovedi cä tot mai eram in stare sa fac ceva, rn-a scos din apatia in care ma aflam i rn-a determinat sa pun toate resorturile mele in miscare ca sa scot din mocirla un Minister Coanda, chiar si osandit dinainte la ridicol si la neputinta. Insufletit de asemenea onorabile sentimente am intrat la Rege. L-am gasit balbaind mai rail ca niciodatA; semn ca era enervat si silit de altii sa theft' ce nu vrea. Dupa ce mi-a iscalit cateva decrete, am luat taurul de coarne. Stiam câ nu putea suferi pe Take. Nici pe Averescu nu-1 iu-

www.dacoromanica.ro

286

CONSTANTIN ARGETOIANU

bea, dar antipatia sa fat5 de general era intemeiat5 pe neincredere si pe fric5, pe and sentimentele sale fata de Take Ionescu erau dictate de un profund dispret pentru omul rar5 nici o consistent5 mora15. Mai stiam

c5 nu vrea s5 aduc5 pe liberali ca sg nu treac5 drept omul lui Bratianu". Ca s5-1 pun la largul lui, am inceput prin a-i declara c5 Guyernul Averescu nu mai mergea". Inantat, rn-a intrerupt cu vehement5: Da, da, nu mai merge! Nu mai merge!" (De ce, nu stia nici el, stiau ins5 pentru el Stirbei si Misu). Se temuse sa nu pledez pentru mentinerea

lui Averescu, si räsufla usurat. Din acel moment conversatia, cam jenant5 la inceput, a devenit prieteneasea. I-am arátat marea greseal5 pe care ar face-o chemând pe Take Ionescu, pe care opinia public5 nu-1 vrea, si care la urma urmelor era tot atat de uzat ca si Averescu, c5ci f5cuse parte din Guvernul lui. Toata lumea judeca cu severitate actul de trádare pe care-1 comisese fata de Averescu si Regele cavaler si leal" nu putea incuraja asemenea sc5deri morale. De vreme ce Averescu se duce, sä cheme pe Bratianu, far5 de care se vede cá tara romaneasc5 nu putea trai... Cum am pronuntat numele lui BeAtianu, incoronatul Neputincios s-a

f5cut rosu ca un rac si a inceput sh strige: Nu chem pe Br5tianu, nu vreau pe liberali, ma intelegi?" Intelesesem de mult c5 piesa se juca pe etape si ca s5 ajung5 la Brátianu, Misu si Stirbei ii bagasera deocamdata pe Take pe g5t... Nu vreau pe Brätianu!" tipa Regele rnai departe si de astadat5: D5-mi o alt5 solutie, cleat Take Ionescu..." Aci voiam s5 ajung. Am scos pe Coand5 din cutie... L-am laudat, am insinuat c5 era omul Guvernelor de tranzitie cum fusese cazul in 1918

c5 se bucura de simpatia lumii intregi si de increderea

Camerelor, c5 Averescu i-ar ceda locul cu mai putina amaraciune deat lui Take Ionescu, si ate si mai c5te. Nu ignoram ea generalul Coanda era foarte iubit de Rege si c5 Majestatea Sa avea toat5 increderea in omul care sprijinise primii säi pasi in lume... Nando a stat putin pe g5nduri, si mi-a rn5rturisit numaidec5t c5 era o foarte bund idee, i mi-a multumit cu efuziune, strangandu-mi m5inile... La orele 12,55 am sosit acas5, si la orele 1,05 Coand5 a fost chemat

la Palat. Regele a vorbit cu d5nsul ateva minute despre criza si 1-a rugat sa r5m5n6 la dispozilia lui, cdci poate va avea nevoie de diinsul (Averescu nu-si trimisese 'Inca demisia). Generalul Coand5 a plecat radios de la Palat si a venit direct la mine. Nu indr5znesc s5 vorbesc liii Averescu, sä nu se supere..." Las6 domnule general, ca aranjez eu lucrurile cu Averescu, dar d-ta nu mai vorbi cu nimeni, sä nu stricam www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

287

treaba..." Si ne-am dat int5lnire la Presedintie unde fusese convocat Consiliul de Ministri. Consiliul de Ministri a aprobat demisia Guvernu-

luil, ministrii au injurat pe Rege si Averescu a hot5tit s5 intruneasc5 majorit5tile a doua zi dimineata la Senat dup5 ce va fi inmânat demisia Regelui, ca sà-si ia rnmas bun de la ele... Dup5 Consiliu am pus in curent pe Averescu cu cele vorbite cu Regele i-a facut si Coand5 raportul sat' si primul ministru demisionar a blagoslovit pe primul ministru in spe. A doua zi, marti 13 decembrie (data fata15!) Averescu si-a schimbat p5rerea si a hotarnt s5 nu mai rnearg5 la Rege ci sà-i trimit5 demisia Cabinetului in scris si s-a dus de-a dreptul la Senat, la consfatuirea majorit5tilor. Cum era de asteptat toata lumea s-a solidarizat cu dansul si sefii de plutoane si-au vársat credinta. Cel mai infocat, cel care a urlat mai tare: Zid in jurul generalului" a fost basarabeanul Bogos, care o s5pfaman5 mai tarziu urma s5 primeasc5 un portofoliu din mfiinile lui

Take... Sedinta s-ar fi terminat frumos, daca generalii nostri n-ar fi avut picioare si nu s-ar fi gr5bit sa le pun5 in str5chini. Emotionat, generalul Averescu a multumit celor de fat5 pentru devotamentul lor, si a declarat cci va recomanda Regelui pe Coandd ca succesor... Bazat pe cele petrecute in ajun, si probabil ca s5 nu supere pe Averescu" (ideea lui fix5!) celalalt general, generalul Coandà a multurnit la riindul sdu primului ministru demisionar, .yi I-a asigurat cd va guverna dupd instructiunile lui... Imi venea &á le trag palme! Simteam c5 tot planul asa frumos pus la cale se ducea dracului! Ce avea nevoie Averescu s5 mai vorbeasc5 de recomandarea lui de mofluz, dupà ce n-o facuse in audienta din ajun? Dar mai ales, cum ajunsese un om asa plin de tact si de discretie ca generalul Coand5, sä vorbeasc5 despre o insärcinare care nu-i fusese Inca' data' §i sa mai adauge si prostia c5 va guverna dup5 instructiile ministrului concediat? Si toate in fata a sute de oameni, care urmau sâ umple

lumea cu cele auzite! In acea clip5 Coand5 si-a torpilat Guvernul. M-am intrebat dac5 din partea lui Averescu a fost prostie, sau exces de dib5cie ca sä inl5ture farà s5 aib5 aerul candidatura lui Coanda, care, cu toate aparentele contrare nu era pe placul lui...

Consf5tuirea majorit5tilor sfarsita, eram gata sä plecam, and s-a anuntat telefonic Misu. Ministrul Palatului a venit sa multumeasca lui Averescu, din partea Regelui, pentru demisie. Misu a informat pe Ave1 Vezi si Anexa IV, cu decontul de final de la Ministerul de Interne.

www.dacoromanica.ro

288

CONSTANTIN ARGETOIANU

rescu ea Regele va ins5rcina pe Take Ionescu cu formarea Guvernului fiindcd era angajat fatd de el, dar cA Take Ionescu nu va putea izbuti 0 va depune mandatul. Regele va chema atunci pe Coand5 qi noul Guvern va trebui alc5tuit repede. E probabil c5 Miw a fost sincer fat5 de Averescu, i c5 Coroana cu anexele ei (Br5tianu, Stirbei, Miw) i0 schimbase planul in ultimele 24 de ore, socotind pe Coand5 destul de maniabil pentru rolul de §ef de Guvern de tranzitie i firma lui mai imp5ciuitoare fat5 de Averescu dee& a lui Take lonescu. Dar Miw nu tia in acel moment ce se petrecuse in consfatuirea de la Senat §i c5 desemnat prin gratia lui Averescu, Coand5 devenea cu atfit mai greu de impus cu c5t mai declarase c5 va guvema dup5 instructiile predecesorului s5u. La ora 2 dup5-arniaz5 Take a fost chemat la Palat i insarcinat cu formarea noului Guvern. Si a inceput dant-ill, care trebuia sa tin5 toatà s5pt5mana.

in ajun, seara pe la ora 7, am avut cu Maniu intrevederea pus5 la cale de Vaida §i de Popovici. Am g5sit pe Maniu in pat, intr-o od5ifd de

la Palace-Hotel pe Bulevardul Elisabeta. Prinsese o grip5 pe drum i avea temperatur5 ridicat5. Situatia se schimbase de la intrevederea cu Vaida 0 cu Popovici eram demisionari, i scopul meu nu mai era s5 obtin o colaborare cu ardelenii pentru Averescu, ci eventual pentru Coand5, 4i mai ales s5 caut s5 z5d5rnicesc orice ajutor pentru constituirea unui Guvern Take Ionescu. Plin de politete, Maniu mi s-a ar5tat §i plin de reticeMe fat5 de o posibil5 colaborare fie cu Coand5 fie cu Take

Ionescu, dar rn-a lini0it numaideat cu privire la concursul ce ar fi putut da acestuia din urm5, afirmandu-mi c'd o asemenea chestiune nu se va putea pune deceit cu cine va avea decretul de dizolvare in buzunar. Am ghicit &à s5 mi-o spun5 cá era convins c5 numai Br5tianu putea obtine dizolvarea de la Rege i c5 era deja pe jum5tate inteles cu el. F5rä dizolvare i farà concursul ardelenilor, un Guvern Take Ionescu devenea ins5 o intreprindere ridicol5; am socotit prin urmare c5 putea fi inl5turat §i inlocuit printr-o formul5 Coand5, cu toat5 prostia sàvir0t5 la Senat 0 In-am pus in miware. Am r5scolit lumea toata s5pt5m5na, dar a fascolit-o i Take el ajutat de Br5tianu iar eu de nimeni, c5ci Averescu a plecat la Severin qi s-a inchis la vie. In loc s5 depunS mandatul, cum prevedea Miw, bietul Take 1-a tinut cu dintii. Sansele lui §i ale lui Coand5 au alternat zilnicl dar ca s5 o scurtez, in 1 in a treia zi a crizei, Regina Maria a invitat pe doamna CoandA la ceai si a salutat-o ca viitoare prim-ministreasid

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

289

ziva de samb5t5 17 decembrie Take a ajuns in fine s5 alc5tuiasc5 un Minister, rar 5 dizolvare, arà ardeleni (nu obtinuse de la Maniu decal o expectant5 neutralitate), rarS majoritSti parlamentare compus din cativa takisti mSrunti si buimSciti la care se ad5ugaser5 Bogos basarabeanul, Mitus Dumitrescu si Ghit5 Mironescu furati de la noi, G. Lucasievici oferit de Grigore Filipescu si inginerul Cihodariu imprumutat de lorga! Opinia publics a primit acest Guvern de vicleim cu glumele pe care apropiatele s5rbStori le inspirau fiecaruia, presa toat5 cu ironie sau cu milk dup5 nuanta raporturilor personale intretinute cu Take si cu fondurile de la Exteme. Multumita succesorilor

lui, Guvernul Averescu a sfarsit in lumina' de apoteoz5, si b5ietii nostri" atat de deprimati de ultimele evenimente au prins curaj din nou. Odatà cu numirea noului Guvem, a aparut in Monitor prorogarea Parlamentului pentru o tuna, prima sedinta urmand s5 aib5 loc la 17 ianuarie 1922. A doua zi dupà depunerea jufamantului, duminic5 dimineata 18 decembrie, a mai avut loc la Senat, sub presedintia lui Coand5, o intrunire a majorifatilor. Am facut o scurt5 expunere a situatiei, si far5 nici o dis-

cutie s-a hotarat in unanimitate un vot de blam Guvernului in prima sedinta dup5 vacante. Prin prorogare, Take mi-a inlesnit operatia". Dac5 s-ar fi prezentat Parlamentului a doua zi dup5 investirea sa si ar fi cerut Camerelor sd ia vacante 1)&15 la 17 ianuarie, ar fi imblanzit poate pe unii parlamentari. Dar procedand prin prorogare, si prezentand prorogarea ca sa insele lumea si s5 se insele pe el insusi ca o prefata a dizolv5rii, a indrScit pe toti si repet mi-a inlesnit manevra. C5ci partida pe care incepusem sa" o joc impotriva lui Take Ionescu nu se sfarsise prin inscaunarea lui. Pierdusem prima mans5 eram cu

atat mai hotarat s5 castig pe a doua. Nu izbutisem sS-I impiedic de a constitui Guvernul trebuia s5-1 trantesc cu zgomot si repede. De unde avusesem in prima mans5 pe BrStianu si intreaga Camaril5 mai putin Regina impotriva mea, stiam Ca in a doua ii voi avea pe toti alSturi de mine. Nu le ceream nici un concurs, numai &á nu-mi pun5 bete in roate.

Cititorii mei se vor mira poate de inversunarea cu care am urmarit easturnarea Guvernului Take Ionescu, caci prin aceasea rasturnare am inlesnit noua inseaunare a lui Br5tianu, adev5ratul nostru adversar in acea vreme. Cateva vorbe de 15murire ca s5 nu fiu taxat nici de prostie

www.dacoromanica.ro

290

CONSTANTIN ARGETOIANU

nici de inconsecventa. Cele intfimplate in cursul anului 1919 §i experienta celor doi ani de guvemare, dar mai ales contradictiile, fatarnicia,

duplicitatea §i la§itatea politica cu care ma dezamagise Averescu, schimbasera cu totul orientarea mea politica. Ma vazusem treptat silit sa renunt la toate nadejdiile §i la intreg programul de refacere plamadit

la Ia§i §i intemeiat pe inlaturarea politicii de partid qi pe inlocuirea luptelor de ga§ca prin lupte de idei. Planul unui Guvern de autoritate care sä taie in came vie se naruise; Averescu transformase Liga Poporului in partid §i consfintise astfel sistemul politic pe care-1 condamnase prin publicarea faimoaselor sale Raspunderi". La sfar§itul anului 1921 nu mai putea fi vorba in Romania de schimbare totala de regim pe temeiul unei ma§cari nationale, ci numai de schimbari de Guvern sub presiunea partidelor intarite prin increderea §i supunerea ce le-o aratase Coroana tocmai in momentul psihologic in care o prirnenire a regimului nostru social, politic §i economic ar fi fost posibila. In slabiciunea lui, Regele Ferdinand, prost sfatuit deschisese macazul pe linia falimentului. Cel mai mare vinovat, singurul raspunzator in fata Istoriei pentru cei 20 de ani de mizerie morala, de destrabalare administrativa §i de anarhie financiara qi economica care au dus tara la falimentul

din 1940, este Ionel Bratianu. Caci Ionel Bratianu a avut pe Rege in mana dup5 sfar§itul razboiului mondial, §i in loc sa-1 indrepte pe calea mantuirii, 1-a indreptat pe calea pieirii. Ce puteam face eu intr-o asemenea conjunctura? Nu aveam pe Rege in mana nu aveam in mina nici macar pe §eful partidului noastru care simtise adanca mea dezaprobare §i scapa din ce in ce de sub influenta mea: zorii despartirii noastre incepusera chiar sa lumineze orizontul. Cu falimentul lui Averescu, regimul rotativei partidelor la Guvern se intarise din nou §i tot ce mai puteam face eu in ipoteza ca a§ mai fi ramas in politica, era sa consolidez partidul pe care-1 intemeiasem ca sa fac din el, alaturi de Partidul Liberal, un partid de guvernamant". Pe Averescu prabu§it nu mai puteam pune nici o nadejde; il crezusem bun pentru infaptuirile mari, §i ma in§elasem pentru cele marunte imi dedesem de la inceput seama ea' nu facea cinci parale. Am priceput pe ruinele guvernarii noastre ea' rolurile se schimbasera §i ea" de unde pana atunci Averescu trasese partidul dui:id el, in viitor trebuia partidul sa-§i impunä prin puterea lui eful cam ofilit §i decazut din calitatea lui de feti§ popular. Pentru a intari insa Partidul Poporului §i a face din el al doilea partid de guvernamant aveam nevoie de un ragaz

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

291

de cel putin doi ani, ragaz pe care numai o guvernare liberala mi-1 putea da. Planurile mele se potriveau prin urmare de minune cu ale lui si era cazut de-a binelea. Formula Bratianu, odata Guvemul cazut

Coanda nu avusese in gandul meu scopul de a inlatura pe Bratianu, caci Siam foarte bine ca chemarea sa la Guvem era hotarata si nici nu-mi trecuse prin cap ca a putea sa o impiedic. Ma impinsese numai patima, in ce privea pe Take care se purtase asa de prost cu noi, i pläcerea de a sicai putin pe potentatul oriental de la Florica... Numirea Guvernului Take Ionescu n-a schimbat intru nimic nici gandurile, nici planurile mele. Aveam o polità mai mult de platit lui Take, in asteptarea unui Guvern Bratianu care sa-mi permita sa ma apuc de reorganizarea Partidului Poporului si pentru moment nimic mai mutt. in preajma Sarbatorilor, toti parlamentarii nostri s-au risipit ca potamichile, s-au dus oamenii pe acasa dar i-am rugat pe toti sa se inapoieze la Bucuresti pe la 8-10 ianuarie, soptindu-le la ureche ca evenimentele politice importante se pregateau, ca sa-i atrag. Am plecat si eu la Breasta unde am petrecut Craciunul si Anul Nou in familie, si la 3 ianuarie am fost inapoi la post, la Bucuresti. Grigore Filipescu, cu patima lui politica, se inhamase cu cativa prieasa se botezase operateni la cumpararea de constiinte majoritare" tia in piata! Principalii lui colaboratori in aceasta rusinoasa indeletnicire erau Camarasescu, ministrul de interne si Bogos omul nostru ademenit cu portofoliul Basarabiei. Camarasescu lucra printre parlamentarii nevoiasi, mai ales printre cei de peste munti, cu sacul de graunte de la F.O.P.1 dupa dansul. Bogos facea propaganda sufletista", vorbea sufletelor si conjura pe fosii sal camarazi de partid sa salveze tam de

liberali". Grigore Filipescu, despre inaltele caruia relatii plevuFaria noastra avea mare respect, destainuia" la ureche planurile celor de Sus si infatisa miMilor simple si cateodatà credule pe Rege ca dezamagit de Averescu, ca dezgustat de Bratianu si gata sa incerce ceva nou" (!) cu Take Ionescu; Maniu si ardelenii vaticina mai departe Grigoras

nu asteptau dee& votul de incredere al Parlamentului ca sa intre in Guvemul intarit. Fiul lui Nicu Filipescu, care in politica nu mostenise de la fatal sail cleat fantezia si patima de uneltire, vedea deja inchegandu-se in jurul d-lui Sapte-Pantaloni un mare partid democratic cuprin1 Fondurile Ordinei Publice.

www.dacoromanica.ro

292

CONSTANTIN ARGETOIANU

zand pe lfing5 ciurucurile takiste si conservatoare majoritatea transfug5 a Partidului Poporului si Partidul National din Ardeal. Am ga'sit la Bucuresti prietenii mei destul de alannati, cki spupropaganda Guvernului prindea, romfinul avand o special5 neau ei predilectie pentru blidul cu linte. F5r5 sa imp5n5sesc pesimismul celor

din jurul meu, rn-am pus totusi si eu pe lucru. M-am inteles in dou5 minute cu cei cativa socialisti si independenti din Camera care nu puteau suferi pe Take Ionescu si doreau alegeri noi sa agite masele, c5ci nu cunosteau Inca metodele electorale liberale. Ardelenii, aveau in manä cheia situatiei, cki daca ar fi votat pentru Take ar fi tras probabil dup5 ei si multi majoritari mai slabi care singuri n-ar fi indr5znit s5 par5seasc5 turma, dar s-ar fi luat cu pl5cere dup5 altii. Din convorbirile mele cu conducatorii ardeleni am aflat ca partidul lor ramasese neclintit la formula lui Maniu: nici un concurs unui Guvern ce n-ar veni cu dizolvarea Parlamentului. Fath de Guvernul Take Ionescu, Partidul National se angajase la o atitudine neutrala si nimic mai mult. La votul de incredere ce urma s5 fie dat la 17 ianuarie, ardelenii hotarfisera s5 se

abtina; negocierile lor cu Bralianu erau ins5 atat de inaintate incSt o rasturnare a Guvernului nu i-ar fi suparat decloc. A. C. Cuza mi-a declarat ea' va vota cu amindouà miinile contra lui Take lonescu omul zidanilor". Liberalii, desi tremurau de frica unui vot de incredere, hotaraser5 sä se abtin5, preferand sa scoath castanele din foc cu mfiinile altora si ca s5 dea dovad5 aparentii de condescendenth fath de Take si de hothrfirile Coroanei. Abtinerea opozitiei imi convenea de minune, si atat ii ceream si eu. Dac5 fireste nu mi-ar fi convenit sa voteze pentru Take nu mi-ar fi

plkut ins5 nici s5 voteze contra: pentru ca succesul nostru s5 fie deplin, trebuia ca Guvernul sa fie executat numai prin fortele noastre, ale majoritatilor averescane. Regretam aproape hotararea taranistilor si a ràzletilor de a vota cu noi contra noului Guvern. Consfatuiri, vizite, trimisi speciali prin provincie n-am omis nici

un mijloc de solidarizare a tuturor militantilor nostri. Am invocat bineinteles inainte de toate disciplina de partid si trebuie sä marturisesc cä am avut plkuta surprindere s5 gasesc la cei mai multi din partizanii nostri un spirit de supunere si de jertth la care nu ma asteptam. Dacsa m-a§ fi putut multumi cu un vot de majoritate in sfinul majoritätii noastre, n-a§ mai fi avut nimic de fkut dar imi trebuia o quasi-unanimitate in vederea unei posibile schimbari de atitudine a opozitiei si mai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

293

ales a ardelenilor, in ultimul moment. Pe cei ezitanti, putini cáti erau (cáci pe cei in adevar slabi de ingeri Ii furase Guvernul) i-am convins jucfindu-ma cu dilema ea, sau Regele nu vrea dizolvarea, caz in care dupa trfintirea lui Take nu putea succeda cleat un Guvern Coanda sau vrea dizolvarea, dar in acest caz nu o va acorda cleat lui Bratianu. Votind hotarat impotriva lui Take salvarn in primul caz si fata si blidul, iar in al doilea caz, nemaifiind vorba de blid, salvam cel putin fata... Dupa toate obsesiile si plictiselile a doi ani de grea munca, aceast5 campanie de rastumare m-a f5cut s petrec, mi-a destins nervii i mi-a procurat cfiteva clipe savuroase. Averescu, nevoind s5 apara el in finntea campaniei duse impotriva fostului sau prieten, si-a inghitit veninul,

s-a dus la vie si rn-a lasat pe mine sa duc lupta. Nu s-a inapoiat la Bucuresti cleat in ajunul votului, ca sa apara in mijlocul ovatiilor in Camera si in fata lui Take, galben ca o ache de ceara. Cei mai cu haz au fost liberalii. Rasturnarea lui Take insemna inscaunarea lor irnediata. Un vot de incredere le-ar fi pricinuit o amfinare de mai multe luni, caci trebuia gasit un pretext valabil pentru Rege ca sa ceara el demisia lui Take sau s5 dizolve Parlamentul, hotarari fata de care Regele se arata recalcitrant si n-ar fi putut fi repede convins sa le aduca la indeplinire. Timp de 15 zile cloncanii liberali mi-au dat tar-

coale. Duca m5 calca" de 3-4 ori pe saptamâna. Toti imi aduceau vesti despre cumpararea" cutarui sau cutarui partizan, ma puneau in garda" (vorba lui M5rzescup impotriva unuia sau altuia din prietenii mei. De cele mai multe ori de altminteri, informatiile lor nu corespundeau cu realitatea, dar pe mine ma amuza nespus sa privesc la mutrele ingrijorate cu care mi se infatisau, si uneori, ca sa-mi bat joc de ei le dam stiri rele. Esti sigur de vot, Argetoianu?" ma intreba Duca. De draga" raspundeam eu sigur nu poate fi nimeni de nimic, si citeodata ma indoiesc!..." Pleca bietul Duca cu urechile pleostite! Intr-o buna dimineata rn-am pomenit cu Mist' la mine. Ca sa informeze pe Majestatea Sa", venise sä ma intrebe cum stau lucrurile, ca de, trebuia i Majestatea Sa s5 chibzuiasca intr-un fel sau in altul! Raporturile mek cu Misu, excelente pe vremea cfind eram amandoi in serviciul diplomatic, adica p5n5 in 1913, se cam racisera dup5 neleala sa atitudine in 1918 cu prilejul primului Minister Averescu, la Iasi. in continuu contact.cu dansul din pricina slujbelor noastre, in 1920 si 1921, ma mai impacasem cu el, dar nu intr-at5t ca sa ma astept la o vizita din partea

sa, dupa toate cam indiscret5. Am ghicit numaidecit cà nu-1 trimisese

www.dacoromanica.ro

294

CONSTANTIN ARGETOIANU

Regele, ci Br5tianu socotind cà fata de un missus Domini nu voi umbla

cu mofturi. Cum n-aveam nimic de imp54it cu el, am talat-o scurt: Asculta iubite amice, de ce va bateti joc de lume? Stiu foarte bine c5 chemarea lui Bfatianu e hot5ratà. Spune-i Regelui sa-1 cheme *i sa-i dea puterea, in ziva de 18 ianuarie, caci in ziva de 17 ianuarie vi-1 tran-

tesc pe Take, *i va fac criza..."

E*ti sigur de votul de blam?"

Cum te I/5d. Pe Take nici dracul nu-1 scapa. Nu e cleat o singur5 solutie, spune-o Regelui, ca sa o *tie *i el (!!): Bratianu. E solutia care-mi convine *i mie fiindca imi trebuiesc doi ani ca sa refac un partid cum trebuie, caci pan5 acum partidul nostru n-a fost dec.& garnitura unui feti*, *i fetiqul nu mai e fells..." Ai dreptate, d-ta trebuie sa iei partidul in mink Averescu a ie*it complect uzat din guvernarea voastr5, d-ta ai ie*it m5rit. Toata lumea *tie cá ai dus tot greul *i c5 ai avut de furca cu generalul..." Averescu trebuie sa ramana in fruntea partidului, c5ci e bun ca firma. Am sà-i organizez un partid de are s5-i plac5 *i lui. Apoi, foarte probabil, am &á ma retrag la tarà. Nu mai am nici o vlag5 politica in tara lui Hithsch!" Butade, dragul meu, butade; d-tale iti e rezervat un rol important in viitor *i nu poti sä dezertezi"... Asta s5 i-o spui lui mutu!" Am redat aci conversatia mea cu Mi*u dupa note luate imediat in urma vizitei lui, ca s5 arat c5 n-am avut niciodata intentia de a lua locul lui Averescu, cum am fost invinuit de javrele din jurul sau in 1923 invinuire care a dus la despartirea noastra *i a schimbat toate raporturile dintre diferitele forte ale politicii romane*ti. In momentul de a ma parasi, Mi*u m-a intrebat dac5 n-a* fi dispus th repet ci Regelui cif votul de b1am era sigur, in ziva de 17 ianuarie... Se dedese pe fatal Iata pentru ce venise! Iata pentru ce-1 trimisese Bratianu! Incurcat5 mai era qi politica Seraiului! Mi-am dat seama cä

banda de *mecheri nu tinea absolut toate sforile in mina, c5 paiata regal5 se zbätea *i incurca itele *i cá avea nevoie de o incurajare. 0 clipa, dar numai o clipà, am intrezarit posibilitatea unei dizolväri acordate lui Take *i ca sa impiedic o asemnea perspectivä *i ca sa ma lamuresc *i eu asupra st5rilor sufletesti ce puneau pe dl. Loyal la atat de dureroase incercari am r5spuns lui Mi*u ca sunt la dispozitia Majestatii Sale, *i gata s5-i spun tot ce-i spusesem *i lui. Mi*u a plecat incantat *i a doua zi am primit un carton de audienta

care ma invita la Palat pentru ora 3. Am gasit pe Rege foarte agitat, balbaia ca in zilele mari *i schimba fete-fete. Ca sa-lpotolesc, am ince-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

295

put prin a-i spune c5 cerusem audienta ca s5-rni iau r5mas bun de la dansul si prin a ma scuza c5 nu o cerusem imediat dup5 demisia noastrà, dand Sarbatorile ca motiv de intarziere. Timp de c5teva minute mi-a multumit pentru ordinea pe care o restabilisem in tarà si m-a acoperit cu flori. Eu stiam insa pentru ce venisem, si am intrat in materie. Am recunoscut ca Guvernul Averescu era obosit (aprobare repetatá) si c5 inlocuirea sa era pan5 la un punct justificat5 dar nu puteam s5 nu-mi exprim profunda mea mirare fata de formula de succesiune gäsità...

Argetoianu

rn-a intrerupt Regele nu vreau pe Brätianu! Nu vreau sii se zic5 Ca sunt omul lui BrAtianu, ea' fac ce-mi spune Bratianu!" Bine Sire, dar in cazul acesta de ce n-ai recurs la un Minister Coanda, de vreme ce nu vrei s5 dizolvi Parlamentul?" Oh, logic5 si oh, candoare! R5spunsul a fost delicios: N-a vrut Bratianu!" Am explicat

Regelui motivele pentru care majoritátile erau hotarae s5 dea la 17 ianuarie vot de blam Guvernului... Esti sigur de vot?" rn-a intrerupt iarasi Augustul meu interlocutor. Esti sigur? C5m5r5sescu si Grigore Filipescu au f5cut poantaje si pretind Ca o serioasd majoritate e

asigurat5 lui Take Ionescu..."

Sire, n-am inselat niciodat5 pe

Majestatea Ta (m5 gandeam c5, contrariul nu s-ar fi putut afirma) si o rog s5 ma cread5. La 17 ianuarie avem criz5, si la 18 ianuarie puteti incredinta Guvernul lui Brntianu. De vreme ce te-ai desp5rtit de Averescu, cheam5 pe Br5tianu, e cea mai bunä solutie, e singura..." Argesi Regele, cu fata congestionata si cu ochii plini de urä, a dat toianu" de dou5 ori cu pumnul in masa nu vreau pe Brátianu, nu vreau sa se creada ca sunt sub papucul lui Bratianu..." Bietul om! Suferea, vizibil, de neputinta lui. tia ca si mine c5 va chema pe Br5tianu, dar in fata mea si departe de toti papucii sub care isi incovoia zilnic vointa si demnitatea, voia sa-si dea aere de independent5... M-a intrebat Inca o data dac5 eram sigur de operatia" de la 17 ianuarie si dup5 ce i-am dat noi asigurari, 1-am p5r5sit recomanandu-i Inca o data, f5r5 nici o ironie, un Guvern Bratianu. in ziva de 16 ianuarie, la orele 5 dupà-amiaza, membrii majoritãtilor au fost intruniti la clubul lor parlamentar in vederea ultimelor dispozitii pentru batalia de a doua zi. Toti majoritarii au venit in par, chiar cei cativa pe care ii stiam cd fusesera atinsi" de fondurile de la Interne. Solidaritatea tuturor in jurul lui Averescu sosit de la Severin a fost mis-

c5toare. Doud singure voci s-au ridicat in favoarea unei p5suiri" a www.dacoromanica.ro

296

CONSTANTIN ARGETOIANU

Guvernului in a§teptarea evenimentelor doi imbecili, macedoneanul Papagoga deputat de Bac 5u §i Mi§u Protopopescu de la Bucure§ti, candidat la paralizie general5 §i politician veros. Huiduiti de ceilalti deputati, au p5r5sit sala cu coada intre picioare. Pe and deputatii no§tri manifestau solidaritatea lor la club, Grigore Filipescu umplea Bucure§tiul cu zvonuri de victorie asigurat5; mini§trii sunau din trâmbit5 dup5 el numai Take Ionescu, dupa cfite mi-a spus mai tárziu Nae Cápit5neanu, s-a dat b5tut intre intimi Inca din seara zilei de 16, fie ea' era impins de defetismul sat' obi§nuit, fie ea" vedea mai l5murit situatia deck trep5du§ii din jurul Guvernului. Regizasem reprezentatia ce urma sa se desfaqoare la Camera dup5 toate regulile artei. Deputatii no§tri in par, primiserà instructiuni s5 inCampine in tkere instalarea Guvemului pe banca ministerial5 §i declaratiile liii Take Ionescu. La intrarea lui Averescu in incint5, fixatä la

cinci minute dup5 a Guvemului, majoritatea in picioare trebuia sä aclame indelung pe §eful s5u §i s5 creeze astfel de la inceput o atmosferá defavorabila lui Take. Ca s5 ne batem joc de el hofardsem s5 nu

luam cuv5ntul nici Averescu, nici eu, §i s5 punem pe caraghiosul de Cocea, socialist §i pederast, dar orator de talent qi spirit mu§c5tor s5 fac5 rechizitoriul Guvernului i s5 trecem apoi la vot. Lucrurile s-au petrecut exact dup5 program. Citeva rare aplauze au salutat intrarea lui Take §i a Guvernului in incint5, aplauzele celor 60N/a deputati taki§ti §i ale c5torva opozanti nedumeriti. M-am felicitat o data mai mult c5 nu alesesem decat 10 deputati din cei 90 de candidati prezentati lui Averescu de catre Take, §i pe care naivul general ii pri-

mise. La intrarea lui Averescu, urletele §i ropotul de aplauze au fost atat de intense incat opozitia prezenta in p5r, lojile pline de gemeau §i chiar cei de pe banca ministerialá §i-au dat seama c5 Guvemul pierduse procesul §i Duca a 0 expediat un deputat liberal s5 previn5 pe Brätianu. Galben §i pr5bu§it, Take Ionescu incremenise in capul bancii minis-

teriale. Dup5 ce §i-a citit declaratia, pe un ton de inmormantare, n-a mai mi§cat, n-a mai scos un cuvânt, pan5 s-a sculat §i a plecat inainte de sf5r§itul numaratoarei voturilor. II biciuia Cocea, in rasetele §i in aplauzele majoritatii §i nici o tr5s5tura nu se mi§case pe fata lui. Ii lipsea numai crucea in spate ca sa apar5 ca un Christos ne priceput §i dezanfagit ce voise mantuirea neamului s5u, §i pe care Filistinii cruzi qi

lacomi Ii faceau de math'. Averescu era incantat, liberalii beau lapte, Maniu num5ra pe degete portofoliile pe care avea de gind s5 le cear5

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

297

lui Bratianu, minitrii faceau mutre de un cot, publicul din tribune petreceea ca la teatru! A fost o sedinta memorabilä, ca sa nu zic istorica. Guvernul a fost trantit cu o majoritate zdrobitoare; toata opozitial se abtinuse de la vot. Pentru prima si ultima data, o Camera romaneasca si-a permis luxul sa dea un vot de blam unui Guvern si sa-1 rastoarne... Razbunasem umilinta demiterii noastre din decembrie i pedepsisem pe cel ce se facuse unealta adversarilor nostri, dupa ce-1 ridicasem si-1 tratasem ca pe un frate. Dupa sedinta, Duca s-a amncat" pe mine ii 'idea fata, si luandu-ma de mana: Cum dracu ai nascocit pe Cocea? C'est impayable ii n'y a que vous a avoir de ces idees! Bravo draga!" Asculta Duca" i-am replicat eu vezi de nu alege pe Cocea, ca-1 pun sa faca in Camera voastra elogiul lui Bratianu!"... Take s-a dus seara la ora 9 la Palat sa-si dea demisia, dar Regele era la masa si nu 1-a primit, asa Inc& n-a putut-o da decal a doua zi dimineata. N-am mai dat ochi cu el... A plecat dupg catva timp in Italia, a inghitit o stridie fatalâ la Neapole, sub imboldul Adinei2, si a murit de tifos la Roma. Heat de el: ar fi putut aduce mari servicii tarii sale daca si-ar fi potrivit ambitiile la masura puterilor sale si ar fi avut in viata un fir moral cat de subtire care sa-1 calauzeasca. De pe urma lui ne-a ramas Mica Intelegere, pe care a sabotat-o mai tarziu Titulescu inscaunat tot de el ministru la Londra (de unde a sarit in rolul de mare european) si numirea lui Oromolu la Banca Nationalà, pentru nenorocirea Monedei si a Finantelor noastre. S6-I ierte Durnnezeu, cum 1-am iertat i noi sub povara nenorocirilor pe care ni le-au adus pe cap altii, mai vinovati decat dansul! N-am putut sa-mi dau seama daca dui:4 demisia lui Take Ionescu Regele a mai ezitat sa cheme pe Bratianu; s-ar parea ca da, dar in tot cazul ezitarea sa n-a tinut mult. La obisnuitul dejun de la Boboteaza, chiar in ziva de 18 ianuarie3, Nando Dulce vorbind despre situatie cu mitropolitul i-a exprimat dorinta de a forma un Guvern de concentrare si i-a declarat cd' n-ar vrea alegeri noi, câci ar fi periculoase. La proI E vorba de opozitia Guvemului Averescu. 2 Adina i-a sApat groapa. Fara &Ansa nu facea prostia sä primeascit Guvemul in decembrie, si nu manca stridii la Neapole. 3 SarbAtorile bisericesti se celebrau inca pe stilul vechi.

www.dacoromanica.ro

298

CONSTANTIN ARGETOIANU

punerea mitropolitului de a insärcina cu injghebarea unui asemenea Guvern pe lorga, Regele a pufnit in rás si a inceput sâ se bat5 cu palmele pe genunchi, repet5nd intruna: E bunk e bun5!". Capul popii... In aceeasi zi dup5-amiaz5, Regele a convocat succesiv pe presedintii Senatului si Camerei. Deja aceast5 convocare ar dovedi ca in capul

lui tot nu se limpeziser5 lucrurile, c5ci ce sens mai avea consultarea presedintilor unor Corpuri Legiuitoare menite s5 fie dizolvate (ipoteza unui Guvern Br5tianu hot5rdt)? Dar fata de generalul Coandà si de Duiliu Zamfirescu, Regele s-a ar5tat si mai lamurit. Celui dintal i-a spus ca vrea s5 fac5 un Guvern bazat pe Parlamentul existent iar celui de-al doilea ca nu vrea alegeri noi... La ora 7 seara, veleitanil si-a pus ins5 toate scrupulele in sertar, a chemat pe Ionel Bratianu si I-a insarcinat cu formarea noului Minister, d5ndu-i bineinteles i dizolvarea Parlamentului. Brdtianu s-a dus a doua zi 19 ianuarie la ora 12 la Maniu i i-a ofenit dou5 portofolii, c5teva prefecturi in Ardeal i c5teva locuri (vreo 20) in Parlament. Indignat, Maniu a refuzat si a cerut s5 pertacteze" invoc5nd cd trebuia sh-si consulte i prietenii, desi era sigur dinainte de r5spunsul lor. Bfatianu, care nu vrea colaborare cu ardelenii, ci supunerea lor pur i simplà a r5spuns c5 era zorit, si a dat termen lui Maniu pan5 la orele 2. Toate n5dejdiile ardelenilor s-au naruit intr-o clip5 si au inceput sä regrete amarnic c5 nu se intelesesera cu noi sau fie chiar cu Take Ionescu... R5spunsul lor a fost negativ i Bratianu a constituit in aceeasi zi Guvernul care a fericit tara timp de 4 ani, p5n5 in 1926. A fost i asta o mare gresea15 a lui Bfatianu, caci in loc s5 canalizeze pe ardeleni spre oportunism 1initit, i-a aruncat in bratele celei mai agitate demagogii, i ne-a nenorocit pe toti. Dar vorba rom5nului: pestele de la cap se impute. Cu un Rege slab ca Ferdinand, tara nu putea fi indrumata dec5t pe povirnisul pieirii 1)5115 a venit un alt veleitar, acesta ins5 far5 scrupule, care a dat-o gata.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IX-LEA

Nu sunt ales Examen de con,tiintà Abtinerea de la ,edintele Camerci Conflict cu generalul, prima ceata in raporturile noastre Averescu, Ludendorff i ex-colonelul Sturdza Averescu Incoronarea Alegerea de la Roman Intrevederile cu stirbei, Coandà si BrAtianu Alckuiesc programul Partidului Poporului Prima incercare de a constitui un partid agrar §i prima neintelegere serioasa cu Averescu Congresul de la Sibiu. o

De la inscaunarea lui Bratianu i pina sa ma pun pe munca pentru fasonaree partiduluisnostni, as fi avut dreptul la cfiteva saptanuini de vacanta si de odihna. Imprejurarile nu mi-au ingaduit insa acest rägaz, 66 a trebuit sa ma ocup imediat cu alegerile i lupta se infatisa ca foarte grea. Pe Ifinga ponosul de a fi cei c5zuti de la putere" si in sortii carora alegatorii totdeauna datori sa-si asigure o protectie nu puteau pune nici o nadejde, mai aveam si nenorocul s5 dam prima noastra lupta in opozitie impotriva partidului celui mai banuit de falsificare electorala si impotriva Guvernului celui mai hotarfit sa intrebuinteze coruptia, frauda i violenta ca sa-si asigure majoritati compacte si sa sugrume opozitia. Pe de alt5 parte, din popularitatea lui Averescu nu mai ramasese decat o legend5 a trecutului i firirnituri greu de adunat. Partidul nedumirise Inca dupa echivocul nasterii lui, si cei mai buni din colaboratorii nostri, care pornisera la drum in 1918 cu o ideologie noua i cu rfazuinta de a scapa tara de pacostea partidelor, nu se lamurisera despre rostul inregimentarii lor, din nou, organizatie identica cu cele din care fugisera de scfirba minciunii si a sectarismului. Transformarea Ligii in Partid savfirsita de Averescu impotriva sfaturilor ce i s-au dat, in primavara anului 1920, satisfacuse lichelele din jurul sat' si pleava de partizani atrasa de sacul cu graunte dupa chemarea noastra la

www.dacoromanica.ro

300

CONSTANTIN ARGETOIANU

putere dar descurajase pe adev5ratii lupthtori care cana1izaser5 pe tot cuprinsul thrii popularitatea generalului si n5zuinte1e noastre. Cu lichele si cu pleav5 se poate la rigoare guvema, dar nu se poate lupta in opozitie. Organizatiile noastre fuseseth 15sate in voia Domnului, pe tot timpul guvern5rii. Printre cei care le conduceau, cei buni ii d5duser5 seama c5 vinul pe care-1 tthseser5 incepuse s5 se acreasc i incetaser5 s5 mai munceasc5 iar cei ce nu ceruser5 lui Averescu decat un curent care sä-i poarte la limanul procopselilor, prea ocupati cu afacerile, renuntasera si ei la orice activitate politic5 1ocal5. La centru, grijile guvern5rii si greut5tile zilnice de invins ne indepartaser5 de indeletnicirile de partid, si partidul fusese dat pe mana lui Cthiniceanu (generalul), adic5 de fapt pe a nim5nui.

Ne-am trezit astfel in opozitie si in fata alegerilor, in cele mai proaste conditii. A trebuit s5 ne mobilizàm cadrele la repezealä i s5 infrunfarn inamicul intr-o lupt5 inegalà, c5ci liberalii Ii reinchegaseth organizatiile, dup5 r5zboi, si erau hothrati la (mice", numai s ias5 in alegeri... Am muncit din greu s5 impac pe unii, s5 induplec pe altii, sä umplu golurile ce se iviser5 in urma infrangerii. Am 15sat la o parte ori-

ce sentimente personale, orice preocupari politice de un ordin mai inalt, si am tras la jug. Alegerile au fost foarte grele, cu atat mai grele cu cat o asemenea urgie nu se mai dez15ntuise de la 1914 si agentii opozitiei pierduser5 scoala" si nu mai erau in mäsur5 s5 pareze, cel putin in parte, loviturile st5panirii. Alegerile din 1919, sub V5itoianu n-au fost libere, dar agentii Guvernului nu indfazniser5 totusi sä intindä prea mult coarda din lips5 de incredere in regimul provizoriu care-i mana; in schimb, alegerile din 1920 s-au desfasurat complect libere si singura grij5 a Guyernului fusese s5 apere opozitia de eventuale violente pe care formidabilul curent averescan ar fi putut sä le provoace, dar pe care, din fericire, nu le-a provocat nic5ieri. Cu alegerile din 1922, s-au inaugurat nenorocitele metode care au asigurat tuturor Guvernelor ce au urmat aservirea sufragiului universal pus in slujba intereselor de gasc5. Ca s5 nu plesneasc5 cazanul, care uneori fierbea in clocote, s-a 15sat supapa de sigurantä a reprezentarii proportionale a minorithtilor, multumità careia au putut p5trunde in Parlament si din membrii partidelor de opozitie. Cu toat5 munca si cu toate straduintele noastre, rezultatele alegerilor din 1922 au fost penibile pentru noi. Ele au dovedit c5 se sfarsise cu popularitatea generalului, caci am fost invinsi nu numai de manuitorii

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

301

fraudelor i violentelor, dar si de tar5nisti pe care Guvernul i-a persecutat cel putin tot at5t ca pe noi. Adev5ratii inving5tori morali ai acestor alegeri au fost t5r5nistii. N-a mai r5mas nici o indoia15, curentul tar5nist inlocuise in constiinta maselor curentul averescan. Ca numele lui Averescu incetase sa fie un fetis, a reiesit limpede din faptul ca" n-am izbutit s5 scoatem un deputat decat in judetele in care putusem injgheba organizatii tari din punct de vedere tehnic". Numai generalul nostru n-a vrut sä se dea balut, si dup5 alegeri s-a jucat saptamani de-a rindul cu cifrele, nand calcule copilaresti ca sa-si dovedeasc5 popularitatea. Principalul sail argument era c5 noi am scos mai multi deputati sub urgia liberal5 dee& scoseser5 liberalii in nestanjenitele noastre alegeri, f5r5 s5-si dea seama c acest argument sublinia marea lui popularitate in 1920 iar nicidecum in 1922. Pe mine rezultatul alegerilor nu in-a surprins. L-asteptam. i nici nu rn-a zdruncinat in planurile mele indreptate spre o normalizare a partidului, prin asezarea unei serioase organizatii si a unui program ratio-

nal la baza actiunii noastre, in locul pamponului" care ne dusese la doua degete de faliment. Mie personal, alegerile mi-au dat insa o lovitur5 la care marturisesc ca nu ma asteptam: am cazut cu cinste! Nu ma asteptam, caci organizatia noastra din Do lj era una din cele tari, daca nu cea mai tare, si de fapt a si ales un deputat, dar nu rn-a ales pe mine desi candidasem in capul listei. Dupa legea electorala in vigoare in 1922, nu se alegeau candidatii dupa ordinea inscrierii lor pe lista (cum s-a stabilit prin legile electorale urmatoare), ci dup5 numarul voturilor intrunite de fiecare candi-

dat, alegatorii avind dreptul sa tearga pe unii din ei, si chiar pe toti daca voiau! M5sura foarte proastä sau foarte inteligenta, dupà punctul de vedere c5ci candidatii in kc sa lucreze pentru succesul listei, se lucrau unii pe altii ca sa treac5 in capul listei la numaratoarea voturilor. Aceasta lucrare cu creionul devenise principala indeletnicire a candidatilor putin scrupulosi, i lipsiti de scrupule erau mai toti! Lipsit de experienta in aceast5 materie, nu rn-am gandit un moment s5 zadarnicesc o lucratura rusinoas5 pe care am ignorat-o de altminteri caci silit cum eram s5 stau la centru, in Bucuresti, pentru rezolvarea tuturor cererilor i reclamatiilor ce-mi veneau zilnic din toate judetele tarii, n-am f5cut campanie electoral5 la fata locului, lasand aceasta grija tovar5silor i bunilor mei prieteni de pe lista! La mimaratoare, au iesit la Do lj cu mai multe voturi decat mine (diferenta era mica, dar era) Georgescu

www.dacoromanica.ro

302

CONSTANTIN ARGETOIANU

B. Ion, Iulian Vrabiescu si Virgil Potarca, in ordinea in care ii scriu... Georgescu B. Ion a fost astfel proclamat deputat. Am aflat dud' alegere, fara multa greutate, ca regizorul acestei porcarii fusese Potarca care, strain cu usa, nu s-a jenat sa-mi marturiseasca pacatul comis, dar s-a jurat pe toti sfintii ca nu ceruse plenitenilor lui sá ma stearga pe mine, ci pe Gorgescu B. Ion si pe Vrabiescu, toata ambitia lui fiind sá ajunga al doilea pe list, inaintea acestora. S-a jurat el, dar probabil cà a impins creionul si pe numele meu. Georgescu si Vtabiescu au venit la mine indignati de purtarea lui Potarca, pe care nu-lputeau suferil si mi-au oferit sa-si dea demisia succesiv, cu conditia sa si-o dea si Potarca, ca sa ajung eu in Camera caci nu voiau, bineinteles sa se sacrifice pentru zisul Potarca. Le-am multumit foarte frumos si am refuzat sacrificiul lor. Aveam in perspectiva atata munch' cu reorganizarea partidului si cu alcatuirea programului, Inca ma sirnteam aproape bucuros sä raman in afara de Camera si sa-mi pot vedea de teaba. In cei doi ani de guvernare, facusem mult pentru Do lj si pentru Craiova si am inregistrat o data mai mult o dovada a ingratitudinii oamenilor. Aceasta ingratitudine doljenii au platit-o scump, caci in ministeriatele mele ulterioare n-am

mai facut nimic pentru ei, desi m-au ales in continuare de la 1922 inainte.

Cel care s-a purtat mai prost in aceasta afacere, si cleat Potarca, a fost Averescu. Era datoria lui, ca sef de partid, sa sanctioneze mietia comisa, sá dea in judecata pe vinovat si sa-1 elimine din partid sau cel putin sa oblige pe profitorii reprobabilei manevre sa-mi restituie locul ce mi se cuvenea. Onorabilul nostru sef n-a spus insa nici un cuvant si am avut chiar impresia Ca s-a bucurat de patania mea... Doi ani mai tarziu, in 1924, a facut lorga cu care formasem partid gestul pe care nu-1 facuse Averescu, si astfel am putut sa ma disting in Parlament in 1925 tratand Camera de bordel, epitet exact dar neparlamentar care mi-a atras o excludere disciplinara de 30 de zile! Neplacutele imprejurari in care se prabusise Guvernul nostru in decembrie, lupta impotriva Ministerului Take Ionescu si rasturnarea lui, apoi alegerile sub Bratianu ma tinusera intr-o stare de tensiune nervoasa ce nii-mi daduse ragazul sa ma asez" in noua stare de lucruri I Ceea cc n-a impiedicat pe Georgescu B. Ion sa-1 pritneasca mai tarziu, dupa ce m-a parasit si a trecut la taranisti, ca sef in Dolj. Georgescu s-a suparat pe mine fiindca

nu 1-am facitt subsecretar de Stat in 1931. $i Vrabiescu s-a suparat si rn-a parasit inainte de a muri fiindca n-am putut sa-laleg a 10-a oara, ca sa fie senator de drept...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

303

creat5 i sa m5 orientez pentru viitor. Cu sfarsitul alegerilor i cu in-

scaunarea lui Bratianu pe cel putin patru ani, acest ragaz mi-a fost dat si m-am mirat i eu cu 6'0 indiferenta, cu cat sange rece m-am pus sa deap5n inv5t5minte1e trecutului ca s5 trag pentru viitor liniile directoare

ale nazuintelor mele. In cariera mea primávara anului 1922 a insemnat o data important5, c5ci odata cu reinscaunarea lui Bratianu s-a stins in sufletul meu i ultima licarire de vlag5 politica. Lucrasem pana atunci cu patima mare in urmarirea.unei primeniri morale a poporului nostru si toate loviturfle pe care le primisem, toate iluziile pe care le pierdusem, nu izbutisera s5 stinga f15c5rile ce dogoreau inc5 in mine. Gresise omul cu care pornisem la luptä, gresise Coroana, gresisem desigur si eu, i atatia altii dar vorba aia, errare humanum est i m-am tot mangaiat cu nadejdea, chiar in clipele de adanca amaraciune, ca ce se stricase intr-o zi putea sa mai fie dres in alta. Complecta supunere a Coroanei la vointa lui Br5tianu si inscaunarea definitivei dictaturi a acestuia nu mai lasa insa loc la nici o sperant5 de schimbare in bine.

Politica de gasc5 urma sä infloreasca mai puternic decat inainte de razboi. Lacomia oamenilor invelita in minciunile demagogice si in formele prin care interesele individuale se ascundeau in dosul unor principii perimate, urma s5 determine mai departe actele unor Guverne cu atat mai dispretuitoare de nevoile obstesti si de revendicarile nationale, cu cat nici nu le cunosteau. Cursa catre pr5pastie, cu ochii legati, un moment intrenipt5 prin Guvernul Averescu (sau mai exact prin nädejdiile puse in Guvernul Averescu), continua mai departe, si continua cu un ritm precipitat, c5ci nereusita incercare de inlaturare a corbilor ce-si bauser5 joc de tar5 si reinvestirea lor cu puteri nelirnitate, intarise un regim ce nu mai sirntea in calea lui nici un obstacol. In mijlocul atator oameni orbiti, ma magulesc ca am fost singurul, in tot cazul singurul printre oamenii politici cu sau aproape singurul r5spundere care an: vd.:ut Ihnpede dezastrul ce se apropia cu pasi

repezi. Dar ce puteam face eu singur? Puteam dezlega ochii care nu voiau s5 vadd? Am incercat, dar n-am izbutit. Sentimentul de neputinta care rn-a cuprins dupa alegerile din 1922 a stins astfel in mme ultimele licariri de patima politica i, de unde ma

socotearn pang atunci un indrumator, fn-am simtit deodata redus la rolul unui spectator dezgustat de ce vede dar fara putere sa schimbe spectacolul. Am mai incercat eu s5 fac galágie in arena politica, sa tulbur reprezentatiile, sa pun pe scena o piesa mai buna dar toate incer-

www.dacoromanica.ro

304

CONSTANTIN ARGETOIANU

c5rile mele au dat gres, pan5 la sffirsit, fiinde5 am intalnit continuu in calea mea opunerea celor de Sus, c5ci doi Regi si patru Regenti sub care am tras la car n-au ba'nuit o clipa ce se invârtea in jurul lor si n-au priceput Ca o lurne nou5 se pl5m5dea... Intrasem pe de alt5 parte prea adânc in politic5 ca s5 m5 gfindesc s5-rni schimb cariera. Eram prea b5trin ca s5 m-apuc de medicin5 sau avocatur5, cele dou5 meserii pentru care posedam diploma si n-ayearn nici un talent pentru muzicA si pentru pictur5. Am famas deci in politic5, si in Partidul Poporului unde am continuat &à rnuncesc cu scrupulozitatea unui functionar constiincios, dar farà nici o insufletire. $i cum treaba s5v5rsitä far5 insufletire plictiseste, mi-am mai luat o sarcin5 in spinare si rn-am pis s5 studiez problemele economice si in special cele valutare si monetare. Am Marturisit deja, in paginile precedente ale acestor Amintiri, ca in afara de problema agricola, problemele economice si financiare nu ma atrasesera, pana am luat contact cu ele prth numirea mea la Ministerul de Finarrte. Prin multe laturi, acest contact a fost ins5 pentru mine o revelatie si am inceput sa adfincesc mai ales problemele mai str5ris legate de conjunctura momentului. Am ajuns astfel, primul nu numai in Romania dar si in Europa, sa fixez teoria Stabilithrii Monetare §i sä caut s5 o impun Guvemului. Cum aceast5 campanie n-a inceput serios decal in 1923, voi reveni mai la vale asupra ei si asupra satisfactiilor de amor propriu pe care mi le-a dat, marginindu-mi in paginile de fata s5 relatez evenimentele politice mai importante din anul 1922, la desfasurarea c5rora am luat parte directa.

Dup5 lupta din alegeri, partidul nostru n-avea altceva de facut decit s5 treaca la partea sedentark &à-0 panseze ranile si s5 procedeze la refacerea cadrelor si programului sari, spre a putea face apoi fat5 imprejurarilor intr-o formatiune primenità si complectata. Mai ales in locul

fetisului" dezumflat trebuia pus ceva, si acest ceva nu putea fi deca un program precis si adaptat nevoilor vremii. Intrucfit ma privea, nu hraneam nici o iluzie si nu mai credeam c5 un asemenea program putea s5 schimbe ceva in tara romineasc5 dar socoteam c5 era indispensabil partidului ca s5 mai poata scoate capul in invâlmäseala grupärilor noastre politice si s5 mai pretind5 drept de existentà. Inconstient de s5r5cia mijloacelor sale de lupta, Averescu n-a vrut insd sa treac5 la refacere, si a dat navala inainte. Reprezentarea noastr5

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

305

in Camera era ins5 at5t de mediocra fath de a celorlalte partide, inc5t nu

aveam cu due s5 pornim la asalt, i Averescu s-a v5zut nevoit si de data asta s5 recurga la o manevrà negativ5. Sub cuvant c5 alegerile fuseser5 falsificate (si intr-adevar fuseser5) a hoththt ca deputatii nogri sa nu ia parte la lucthrile Camerei. Era o abtinere, nu o retragere. De vrerne ce se punea pe terenul nerecunoasterii 1egaIith.ii Parlamentului, logic ar fi fost s5 hotarasc5 o retragere definitiv5, nu o abtinere provi-

zorie. Dar logica, cel putin in politica, si Averescu ga faisait deux", vorba francezului. Se vede ins5 ca si-a dat i dánsul seama c5 retragerea din Camera a 14 deputati, fara solidarizarea restului opozitiei si numai sub pretext c5 alegerile fusesera siluite, ar fi p5rut boac5n5 opiniei publice sc5pat5 de sub farmecul fetisismului averescan si doritoare sa vad5 ce puteau face si liberalii, oamenii b5ncilor", pentni inl5turarea nevoilor ce apasau tot mai greu pe umerii fiecaruia. Dar chiar dac5-ar fi thmas far5 thsunet in public si farà efect asupra soartei Guvernului o retragere ar fi constituit cel putin un act logic. Un act inoportun si inutil, dar logic. 0 abtinere de la lucr5rile parlamentare nu avea ins5 nici macar scuza unui temei de principiu. In megalomania lui, Averescu Ii inchipuise c5 fdr5 prezenta sa si a oamenilor sai in Parlament, Brätianu nu va putea guverna! alare pe situatie i pe Coroan5 cum era, Bratianu nici nu s-a sinchisit de abtinerea noastra, dar nechibzuita hotar5re era cat pe aci s5 ma desparta pe mine de Averescu. Nu ne-a despartit, dar din putinele fire care ne mai legau s-au mai rupt cateva, *i iath cum: hot5threa de abtinere fusese foarte fau primit5 in partidul nostru; deputatii alesi se temeau sä nu-si piard5 mandatul si cu el diurna si biletul de liber parcurs pe calea ferath. Regulamentul Camerei era intr-adevär precis: orke deputat putea fi eliminat din Parlament dup5 6 absente consecutive, nejustificate pe c5ile legale. Deputatii nostri nu aveau nici un cuvint s5 creada cä Bratianu nu le va aplica regulamentul, si se vedeau deja cu mandatul

pierdut. Membrii Comitetului Executiv nealesi in Parlament nu se bucurau nici ei de o eventual5 eliminare a camarazilor lor mai norocosi in fata umelor, caci locurile vacante se complectau in Camera succesiv prin candidatii thmasi nealesi de pe lista deputatului eliminat sau demisionat asa incit nenorocirea vecinului n-ar Li tras dup5 ea nici un folos pentru dãnii. In sedinta special5 convocat5 pentru aprobarea m5surii hot5r5te de Averescu, aproape toti membrii Comitetului nostru Exe-

www.dacoromanica.ro

306

CONSTANTIN ARGETOLANU

cutiv au criticat abtinerea propus5, dar au sfarsit prin a o vota dup5 ce generalul a pus chestiunea de incredere. Profitand de absenta lui Averescu care plecase la Severin, la vie, si bizuindu-se pe atmosfera constatata atat in sedinta Comitetului Executiv cat, si mai ales, in afar5 de sedinta, aproape toti deputatii nostri s-au dus s5 se inscrie la Camera in apelul nominal, dup5 5 absente, ca s5 intrerup5 termenul fatal de eliminare. Ca s5 pareze fulgerele lui Averescu, au declarat in acelasi timp c5 fuseseth autorizati de mine s5 mearg5 la Camera s5 se inscrie. Cum ma rid icasern hot5rat contra masurii de abtinere si o cornb5tusem cat putusem in discutiile mele cu dansul, generalul a luat drept bune spusele catorva lichele si rn-am pomenit cu o scrisoare de la vie" cat se poate de nepl5cutà. Dup5 ce blarna gestul deputatilor, Averescu-si permitea sà-mi reaminteasc5 cd el era .yefttl partidului, c5 el avea sã hotarasca politica acestuia i c5 cei ce nu erau de acord cu aceasta politic5 si incercau s5 o saboteze n-aveau decat sa plecel...

Am r5spuns imediat generalului cá nirneni, eu mai putin cleat oricine, nu s-a gandit sa-i conteste sefia, c5 nu sabotasem nici o politica' fiindc5 afirmarea ca deputatii se inscrisesera in condic5 cii autorLarea men era o minciuna sfnintata, ca obiceiul rneu era sä discut o m5sur5 1)&15 nu c5dea hotararea aupra ei, dar c5 odat5 hot:it-area luata nu m5 ridicam niciodat5 impotriva ei, din respect pentru disciplina de partid si am incheiat prin demisia mea bazata pe lipsa de incredere pe care scrisoarea primita mi-o dovedea. A doua zi dup5 primirea scrisorii mele, Averescu s-a inapoiat la Bucuresti si a venit 55 se explice". Pricepusem thu randurile sale, nu facuse aluzie la mine, ci la deputatii recalcitranti, increderea sa in mine era absolut5 etc. etc. Ba a mers cu fat5rnicia 1)&15 s5-mi propun5 sS iau eu sefia partidului, dup5 un termen de fixat, maximum doi sau trei ani,

deoarece dansul se simtea obosit i dezgustat de politic5... Imi dam foarte bine seama c5 nu gandea o vorb5 din ce spunea, c5 in scrisoarea sa fricuse aluzie la mine *i numai la mine dar de vreme ce da inapoi, am dat *i eu inapoi cu demisia, de plictisea15. Ne-am imp5cat, in realitate fiindc5 fiecare din noi ne-am dat seama c5 motivulneintelegerii nu era suficient ca sS justifice in opinia public5 o despartire: m5rul discordiei noastre nu era inc5 copt. Din partea lui Averescu mai era ceva. M5 rec5s5torisem in noiembrie 1921, si pusesem garsoniera mea din strada Atena la dispozitia lui, I Vezi Anexa V. cu scrisoarea autogratl a lui Al. Averescu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

307

bineinteles fara nici o plat& Lui Averescu Ii pfacea sä stea pe gratis, si dup5 demisia Guvernului nostru, nemaiputfind si se instaleze la Eliza Sutu fiindc5 incepuse lumea s5 clevetease5 prea mult, s-a mutat de la Presedintia Consiliului la mine, si era incfintat de apartamentul meu. 0 desp5rtire politic5 1-ar fi silit s plece din mobilele melel, ceea ce in acel moment nu-i convenea deloc. De fried s5 nu persist in demisie ai s5 nu-1 silesc astfel la o mutare, mersese parra a-mi oferi sefia partidului cu termen, ofert5 pe care am respins-o bineinteles i asupra c5reia n-a mai insistat nici el indat5 ce s-a asigurat ca-mi retrag demisia si c5 nu-i retrag folosinta locuintei mele2. Desi in aparent5 incidentul a fost lichidat, a r5mas de pe urma lui o facea15, o ceat5 in raporturile noastre care nu s-a mai ridicat paná la desparkirea definitiv5... Absenta deputatilor averescani din Camer5 n-a impresionat pe ni-

meni, pe Bfatianu mai putin decfit pe oricine. Ca sa'-i fac cheful lui Averescu i s5 nu m5 mai invinuiasea de sabotarea genialelor sale planuri, am obtinut de la zisii deputati s5 nu mai calce pe la Camera, dup5 ce i-am convins c5 nu riscau nimic. Duca-mi spusese intr-adevar confidential c5 regulamentul nu va fi aplicat absentilor, interesul Guvernului fiMd de a bagateliza gestul lui Averescu, prin nebagare in seam5 iar nu de a-1 sublinia prin nfasuri zgomotoase. Br5tianu ar fi spus chiar intr-un cerc de prieteni: Uncle e norocul si urmeze intreaga opozitie exemplul lui Averescu, sa' seapam de demagogi i s5 putem lucra in pace!" Uita

amicul Ionel ca demagogia liberal5 nu avea nimic de invidiat demagogiei celorlalte partide! Deceptionat de insuccesul loviturii sale, Averescu s-a retras la vie si a petrecut cea mai mare parte a anului 1922 departe de Bucuresti unde n-a f5cut deck scurte aparitii, lasfindu-m5 sä lucrez la reorganizarea partidului si la program. Convenisem impreuna ca totul sa fie gata pana la sffirsitul verii i sä tinem apoi un mare congres la Sibiu, sau undeva in Ardeal congres care s5 fie semnalul luptei de fasturnare a Guyernului, caruia generalul nu-i da mai mult de un an ca sa se uzeze si sfi nu mai poata rezista unui atac concentric si bine organizat... Eram atfit de 1S-a mutat in 1923, in preziva despartirii noastre politice, devenita inevitabila... Vezi, in acest sens, si Anexa VI, cu o scrisoare autografa a lui Averescu. 2 Un an si jumatate cat a stat Averescu intransa, am platit eu chifia, si rn-a lasal! In schimb mi-a stricat cateva mobile si familiarii sai mi-au furat cateva obiecte destul de scumpe. Calimarile de pe birou mi le-a furat el, si cu cerneala dintransele, a scris un an mai tarziu notite perfide impotriva mea, pe care le da Jenica Atanasiu la gazete...

www.dacoromanica.ro

308

CONSTANTIN ARGETOIANU

plictisit si de scarbit de politica si de propriul meu partid Inca n-am facut nici o obiectie la propunerile lui Averescu, nici nu 1-am intrebat pe ce se bizuiau prevederile sale si pentru ce era atat de sigur ca Bratianu va cobori in cateva luni, din greseal5 in gresea15, pada' la marginea pr5pastiei. Imi dam seama c5 mi izbutisem sa scoatem caruta din c5 toate stráduintele noastre de dupà razboi fuseser5 zadarnice, ca singura nazuinta a fiecárui partid era ca mai inainte s5 pun5 mina pe putere pentru unica satisfactie a arnbitiei sau a lacomiei, dupà temperamente. Consolidarea Romaniei Intregite, o mai dreapt5 organizare sociaI5, o mai rational5 punere in valoare a bogatiilor tarii erau preocupari 15turalnice si simple teme verbale pentru obtinerea puterii. Ne ridicasern la Iasi impotriva unor asemenea metode fatale de guvem5mant ca sa ne supunem lor la Bucuresti, ca toti politicienii pe care ii infierasern §i-i combatusem cu atata inversunare... Asa era, si nu era nimic de facut. Pornisem pe povarnisul pieirii, si nu ne mai putea opri nimeni: ne-am ales singuri drumul ce trebuia sa clued la dezastrul din 1940... Lasat singur la Bucuresti, rn-am apucat de treaba, si am muncit toata vara, far5 nici o vlaga, dar cu simt1.11 datoriei oricarui functionar cinstit caci ajunsesem s5 nu ma mai consider decat ca primul impiegat al partidului. Constiinta de functionar, atat ma mai lega de gruparea politica pe care o interneiasem cu vlaga si cu incredere, cu cativa ani inainte! Am muncit toata vara ca un functionar constiincios, far5 patim5 si f5r5 graba, cu ragazuri de odihna la Ora si la Sinaia si cu intreruperea unei campanii electorale la Roman.

Am petrecut astfel cateva luni lini$ite, cu atat mai linistite cu cat prin absenta lui din Bucuresti, Averescu nu mi-a mai dat de lucru pe terenul gafelor" sale politice. N5ravul din fire e insa f5r5 leac. Dac5 n-a

tIcut nici o boac5n5 la Bucuresti, a facut douà peste granit5. Una cu Ludendorff si alta cu trad5torul Sturdza. Plecat sa-si faca cura la Kissingen, bunul nostru general s-a oprit la München si Niirnberg. La München a dat peste nu mai stiu cine care 1-a pus in contact cu generalul Ludendorff. Practic i indemanatic in razboi, Ludendorff s:a dovedit un fantezist si un diletant in politica dup5 incheierea pacii. In loc s5 continue pe calea bunului simt alaturi de seful sau Hindenburg, Ludendorff s-a aruncat in tot felul de incercari fanteziste, s-a facut protagonistul unei religii noi, si-a dat numele sau nepatat pe mana regizorilor de lovituri de Stat i astfel s-a aruncat in aventurà. Cei doi strategi, rornanul i neamtul, atat de iscusiti in rnanevrarea regimentelor pe cam-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

309

pul de bataie, dar ageamii si unul si altul pe terenul politic s-au inteles de minune. S-au inteles sd dea drumul revolutiei, in acelasi timp, in Germania si in Romiinia! Initiativa a fost ESsata lui Ludendorff, sa aleag5 momentul si s5 dea semnalul. Trebuia ins5 sa previna la timp pe Averescu, ca sa-si ia si acesta rnasurile! Daca mi-ar fi povestit altcineva aceast5 istorioark n-as fi crezut-o dar mi-a istorisit-o insusi Averescu la inapoierea sa in tars, dezvoltandu-mi in acelasi timp si planul s5u in liniile sale generale: inlocuirea Dinastiei de Hohenzollern printr-un Principe al Casei de Savoia! Cum urma sa ajung5 la aceast5 solutie nu mi-a spus-o, caci nu mai avea destul5 incredere in mine, probabil. Dar am priceput ca se bizuia pe armat5, ca Ludendorff in Germania. Ascultam si ma intrebam dac5 nu cumva glumea, dar mi-a vorbit foarte serios, convins de chemarea lui istorica. Mi-a fost si de data asta imposibil s5 deslusesc ce se petrecea in capul acestui om, care trecuse nepasator pe ling5 toate prilejurile ce-i fusesera date de a pune maim pe putere si care ajuns o simpla epava batuta de valurile politice isi inchipuia ca mai putea influenta destinele t5rii sale! L-am lasat s5 spunk cum lasi bolnavul sa delireze; nu ma indoiam cá departe de Ludendorff si in tovarasia lui Puiu Crainiceanu va uita si de revolutie si de angajamentele luate la München. L-am rugat numai atat: sa nu vorbeasca nimanui de planurile sale, ca &à nu dea gres... S-a uitat lung la mine, si mi-a fagaduit. Din nenorocire vorbise pe la Kissingen si pe drum, cu cativa cunoscuti pe care-i intfilnise mai putin pe fata decat cu mine, asa Inca a inceput sä circule prin Bucuresti, cu oarecare dar totusi insistentk zvonul intelegerii (!!) sale cu Ludendorff, si a trebuit s5 explic" in toate cercurile ca sa nu se flied de ris ca generalul Averescu si generalul Ludendorff se intalniser5 ca doi mari sefi militari si nu vorbisera bineinteles decal strategie. $i da-i inainte cu Flarnanda si cu Marastii! Pe Sturdza, 1-a intalnit la Nürnberg, intr-o biseric5 din intamplare asa mi-a spus, cel putin. Ce au vorbit impreuna n-am putut afla exact. Generalul mi-a afirmat ca Sturdza s-a marginit s5-1 salute, de la distánt5 si ea' el a raspuns la salutul &Su, dar ca n-au schimbat nici o vorba. Din familia lui Sturdza mi s-a dat ins5 o versiune cu totul alta. Fostul colonel s-ar fi apropiat de Averescu si 1-ar fi intrebat: Domnule general, ma socotesti drept un tradator?" *i generalul i-ar fi raspuns: Nu te socotesc drept un militar care a facut greseala sa fac5 politick si greseala si mai mare sa faca politica proasta..." Au mai schimbat cateva cuvinte, si Averescu ar fi sfdtuit pe Sturdza sd se apropie de

www.dacoromanica.ro

310

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ludendorff aci era singura cale pentru el sd ajungd mai tfirziu la o revkuire a procesului sdu si la o reabilitare... Nu pot sa §tiu daca spusele familiei Sturdza corespundeau adevarului evocarea lui Ludendorff este ins5 ciudata pentru oameni care nu cuno§teau intrevederea generalului german cu Averescu. Suparator pentru noi era ca adversarii no§tri s-au pus s5 povesteasc5 pretutindeni ca Averescu ii daduse mana cu Ludendorff si cu Sturdza ca s fastoarne pe Rege! Norocul nostru

a fost c acuzarea era atht de stupida, ca mai nimeni n-a crezut-o. Si cand m5 gandesc c5 cel putin pe jumatate era intemeiat5! A trebuit sa-mi pierd vremea sa dezmint intrevederea cu Sturdza, dupa cum mi-o mai pierdusern ca sa explic" intalnirea cu Ludendorff...

Averescu mi-a mai dat de furca in vara anului 1922, sau mai exact inspre toamna caci incidentul s-a petrecut pe la sfar§itul lui septembrie CU Incoronarea. Incoronarea, care ne fusese refuzata anul precedent sub pretext ca mantalele regale nu erau gata, fusese fixath de Bratianu pentru ziva de 15 octombrie. Daduse Dumnezeu sa se termine mantalele! Cu vreo 20 de zile inainte, cei invitati la aceasta istorica solemnitate primisern tin carton prin care Pre§edintele Consiliului de Mini§tri ne

poftea la Alba Iulia §i ne cerea totodata sa dam raspunsul pana in 5 :del. Pe carton mai era tiparita, jos, 0 urmatoarea fraza: Aceasta invitatie serve§te de carte de intrare in Catedral5 §i in Colonadele din junil ei". Averescu a primit §i el un asemenea carton, complectat in locul ramas liber pentru numele invitatului, cu urmaloarea mentiune: Doamna §i Domnul General Al. Averescu, deputat, fost Pre§edinte al Consiliului de Mini§tri"..Generalul nostru, care nu iertase Regelui chiulul pe care i-1 trasese cu Incoronarea §i care cauta un pretext ca sa nu mearg5 la Alba lulia, s-a declarat jignit fiindc5 fusese poftit ca simplu deputat iar nu in ntod special ca fost comandant de armata §i fost prim-ministru. Pe cartonul de invitatie a scris de-a curmezi§u12: M5 surprinde c5 dl. Pre§edinte al Consiliului de Mini§tri I. I. C. Bratianu, crede potrivit

sa invite la o astfel de solemnitate pe un general pe care 1-a acuzat personal §i in public de tradare. Din parte-mi, atat cat aceast5 acuzatie3 1 Acest raspuns era necesar pentru rezervarea unui loc in trenul special (au fost mai multe) ce ducea la Alba Julia i pentru plasarea la masa ce a avut loc dupa Incoronare. 2 In facsimile la Anexa VII. 3 Bratianu, facand aluzie la telegrama adresata de Averescu liii Mackensen in 1916 (cu privire la bombardarea Bucurestilor), a tratat pe general de tradator, intr-o intrunire publica, la Braila. Bratianu era convins a in tot timpul razboiului Averescu era gata sa trateze pacea cu nemiii...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

311

nu va fi retractat5 tot pe calea publicitatii, nu pot primi nici o invitatie de la dl. I. I. C. Br5tianu i deci cu p5rere de r5u nici pe aceasta. G-ral Averescu" In loc s5 pun5 invitatia intr-un plic §i s5 o trimità lui Bralianu printr-un curier sau prin Puiu Cr5iniceanu, Averescu mi-a dat-o mie deschis5 §i rn-a rugat s5 o restitui primului ministru. Am priceput numaidecal la ce voia s5 ajung5 Mowl. Daca ar it restituit pur i simplu invitatia lui Br5tianu, incidentul lua sfapit i el, Averescu nu mai putea merge la Alba lulia. El voia ins5 sa" meargä, dar rugat, i rugat de Sus. Dându-rni mie invitatia de restituit, Averescu era sigur ca In interesul partidului voi face tot posibilul ca sà irnpac lucrurile qi s5-i procur invitatia dorità ca sd-mi spund el o vorbel. Am pus cartonul in buzunar i nici nu m-am gandit sa-1 restitui lui Br5tianu de teams s5 nu ingreunez gestul pe care voiarn s5-1 provoc Sus". 11 am §i acum printre hfirtiile mele, i dovad5 c5 Averescu juca teatru e cei nu m-a intrebat niciodatd dacd 1-ani rends lui Breitianu ci care a fost reactia acestuia... N-am restituit cartonul lui Br5tianu, dar in schimb m-am dus cu el a doua zi la Cotroceni i am rugat pe Simky Lahovari s5 ma introduc5 imediat la Regina ca s5 i-1 ar5t. Am explicat in acela0 timp Reginei cat de deplorabil5 ar fi abtinerea lui Averescu (§i in consecint6 a prietenilor sAi) de la Incoronare, cu atat mai mult cu cat era sigur c5 se vor abtine §i Maniu §i ardelenii. Regina a priceput mi-a declarat cà Averescu trebuie s5 vin5 la Alba Iulia, caci nu voia s5 se mai repete grqeala f5cut5 in 1918, cfind absenta lui Averescu de la intrarea solemn5 a tnipelor in Bucureti a fost atat de viu comentat5 si atát de defavorabil pentru Rege. Ce e de facut?" m-a intrebat Regina. I-am laimurit ca nurnai o invitatie Regal5 ar putea determina pe general sä revin5 asupra refuzului &au pe care il crede in nuinat lid Brdtianu.i, ca sa nu punem pe Rege intr-o situatie neplacuta fata de Br5tianu, am sugerat Reginei s5 scrie dansa generalului, i s5-1 pofteasc5 la Incoronare. Regina a primit dar 1n-a intrebat ce s5-i scrie. I-am dictat aproape toat5 scrisoarea eu, o scrisoare de 6 pagini. Dictam pe frantuzete si Regina scria de-a dreptul pe englezqte! La plecare Regina mi-a spus,

räspunzand multumirilor mele: raime bien le géneral... mais quel embiteur!" rallais le dire, Madame, et méme autre chose!" Cu scrisoarea Reginei in mfin5 m-am dus de-a dreptul la Averescu pe care 1-am gasit in biroul meu din strada Atena, inconjurat de frunt*i partidului. Erau acolo generalul Coand5, generalul Gogu Vallea-

www.dacoromanica.ro

312

CONSTANTIN ARGETOIANU

nu, Pipi Negulescu, Trancu-Iasi, Cudalbu etc., toti cu mutre de un cot c5ci le impart5sise generalul hot5rarea lui de a nu asista la Incoronare. Bietii oameni constataser5 cu disperare ca nu era o prostie pe care seful lor sa nu o comita si incercaser5 in zadar, timp de un ceas si mai bine sa inmoaie cerbicia incapatanatului. Am rugat pe Averescu s5 treac5 alaturi, avand o comunicatie sa-i fac. I-am dat scrisoarea Reginei, iar el si-a pus monoclul, a citit-o si a recitit-o. Pe masura ce o citea fata i se lumina: si-atinsese scopul. Nu rn-a intrebat nimic nici ce facusem cu invitatia hii Br5tianu, nici cum obtinusem magulitoarea scrisoare a Reginei care f5cea dintransul reprezentantul armatei inving5toare pe treptele Tronului in ziva IncoronArii Regelui. Averescu n-a spus nimic, s-a multurnit sa-mi strang5 maim, si inapoindu-se in birou a spus celor de fat5: Dornnilor, pentru nimic in lume nu rn-as fi dus la Alba Iulia ca invitatul lui Bratianu. Primesc insa o invitatie speciala si foarte magulitoare din partea Majestatilor Loll. Aceasta invitatie se adreseaza fostului comandant de armata din timpul r5zboiului. Md voi imbrdca in wtiformd .Fi voi merge la Alba Julia, unde voi ignora insd prezenta lui Bratianu..." Toti cei de fata au r5suflat usurati... Fiecare ar fi vrut sa ma intrebe cum invartisem lucrurile, dar in prezenta lui Averescu n-au indiaznit. Au plecat until cate unul, iar eu am lamas s5 mai pun tara la cale cu generalulv. Ceremonia Incoron5rii a fost foarte reusita si totul a fost bine organizat. Fiecare invitat am avut o cabina de vagon cu paturi, intr-unul din trenurile speciale care au circulat intre Bucuresti si Alba lulia. La Alba Iulia se instalase o gar5 speciala, cu vreo 20 de linii pe care se insiraser5 trenurile speciale. Cabina ne-a servit la dus si la intors, doua nopti consecutive, si ziva la Alba lulia drept cabinet de toalet5, caci a trebuit s5 ne prezent5m in frac cu decoratii la diferitele solemnit5ti ale zilei. Biserica, peristilul din jurul ei, decorate cu sobrietate, se prezentau cu atat mai pl5cut cu cat vremea era minunata si soarele mangaia peretii cu razele lui. A fost intai un Te-Deum, la care au asistat Suveranii si principalii invitati. Invitatiile find foarte restranse, biserica a fost cam goala, dar culorile costumelor inveseleau ochii. Indemnati de Maniu, prelatii bisericii unite n-au asistat la slujba sub pretext c5 nu le permiteau canoanele lor s5 se apropie de o liturghie ortodoxa, ceea ce era fals. Dar domnii erau toti infeudati Partidului National si au ascultat de indemnul lui Maniu. Au asteptat afar5 din incinta bisericii, pe esplanaI t n scrisoare. Regina scrisese Noi". Averescu a interpretat c5 rugamintea venea si din partea Regelui, care habar n-a avut de nimic...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

313

da netezita inspre bresa zidurilor cet5tii pe unde se zice c5 ar fi intrat Mihai Viteazul esplanad5 pe care se ridicase la mijloc un foisor pentru incoronarea Suveranilor si tribune, de o parte si de alta pentru public. In fata foisorului regal sta insirat5 armata. Regele si Regina imbricati in mantalele lor hieratice de catifea stacojie, brodat5 si päffalit5 cu aur (fairnoasele mantale ce nu fuseser5 ispfavite cu un an inainte, au mers pe jos, fiindc5 nu era inc5 Br5tianu in fruntea Guvernului) de la biseric5 la foisor, urmati de tot alaiul. Dup5 ce au urcat treptele foisorului si s-au imobilizat, ca intr-o icoan5, cu fetele spre armat5, au ap5rut presedintii Camerei si Senatului purtand fiecare cite o coroan5 pe o perin5 de catifea rosie. Pherekyde a prezentat Regelui coroana sa, iar Orleanu Reginei pe a ei. Regele s-a incoronat singur, si apoi a pus coroana pe capul Reginei. Muzicile au intonat Imnul Regal si uralele au umplut v5zduhul... A fost un moment in5lt5tor, si marturisesc c5 rn-a emotionat. Mi-am adus aminte de toate suferintele si de toate n5dejdiile de la Iasi si trâmbitele soldatilor mi-au r5scolit adâncul sufletului... Dup5 scurta dar impresionanta ceremonie a Incoron5rii, am trecut mai departe, dincolo de ziduri pe platoul defil5rii. Se ridicaser5 si acolo tribune. Regele a lep5dat mantaua cu paftale, a inc5lecat si a primit defi-

larea, inconjurat de generalii nostri si de ofiterii misiunilor.trimise de armatele al5turi de care luptasem pentru faurirea Romániei Intregite... Armata s-a prezentat foarte bine si a starnit entuziaste aplauze. Dup5 defilare am trecut in sala Unirii, unde a avut loc o mas5 de vreo 300 tac5muri. Averescu a fost pus la masa Regelui si Reginei, la loc de onoare, si a fost tot timpul mesei obiectul atentiilor Suveranilor. La sf5rsit, Regele a inchinat de la distant5 paharul cu dânsul, si numai gest ce a fost remarcat si comentat. Ba liberalii erau chiar cu dânsul foarte sup5rati c5 nu inchinase si cu Br5tianu, uitand cà intre complici, politetile sunt de prisos... Masa a fost bunk dar a tinut cam mult asa 'Mat n-am ajuns la vagoanele noastre dee& pe inserate. Ne-am schimbat, si pe eand ma schimbam trenul nostru a si pornit. Seara la cink in vagonul nostru restaurant erau numai ministri si fosti rninistri: isi in-

chipuie oricine ea s-a vorbit numai politica. Lumea era a noastr5... Nous avons chi dechanter depuis"... Hopul incoron5rii trecut, na-am pus pe pregatirea congresului partidului, sau mai bine zis pe ultimele puneri la punct, cáci mai pe indelete, mai cu damf", lucrasem toat5 vara la pregatirea lui. Dar inainte de a vorbi de acest memorabil congres care a avut loc in a doua jum5-

www.dacoromanica.ro

314

CONSTANTIN ARGETOIANU

tate din decembrie a anului 1922, vreau sh spun cdteva cuvinte despre candidatura mea la Roman i despre campania electorald facuth in acel judet unde am petrecut zece zile distractive, in luna august. Judetul Roman e unul din cele mai simpatice ale României vechi. De0 mic are de toate, dealuri, plaiuri, qesuri i phduri. Sosele minunate leagh satele intre ele si cu orawl. Sate le sunt frumoase; case curate i grädini pretutindeni. Cel mai bogat e Shbhoani, locuit de cianghi dar nici celelalte, curat rorndne0i, nu se lash cu mult mai prejos. La Bozieni (Ghi-

ca), Ghdinti (Bogdan), Cdrligi (Zarifopol), Trife0i (Ghica), Vhleni (Starcea), Miclhqeni (Sturdza) au limas Inca impunatoare gospodarii boiere0i. Casa de la Bozieni §i palatul de la Carligi sunt aezari de seama, cum putine se mai ghsesc in tarh. Pe cdnd in celelalte conace proprietarii petrec din cand in cdnd cdteva zile sau cdteva saptamdni de varà, la Miclauseni i la Carligi st5pánii locuiau tot anul §i nu se m4cau de pe loc. La Miclau§eni douà cucuvele anoste la Cdrligi un zhnatec simpatic. Cucuvelele de la Micl5ueni, d-na Sturdza-Miclaueni (fata mai mare a lui Ion Ghica scriitonil) i fiich-sa, vhduva lui Serban Cantacuzino, ii petreceau zilele pictind pe pergament, cfintfind la pian si din hada, plimbandu-se prin parc i desfatandu-se cu omul lor de cash qi de afaceri, Codru. Nici o raza de lumina nu phtrundea prin desi011 parcului ce inconjoarä castelul in fundul unei \FM pierdute §i nici

un surds nu inveselea zidurile posomordte pe care un pretentios stil gotic le excludea, ca sh zic asa, din cadrul contingentelor noastre i le aeza intr-o lume strhinh de sufletul i de näzuintele romdne0i. Pe cat era de tristh viata dusä de cucoanele de la Micláuqeni, pe atdt era de veselh i de insorith a lui Paul Zarifopol, boierul de la Cdrligi. Inteligent i citit, Zarifopol traia printre chrtile lui, era un latinist de seamd i primitor, ii pracea sh traiasch bine 0 sh goleasch ate un phhhrel de yin bun la mash, cu cativa prieteni in jurul lui. De0 nu prea ncea politich militanth s-a suphrat pe Manolescu-Strunga si si-a pus §i el candidatura, dar si-a pus-o drept candidat independent asa inc.& am ajuns sh ne batem patru pe un loc. In afara de mine, au mai candidat la aceste alegeri partiale de la Roman, ilustrul necunoscut loachim din partea Guvernului, inginer Hoisescu din partea t5r5ni0ilor i zisul Zarifopol ca liberal disident. Cu toate ch am fost bhtut pe nedrept, mi-a rhmas o amintire din cele mai placute de pe urma acestei campanii. Gázduit domne0e de Kful organizatiei noastre Jornescu, om cu cash frumoasa qi cu mash aka.*

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

315

am fost pretutindeni primit cu bratele deschise. Judettil Roman era unul din putinele r5mase credincioase curentului averescan, intretinut printr-un strMucit stat major local pe care celelalte partide ni-1 invidiau. Judetul find mic, am dat t5rcol tuturor satelor. Venisem cu automobilul meu si pe drumuri excelente, printre lanuri si printre lunci, pe o vreme inc5nt5toare, c5lcam loc dup5 loc, de dimineata p5n5 seara. Obisnuit cu luptele electorale, mi-am dat seama numaidec5t c5 eram candi-

datul cel mai tare si c5 alegerea mea era asigurat5, afar5 de cazul in care mi s-ar fura voturile. Dupà mine, in favoarea a1eg5torilor venea Hoisescu, apoi Zarifopol iar cel din urm5 era necunoscutul Ioachim, candidatul Guvernului. Fat5 de pericolul vädit, Manolescu-Strunga, satrapul liberal al judetului a intrebuintat toate mijloacele cunoscute ca s5 intimideze aleg5torii nostri si s5 rup5 din voturile lor. Comune au fost declarate contaminate de boli contagioase si izolate, oameni au fost b5tuti si terorizati altii arestati spre a fi pusi in libertate a doua zi dup5 alegeri. Adusesem cu mine c5tiva prieteni politici ca s5 dea ajutor localnicilor; dintre acestia, Georgescu-13firlad fost prefect de Tutova, T5n5sescu fost senator si colonelul (in rezerv5) M5icailescu fost prefect si el, au fost crunt bätuti, si sechestrati mai multe ceasuri. In zilele de alegere, sate intregi au fost oprite samavolniceste de jandarmi s5 vin5 la vot. Prietenii mei au izbutit s5 pun5 mina pe urm5torul ordin circular" adresat jandarmilor, ordin pe care-1 reproduc aci in facsimile, pentru desfatarea generatiilor viitoare: Ordin circular Pentru jandarmii plutonieri majori §efilor de centre

Veti da tot concursul cerut delegatilor Guvernului de orice naturg ar fi concursul cerut. La dispozitia cArora sunteti pe timpul alegerilor Comandantul Companiei Jandarmi (s.$) Cdpitan Mazilu L. S.

M-am confor-mat si eu traditiilor electorale si am trimis urm5toarea telegram5 Regelui: Majeslcifii Sale Regelui Sinaia Supun respectuos aprecierii MajestAtii Voastre urmAtoarele cazuri de neinchipuità samavolnicie sfivAr§ite de administratie impotriva candidaturii mele:

www.dacoromanica.ro

316

CONSTANTIN ARGETOIANU

Satul Oteleni declarat contaminat de holerii i barat de jandarmerie. Jandarmeria intrebuintatà in toate comunele pentru agentura electoralá brutalizeazd pc alegatori. Vasile Albu batut la sdnge de insusi prefectul; Stefan Manea batut i arestat in fata mea; Bilgaoanu si a1ii arestati ibàtu. Se ridicá bariere la mai multe sate care vor fi declarate contaminate. Insisi rnagistratii sunt amenintati de banditii prefecturii. Prietenul meu Ionel Maicánescu oprit azi de jandarmi sà intre in comuna Mira, sediul unei seqii de vot. C. Argetoianu"

Pe mine jandarmii ma Esau sd trec pretutindeni, asa incdt nefiind jignit personal i la urma urmei indiferent (pentru alte motive) fatd de rezultatul luptei nu am luat prea in serios peripetiile acestei b5t5Iii electorale ce nu-mi infatipu nimic nou. Venisem sd petrec, §i am petrecut bine. Cu toate sarnavolniciile Guvernului, cu toate porc5riile s5vdr0te m-as fi ales haut la main" dac5 nu mi s-ar fi furat voturile din urne. Si de vreme ce era hotarfit sà umble in urne caci altfel nu-0 putea scoate candidatul rn-am intrebat dup5 alegeri de ce un orn practic si inteligent ca Manolescu-Strunga s-a rnai dedat la violentele care au p5tat campania electora15... Probabil ca sá respecte riturile regimului nostru parlamentar i s5 aib5 o bazd de justificare pentru fondurile electorale cerute §i obtinute de la Centru... B5.nuind cd Manolescu va incerca ceva" cu urnele, am organizat o

paza serioasa in jurul lor. Ziva nu s-a putut apropia nimeni de ele. Noapteal, urna (o cutie p5trat5 destul de mare) a fost inchis5 in fiecare sectie in camera de vot sub paza judecdtorului carea dormea in odaia alaturata. Oamenii nostri au vegheat toatd noaptea in jurul sectiei i au putut constata c5 nimeni n-a intrat. In afarà de aceasta, urna fusese legat5 cu o panglic5 pecetluità pe capac, cu una din pecetile noastre, aa incdt nu se putea deschide fdrd sà sard pecetea. In cursul noptii nimeni nu intrase in sala de vot iar a doua zi dimineata, asistentii nostri au constatat cà pretutindeni pecetile de pe urnd erau intacte. Toti ai mei au fost convin0 c5 urnele nu fuseserd violate i nu-0 puteau explica cum n-am fost ales i de unde ie0ser5 atdtea voturi pentru Guvern. Au pus toti neateptatul rezultat pe seama fat5rniciei i 1a0f5tii alegatorilor terorizati, care probabil cã in ultirnul moment votasera, din interes sau de fried, cu Guvernul.

Explicatia infringerii mele am avut-o insä cdteva saptamini mai tdrziu. Intdlnind in Bucure0i pe Manolescu-Strunga, cu care ramaseAlegerea a tinut 2 zile, conform legii electorale in vigoare.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

317

sem prieten, cu toat5 lupta dus5, eaci era om cu haz intfilnind zic pe Manolescu-Strunga, fostul meu adversar mi-a mSrturisit rfizand: Coane Costic5, la Roman te-ai ales d-ta. Dar ti-am furat voturile din 3 urne i le-am inlocuit cu ale dobitocului meu de Ioachim!" Cum ai facut omule?" I-am intrebat eu c5ci prietenii mei mi-au garantat c5 urnele nu fuseseth deschise..." Prcwii! N-au fost deschise capacele! Dacä s-ar fi uitat la fundul urnei ar ft vazut ea' panglicile aveau tin

mic nod la incruciprea lor! in 3 sectii, judeckorii au fost la discretia mea! Au thiat frurnos panglicile pe fundul urnelor qi cum aceste funduri dinainte preg5tite alunecau pe §ipci, voturile d-tale au fost inlocuite prin buletinele lui Ioachim!... Nu te superi pe mine, coane Costick c5 a§a merge treaba!" Cum th m5 sup5r, &Siete, dimpotriv5, te felicit, c5ci te incadrezi de minune in tara lui Hitbsch!!" Am pàthsit Rornanul cu p5rere de thu, c5ci petrecusem bine i fusesem primit de toata lumea cu bratele deschise. Mandatul meu 1-a pus in buzunar dl. Ioachim, dar stirna i prietenia oamenilor am p5strat-o eu. De la Roman rn-am dus de-a dreptul la Sinaia §i am cerut o audienta Regelui ca s5-i povestesc cele ce se petrecuserS. Regele m-a primit numaidecSt i curn am dat de el mi-a spus: Br5tianu a facut o prostie, trebuia s te lase sa intri in Parlament, chiar Infolosul lui..." Am obiectat

Regelui c5 probabil nu Bfatianu a fost acela care rn-a impiedicat s5 reu§esc la Roman dar cà fiecare om e victima unui mai mic decfit dfinsul. Astfel, Majestatea Sa nu poate face totdeauna ce vrea, flindc5-1 irnpiedic5 un Bthtianu §i tot astfel nici Beatianu fiindc5-1 trage pe sfoarà un Manolescu-Strunga. Regele a 'is cam jenat, dar nu s-a suparat, funded de cfind 11 ajutasem sä aduc5 pe Bratianu la putere trantind la Camer5 pe Take lonescu, se imprietenise i mai mult cu mine. Nu numai Regele, dar i intreaga bancla facuse incerari de apropiere fats de mine. Barbusti (Stirbei) imi facuse o lunga vizità pe la sfar§itul lui ianuarie ca s5 ma doc5neasca pe chestiunea Brätianu §i s5-mi explice CS o fi Partidul Liberal cum e, cä o fi regimul nostru politic plin de cusururi, dar ca aqa cum erau reprerentau foga unor realitdti incontestabile (!) i c5 era mai wr de lucrat in mijlocul acestor realit5ti cu un om inteligent, hotarat i stdpiin pe situatie, cum era Bratianu dec.& a urnbla dup5 potcoave de cai morti aldturi de oameni nesiguri... $tirbei a ad5ugat cà niciodat5 Brätianu i prin urmare Regele nu va con-

www.dacoromanica.ro

318

CONSTANTIN ARGETOIANU

simti la incredintarea r5spunderii guvernamentale Partidului National ardelenesc sau Partidului Pránesc si cum trebuia totusi un partid de schimb pentru periodicele oboseli" ale Partidului Liberal, acest al doilea partid de guvern5mant ar putea foarte bine fi Partidul Poporului. Cu o conditie totusi: s5 m5 inteleg eu cu Br5tianu, fiindc5 acesta nu avea nici o incredere in Averescu..Br5tianu a voit astfel s5 fac5 cu mine, inc5 din 1922, intelegerea de guvern5mant pe care a facut-o in prirn5vara anului 1926 cu Goga, dupà ce parásisem pe Averescu i ma despartisem de partidul s5u. Am ráspuns lui Stirbei Ca pe mine ma interesase in politic5 incercarea de regenerare morala a t5rii; ca aceast5 incercare

fusese torpilat5 de Rege prin reinvierea lui Bratianu la sfarsitul lui 1918, dup5 Armistitiu, i ingropat5 de Averescu prin abdicarea puterii sale cu prilejul constituirii Guvernului din martie 1920; c5 dup5 aceste dezamagiri politica nu ma mai pasiona §i c5 dintr-o vocatie urmarit5 cu vlag5 devenise pentru mine o meserie exercitata cu plictiseala. In asemenea conditii, nu vedeam in calitatea mea de vechil al Partidului Poporului, nici o dificultate s6 stau de vorb5 cu Br5tianu sau cu cine o fi. Nu puteam ins5 s5 ma tocmesc cu dânsul. S5 se inteleag5 cu Regele, dac5 vrea, pe chestiunea succesiunii sale, Inca atat de indep5rtat5, dar cu mine nu. In afar5 de aceasta tocineal5 eram gata sá stau de vorb5 pe orice subiect i s5 discut orice problem5 politica. Dup5 tirbei, la cateva zile, a venit pe capul meu generalul Coand5. Genera lul Coand5 era un batran oportunist, adanc recunosc5tor lui Bratianu pentru desemnarea ca prim-ministru de tranzitie in momentul Armistitiului, in octombrie 1918. N-am priceput niciodata pentru ce s-a inscris la Averescu si nu la liberali. Pe lang5 admiratia ce-1 insufletea fat5 de Ionel Br5tianu, Coand5 mai era profund devotat i Regelui, asa Inc& desi inscris la Averescu asculta de Rege si de Brätianu. Dup5 ce m-a docánit si el in sensul unei apropieri de seful liberalilor, a venit in dimineata zilei de 9 februarie (1922), rn-a luat cu forta i rn-a dus in strada Biserica Amzei, la lonel. M-a dus, a strfins Infirm sefului si a dis-

p5rut. Ionel Brátianu era un om plin de farmec; de departe te puteai supára pe el, de aproape niciodat5. Turnase Dumnezeu atata ap5 rece peste patimile mele de la Iasi Inc& le potolise de tot, ing5duindu-mi sä infrunt pe interlocutorul meu cu deplin sange rece i cu indiferent5. Bratianu a 15sat trecutul s5 fie trecut si a inceput nurnaidecat s5-mi vorbeasca de pericolul supralicitatiilor electorale. Am suras, si 1-am intrebat: A cui e vina?" S-a ferit s5-mi raspund5 si a alunecat din politic5

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

319

in literatura §i in istorie. intorsatura conversatiei imi convenea de minune, caci n-aveam nici o pofta sa intru in negocieri politice. Pe terenul literaturii i al istoriei ne-am regasit tineretile, ne-am uitat de necazuri 0 am petrecut un ceas bun. Scopul intrevederii fusese atins: se rupsese gheata intre noi, i atat era de ajuns. Aceasta intrevedere i-a dat roadele in 1926 qi 1927, dupà cum se 0ie. Prin declaratia Partidului Poporului in Parlament, declaratiel pe care o combatusem, dar pe care Averescu o impusese, partidul nostru taiase toate puntile cu Guvernul i se pusese ca &à zic ap in afara de lege, caci refuza sä recunoasca legalitatea tuturor lucrarilor Parlamentului fie pe terenul constitutional, fie pe cel legislativ. Nerecunoaterea valabilitatii lucrarilor unor Adunäri care, cu toate racilele br congenitale, existau, era o indoita tampenie: generalul Averescu a putut sa o constate in ziva in care chemat la succesiunea Guvernului Bratianu, in 1926,

a trebuit sa inghita qi Constitutia qi toate legile pe care le declarase dinainte nule.

Pus rata voia mea intr-o situatie ridicola fata de luctarile Parlamentului i convins pe de alfa parte ea' o actiune politica de mase in afara de Parlament, nu avea sorti de izbarida fata de oboseala qi de apatia acestor mase dezamagite, mi-am marginit tot mai mult activitatea la munca de cabinet, consacrandu-ma alcatuirii unui program rational 0 practic pentru partid qi studiului problemei monetare care ma pasiona. 1 Iata textul acestei declaratii:

Prin Ina hut Decret nr. 341 din 22 ianuarie 1922, Corpurile Legiuitoare alese in mai 1920 au fost dizolvate pe baza articolului 95 din Constitutie, citat in acel Decret

iar prin acelasi inalt Decret, fag citare de articol din Constitutie de astädata, corpul electoral a fost convocat pentru alegerea unor Aduntiri Constituante, neprevazute in Constitutia noastra. Partidul Poporului, care nu poate concepe nici o modificare constitutionala in afara de prescriptiile intangibile ale Constitutiei Tarii, considera ca neexistenta calitatea de Constituanta ce actualele Adunäri Legislative vor sa-si insuseasca. Partidul Poporului va considera ca nule si neavenite lucrdrile efectuate de actualele Corpuri Legiuitoare pe tdriimul constitutional.

Partidul Poporului nu poate insa recunoaste actualelor Adunki nici calitatea de simple Aduthri Legislative, flindca alegerile din care au iesit au fost facute in frauda legilor electorate, cu calcarea drepturilor cetatenesti garantate de Constitutie si falsificarea prin masurite luate fatis de autoritatea centrala si impulse organelor de executie in favoarea listelor de candidati liberate".

www.dacoromanica.ro

320

CONSTANTIN ARGETOIANU

Pentru program am lucrat asa: intai am rezumat eu principalele probleme, le-am asezat pe capitole si am dat solutii succinte apoi m-am inteles cu Averescu asupra acestor solutii si in fine le-am dat in studiu mai multor comisii speciale i comitetelor noastre judetene, ca s5-si dea §i ele p5rerea. Dupà ce am primit ráspunsurile organizatiilor judetene si avizele comisiilor speciale, o comisie genera1 5 prezidat5 de mine a alc5tuit un anteproiect de program pe care 1-am trimis iaräsi in cercetarea organizatiilor judetene si care urma s5 fie discutat §i definitivat intr-un congres general al partidului convocat la Sibiu, pe ziva de 20 decembrie. N-am avut nici o dificultate nici cu Averescu Mci cu comisiile speciale, nici cu organizatiile pentru alc5tuirea anteproiectului. Averescu, migMos cum era si cu ochii atintiti numai la putere nu mi-a cerut decat modificki de am5nunt, schimb5ri de fraze, inlocuirea unui text clar prin altul mai greoi si mai incurcat. Comisiile si organizatiile partidului se sinchiseau de problemele politice, sociale si economice" ca de florile marului, si sub cuvant de incredere, in realitate de indiferent5, rn-au lasat s5 fac ce vream, asa incat atat anteproiectul de program

prezentat la Sibiu, cat si organizarea lucr5rilor congresului au fost aproape exclusiv opera mea, si am putut s5 m5 mandresc cu ea. Odatä cu anteproiectul am redactat i o expunere de motive pe care o reproduc aciipentru c5 dansa rezum5 o situatie si face punctul" momentului politic. Iat5 aceast5 Expunere de motive: Rezultatul nea§teptat al alegerilor generale prezidate de Guvernul Bratianu a readus viata noastra politica' intr-un faga§ ale carui urme, dupg atatea jertfe §i dupg atata vreme incepusera sa' se §tearga. Iata-ne iar4i in glorioasele zile ale lui Ion Brkianu tatal. Tiraniei batranului Bratianu i s-a pus capät printr-o serie de acte care vazute prin lumina timpurilor de azi, s-ar putea lesne incadra in scenariul unei operete. Dea Dumnezeu ca tiraniei d-lui Brkianu fiul sa nu-i puna capat o adevarata tragedie: timpurile au devenit posomorate lumea cutezatoare. In tot cazul lupta va fi lunga. Si deocamdata M. S. Regele e multurnit, burghezia romana e multumita, vointa poporului iara§i nu mai exista iar noi, putinii care am ramas cu vechile noastre visuri tarate in noroi, sa ne declaram §i noi multumiti, deoarece evenimentele ne ingaduie un mic ragaz pentru un examen de con§tiinta... Generalul Averescu a adus foarte putine modificari de arnanunt textului rneu initial. Textul reprodus cuprinde aceste modificki.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

321

Un partid politic, cand pirgseste puterea este ca o armati a doua zi dupA bOtlilie. Cfici ce inseamnO a guverna dad nu a lupta ceas cu ceas, zi cu zi, cu toate greutOtile, cu toate obstacolele puse de oameni si de imprejurari in calea unui program de indeplinit? Cu cat vremurile sunt mai anormale, cu cat greutlitile sunt mai mari, cu atat bitalia mistuie mai repede fortele partidului. Cu cat perioada de guvemare e mai lunga, cu atat aceste forte ale partidului se sleiesc mai iute, fiindcli in timpul bitaliei once refacere este cu neputinta. Prima grijä a unui partid cand parfiseste puterea este sit-si numere golurile, sO-si complecteze randurile si si-si regrupeze efectivele. Golurile sunt cu atilt mai numeroase cu cat partidul a fost nevoit la' impingi in lupti in randurile dintai elemente mai fi-agede, mai putin inannate cu experienti si mai putin rezistente., Partidul Poporului a suferit trei neajunsuri: mai int& a venit la putere mult prea devreme, apoi a avut de luptat cu greutatile unor vremuri din cale afari de grele si in sfarsit, in loc si fie ajutat a fost dusmanit de toati lumea si tridat tocmai de acei care ar fi trebuit s5-i dea tot sprijinul lor. Partidul Poporului a venit la putere mult prea devreme. hi adevar, Ministenil Averescu s-a alcOtuit la inceputul lui martie 1920, atunci cand nu se impliniseri nici doi ani de la intemeierea Ligii Poporului in Vechiul Regat (Iasi, aprilie 1918), iar Partidul Poporului care trebuia si lege intre ele gruparile cu aceleasi tendinte politice din Ardeal, Bucovina si Basarabia, nici nu luase Inca fiinti. indoit neajuns: pe de o parte membrii noului partid nu se cunosteau destul intre ei, si atat mai putin cunostea centrul pe fiecare aderent in parte, de unde o selectie initiala rationali evident imposibilfi iar pe de alai parte, organizatiile locale de partid paralizate in faze embrionare, caci nimeni nu se mai ocupa de ele. Partidul Poporului a primit sarcina conducerii treburilor Statului in momente exceptional de grele. Tara impartiti in patru parti Mfg nici o legatura lu-

te ele. Tezaurul Statului gol si incasarile nule, intreaga cheltuialä zilnici a Statului mergand pe datorie si rani absolut nici un control in ce privea mai ales

teritoriile alipite. Mijloacele de transport desfiintate; productia agricolä si industrialfi a tarn reduse la cxtrem; anarhia in toate serviciile Statului; un vant de rebeliune in toate piturile sociale. hi strAingtate pe langi Aliatii nostri, o situatie zdruncinati. Si nu putem da aci intreg bilantul, dici ar fi pita lung. Niciodatli un Guvem roman nu a avut de luptat cu asemenea dificultiti. Desigur situatia Guvernului Britianu de la 1914 pani la 1918 nu a fost usoari; dar in prima parte a acestei guvernfiri, in timpul neutralitAtii, dificultatea consta mai mult intr-o chestiune de rfispundere moralA, iar in a doua parte, in timpul razboiului, situatia a fost de asa natura Inc& activitatea Guvernului si rfispunderea actelor sale imediate au fost foarte limitate. De altfel in timpul acestei guvernfiri a d-sale care va famine de pominfi, dl. Brfitianu si-a luat voios si

www.dacoromanica.ro

332

CONSTANTIN ARGETOIANU

nostru de program nu cuprindea cleat 9 capitole, comisiile au fost in num5r de 14.

Rapoartele intocmite au fost atat de remarcabile Inca Averescu a decis s5 le publice intr-un volum. Acest volum am inceput s5-1 preg5tesc in 1923, dar n-am ajuns s5-1 dau la tipar din cauza absentei mele din tai-5, in februarie, apoi din cauza conflictului izbucnit intre Averescu si mine, la inapoierea mea in tarà. Ca un omagiu pe care vreau s5-1 aduc colaboratorilor mei, dau aci numele lor cu niarturisirea recunostintei mele pentru concursul nepretuit pe care mi I-au dat: Reform elecC. Bucsan si C. toral5 Radu Patrulius; Reforma administrativ5 Jornescu; Statutul functionarilor Dori Popovici si D. R. loanitescu; Nationalizarea subsolului Anibal Teodorescu; Problema financiar5 M. ManoilesC. H515ceanu; Problema industrial5 si economic5 cu; Problema muncitoreasc5 Gr. Trancu-Iasi; Problema agrar5 C. Garoflid; Instnlctiunea public5 P. P. Negulescu si Oct. Prie; Problema cultelor Octavian Goga; Problema judiciar5 Alex. Oteteleseanu; Problema comunicatiilor general G. VMleanu; Problema c5derilor de ap5 ing. C. Mironescu. . Problema constitutionaI5 mi-e rezervasem mie. Adev5rata lovitur5 a Congresului ar fi fost constituirea Partidului Agrar Roman am ar5tat ins5 mai sus c5 n-am izbutit s5 castig pe Averescu pentru singura indrumare ce ar fi putut da viat5 nou5 misc5rii politice in capul c5reia figura ca un fetis demonetizat. Dac-as fi reusit s5 proclam la Sibiu Partidul Agrar, asa cum il vedeam eu, Congresul nostru ar fi c5p5tat o importantà covarsitoare si ar fi insemnat o dat5 in evolutia noastr5 politic5, cu incalculabile consecinte. Proiectul unui partid agrar c5zand spre marea mea descurajare in ap5, am c5utat in dezlegarea problemei constitutionale, pusä de liberali la ordinea zilei, prilejul unei posibilitSti de

reactualizare" a unui partid c5zut pe ultima treapt5 a interesului public. imi d5dusem de mult seama de anomalia anumitor regimuri constitutionale moderne, printre care se afla si al nostru, si eram convins de necesitatea unei radicale schimbári de orientare si pe acest teren. Congresul nostru de la Sibiu era indicat pentru proclamarea solenm5 a unei doctrine noi, sau cel putin reinnoite, si am f5cut tot ce mi-a stat in putint5 ca s5 ating acest rezultat. N-am ajuns la ce vream, tot din pricina lui Averescu. Dar inainte de a povesti si aceast5 deceptie, voi reproduce aci o bun5 parte din raportul pe care 1-am citit in fata Congresului pentru a 15muri cititorilor ideile mele asupra problemei cercetate:

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

333

Scopul principal al unei Constitulii este organizarea puterilor publice si stabilirea raporturilor ce aceste puteri urmeazd sd aibd hare ele. Constitufia este legea findamentald a unui Stat, legea de la care toate celelalte legi purced: ea este legea legilor. In aceste cateva cuvinte doctrina ingrade§te astazi notiunea exprimath prin cuvantul Constitufie. Aceasta definitie juridica nu este insh suficientA pentru relicfarea complecta a sensului ce generatiile trecute §i cele de azi au dat i dau acestui cuvant. Pentru o deplinä intelegere a rostului constitutional, ideea de Constitutie trebuic lhmurita la lumina istoriei. Notiunea constitutionala apare pentru prima data in istorie, in Anglia, in anul 1215 §i de la primul moment ia forma unui pact de garantie al libertatilor individuale impotriva atotputerniciei monarhice, forma' ce nu se mai schimbh panh la a doua jumAtate a veacului al XIX-lea. Magna Charta libertatum este prima infranare a atotputemiciei regale pe calea atat de lungh care trebuia sa clued de la absolutismul medieval la monarhiile constitutionale de astfizi. Sub Ion cel Fara de Plimant, astfel numit fiindca pierduse toate posesiunile Angliei de pe continent, sub Ion cel Fara de Phmant slabit in puterea lui temporala prin infrangerea de la Bouvines care a pus sfar§it stapanirii Regilor Angliei in Franta, i injosit moralmente prin capitularea

sa fath de Papa Inocentiu al III-lea in lupta ce pomise impotriva Bisericii, nobilimea §i clerul, cele douh mad forte ce stau in acele vremuri in fata absolutismului regesc, smulsera Regelui primul act prin care se ingradea atotputernicia bunului plac. In acest prim act constitutional gfisim cele douà elemente care nu lipsesc niciodatA in cursul veacurilor ce au urmat, la fiecare pas al dezvoltArii regimului constitutional: o capitulare a unei puteri hipertrofiate i abuzive i o garanfie pentru libera propa§ire a elementelor sociale inch plApande §i in stare de plhmadire in vederea unui aFzamant mai conform cu ratiunea §i cu dreptatea.

Capitularea totala sau partiala, dupil puterile respective ale partilor in joc, dupli amplitudinea frAmantArilor care concretizeaza lupta. Actul care inregistra capitularea find o garantie dobandita de cei slabi impotriva celor tari, ia forma unui pact solemn §i aceasta solemnitate se mentine cat timp se mentine §i puterea factorului caruia pactul a fost smuls prin constrangere, sau care 1-a consimtit de bung voie printr-o cuminte prevedere politica. Cat timp monarhiile au fost atotputernice, era firesc ca toate drepturile individuale ca§tigate asupra absolutismului sa fie garantate cat mai bine; de aci solemnitatea formelor constitutionale, solemnitatea angajamentului de respectare a pactului din partea monarhului. Solemnitatea i intangibilitatea erau legate de acest caracter de pact pe care-I au toate actele constitutionale pada' in a doua jumAtate a veacului al XIX-lea. Teama unei reactii absolutiste era atilt de vie, incat vedem aceste conceptii de intangibilitate §i de solemnitate impuse chiar actelor constitutionale ema-

www.dacoromanica.ro

334

CONSTANTIN ARGETO IANU

natii directe ale revolutiei, cand nu mai putea fi vorba de pact, precum sunt Constitutiile franceze din 1793 5i din anii III qi VIII (era revolutionara). Aceea5i teama planeaza qi asupra Constitutiei franceze din 1791 carea avea Inca formele unui pact, de5i in realitate puterea regali era aproape desfiintatA in acel moment. Acest caracter de pact, de garanfie a emanciparii sociale de tutela absolulista, da relieful lor istoric Constitutiilor europene dinainte de 1870. De el sunt shins legate ideile de solemnitate 5i de intangibilitate constitutionali. Cu cat popoarele au inaintat pe calea democratizarii, cu cat pericolul unei reactii absolutiste a scazut, ajungand chiar sa dispara, cu atat caracterul de pact solemn 5i intangibil al Constitutiilor s-a qters. Constitutiile au devenit incetul cu incetul legi fundamentale de organizare ale Statului, conservand caracterul de solemnitate 5i de intangibilitate, ca o rarna5ita a trecutului. Antagonismul intre conceptia rigida a Constitutiei pact 5i conceptia elastica a Constituti..:i lege organica, se poate urmari in dezbaterile Congresului Erancez care a votat Constitutia din 1875. Fata de tendintele moderne carora Constitutia se infAti5a ca o lege exclusiv organica sta spectrul trecutului, cu amenintarea unei posibile reintoarceri la regimul monarhic. De aci un articol (desfiintat in 1880), care interzice revizuirea Constitutiei timp de 7 ani. AstAzi cand o Constitutie corespunde definitiei date in capul acestui referat, astazi cand nici un pericol nu mai exista ca drepturile garantate prin Constitutie sa poatA fi calcate prin initiativa unuia singuri, astazi cand toga puteprecautiile de forma ale vechilor acte constirea este in mainile poporului tutionale devin inutile. Nu numai inutile dar chiar 5i daunitoare. 0 lege de organizare, fie ea fundamentalä, cere neincetate retu5e; ea nu poate fi eficace dach nu se adapteaza perfect circumstantelor, care in vremurile noastre sunt atat de schimbatoare. 0 ilustratie tipici a acestui defect de rigiditate a Constitutiilor solemne 5i intangibile ni-1 di Constitutia noastra. Articolul 24 al pactului nostru fundamental interzice aplicarea cenzurii sub orice forma directa sau indirecta, in timp de pace sau in timp de rdzboi. i totu5i patru ani de zile cenzura a functionat la noi. Nu judec motivele legiuitorului din 1866, nici starea sufleteasch a Adunarii Constitutionale din acele vremuri. $i iara.5i nu vorbesc de abuzuri, dar cine ar putea sustine cal se putea face razboiul uria5 5i salva tam in mijlocul bol5evismului vecin, fail cenzura? Decal sa calcalm zilnic Constitutia, nu ar fi mai moral qi mai practic sa-i putem modifica textul adaptandu-1 circumstantelor schimbate? 1 Nu prevazusem in vara anului 1922 regimurile totalitare, nici domnia Regelui Carol al II-lea_ Dar solemintatea, intangibilitatea 0 forma de pact n-au scApat Constituiiile Italiei, Germaniei si Romfiniei de a fi aruncate la co5...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1919-1922

335

Din cele ce preced, reiese clar ca in vremurile noastre de sincerii democratic, Constitutiile trebuie sà-si piardi caractend lor de pact pentru a deveni pur pi simplu legi Andamentale de organizare ale Statului. De aci rezultä cá i formele invechite de intangibilitate nuli mai au nici un rost. Nu-si mai au nici un rost, nu numai fiindca sunt invechite, dar .7i fiindcd neobservarea lor nu mai are nid o sancfiune. Cat timp libertatile publice pi individuale garantate prin Constitutie, amenintau sã fie nesocotite de o singur5 putere, absolutismul, sanctiunea era in reactia de aparare a poporului, adica in revolutie. Astàzi, cand textul unei Constitutii nu mai poate fi nesocotit decal de insisi mandatarii legali sau extralegali ai poporului, care poate fi sanctiunea unei nesocotiri a prescriptiilor constitutionale? Ratiunea nu poate concepe azi un Rege sau un *ef de Stat ap5rand prin violenfi Constitutia pe care a jurat

credinta, impotriva unui partid politic sprijinit pe mase electorale

i pe

majoritati parlamentare. Conceput5 ca o lege de organizare fundamentalà a Statului, Constitutia nu poate rámfine un act solemn si intangibil dec.& cu conditia s5 contini numai cateva principii generale asupra ceirora acordul poporului ar fi unanim. Astfel ar fi pentru noi ideea incesibilit54ii teritoriului, principiul monarhiei constitutionale ereditare, acela al regimului reprezentativ rara nici un detaliu de aplicare, determinarea puterilor in Stat, enumerarea libertatilor individuale §i colective garantate, etc. In acest sens a spus Jefferson: Constituffile fiind legi exceplionale, trebuie sci fie cat de scurte.

Dac5 se admite prin simplu respect pentru traditie ideea unei asemenea Constitutii solemne i intangibile, redusa la cateva principii generale, atunci organizarea fundamentala a Statului trebuie stabilith printr-o lege aparte; iar dac5 vreo necesitate impune ca atfit principfile generale, precum cele mai sus enuntate, cat si aplicirile lor, sä fie continute intr-unul i acelasi text, atunci acesta nu mai poate avea astazi rigiditatea textelor constitutionale vechi. Astizi viata politica a unui Stat este atat de Aram impletità cu fenomenele economice, cu necesitatile sociale i cu conditiile schimbarilor internationale care toate sunt imperative categorice Inc& o lege de organizare, fie chiar ffindamental5 a Statului, are nevoie de elasticitatea oricárui alt text de lege si cere sa poata fi modificat sau complectat in orice moment. Este inadmisibil ca pentru schimbarea a doui cuvinte intr-un articol sä fie nevoie de convocarea unei Constituante, dupa normele de azi mai complicate dee& regulile convocarii unui conclav. IatA de ce in Statele cele mai inaintate de opinie publicä, precum in Anglia, in Prusia, in Italia, etc. legile constitutionale se infaptuiesc Para' nici o deosebire de legile ordinare. Adunarile legiferante ordinare au si competenà cons& tutionalà.

www.dacoromanica.ro

336

CONSTANTIN ARGETOIANU

Ca o garantie mai mare de stabilitate (Ma a stinjeni totusi elasticitatea legiferirii) uncle State, cl5nd textele constitutionale in competenta AdunArilor ordinare, au ingreunat modificarile acestor texte, stabilind pentru votarea lor conditii anumite de majoritate si de quorum, fie prescriind doua votari succesive intr-un termen determinat. In rezumat, din examenul sistemelor de procedurä constitutionalá existente in celelalte tari si din invátfimintele trase din istoria noastrà cea mai recent5, considerim c5 mentinerea formelor noastre constitutionale rigide nu mai corespunde cu cerintele timpului i cu trebuintele noastre zilnice, si mai credem cii cea mai chibzuita ierarhie legalà ar trebui asezatfi la noi pe trei trepte si anume: I. Constitufia. Foarte scurfa, continfind numai principii generale unanim acceptate .yi care ar fi izvoarele celorlalte legi. Astfel limitata, Constitutia, pentru a nu tAia brusc o traditie pentru nici un alt motiv, ar putea fi si mai departe ingrAdità (?) prin formalismul hieratic de azi. Legile fundamentale de organizare a Statului. Acestea ar fi legile care in fapt ar inlocui Constitutia de ast5zi, in toate amánuntele ei. Ca o garantie de mai bung chibzuial5, i pentru a feri aceastà legiferare de solutiile pripite, s-ar

putea admite una din urmitoarele modalitAti de votare, votare datA de altminteri in competenta AdunArilor legislative ordinare: majoritatea de dota treimi, prezenta unui quorum de doui treimi sau trei sferturi, votul repetat in douA legislaturi sau in doui sesiuni succesive. IIL Legile ordinare. Neavind in acest referat si ne ocupAm de acestea din urmä, ne marginim a ne ocupa de materia ce ar trebui sA contina primele doug categorii de legi. I. Constitufla in ipoteza admisfi de noi a unei separatii intre Constitutie i Legile Fundamentale, cea dintfii ar trebui sA continA cam urrnAtoarele principii: a) Declaratia integrit5tii teritoriului RomAniei i incesibilitatea lui (nici o mentiune despre impartiri i subimpArtiri administrative); b) Obligatia fiecarui roman de a-si apAra i servi tam (serviciul militar obligatoriu, posibilitatea in anumite circumstante exceptionale a rechizitiei serviciilor personale, Era nici o specificare). c) Definitia formei de guvernilmfint: monarhie constitutionali ereditarA, regim parlamentar reprezentativ. Stabilirea celor 3 puteri in Stat: legislativA, executivA, judiciarg. d) Stabilirea drepturilor, prerogativelor i datoriilor Regelui. e) Stabilirea mgimului parlamentar, intrucitt mono sau bi-cameral, ales cu sufragiul universal sau restrans (nimic alt: nici dispozitii electorale, Mci dispozitii de functionare a Adunarilor).

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

337

0 Stabilirea dreptului de a declara razboi, de a incheia paces, de a negocia qi incheia tratate 0 conventii. g) Enumerarea libertatilor individuale garantate prin Constitutie (in care ar intra 0 principiul liberatii presei, precum 0 acel al libertatii intrunirilor, fara prejudiciul exceptiilor indicate sub litera h). h) Stabilirea conditiilor exceptionale pentni aplicarea starii de asediu 0 suspendarea imunititilor inscrise in Constitutie sub litera g). i) Normele schimbarii de Domnie; Regent& j) Normele pentru modificarea Constitutiei.

Si tat. IL Legi fundamentale de organizare a Statului, sau legi organice

In aceasti categorie de legi pentru care, dupi cum am mai spus mai sus, ar trebui si se determine conditii speciale de votare, s-ar cuprinde toata materia continua in Constitutia noastra de astazi; prin legi organice de asemenea ar urma sa fie rezolvate 0 chestiunile de ordin social, politic sau economic ce printr-o gre0ta conceptie politica Guvernul de azi vrea si introduca in cadrul rigid al unei Constitutii intangibile. In alegerea ingradirilor de votare nu trebuie sa se piarda din vedere ca scopul ce se urmareqte nu este mic§orarea elasticiatii acestei categorii de legi, ci numai evitarea hotararilor pripite sau impuse cu o prea mica majoritate consimtitoare. De aceea credem ca sistemul prin care se cere o majoritate de dota treimi 0 un anumit quorum e preferabil sistemului votului repetat. Dna s-ar adopta totu0 acest din urma sistem, a doua votare ar trebui fixati la un interval foarte mic de cea dintai. Zicem ci aceasta categorie de legi ar contine intreaga materie a Constitutiei de azi. int-adevir toate chestiunile enumerate la paragraful precedent, ca destinate sa figureze in Constitutia arii trebuiesc reluate prin legile organice. in Constitutie, chestiunilc trebuiesc rezolvate numai in principiu, toate amanuntele de aplicare ramanand sa fie fixate prin legile organice. Dar in afafa de problemele primite in Constitutie astfel cum o propunem noi, mai sunt aatea altele dintre care uncle deja adapostite in vechea noastra Constitutie, precum exproprierea, responsabilitatea ministeriala, cetatenia etc., iar altele care cer si fie legiferate, precum nationalizarea subsolului, statutul functionarilor, asigurarile obligatorii etc. care toate trebuie sa fad obiectul acestor Legi organice.

A incerca aci sa facem catalogul Legilor organice necesare, ar fi pe de o parte si facem o lista fortat incomplecti, fiindca numai necesitatile fiecarei zile ne pot da adeviratele indicatii cu privire la nevoile ob0e0i in aceasta

www.dacoromanica.ro

338

CONSTANTIN ARGETOIANU

materie, iar pe de alt5 parte s5 dep4im limitele ing5duite acestui referat, c5ci ar trebui s5 ne extindem asupra tuturor problemelor vietii noastre sociale. Rämfine ea prin studiul fiecarei probleme in parte s5 se hotirasc5, daci in total sau in parte, ea trebuie rezolvati printr-o lege organicd sau printr-o lege

ordinard Un asemenea plan, prin care a.,sez5minte1e legale de baza ale Orli stint articulate in dou5 pArti, una mai rigic15, Constitutia, enuntând principiile, i alta mai elastick Legile organice, regland aplicarea principiilor are inainte de toate in vedcre o radicali schimbare de orientare in metodele noastre de guvernare.

Toat5 lumea recunoa0e ca rezultatul eforturilor noastre legislative din ultimele decenii nu au corespuns sperantelor puse in ele. Si daca sistemul a dat faliment, vina trebuie cautata nu numai in indaritnicia oamenilor 0 in vitregia imprejuririlor. Buni sau rui, oamenii sunt cam aceia0 pretutindeni, iar greutati se grim5desc in calea omenirii sub toate latitudinile 0 sub toate longitudinile. Nu e locul aci sa intrim intr-o analiza mai amanuntita a gre§elilor noastre pe tarfim politic. Ne multumim cu dou5 constatari: prima, ca rezultatul expe-

rientelor politice e riti; a doua, ca intreg aparatul nostru politic 0 economic s-a creat i s-a dezvoltat pe baza unui elatism exagerat. Etatismul nu e deck o forma mai eleganta a comunismului. Ca §i acesta el este opusul individualismului. Si daca etatismul a putut da iluzia unei mai bune rânduiri de forte in uncle State unde a fost aplicat, dupci ce individualismul

cel mai accentual 4i clause toate roade lui, etatismul aplicat intr-o tari cu populatie din punct de vedere etic amorf5, ca a noastra, a dat acela0 faliment ca j comunismul in conditii aseminatoare. Masele nu se pot educa decht prin educatia individului §i individul sub vepica tuteli a Statului se gase§te in cele mai neprielnice conditii de progres. Dna voim s devenim un popor con0ient de menirea lui, trebuie sä rupem hotarfit cu metodele ultimelor decenii, trebuie sa facem tot ce ne va sta in putinta pentru de0eptarea initiativei individualet, trebuie s5 moderam pe cat se va putea pomirea spre etatism la care ne-a condus un modernism rciu inteles. Aceasta credinta trebuie sa domine spiritele noastre in momentul cdnd vrem sa punem o baza nou5 vietii noastre constitutionale. De aci, doua criterii, prin sita c5rora trebuie sa trecem toate nazuintele noastre legislative. Nu trebuie sa admitem nimic in Constitutie §i in Legile noastre Organice care sa st5njeneasca initiativa individuali, nu trebuie sii toleram nici o restrictie la libertatea individuate. Pe cea dint5i, nu numai ca nu trebuie sii o stfinjenim, dar trebuie dimpotriva sa o incurajam, sa o indarjim, sa o silim sa intre in jocul fortelor noastre I Scris in 1922! Pima unde am coborfit de atunci! 2 Frumoasfi vreme, in care se putea gfindi gi scrie astfel!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1919-1922

339

nationale. Pe cea de-a doua, trebuie sa o apariim. SA' o aparam inainte de toate de tirania altor vointe, care vorbesc 0 de in numele libertatii. rata de ce fibertatea con§tiintei fiecaruia trebuie sa gaseasca in lege ocrotire sigura impotriva abuzului libertfitii altora. Pentru acest fiber joc al initiativei 0 al libertfitii individuale, o lege fundamentala a Statului rigida impiedica fiece pas inspre mai bine cand este strict observata, iar cand este calcata (ceea ce poate deveni o necesitate fatalà) duce direct la tiranie sau la despotism §i indirect la anarhie".

Am5gindu-ma Inca' pe timpul redactarii anteproiectului de program

cu iluzia intemeierii unui partid agrar, n-am vrut sa-mi complic

i

sa-mi ingreunez prea mult sarcinile, procedand lamurit i la o fasturnare a ideilor curente in materie de drept constitutional. M-am marginit

sa las o portita deschisa pentru viitor, famanand ca poarta mare in aceasta materie sa o deschid dupa proclamarea Partidului Agrar. In paragraful privitor la revizuirea Constitutiei, rn-am multumit prin urmare &á inscriu urmatoarele fagaduieli: Spre a uqura evolutia normala a legiferarii ordinare, ark sa fie nevoie de o prea deasa revizuire a Constitutiei, Partidul Poporului va reduce textul ei la principii larg formulate, In limitele preciziei indispensabile. in a§ezarea principiilor organice funfamentale ale Statului roman, se va avea inainte de toate in vedere dezvoltarea initiativei individuale".

Textul, dinadins, nu era foarte lamurit, dar fusese primit astfel de Averescu, i-mi rezervasem sa-1 dezvolt dupa Congres, in momentul redactari definitive a programului, *i repet dupa proclamarea Partidului Agrar... Planul Partidului Agrar naruindu-se insa, dupa cum am aratat in paginile precedente, rn-am agatat de reforma constitutionalà" ca sä reinnoiesc cel putin pe aceasta cale atmosfera partidului i sa-i dau viata. Ca sa nu ma mai cert cu Averescu qi pe aceasta chestiune, n-am mai incercat sa modific anteproiectul", 1-am lasat cum era i am redactat raportul reprodus mai sus pe care I-am citit in fata Congresului, punand astfel pe Averescu in fata unui fapt indeplinit. Congresiqtii, convii* ca referatul meu exprima qi parerea efului (aa s-ar fi qi cazut sa fie) au primit ideile mele in unanimitate i cu mare insufletire. In fata Congresului Averescu n-vis nimic, i nici dupa *edintä. Am avut impresia ca trecusern hopul... In ultima zi a Congresului, luand masa cu generalul

0 cu Goga la Ben, m-am pomenit cu simpaticul meu *ef in brate: tii,

www.dacoromanica.ro

340

CONSTANTIN ARGETOIANU

domnule Argetoianu, c5 chestiunea cu Constitutia nu va putea merge asa... M-am g5ndit..." Când se &Idea Averescu nenorocirea era gata, fiindc5 nu se gfindea deck cum s5 ajung5 mai iute din anticamera Puterii in iatacul ei de ... dormit. Sosisem la Sibiu enervat de pfabuirea planurilor agrare pe care le f5cusem, socoteam adoptarea ideilor mele constitutionale ca o s1ab5 compensatie pentru ultimele iluzii pe care le pierdusem si neasteptata opozitie a Mosului rn-a scos din fire. Am inceput s5 strig, am fost violent, i dup5 o scurt5 discutie am plecat clandu-mi demisia din partid. Cum rn-am linistit, am regretat violentele de limbaj la care ma dadusern dar demisia nu. Cum nu eram singuri la masa, scena s-a aflat si a facut mult5 valva in partid. Eu rn-am dus acas5, s5 ma consolez cu mitropolitul §i n-am mai vrut sa stiu de nimic. Bietul Goga s-a pus luntre-punte s5 impace lucrurile si a facut de zece ori naveta intre Averescu si mine. Eu ins5 am Minas neclintit: sau acceptarea integrald a formulelor mele constitutionale si introducerea lor in program sau demisia. In capul lui Averescu nu se copsese" Inca bine ideea desp5rtirii de mine, asa kick pada in cele din urm5 a cedat fat5 de nestr5mutata mea hotkire. S-a convenit ca eu s5 redactez capitolul inchinat problemei constitutionale in programul partidului si in conformitate cu ideile expuse in referatul meu si mi-am retras demisia. Seara tarziu, Goga rn-a tarât la Averescu, s5 ne imp5c5m. Ne-am strâns maim de forma, dar am simtit §i unul si altul, Ca ce fusese intre noi se rupsese... Cearta dintre mine §i Averescu, ajunsa la urechea tuturor a stricat intr-o bun5 masura excelentul efect pe care-1 produsese Congresul. Pan5 la Congres, partidul se infatisa inchegat, dar pe jumatate mort, si poate ca nu prezenta nici o sp5rtura fiindc5 era pe jumkate mort dup5 Congres a ridicat capul concretizandu-si un scop de existentà, dar pe suprafata blocului au inceput s5 aparà crapaturi. N-a trecut un an §i crapkurile s-au transformat in prapastii... F5r5 cea mai mica incurajare din partea mea, cei mai destepti si mai destoinici membri ai partidului au inceput s5 se strang5 in jurul meu impotriva lui Averescu... De-abia traiam inceputurile unei noi organizatii si deja scarsitul ei se apropia. In aceasta opera de dezagregare n-am avut nici o villa si am facut tot ce am putut pentru a o opri. Dupa cum voi aräta insa, lichelele au fost mai tari deck mine. Urmeazd vohnnul al VII-lea (1923-1926)

www.dacoromanica.ro

FACSIMILE

ANEXE

) 11, -, :44

*44

OVrmai-ma e. /(r

//://a/

.iuctittir.. Ceatailali: &twat

.11

&Zaw/C,

5tatuCui,

-a

Cvt4 fat fic:

(17-)

Co/dell de 6)..6-.:f7ik, 7-71

I

A)

I

;Lel

cam.? - itiut 411Sitt.44%.4 all: A vet. rEit. L it ?ttitic ..II.

".1.:.14i1 ks.alwttai: 4 ';.c

tut:Ltiti.

-411.-44444:47:.

;PC i N.. 4.60.0 eWlento. ii111;.itli

1,(14lIttli;11

tit ::i....:154:..4.. seuto,;4; "ififts*:iu ! .7,4.4: If1

..!..,11,:tt .1.1411;111.L A .3.1,1:11;1:1

iu Caw Lig

iI4It so lit 6111f.7.,..,i rillis,U: jo 16

1 1.::0111f erc,41..

I

1

(0! ..ii. 1Litu4101

..->.

h - .. 111i;:!ritl: linnOti.: if

z

.

it:e . .!"..

..:N!.\

.

.

,.

-..

axer

',1;thir

fawn/

.7,4(#-`

/0.1, itecLt. ...-r

`',/

Anexa I

www.dacoromanica.ro

&CIttj

/

A--D

-cr.,.

p

342

ANEXE - FACSIMILE

4,0, /1 e.."---'

..."..Z4-

0-1,-.C.4.. . ..1 iti-c-,.--k31

fair- /4.1

e-ot -v.-. ,,...-...-..-.4" e....wc-se.

44-1 4

'Li

.C....-

t-ca

-r

"

A.-4;0-

eC.:

4.

,-z--z----01-47c

45k

-

e.....c-c-ov-,....4.-......-..

-

.t.-&-.0*---z--r

L\z\

-51.

.1\

z A 'a2

Ze.4

-

Le:e-d---

(14-

.ae::(

-

11-c-e

err

.1-1--g-r-re--s.

Z.ca--1-;:_

..5. -

Gs.- Zg: co

.4//

C

4.--o..4:... Z --....--Cc..

.; 17"

7t,'e"-Z.'

C-t -

A.V.L.

-12c;, /4_,Pc..,fe,.... -41-1."'

"iLak./g e.er.

X.4 "-

did"

/gal

11.-0

L-4a

*-4

.

www.dacoromanica.ro

r

FACSIMILE

ANEXE

343

c..../P{-4:>" 4 I

.1?:.(

t.

4

.ct terea.-4

71- ,

es-71.4,e

10-7---

c

:

4Z2e. 2,474-Z44.-

ZO-11.

.0;* ALA--4

9-4 '

Ge-

ele-4 AL-P,

c-e--t,

4'

e"/Z

e

es-E-.5z-

4.0

6Z,(74:7

7/a.. 2 el/

A4.;

-w...-e--e..-

OCCX,LV t-c-L--Ze

"=

Z ,240. 04,4/4/

.

71":46-:

1.

C; T-oss. 4t4

.44--.

C-

:[-Awr

Zr..-?-c-

:e-

Anexa II

www.dacoromanica.ro

4-A

344

ANEXE - FACSIMILE

4)

c

-an't6Irct, ataalhd th

crtolevt.

a_

klud.

4y1xhat ,AvelvAcit 11,

Gcc

aactALct ,g_uvwxzkox, a) Ycru C.1, oit.

I

cifivvItA, ,

Cgol-6101-0- Cd'u clith-o.

)1.1)

A

cLezit

hc:4ch dzit3o4-i, au

ile- Ata 2

-c2;einkhat

ai (7i9FT-.6. A

,

/1-L auto,

'if

ou;mtvtu. jJ&tdLL

CU-

TectUd

) I/

dle. colñ1a. coke_

.nantatg- ay. '701

at-elif

aca

.

ct .aue-Jentotat cm mil

tete, (Milord vent

rizilruZz 1,6

(Y5--

ct/ cLJ4o& az. a-criliai

3) LAnk, d.ezi c4

Ott-

o

c/A, cohz Ct-PAtirUlk.a.-

.irt dillAq41.1 CLUTOtiZaft,. at:

c(Afic6.aLii c/g6-(14,e6c.

q/LeActtlidake.

-

\q/ OriA'-LOQ

Anexa IH

www.dacoromanica.ro

ANEXE

345

FACSIMILE

I.

fiteco.:Aw

.

. e-to 7 y Y. '719

f:44: Jo-er

ar 11'1' C 97t.."

V

1, tow

'V/V

CHITANTA Din sums de lei 2.250.000 (doug milioane doun sute dine/ zeal mii),ordonantate dela art.86 bugetul Subsecretariatului de

Stet gi din ouma de lei 3.744.000 (troi milioane gapte Bute patru zeoi gi patru mii),primite de Subseoretariat dela kinisterul de interne,din fondul ordinei publice,s'au oheltuit plInn astazi 14

Decembrie 1921,suma de lei 5.976.000 (oinci milioane noun sute gapte zeci gi vise mii),restul ouzel de lei 29.252,95 (doun..:zeci *i noun de mii clout.; sute cinoi zeoi gi doi,bani 95%)se ann. in

oasa Subseoretariatului.

MIN1STR U, 14 Decembrie 1921.

cays2;7----,2

Anexa IV

www.dacoromanica.ro

mj

ANEXE - FACSIMILE

346

-1/.

7

2 Z.

/./

7«. e--c

10...

-

C,.r)

I:AL.A.''L-7 Za.. ..Z..

"..:, Gt....4

.-C-u--.--. ,-s..-.....

do e-.,..0t

..1

4

,,f.r .1...

a)e.. ..,44... .

"rit,t-

.0 --2/4..

.-...,d;2_,

'I,

--i2L

es-..,.. 7

(re, .

t7

...,7,,,44..-^-''L-

7<

-C.--

...7

",/t.

-

71-cA

2.,

LeA g

Ze. G7Ce-Ze

Zi27

Z/LC'(

www.dacoromanica.ro

02,e

Vre

Z,

'Zvi"

ANEXE - FACSIMILE

a

J

Z'Z

1

f-- .

/

a

347

T..

ge

.

'

7-

274-..4.

J

-e "1,-..,, e..4

vp/'1Gers_.#0

e

-

fr_a' <

.c

A.47,

env.

,./.... C-/""e_.,

1.2-L-40

e° 6

Anexa V

www.dacoromanica.ro

ANEXE

348

r22

_

I

7:.

- FACSIMILE

.1

4.

0";

Y.:2 14.tG4,1"ee.:

047;.

a...4

.3.1! 4. 1.4-2-4..

.A.;

7..4

4114-A,3,e- 41f-

/4

/i/4.4-1-1Z-

..,,..-

%:-.L.1

/

14,..C.-

4.

.,...0._.

7 4---1,1---44.

,P.r r.....r.0,

..4.

C.J.;

4A1-

..../..er,....0

2:44

2/-

c=1.1

.

i. t y -.la

01-g-

%at-- 1.-.1,i,wenef

71.

-It

/..".-41-

=-

74:,.

.

"I

&4- .

-

e".414,-1-"-

-2-

-

Za;,_

-

der

7e,

J.

e,A d-at CeL

.4

61-",--

,ez-

0 e7--z-Eer--?...< /..>" 0:41

1

,44-4-

tc--C

www.dacoromanica.ro

A

42-27-

-e_

ANEXE

FACSIMILE

a owc- -

La.-4.4-

"S-4.::

2444,

2/4

4,-776.4.' 474.1.

..""e 4.4.4

2.1

,;_.4. 'X

.4,

A

AA

.15

f

C.-

14:4;

14.1,4,,, _

A-44...4-1-4.7 /I.;

c.41:

349

"(

1-7-7S7:40. 4,1.4-4.

fa.

A

A

/4),14

C-ca:

"ec L-4.4-4-+-4 if

A

i

44.4

4.-'"--t"

a".

c f.43-4,A.

"..4."

e.'

_

e-42,_,

/44-7 I)!

ECC

Cc, ezec.

+1,

Anexa VI

www.dacoromanica.ro

,

ANEXE - FACSIMILE

350

,

Prqedinfia Consiliului de Mini Vri eit

V.,, 4 i at/

G.

opt

1 D oil t!

depuutt,-

led

t(

/av

i'

al' a

eof

di 1

_,1)(Yitiori sunt

.1/

fj.

tJ

nr - I -.I

hifeery7g.!,d on ul.et tfr"

V fil

IA

/J

idterescu,

ovdniirii, ci exr. lonen-ie 'Ilil. 1

A lez IMia 1,01,7111

ste

1,(;

i j, 1

# In

1'

ill / i Preedinte

efib Consiliului de ilinOri 1.7"

0,9--)

7lt./1 7 (....44 , ,e;

eA

Anexa VII

www.dacoromanica.ro

e.,...t

INDICE

nume de persoane

ANGELESCU, CONSTANTIN dr. 234. ANTONESCU, MIHAI 282.

-

-

ANTONESCU, VICTOR - 150. AVERESCU, ALEXANDRU 25, 26, 28, 35, 36, 39, 41, 42, 46, 47, 50, 51, 53, 57, 58, 60, 61, 62, 64, 66, 70, 74, 76, 79, 81, 83, 85, 87, 90, 92, 95, 97, 98, 100, 102, 105,

107, 108, HO, 112, 114, 116, 124, 127, 131, 133, 138, 140, 143, 146, 149, 152, 154, 156, 183, 185, 188, 190, 192, 197, 200, 204, 210, 212, 214, 218, 223, 224, 226, 229, 231, 233, 235, 239, 241, 246, 248, 250, 252, 254, 256, 261, 265, 267, 269, 271, 273, 275, 278, 281, 283, 285, 287, 290, 293, 299, 301, 302, 304, 305, 307, 309, 311, 318, 320, 322, 325, 328, 330, 339, 340.

BADULESCU, SAVIAN 331.

-

80, 83, 87, 89, 100, 106, 108, 111, 131, 140, 146, 163, 188, 189, 192, 198, 201, 209, 210, 218, 223, 224, 230, 239, 241, 248, 250, 252, 261, 263, 265, 271, 273, 278, 281, 283, 285, 288, 290, 294, 297, 299, 302, 305, 307, 310, 312, 317, 329. BRATIANU, VINTILA 86, 98, 109, 110, 112, 124, 202, 236, 239, 246, 260.

BREDICEANU, CAIUS - 29, 124. CANTACUZINO, MATEI 51, 66, 77, 78, 80, 81, 106, 115, 252, 325.

CANTACUZINO, MIHAI (MISU) 35, 36, 45, 52, 54, 277. CAROL I, Rege al Rornfiniei - 197, 210.

49, 50,

BOYLE, colonel - 189, 193, 194, 25, 26,

-

CAROL AL II-LEA, Reg al Rorndniei 42, 61, 69, 202, 224, 236, 334.

BALACEANU, GUTI - 108, 109. BLANK, ARISTIDE 105." BONTESCU, VICTOR - 210, 219, 222, 225, 226, 247. 196, 201, 259. 13RATIANU, ION I. C.

29, 31, 35, 38, 42, 55, 57, 61, 75,

CAROL, imparat al Austriei - 189, 208. CAROL, Principe Mostenitor 189, 199, 200. 238, 291. CAMARASESCU, ION CICIO-POP, STEFAN - 98, 99, 113, 221. CIUGUREANU, DANIEL 51. 142, COANDA, CONSTANTIN

www.dacoromanica.ro

-

-

352

INDICE - Nwne de penonne

160, 161, 255, 263, 264, 281, 284, 286, 287, 288, 295, 299, 311, 318. COCEA, N. D.

163, 296. CONSTANTLNESCU, ALEXANDRU (ALECU) 33, 55, 75, 194, 202.

-

COZENZ-HARDY - 189, 202, 203. CRAINICEANU, PUIU 52, 94, 127, 254, 277, 279, 309. CRISTESCU, GIIEORGHE 40, 41, 148, 152, 153, 157, 169, 170, 171, 173, 175, 178, 181, 183. CUDALBU, TEODOR 186, 232,

-

312.

CUZA, A. C. 252, 292.

43, 51, 55, 92, 244,

-

DAVILA, ALEXANDRU 42, 43. DAVILA, CITTA 42, 197. DE$LIU, MIHAI (MI$U) 36. DOBROGEANU-GHEREA, 163. ALEXANDRU

-

DRAGU, TOMA - 163. DUCA, I. G. 56, 57, 58, 98, 109,

110, 138, 187, 234, 235, 239, 293, 297. EMANDI, TEODOR

GAROFLID, CONSTANTIN - 57, 98, 111, 116, 186, 231, 234, 235, 281, 329, 332. GHENCIU, colonel 52, 86. GHICA-COMANESTI, NICOLAE 144, 145. GOGA, OCTAVIAN 29, 31, 35,

-

69, 98, 115, 210, 214, 222, 225, 233, 258, 284, 318, 332, 339, 340.

GOLDI5, VASILE - 51, 90, 98, 100, 115.

GOLDSTEIN, MAX - 157, 162, 164, 179. GONGOPOL, CONSTANTIN 48. GRADI$TEANU, ION C. (JONAS) 35, 52, 53, 54, 106, 210. GRECEANU, DIMITRIE (MITICA) 36, 52, 54, 114, 160, 243. GRIGOROVICI, GHEORGHE - 34.

-

MOTT, CONSTANTIN (COSTICA)

- 42.

27, 46. HITLER ADOLF HURMUZACI II, ALEXANDRU 35.

IOANID, TILICA 133, 134.

ENESCU, GEORGE - 207. FERDINAND I, Rege al Rornaniei

- 30, 33, 34, 42, 63, 64, 104, 108, 140, 161, 189, 191, 194, 201, 208, 248, 285, 296, 298, 313. 48, 281, FILIPESCU, GRIGORE 283, 289, 291, 296. FILIPESCU, NICOLAE - 131, 231, 260, 291.

-

FLONDOR, IANCU - 25, 31, 32, 34, 58, 60, 63, 66, 68, 70, 72, 80, 253.

223, 274.

IOANITESCU, D. R. - 49, 254, 274, 332. IONESCU TAKE 25, 35, 36, 38, 49, 52, 55, 60, 62, 66, 68, 70, 72,

74, 79, 80, 90, 93, 95, 98, 113, 121, 130, 132, 134, 135, 137, 139, 140, 143, 144, 185, 186, 192, 205, 209, 212, 214, 219, 244, 261, 263, 271, 273, 275, 277, 278, 280, 282, 285, 288, 291, 294, 296, 298, 302, 317, 323.

-

60, 85, 90, 92, 96, 99, 100, 102, 117, 188,

IORGA, NICOLAE

205, 243, 249, 298, 302, 323.

www.dacoromanica.ro

353

INDICE - Mime de persame

INCULET, ION

MAX, KARL - 40. MARGINEANU, ALEXANDRU -

51, 98, 115.

IUNIAN, GRIGORE - 65. JOFFRE, JOSEPH - 98, 141, 142.

-

KERENSKI, ALEXANDER - 104. KIRIACESCU, OSCAR

121, 122.

LAHOVARI, FILIP - 134. LAHOVARI, IANCU - 33. LAMBRINO, ZIZI - 189, 197, 198, 199, 200.

LENIN, V. I. - 104, 165.

-

150, 179, 180, 181, 182, 183. MEHEDINTI, SIMION 324. MIHALACHE, ION 64, 65, 99,

103, 112, 210, 212, 214, 216, 217, 227, 233, 243, 263, 267, 269, 273, 325. MIHALL TEODOR 31, 35, 60, 63, 66, 68, 72, 80, 92. MIRTO, EDUARD - 85. 98, 115, MOCSONIY, ANTON 116.

LUDENDORFF, ERICH - 299, 308, 309, 310. LUPU, NICOLAE dr. 98, 99, 104,

-

MOSCOVICI, ILIE - 39, 40, 45,

-

146, 148, 152, 153, 154, 174. 27, 46. MUSSOLINI BENITO

146, 164, 188, 212, 214, 227,

NEGROPONTE, GEORGES - 142. NAPOLEON BONAPARTE - 46,

263, 267, 269, 273, 324.

MACKENSEN, AUGUST - 55. MADGEARU, VIRGIL 65, 85,

124, 126, 164, 204, 214, 244, 245, 246, 249, 251, 268, 273.

MANIU, HARI - 29, 30, 51, 88, 90, 92, 121, 188, 210, 214, 215,

168.

NEGULESCU, P. P. - 40, 41, 74,

-

93, 106, 133, 210, 312, 332. NICOLAE, Principe 190, 202, 206.

NICOLEANU, ERACLIE

145,

150, 181, 183, 197.

216, 218, 219, 221, 225, 239, 241, 243, 263, 266, 268, 270, 283, 288, 291, 296, 298, 311,

OTETELE*EANU, ALEXANDRU

312.

OTETELE*EANU, ENRIC

- 50, 332.

MAMULEA, ION - 199. MANOLESCU-STRUNGA, GR. 316, 317. MARGH1LOMAN, ALEXANDRU

- 27, 61, 81, 99, 107, 124, 145, 193, 212, 214, 217, 219, 227, 231, 239, 146. MARIA, Regina a Rornaniei

-

50.

-

PAPACOSTEA, PETRE 52. 25, 32, PHEREKYDE, MIHAIL 55, 58. PLESNILA, MIMI 133, 134, 143.

POKLEVSKI-KOZIEL, S. - 207, 208.

189,

190, 191, 193, 196, 199, 201,

-

203, 206, 259, 288, 311, 313. 179, 180, MARINCU, GHITA 182.

-

POPOVICI, CONSTANTIN - 171, 172.

POPOVICI, DORI 253, 332.

-

25, 33, 34,

POPOVICI, MIHAI - 91, 92, 219,

MAVROCORDAT, LEON - 145.

221, 270, 283.

www.dacoromanica.ro

354

INDICE - /slime de persoane

POPOVICI-TASCA, ALBERT -.50, 94, 223.

POTARCA, VIRGIL - 233, 234, 235, 254, 302.

PROTOPOPESCU, MIHAI (NUNUCA) - 104, 227. RASCANU, IOAN

281, 282, 296. TOPCIU, PETRE

121.

VAIDA VOIEVOD, AL.

186, 260, 276, 277, 281.

STARCEA, ION - 31, 98, 115. 227, 229,

241, 244, 263, 265, 267, 269, 324.

SUTU, ELIZA - 49, 50, 51, 72, 79, 142.

-

50, 60,

VAITOIANU, ARTHUR - 50, 51, 55, 60, 62, 66, 70, 75, 80, 82, 88, 90, 92, 202, 212, 221, 300. VALLEANU, GHEORGHE (GOGU) - 41, 160, 256, 259, 311, 332. 219, 222, 225, 226.

251.

$TIRBE1, BARBU - 80, 107, 189,

VOINESCU, ROMULUS - 150, 162, 169, 177, 179, 180, 181, 183.

194, 195, 196, 201, 239, 247, 250, 263, 285, 299, 317, 318.

THOMAS, ALBERT - 177.

-

88, 90, 91, 93, 94, 96, 99, 101, 107, 109, 112, 124, 146, 212, 221, 225, 283, 288.

VLAD, AUREL - 119, 120, 210,

$TEFANOV, BORIS - 169.

TASLAUANU, OCTAVIAN 222, 224, 247, 249, 258.

37, 98,

TRANCU-IA$I, GRIGORE - 98,

171,

ROMANESCU, MARCEL - 158.

$TEFANESCU-AMZA, C.

-

121, 124, 131, 134, 135, 137, 139, 177, 186, 187, 214, 217, 230, 268,

116, 168, 177, 186, 312, 332.

- 154,

STERE, CONSTANTIN

T1TULESCU, NICOLAE

115,

YARCA, CHARLES

-

43.

ZAMFIRESCU, DUILIU 32, 34, 58, 74, 107, 114, 282, 298. ZELEA-CODREANU, ION - 50, 51.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

STELIAN NEAGOE

ISTORIA POLITICA DIN IZVOARE NARATIVE

7

N-am pretentia de istoric, ci constiint5 de martor" Duel oratoric intre pateticul lorga si cinicul Argetoianu Replica buclucasä a ministrului Argetoianu a grnit eaderea Guvernului Averescu Tardiv generalul a denuntat armistitiul cu opozitia Galeria cu portrete ale oamenilor politici Posteritatea va judeca... Sunt gata sä plátesc si dup5 moarte.

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII, 1919-1922 CAPITOLUL I

Liga Poporului si alegerile zise constitutionale Diverge* radicale politice intre Averescu si mine Dezam5girea mea Organizare si asteptare Anul ardelenilor lancu Flondor si Bucovina Dori Popovici Contactul cu conservatorii si cu Take lonescu Raporturile cu socialistii Averescu si comploturile Popularitatea lui Averescu indreptarea Organizare si pregStire Politice Opozitia Units" si intelegerea cu Take Ionescu, BrStianu si noi Reforma agrar5 prin decretul Duca Pherekyde.

www.dacoromanica.ro

25

356

CUPRINS

CAPITOLUL AL I1-LEA

60

Guvernul V5itoianu Alegerile din toamna 1919 Conferintele intre Take lonescu, Flondor, Mihali, Averescu si mine Abtinere Nemultutnirea prietenilor nostri Pattidul T5r5nesc Intrevederea cu V5itoianu Incerc5ri de a z5d5rnici alegerile Rezultatul alegerilor Consecinte politice dezastruoase Cu Vaida se insta1eaz5 anarhia in Guvern Alegerea lui Iorga la Camera Constituirea Guvernului Vaida Averescu intra in Minister. CAPITOLUL AL I1I-LEA

98

Conjunctura politica la 1 ianuarie 1920

Interimatul lui Cicio Pop: anarhie guvernamental5 Activitatea Parlamentului si Guvernului Federatiei Democratice" Valul rosu amenint5 s5 mature tot Doctorul Lupu Ovreii Alegerile partiale din februarie Greselile lui Averescu Canalele oculte" Intrevederea mea cu Vintil5 Bratianu si cu Duca

Averescu vine la putere pe poarta mica in loc sa intre pe poarta mare Demiterea Guvernului Vaida Constituirea Ministerului Averescu Sunt silit sa primesc Finantele Goga, Mocsoniy, Starcea, Goldis si Inculet Trancu-Iasi Garoflid impus de mine Haosul de la Finante Alegerile generale Take si Titulescu Sovietele si Basarabia Adina Take lonescu Vizita lui Joffre Banca Natiunii. CAPITOLUL AL IV-LEA

146

Lupta contra comunistilor Organizarea celulelor comuniste Greve partiale Incercare de greva general5 Teroristii Atentatul contra mea si atentatul de la Senat Afilierea la Moscova Despartirea dintre comunisti si socialisti Congresul din 8 mai Arestarea conduckorilor comunisti Reactia in Camera. CAPITOLUL AL V-LEA

Raporturile mele cu Familia Regal5 in anii 1920-1921 Regina si Nando Dejun cu Stamboliiski Boyle redivivus Carol si Zizi C5l5toria si c5s5toria Printului Carol Cosenz Regina Maria si refugiatii rusi Falsa Anastasia Imp5ratul Carol al Austriei trece prin Romania.

www.dacoromanica.ro

189

CUPRINS

357

CAPITOLUL AL VI-LEA

210

Conjunctura politica' in momentul instaJ5rii Guvernului Averescu Dificu1t5ti1e in fata c5rora ne g5seam Raporturile cu vechile cadre Pertract5ri1e cu noile partide Maniu §i Partidul National Mihalache i Partidul Tar5nesc Incerc5rile de fuziune §i de intelegere intelegere cu Goga §i cu prietenii hii Bontescu, Aurel Vlad, doctonil Lupu. CAPITOLUL AL VII-LEA

229

Guvernul Averescu si problemele de rezolvat in afara de restabilirea ordinei publice §i a finantelor Reforma agrar5 Legea electoralà. Legea Administrativ5 Opozitia manevrat5 de liberali Iorga §i Stere la Camera ReOta" Retragerea opozitiei din Camera Partidul Poporului Abuzurile de la Aprovizionare, Industrie, R5zboi etc. CAPITOLUL AL VHI-LEA

261

Situatia.Guvernuhii dup5 retragerea opozitiei din Parlament Incoronarea i amanarea ei Lupta de r5sturnare pornita de liberali Noul aspect al arenei politice Deschiderea Camerelor Intelegerea cu t5ran4tii pentru reintoarcei ea in Parlament Mesajul Palinodiile lui Averescu Tr5darea lui Take lonescu Demisia Guvernului Guvern Coand5 neizbutit Guvern Take lonescu constituit Trintirea Guvernuiui Take lonescu. CAPITOLUL AL IX-LEA

Nu stint ales Examen de con§tiint5 Abtinerea de la §edintele Camerei Conflict cu generalul, prima ceata in raporturile noastre Averescu, Ludendorff §i ex-colonelul Sturdza Averescu i incoronarea Alegerea de la Roman Intrevederile cu Stirbei, Coanda §i Beitianu Alc5tuiesc programul Paitidului Poporului Prima incercare de a constitui un partid agrar i prima neintelegere serioasa cu Averescu Congresul de la Sibiu.

www.dacoromanica.ro

299

358

CUPRINS

ANEXE

FACSIMILE

I Originalul unui Bon de Tezaur din 11 iunie 1921 II Notit5 autograM a generalului Al. Averescu privitoare la intelegerea cu I. I. C. Br5tianu pentru a-laduce la putere in 1920

341

342

III Notit5 autografa a lui Ion Mihalache cu propuneri de colaborare a Partidului peanesc cu Partidul Poporului

344

IV Chitanta cu decontul efectuat de ministrul C. Argetoianu la Departamentul Internelor (14 decembrie 1921), in preajma demisiei Guvernului Averescu

345

V Scrisoarea autografa a lui Al. Averescu adresat5 lui C. Argetoianu la 31 martie 1922, cu prilejul participkii deputatilor averescani la lucearile Corpurilor Legiuitoare

346

VI Scrisoarea autografa a lui Al. Averescu prin care ruga pe C. Argetoianu s5-1 mai gazduiasca in irnobilul s5u din str. Atena 135115 la 26-27 octombrie 1922

348

VII Invitatia prernierului I. I. C. Bratianu pentru participarea la Serb 5ri1e incorodarii (15 octombrie 1922) si rezolutia autografa cu refuzul generalului Averescu

350

INDICE

351

nume de persoane

www.dacoromanica.ro

EDITURA MACHIAVELLI Cárti apirute Memorille Regelui Carol I al Rominiel, vol. I, edilia a II-a Memorille Regelui Carol I al Roman lel, vol. II, editia a II-a Memoriile Regelui Carol I al Romiiniel, vol. III, editiile I i a II-a Memortile Regelui Carol I al Romfiniel, vol. IV (ultimul) I. G. Duca, Memorii, vol. III, Rdzboiul (1916-1917) I. G. Duca, Memorii, vol. IV, Rdzboiul (1918-1919)

Alexandru Marghiloman, Note Politice, vol. II Alexandru Marghiloman, Note Politice, vol. III (ultimul)

Titu Maiorescu, Insemnari zilnice. Romania, retboaiele balcanice fi Cadrilaterul Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de incline

-

amindri

din vremea celor de ieri, vol. V

Stellan Neagoe, Istoria Guvernelor Romfiniei. De la inceputuri pând In zilele noastre 1995

-

1859

Aceste artl pot fl procurate §I prin Edltura noastri

4t, EDITURA MACHIAVELLI Bucuresti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

www.dacoromanica.ro

Ap 5rut: martie 1996 Procesare computerizat5

ADIS4N ILA74 Departamentul editodal

AD1SAN COMPUTER SRL

ATipärit la:

S.C. NATIONAL IMPRIM S.A. Tel./Fax: 614.94.31 614.95.19

www.dacoromanica.ro

....

ISTORIE &POLITICA L. :#17-:-IZVOARE DOCUMENTE %7-` .$t.

NARATIVE

OFICIALE 1..N

otc

41.V.AQP..

0-t531'

view.*

rca

egt

yr

,

14%likt.eiroV

t

mom NM.,

0.441.44=1-

CO1JSTANT71.J ARGET0:1ANI4 -

statuia de la Iireasta-Dolj -

ISBN 973-96599-9-5www.dacoromanica.ro

1