."
BOE DE GRAU ANL IV, N-ruJ
12
U U RE V VIIS T A DE CUL
www.dacoromanica.ro
DECEM DECE MVR
�
193
CUPRINSUL ABEL MSMAT AL AADEME ROMÂE gr d. C MOISIL
ALA LTRA D R SEVER gr_ de POMPLU COSTESCU COSTE SCU JGL DOML (cu
figuri de S�
.
d IOSF NYR6 dn nue,te de
Du
OA Căr, nfere nge exoziţi: G Ro Ro; ; 6 oy o y aa gol Ro or Pb Parr Zoolog Zoolo g oi yr eatumuzică cematogaf ad Saa m uism sp ucaţie/izic ră ră Î mţi VaaVaa-ăăăă-aă aă o--Arg 16 ig) şă ooraă a i ioa go ro, ă aă ă o ă), elia Cu Stk or EMANOI BUCUŢ
Un exemplar 25 i Aom p
REDACŢIA: D I RBCŢA BD UC UCA AIE IEII P O O R U L U U C U R B Ş T I I I I Sit Gneal ehelo Nr.
i
EDITURA M ONTO RU OFIIAL OFIIAL ŞI IMR IM RIM IM.. S TATU U AMINISTRAIA IRIMRA IRI MRA NA ION A A U UR URŞ ŞTI TI,, V aea Şerba V
www.dacoromanica.ro
M(m" Pnd BuU
www.dacoromanica.ro
c
c
Cărţ, confrnţ, ongrs, xpozţ ONE Marcu Ea m p$ese ilele trecute pe du-
8
mri a s aflu dac se Întâlnete p la n iconografia noat numele unui Mace OrJa"u. gsi! e o coan semna Înt'un metoc a Aeandria eiptn3, i vrea s ştie da i se cuvine ma mut sau m puin:luae aminte ata da a i ese fondu pe re e e figa sUn red Costantinoplul c marile mos chei a oont şi cu onul de Au plin de cori pe sp ele Me�te se vede c a stat n etatea p gn şi s'a Ia furat de frumuseea i meia ei Numele lui nu spune ns nimic istorior dar ciar prin aceasta creşe n nsemntate Lta atât de a zugavilo nti sfini de oie omâ· neas se mete cu n n un ctor pe dru muie Ritului mas pn azi necunoscut 0 pin perdeaua a o pare şi intr ntre iconai nti, nte cari pe acea veme se numa i Meeru Nicu pioru Niculae Gigorescu de mai tr r cu singa a icoan tiut pe ba Maache Ornu dela 0 ca un eou dept;tde cndre Zmbeşte nu ma u Macu e ca te-a descopeit i te·a adus ia a dup ppe şapteci �i cci de an Da odinioa dinte iconarii mai nzesta\ ieeau pitor romni de mae va notori arei lon zilele noastre ncep e petreac lucuile tocmai dim potriv. n tebuina de apropiere de ceea ce e mai adnc a l poporului arstul plc a intt n bisei şi sa opit naiea mpodobiii ei cooate. ianti· nul l-a cg; Talentele cee mai feluite s'au suit pe scele şi ca Michel Anelo n Capela Sixin au visat pe Dumneu Tat şi e oi Sfinţi n hain n niar nou3 Stoenes, onita De an, Besc, Olga Grecianu şi peste ai rec, au îngroşat n· dule iconaror ntri moderni ugrav de bieic na ma fost n cu mi mu de or Re�terea pictui a cunoscu n România i o renaşere de gn duri şi de move cu o ntarcee spre bse E n o fom a idealimului autoton, mut dintr iteai nte a plac I aceeaş mişca bue aat şi muna pentu rmos ad1nt3 acm n urm numai şi numai n icoane, a dnei Maia Pan Bcu
Pictoia a ndr3g dela ncepu alul ş negrl ş c tiva! gavura rimitvml voi de mijloace a dus-o la pimitivismul i apoape la nimul de scopuri Din peninul de linii a creatare n uae i plin de pune s'au dlut dela un mp ca s oac mai aoi vede-
S Anton icoan de Maria P Bc nie de iconQts, cte o Maica Domnului ndoit pte SUntul Prunc pese durele lumi sau câte un SUnt Geo ghe 1n3, nipt În cri şi epezit cu tat n balauul cu mute capee Nu era imic din pcul tot mai bosi al
ş
www.dacoromanica.ro
OAB GRÂ
m
;
N cunc o ie porivi şi c privire radiţe Ernor de oal1 cu încpea pe min m pin cre şi c pvire cerinţele ace cele mai dife, det re dina mai merenare, dar era to duhu şi e din Inoire Ca nte ilustra de viei ale Sfin\lor ltatul talentulu şi al enelor siore ae de Pan au a ne edalioane de tpl cipie ş faee e Buesc" Cele do pilde pe car le punem naine vor da n un receau nmaidecâ şi adcea c ote acesea ceva temei m a bun de o ic e ncedinţare, pelor noas Sntul nton ne priveşte de up glug; li nt şi grea a de dincolo de p;, ia ntl lie pleaă duduind cu telegarii lui o laţ de pe perei oronelui pin ceru pit cu flgere
;
TŢ EGUSOŞT. Oaşele tresc şi ele de viaJa soceţ şi a J1rii care e-a crea aduc amine de rarea mea şar o vatră de umi ca tena a p fie părăsi uita ă de propr ei ocuitori, cuAcropolea pe e Paenonul şi Eecteionl s'au ptra appe ntregi pn acm do se de a şi rmn ecole un sat rac nre cee ai srace ae Trecerea MareluiApol vna lui DionieAreopgitu fuser deajun ca s fa ieraă frseţea gnisli care eri struse de sr! lucrea lu de-aici Nici asi n tena biericle nu ibesc s ia in şi pere de monumente de a din riin emplelo şi a eor cari cutremur: n afera şi crap apmele. uce arat i ei n o devoltare legat s de orieA de ta berii cum e aceea din deallRadului are Vodă sau a lui Mihai Vod, diri de o vecime de o s de ani u se mai Îâlec Sa ds ele de od aă cu cee şi car c nmee lor, aşa cm 'au d oa menii Po ea eoi dea ncepuul ecollui trect, de ere de radiţia grea şi chirii şi-au Uc drum surpnd şi nocuind pee Orşl s sb oi noşri ;prpe e ieri, şi cu ecare i se scmbă cu o bucurie tinere Nim ic -i rid ninte piedeca nei amini vrednice de apr;. D;r ceea ce se pl cu durile e ntmpl: c oamenii şi c ndeenicirileO coeorae de fim de negustor ca
ş
O prie din impul Romanor neatepa şi fraged Genunch n e frngeau totdeaun per rue, ocma pentr c, nsetat deodat, voia s vad ş să e deUte. Cel coboa c oraze nou pe ămO nou iubie umea iie. Meşteugu Evaghstuli Luca ne druise cu un no ceic a ace lcrre pentr sine, penr iv; prieeni şi pen Saloanele ofale de grav şi desen, ncnunaă c obnuiele şi poae d;rcele recunteri, d Mar� PanBecu pii ape l şi bnecvntarea ni pa mai departeArtista a git n sine pe feeia creşină şi a gndi la un mioc de nmulre a aceliş eemar care ă aute ptrundrea n toae casee a nei mai bne ione şi prin a unei noi egioiţi. Snduri de eiu de pe emui, cae (rebia gi rin gl de lemn d brogean alBrilei, Ucea l orei blii, aeata se putea acoperi cu n morar şi In stl d s se imrime de ne nume or ca ntro frec mbetul nei sfie sa durerea unui mucec. coaa şi stra nesca caracteu de oeă tot pe att de cedinţ pe de art şi n scim eţul scdea pn la ivelul orirei pungi. Pctoriţa Uct m l Ea şi-a mprumuta mşşugul Asciaţiei Crqne a Fe meilor, re ua apri arcina pndiri şi află n aceat teneal n Inoit rst acviii ei obneO ex· poiţie, plni pen ln; Februarie ; ara tuturor cele 18 au o de comoiţi de pn acm ae artisei şi viaţia la infi de ton şi de impreie, care e ar de ufo %are a fi una din cele ma de seam manifestri e artei mirene pentr învoa vie biericş Duă ce oen i de g ş e priceper sau rsit vo put s-şi pn cvnu oamei e crein Lo mai cu eamă ebue le voba, pentru cari au fos gndite ş lucrate c u îfgurae, aceste obiece de ncare şi de cut i i ortodo D orga, ri nencredere fa de nori, ai les n aces domei e I deobşe cunsc nu 'a sfiit s a urrea prere
;
;
;
ş
O potvrie din secoll recut aceea a poviei Sclinge, nfiinţa la 858, cu n an Inainte de nire; Princpatelor e ceva cu totu l rar Tebe s fim recuc3tori conduc3olor ei de asz, cari a ose t a şut so aşe n'un cad aroe cura Dovad rica pr a aceso câtev; rnduri
ş
www.dacoromanica.ro
O N C A Ca s'o altuias şi-au uni preperea sau ara scriiori şi colecionari Docoru Nicolae Rsmeriţ1 scţea va co meral1 de aum rei sfeturi de veac şi m dnaine, u un condeiu care dac ar fi m anecdo, ar izbuti s aduc1 amine pe aocuri de o hica E oba de remea apus pe a a anteriilor de abag sau de suvaia şi a giuelor de samur, a bogaiilor coloate a amasiuu, mohairulu stofor de Orien de Aep sau de Hios a posaurilo de landra sau de Franţa Veires, Elbeuf Abbeville sau Sedan. iaa ipsi nşi se nchdea Ap1rea Viena ş i şi ncepea fima marfa engle% E o enumerare, Intru mic mai pun sr�uct3 decât a granilor din Hean La eorge Ştefan oengiopolu care deschisese un mare magain de stofe In ip cai colţ cu Şlri aducea abia pr croiori de m nou pe ulevin dela ais, pe Prinţian şi pe Franke din Viena arc vedem p e nereul omanc al impuui cu redngoe ine lipie pe tup şi cu cravatee largi, late n valuri de mae sau de antele prin acese n prv igui iubie ca Grigore Alexandrscu şi Nicolae Bescu, se îmbrcau la fel nia revolue a ft a mr1c3mintei: Rritul şi Apusul sau deosebit şi sau ci la Incepu n critorile secolului t ca o încadrare Haul Manu In gravura din colecia şevsc cu prispele şi foişoarele lui pe trei lauri ş cu ruee de Brav cu covir deshmate la focurile fumegae din curte E un el de gr cu intrepozie de muri a vremii Aa dac aşezarea de tzi, ca loc, n inima rguui şi de zidire cu un ssem de şi de ograd tre ce, a Hoelului aa, ma aminteşte d e Hanul şi de forft lui de-acum pezeÎ de Al gur n aceeaş lecie supune meditaiei noasre pe ieru dela ncepuul secoluui al XX-lea, pe ce a mai găsi Kiele şi -au combu, cu nuaţii carbonare sau cu efemele pariziene, neii, copii ai lui înorşi bonjurÎi şi revoluţionari dla studiile ude-i risese şi-i nre\use aaca din eniure moşiei munce cu robi sau ale Vistieriei, gpo�rie de aftanee de Q tepele ş!ul e un czonac moldovenc nflori rerat peste fom iar ciuucul ae mea omului. ndru acesui stlp de a mbni şi nmsa, se ede simoc
85
ca o cocree calca, ca s luminee o idee feric, Sofa şi cosumul O preocupare aprpe la fel a du la vcolul de imagi, de judei şi de tranpuneri profeice al lui arlyle In Saro Resarus Aici, din cele paru popoţ mai mult de rezentare de de tratare una şe 51 aureole n reat
8
Po1vria Schesinger In
moda: Moraiştii, lipsii de teme oui la preocup1rle lor de iioe se efer, 5 eşejec1 mo da adi circulaa n aspece noui a decenţei, la omul peerilor, nelit sumar cu pielea usului d pdure pe are cel pn omul slatec şa 1- prin şi 51- dobare Moralşti att de nbdii nu şu s este, dar ocnir st scap şi rmăreşte a o ilustrare, un om Uă stomac de asi ş s os de şte panalo prea lungi şi prea argi se ui1 Ingroit la strm portului din spina poiectaţi scemac din mera oscur a recuului Sun ai săbaecul c ghioag şi cu blan al d-ui Argezi hoplitul grec sau legionarul roman, muschearul reem a n muschetJ dar are şi-a ptrat coiful cu pan armu uar şi dantelle la genunc pn1" pan talonaru cadrilat al reoluţiei di uie 830. ima Sclesger a reniat cu ace b1orie atfel InUţaJ bune tradii ale negustor or noşri
SPR CÂŢ/VA ADRT. nre Ggorcu şi chian ne-am de prins dela o reme aşe%m o mai d ş a u oc a pe Andreescu. Sudii şi monografi au ncerat i popuari %e%e ia pea rac n date sugtive, şi persnaliatea ma cu oae acestea desul de ainic Meele se Uesc de la o reme dac au o pn% de e şi o ct l a vede O nou de expoziţie pasc1 n Bucuri a cezu nu poae s se inaugureze mai pori det che mnd puul l a na pen"re m" depl a lui Andreescu. Lucrurile au f pae pu cam amsecae, dar impresa a fost puteni E drept c aces al reilea mare pior rom mai vechiu nar ci poezia, ci fr1gezimea lui Grigoresu, precum nu cunaşe bucuria culors a lu
un singur fir de poumb pe un orizont putiu Nu ne fm n tot u l nn unui client al pvuo englezeş aduse de niul Schlesinger oeul Tudor Arghei şi-a mprumuat codeiul u, care ştie s mbrace orice subiect siur şi n aceş imp horbota,
www.dacoromanica.ro
BOABE DE GRU
Luchan. Sensiblitatea lu ma mult durras ş sp de o problm a iuu, n cae culoarea cobQr să de suflt mai apoape de rire !ur şi de meditae n delung det de lnşte ş de a: Celal do puteau să aung popula r decd; el depr adie fu-
ş foarte puţn sau de f cucui Ceva cau pe e e şu ndeptesc Mnuala de exstenţ a atora, cu ot neteau o reau s spun un cuvnt as desp cele r lucr! d csa brilean a dui Ion Negulescu-Waam. Subiecele ş factura lor nu sunt ropru o revlaie, r dmese nu depşe mura obnut a lucr1ro şi mjo ale ctoruui le au fost v1zute nd şi nd de un ş ş crt de art, i upra uora s'au cert char c pro cedee de restaurare Ceea ce nu le a n ntru nimic, ci din valoare n cuprinsul operei u Andescu ş nc dn nteres n mjlocu ue lu amite n necontenit crtere fa de el. Im vou ngdui o mic1 descrere aua ma aes de reproduce ş dou cuvnte despre obâre aduse la cuntin de deinto D- Ion Negulescu-Walam ş-aduce amne al su, care a muri n arâdu- salo dou ablour -a
gare şi se p1treaăn sngurăate Cva agintat ş adnc pue oarecare rkaJă şi encredee e atst ş mulme uto orretul lu însuş att n foma mai tn3ră, şi n cea de doua mai obostă ş mai pleşuv, mrtuseşte aeeaş stare ndeesu n'a puut n'a vut să e tnă Şi tomi acea 53 tineree se sfrnge de obceiu n toată opea ş cştg pe privitor, d din el un cedncos pn lumna eg si nă tu ucrle de b3b3ţie şi de brâee ft dela nceut vrt ca orice medtav De aceea cred ns gua lu va mai atrage e cerce tători Nu num el din urmă cuvt despre e a f sus da ncercrle de pn acum au avut sfala ş aza cu r � rlor de teren inteza, care s3 e seama de nreaa oper şi de noutatea e cae o aduea teapt n Vor ma f deperiri şi mrri Cu ta vlva ş lucrărie pe r le-am amtit, ne te pn acum char un inve m amnun a opere andreeştene. Pote d vitorul nu va fi n stae s3 dea la ivea pnze necunoscute care s poat sta al�ur de cele mai bune ale arstulu, sau le i nea Ceea ce e sigu e mai sun case unde se af scunş, dn dscrea ueor, netina alteor a rorearlor, Andreeş neuş n crculae
estecen de A amndo la as la studi Unu red o alee, oate d fai moasa pdure dea Fonaneeau, nalt de centmet ş la de E un drum pieş mrgnt ş at n niu pla din stnga de truniu uterc al unui pac, iar de cea alt ature umb de oat revarea vede ş rcoo
www.dacoromanica.ro
C R O N A codului Pmuui de lun nişte buchete acopncrngtua nită. P cteva golur din bol u se hicşte ceul. Inolo nicio ae decât tceea nchdeÎ n sne a natuii netulbuate A doilea e un studiu de copaci, despin cu voinţ dinto p1dure care i nconjoa de toate p1ile, inută nsă n tonaltea ma slab1 şi stear de fund decorativ Do me stea monumentli, n din acee tupnă se depar t se depărtea teptat, u jocul coaei abe şi nflorite spe nlţm n re se pied nainte -şi de$vălue inereea şi famătul frunzelo Mi-am adus mnte de alt studiu de copac, plin de o adâncă mne, de pe coa dela Apremont ucăţie sunt înudite, o a� ca stae sufleteasc pe ct poate
AIŞTII SOAELUI Mueul Toma San ncepe mueu din ră Del un tmp e ad3posteşte n fecare an o epoziţie strin Drectorul lui şi continu sacna de odinioară dela Geneva, lucnd pe calea ate la apopieea dinte popoae Francezi Itaieni Polonezi şi-au desUşuat n cursul anilo pe dinantea noastr pictura des enu l ca e- caacteea E de altminteri ş o pdă de ceeace su nt n "are ealzeze legturie create n umea de după boiu de coopea rea intelectuală e aă m n aa unei exemplficr a metodelor evei 0-1 Geoge Opescu le mnueşe cu o adeat1 vruozitate ş scoate din ele, atât n st3inătate cât ş înăuntul hotaelor, un ma-
a cu oi de ca loc ş tmp de ceaie M1imea tabloulu e desul denem nat, cu o năme de de cenmetri i cu o lăţime de 7· A telea tablou e mult ma mc ttat altmnteri X E unul dn crele cu boi cre ne-au umplut dela o eme pitura, aşat nte a şi ţnce cre pulea dumu ş pn nşaea lo rnduit i dau lungime i mişcre. cas alb n vedeaa foarte ta, mbogeşte cu o geutate comat static toată clnaea de ucur ş de nuane a une lucrăi tatate gras şi temurtor, n cese şi nţuri de culoare ca o rvrare Bila dup Buul unde ş-a petecut anii de profesor şi a avut v unea de Damasc a mei lui, e astel pentu pietenii i u Andreescu un drum pe e trebue să se nvee s meag Lsnd chi la o parte estenţa cecei d-nei Aleu, s'ar putea gsi alo şi amntii despe via artistului în an c cele ma pine şri şi cu cele maina ipte ndejdi. Dovad ş puţnu mptşit acum
6g,
Adru
mum n privina aceasta atâ istoria aşămnteor pe car le-a condus t ş popra biogafie dn ultmi ece ani sunt deopotriv de pline denvţ�mnte. Diplomaa culura nou ş n de diplomaa poÎtic ş-a gsit n acela mp la noi un domeniu de activitate şi un reprentant la nlţime S1i um im c ma nou � din maniest1r Ar tiştii rancez nspiaÎ de Africa a mu eul oma Stan Aceas epoziie de dou� lu ni (2 ctomve 5 e cemvie cae aduce unele strălucte luc�r de pc tu scuptu şi gravur, a fost oganizat cu natu sp n al Guvenămntului geneal a Ageei n ataloul, nu numai fumo s p3rit şi nestrat cu toate reproduer e ajutto, dar competent prevzu cu ămuriri de tot eu se poate ur gsi patea bogat a dui Jn Alaad, po· fesor univerita la Alger şi diector al Pinacotecii dn acel oraş alb aican, pecum şi contbua nş a d-ui G pescu n cele doupeee cecetătoul ntnete ătui
www.dacoromanica.ro
BOABE DE GRÂ de sţ cu aacr mai v remeic i uc rilor de pre re, do " iniaorulu româ, un adevra studiu despre 'Ale ia ş Atele In ecolele al X-lea ş a XX -e scs de oaspele fane:. Toul e aproape ca o ram petru un mr şi hotă îor nume In oia picrii din ecol recu,
U In!reupere i unde femele îşi pun igirle u ul oaele ş şapt3 p se umplu) I Mişcarea e aprpe pbti ., de b a gol ridiC deasupra capului c să ie o amfo ă rezema pe um, şi cu pAn -hu împrejr n bduri mari Se v ede o porne de aşezae atuaă, care e ca o imire n
Eugne D.crox, care la 1832 prin c31�oria li Mar, propru s corpora arei Africa. Cu acel an ncepe ro-
faa une reaiă neateptate. • Faă şend, v h:u din f aţă are acea 5tri3 amnu care d mai mul ntimitae
masmul patic l literar izbucnit In rana cu revolu ia din 1830 a lui Herna, moşenea şi ducea ma depare
ineriorului şi caracter oicului Ceva ierac plueşte pte
orientalimul ac cealt nroducea oriealisml afican O ane de e xpozie a rţii romance face pe v iaor 9�
se gndea au v�deşe deadrepul aceast r3spânte de
acea3 figu" de ole a R riuluE ca Inntar n fecare linie ş n iecare loare sr3v ezie de ap. ht3·1 pe Fr meti, nr'o n r bucat3 I Aducul
n CherchelJ, cu cea poee de dsen şi de coori
Piaa Guver3m3nuli din Ager de drumuri I o cazul, pitua a mes mai dparte ş i mai adc det poezia. Ceea ce rebue s3 atag3 dea nceput unt le u mai pUin de 45 de desene ale li Deacroix Cele mai multe fc pare dn colecţiile Luvrului, altele un ae MUelul Ni onal de Are Frumoase din Alger, ae Meul de Are Deco aive au ae Galeriei e Garrec; tea vin di eţia rofsoruui Canacuzino, ş au pu fi v3zue şi aExpo ziia deenului fcez de aum doi ani A ca o nre er de colabor3r penruca marele colorst şi cap de şcoal s3 fie nf3şa mai vrednic de rotu lui de deschiz3tor de drum t3 femei din Maroc sco"nd ap (poae c3 nu scond, ci lund ap!, penruc na de nn ara care e rete n fund, aat e trebue 3 fie vorba de o cena curg1nd
al-
Fru:
astu şi n pem, are d3 de: şi mosfera oului ma cu seam atmofera ufetuli atisulu Ci focoşi arai, n repa au În cavalcad, pun În pnz3 o viaţ pe linile mari ae di ş ma ales repetiţia arcurilor goale, de deschituri ca nişe feretre, o sl3besc şi o depea. !- ndu-l deoparte pe Gicaul cu negrul lui mo numental ndu- şi pe enoi cu to felul de schiţe şi de capee de expie pe Durene cu • V1ntorii aprpe ca ricaural, pe Dfy cu I Mura din culor de h3re de mtae şi de ahach, pe rie%, pmiea şi nso iat pe Me într'una dn u3ţJe cele mai pueice aleE· poiiei, o odalsc3 inu� n jocuri de stacojiu E aici tt lenea şi oa3 patima femeii de harem aâ n eza·
www.dacoromanica.ro
C R O N I
Apeductl n Cchl
F (1820-8]6)
Arabi d Re 841-9
www.dacoromanica.ro
\
BOABE DE GU rea turna de ateptare, t şi În culore fe, d supte n ine şi u teptr între <ea go ş pnze ş muelnuri Sculptua nu lpeşte igrul merg;nd a uBarye ş ndreapt p:l ppe de parad, pe nd Capul de Maur
şi de peisg In burnuu e aun iipuri ţnute n loc de vul unu plmer u ramue czue Cte un Tg de cari la Babe·Kme umple deodat ntiu plan sau te un Drum n z nur ş urp oizonture 0 J laard, re n rstimpuri de rgaz a ajuns p sub resele msiror buovinene pe dru murile medievale ale realulu, Încear s fe t ma mlt de fa i s lege u un fir de atulitte ametecul acesta de lum şi de idealuri
RONI DN BLARIA R mn dinBulg.ria au de e se bucre up mu ani, soarta o a fost din nou un obec de dscţe ntre oamenii po ic ai elor dou ţri te lea cea m sur e o dleae De multe ori aţnea publiă de lmre pte due la ionir, cae n sunt totdeauna n foloul proleme nsşi Atfel s'a putut mere at de dearte t dn unele cercu naionlste de dn colo de une s se ăduă păn ş exten Romio dinBulgia Am ett artoe de ziae loce, site uneor de pulcş cunos, dro pornire aurd, utau emee acest punct de vedere e pld, Romni dn udul dinului n'ar fi det Br romăni.ţ Un rup compact de sae, r infltrţ de nici un fel, He are au vent mar savanţ sni a Wegand, ca udiee fenomene pecfie de lm romănec, desnate dntr'o trstură de ondeiu ! Nu tiu ce ar ptea i de ai ş dr'o nreagă aţune oresputa, cae se poae uşor presupne, da un sprt de mpăcune de colaboare între două popoare vecne, stn legate prin ora o polşi culturală, e cu desrşe sur n're um aă e r urmăr o .emenea colaborare nu pot fi de cu hotăr/e mpotriva unor mloace mente num s'o mpece Romă din Blara sunt pentru no Femei din Mo soţ1nd ap de 17863) at o poblem tot a de ndreptăt ş de ve pe t suntBul.r dn Ro al lu Pomme prveşe nm3rmat, ca dntr'u fund de m�, pentu vecini noşt Aunc nd e va nţelege Atantd" Arta e ae n ş mai decorat de e aest lucu şi peste e, jumate din greutate va firea cunse pe dup eamuri mntai a ae l Ma· lturat At� vreme n t acoo se va ocot sau e homed Rad, pitor al loculor, _Cf cu leiunie ale, va ta din atcă de polit intenă şi te s se le �oaa lota lu Barbaroa vobes de emur ş s read, ntu, o hestine a om�nilor d Bul de porţelanuri u roşuri şi alasruri are n cuptoe şi vor· ria am ceat-o no, a o contrabalanare, de nd a r bec n deeb de eria şi de lria ate zugravilo ei da chestiunea Bulgaror din Româna, ş, în al dolea E un fel de răvtre n fa nvalei şollor creştne rnd, , ar da ar fi putut s eiste, ea a fost e dela Mianoapte ş o Întoarere la radţile cele m u olvat n ntregme, dn punctul de vedere l drepturilor rate ale Ase De ri vedeile acestei lumi nu e de· noităţor, prin legiu de o tolernţ um nu cunoaşte prnd mai ad�nci ş m subiri ca din ravurile li VerSa- Europa vom ontnua să răm1nem bardaţ n dou poziţ vratEle se ate n ungu pereţlor a nmer erit de oamen vrşmaşe Legiuirile, de are se aminteşte, nu se sm n
www.dacoromanica.ro
C O N urm1rile lor tatiticile îsee, care se c nume s'o dovedeac1, dovedsc tocmai conrariul, cel pUin n cei privete pe RomAni Pentu o populaţie de alt1 lim1 cae sa putea apropia de 100000 i se gsee În unee regiuni În aglomei puteice i unie de cte 35.0-40000 de sufee ca n deţl Vidinuui nu exist1 nicio snguA şcoală omAneas colie romneti cae fiinau cu tadiia lor biseri ceas în de dinantea libe1 i Blgaei, au fost nchise sau rafomate, dup un procedeu cunoscut mai bine dea Tutucaia, unde, n juul lui 1907, lucrul nscut proteste şi discuii diplomatice ac1 i-a cut dum, de o parte i de ata, dorina adevratA a unei ezolv piete neşti a lo dou pobleme 'o stae st!i deopotriv� de nemulumite tebue tecut la pt pin acceptarea lor ntag senalul de gmente, din vremea cnd fiece înceca mai mult o amnae te bue cu vitejie psit O cerem ma aes noi, prietenii unei apopiei nre Ro mnia i ulgaia Cei ma uni milo· citori nte cele du! !ri nu po fi de t aceia din comuntatea lo pe ari voin istoiei i-a la n teitoriul ce lelalte S utm şi unii ş alii s le asigu!m o v e s-i mping dea sine sşi ia acest , de milocitoi de iubre şi de pace ecuu dnaintea celo cincici de an dn um, ne arat lucrl e frte cu pUn i n'ar fi voba de de o ntoarcere la o e ne-a fst timp de secole fiească ş cmun t de ce ne bucur şi ne mple de ndede .ces ncepu de negociei ntre omenii politici omn şi bulg.ri Ei nu vor putea poni decât dela e ti, ia realit!ile, n afa de conto versele de amnun sau tempoare sun cele sci.te n ndue de mai tepm plini de încedee
a
opii, gndu-le cu flo ea tunci nd tat1 umea civilit1 o b1tote la împrea vArtei de au de 75 de ani nu se poate ca RomAna s'o uite Mai ales , dac oame mai, luaţi de giji, triesc mai mult cu clipa, copiii iu - adu aminte cendal lo nu cunote det sb1toi Dup1 cum pomul de ăciun ne-a venit din ie re înărcat de pad de lumini şi de legende, a fel i cu basmele Lui ndersen magu cel nou al cpilo, din Dane marca i rpunde din pmntul de peste mare, nun veş m ma apoape de iteraur ema Lagef Vatra focului se oşeşte n urul lui se adun, în umba vn11, sc1to din veacuri viscolu n5vqe pe coş şi ameste scAneile :�peii cu sneile p!du ş basml începe Sunt ne i smei de pe vemuri sunt nmpl�ri nsdrvane, dar sunt şi oame ca noi, viui şi lupte ale vremii nate opi mi
sa
SLMA, MUTORE Şco
le ar tri s o Suedie din tuf nee n cae s nu se gses decât o sngu floae bst n capi tla gAnduui ei de at unde şi pe tece btneele mr poveste Sema .gerlf şi nse în jurul ii nfoite s citeas pagini din egendele lui Isus tos sau din nunat lorie . li ils Holgerson tâni a sim dn lcuin" ei dela mi-noapte şi a âmi fect înaintea .tei înni copilreş in ttea trduce, ncepute cu ace cut dp mn dr. m de vikng n care poveitoa a scis, egendele s nte de Ciotori din 1911 elma agrl6f nu numai nu ne e strn i . intr; n iter.tur. nat da a nfiorat ttea inimi tnere şi a femecat ncipuiea la mii şi mii de
Fat1 âd, v:ut din f" de
Dx
ca Qpii mai cai li sun pni po s! stea ar i s ia minte deopori at nt ca povestea pves toarei a a venit pe lume În iua de o oemve sti la ceast veme trie din noapte, când pedelele luminoe ale auoelo oreale
88
www.dacoromanica.ro
BOAB E GÂ br nce spe pse plaiurile suedeze de st de fie i de acde vi :loe, n opot oae nlt va bate n inima v%dului o de amne ar din a<ea rţi are au umplu pm
i al Copenhage Avea de ani nd a luat pae la n con ur iear cu eva itoe din Beng u numai a gat premiul Îni, da a ajun dintr'o xi nrla ea m cii ciitoare suede, nro ţa În re lpte liteae adn popoul neg Suedia e uda cu un nou scto, c pornea numadet ca un Gutav dol au aol II cuceeaEop. şi, mai feicit det ei, ngenncia nu numai acest connen id, da şi teva din cee lalte dcliă de prmă făcuse o clasă de şcoală din toat lumea, n c.re e cultau nvătui adni ; poveşt rumoe penu via, nu n nci te n amteatu i din oae re unde omeirea se bucu şi suer Carea a apu n dou v lume n 1 aducerea romnes ne nume de aduJo ; nu anqe oiginll Ea a p de mule ori teul şi nu numai a sns din flaa atto epesii, dar de multe oi a precurtat şi a at a o parte iieri cl n rare mai vdi şi nu doae mai mlt det n sârşit, n vetitul epiod al argaeei elg a1 de vorbior pentru ata ;i nelegeea vieţii la Selma Lagelf I voiu l. voi. ă traduc din nou n pagina jue dl urmă In aduceea romne e de neecnout Vai bulor domn cavaleri pentu ne de emenea amunea mului bun apas pese această ip! noaptea cea din urm, n cae am vega îm peună am ma aud reteeveele şi ntecele voioe rebue m depat de voi ş de to ceilţi oameni de viaă de pe malue lacul Lv bi bă! aţi ncat cu di n ele de odiioaă Voi veiţi la cei ce tă n urătae c soa nmplrilor minunate .le lumii Vam v2ut ncle;tnduv n vajnie lupe de R a g n a o c i la ăii lclui c o p i r i e i me Dar ce vam dat eu n scmb Poate e vă aduc bucue nmele votre au ie oste mpreun cu nmee uţilo spni ac Jdea oat tlucia care sa evrat pee viaţa votr, aupa pmntlu unde v'aţi du viaa Se ine n org mai ee Bjrne se mai af keby g lacul Lv, ncnnae meţ de toent ;i de ap de pac ;i de pone pdurose pine de mt da i pe largile bane, legendele e mpre ca albinele ve a, en vorbim de albne m po vesesc o mi n1mplare icul Rse, cae a mer o b$ar n rnta armaei uedee cnd ea a ptru n Germnia la 113, nu mai contenea isorisind despe ţaa ndrvan� de acolo, dela miawiOmeni ar fi os mai ca tnrile de bier rnduncile ca vlrii, abinele ca gştele ar cum eu atunc spii? 3tpii erau ca oţi pi Şi cum puteau tre n ei albinee? Ei, aa ea eaba lo spundea anci miclue
aur de
D/y
cane şiuriş e vo depnde ei lo cavale nchipi, apotoli din locile inte cdu de gşte sălatice şi lumea aevea va nlocuit n ăsimpul clipeşe oa umne dn pleoape, de acea lume licitoae şi abroaă de vi Selma agerlf a ncu la aace n Vermland n ţinu bogate n dani mic ea a aduna oat acet via loa, c so povsea mai 1riu nteg lumi candinave la ncepu ş, cund dup aceea nreg lumi cule se peec ntmplrile ntiei ei Gsta Bering Saa Povetea li G&a eing isprvile uno cavalei oameni ămşi s şi pti la un onac oigina, cu o maioea cae a pn ne maile iu ale leatui oae n juul anulu 30 Poveiea e cum nu se pae ma vioae oamenii tăiaţi dno lepede de viaţ cisul limpede, cald legno E caea care ia dec scoarei porile aimei, ca nu s'au mai nci deatun Invţe a la noma din Stocholm ş ptae o ced n Landsrm, aproape n vul peste Snd, al Seelnde i
www.dacoromanica.ro
O N I A Iubte cititorle D mi-eîg3duits3sp Dşi eu lafe ? Neau împresurat aic, de a i an, u şele albne ale Inhpuiri dar cum a ne n spu vieJii aevea - e ata n poae
decât treaba lo_
Chiar Dum;i aceat3 de-dreptul nt(re e tre to, ne aduce aminte de n'ar fi attea alte t3tunrde, de un mare b1smuito prop u, om de coaă ş e st fr1 pe eche pe cât se poate povesnd pne i ntmpUi mnunate care sunt cu mult mai mut scrse pentru noiv sniiimedi taţiei, decât pent u copii ha. Ion Creang3 rare în chip fresc aUtui, nd vobim de Selma Lagl5f, ma aes nd v em să ne ap opem de a[1 mae povesi e a ei NilsHo-
veunul din cei doi coi din faptl snt e 01 u. Scriitoarea dup1 ce a păit n 4 Nev1ute leg3ri a fost n stae, epnd din anul următo se nchine numa scrisului să n m ai fie aba unei ndeletnciri lu1toae de tmp şi de pueri Dtorită suneui gt de liteatura ei pretutineni acasă şi n str3ini, Sma agrlf a st n ste să cumpee casa ş loul unde nse i copărise A foş ca o ntoacere a izvoare Acolo sa aet şi 3ieşe şi asi, n Vemand, a Mbacke ! cieile ei sunt n parte un da al aceo lu co autobiografic $un dn ele at�t de adânc ş de cad pentu se încheagă şi se pimb
dalsc3 de geon underbaa ea CăUtoria minunat3 a lui il Holgesn. Ceang n'a avut gau să sedesacă de foouli şi -i nrebunee darrile spritu de obseae vioiciunea mouluşi Îndem�nara nesfit asui dincolo de haree acestui folklo De attea oi aragiale însuşi e nrecut nicio s inţ şi glmnd, nt'o ascuţit descere de situae sau anai de peona K anuea puea fi scris foae bine chia autol Jui Macavel de Ion Ceag, ş numai de el n toa lieara omână Pentu ezonana cvneo ş ndăsneaa ic1 a oriontulu aduceţi-vă aminte de cee rândri di Ami n R de-aupa Condrenilor, pe vârful uni deal nalt şi p de tihărăi ni se at vestita Cetate a eamţu îngdită cu ps acopet cu fulgere Nu tu mulţ cr tori de- notri r a f putut g ma bine şi mai adnc Le spun toae acesea, cum a avea aea aele de amn ca s n b3nue nimeni vreo scădee pentu
nte văe pdule şi saele acelui colţ fert de ! ajuns În acaş imp mulţumi operei e, paia attor sete c;re au ndrgito Fotogiile, pe are te un reporter sbeţ le aduce din acea reagre de medţie de poee neo aaă ab3 şi mbitoare n nperile lari cu mult1 sicl1 ş mlt1 natr3 a toate feesele Sc ;ea se it drept la noi, cu ohi ma şi mbe n t neştepta bae pte acopei E una dn pas3[e ctoaR ale Suedei, cae ie tocma la acel ceas oate din striul cului d pae i mai de ceut, dintro cae Slmei b muitoreaNuvea lipsec3n delante. otemă a ţrii i e ca o sem a operei unea din cele mai iubite scri toe ae i In�a ei ctoe vad lumea m gţea ochiul a fost spre pita omului de manoape, talia In catea dn 897, pe R a adus-o ca dar de drum, Mnue ct povestete ntmpri din Siciia
www.dacoromanica.ro
BOABE D GRÂ up două rţi de legende itorce, Sem Lgelf Nobl nt . femeie rea se Uce aceă cinte, penu fce unga e ltore pre So
www.dacoromanica.ro
C R O N I A pe api, chemnd d nd n cnd pentru c saele rlete gec dum pn negur şi vfo n slet o urmreşte şi del. noi ş a plect s ntlneas lumea pe c.e a fkut·o tia n litetu cpilor din om, cu . con deiul ei de pofesor dup scriul alt profesre gen sti, d se mpinc şpte şi nci de ani marei scritore dela miJnpte �i d de pe tot pmnl se ndreap ori ş gnduri spre caa alb unde şi adăposeşte vsta şi visurile i punem şi noi nainte nu numai to aceşti
XZŢII BRNCVENEŞTI. De cţiva a avem
n Bucurşti sau foarte aprpe de el un nou loc.l de nchinare pent ncoean, mult m.i voritor sufletului dect fi putut jung .nume ridicae n .ct scop gndesc l P.latul dla Mogia a Prcpesei Mart Bi bu n liniştea lui de foişoae cu fori şi vlturi de piatr, frnte n ape pline de plute şi de ră1rituri şi apusuri de sore e ca o cceă şi mare aşteptare Da se mai poate ntoarce pe undev, ca -şi aduc aminte de ia, duhul
Expoziţ3 brncoveneasc dea rivele Statului mic ittoi, cri a fremt pe paginile ei, da şi pe scrtori Domnitorului mcenic numai pe ai l putem ntln O omni, n via su plecaţi din ea, cai u sc din tronurile rudă de nge prin mnnae legăui ş o scritoare cu simul vechi c podoabe ale limbii tot ce era mai de peţ ca să m nficşaelo simboluri i-a pegit acest oc Ea e ca o preo bae etul suedez n eşminte nţlese şi primite pe malie tea a amintiii, pe care muli au au:it-o şi eu n'am s it un şi pe plaiule nsemnate de treceea lui eang nicodtă mam aflat de ctea oi printre ei chemnd din De; Bl i Ulf ntu tet got, ptt pe fo de agnt tecuul de mire de suferin ptua bitului Voevod la Upala şi tlmt din elneşte n mpreuimile Si trei, prin nainte c fumoa castelan de ti se hotr veacul al patulea pn la Cto; Mnunt au la Legen resee casa domneas dela nceputul eacului al optspe· dee lui stos şi 1 scriitorii romni de ai cai e·au radus, eclea, cu sft de cri de ată şi de învăaţi şi meşeri prie e mult, e adncul fund al altor ivilii Dar În ele se puţi, m-aduc .mne prima conacul din fa1, unde ede o legtur cre nu sa rupt, cu acea lume tainc1 dla cuia pe· tunci fama Bscu, se acoperia de sus pn minoapte, şi ne pre bine putem gndi l; ea, snd de perde unor trandafri agţtori, ii n luna de depte int Smei gerlf nrcat de an şi de o draperie de purpură incolo ruina cu singurele curi nale taliene ieşie din aope nta ca din n te ule dau
www.dacoromanica.ro
B A B E D E G R A U
e pustului m avut totdeana fiori naintea acesei revă si de nge n pimbăre mele studenţeşi pe un dum btu pe cele vemui, de dinainte de roiu de cte foate pui up ce alatul nălţt n vehea stlue, a fot ca o ană r sa Jnh şi tandafirii nu mai înfloit s'au schimbat te n pormbe cai se roesc pese re, gungurind preafaelit n ceul na nul acta aşemnele r1noveneşi ntre ae se ps tr viu numele Domniei Băla au avut gndul frumo
minunea s adu n a pe sămoşul ei cae aşteptase mântirea i stan de nde Moe adsese Tablele egii peste 2;5 de El ae acea tr gânditoae ş ti cae pa ntvede cu două op de an mai de vreme, sfârtul fră ndejde pentu el şi ai si Da va fi ridiat nadevăr veodată n rândul sfinio, cip cae va reb nveşni şi Uc ină va tebui să fie nu cel de Domn n putee şi mărie, aceta. E un chip cae a suferit şi va fi n stae almntei dec1t oriare altele s aculte
Constn!În âncovn şi spiţa li al unei pozi de minre Mui colecţionai sau gbit conlucre. n aşerii a fost ncredinţa râvne şi icuinţei tinere d-ui E Vârs Ceea e a ibutit d-sa nipeze şi aate mp de o lun ni Bucueşti imit e vd de cea bună runoaştere Saa cea me a rhivelo tatului sa mbog de a şi de motive bâncoveneş In fund şi umănd pe ospe dea inare, regal n rama i de aur ntâpin nşi omtorl dela 700. abloul e ( copie desul de bu după portre dcoperi anu ecut de Macu Be la Muntele ina şi apr pentu nt;ia oaă n coloi n Bbe de gr;u O repodere fo gafiat, n ăme apr�pe na, a fos duit de ecadeei Rom;ne Prcipa Ma Bibscu a făcut
sufein şi s'o d pe umeri penru ptarea mngerii pân la eţul Celui eaInalt Int'o viină se găseşe rna ui C onstann Bâncveanu scis de mâa lui Ioan Românul raducea pe la �B d italienqte lendae cu pvedei ale astologilor, potri vite pen ările noasre Domnl le lua sine şi fea n semnrÎ pe foile albe despe tot ce i se păea vednic s fie păsra Manuscisul cel Uă preţ se găseşte ai n săpăea rincipel C Baab-Br;ncoveanu Insemnăile de aic au mai folosit odată coailo contimpoan ca să-şi scie conicile or Asi m naintea lor cu oazul lpit de geam şi c oc biţi U picn, ca să buchisim scrul cel frmo şi eit uneori n ciptogame tnice Vţa de atunc par de-avalma, cu măunţişurie de fiecae z sa
www.dacoromanica.ro
C R N C A
epioade re descd ri temute at teva plde dn cu un a Îante c un mşte poate lvnean ştutor de latinte si lucrat pottul amnt _ ile, am luat iabă de cuene; ş Mai 4 zie, Joi, am Iat nge. M 8 le Lun, am purce Bucueş la ilşi ş Mai le Mai, am ajunu
cu daruri, Moldov: a nunt lu bodea Dutraşo. Tot nt'aceas zi au vet Vari de la Odriu " Adria nopol n aă vtrină e semnul puter pm5nteşi, vsta sabie de Damasc, mpodobită c ube ş peruele Aoi icne cum e ripc picta pe şi cae nsoe: pe Dom ca un paras n toate lto e l fice dc cvote
hvote Mst Hr), egtur de r, diu, potire bncoeneşti Ma 3 le Smb, am la la Obilqt eama olor Şi am scos şi o mea depre ga Mi 20 e, Sâmbt, au ve ol de a Moldova pohn du-ne la nunta lu uru bocdea (pm) e, m pures la Bucuqt, am :u Mai 23 e, Mar. Ma ie Joi m i pe anace Vrescul aga sol,
M 5
căi, odoare de tot elul şi mreamă bâncoveneac n ael timp Academia Român a acel ndemn, ntocme o expozie popie n llul ei, de scrs şi tipa �co venesc Di amndou otnn Bncoveanu se Î nnta meor de astzi un mare Voevod, ·itor de a şi ncepto unei vrem de noie n neau a gndulu ş a gustului omânec
Tur sm spot educae jc ă
U UŢ. Aşa se chiamă noua cate a d-Iui Bescu-Voneşt (_Caea Românes, 4 e) E un mc ratat de pecuit şi am dech cu eare fior. Putea ie pentu ieratura not un alt sevdonegetk. E nto privin mai mul şi nro priv mai puţin, da nici odat acelaş lcu E mai mut, pentruc, pe deosebire de Odobeu d1 rtescu-Voneti nu scre o prfă a vreo cae de pri etn unde eudia i ata sctorulu ar putea ngdui acele betăţi e ne-au druit cu una dn cele mai cacteri tce creaii ale lieraturii romne D-I rtscu-Vonş nu d u fal trata, înuşi tatatu eva din cciunea didactic a genului nu putea lpi unt pgin ntreg care euiau ă fie imple eci ajuae char cu igi �) şi b),
să fie ct mai ntutve Cupisu a q stfe m nc n e mai temeinic oae mai mult n. O Ia tr polemică şi apologtic apnde tetul de da une cedine Sctorul dicre cae !ebuia e acund n vmntul cine şe cău eou nedeptăţit de nuvelă ca poat ăsfla mpotiva une poase depindei iale aci ata dadreptul şi cu undiţa n mân are vitej neaşteptate Avem ca o buială am pierdu n el un propagand ş
un formato pe care lteraua a aopert sub vui e-
ciorlnice at o pld�. Daă n'aş spune c e luată dn ncheierea aste crticele de
150
de pagn şi n'ar avea
teva ntotu cunoscte, anevoe ar putea să cread cneva dn volenţa tonul, că e voa de o scriee a lui BtecuVoe
www.dacoromanica.ro
E G U Anc ce e de cut ? Nu tiu ce veţ face dumneavoast. Dar eu în aşteptar leg, a adopt3r murilor propue ş mai ale a modfc3i moravurilor noatre am s3 fc sguul lucu care îm s putiţ: am 51 pescru sancun morale mpotva e loa cari, dup toate cele ce am tat p acum vor contiua s ajute opea de sectuie a apor noate Aa da: Aei i Inteb explsbile otrvui abateri de ap1, pentru prinderea peior, snt şte ordinari Mlitaul, preotul, vtorul omul polt jadarmul uţionaul de oce categoe, ce, când i se oer p3srvi nu se te de modul cum au fot pecui, e o « iar da i pmeşte tot timpul când pescutu e ch sau cu toate şte c u o pecu u oae pohibte ş nu a mur cotra baconieulu e un / Judetoul, cae ad de judecat pe un braconier care a pescuit In timp pohibit sau cu mijloace epemse, u-i apli3 o pedeap aspă, e o cdtrd; ia da blâdeea lui se datoreşte faplu ă braonierul procu dn cnd n cnd peşt e o caae • bne se ncheie ai att nşiarea poabl a vn vaţilor t şi pagina Ne gozm unde a fi puut almnter ajunge maele epezentant al bunt3!i n literatura rom3 Şi ne gndm noi ari u utem pea şi tend n usul uei ape de mute ne-am bucuat numai de v;c r argintie a ptr3vilor pete piete, r s-i tratăm cu muşte au cu alte momel de pns cea fost da toat aceast ndgnare moal ar f plecat, nu di iteeul ca apee u ie setuie i pescaru, idige sau ternaţona, atas peu popagada În st3ate a rumeei prve lor şi a omeei locuitorlor rii şi ge pada po t c ma d dagO$t a de şte vetăţi sgurae şi tne cu totul nou"dragO$ dtereat propv�duit
de Maorec a la ediele ' Junme t la leţe de sofe dela uvesitate Cu nd e ma pi det Psevdokegek prn ş aeat apoape excesce1 tehnică a lucrii Pesu iul trebue s1 ab ş ceva n sne care, du- pu eroc det v;natul, i a In acel mp di pue une nuleii prucri poetce, att de dese dcolo. Ca o dovad te st fptl In acste pagi depre v cu undia ce ma frumoase pag sut cu amni d vatul u pu Acultaţ nu cede c opec anume acolo ude m opc umesc vreun efect. umai a s1 t t de m poae fi robia lteratul a de a ceas pam a apei, dac cap ueo apropiere re m gustatumuseea cadruui n re e petece v; nătorea, cu ătu tradairi cu apusuri nsngerate cu câtecul greerilor i pulbeea argite d opţie cu lun3 plin. iu ce prleui i ofe1 vâ1toarea de a vedea pe sagi de euat, col Inttoare de atu cu varatele e vestmine dup anotimpuri Da vtoaea e de etgduit u bogat vor de plăcee da fmeele pecuituu ptvulu u musca sut mult mai mari unt pagii preţoase mai ml de pentru suiec n ne penu decoperiea uno dae bio şi bbliograie pe are itoci leatu le vor trarie cu nntare pe f şe lo at ca o pild ee povetri Ctoulu i
m
p
şade bne cu drumul., Sut psagi de enuism şi de re-
vol cum sa vzut dn itate sut mai ales ntee cuprsul rii pe care o e te pinele de dumee praci, In1ţată deodat pr ptigu de mare scitor al utouu. a ade u capto de ae proap i de zvoae de mute dn acea Carte a Apelo pe ae ne-o dom a ei ps o simm ma a după Carte Munlor de Bucura Dmbv3
www.dacoromanica.ro
p
mate Domnue onat. Cu număl , evista lunaă BOA BE D GRÂU îşi încheie pat ani de apariie neneuptă Ca oice publcaie de cltuă, evista noată ae de luptat cu geuti ateiale nenuăate atie pe de pate doinjei nescibate de a pune la nemâa cetitoilo o picaie cu ateial ie ales i pezntată n condiini tioafice c totul eosebite şi pe de altă pae din cauza nueoaselo aonaente din tecut cae au ămas neaitate Di această cază sunem nevoii a vă an una, că Începând dea N- /934 evista va mai fi expediată decât pesoaneo cae pănă la 1 M atie co vo fi acitat toate atoiie din tecut i aboament pe anul cae ncepe Abonamentele se fac nua pe n an nteg sa pe măta de an ( 6 sau 7 ) a cost o ămâne a ş n tect :
Pe un an ei 280 Pe şase luni . ei 40
In stătate Pe n an 480 Pe şase lun 240
şi se acită aticipat pi andat poştal pe adesa CASERL MPRMERE AŢOA Calea ŞebanVodă 33 Bceşti V pe cuponul andatuu făcndu-se enjinea «abonament la BOABE cu aătaea cla ă a nu elui şi adesei GRÂ pe anu nceina că ve binevoi a acoa şi pe viito spiin -voastă peos acestei eviste pin enoea aboamenti pe 934 vă găm să pii Stimate Domn le Abonat ulmiile noaste cele ma alese C u t oa t s t m a
BBE E GÂ
h N
www.dacoromanica.ro
Seste d Tn
e dul peste Dn
Se ea an rr Vcte ncnnd n t
CABINETUL NMSMT A ADEME ROMÂNE Piele leţ nuie a noi D Râa
ată Măril priulu ra i a lu t ua dt ţăr l ai gat t zt au ătut î difri râdur ar at i dal, liaa atr u- d aur d argit p ar păraţi ditr t ultural al trutuu a pu la i uau la ai l pragl iprta dât fart âru aprpra auu 83. At t d ăr ut u ir Aata par u aât ai ur u ât tat clau rţ, i purau a pda, pri tipuri pprl tru idfrt d ă - î ra gat d aur au aâd ua tart ală a aiftat u f d it faţă d d at tal Atf d daia ati au ai h, truţâdui pial a xturi, găt i a ; u taur u pu di 14 î fă d al atârau a al Maiii pi d aur, di ai ar 'au ătu fit Duui au al altr pragi rdată, 'a dpi 797 a lul S D aa, utia au ft dp ara tr î Muu pria d a pda a ft ttVia ) Cfr tra daua iuiă a i tatuu d p da Afară d r i St Grai (1919) ţări, făau di ar tru ă a iar pil ai a ă pua atră, dar pâă ai frua d au ri d argit prdau 'a rui ă l ru pă in ae de aur, Împdit c p i r I tpuril a up, i rau a ui, îpâd u a r I- ' a � u hi rutat î rul i apuu Eu prţi alr au papi p ai d arg d ât 2, , , harlor de meta, ori talat lir 6 0 ta i pi ari d aur d â scumpe foarteadesori fţau d a2 5 i 10 dua a fl d t ut d aa u rd at D altfl ulau ţ au ău d aăi tl h pial pr a f tradr pd uiat a pda a c e l e de cravată sau laţurl arilr La , d aa, pl d aur d 25 d uuar d aur d argt ut d 50 i, ătut u 0a i i edan d ar da mat alns Ş mI ivane t r a l tat âpul t r a jutri atra rări rglui diad a rgi D altă part, î tat tipur 'au ătut 1) C s Coo arheooe Roma Mae in d tpui ări pal pr a i a it d pdaă iu ata prtă i Cnca usmac3 i hic I 922 rm.
0
â
www.dacoromanica.ro
B O A B E D G Â
927),
Odată cu ocupaţa mitară rueacă dn 828 Maia (emise n sunt Iătăreţe ş subr şi din tr'un aur foartegalben, spre a puteaserv ca podoabe. 183 cerul coleconaror din Bucureşti sa măt n aceaş scop au sevt mult timp la Români mone c câţiva ofiţer ruş, car erau ş ei paonaţ pentr tele autrace de aur de 5 sau 10 duca, numte lefţ monetele vech Aste era Vlimir Blrnrg sau cele useşti de 0 ş chiar 30 de rble ca şi cele iu unui mare arheolog ş cmnat a marelui ban turceşt aemănătoare ca ormă ş mărme O spece M Ghca Krn care cât timp a stat n ară şi-a de monete de aur ş de argint fabricate n mod spe strâns o frumoasă colecţe de mnete antce ma cal spre a servi ca podoabe ş care sau ntrebunţat ales dn vechea aşezare omană dela Cele ş cu Flpescu în sfârş mult la no, au fost cele cu Sf Gheorghe, patronul concurul marelui voc călăreţlor (S Grgiu quium prnu bătute Ni Mrw drectorul general al carantneor, care, iind obigat prin atrbuţile aceste funcţiun n monetăle ungureşt ş atriace nceputurle colecţonăr de monete vech În să vzteze foarte adeseor localtăţe de pe amân· două maure Du scop ştnţifc apar n acelaş t i m p n nării, a putut să-şi formeze n s c u r toate nuturle ro mâneşt Ele se da tmp cea mai bogată t o r e s c putec i mişcări de renaştere c s t culturaă, care s a dn toată ţara manestat la no în Şi cataogul colec ţie lu Mavrs n prmele decade ale veauu al sa păstrat e poartă ttlu Clgul m n Ţara Româ nească c e l dntâiu liilr Mru şi colecţonar ma n are trei p ă r ţ i : semnat a fost ma Monete din derite rele ban M i i l ţăr Attica Egna, G h i c , care n regi şi oraşdin Ma· preajma anuui 830 cedona, reg dn S era unul dntre ce ria oraşe din iria ma pasiona ama regi din Egpt) 2. or de antichtăţ de Famiiile romane 3 ac EI ş formase mpăraţ romani o colece de mo Dar Mavru na nete antce, com desăşurat numa o pă mai ales din activitate de coec piese bătute de ora ţionar Stabilndu-se şele vech greceşti deinit n ţ a r ă , de pe ţărmul Mări după pecarea Rş Negre Catalogul a lor, e a devent un ceste colecţ s a m a r e îndrumător p1strat; el poartă in Medalon aur a a\ II (ul a atât n arheologe, M teresantul ttlu: cât ş în numisma liir u mumn nummiqu u
lex.
XIXe
i j ��
bc, cmete I ( 108), 2I? Mis s, Coa mnete a maei n Miai Ghca rc utcă Ahi , V (927) p 1. Virtu m oşd nmsmaicd ulu c. u. R XXI (926) 9
Gi Sisi III ( 94), 383; Msl ,
D A Wra nmsmaica rmânasc B c Num. R_ XI 94) p. 42 um af r a -lu prf Dr cu. Gh c
h
www.dacoromanica.ro
COST OS: ANTL NSAC
Modoa prim colecioar de moete eci
a fost proesorl G e/e Şi el a dat ateie maiSe moeteor, momete atice. pare ciar dar că şiestecelorlalte cel dii care a făc săpări areoloice Moldoa. Coecia sa de moete cpridea moee atice
ACADEII ON
plaşe separae sa aexae a stdiile li Selesc altGamator mismat moldoea cotimpora a fos Blin, a cări actiitate să o coaştem de as ot asfe aem formaţii B4 d Galaţi sficiete ici despre coloelatci care de asemeea se ocpa c adarea de moete aice Şi la Romii di rdeal i di Baat apar
da d aur da Graa (Şlu Sa
da d ar dla xa Hrcu (Şu Sva)
ce a circla această ţar şi pe care şiel medieae lea rpat rmătoarele cateorii Moete daciee proicia romaeomis) repblicae mo2 Moete ete poice Isriaacia, Callatia
primii colecţioari de moee eci to preama ali 8° O clecţie mai mare reşise s str protopopl Nil Si di Meadia, despre care cotimpora spe că s'a sit di tiereele sale a ada ai eci, mai rtos romaeşi (oma) de cari atţia a şi ada săpaţi Î ţi Meadiei cţi ime dire Romi
daa d au a u ru la Aştlr r1c"t)
daa d ag a lu rQau (Ca Pc arta bcu
ici are ici a aea ocasio să ade De sir romae poprii adică ale mpărailor romai) Moete(modoeeşti romaoizaie. . Moeteseşti modoome şi ale ocpaiei ditre L Dser iuorcd I«Iraj / Capl ovJ 777 (t837 V ş Aba Ia aclaş a O parte di moetee sale a fos pblicate c Ane Romr p 8 . www.dacoromanica.ro
7"
O A D E G R Â U
râdrile iteectualilor oştri păunsese Înţe legerea şi iterel penru moetele vec�i şi că ele Începseră a f aprecate c oarecare mpate Dar penr mismatca româească importanţa captală a avto mişarea pe care a provoca-o coJecţioar şi a maori di Bcreşti, deoarece aceştia a reuşt n numai să creeze colecţi mari, ci şi să im prime deeticirii lor un ca racer ştţfic Colecţia Statului şi olecţia Academiei Române. Prinr'un ac de donaie datat di Bcreşti 24 auare 862 - ziua când s'a În tri sub Cza Vodă priml Pa lmet a R:mâniei generall Nic Mavrus dăra Statul î treagă colecţia de obiecte arheo logice şi de monete antice pe Pe veneÎan de 0 ehni a Gr penu salbă} care şi-o fomae pâă atuci Pri e asemeea, ele mzee, ca de pildă Mzeul aceasa el punea bazele actuallui Muzeu Na�io Brkethal din Sibi, ş uii obili străini posedau nal de Atchiţ, care, după ce s'a completat c şi e astfel de colecţi, unele destul de mportate, colecţle mai vechi ce se pătrau a Colegil S.
Îsă că şi alte regiun din Ardeal şi Baat unde a fot cenre atice importante eista colecţi de moete dei poae u atât de bogate ca cea a protopopuli din Mehadia
r� de monete de agnt - dna oae «pblcane (a)
1a de moee de rgnt - dna oane epblane eesul)
dar ele 'au avut icio iflenţă aspra mşcării Sava, a fost orgaza n 864 ca o instituţie deose mismatice româeşti bit ş instala apoi n locall Unversităţi de cu schimb uni itelectal româ din Banat i se dateşte prima crae de sitez asupra numismatie şi me trooge atice cartea lu Damaschi T. Bojină tituată � Aticele Romai lor şi pblicată la Bda 1832, se ală capitole îtregi consacrate acestor discpline ştiiţifice şi care sunt prmele expneri de acest fel Î lmba româ ească ) Aceste maiestări ce le costatăm n toate iturle româeşti n ju rl ai 1830 faţă de mometele "ef ausa dea Leopold (1 dua au moneare st dovezi evidene că î âd constr In dea început însă coleqia de ') Moi Cot, D IcpuWrile nmmatici româşti n mnee a fost separaă de obiectele arheologce _Bulenu So. Num Rom.•, XX-XXVI(l3G931), p 12 şi a ost îgrijiă ş ma depare de Mavrs, a
www.dacoromanica.ro
N MS ABNEUL NUMMA A AADM MÂN
ta d coaoraor s3u Srdza ca dvnis i mai apropiat în urma cstorii sal cu o npoat3 a gnraluui.
Bş cu o e e agn u Gheohe (eqa dne A Foe
num3r d pis din cl ma bn ra dpoita ntro casă d ir spcială, aat3 n cabintul dirctoruui muzuli. Ci acsti cas d ir nu l ţina dirctorl, c un nd l ava . A Surda clăalt nd M. C. Sutzu. Montl c s rimitau muzuui din dscoprri întmpltoa ăct în ţaă sau din cumpăări, s adugau ccţii. Sturdaantic a mbogţito cu colcţia saInsu propri. dA. mont i a ncpt s3i rdac cataogul. Acsta purta numl d Catalogul Cabintului d Mdalii ca c aată Muul ntnţia ui Studa ra să ntm pnumislngă Naţional d Anichiăţi u cabint matc, după modlul institutlor d acst l din ţăril apusn
Cnd în 1868 Mavus moar, A. Sturda îi a ca tova p tnărul i pricputul numsmat M z car s căsătoris cu altă npoată a gnaluli, d acuma îngrsc împrună d colcţia d mon a Statulu. d umăit cum sau ocupa ci doiEs lviinrsant ai lui Mavrs d acastă cocţi i cum oAntichităţi. considrau i în cadrul Muului Naţional d
Meao cu pteee pao geman (eeu)
Mealn cu poeee maio eman ee acua
mlitar ausriac din 854 uss dspuat3 d un Colecţia de monete, care cu ocazia ocupae
Anumit împrjuri au ăcut Însă ca acasă innţ să nu s poată raliza dct mul ma trzu i n cadrl Acadm Romn. altl, după moarta ui Mavrus numismatca antică a os acapaată d un alt lv colaborato llia car dvnis mmbru al al comittului său, ezaraologic Băbat oart intint, dar suprcia, polii anaina Bolac nu ra bin văut d tri nucipa doscrupuos, consrvaor ai colcţii monar a Statului, ar studii ccăril c ăca în domniul numismatici i l publica Trompta Carpaţilor, n alt l nspiran ziarul acsorasăudstuă Încdr 1) Artcoee i Bllac cu prvre a numsmad S'3U
uca n ea aao n an o
www.dacoromanica.ro
D
pe, comeţl ce făce Bllic c moeele veci ce le d di oe păţile ţăi şi de pese Dăe i emlţmi deoece dpă păee o, cele moee eb să ie î clecţi Sli De cee â D A. Sdz câ şi M. C. Sz s i o impl Î ezevă fţă de c-
de piese şi dool ssţie Îece pi vţi ei pe oe cee cosce pâă cm secel geel l socieăţii, G So cce că pi d să D. A. Sdz « ăgi cel impoţei socieţ p esim coecţe moeeo şi medliio omâe cesă fmosă cie descide o poă oă pe seţie isoică pe ce d- Sdz is-o şi feici cep de mze eoogic, ce v dăg impoţ socieăţii
Aprecerea ultmă a ui G. Sion probează că
exstau academicieni, cari nu-şi dădeau destu de bine seam de intenţia lui D A Srdza. Căc o colecţie de monete ş medalii româneşt nu putea forma baza unui muzeu arheologc, ci numai a
i cbie mismic, pe ce doo de ml mi să- Îfiiţeze. I oice cz D A Sdz om o oă me colecţie mismică Bceş pe lâgă ce mi Îă isiţie cllă ţăii Acdemi Româ. Acesă coecţie de moee ş medlii omâeşi e o dem ovăşă colecţei de moee ce pe ce o ddse Si geel M s l ţ semoe: Acdemei Româe se mbog ţeşe mee pi cmpăăi făce de D A.
C �
Nlae $
vie i Bllic şi ' mfes ci fel de smpie fţ de cziie, des de ede ce Uce ces pe colecţ Si. Poe şi di cesă că D. A Sd pă ăsi ol mismic ică şi s cosc de cm e mi coleqioăi şi sdili moeelo veci omâeşi O pe moivee cese dpă ce fos es 871 memb l Soceăţii Acdemice Româe, s devo c o sflel cesei socieă�i şi s' oăî să ogizeze Î cdl ei cbiel de medlii cel poiecse. că mi de m D A. Sdz Îşi fomse pe lâgă colecţi s de moee ice, pe ce dăi-o Mzeli Niol de Aiciăţi, şi o colecţie de moee vechi omâeşi. Pe bz cesei colecţii pblc el 872 sdil Îil eei de Mnzen nd Medaien de enm Rmanien (Mld nd Wei î evs msm
sce Zeiscif d Vie . Compleâd cesă colecţie pi meose piese sâse leio D A Sdz o dăieşe î 1876 Socieţii Acdemice devei câţiv i î m Acdemi Româ. Coecţ cpide ci 50
e e al ieli arhooc pblia di ani e-anl n nn\ e vnr a oţ s sa en ae ip eie 0 a ill aie
'
de ealii Bllia Apr in ediţie at a 874
Ce Bllia
Sdz, de dmisi Acdemiei şi pi doţ de o fel; Sli pi ciziţle făe de M C Sz şi de diecoii Mzel Nţo de
* C alele Aadeiei o I (86
www.dacoromanica.ro
7"
CST MSL: C MSMT M OMÂE
Atcă I rv eegere tre cele douăchzior ttu cretb ătruo colecle Acdem Româă trmte Muzeuu ote moetee ce e cre le chzo, r Muzeul l râdul lu tmte Acdeme moetele ş medlle româeşt ce obie Dr cele două coec veu ş o ă oă muă eru işe coec ce, l căror mter u er u dioz cercetătorlor u mtorilor c ute umcet de coervtor coleclor De cee, utlt mltă vreme mterl umimtc tât de mportt ş de vloro, utut cotrbu roăşre şte otre ummtce, decât Sturd măurş M cre fotetru utztudle de către Sutzu lor A te devărt că ceşdeu do umm o ctvte ştcă de tă,udrdevoltt e utu f cotă ăc D A Sturd deved u mre om oltc ocuâd dfere râdur demtăe cele m Îlte Stt, u m utut ocu decât re u de ummtcă 'Acdeme mumitPublcle ă Îmbogăecă ecotet coec le umimtce tâ de recte e orec 18, dr czle de moee ş medl etru coec Acdeme cocu tât ău m deveu mre ârguă c cât utortte ştuă retgul m reoderete Nu um mterele ş celellte utortă le Stulu
eele ş medlJe ce e emeu or e decoeru dr ş eroele rcure d tote regue ăr ş d uurle româeşt ubjuge e grăbrăD. ăA cotrbue Îmbogăre eRomâă ş o Surdz cret l Acdem bbotecă ummtcă Ică 18 ş 878 o
M. C Sz
Ghc dărue ce co ma mue oere udmete (Moet, ckel, ohe, etc.) umărul lor fot comlet de Sturdz r lte ucrăr de eclte ş r rocurre revtelor m Îemte ummtceC. Sutzu a început să desvole La rândul său M dela 1884 . foarte bogată activiate ştiinţifică, publicând mai ales în revistee străine de speciaitate
ud ore recteaaur ummtc şÎnalte, mesituaţii e şi ocupat Deşi antice. trologiei ca cea de direcor general a pştelor sau de guvertor l Băc ole, vut tm detul
S
e Îtrec ă rmă etru colec Acdeme mo crr m b D Sr ml
mm s Memu asua numimaicei mâne lm l r 1877 ş ll Săţ m m X (1878) umimaica mână frţ
CvrÎ r Î 1678; ibligafia nummatic mâne S cm tm X (1879); Nu dexpe' nummaice mânqi I ll m m m V 1885 � prr gr" spr m lr mr ml m î ymgm mgm m l ban 1893, l :428 m) Pimee blicaţ ale l M. C Su%U au fos: taM pondau) itifs el ingo mntair în Rev�ta penru •
istoe, arheolgie �i flooie . I (884); Intrducion
d monne d! fIale aue in
•
d
'ude
Rvue Numsmatque .
din 1887 şi 8g; Nouelles rheche: Ju l o'fnes e es
apports de queqU!S poid aniqu (dem 1895); ude ur
e monnaies mp·a romne (idem 1899); Poid$ el mnnai de Tmi n I Mmoires d Congrs interna\. de nu-
mmq ' 1
www.dacoromanica.ro
A E D E
să uş trrupă actvtata umsmatcă Colc�a al căr cosaor ra, u sa mogăţ să att mult ca a Acam Rom oarc u pua u fon pru achzţ, ar so prr tmplătoar mot c s trmtau
Sat de au de l
umroş car s pu î lgătură u Aama Romă ş cu Muzu Naţoal Atchtăţ Acst curnt avoral umsmatc l-a uzat u nmos amator ş cocţonar G Cntin scopul a grupa îtro socta p toţ c c s ocupau la o cu colcoara stura molor ch. Datortă stăruţlor tactulu acstu om au arat la acastă u uma u mar umăr colcţoar ş amator Bucurşt ş n rstul ţă, ar ş c o umsmaţ rcu oscuţ D A. Sturza M C. Suzu, cum ş rctorul Muzulu Naţonal Atchtăţ ar-
Muzulu Antchtăţ u s aăugau otau3 a colca Statulu. C o ruţ au ncrcat ş să popuarzz cuoştţl umsmatc, n car scop au cput Stae de au dela lexandu cel Mae
hologul Gr Toclscu Astl pr cocursul tu turor sau putut pu azl Soctăţ Numsma tc Rom la Dcmr 903. fţara acst sotţ costtua, sgur,
Sa de au dela Filip I
să ţă cofrnţ puc a Atul Rom aul 7 ar acst cofrnţ au avut ct un rzutat mocru ş u s'au ontuat n an următo Sae de agn dela leandu cel Mae
un oart pros spr ptru propăşra şţ umsmac căc n prmul rn s crau gătu ma srs nr c c s nrsau moum tl motar ar altă part s sna răsp Sae de agint de Flp I
Siete Nmimiă Rmnă Artcll cu
suct umsmatc pulcat Bolac, stul ş cofrţl umsmac al lu D A Stuza
State de agn del exndu cel Mae
Sae e au dea leanu el Mae
ş M. C Suzu au poocat pulu ostru tctual u trs tot ma mar faţă motl ch ş procupăr faţă prolml umsmatc După răoul ptru atrar ş upă pro clamara rgatulu acst proupăr s acctuaă ma mult ş apar colqonar ş amator tot ma
ra cuoştţlor ummatc crcu ma lar ac a lu Al Caacuzno a s pulca cu cpr la Iauar 90 u u ltn luar al scăţ car să cupră stu
G
' n ha Acadeei mne şi a Muuu de Anchtă e te umi eşteea cnnu3 nte ani a tmiteio de mnee ec oetel de umpae de aemenea ceeie ma numeoe de nfma nummatie
www.dacoromanica.ro
S ML ANET NMIMAI A AAEME RME
şi iormţ umismte ost ie prmt şi trs el îepu oorre uui umr estul e mre e umismi şi oleţori (M. utzu Gr Toilesu W Kehel r G evereu oot.-oloe G Ioresu Pku pit G Molesu) Prezei soetii ost oert e Iurie 90 u M . utzu re pstrt-o poi timp e 30 e i ir rere � Buetiului ost reit î primul ui A G. uio r el 90 -ui r. G. evereu re ous revis pâ l 909
ei s s esşurt îtr'u er pre restrâs şi i est uz 909 s pros o elps re - rerupt tivitte ş soiette er pe putul e se esiiţ Buletu t ett e m
Mn dc d
pre, truirile memrlor u s'u m ţiu, otiţiile u su m ptt; rumos esvotre e o luse soiette s oprt. e pre ur d u da Lysm
Pe lâg pulire � Buletiului » soiette orgt î prmul şi oeriţe umsmtie petru memrii e. r i lips uui lo Mn dc1 mldn)
mismti u m pote teres pe rturri oşr şi moetele vehi u mi preit ii o trţe şi i u iteres petru ei i eriire prere rdrhm dl ymc
trivt ee u s'u puut e eâ tru umr reus ş ii urmtori u ost prsite. e semee soiette utt s ureze rt ostr melisti pri ere e meli Mn d p ln)
est u er oorm u reitte şi vitoru estei ştie er mi igur eât se pre.
nJiinaa ainli Nmmai a cadmii Român Mşre ştiţii provo e oiete rdrhm3 dn h
omemortive petru omtori româi m î semi petru soieti şi peru persoe istise Aeste melii s u ost omte î strte ş exeute e tre rtişti strii i re uz r melisti româes trs mre olos pe o Mn d (p munn O m ete Numsmti Româ lut u vât estul e mre prim şse el Numsmti Româ prmii i i tvtii ire ş t puiţ s se miesteze Î o- ei rsoli î suleul ui . A tur veiu meiul umsmti multor spelişti. Ativie proiet l uui ie umsmi şi - evieit
i
www.dacoromanica.ro
B A B E D E G ÂU
7'
poiaa TraducraRomân n apraa acu pocniăr n cadluiAcadmii acum a 1910 ml mai ncoaă doarc n prmul rând Acada o colci oar ogaă d monRomână vchi poda românş ş d
Român proorul Banu d a pun în rvcu şinţ ogau maral numimac c găa dpu în cocţa aci iu{i ş car dşi mruicprimăcar achzii noui nu racocţ uda dcompla muă vrm d înmorul D a d I. Bianu lupa d mu ă crz nulgăură cu Acadmia Română r d ini· şiinic car ă adun ş o crcz oa zvoarl ncar pnru udiu lmi ş orii n : ina? c
j
Me d (ti mue)
mon mdiva românş răin cmDşală o cocţ complă a mdalior pa acum xau un număr dul d mar d p a lş dinr cari pua rcrua aâ pronalul d con N
e de au (ipul ulu lui u Bu
Metă bbr (p T)
duc al vorului cain numimaic câ ş crcăori cai ă udiz maralul monar n ârşi D A Surdza aun a o vâră oar nainaă apropia d d ani năc la
cal românş; a aduna ş organiza minunaa cocţi şi documn a da clmamanucr dvoa conur lui D.românş A Surdaşi pn îmogăţira prţoa colq d mon românşi Şşi după cum oca mancr docmn rau puşi dcocţia mu dla dpozţa crcăorilor şi conrur l puli
rm e gi i Hir (r
cara unor ucrăr d ca mai mar imporanţă pnru cunoaşra limi ş iorii noar o af doria ă dchidă câ mai curând şi colcia ont baa (i pu i u
833) şi ţna ăşi razz proicul câ mai ra în viaţă. La rândul ău M SUZ dvn nrnunţa 9o9 mmru Român cum a oric aalAcadmi iuaţii pua ăşi şirzrv
numimaică pr a da puinţă pcialşlor ă ulzz ş monumnl monar pnru lămurira mai dplină a viţ ş culur poporulu noru n rcu oet rbr� (i L Toa ac mov au drmna p conducă �aă pura a d muncă pnru propăşira caorii Acadm Românn ăanudcd Înăpura canuui numimic proica inuui numimaic 191. La oa aca adăuga mar inr ural pn udul nrg vouţ monc urmăra drcrul ş iliocarul Acadm arDardlandcă no nu rau uicin monl ă Met� de b d Ha
www.dacoromanica.ro
CNT MIL: CANETU NUMIMATIC A ACADEMIEI RMNE
ue de Domii i Româneşi şi i Moldovei ş ee e u ircul l no ni impurie modee s u z;o d[ i : uprnde ninervenţe speil moee ie urm lu A Surdz pe lâg Miisrul Insruţe Spiru C re es din um dspus depus nreg oleţ numismi Sului s fie l Adem Român ir unsuşsuprvegere rn" s porului fos nsrin onservorul oeiei M C. lSuzu mdul es su oer Ademi
Dra d argint din Caatia (Manai)
Româ n primvr nului 191 ele dou oleţ m vehi şi m mri din ţr os ş Cbieul Numism ere u finţ dispue um denveri un merl enorm şep uma s fie şi log spre pue pus l dispozţi ereorilor
7"
e lâng piese izole unele fore rr şi preţose se gsu mezure es moere oeţi dede e monee româneş mi mule mi mre vlore numsmi ş isori penru no Se nţeege eCbineului do mr umismi zser nfiţre Numismrl reliA a d agint dn Tras (Ctata Ab)
demie Româe veu bsolu evoie penru orgizre şi dmisrre lu de un persol de speilii mândo fore inţi 77 de ni r M C. ÎnSuzu vrs69miD.deles AniSurdz ve eru Deom s' or umre unu umism
Mnt d
n� da rg si Canits
m r s e şi, lereor ierl r Srne unoscu erud numsm iii româneşi. Do druise Î ul 96 oleţ Mn d bon= din is Constana
Aes merile uprinde monee ne greeşi i s o s i ! � b� e � : mâneşire şi deueirul ţriorÎ veine moeeşi româneşi modere srie r nos
Mnt d bnz da rg s Canits
sRomâne de monee româeş (9 pese) Ademiei şi publise poi o lure supr moneeor lu eru Muş ş l supr umsmi Ţri Româneşi
Mont d ron in Dnois a)
del Cuz Vod şi Crolprope I. Apoi o oe ogâeoleţe debumedlii românei s u şi de medi srine privore l Româi. In sfâşi o oleţie de sigiliÎepând vehi româneşi i l de deorţii români u med � lui Şirbei Vod «Peru desoine şi osrdie (18 u Seu Românei nfiinţ de Cuz Vod (86 ş pân ordinul Regee Crol I 96
n� da g sit Cas ) Cţia a s duită u ndiia a s 1 n ps iuna ui Dan \ o a ota u ta ui nar Dar în r�iui din 959 s'a pirdut i Aada nu a ai ututo rua o6 epre moneee l e M n Ana Aad Ro XXX ) pvoar a nmmaa Tdi Rmân Aa Aad R XXXII 9)
n
www.dacoromanica.ro
B O A B E DE G
D încuultimul momnt, linncuz uniîn'ntg u tut oi ulocuit cicult în cuulEt muilo pc lgi A Stu mi putut pi ttoiul Români. t mc potul nummtjuto i in cuz cl ou colcţii mi Sttului şi Acmii ct Cintului Nummtic tuitAtunci ichi mânt conucoii lui ' u t ciitoului n Mi poo l licu cto ânui in Tulc c cunocut o pt pint' o i tuii p ntichitil in Doog Sr brn:) dla Traian; aul lar dbar un Da n d bn rgl it Arsandru
Român lt pt pin chiziion pnt Acmi unu mi tzuinjuu mnt ulc omântin git n loclitt âşit pin ti tuii up montlo ci omânşti numimtjuto luânuşi potul Cintul înNumimtic pimi Noul În lziuAcmi 1 nui Român ncput
n d br% a rgl s sadru
uncion l ct t lizânu tl intni umit timp 40 ni ct D. A Stu. ciaea ainei Nmimaic nă a ă il en îneirea Rmniei nc in mo mntul cân hotît în mo initi îniinţ Cintului Numimtic, ' ixt în mo pci
Român, c u ot înglot în Cintul Numimtic cupinu numo ii mont cnuintu În cul intitutului cu tot ct ! u pzntt olut to pocil itoi notgi şi mult conuctoilo ii pzntuincomplt D pim cmpltz ct lipui şi c u xt cum înint
Sst brn:) dla aian; s Da n aitudin trs lângă un trf
înctutul Acmii Român onui nul în cop D ltpun pt,mtilul Cintulnummti Numimticcpo mni llucil ipoii ccttoilo p utiliz pntu lo Pntu ctctlot în montl tbuiu tmint inntit, şi clt p put i cctt cu cât mi m uşuinţ
Brn dla rl s sandu
copul ctui intitt ştiiniic. El tui în pimul ân colcionz tot pcii mont c ) Publia î uiul isu ntl tri I ) şi III 1910) şn nrri Litrar XXXIX 95), L 96) i XLII 8 Monee e rmn ăe n Doge Cnrbi Litra XL 1906); ee m e monee mnten i Mon i Mire e Ma Ibidm XLII 9Q
strţ dla raian r$ Vtri înnaz un trfu
n âit Cntul Numimtc cctul unui intitut tuii şi ccti nummtic c mni contiui l pomo cti
www.dacoromanica.ro
COST. IS CIETL USTI CDEEI ONE
şine şi e a înruma îneagă acivaea ce e efăşua a noi în omenl ei Concep pe o ază aâ e lagă, Caineul
nimen nu şa prec ce conine Invenariarea acee colei a a până 1913, căc in cauza alo lcăi, ea nu a p face ecâ c îne rpei. Sa conaa aunci că e găa nnsa 5435 monee omâneş meievae şi moerne,
ontă ain at) a Vlaila I a pul u u lna atin) St Ja Taan Va Daa
Nmimaic şia ncep acivaea con ceea i D A Srza, cae a a pae la ucrări în mo efeciv n cuul ano 191 şi 1912. In anul măor îmolnăvinue, a fo noci e M C. Szu, care pă moarea li Sza 8 Oc 94 a răma ing concăorul acei iniu, pe cae a nruma apoi c ajuorl i Con Mol imp e 2 e ani
873 monee răine ungreşi âeşi, ulgăe 041 mealii româneşi au pivioare a Roman ş 7 gii. Coeca Sal na ncepu ă fie invenaraă
Dua aÎnt la Vlailav a tipu u u, a latnă)
ecâ n 19, căci M. C Szu pn in a câe 45 lni n fecare an, a pefea ă e oupe e ale lcrăr şnfice în mpul cân e afla în �creşi Din aceaă cază în momenul cân St la a r Roma Voio
Se Înelege că pima aciviae efăşaă În Caine Nummaic a fo eermnaea ş n· venararea pieelo in cee oă coec mai, căci nici coecia Satuli nici a Acaemie omâne
Dua aint la Vlala I aaa (iul u aina, laa)
n avea inventari. S'a nceput încă sb cond-
Româna a inra în răzol monal 14 A. ceea ui D. A Surza c venariarea coleciei 9 coleca aceaa n ea ecâ În pare inven Academie Române şi a fost o adevăată surpriză ariaă In chim M C Suz a ăi Încă n pen neagă insiia fapul că ăânl Sza priml an Caineuli Nmimaic 959 e mnee anice in oraşele nose ponice (Iia, Calaa
Dat an la Vlaav aaab tip mn, na v) St a Taan; Povin Daia
a încreina făă nicio omaae aorui·numma chele colece care până aunc nu puse f văză ecâ e Sza şi e Bianu ş
I.
Tomi, e o conevare foare ună şi repezenân pile cele neeane. Paalel cu invenareea vechio coecii Ca nel Numimaic a mări ş acziionaea e piee cae ă e compleeze. Afel încă in prm
www.dacoromanica.ro
B A B E G R
amue saudnumrat 1827 monee omâneşt (cele ma ezaurul dela Bădla) şiInatce ş im sau mt n dar ese diferie. acea 33 a ceutmoetare să se urmărească le de tezaure ş sa reuitşi adescoeri se aciziţioa
uca de agit dea Radu Baaab (tpu c cavae eena ain3
mimatc a auns î foare surt mşi de ndrumă torul ntre activităţ de colecţoare studiu îse domeiul num matic simulâd orce eortur făceau n vederea răâdr cunoştnelor nu msmatice nCanetul ţara oastră. sfârş, Numsmatic a desvolta ncă di rimi ani ş o activtate de uctate ştii ţiiă M C uzu a ulcat Ître 19111916
uca de at ea Rau Baaa (ip cmun ege da a3
ăr mai mari sau maromane mc medevale di diferiteromâte G de agn ea etu uşat zaure de moete dace eşt ce s'aue găst t acest tim Unele adin mai multe studi rivitoare la monetele oraşlor o: m a1s î jiJ � noastre pontice, la monetee reglorscţi ş a me-
cat e agn ea icea ce Băân (omu cu an
Duca e agnt dea i cea ce Bt (omu cu buugan
Goş de agint dea Bgdan II a ovei
iar Cost. Moisil a dat l veală tologia antică studi ş cercetăr rvioare la moneele veci româneşi or au contriut a ămurirea difertelor oleme de store economcă şi culturală a ări oastre. De ială arteătCainetul Numsmatic a us a ilealitaecO_iir: ; l ! ciul acesta oţ ce ce se ocuau cu roleme G e agint dea iş a ooei umsmace sau cu oleme torice Î legătură mâeşi oate aceste ulicaii s'au făcu e , Manee inedie din orştlt noUt pomict ( XXX) Pduri inede din Tois i Klis ombuii l Jwdiul ponduror
uai dea icea ce B�n (p cmun)
Ban de agn dea icea ce n
cu sumsmaca au nceut să vztee aces isttu a v o i ă scasşsreia tli[sedeterma e r saurimiau valorifia moetele ori mdalie ce osedau, toate iformaţie necesare dela conservatorul sau numismatu istitutului felul acesta Caietul u-
' ipaee uc ae ui C. Sutu Aaee Acad Ro " ( Bueinu Soc Rom (Idm 95 (dem f Aa\ Acad Rm. XVIII) incaee ucăi ae u ont ii Ceeea !eio Acad Rom Betiu Soc. Num Rom (Idem
ni« din orştlt nft ponit onduri i on inee din orjee nOt onct Conru nuic l isori Roniei dunrene ( -6, C ineu Nuiic - Mnee ş t�ure ntre , COiderţiuni upr onetlor ui Mirce Medle ui nnin Brncvenu; ctl B/rân i u b i ,:' .(n!I5 Vod Eigiie onere e Donior roni uii nic oneele reilr sii (oae Buetin Monee vechi ronqi ( Anaee Acad Rm ) 6 Monte i pode d sriul vtului X ( Buen .
www.dacoromanica.ro
OT MOL CBIL UMMI CMI OMÂE
peru îtregre b eruu oer d oeţe Cbe odtă u zbure războuu Roâe. uu Nu Dr gră deât esă rerupere ost ctte depusă de Cbetu Nut petru rezre opuu său fo u juă hotărîre e ut Î u Octore de e ş de coborre e ' puut tb u Soete ecu toe coeţe Cbetuu Nustc Nută Roâă. cetă oee sufese, Iş, pre f ferte de prădăue rteor c ăzu su, o epsă deotre duşe cre eţu să re ţră. Cu epu regret ş u ufetu p de cee s ş er eţtă să e defeze . G Ctcuzo căutt să o eze reuşd cu ju· ree preţr srtou cestor râdur s supu decze ue de guer ş de de Roâă, de oe d dupur ş d csee de fer preţoee oete, ed, g ş deorţu ş de e îpchet grbă, Îro după Dn d d n l M
Dn d n d Şfn cl M
oru u W Kechte ş o G ordăeu ă f ă pră Bueu î 19 ş 1912 Dr se păre ă eă refcere u pue dău ş tu e s dret u M C. Suzu c să de spru Cbeuu Nu. M C. Sutzu cre er îă d 9 preşedee soceă prt propuere ş îpreă cu uu Cbetuu u eput să ucreze şezre soetăţ pe bze ou dure geeră de 2 ue 191, ţută see u A Ctcuzo, ' e u ou oet d cre făce prte treg persou C betuu Nutc: D. Sturdz preşedte de oore, M C Suzu preşedte ş Co Mos c seretr, ărc ş u redtre « uetuu Efecee 'u ăzu ed « Bueu părut cope refort s îceput ţere de tr ure re u os ţ u u ebr soceăţ dr ş ţ teeu cr se eresu de şţ uscă ş de rt edă; '
G
Ps d sm dl Vd r
ză trsă, âd puu obe cocedu de regeu cre er obzt e u fo rse îpreuă c e obee upe e cdee Roâe (douete, scrse, obete de u zeu, ăţ rre) ş r de oo r uu 91 u fot trsportte Mosco Pr cest u de u e âor oeţor ş us, p de râă ş de psue petru trâgere oueteor de utură e reuuu otru, er dssă ş redobâdre epreueor obee er
r jbl d l d l
(1906)
ăă o eor prose ş egure eeee, ă pâă tăz coeqe e d l d C d o Mosco 'u putu f due ră . Dest er c ât re u â îre f oc de trure otetuu ş e- 191196 eru oeţor prope se du bror s Cbeuu Nustc ce p bse c uăr de pese, r c ore us' căutt e rge cât u ebr ou ă ş cuurtoră ree u ut orce ort u jutoru u Vana apa ebru preure pă răz Câd o uu răz fodtor, u fod peru pubre « uetuu î sâş pr tăţ u Smnne e- bou ert rere Roâe trege, bu , socete dee persoă oră ş ju- probee ou se ueu Cbetuu Nutc I curu răzbuu oee se fseseră rs rdcă prtro ege peă otă de Pret Itreg cestă te Cbeuu Nu- porte Mosco spre f pse dăpot cu tc poă u tâ etuz ş dătătore de gueru oe u se răt dp să e restue. tâe pere, s cur bru ugu 191 Trebu de să se erce tote joee per
www.dacoromanica.ro
7'
A B D GU
rcăpătr lor r c cotrr urmu ă răcut Ştdumtcă româcă v bolută vo u mtrl d tudu cât m bogt cr ă rprt tot volu motr dpotă r otră ăuură orgt tmtc ă pu cu l dpo crctătorlor.
luu motr c c d publc tc trruptă curl răboul colclor cr btulu Nummtc putut rlz prmul râd mulumtă gro M uu cr tr 99922 tă luptru dărut ct ttut tot motl l grct brbr rom bt mdvl cum podurl lbull tcd plumb grct gpt rom bt obctl rhologc trâ curul v l Tot grct dărut d morl târu d opmr colc d mot cot rucă tcă Măr Ngr cr ăcură prt d col otulu mr duc Alx Mhlovc mot tot do lu M Sutu cră l 2986 6 podur 240 bul d plumb 34 obct rhologc Ică 96 btul Nummtc prm Aur biir e 5 i e Cr I (r906) N cecu compuă d coc proorulu 07O p grcmporttă rom ot bt ltă prt dcoprrl cotu d mot ltă coc dărută 927 vch c ăcu tot cuprul ăr trbuu d Mtrul ultor Artlor t colc d urmărt rmt pr ptlă pr ctrl cultur romât prrăou uprovcl tră cum tâmpl t d Amtor colqor d putur tuc lpt ubjugt trbuu u mcr cdr mmtcă oă ptu c t{ româcă ătrpotărprot d rodl ctvtă lor p ct urmr r oc ctt u t um tcă dr olă ttutul cr dummtc răbou vărolul d drumător l mcăr cpă ctvtt u b e 0 e F Ş dvăr ctvtt btulu Nummtc (922), e 927. căc putut rlu m curâd dcât m tptt d o prt răcut rpd col pr rom rpubc mprl ducdrt do cumărătr mportt d m mot l ReiSeu compuă d 4242 p tuluI 929 btul Nummtc prmt oMouă do d mr vlor d prt lu ce cuprâd 260 mot d ur rgt bro d l mpărtulu r I ârt o trtă colc d mot brl Î umăr d 43 p ot dătă Waueck r 93 d 92 d cătr d Prcl Ppg trm 638 mot vc bulgr dtr u m tur găt l Str S lg că p âgă ct do mr btul ummtc prmt umro doAur ubir e e e m mc cr tot u trgt rl mo (922 e 2tr c lpu Al om Moumtlor trl motrpct d ltă prttât colcor câ mtrdStd torc drt râdur 324 pd d El 28 p omulu cu crctător cr u l ru mult m umro cum u cput ă Vocu 67 p dl g Orghd 66 p d ud 04 p ctc.u ot pu l dr ptru tot \d t ouct t\�cdpttut m odurl dpo cr bugtul Acdm c { t M uSutu cât ot Mol uucotut rlut omâ tru u cot totbtulu lul d mot v l l btul Nummtc md c cdrul Numctvtt d colcţor tudr mtr mtc u gău colcl tt www.dacoromanica.ro
NT OSL: T NSAT A AA RO
Pent mismatica atică sa dat peferinţă vitoae la pbleme de nmismatiă omâească moeelo greet are a irlat î Dacia; aiă la medalisică i a sgilogafie moneeo babare special celo bătte de Daci De al i edactaea Bleili Soeăţ N moetelo mpăatli raian a i a Pet mimatica medieval mode sa av n vedee piml râd moneele vechi ale Domlo Ţări Româneti Moldovei moeele stăine are a cicat n aeste ep la o moetee metalice i de hâie ale regilor Carol Ferdiad i Cao oae emisiile i vaiatele lo I amâdoă domeile de mai ss sa mrt n mod specia achiziţionarea tezarelor moeare ce pivete colecţia medalistcă sa rmărit e ositirea ei oeţii complete a medaliir omâeti a celo srăne pivioare la Româi. â pivee meologia sa ta completaea coecţilo de podi atice ma ales din oaele oastre ponie i ee omae doae de M C. Stz.
A
II,
P e pumb Tos Coţ)
acesei revse ontiâd mod eglat pâă stăi In anl 192 ogaizâdse la Costaţa o epoiţie aeoogică pent omemoarea semeenarli stăpâi omâeti Dobogea Cabinetl Nmimat a exps acolo moeele sale
Po e pumb i Tois C\)
De sig ă i dpă război Cabiel Nmismai a s Î mod permanen la dpozţia eretătolo i pblil dâdle ot fell de ifor maţi i ndrmări i pânde la demână · lecţiile i biblioteca Aea din mă sa mbo găţi i ea î mod conn parte pi O serie de ăţ dăite de M C Stz m este de pildă colecţa mareli atalog al Mzeli Briani) parte p opere i eviste modee cmpăate de Bibliotea Aademiei Române Şi seia pblicţilo nmismaie a fos eată oată rdoarea M C. Stz a dat la veaă apoape n fiecae a epând dea 99 i până n 9 crăi de metoogie sa mismatiă tcă l), ar Con. Moisil a pblicat de asemenea
în fiecae a studii, comicăi şi ifomaţ pi ube pre Bu/t hsorqu 'Acae Roua, te in ei Arthu pe Buetiu
So Nu Ro
Po pu Hi s)
pontce. Ia î oama lui 1933 Socetaea
Nummatică Româă săbăorid-şi jubleu de 30 de ai pint cogres mismatc o expo·
ubicte n Bu So Nu Ro, Ahve/ te, ec
www.dacoromanica.ro
D GRÂ
zţe de nete edal bece arhelgce a partcpat în d eecv jCabetu a cngreNuatc la epzţe. Dar cu acet prle nttuu ntru a ft repre zenat nua prn nuatl ăudecă3 ule M. Cn Sutzu părăse aceată lue n zua vstă de 93 de an.
Pond de umb din C;Uta (Manpa)
pvre ge neraă aupraa aeralulu aflătr nva Cabnetul Nuatc Acadee ne ăur a bne pranţa valarea tnţcă a acet tut Cfr cu cpul ce urăete abnetul Nuatc tarele ecţ ace ateralete grupa ură1. Secţa uatcă, Î care tră etee de ate pecle care ntereează Cabnetl. 2 Secţa edaltcă cuprznd edalle gnee 3· Secţa erlgcă care e cuprd pn durle
Atfel n ecţa nuatcă e dă cea a are aeţe neter care 'au bătut au crculat la n d cele a vec tpur pnă în prezent arInceleale trec pe planul al îndlea eţa edastcă e au vedere în pru rd edalle rnet ap cee trăne prv tare laără Rn legăură nua cun n. al trelea rnd cele răe nc n ecţa erlgcă e rng pndurle an tce auderne care 'aucare trebunţat npetu ţara natră ap cele trăne pt ev cparaţe. Tt atel nret ecţa glgrafcă culceeîntu l cupă gle ap vn trăne Maeralu acete ecţ ete 1a grupat nete te cae nete antce nete rnet trăe Moneele anie e grupează la rndu r n urăarele Monee ree de mae raie În Daia reprezentate d crlgc pn Cyzcen de eectru (aurab) care aunrcua În a)aca î veacurle al V-lea al Vea d. r
Maeia ainei Nmima O
Pnd de lumb dn a Manga
Secţa glgracă, n care nră gle entu fecare ecţe a căuta e caută a e clecţna claa evluţa Î prunuentelr rd ateralurepec care pate reprezeta tve n ţara natră nua n al dea rnd cel reertr a ţărle trăe 4.
Pnd d pmb d alua Mga)
Epreztă au ra a ult vală dect rundă re pe aţăuunfnx capundeleu, dvntate au unde bu u rr, un ar ceră, un berbec etc. dar ttdeaua îsţte de fgura une acherde tn)e găete care ete bl aceu ra. e rever nu nc O fgură c nua unpătra cu Staeri de aur de argn a regelu aced nean Flp II 359-336, car unt cele dnt nete care au avut crculaţe a tenă n Stater dereve aur reprezntă pedaţă capu u aca plln ar pe un car cu bgă) nuele regelu Staerundecălăreţ argn auînpegap faţă capul lu Zeu,regelu ar pe reves nuele aeeeru�;! aceea aa gă pe reveru r ge, care ndcă ae lru au gravrul (lAllOY
www.dacoromanica.ro
C AB A AL AA RON
Sateri de aurari şi desaargint dela Aexandru e nilor te, are se aliaseră u Mithradate ontra Roma Mre (336323), u trodus în omeru Dae, în uma expansiuni extraordare a cme Tetradrahmele din Thasos au aut o rulae 1i.omaedonean din timpul aestui mare trr telneă i t aJr�l Saterii de aur reprezină pe aă apul Pall a s sudestie le aeau pe aă apul zeuu Dionysos, Aene, iar pe reerîn stânga o Vtorie inândde înirună. mâna igura u croană de iederăstând şi lorîndepioare iă, iarrezemat pe reerîn dreaptă o oană, un semn lui Herule, Ce de argint au pe aă apu ui Herale ao măiuă şi u lana leuui nemean pe rau stâng peri pe reştet şi pe ea u ana eulu nemean Legenda: lornreprezină peaiZeus, şezând pesepru sun Din auza marelui numărmume de monete emise, se şireersul inând dreapta o ă , în sânga găses şi astăzi o mare de ariante Legenda: gret, DrahmelearedinauDyrrahum sun uimele mo Daa anitae nete irua sau u i AleMoneele mai mare. Epoa or în d Cr este eacul xandru el Mare s a u Reprezină pesugând aă o ătu în catităi u aă el mu ma mar deâ pe reers un pătrat u ale lu Fip, în nenudouă despăruri În mărate aAsia tei şiereEgipt din selate Europa 2 De aeea sglele de pe . noateaeastamonetele grupă aes tariate. e monete sunt intră oarte greeşti are au rcuDe ală parte, monelat în Daa înaumod te e aestu sueran sporadi sau nu irrăspândindu-se a â t ulat de lo a noi Ee depâre mult,pe autoatepuspieele stă sunt asate dupăoş sistemu geograi greeşti şi de aee a nuit în numismată după moartea lu Ae 3 xandu au ontinuat Deşi sun tot monee sămultese regiuni ată în monee oarte greeşt, dar indă au ost emisede depe orşele depurile aur şipieselor argint usati-e greeşti oasta daiă a Mări Negre, Chiar ş oraşee greeşti ormează pentru no deMări pe ărmu dai al o ategorie separată Negr (Manga e a de pesele ătue pildă Callatia )tds a e e Aer ml Ţju mt 155) Eetsun ra( nt IIea n d Cr şi poate şi ms Constana) Dionyopos {Bali Ş Tyras nete până în eaul Cettea Aă), aâ în epoie ad aestea erau mai târziu impul fost în au ş câ ) Saterii de aur şi tetradrahmele de argin dela compet autonome, câ Lysimac, regee Trace (323-28I ), care aucirculat spuse imperiuui roman. aare num3r în Dacia, chiar şi după moartea are� �;endiIC':f1!:c monetee Tot în aeasă aegore intr ătute Saerii de aur reprezintă pe aă apul dini de4eO Ş�bc:idistb3u popoarele zat al lui Alexandru, iar pe ree pe Pallas tea ir peJ;lai i�:Os� âne;;d autohtone din Dacia şi din ţărle vecine. Ele se me a e : u H! t ailuir3iip IIa Maedone ddeiargin de argin au aeleaşi ipuri ş Teradrahmee staterilor aeeş egendă ai ui Alexadru el Mare şi ale tetradrahmeor au continuat să se ată din Thasos, sau alte tipuri hibride; 2. monetee RPKAEO1 DTP0 8IQN
AAEANPOY BAIAED AENPOY
IED A IMAXO}
Şi monetele ui Lysimac
mulă vreme după moartea lui ee au fost imitate chiar în veacul 1 În. d Cr de oraşele noasre pon-
abarior vecini, ca Pannoni, Boi ec. 3 mtaţiile barbare din anchititate_
www.dacoromanica.ro
"
A G Â
Csre mnetelr dce este fătă e cât XVIIe (MhneVdă du DbVdă; n fst sibil duă tibur e dă idee ecsă sfârit emsiunile mderne mânet nceând tât desre evluţi mnetăiei l rl dc cât del cercările lu CuzVdă ână stăz entr mnetări rmânescă veche este necesr i dese t rvrii l ce m vec strămi i ntri să fe reezentte nu numi tte tiurle dr i 5 Mnete rmne In cestă ă itră de cât m multe vrinte n ce tm teue te mneee eubicne ce s'u ăst în su ăr de teure Din ceste uncte de vedee mre număr În D de lă te metee m Cbetl umismtic er frte bne rvint eile ce de semene u cirlt ii ce un ninte de i trmite cleţiile n Rusi Astăzi de Dmn i ână sfârtu imeru rmn. numărl mnetel vech mânet este mlt m Dintre mnetee reubcne cele re u cir- redus ir dintre tezue nu sunt rerezentte decât cult n sunt dnri de rt; brzurle re- une. n schimb mnetee mderne rmâneti le ubicne ntră n cest ctere numi nden- sedă n tte emiunle. Se nţeee că În cs mneter rmâneti tl c mdee le mnetăriei reubicne Mneintră i bncntele ce tele imere (ure dnri sesterţi i i su emis l ni nce ând cu bietele idivizunile lr re zntă imrtnţ în i tece 877 i ână stăzi mul rând entru număru mre eselr De semenedeicre u crct n D tele ncercări i rbe ci ână sârtul mnetre din cursul vecului Vle d timulu cum i m neele bsidnle meC entr cnrf mărţr tlice de hâre. n sfârit entru sceIII Mnee trăine re irl În R nele eriie refemâni Cter certre l lutele Dci l cu R m n i l st urinde tte m ceie De i netele străne metlce sţ ei c vnce de hrtie ce u rmnă cct evl mediu n cestă cterie i n timre mdee m intră i sei m în ţărle ce cstitue nete secile e Rmâni ctulă rvnciei Dci bă le sunt erezentute n mnetăr r tte m Întâiu in vincie n tmu lui Fimnetele relr li Abu l câtrv i dn dsti urm i să cum i dnă d n r i de mnetele cntrnite Bu d u d Pr Cc Dmnl omSn 83-5 Friesch i dinrii b ce se eferă l mănli sven cre tte rţii rmn stăântri Dce u circult m les n Ardel in vecurle l 6 Mnete izntine De nu sunt destul de re- XIle i Xle. ţuite u vut l ni circuţie destul de intensă rmeză flrenii uhi ri i dnri reir ână târzu n vecu XIIIe le dvedesc nevin i Unre ri relr emei i i că elţiile cmerce cu meul nu ncett în duci Giţiei zechni veneţeni ben tătătimul năvălirlr bbre că erer de ur eti i ereri bizntni ci tţ u crcult n bzntini serveu încă n vecl XIVe c m eul l XIVle ăture de mnetele bulăreti nete de cnt n Ţ Rmânescă i sârbeti din ce tim O r tte crcteistiă nsttue cnttte mre Duă cădee Cnstntinului sub Trc de mnete bintne din timu Cmenlr tăite 53 r sri turceti cr inundă tte ţărle n buăţ m l cărr rst nu lm utut rez mânet n ce tim dsr cu ttul mnetele ână cum rvenen l este Olte. buărt sâbe bzntne. I Mnee mânei n cs cestr mnete Odtă nceutu vecului l XVIe nce să ntă n imu ând iesee bătute de Dmii se ntrducă terii ermni ustrc ldezi e ŢăriRmânet i Mldve în tt timu cât r flrenii unureti nceteză dtă u uceire durt mnetăr veche rmânescă (s XIVXV Unre de Turci 1526 mnetee bătute ncident n cursl vecuu l e l sfâtul cestu vec n tt cusu ceui
www.dacoromanica.ro
N MI CANE NUMMAC
ACADEMI RMÂN
următor moneele poone: aeri, orţi groşiţe po nmente au fos comemorae n aces chp n u ronc şi şilngi suedezi (şaă) cceresc oate impuui Pent soria arei medaisice româneşi pieţee noastre iar orenii ungreşi sunt nociţi nau decâ o vaoare relaivă de oarece numa pu cu gabenii ausriaci şi cu pUţni aeri şi gabeni ţine au fos concepue şi execuae de arişti ro· băuţi de principii Transivaniei mâni şi mai pţine au fos bătute În ţară Succesee mare ae Austriacior conra ur nre numerosee exempare nerane men cilor conibue ca n o veacu a XVI·ea mo ţionăm n mod speal medaia de aur băută neee de aur argin şi de aramă bătue de împă pentru Ion C Branu prieul mplniri şi cre are grava3 pe raţi ausac să pună săpâie pe pieţee Ardea vârstei de ani luu Moldovei şi Ţări-Româneşi şi numai spre muche icripţia d del e de sfârşiu aces veac ee încep să fe ncurate de A f execuaă de scuporu Crisescu ş moneee ruseşti şi prea puţin de cee turceşi dăruiă de dna Eia Brtanu. Aceste rei caegori de monee coninuă să cir In Cabine Numsmatic se găsescşi sanţele utu cue concomiten şi În veacu a XXea până când ror medalior ce sau bău n Moneăria Sauui reforma monetarăa ui 2 Medlle răne Car rnfiin rvte Rmn {ea moneăra naţo sunt c e e băe dn nală iniţaiva u n o r per De sigr că şi după soane instituţi s a u aceasa au circua a socieăţi din srăinăae noi monete s r ă i n e penru comemorarea unor personaiăţi, aâ n ţările subju gate, cât ş În România fape sau evenimente iberă dar numă or româneşi Sun de re ă execuate de ar e mu mai redus Şi n casa aceasta şt străni ş numai de monee inră bie· prin motivu ce come morează ţin de meda ele de hârtie care s'au a noi lisica noastră emisiune 3. Medl dn ă Înante răn sun cee ce co bileeor naţionale, ş memoreaă persoane cee uzae n pro vincie subugae până fape sau evenmente dn ate ţări Ee pre a ntregirea României. Naural că din ne ină pentru noi m portanţă mai mu ca număratee speci mo opere de artă neare din aceasă In seţia aceasa intră csă nu o a e sun şi insgnee de socie· repreenate î Cab neu Numismaic. Ele u d r Şcho Domu Moo 7 ţi şi de congrese şi ntrniri). Ee f i i n d ns se cecţonează trepa şi se clasea n ordne geografică ş crono rmise n rsu războiuui a Moscova n'au mai fos coeţionae uerior decâ În număr reds. ogcă O casfcare separată a uuror speciior mone Sei meoglL De oarece monetele au srânse are după numee ce eau purta rsu mpuui egăr u pondurile după eora ui M C Sutzu este în pregăire. pmee monete au fos ponduri şampiae sa 1. Seca mdistiă. Se grupează de asemenea n forma n Cabineu Nummaic a Academiei rei case: medai româneşti medaii străine privi· Române şi o secţie metoogică a cuprinde pon duri anice şi ponduri româneşti oare a Români; medaii din ţări străine 1. Medlle rmne Încep cu medaia ui Miai 1. ndle ne sunt de rei caegorii: ) ondi dn oraşee noasre pontice, ucrae Veaul şi se coninuă cu oate cee băute din inţiaiva românească şi pent peonagii, din pumb şi având difeie ipuri şi inscripţ instiuţii ş evenimene româeşi până astăi. e Până am nu se cunosc decâ din sria Calaa sunt csae î mod cronooc fără a se face deo şi oms Colecţionarea lor ese foare anevoiosă, sebire Înre medaii ş pacee şi indiferen dacă de oarece neavând nici o vaoare arisică nu de şteaptă nii un ineres, iar de ată parte fiind de au fos execuate în ţară sau n srăinăae Imporanţa or const mai mu în faptu că ne pumb se distg foare uşor ondui greceş din diferite oraşe recşti, permi să noaşem care pesoane fapte şi eve
67
(0)
www.dacoromanica.ro
BO G R U
Intemeiat de cei mai mai numismaţi aiNumsmatic noti aA Academei Studza şi Române M. C Sutzu, Cabineul a adusşisevicii imese ştiinţei numsmatice omâneşi a de venitRezulatele un ititutactivităţii indispeabil pentru popăşiea ei sale ies n evidenţă mai aes făcând compaaţie nte siuaţia acestei ştiinţe n momentul iinăii ui şi cea de asti matică n peama anul 90 inteesul pen numiseancetse cu totulde redus în aţaramainoastă CA Studza mut de scie M Suzu ubca numa n evistele străine cae nu pea aungeau a noi deSocietatea Numismaică Română ea pe punctul a se desfi i n, coleciile cele mi a Statului şi a Academiei Române, eau Închise, coleţii paticulae eau pUine, o bibliotecă publică specială psea totul Atzi estă o mare colecie pubică la dpoziia lul igil ur l Dei o oţia ui Vl Lupu cecetăoio însoită de o biblioteă de speciai 2 ondr rmneti în special din veacul a tate pusă de asemenea la îndemâna publicului XIX-lea Sunt epezenae: număul coleionailo a crescut foae mu şi cei ) p numiele piete banc ce se Înte mai mulţi au o diectivă ştiinţifică Societaea buinţau ne aii 183849 pen cântăiea umismatcă ţine egat întui publice însoite difeitelo monete de au cae ciculau la noi. de confeinţe şi comunicăi de specialitate n b) pin geuăi de cânta de difeite fome şi «uletinul» acestei societăţi şi în cealaltă evtă a ei măimi uzae la Doi naine de introducerea siste Coni Numismatică şi Aheologică se publică mului acual studii şi imaii impoante pivioae a acestă S siggrf Şi sigiiie au egătui stânse ştiină la Academia Română se fac omuncăi nu uorganiza moneele de aceea Cabinetu Numismatic a mismaticenumeoase şi în« Analelestudii şi uletinul» ei fancez sau încă dela început o stfe de secţie Ea aceasă publiat efeioae upnde ştiinţă legăuri ştiini ice cu speialişti i din stăină ) Tipae de sigi omâneşti execate în tate şi cu societăţie savante srăine se întreţin metal şi povenind dela autoităi instituţii socie meeu n sfâşt un conges numismaic şi o mae ai impotante din veacul a expoziie de monee şi medalii sa putu oganiza Ib)Repoduceri lee(otograf de curând. şi muaje) de sigilii vechi moldoveneşti povenind din colecia lui CStudza-Şchei asigiogafic nu şi desigiiicemuntene şitimis adeleneîn n mateialu a ot Rsia cu oazia ultmuui ăzboiu se găseau pe lângă tipae dedelasigiiiomnii mai vechi, şi patu bleşisigiai ae de au Ţăii-Româneşti Moldovei! (Aexand , Petu Cece Mate Baab şipePetuîn capsule Şchiopu,de cum şi ecâeva sigilii eul igl ur l lui I V ul lui V uu deinelecea agint emene sigilae de au şi de argint, înte cae me Şi toată această activitate bogată sa desvoltat i ită a fi menţionate soia seal Academiei desvotă înRomâne legătuăşi Încumae Cabinetul Numismat lui Vasie Lupu şi a aleui oamnei Ioan odă,Todosca iul aceuia ate sub imboldul ule de plumb bzantine ce seviau lasigi şi conusu acesi insitut acă mai ţinem seamă de fapt că acest cabinet aea coespondenei şi acelo povenind cea mai pegăteşte publicaea unui Cr a monetelo maenainte patededinăzboiul Consanţa. omâneşti o ediie a moneelor pontice un stu penu ntegiea României diu complet asupa monetelo dace şi asupa exsta ndaCabinetul Nusmatic şi o fiind seietims a decon descopeilo monetae făcute e neg eitoiul aţiilo mateaul acestei secţii României ne dăm seama şi mai bine nu numai Rsiaâ nuu s'a mai puut eface de activitatea ce el a depus până aum, da şi de e a i olul ce- va avea şi de acum nainte în evoluia i m s r �u 1 i ; ic upnde 588 monete 7 medai 77 ştiinei numsmatice omâneşti ponduri şi 384 sigilii. CONS MOSI europene şi asiatice. Ele sunt cele mai multe de pumb şi numai puţine de bonz Ponduri omane şi bizantine, de pumb şi de bronz d Pondui egiptene, coecţionate din unee oa şelo antice din gipt Sunt de piată, de măimi şi greutăţi foae difeite şi de fome caacteistice
neere
�
www.dacoromanica.ro
Palul culual d TuuS
PALATUL CULTUAL DIN TURNU SEVEIN Pn aşeaea lu eoafcă, oaşu Tunu-Se en ea ent ă joace un ol de funte n epoca dnantea aelu ăzbou când faţ de pee hotae eneau ac pe aş pune păue ş a p un fat ş un cuânt de îbăbătae. ncă dn anul 199 un up de pofeo a lceulu 4 Taan t n funte cu d-l Teodo Cotecu, au da deea conu unu oca de întâne a tutuo Roânlo dn ţaă ş de pete hotae n ace oaş de ană cae ă fe ca un fa dătăto de nded În veu a bune. In noanul de ufenţe oale ş îp de to felul ce faţ noş aeau de ufet pe eea aceea nfăptuea aceu ând a fot un bold puenc de pene uleeacă ş de o nouă aşeae a eţ cultale Popuneea potă dn cancelaa lceulu Ta an în a pn a lua foă aba n 1913 da n loc de o ală de confenţe ş pectacole cu e poectae la Început, Socetatea Cultuaă Teatul aşulu T.-Seen a pu teela unu
ăeţ Palat Cultua, cae ş-a puut ncepe odnca a actvtate în anul 924 ş n cu tp a euşt ă pe oaşulu ş judeţu o aţă nouă Palatul Cultual popetate a Socetăţ Cultu ale eatl aşulu TSeen, nu ete ş nc nu putea f opea unu nu o ş nc a une oanzaţ oaecae, deoaece la nfăptuea u au contbu to oaen de bne dn oaşul Seen ş dn judeţu Meednţ, făă deoebe de aee, poţe ocală au cednţe poltce. Au conbu de aeenea toate uenele unee a lt altele a puţn după u e-au În ădut îpejuăe a fel Pefectua ş Păa n conu atea făă de cae nu'a f putut ealza Paatul Cuual de atăz ee acea pe cae a dat pecal Banca Naţonală a Roâne apo Cenala Coopeatelo Săte t ş a Bănclo Populae, toate nttuţle fnancae dn T.Se en cu ş foş ele a lceulu « Taan La înfăptuea acetu dea a contbut n bună pate ş unca cnttă ş deznteeaă a Conulu
www.dacoromanica.ro
B B E E G R A U
detrei admn trae, compu a nceput numai din Ferctă a fo iua de 30 Noemvrie 924, cd membr răpoau Tahe Băbeau d- dr n preeţa inauguratRomnior aatu Cutura, termat, veniţi din parţa toate unghurie C Grue şi d- Teodor Cotcu, car 'ar putea a
Bblio
bic podob ptu pma M S. R Caol I com 1933
um cu drept cuv Conu de muncă abe ăr, n peca dn ţure aipte ş de pete gaţe ş acrcu hotae ude aee aceatăbectoare ntuţie, deşiaeăr, cepue ăşi arnce cuturi, pi nfnţare de bboteci �teşt Măreţuopera edfciu a Paauui Cutura d Cer· T Severi dfnctuui rhtect Grigore c, are u pan cu otu deoebt cuprnde şapte mar,arpa dup�decum3rt urme� treu�nstaate upra pe, ormnd n care b C c n o t a e e f a arpa de apu, î care e afă Meu Dr C Israt Sao de feviăţ ş Saa autătoare ar as şapea amarea mocSa�ntrede cee douăcarearpi atae ma ete teatru d caua mprejur�ror vtrege pri care trece ţara noar� a răma eermată Biloteca G Bbesu • In aripa de răsăr agrădina Paat Cra, a etaj avd vedere pre pubcă a oraşuui ş pre curu de o a 25 vata bbiote uării, ' a itaat Î anu Ion G Bbi dăruă Î Io anuG920 de maree fiuguvernator a judeţuua Meedinţ Bbcecu fotu La 9�2 mi itrăBăbeanu, î Coniu d-n Tide Bănc Naţonae Ionid ş Pompiu ar ca memr drept preectu, primar şi comandatu divei tr' o aă mre (de 25/4 metr ş ae trei ma din ocaate mc, dar deu de paţoae, 'au aşeat n duapur www.dacoromanica.ro
P STS ALATUL ULTRA D TRNUSEVR
ars ua ar aoăr r ăr aduna nragă cu fumuă rud şdinmar sarifi odvaă mar donao d săan o Crni (jud Mhdi
0000 voum uns Ea numră n n numI9saaoag siaă ş ra du veda nnumără sasamu urmaă. Aasăoabibi ări vhi
Ohl slo Î ol Br
500 As să sun n surafaă oaă d s oa ara u aoifr insaai m. riă asmănăor maror bbo dn Cai aa ăr
xmar foat rar dn ar vou amn numai va Ca ma v iări tură dn uru Ţării Romn osd aasă bboă s O-
om u 6 4
aunfinara i nă ndr ndona s'a mbo găi ăr rovni dn um şicăund u voum umăra duă osba să fi a curn n sia cu raua romnasă
58, ără ara IIa gasu 7083 (57) dEsaonu Cos a Braşv n anuronoogă a 8-a ărură n ordn Ii sş nuu E"gaă n sar d mn aor u i nagră foa bin ăraă ohu Slavne
www.dacoromanica.ro
B O B D E G R Â
« Car Rmânaă d Iăţătuă, l dn
eepla n în r. A a exiat un în ba lavoneas de Vala Mopotl c a Bbotea Publ dn Peebug ş toa heltiala l Vsle Voevod în Tpo Paltea e e ze naea a etu pooo tp t t în B Bgad gad în an an 71 7159 59 gafa onea dn Mnea � e Sfettele t ş îpat Davd tp
Paa , , u huaa Go Go aţ, Cau Ca u dauu dauu a 5 1
165 1 651) 1) helaa helaal Geoge RakoKaAdea RakoKaAdea Iaş, n anul 751 3) • Ee o oa ate teb bne ne E a 45a tpt. u A 6oa pt Foae uo legat în en Paea Slavon a l Mate Baab ' tpt aope u pele lpnd teva f a Îneput e Sfnta ş unezeiaa Evanghele pt u la Cplung în Tpogaa Pea Cuvoul P
Sna mnzaca a ac ş oa a u Coan Baaab o 693
nte K. Melhede Melhede eoonahu eoonahull la anl 7158 pouna poun a ş heltuala u u Şeban K Voev Voevod od (1650) (1650 ) on one e Ee Eea ahul hul f fnd nd oeto oeto.. lp lp ade adev vau au nepot nepot pea pea bunu bunu bn Şeban BaBaeşte îneptl Ete lega în le aopet c aab Voevod t o lega n pee ş tpt pele neag neag ş e n a 58a tpt tpt nd nd la Buueşt în 168 fnd fnd a 74a ae
www.dacoromanica.ro
OL O LIU IU COS COSSCU SCU ALAUL ALAUL CULURA N N URUSEER URUSEER
« Sf Sfa a şi ş i Dmezeiaa Dmezeiaa Evaghelie liesă om, Hipaiae, Hie Hieool oolymo ymom, m, Neapoli, şi Rom Româ âea eaă ă a li li Ioa Ioa Coa Coai i Ba Baa aa ab b Voe Voe ga gai iae ae . Ba Bailileae eae,, 1 117 17.. v " ipă v ipăi i a Be Beşi şi î Eempa Eemp a foae foae fmo fmo i ipă pă elega lega î piele oşie pooab po oabee aui auie e e a 9 9aa ipără. Evaghelia ui Coai B. Voevo t ipăiă a Sagov la a 3 e mei îr o moah A i m Ivieal A o3a ae Cea ma vehe ipăiuă e poeă Bilioea Bi Bibi bie e uu e ee e o luae i 9 9 geeşe, 270 pagii epe gamaia geaă, gea ă, iaee, eoiă, e aaă e ee ipăiă. Di ioia uiveală e găeşe e aemeea îema mă e volme i ae iez mai măoaele mă oaele Mahia e Myehow, { Ta eaş a l Ctad Baaab d 9;, ru a e ab Samaii, aiaa Philippo Loeo Choia Tia Tia , e. Vl e euopeaa, e e oei i ei t Aug Vie şi III I II Faof Faof i,i, 8. lioum 7. M T. Cieo L Cailiam t e. Pima eiţie Baileae 7. M T. Cieo Phioophiorum volume enum • Pima eiie Ageoai, 141 qaee qiem ea Pbli V Mao, Opea qa omia oe. Tib. Doaus, Sevi Hooas, Geogis Fabii • Tex ge şi lai. Bil Bileae eae 11. Dioiii Caii Roma Romaou oum m hioiar hioiarm m 91 Loaliaea ipăiii u e găeşe. Choa Pei Peige, ge, « ipioe veae oman e eom fagmea t i Auga Vieliom, 10. Biblioea poeă şi mle mauie l i ele mai ieeae ee Pmlnul Mână Mân ăi i Dlul . i a 71, piz pe oi Domioii Ţăii Romeşi ioi ai Sfiei Mâăii pem şi aiile făue e fieae pe aea Măie e ega Î piele oşie şi ae foae frumo pia fântul , , pe iual Sfiei Cuieăi Tfilct Al şi el mai umo ee A lu Tfilct Arippul Bulgr Tâu n Evngli lui Mti Pli • Legăua pae a fi i eol a VIlea. Ae 447 pagii foma mae, eg ia apiolele c oşu. Ee lega î piele heaee au hea aui ie e To aeaă bilioeă e găe i opeele i Dimiie Caemi umăoaee: Hiti 'm Otmn , ae pa M. e oqie. Pa 77. Doă volme. mei â ea 7 Aş lur ausă lima gemaă Mihaeli Riii Neapoiai, De Jegb Jegbu u Fa eglezeşe şi ipăiă la Hamg 17 Foae
www.dacoromanica.ro
O D R
« Bc Bcr rn n der Mldau trt a Fakmo olm, omat mar, c 82 ag avd t 1 î 31 ag, mo lga, otrtl ualor crara Moldei trt a Mta Namţl, 185 STATISTIA EORILOR DPĂ PROSI ŞI FELL ĂRILOR ONSLT ONSL T N ANI 0-1
KgEbHTf»�i T cfimItw:·
Pros Profsi 5 Ei . . om o mrc rci i Mistr Miitri Fuori M M ri ri Proţi Avc Av cţ ţii . iri Mii . Prof Pr ofs si i ib ibr r
Tot .
li
Fu ror ost
Bibot opiior 666 Sr Srr rii Miitr Miitr 4 vmt i Euţi 58 Divr Sorri 54 A frumo 0 ri. I i omrţ . 07 Litrtur Bre3 stori Roăor Dr Eo Poiti3 7 Mtmtii trr3 Si3 18 Ltrr Rom3
Mi ofi sfi . to tori ri i i r r . . Şt Nt omi Rst 4 64 T
Rctur t tit itoi oi . titor Tot 4167 SAIE PE ANI DELA NNR BIBOII I IIS IIS DIN TRNSEV TRNSEVERIN ERIN PÂNĂ LA IANARIE 13 Obsri : 5 6
7 0 480 85
19:7
8 19:9 193°
' '
Tt
l Dss Pmiu D
65 50 88 8 °4 656
·46 : 5 Dhi um 6 1i °45 7·8 ° 76 856 5 5 19:4 58 5·943 5 4 ft si umi 46 6 556 1u 1u i uz mu 5·66 7 ° tri Ptu u 4466 8 846 tur 447 7646 847 ' 61 5° °46 '932 64 8684
Da Bblotca G B B u ' 'aa mrg t la o at gt attat tat loal loal c a îmr îmrşt ştat at b bacr acrl l cltr, uma î dţ Mhd, da oat ţtur alt, alt, îd bbot
www.dacoromanica.ro
POpLU COSU P'UL CULU N NU-$N
ae acăue ma oae inbne ce aee. voume, e crn mora nrcv, ooaă fecare bboecă a rm un ua e ejar, onaţia arc ucra, avn GeBbicc fronccum ncrţa Bbioeci Pnă foograa onaoi (Bbcecu în rezen118'aBana înfinţa 50 biboec fae Mehen 6, Baaraba 17 Area 1 Bcova obrogea , Vech Rega în fere ocuri , ar 54 a omn e ee hoare 0aîn 7Amerca. anare e Sfnu Ion e oficază n fiecare an a în TSevern e căre enraă c e oaeenru fiaomenrea ee amine maonaor , ce unaraa mareu on G Bibce. Număruuma aceorzecefiae ee eu e nemna, ani e actvae a acee oc
aOcomvrie arer i19 a focu erminaă naguraă a 15 fim romnec Ţgăncua eaOaă Iaacînceu făcu a mă grijă în angaarea ne er emarea fmemorană in cee ma aee , avnue în veere maree ro eucaor a orc, cnemaografu, a char căuamaă eneifacă acceb organzne ecae enr eevee eev coor n TurnuSevern, c reţ e nrare 5e e eroană meaceaă aă curne 5°oocr ao oc cenă eu năoare /5 m ac rereenaţe earae, nă a ermnarea ăi roriu ze e earu a avu oc a 0 Noemvre rma rerezenaţe 192, cn rua earu Naţona n Bcure
fa, hepop Ba Ta h a, Proav
ar orinţa onu e amnra e ee e acomună înfnţa ce o bboecă ouară n fiecare i ăn in jueţ Meen, re a une n mine ceor ner a băr cărţi e ror enr cnoaerea ărneamuu noare ainţeeu enu înărrea năeje n uere căr fi bn rebue ă fim Sala de Ciematograf rma chene e care a uo onaroae e amniraţe, uăa fo ce u-ă crărie ajneeră e ermnare, agure un vor e veniur enr oceae, ve· nri carei înrenere ă oaă acoeri ceuee e aminrare ae aceu măreţ eficu enr ajungerea aceui co oae ăuinţe e oniu a nrea e cinemaograf are a fo naaă o încăre araaa e răăr a căir
C w
înon frune cu ar mehenţen Vcor Anonec Srb, a juca Năata e L aragae e egea Ierări • anci oaererezenaţe ree earae e orec n urnSevern, or avn oc numa nmar,Paau ura, une au o conforu cabne caorfer, umnă eecrică ec. Uiveritata oplară To n aa e cnemaograf încen in a oa măae a ni Ocom vre nă a fnee u Marie în fecare Smbăă, aoare. ora 60 a, a oc onfernţee Unverăţ Penr a imrma c ma bne caraceru ur i ăărţi in aroere ă ace cuvn n e nţee·
www.dacoromanica.ro
4
B O A B E D E G R Â
Piri nh a tr
San a
www.dacoromanica.ro
OMPU OST ATU U N SRN
u al oamlo hă avaa o Tmp d z an nvaa Poplaă a ău oplo uual, Co d admaţ u d p buna ă audă lau auoza al pul uuo aşlo uduu Mhdţ malo maş a uvuu d ţaa oaă ş
Saa u Cu%, ra pa Cu
îulţ d ma ua m d dago mulţuma a o ma ă publu a da da pu ulua popolu omâ, a hoăî î îpu oaă mpoaa uvă au oa d aa veăţ Ppulare, î oama aulu uuă ş a umă u ulaa oa oţl
Tăua u a a ălăt mol Cl, a Tu·See
uueşt 866
12 o aual aă u îdm d a ua u ma mulă âvă a 30 Nomv aaş a 'a auua ul î aaă d d oţ, d d N N Săvau Mul Rauaul o apa d a Palauu Sănăţ Pub d au 92 u u lu d mnmum
www.dacoromanica.ro
B O ABE
DE G R
Ca! la ssol sa păea la pima vedee da S estantl n se eploatează în reie la parte ând vii din Gădina Pulică este E a fost naurat Iulie 192, de ând funconsala aşa numil Restarantul Teauli nează în ontinu E ese n loal de mâna întâ de o aă fmsee pn eleana sa pin stiul rat al aadelo Muzu D C sai a şi patea de
â
irc oa
upnde săit apa de aps a Paatui utual a olonadelo şi prin pitule muale s ale 3 saoane supapse aşezate are demesele asemenea teasă în aapână sa a etajl spre minna ar a Tandafilo pRestaural ae se întind deo pimăvaa se afă insalat Muzul D C sai
Pror r
Ţri oâti
toamna Este n muze eneraal Ţr Româneşt ai e os apumra de aşiarăoitoae soaeli a aoio se VehiReat şi prin oăia ole ilo dove elita seveinean şi d întâlnie şi se re deşte maea daoste e aest sle dist l rează . sati a avut pent Ţara şi eaml o mwipui aeasnto atmosfe păct asultând nostu www.dacoromanica.ro
ML OSESU L UUR N URUERIN
El a stns e z ect ect, ea cel ma Mnsteul Cultel ş el a fet acest mc pnă a ce m mae plătn ultmu an muzeu Funa\e Culae Pncpee Ca t pentu mgăea muzeu său u pasne caeme Rmne Muzeulu e ntchtă. pen efnea căea uvntee sunt pe slae Dn cauză nsă că n una n aceste nsttu nu cetă pasune el a mştent ea mama sa, s'a găt să- a n pme, muzeu a ămas expus Maa Isat-Capşa, cae a ncepu să achznee, ntempel ncă n pma jumătate a seclulu al XIX-lea, punn astfel azele mueulu Pe această temele a clăt spnc D-u C Istat Mueul a fst nauguat mal, la Cmpna, n anul 87 a st pezentat e aemenea la epza n 06 n Paul Cal I, ganzată ş nută tt
.
tunc - Te Cstescu, peşentele c Cult eatu Oşulu uu-even , a nantat un memu Mnteu n cae a aătat staea e ea ntenee a ecte e mae pe n cest muzeu ş a lctat ca nteaga cece au nată e D C Ista, stul său pfes să e ceaă aşulu Teven, cu lgaa că ea va o o f aăpsttă n salanee ma ş spaase ale Pa e maele mn D C. I Istat caltate e atulu Cultual. Cmsa! al Guvelu. După enunaea nsttul amntte, ş pn După matea lu, muzeul a fst cumpăat ea stăuna ne D. Ista, la Mate 192 M mştent e căte Mnstel Cultel ş tel nsteul Culte ş tel cmuncă muuă n anul 19, ş s'a epztat nt' aacă ău taea veste că ntevena a fst ncununată e acpetă n utea Laatuu e Cme succes ş că apă ceaea mueulu. O mae pate n ectee cee nante e gancă, e pe ceul Dmve.
www.dacoromanica.ro
73
GÂU
bo a o a d r p d opa d Bş, a o a pa fnd ps plolor în baaa d p l bov, fo a doa
M n'a as sb oa {a, ş r p pr ş dona pr· ş dl d ds. pvaa ş pn oaa (AprOo
O crş e V
Toş a p boga ş varaa ollor, p o foa ar aoa poan dn pn d vd şnf, sor, ogra ş ars E a o ad d Bş ş saa n gab
v) l vao d oa ng ş dn na, ha ş dn Aa a va Ml C Ia Bogaa ol s pa gp ş grp n s dp a:
Pergmet el e
a agaa Paal Ca d 30 Novr Grua Şn S I Goog 2 Mn192 psd na sa, ş a as asfl alog; 3 Palonolog. p la 1 Ma 1932 nd a fo ogana d Gr Ar S: I Slp; 2 Paall dror a So Cl « Tar Oaşl 3 Caa 4 s T.Svrn Gr Prr, Arholog Cl Io
www.dacoromanica.ro
POM OSESU UL UTU IN TNUSVRN Prstori 2 Arhoogi casică; 3 Sc otogracă Istor Grup V tngrfică Sci I. Podoab; 2 Oict d artă; 3. ndustri casncă . Ouă Cramcă; 6 niăi d măsură; nconda; Unt agrico Grup V Biericecă Scii I. Obict d cut 2 otograii. Voiu xistnt ncrca săp ară p scurt mpărira mariauui saoan şi câtva din obct maintrre d samăa a acstui muzu partr s găssc Sana Domntoruu AxcuCza pDomnioru când ra ispravnic d1 aCovuui; răsura car Caro parcurs drmu da1. C.T.Svrin a Prma Bucurşti n tpografică anu 1866 nsoi d Bătianu; prsă otnască, adusă a Craiova d dnii Macina şi Samitca a 180 Mutată a sucuaa dn TSvrin, aNcu acoraşi propritaridina 1868 şi rutăa apoi ui D Mioşscu TârguJiu 880 tc P escări tabor isoricn nDacia ordin cronoogică până a RoDa Vnra Romanior mânia Libră 888 Apoi tabou agoric nCaro cărun 0 Ani d Domn gorioasă a Rgui 866906 originau d Ghika după 1 car s a ăcut nttu dipomor xpoziii din anuGru 1906 tiinifică In primu saon s afă acasă grupă c cuprind ciSeci Glgie ormată din dirit uri d
n n alr
conin oat varită d mr nit şi ărbuni d piatră din ară cum şi dirit Seci Plentlgie ar ntr at, para suproară da măs muruşiunui mamut da acaş anima dirit oasmăs priicat Seci Minerlgie
da anima prisoric Bogată coc d osi cumGrup ş coarn d zimbru, crb, tc Artitică Saonu 2) Secţi Sculp tură, cu opr scuptorior aciura G Tudor Burcă, 1 Gorgscu, G Todorovici, K Kss N C Hg Savargin G nai Rigos, tc
J g Rl
D rmarcat bustu Maria IstratCapşa mama Druui C 1 xcutat strati car a udo pus ba acstui muu Est d G autoru su gstv ucrări din mj ocu saonu u i Masa muncitouui • Seci Pictură cuprind pictui n ui şi (864) Hna (1868) Mişu aquar d G oand (860), G 1 Pompiian (182), R Rossi Pop (892) Tăărăsu Luncanu Kimon Loghi iquidi Ţincu Svrin, Fotzr, D Ma n scu, G TodorscuRomana H. Dimtriu Voinscu Scoranu Bchru, CoonDiodor D Răduscu, Maior Chirvasiu, 1 Doboşariu Dur Băzăvan DSGhaănvaid tc maiMio aă und N.tabou bibc(8) pictat d G Asak şi Asmna Mati iscu mpu Sician acuară d Pini Bartoomo cbu pictor itaian (18183) � Napoi d Gorg M (80) şi Pisa & d Biagiu (853) Seci rictui ar mut ucăi d N P trscu D Murnu BArg Aur C Ary M tc n Seci majoritat rprntând p Dr C I strat Den d Stonscu, oart mu ucr dGrup Jiuidi, d Mch Ksso (Saonu 3) Preitrie, rhelgie liă i trie Seci Pretrie st aşată n tri vitrin Prima conin obic pristoric găsi numai n Olteni ca vas d u ucrat cu mâna
www.dacoromanica.ro
G U
opoaşe de sex, alele de bro pae de ra secle deBaboa pară ragee şLocse, âşde Ceae, debroz, epecoare găe a Segarcea, Goeş, NegoeşAarada Că· claa, MrgaşAarada, ss, Cra oa Ceră Selşea Crc,Coşoe Desa, Cădeăraş, Ma·
Ban �� n ra 97
gla d d Dol Casa Vece ş Coeaa jd Ol Cărbeş, Urdar de ss, orăscu, Băbă· r orgoe ereş de s ş Logreş· ScudGJd Rola, d. Roaa GorJ Hoa Me d dos, rsăcea, Slaşo a, Păda Mcă, Rogo a, Osrold Corbl Sâa ş See jd. Me hed. A doa ră cprde presore l a,aâd epluooefroă gcolece dedolce de slex creee), ae ş de l per cl, ec. d c· oscuee cere Măgra·laa Pleseş Sceaa orle·rahoa, Na· ză,A rea ec ră ec. ese a c obece eolce dea Cce jd. aş Secia rheoloie Claiă ese aşe· aă obece şape dere cprzâd cera că, bro ş aroă d epoca GrecoRoaă. Doă re s c obece gă se a la RoaReşca, jd Ro· aa Ua d ele a c ase oaee ş opaes de l ar ca doa pr ee doă rar ocpae oaee, ce, fagee de sa ş saee de broz o ac 2 s doă coe d cll Cabrlor, rafldaeaă cl cae del Fge c par secole ae de Hrsos
s To deaceaă ră,ş crp rale pe şaroră. ocpae oaee A rea ră are obece d dre locală d Olea, ar es s o cSerba obecegara greco· roae proee d Dobrogea s de orge ecoscă reaca par areecople, greceş, Deopa Heres de aoă de bro foră de peşe cccucea pe e sel creşesc, ş Rola o CbelaReşca·Roaa a cp, găE să la probabl că a ee, esaprobab acolo oproec· sae are a acese oarea oraşl grados craă decâdd dpă proporle pee gă· să, sec al VV·lea p. Cr Secia Iore a) cumete d· fere refeoare a recl sorc aldelaeal osr. Doă pergaee efa ce Mare, doăDoeş dela Ale ad ce B c pece deZape ceaăacelegae c ş de ăase. ş paceş aele de boee, a· scse chae Nummaica repreeaă pr· b) r'care aese rearcă ăr deaceea oee ech roae, e a oraşl Roa aâd pe o pare lpoaca ăpâd pe Re· ş Rol (pesă că dereer bro),cu cu ş aceea cDăre bsl l Taa a pe pod pese (pesă de broz are), ş o ae co·
rul l ano
lee de bacoe ş oee roâeş d cele a dela Mrcea ce Mare, adae ş doae deSeoech G bcesc rearcă ele bacoe proecae, care Îsă a crcua oaredeeresaă ese coleca căDre ară,acesea de bacoe e 2, 2,
www.dacoromanica.ro
OSTE: PALAU ULRAL DIN URNUV
ş 10 păre î Aerca e Mseul a�
ţelor Î 7 ş epuse î crculaţe Muzeul a poseă o oaă coecţe e eal pu Reelu Caol Dfere ae eal saple persoale ş e Sa Rearc eaa puer per fuaeare a lceulu � raa T.�Seve To î via ealor se afă ş rsovul Dou Mha Grore Suza pr care se fează ărcle jueţelor Molove ş slle Sa� uu; c Rlv rina Regal cupre ule oece re care aesc câeva Căaşa Doorulu Caol ea 866, laă î casa î cae a zui î
Mule fooraf cu vzele fallo ooae ale ţă ş alele jul Vrie Reale Masa pe cae Do� oru a sea polaaţia uvea cu care s'a acoper î pa căăore Molova la 1867; Drapelul cu sea ţă cae a fuura pe Palaul
Enora Vna dar
,
Vna real
Seve auc az popreaea u Teoor Coses ue a sea ş pra pocaaţe căre ţaă cpu răzoul 1877-878 ş plapua ea Pora; călaae pe acl Real; Carea e vă a u Osa Paa ela capulae cu auorafu scrs cu lee lae ec ec
I
Real pă la ceaea vaţă a Reelu Caro ş oalu aculu e fuaţa epozţe ela 16, sea e Caol Pcpele oşeo eia ş rcpele Caol u ş reaa fa ile Reală e Guveuu e auc ş oae proee a ţă irina l Cua� od cu ua săle lu; o aruă e ea e ps la ecoraţ aţe u paa u uzua cu ooaa Doae Elea Cua fooaf auu o Do orulu ec uu ve 6 scaue ola eu ţaă c ea spravc e Covului Urează apo u are uăr e ve cae cup oece ace luc fooraf car
www.dacoromanica.ro
U
k Dr Carol Davla amintesc de Gheorghe George Tolescu, Prof N Deuşanu, Bogdan Petriceicu Haşdeu i fiia sa Iulia, Dr. C . strat şi npctorul N. Grgorescu alte virne se văd ornamene de teraotă smăţuită şi nesmălţuă; embeme de udeţe ot dn
i eiş
teracotă, um ş remene dela sobele bisericilor vechi pistoale vehi şi capsă arme derite â i g ) g �a! e6 ezăbale, [ (medievale acesor de harnament scărMaideeeşea) apopinten e o vtrnă u aminiri din războiu mondial 9-90 u proetle, sche chvără germană, table de fronieră şi dife t e fotograf dinS 1918 cu ntarea trupelor române n mişoara F (alonu 4 A se găses tablourie Domnitorilor ş eroior Neamului până laniţeiodăElena, CzaCarol Apoi fotografiile lu Cuza şi a DomI ş .Elisabeta, Maria, Mhai ş Carol Urmeaerdnand apoi galea
oamenlor de seamă a ţări, car au dspărt, vede şi fotograf de osume naţionale pe regiuni 5). V alonu S Obiee veh, podoabe, ornamene dn bron, argnt, aur,o side, petre scumpe, amee, etcDe seremarcat găses într' vitrină bne înzesrată coleţia de"paftae de sdef gravate foarte rumos, cm purând şi două câe perehi de paftale Domneşti dn meal, o aquiă pe ele şi un ine u piatră roşie ot u aqulă i i e e p� şi pendule e ar a: statuee vae ornamentae, ceasoie mule ş variate, etc Sde ovoare, cuprndevestmnte un bogaş maea usături, ţesături, obece asnice împărţte pe regiun Sprin O Este foare impresonantă numărul exempaelor ş arta u are snt ncondeiae ouăle, făând marea admraţie a srănilor. uprinde multe pese dn S diferite regiun ae ţăr unele foarte rare spre ex: vasAeastă de pământ în abundă formă deînstilă, coloratcane,pe un părţi. secţie strahni, ănuţe, castroane, urioare, smălţuite şi nesmălţuite Unele dn ele c motve foarte nteresante. Aii se pate vedea vehea măsură pentru l u ngm Cotul şi ânjenu. Cântare deamarimcle baanţe farmaeute până a cele foarte romane. Unităţi de măsurat lihide, unele din impul lui Cua, etc. ec. In jur une gospodăr S depotalul ţară scupat improvizaă, u căsuţa n miniaur1, u ca În p1rţile de sub poalele muntelui Oteniei, agricole, masa joasă pe 3 piioare, sunde expuse unelele ncepând c pugl emn vârtejul de ridicat aru, ugu, rariţa opata, frca, sapa,Vetc alonul 6) ent a ma e0cventă această 3 ompariseţie s'Ina improvizat unaşezat mic masa atar uacoperiă mente mjloc s' a cu o mbrăcăminte de măase. n mjloc este un antms şipoir un epitrahi e mabrodaă afăo cruce de metal argntaă, Învelitoare un Evangheliar ipărt înla 748 mpulşi unlu hivo Mavrocordat un Liturgher tpărit o biseriă zdită de Şefan e Mare, az dspărută Ma sun 2 sfeşnice, cădelnţe, et,n et compartmentele laterae sun 2 icoane Una dela 69 alta dela IB8 Candelabre 3 de lemn unu de metal, fecare cu 6 braţe pentru lumânări cădenţe şi candele vehi ar altarul ese îmbr3cat Înmânee antmse, unele scrse n greceşte ar n ro dela 8 5 In Ce Jurumaalarulu sunt 5 chivoui: dn biserc faţă ese de lemn dn anul 86 ce amic aparţinut espe2ueava
www.dacoromanica.ro
POPII OSTS: PT TR TR-SVRIN
Tot e e la srca PoaaRoa 830• 3 Ie opst roş gal ş aastr la AratorMs ( se şte ata)
S a găses r artst sptate ar ş oae alt lrat sef ar ele tal Asea oă gătoare ar t Se Fogrf Aastă se este repre
S d iematogrf
4 opst roş la sera aaoro tată pr lte fotograf c r eral ş ho 183 troar ăstr ş ser Moloa · a apart sr ăe tă Mtea ş Olta ş rt tro Ştefa l Mar la al 18 a tat
lonu stivităţ
ere st aopr are ăr oa sol al VIIa ş pă prt Ule sut ptat rt p le altele pe l ghpsat ar o altă parte p pă St tea îrăate î argt rpt frte
lt ot Mel r C strat * sa Îogăt preoasa ol a Aoat Mars Vororea a orat xpoa retrosptă a oraşl Seer 83333 Ea a fost ssă c oaa teal al aesta
www.dacoromanica.ro
E GR
ş n m doat mlt geeozitate Palatli Cltal Salnul d fi a pate tot n aipa de
eveinea la baile ş fetivit{ie e a lo ai, n eol d ia. bol ete a 6a al tot aşa de nptoae, ae e italeaz de obiei bfetl şi eta
Tr
ap a Palali Cltal e af alonl de feti vitţi de a, de onete, et. E ete fmo pahetat ilminat ş bne te nt avâd n pe Pa Tadafilo
antl lii de da la bali şi difeite fetivi tţi. Sala d tatu i deieea de mai a
nmorafu n ăd
tea mae o pepetiv minnat Spafaa alonl ete de /14 meti. Ete ingl alon a de aela al Celi Milta nde e nteşte toat inteletalitatea
ptt vedea Palatl Ctal dn TnSevein e ompe di doă aipi na de it şi alta de ap având fieae te aloane mai pape şi dept aexe alte mai mi
www.dacoromanica.ro
PPII SS A LAL DIN NSEVEIN
Mijoulnre ele oă rp îl oupă sala Ee ngr rămă neermnă, fn ăă num epeoee roşu. ere u lo penru momen, Cum n hoăr eănemogrf Conilu e mnsrţe nu e m onnue lurărle pnă e nu e vor h m nu orle f3ue pnă n preen Ahre or e per ă e fă mul m e vreme, ră pernţele u ree fo pulbere eă vemurle e prn re ţr Aş ă un şepre o ore eunorev mlone rebue ă e e vremur m bne Aeă lă v uprne Tre rnur e lo, prere ş blone u un număr en876povne, lour rvn en ovlăţme f unein22 ele m mr ş o 4 mer ne e n pee vor şlor, f ălle eoulor ş re ue, um şene bnele moern şee rdina d Cimaga Dă Plul Cull r mrţ uuror voro nu m pţn din d inmagaf fo mră frumo 924 Conul e m nă nenţonn n omn nuu nrţe ă rnforme ou vrn e î pele euu eplne puer e er şeneu u ă e oupe ş ă reolve eă heune 192 n nrepră ş u nn Aprle epu uărle M elş n, fo g ir l 14 une L 192 ' fău nugurre. Prn gul le uunele e eeolore nomă, u uee erbă, lumn eere unse prn e u un pe feer, eă grănă ee o nouă poobă orşuu Severn E re lour ş 4 oj A vne publu nu num penru repreenţle ma d a
nemogfe, rşşohn penuohul epe unrere e mun e penr pe e vereţă ş penru repr un er ur mbăămoţşoree e pfumul flolor, u rpă preăe n oe Ae ee Plul Culurl propree So C « Terul Orşuu T.Severn ş um 8 m m puo relă e un Conlu e mnrţe mnă e fer l ăru preşene ee nheu roferee eoorrnu, Coeu u năee nelnă ăferul n elprlejmă ur mp, evernen vor ve nuguree lnţulu e mreee mună eru re v f ş ulm vergă nhnă ee neperore opere. m ă epul l e fpl ă Împine n el punere pere funmenle măeţulu efu M. S. Regee Crol , oevoul Culur romneş So. ţnuCul ă prpe pren Aunre generă « eu Orşulu Severn ş boe G beu e 1933. vuDroml mul, 25 Oomve M. S. egele mpreon e ee văue ş e fpul ă nţv pr ulă bne onuă n reuş ă şînfăpuă urur şeve-e mnune umire mirţ uuro rnenir, ehs o ă e ubrpţe penu emne ă e er ră e nsuş Suvernu 2 nGeu frne e ubr um e le Mjeăţ Sle prou un enu m ş ovţ nefrşe. n m puţn e o oră prpnţ l bnheu eg u ubr pee 7 e Plu Culurl ş g fel el m mre oroor or u e e um l ăpo POMPLU COSTSCU D«oul Puu Cuu
Mov fo a emaoauu
www.dacoromanica.ro
.S"
IN UGUL DMN ULUI
I urază ut cazuri d congi ca ăşi câştg Nici nu pini un an Nci nu ă ncă ou c nou şi vni crioar da nu bun z Bătrânu prot nă inu d cuvânt Când Epcopi că da btrânu uaprot gru bonav oi u ra n groapă şic vra ăşi n grija crdincioşi ndată A â odată şi a rt punau ai ui voiu f prăvi cu xan vior ă ă oricanbin gânda nuaişi adoforu oart puna nu Doarcă gbc ă in iau nă aă parohia.caPraSfnia Sa La ra ca naint Epcopu pnască c vrdnicu a trcut pt cri. prot nuşi a crut ca o utiă grai car nu poat fi câva rpnă.z priii şi crioara trurată duioş EraAdvărat cop d căcr ăracu punau cu Pt ra o bun cu toa toan ui aacată bătrânuui Mă ruga ut 3i pnc Diinaa urătoar aatarfăutaiturghi cuână parugăint Săş ă grăbc că ar rata pnru ş n căzut În dcă oarta vorbiutiă ucruri Înnat rioa căc Îproară că Înainta privirio ui ponicu ui I frunzăra p gânduri până trcu tragra copotor. Cu dragpagină prv aund În at uniiI ângâiai catină uş din cr uor coboară nări ui trurat şi p utia pbrâu roşu. ac făgă nicu nşiră prii răpoai ai Eparh dădui dundu că ăptăâna vtoar pca. durătoar cuvn Atunc vou f u aicriacurând adască. in icar Jophs Dn parochu obdorivt n Dno ziadăuga o Înârzir prn Aca 94 » di a uni A şi că parohu n abă tar Firbinaă nu pra arcăâin bârcit chiar ai ut Şia ncri data orii a şi na grşito dcât rci dar par nuai capu nui icu 2 z. A îngăbnit În faa taini onşt car ă prvia din cru ncurca. I ainta pd căci nconnit pun că trbu ă pc că voaşă ncrdnz ucruri ari Măăi nipntrucă vranoastră ă aungăn ara prididcarc nişa vaprijdi căda nu aupra zadar Înrbă râu ui dn ură Oar c voa vorbş că nuai catină din cap Dupună şi d c a râs? A crctat oat nnăzi vorbă vor căda oanii nări ui dar na găsit niic car fi putut dga niga. cabătrânu notuş tiptotdauna da căpat horă.obişnua Nu acăăua În aă prorocască. Ni Sătnii nuşi pra bătau capu cu . Ou nu crda În profii ui ba şi ua ărac ş făând nuuba ar tpn ăciitr ocupprnr d or nni guă câodată Nuai u ai foVi vda voi că aşa va fi. Nu un u prori car crc dn ărâna oror Da zău ş fNui ci nua fătn dar niaa c va căpusva ciiru au ărăcit Cuc roşii d n apu nuară rio aninara grt ş a răturna d aşază cior . uri. Ava o congti uşoară a păân una Tăb or cu vrur au căzut n iarbă Copo dcputaca p caroftorior oric doftorncpător câ d puin o vindcă doar ipr- taru ucru car ău a arătat orântu grăbi a www.dacoromanica.ro
IF NY IN JG DNU
Aici am putea sta destl se scu Roagăte şi pentr noi că noi navem vreme Noă nici nu ne plătesc pentru asta. Ei or ie domnor M gneşte isbucnrea Observam de câteva zie că popor s'a schimbat Nici urmă nu mai gă sesc de frmuseţile omeneşti de mai nainte Sau schimbat de tot. Sunt pini de ură de sudame, de revotă ş amar. Ce s'a întâmplat cu voi? întreb pe omuleţl zdrenos slăbt. Ei mute au dat peste noi Şi cne a pră sit oameni a fost nebun . Am auns cerşetori ştii d-neata Nc până aum nu vă prea îmbuzeau banii ... Drept Da tot nu ne mâncau păduch ca acum Nici haina de pe noi nui a noastră. Da um se poate ! Omul se aşază pe mormân preotului şi n ărâna morilor povesteşte necazul viior Noi suntem e aum arvunii iadului. Pri măvara trecută apa a potopit totl. n Iue şi Agst veni seceta S'a cat şi cea mai rămas Ovăzul a păt cuurzu a rămas necopt, cartofii sau stricat În pământ. Ş oamenii ş vitele au flămânzit toată iarna. Comunitatea a vândut ovreiu o mare parte de pădure. Incă ne bucu ram pentrcă după lucrl din pădure dacă nu curge picură. emnele trebuiau transportate a staţie Cărăuşia era bine plătită. Am schimbat v tee pe cai. Dar caior e trebuia ovăz, fân, şi nu era. In ur nici nu se putea cmpăra Zăpada a căzut de vreme Iar calul nui capră să mănânce muguri aşa dar au nceput a pie Nu era zi ă sată de Dumnezeu să nu cadă unul ori doi, pe cae Unde cădeau co îi ăsam câinlor Din munte până la tren tot cai răsturna. Proşt sunteţi, zise jidanul De ce nu maţi sp mie Cui îi trebue fân sau ovăz să se scrie la mine. Cine nare bani, va lucra Ne-a şi câytigat cu pre piperat ca săi rămâie cărăşa î cte, ba să mai câtge ceva Neam ngodat în datorii până după urechi. De dimi neaa până seara căram povara cea grea numai să ne plătim In zadar aveam cai noui şi ovăz scump ar cădeau şi vite şi oameni. După anu nou domnu Fredmann a opt orice credit. Sunt bani în bancă aşa zicea Acolo e drept, erau bani. Ne ş dădură pe Întabuare, cu camătă mare ână prmăvara am isprăvit cu banii Fusese cumplită iarna ş În că rătra cea mare sau rupt hainele de pe noi Am ngheţat deşi domnul Friedmann nea făcut râşmă şi în pădure rin postul mare ce ma mulţi băr bai căzură la pat După boala calor, ven boala oamenior doctor şi eacuri Atunc se pornră fe meie şi fioraş la pădure. Nu-i mirare că n'am mai rămas decât pieea şi oasele. Mulţi au auns sub glie Bătrânul preot zilnic îngropa Aşa a căzut şi e la pat şi n mormânt .
747
Cu asta nu sa sprăvit. Neavând vte albe ca să facem arătura de prmăvară trebui să cum părăm. La cei banca ne gândeam Dar în zadar ne iscăleam numele pe cambie că nu ne dădea. Banca zicea că nare bani pentru noi că nici do bânzile nu le pătim, cum nc rândunica nuş mai face cuib sub streaşna noastră că se teme că o licitea şi pe ea De perit, nu puteam pier Jumătate din săteni fete, fecior sau pornt la România să slueacă Câştgul era bun Care cum aduna ceva ban trecea în Moldova ş-şi cum păra vte. Aci sunt mai ieftne. Le treceam pe r ţ o ş ş veau copiaşi s d u Dar um rămâne cu şcoala Faceţi păcat strigător la cer împotriva copiior Şcoala şcoală dar dacă nu cne să meargă nantea vaor la pug apoi putem sufla şcoaa ca o băică . E grozav ca atâţia copii să crească fără carte ca săbatecii Să i se rupă mân ceu cea codit scri soarea ! Pui mâna pe butuc şimi taiu degetu, c care am apăsat pe cruce la cambie N'aş avea atâta datorie dacă nu puneam degetul Vorbeşt prosti dta Dvoastră spunei destle lucruri cuminţi, dar, de autat, nu ne putei auta Şcolile cee multe sunt bune numai ca să despoaie pe om de tot ce are. . Dar las' că vor mai tremura nă dragii pe domni Numa ă eu am mult de lucru trebue să mă duc. Dta cântă numai frumos ceor mori îşi luă răma bun copotaru Am rămas singur, turburat de necazul omuui ş de multele adevări crude cea spus Ătora le pot tot predica eu că Dumnezeu î ajută le ntregi stau neputincios prntre ei Sunt ca o pădure umedă şi Întunecată Patimle ucigaşe ale sângelui de munte lucrează n ei. In fecare zi se ntâmplă câte ceva Vestea trece apoi repede prin valea dintre muni şi adeseor În zori de zi mă scoală femeie ca să e mântuesc Astăzi a trebuit să scap din crâşmă pe Petre Oinar care de trei zile bea amărît Mâine să mă oup de Mihai Cnod care a primt scrsoare că s'a fxat licitaţie pentru casă De trei zile Mihai stă numai şi priveşte Nimeni nu cutea să turbure Ne vasta ş copiii tremură de frcă Bărbatu nu bagă În seamă ca şi când n'ar fi pe ume. F ânul î putrezeşte pe jos vitele pot peri la iese nici nu se tă într'acolo E aşteaptă numai să treacă zilele Noaptea din urmă nu doarme, numai stă cu capu În palme şi se gândeşte. Când se crapă de ziuă omul se ridcă E pald la faţă ş aşa strânge pumnii, de parcă scânteiază. Câinele i se gdură în prag dar l aruncă mânos cu piorul. Astăz e liitaa, strgă Întunecat şi pri ve e g a podar, cu rânduială Oalele smă u u
l J
b
www.dacoromanica.ro
B A B E E G R Â
ţuite dn uier au prin rouă, pe şa dechă a poie ies aburi în dimeaa aa rkorosă de mune. Negra, care ncepse să se ridice, e prin fundul grădinii - La ceasurile zece vin - geme Mihai La zece vor veni şi la uprezece Mhai poae merge unde va vrea cu milia lui Va rămânea go, ca degeu Niciun sprjin de ncăeri Parcă aude de pe am pe auoru prmaruui m va sriga: - O mie de orin odaă O mie de fiorini a doua oară Nu în sare să rosească: A reia oară � Oricât e de are şi de îndârit oş, gândinduse, Îi vn lacrimile n ochi Cele dntâi re se idică de după pădre dar Miha nu vede och sfeeşti decât mlţimea veniă a icae Se împedică parc'ar beat Impinge apo uşa camerei şi ia barda cea aă deo palmă, care lucrează n pădure în cearcă asişul cu degeul, apoi nr În umbra csei Se uiă Înrun col, cum sunt încleştae grnzle. Dn eresră cuă a e câteva fre de muşcaă înlortă - O me de fiorini întâia oară . . - zce ră gşi Miha şi rdică serea Oeul ucitor ul geră în aer Ca un ulger isbeşe atâ de crâncen n casă încâ se cutremură înreagă ş vrăbiua ce se srea pe vârul ei sboară speraă - O mie de fiorini a doa oară - ulă grozav omul şi cad ovrie supra casei. Soa sa într'o cămuă bă sare pe şă - Ce faci suletul me, Mihai? Vai, Doamne Dumnezeule ! - Liiez - hârâi Mhai şi bâee sar din peretele casei pocnind Toaă lădirea se claină. Copiii plâng în pa, vecinii sar şi aleargă să prindă - Să nu se aprope ci ie dragă viaţa - ame nină hoărî a orice - Ai înebuni - srigă aprşi cei mai bă rân - Tragei, Miha, praznicu' ei, îl ncaază unul în aceeş siuaie ca ş el - Mai bine o aprind dar numi s casa să mi batocească - Bine aci, Miha Apndeo să nu rămână nici cenşe Nişe eme nimoase sco cop din csă şi rec cu ei prin curte La loviule cee nou se coro peşte clădirea, coperşul nal se apleacă înaine, ca un anim căzu, căria au cun picioarele dinainte Şindrlele sar pocnind căpriorii scâr âie puberea se rdică în formă de nor Muli mea se trage înapoi - Băga de seamă că vă lovşe Mihai nu vede, naude O me de iorni ine dă mai mul Femeile se crucesc spamă
- Fgţi după popa - î vine cuiva În me Vine ceva gââind şm spune isprava ui Mha Venii dragă părinte de pooliţi mi îmbrac reverenda Nam vreme să o în cheiu Mulimea mi ace drm O clipă mă cu ropeşte şi pe mne paima disrugeri Sun şi eu un Mihai Cinod care re drepae - ne face - îm vne vorba pe buze la ve derea loviurilor ar eu nus om eu sunt l 1 îi c · o in r i g s i nă ş arunc depare Mihai se rerage pe funte î ră sare sudoarea, ochii i se umplu de sânge bzele i se nvineesc faţa e ca cenşa şi îl cprnd ri gurie - ar omul ăsa e greu bolv zic îmbră şândul şil duc n pa - Unde soia lui? Alii o împing naine Mşcăe, Iui - Trmie după doo! o săuesc eu Femeea se uiă mirată a mine - Cu ce? - şiş acopere aa cu pamele - rebue făcut ceva zic ntorcândumă către bărba - Ar trebui - înviinează ş e ntune cai. Ar rebu, dar ce? eu sun un om rdt, nepuncios sărac - Aci nu era să se ină azi liaie - zic po şi mă ui spr a bărbai Nu poate i cineva atâ de nemeric îcâ să cueze să ofere un ban penr casa ovă de nec A înees? Nu răspnd dar iubirea şi cnsea minează a faă - Mă duc acm la noaru să v ce se poae face - In bun loc merg, observă cineva iroic Şu că noal e n raporur Înordae c saul dar am încredere În mne n fa primăre şeptau câva oameni neăi - In cancelarie e d noar? Acm sosi. Noar e rău dspus Srigă la un om dinan ea ui - Aşeapă ră Omul ieşi afară înpăimânat - In ce reabă umbli? - nrebă e, poin du orghiă, ar trebui să acem ceva în cauza lu Mhai ai auzit ce sa întâmpla - Am auzi răspunde mânos. Piară puu rosul de pros . Mă ameinţa că mă scoae din sa Şreang n gâu ui - Nu trebue să iei lucrie aşa, ncerc eu să îmbunez Trebue să nţelegi soarta poporui Ei, sărai, nus de vină . - Dacă ai cunoaşe cum îi cunosc eu nu ai apăra Sunt neme căloşi dar am să le ară eu cine e domn n sa
\ � d i
f
www.dacoromanica.ro
OIF NYIR I UUL OMULU
Oamenii tac, muţ dar ierb mocnit Mânia scoate dn sine, atât de mult încât Şapte sute ş zece strgă un cip de fiecare vânt mai mlt srcă decât foloseşte. - Cu un vânt, nu ajui? încheiu eu vorba domn străin Cinei acea? întreabă toţi, dar nimeni nu Nici lui Dumnezeu ! dă cu pumnul În masă Licitaţia o ţinem, char deai trage toate trei clo cunoaşte Am înţeles, e un om a avocatulu care lc potele ntr'o dungă tea7ă ş ap;i i vinde i Dn ata trăeşte Vm vedea ! isbucnesc înăcărat şi re âia oară ec e u gret căs preot pentrucă de nu mar împedeca r n haina altfel rosti eu litaţia aceasta Aşa, tre A doua oară Nimeni nu dă ma mult ? bue so nghit Mă depărtez trst şi Îmi bat cpul ce sar putea face Pretol sau subprefectul ar putea auta dar în sat telefon nu este. Să trimit curer, e târziu Abia seara sar putea întoarce Rinat neputincios şi nervos mă plimb prn ca mera mea Nu mă pot împăca cu fapt ca un preot nci atâta putere să nabă săşi mâne un credncos . . Totu sper ntro scmbare ne prevăzută Poate n Dunezeu. Aproape tept: să vedem, va ngădui bunu Dumnezeu să se în tâmple o aşa tragede ? Din fereastra mea văd că sosesc avocatul şi autorităţie a primăre se dau os din trăsură Ar mai fi o umătate de ceas, până gustă ceva şi audă ţca de prne a nota lu dar ce să fac? Num vine nco idee mân tuitoare, stau numai observator pald la fereatră Aa ceva nu mau Învăţat la teooge . In cazui stca de mai mute volume nu niciun sfat cm sar putea mântui huba unu anonim ca acest om Un urat se duce la cârciumă după un nou rând de stce de bere Dni au vreme Pe ei nui nteresează ce va face mâine nenoroctul om bolnav Peste o umătate de ceas avocatul zice plctist Să isprăvim şi cu ctaţia Pornesc cu mare autoritate la ca dărmată Mulţimea curiqşilor se adunase dinante. M găbesc şi eu după ei Ce sa întâmplat aic întrebă avocatul, cercetând. se povtete Asa faptă pedepsită de codul penal. voiu u zq a întmniţa, ameninţă el m Î momentul acela sosesc eu - De avocat, te rog, un cuvânt ncă O clipă şi s3rmana a lui Mihai schimbă Politcos, oarecare afabilitate, întrebă stăpânul Preţul nu acopere nci datora Dacă Ce doţi, vă rog? . nam putut împedica liitaţia, nu rămâne decât Vreau să vă rog, dacă e c putnţă, să bine să ridc cât mai s preţu. Roşesc tot, când strig voiţ a amâna icitaţia aceasta Şapte sute doăzeci! Cum vă puteţi nchipui ata? ntrebă cam Surprinşi toţi se uită la ne Poporul se scanda indgnat lizează doar eu am zs că e nemernic cine licitez ncerc totul ca să aduc la altă convingere să n murmur înăbuşit se ndreaptă căt ine cedeze puţin dar avocat se mpotriveşte ţeapăn Şapte sute dou2eci întâa oară zice tob Regret foart mult, PreaCinstite, dar eu tre şa dar i se fac semne Avocatu se aprope de bue să apăr nteresee băni. Păca că vaţi ames me. tecat în chestie Putem începe de notar Sfnţia a vrei să ictezi Se bate toba Notar iteşte sentinţa ş ncepe Fireşte ! răspund lctaţia Bine Ai drept dar te rugăm să depui ga Ce d5 ranţia de zece la sută din preţul de strigare Astai Preţul de stigare 7 cooane mai mult? condiţia egală
n
:
www.dacoromanica.ro
OAE E GÂ
Zee a sută ntre Ata şaptezei de De unde să iau eu şapteei de rane? rane Inreaga mea leafă lunar aia fae mai mu. Nam atâţia ani mine, mărturises, dar Auni, . nu pţi lua parte deară ategr avatul Ntarul meşte ee şi strigă: Cee şape sute duăei nu se iau n seamă, Iane numa şaptedmnue sute zeentar a pii n'are Da, stimate valare mă pt stăpâni Mă aprpiu de un grup de Aa ameni Ai dimineaţă am is, dragii mei ă·i nemer nnera. ine iteaă Dupăămptaţimpiedea văzut, euaeastă t am Am reut ăstămăţie N' a m putut Nu era alt hip de aur pentru nenrt De aeea am iitat ş Cu numaun atât aveam deaşspus singur semn putea fae a pprul să sfâşie pe dmni. Mustă�ie tremură de indgnare dinţii srânes nr lipă arpesprăv uşurii, ei Pânăa miaş da seamă, ar fi întinşi part nişte liei Mă uprinde şi pe mine pfta uiderii şpretu, aia mimiaş pt ridia stăpânmanervii Cear maisprefi,lvire!. daă eu, ntâiu mâna Să nu faeţi vrun rău, ameni uni! i u teamă. Să mergem frmsMuţimea aasă după mine Nu Ies grăit pe pară vreşte niiunu In mânia r neputiniasă se ui t ă înitr pământ Aia mergem duăei de paşi şi gasu strigăsutetriumfând: Şape şi zee! a treia ară! aMhai sunăaupreung eOamenii eeuta au nlemnit ipă n drum n nu s a întâmpat nimi Sareeamiazi sta taremiapevenit er veste ă Mihai e lnav După Grăes a el Nr ă a ssit şi dfru Feră de uneviie liniştt aprin naptesat,ve�isă avea de fură e emeia aeargă eară mprumut a să păteasă dfruui Mute prţi treuiMedu să deshidă, până să adune ee âteva rane se grăeşe Câ e nraru, d"mnue dtr ntre euDl uând nnvăluie mână punguliţa săraă. î sfaturi une nfa, dar pune ine anii şi se ură n trăsură. săDftriie e viu trimite prin ărăuş Nen-să enit fie n eva ângă lnav N u n mment nuSă ăsaţi singur. nupână vă speriaţi, daă sapă aiureaă Aşai ala Daă due dimineaţa u viaţă Drul peaă Femeia vine fuga u anii Puneţii ine ui dftru l tne nu primeşte nima Ce m al ui Dumnezeu ex a mă mulţămită
ă r t a ai s ie i trimitnumai dupăumine Imipespune. ă Mihai a git îneas urte ămaşa a veni neuniaspun Aum e linşit darStau are fierinţeli. a ăpătâiu patlui şi rstes rugăiune depiiaree dmliretatălui emeiariasăpiîngenunhee de mână şii due a hrăie greu âtesperiaă dată Atuni femeia faeBlnavl rui mari şi examă O! Mai resta dea Şumueu, vndeă mil! Cu ga de umăate fa rugăiuni Să se sale Dumneeu şi să se rspeasă duşmaniipeui!e. . . aSăfumu piară sădeapiară faţa ui,umtţise eitpeşte e urăs eara dea faţ fului, aşa să pară dşmanii ui ară seară drepţiiTată să se lumea veseeasă şi lnavu se iniştes Capra veniă dn tumă se aude prin urte, sare la fereastră şimulgă se anunţă Biatae femee adeununvasfirş dese due s ampa, atârnă sârmă aprind Intre munţi înetează viaţa Se aude numai rul depărat a ânir Blnavl se uiă pierdu la grinda afumaă. Dela sine mi vine nşi înep minte aapitu al 7lea al evangheei ui Ian, mă ruga:hi săi spre er a is: Părinte « Ridiânduşi t as , e f a i . sfârşit n evârfu piarer intră femeia în asă u , ă i u a i amărîi n fieare uzipareăe s elr e ultima ină Nu pt priv Treue să es, sămi răres frunea nfierântată Măadieşeun su mru dnaintea uşii Printre frunze p de are şi ueşte umină dela stee Mă uprinde ame�eaă, nepu tina pămânlui mi atrage tpu stenit,S'apmu seinimaeueşte deasupra mea E răare. răit amenilr Patul navuui sârţâie şiMhai sudalmă frântăîn ade de pe uzel e ui. Sa nfrat se ridiă pat şi pe frunte îi urg sudr Cu hi haţi şi ateEu pieptul: fa, dnule ntr! Mai nâiu spânzur femeea , api pii ş în urmă pe mine m sta spânuraţi, a slănina în pd O fa, u,Mihai dar mai drau nainte îţimeu, stingelumânarea dumtae ţie sumpu meu semeuina nepuiniasa femee Cuăte, sufletul E a şi părnt eseeshmnseşte tânăr . Sare dn Blnavu e furis. aţa i pat şi siară uphir! Unde me seurea, săi faCutană, penudmi . . . tâhari! . pat . deSedmni! u una putem aşe n luptă mine u putere uimitare Muşhii a ţeu
www.dacoromanica.ro
OS YI I O
Su deul de âă ş e ş b* o doed fţă o fe ââe boă oee îcub\ele mee şm uflă mme Tec mue âăSuce cde cl ş uu obo e moleşeşe lbe de moe ş emu de code ş ce 'm ău ţ me Dome de ce e ş
deă feo omul âd e eme c melu cuoluul ş edul cu leu De ?e oeDuă umeuă uem f ome oţ fţ ubo meul o e şeşe cufud î u om îo A ecuăeeş eumede Aum o mee c ăe ce ceâm eheă domâd Dcă ouş deţde ugăcue ce duă mede oboelă ş meg Och îm oe domd căe ă Sumbe două duă meul oţÎ d u ee eeşe m e udă ueec eăue câţâe e dum Me câm cee o ouă o ouă mee Ab ece o ăămâă ş e u ou execuo ebueădecfcăăcefceo cedeu oo Nu o îădu câe m deeculo ome u ş fug Modo de umăe ulÎeoş eăeşe ă emee Mă găec ă meg
"
cec m âu l bcă. Deco ee mămeşe eeo Mă bucu foe mul ce ăcceu şceâmbeşe f de f me Mă ă u o m de u Mă â o euee lă de delm şăe ufe îooulu e dee e ocă mcuce eeulde ţă dee edee m Îeme deâ fţele ălţme ecă Excele l ce ş oo do ăe3dce bcludă decfmă ou Păc că eu uţ o ue cue â de fumoe că u o fce mc Eu u u bche ăuăo ceulu Bc dmu ume m Î ş e foe ul că e guă. Ş ş e ede Se d m mue m coue duboe e ce obb ebu ă le şegem d ege Nu ' ue ămoee o ă dţu beulu oo m de ece ă dobâdă eh b Excu ă og Am ecl mobe
Musle remr de idi iii srşes
epe o u zi, o o ierie
băc No m ehu cedul ou de eeco. Ş e A o beo e âlţ ome de dobâ Acele u mc oă. Nc u î ooţă Ideă m mee âă eem u dumeoă lflloul e elmă âuuCm
www.dacoromanica.ro
80AB Â
bile cele mai multe snt protestate. Justiţia ae domnii ăşia mai N'ar fi rebuit nici c n cuvânt cuvân. Noi nu ne ma putem amesteca. săi spi ce vrei ci să faci pu şi simplu vizia a - Leaţ protestat? - Îreb eu sperat. de prezentae, decaându că ţia ţint de pima - Da, v'o câteva Spnemi, domnule Gross datoie săţ adc omagie. Doar d�mnl sub prefec este az nul dinre pimi fruntş ai ţăii, pecs câe - Patzeci, rog, -spune dl Gross, precis de e ş popou de ând pomeneşte cu ncântae Da da - ia act dl general - cedeam că Când ai fost acm În rmă la Bdapesa ş ai avt cincizeci Meci, domnule Goss . Abia mă oczie să scmb câteva uvinte c domnl Mi pot rerage tâîşgăpiş, din bana sentnţa de nisru de ntee, Eceenţa Sa Îndaă ce a afat că moare a încă 4 de famlii. Ce să fac Cu să mă eşt dn Cic ea întrebat ce face amiul me adesez Poate autoităţile ar trebui să facă sbpefectu? . . - Da e nam fost ncodată la esta şi n'am ceva Mă găbesc la subprefec Ad că e n om emnent. A ps ânduiaă a jdeţ. Dacă e nu vorbit c nici n fel de Mnstu. face ceva n mai face nmen. Toţi l adă. - Nae a face Sbprefectul cede, pentrucă i a episcopl. i i pace a tu ontin că « Reget, Exceenţă, n e u a că putt spne decât opinle atora, pentrcă Mă pimeşte măsrat ş plin de demntate sub nam avut ocazie să vă cnosc pesonal . . da pefectu. E n seminobi magna, din familie vestită popoul ţine drept părnele să om de are - Mă og, nma scurt, şi se ită la ceas. ctăţi. . fncţioni sun ncântaţi ş se miră Oci Îmi scânteiază de indgnare văzând această pur şi simpl câ de mlt face pentr idicarea ngâmfae manieraă şi a doua oară Îmi pare rău economică a popolui. Domnu Ministr se in sn În everendă dar nghi ş mă milesc ugând teresa de detali, da nformaţii mai de aproape nam foare sărto pe acest boie pomădat, care se putt servi . . . ţine ca n armăsa Dpă asa subprefectu te nviă a o gustae, u - . Statl n poae îngădui ca patrzeci de te sczi, dar În fne pmeşi c condţia că ai fi fam deodată să ponească la ceşit. Asta a ferc, dacă toae mltele ocupaţii s'a gând f un alt siclicidim, dec1am e, făcând aluzie la odată să iasă a o vânătoae în munte şi aunc cazul dela Madefaă. acă ni alt chip de scăpae nu ţiar încnra nici modesta a casă. fac elaţne la guve Faţa marelui domn se Înt - Ni exclus - a zice MăiaSa cedând stă necă. Se ridică făă un cvânt şim ntinde mâna rinţe tae. - Mlţmesc ă miai atras atenţia Voi vedea, Tu la mai nge c câteva cvnte frmose şi ce pot face In ot czl, Dmneavostră, preoţii l ia ven n mnte că procrol tocmai se snteţ de vină că aţi lsa să angă lcrurle până pregăteşte de vânătoare şi dacă i permit mpeu întratâa Ţăranul e post. Dvoastră ar f trebuit rările, se aaşeză ş el ţi f sgur atnci că să· lumnaţ să n se arnce n păpasie . Dminecă vor fi la voi. Pu nişte ramri vezi pe - Abia de doă săptămâ sun în comnă ă a mă scuz da şi reget d l - Cum ţie nmele - Ah da, Hargta Sun ngreşti să fe câţ ma mlţi, ar îş a ă culie înaintea li ia acasă n cţi prcei nici char a mne acele refeitoare a ta. - Actele refeioare la mine - întreb eu c vinul nraceea e nteabă gaţios cm te miae. smţ aci dpă spatee l Dumneze şi ce noutae Sbprefecu nebăgând seamă contnuă ece: în sat Modest e poveseşti, ca o anecdotă, cazl - că Dta atnc şi aunci ai agiat poporul Săciului care şia dărâmat casa ş c espect şi cu amennţăi ai voi să mpedici autorităţile la observi că e de prceput, că doaă ei sta aşa ş pe o liciaţie şi m departe Dacă n'ar f vorba de dncolo. Cm azi snt de lctaţi pbte n un peot catoc lpsit încă de experienţă caza sat Sbprefecu se va indigna de ce nu *a amintit a fi de mut la pacet Te fac atent, tinere . de ândl trect procrorul va afa şi el şi - deşi ăă nic n cuvân Îi Întorc spatele şi as acolo. amândo sunt membi n consiul băni - vor Mă gândesc să n mă ma duc îndărăt În sat, ci săi promte că vo arana lcuile nainte să se uce n trăsură aşez pe fuiş câţiva scri episcopuli ce s'a ntâmpat şi săi cer st şi apăare Doa biseica nu poate ăsa să piaă n păstăvi n lada tări ş oş de Îndăsneală spi sat ca catolic ca acesta! Dar ma întâu fac cât ai fi de fercit, dacă iar da dmpeună c să rapot protopoplui n drm mă abat pe la el. rutăi de mână Doamnei ugândo să nu soco E om băân, cu experienţă. Se bcră când mă tească prea mae smeţie atenţa uni preo dela vede şi mă ascltă cu răbdare. ţaă - N aşa tebuia să Începi cestinea, scumpl N tebuia să te osteneşt - vor zice zâmbind me! reaba asta a greşito, ai greşto de ot ş mlţămindţi foare e vor invta epeta să - Cm adică? ma megi pe la ei ş ndată ce vo fi ieşi din sa, N şii încă cm tebue să procedezi cu vor constata nanim, ce om ineligent eşti, încât
� i :cf ! =v
•
; r :
www.dacoromanica.ro
SF NY N G DMN
ar treb s� e reţină n jude că, n de mă vor pensiona, de pdă a pea sămi ocup paroha zise râzând u blândă trstee bărânul protopop. Aşa nsă? Nu vei fi niciodaă om ftul meu Aşa n e vei ferci în vaă Ni nu vreau să mă fercesc aşa-răspnd porni Vorbe de a,- făcu protopopl,- vino să ne spăăm neazl cu un paar de vin c boviz Săte mă aşepta cu nerăbdare Numa în mne se încred ş ar vrea să·m cetească de pe obraz, ce am sprăvi Mă şi întreabă - ut·a părintele să îndrepte ceva În necazl nostr - Nu mut rebue să recunosc Prea târzi v'ai trezit oiee sunt protesae. Domnu sub· prefect regretă destul că n ·am vorbit mai c rând Mia şi ăgădui unaalta, dar n'are mare ndede . . Nu rămâne altceva decât să câigăm de undeva ba eft, ca să păm baca. M'am gândt să scru Inalt reasfiniei Sale piscoplu în pricina dumneavoatră, să og să vă ae cumva - Bie ar fi zău aa zic oamenii uprnş de o nouă nădejde Scriu ş rmi scrisoarea Tremură de ştepre şi nădejde dar n jurl ochlor se vede cearcănul mori. Fecare m se pare, e o nvnre vie ş· ncunjr, ca să nu văd In zadar fug dinanea or pe câmp, nde până ac ada ne ma văze mrezme n aer şi din ramrle rpte crgea pe pământ sucur dulci, ş frunzele şopitoare se sdau Întro cadă fericire ar ntre pscre de munte uca acl negrior Acum mă spere şi strigătl vuturul florie până la rădăcnă snt pătrue de drere ăsările sn zbârte ş oboste În reche îmi sâaie c o mbă de şarpe fn ş remător. N ma este râs vese, c numa plâns cu sghiţr . Soarta oamenlor a mânji armonia unverală chi învălii de sânge scân tează şi oamei umblă ca nişte umbre înunecate In fiecare zi se întâmplă câte ceva cu e şi eu rebue să mă i neputincios In fiecare z mă Întreabă, da na vent răspns dea vlădicie? In ata se Încred entr e vădca nu e n om ci Biserca, puternca, bnevotoarea aotdestoic adevărata tărie care n poate părăs doar ei sn fii bni ş credincoş De scrisoarea vlădiclu atâă toaă credna ce a în Dmnezeu, în lumea ceaată, în ordinea morală a umii şi dacă s'ar Înşela, asa ar Însemna o apostazie ăuntrică Dn ce o aşteapă mai mult dn ce mă rog Dmnezeu să nu osească. Doar tiu dnainte că n vor fi n ea decâ nele sfatr bune ş câteva îndemnur alese, spe cu oncţiune părntească Va f o pa soraă despre îndurarea mă a loviturilor sori, espre încrederea În hoărîrile înelepe ale lui
Dmnezeu şi o admoţie cum Întoarcem sp irie spre bnele nostru sletesc Eu va reb să o citesc în biserică de pe amvon ş va trebui să mă refer a uvintele Scrptur ca să srângem comor a Ş â ţ n p n ş e vostru cel ceresc îi îmracă ş îi hrăne Venţi dar la el, oţ ce osteţ ş împovăraţ şi vă va uşra pe voi. Va treb · amenin cu chnurile veşnce ale iadlu ca să n se revote în contra adi de acm Dn jugul ve va rebu să prind în l l Dmneze pe aceşt oamen vite slăbite, zdrobite, desperae ş istovte . . . Cât de alt fel ar f rezlal dacă aş putea zice că episcopia s'a adresa gvernu, care a spenda telegrafic licitaie! Că deocamdată e dă mprmut fără camătă ş a făcut să l se trimeată bucate U plată ş sămânţă efnă până când vor zbi să se înărecă economceşte. " Asta a făcuto pentr voi, iubiii me n Cristos Biserica voastră . Mar picura de pe amvon pe oamen lacrmle şi aş cobor la e ce însufleţ, ca ş extaziat a cerşeto ce prosăvii Dar aşa? . rebue să mă ascnd, ca să nu aud neconteni - Scris·a d Episcop? Spre norocu nosru s'a început secerişu. Toţ până la cel m mic, au aerga la ode ca s adne sărmanele spce, săşi mântuie pânea de alte noui nenorocir. Satl a rămas ar go In· crederea Învie în oameni ecolta se araă bnă - Ne·a bnecvântat Dumezeu munca mâ· nior o spn toţ - Sumpl me popor cuegător de spice - am prvindui emoonat Ca şi orfanl care, pen r o jcărie strălucă, uită moartea mame sae şi ei, sa Îbătat d câne holdelor ar Ş parcă stgă d e feca reatae Vine grâ! Vine aaă grâul! Mă mai linştec ş eu pn dar nici me numi rece prin mte că nu vne acasă grâul, pentă nic n grăunte nu ma e al lor Secerişu or e ca un vs recăor pentruca trerea să e fe c atâ ma amară Me ş fcă să le bnecuvânez recolta ş să le salut pârga rânde, ca de ob ceu ca să fe pâinea dulce abă, ca pie l Crstos ş păsrle ceruli să înoţescă rgândse carl care merge scârând sub povara e . . c mi·e frcă să le spn tate aceea pentrucă pâinea mă va desmnţ va părăsi c necredină ş se va dce chip de ban în bancă, în buz naru ovrei. . Totuş mă îsennez ş eu în optimsml fără teme al nâe linştr Dar, da mă înşe . Dar, da scrsoarea epscoplui va a de pe e cucea pieir? e un domn aşa de mare n costă decâ u uvânt Incep să aşept ş c ncredere răspnsu şmi fac snr mstrr pentrucă am fost pţin credincos. Câmp pă
; :�
www.dacoromanica.ro
O E E GR
due tote se olore r. Totu e frums viţ meii ui m bt pul mie. Seer, i i seer . p ve eeutorul i le seestre grâul ptruze de gospodi
« ubte ile . Zelu tu ltfel ludbil te mps l ex gerr Dup fomţle e m, i folosit ses itte tupes i sufetes poporulu lovt de eoori, m i eexpereţ ui utor tte stuţe te, s ţâ\i ot ogeo Sttuli s subme utoritte âd petu usul eturut vieţi de Stt i ferre ţri e tât de impott Fteiile tle soie e· gete se m pe fote gitilor. Dup e tât redoii, ât teesul Bseii împrejurrie gele de olo petd mi mult podee mtuitte, eperie i umpte, deât e v t s r liti î er semt de tivtte l edu ţiei terimii, e tt de frumose eputuri spre mrre ui Dumezeu spe ele Sfite oste Bise Igiire m de prte proe m reomdto deosebt p otopoplui dsttul meţim, srsoe m tremur mâ. B tâu otopop tos spe ferest se fud esovul su Fui âţv pi esigu u apu plet m ui gemtul ru el ee âtev borfe sroase vem. - sti iţel! zise btâu peot. Nu tebue s le pui tre l im . Trebue s mi mâ âtev zile, e puţi pâ voiu timte pe peu meu .
� f rt ş ! /! r: l;
I iu umtoe ve veste pe motei tor trouui i soţ s u omoît Seevo e di um fpt me î omu fost m pus s trg opotee petu ei. n eş ope, pu neunou pnd ul mei s'u utemut i pe tote âmpurie sist gozv strgre foto ee opte, fptutoi euosu\i prid ersut elitte tot grâu bi s' putut mâtu ev. Dumie ite de liturgie, ve potopopul Vi Vi Vi . isbuit zboiul Vi pe eatepte duse sisoe epsopului ISIF R um mâdoi em prmit lei- e u bâ dee st t, st me dn unuş d D Simbâd feţe etes c d B Sz
www.dacoromanica.ro
c R o 1 c A ăr ţ cof cofer ernn ţe co cong ngres rese e e epo poz zţţ G RMNS Una din dureri Adului
tt amn tt amnt t şi cu dru drumur mur tra trae e oda oda! ! pen pentu tu totdun totdun omnesc om nesc,, În maere maere cultura cultura et et lip uni rvi rvite te pepe- Sunt ş aşe aşemnt mnt ca ca au murt d mul şi nimni nu nu ba ntativ ntati v Autoi nga ngaci ci scind pentru suletul lo i d sam n n noi nu se ma ptr dect tpaul ?Î mt pentu un cec de «tor, ar i şap n tmpul uneori nir or, pentruc datora şi-au mplnt-o n alt tmpur şi ung dla o c2t c2t a alta alta,, pmântul pmântul de istoi istoici, ci, de cântre şi d nu 'a prc prcp p să se nmldieze după cel schimba schimbat t de gndtor gndt or c cm m au re re g dt mun mun, , ne duqt duq t Una Una dn Incer Incercil cilee d Inno ale ale Atre 1 c ca ş n t tcu cutt ş ma ma mult de dect ct atunc atunc cu prsosn: E n mai ndsnaţ, ndsnaţ, este expeienţa e cujan� cujan� din ca Gd pot Inui o publi publicaţ caţ pio piodc dc di a a i psup psupun. un. omnc nu dt o ramu nfloit d M. I Traită tă ferb ferbeea eea d âdur âdur ş d nuinţe nuinţe dela i la n care care vana " revis revista ta dela Siiu Siiu,, r r e cla claltă ltă Asr Asr , n'a ma sunt toat punl, nl, cele c snt chemat ia fn fn, , pecum ptu ptutt ia anul acst acstaa dcât înt'un singu num, ma şi cele cele ce sunt mp mpied iedca cate te ş şt ştapt apt Imprjur Imprjur mai plpl- mul c wl d e dare de d e sam d acvt vtate ate anual Clujul, c, lupta d pei ş nmănunchee nmă nuncheeaa n rup de acţun a cţunee care mult mai pu pu n n biicsc, avocaia avocaia ş banc, banc, cu a clor amn, limpzir porio uni un i gnaţi şi a pctul vrt vrte e aşeat aşeat al erarhe erarhe cu ai de stagu, e st st unuior unu ior suleteş de d e o valoare statoi nu-ş nu -ş pot po t gi pânt n schm d netul univesta Cadle pfso pfsol l tr dcâ n foi foi vioai ale unei evste Lucrul acesta acesta şi doctoal doctoal al al clor litare ş şin şinţ ţice ice treuau se atât atât de de aderat aderat cl p p pntu cul cultu tuaa omn omn din umple n cele cele dn umă umă de pute putele le lor năvaln năvalnc c Nu vorba ultmul ult mul sc sc htor n n atâtea atâtea pri privin vine, e, n ntt momentele numa de o conrbu a tinilor, r numa r e fir firs s şi sa ntm d ptni ptni sunt nemnat nemnat nu d o ca ci d câte o plat n toate toate tmpuile, c de o conlucrare cu deptui ga, revtă. tă. Să amtm numa de Convor Convor litr litr şi d şi cha d m mult. S Smă măn nto toul ul Te Tebu buna na ne neii ase asemen menea ea publ publica icaii ii n Ar Ard da a Tin Ti ne etu tull ade adelen lenc c de aă aă tecut n prin altă l� lu de dup Unir Unir cu ara ea att d smţ smţt tnt nt a dqeptat i are alte dealui dealui u vu l schz schz.. Fac numai cnza cnza niţiava niţi ava charn charn scritor scritor pe pe l i adăpost adăpostea ea numa numa ntm une noui noui pub pubcaţ caţ priodc priodc Dar nci nci nu nvoiepentruc nvoiepentruc plto Gndia Gndia a ap ap:utntil :utntilaa . nd ntem ntemee eeto to a l oglnde oglndecc dsul de mpde mpde,, a a cm ea ş d tp tpt;t, t;t, plcat au luat s cu e ş acest teag deşut i potvit n panle panle ale pulica pntu alt mpi d luptă Adealul Adealul mas -ş -şii caut ând omn omnc c mrtureşte char pn ti o solidar snur publcaţa ar ar -l eprz eprzint int O vme l noi am are răpica răpicat t cu tot tcutul tcutul nou nou culul Orir Oriree f czut Socetat d e mi mine ne le leat at ma cu sm de pocupil ş viui viuil l Ardlulu Ard lulu ontimporan, el nu e un problm problm ocal Atz Atz o a aă ă rvi rviă, ă, vh vh aba d o jumăa jumăat t pro produs dus de gen gener er spontan cu a d natr 19 18 Unia de a ş care care sa ntors ntors la la poeml poemlee tradional tradionalee ;le Ad Ad suf sufl l sc sc mult ma vhe C polt polt na fst c;u, c;u, c lulu, d caace mai mult ltea i general general culual, Gnd m; curnd urm;re a celi din din a ce nou nă n ă romnc lupt penu ;clş loc Să ncrm 5 deobim, Au Aull ecunot o înăre propri, pe care nu mai cu dreptu dreptur r m; ales avem la ndem ndemn n desue desue lemnte lemnte ut şo drgă ş să ş-o scim scim dup un pototip cn a, ca p vmui, so adncc ş o şze ;rmoni n cl şapt num iit iit pn pn acum ncr d neput să mp;ce două do uă n ndul ceolat ceolatee nupr nuprii ale sufle sufletulu tulu omnesc Anal Anal G1nd romnc ncr mai contazcei, ma v�dte v�dte dncolo de mun decât la noi şi nrospeca, at pntru na ndividual nzstrat nzstrat cât ş E dr drp ptt cst; cst; i d un proram dologc dologc,, d; nu nu-i -i pu pun n pnt pntru ru săl colectve colectve,, mer mnă mn ă n mă cu treunel ma puţn eca ma ecare re plumb n avânt Revista Revista e scoasă scoasă de d e Asta Asta 1 d int i de popasul cu pspcv lagi Putm ntnim Asocaa nu poate şi nu bue In -i ute cei peste Asoca de aci un Adal neaşteptat, rupt de nrâi nrâiie ie şi d d velil p ani de viaă E mi cu seam Adeau de odnio; cu cre i l cde cdeam am n pntu mul ani zat a un ug p
www.dacoromanica.ro
BAE DE RU
gruma. Ne temeam e o atmor mai mult grea grea german şi at-n at-nee ntre ntre subecte şi un un til cunoc cunoc Reatori au ştiut ştiut s dn olkorul olkorul şi ţnsmul nsmul neprecrat ş s ne du mare e rum rumuri uri ale litetu litetu şi spiraii europene europene pe mar cepem ce pem s bgm e seam seam c Arealul Arealul e gseş gseşte, te, nu numa geografic, geografi c, mai la Apus· ecât noi Translvan Translvansmul smul helvetc helvetc
pent n n ecare cJip i orim aung revit revitaa unde unde se an a n ş poate Intlnt Ardealul de d e astz, astz, cu in inere ereea ea lu lu pietroas ş h hr r, , c1td c1t d la ce ogat cer stee care sa bol bolit it vreo vreoda da te crete cretetul tul ubt. Ea sau acea publae publ ae pe re o aşteptm aşteptm e acoo acoo sng sngu u va n sr sre e nu nmai s ne e o lu la cealalt lume lume mai mai Inchs şi şi mai puţin cunocut cuno cut a Aealulu, ar s-i esch esch şi ei porţe ctre no; ale une Ineegeri şi conlu
m
Y
Revita scrtolor scrtolor n Areal Areal strn strn KS KL n scietat scietatea ea cu acelaş nue, Er\l Heikon Heikon srboreş srboreşee n numrul e e in ecemvre pe arhitectul şi scrito Caol K6 Contrbu care sunt mai mult dect omag oczone, pun In u, n a�aş mp cu peon peonaitate aitateaa rb1toi rb1toi diferite aspecte in cultur tranlvan Rom"ni nu psesc nici e Pctoul Demian ne-a n1şat cu toat cinstea att prin rndre scse ct şi pin portretul, de d e o sigur nob şi frumas1 actu Folberth, sctou tou ş nou noull director director al li�uu ssesc n Meia a schţat o oie a asa aristului pe dumu de ţar la Sâ, n ntl Cl1ţelelo Cei mai de em conaonal em conaonalii s'au s'a u grbt s s fie e fa la mpl mplinr inrea ea a 5 de a a ai celui ce lui mai ma i iubt iub t dn dnt t ei u ustr stra a, , cu pec pecte te din di n ferita fe rita acivita acivitate te a lu K6 clir clir e case de d e ocuiţ ocuiţ de erii erii sau e mue esene pentru de poee sau de pro orginale şi Indrneţe Impooesc pagile Atistu e printre noi nu numa n maga rsfrnt sufletul pretelor şi admiratorio dar şi n opera s am cunoscut nta Or1 la o aunare anual a soeti
K6ss K K6 Ko o scopert ma mt a omul poii det cultural, att de conce3ţei notr ngri şi Saş, t şi de oamen poltii e peste hotare se ar cu tou aceva ect se gndeau i i in e vntur vnturtor tor l. Gnd romesc e d poate ea m min dovad Reva a aceasta care ncer r s vrea vrea s lch lchie ie:e :e re rec ct tl l aş aşaa cum ar n nce cer raa şi au n n cece tte concentrrle concentrrle de ptei, n oice domeniu sar oga za ele In Ardeal, la l a veal un adevr adevr valabi n aceeaş mr şi pentr ceil, dşi pentru ei nees negaiv Cltura omeasc1 e n c1uaea marei e un3 Sinţele ocale sau regionae cu ct sunt mai vii şi vor s cuQt de ie ş s se întupe I reai de o vale genera genera a meu Iae mp întg de lucu Ele capt putere del el n acelaş acelaş tim timp p şi n acee aceea a su su n n are crc şi-i dau mprmut inpoOeLegtua prea urmrt pogramaÎ pogramaÎ a lteaur şi vieţi sufeteşt Saşilo ş Ungurilo Ardea cu literatura ş viaţa 5uletc 5ulet c a Ger Germa mae e ş ngariei ngarie i nu putea dect s ajute n parte-, nrea ntrun sgur sgur tun cu c u a formelor formelor noastre noastr e e e gndi visulu de at de pe cele ou povrnişuri omneşti ae a e Carpaio. zolarea, care tebua reaizat numa inr'o ature ş spre paguba vţi uiar romneşti se pbuşea de . . Cei ri o proov uau ş o menţineau, i simţeau pe e alt1 parte tt ap aea şi au 1 i-o simt tot mai ma i dreo irec se r bun toteauna. Gnd romnesc ne tmpn1 ncrtre cu tot acest und de probeme pe care vedem num num noi au au este ş i
ş
K ol oly, y, dese d esen n e e Da Ne pofise î caste lui de easupa Mureşu aronul Kemny E acea castel luat te pentru oietatea lerar Infna acu acum m c1va ani ntre zdril zdrilee l b1tne şi pentu revst care l poart1 alc pe piept Se vorea de probleme sioriceşi sau e vtoare a ar t rdurle frmâtate e scriitorilor %ar şi proear te f
www.dacoromanica.ro
C R O N I C A crede, n cadruL acela de reU, de panopli de smşi măreţ In In cadre, de brbaţi ş de femei femei subri, de argintri argintri oalee de sear ş englesm Îne ne magnaţ u loi dlenţÎ de lite liteur. ur. Poat Poate e
d.
omul tete- fi fi îm împ pedec edec
ma mult s cz în'o asemene grşl era tocma Carol K".
E tea Ine celalţ mi multtcut Capul nalt cu musa blae ZU, cu veţi de departe, are o brbie naintaă mare, ca un lat Ceva nchs nchs tare plueşte ese bunătatea lnilor ş a purtăr Când i se cerea s vorbeas, focl dnăuntru ş c ce e loc Acolo Acolo,, de unde vne vne gndul, gndul, ai zice zice nu e c c odt lnşte lnşte Stpnul S tpnul umi umiii actea actea ascunse ascunse o e, i de cee se ferte ferte s se re Mam Înors s- sult Cuntele eru de co co nelegeam numa din nd În nd ş m temem şi atun s nu greec M'am lat de aceea put put numa de muzicalitatea de munte cu ecour ş cd, a vorbi torului vlnc 'a ţinut n mult Ca C a cm s'ar f f speriat speriat sngur de at activitate sonor, sonor, s'a opr deod� Se S e poate s1 f fost fost cr In In mjlocul unei prpoziţ prpoziţ Apo am cecetat, ne era St1team cu 1murorl meu pe untea castelului, castelului, pe sub su b ca care re nu ma; ma ; rece rece ap1 şi nu se mi rd nco pedec1 pentru l1to, i aueam pove une ve rume.. Pe pajiştea rume pajiştea de pe ma se se pmbu pmbu câte do do şi şi cte trei peţi umai K K rmăsese rmăsese singur ng ng ban, pr vnd în depărt depărt pe valea Mureşului, Mureşu lui, bolov3 bolov3n3 n3 de no j E o ust uste e cuvintelor not not ş c o evre re n toria toria cultul ngurilo dn Tnilvania Sus n bbliote am rsfoi ri ilustrate de el, versure li Aprly pe care l cu noscusem şi re a pecat să ac o ma bună careră ri 0 udpesta, r s aib pea multe pricn $ fe fe mulţumit, şi ropriaa lui lucrare, atunci ropri atunci abi apu1, despre ele M-duc aminte c1 -m cerut s1 scrie ceva ş penru noi despe
De colo am ura pe Mur p voae ş am trecut şeaua de pat dnre cele două ruri gemene, mergnd cu ltul scuesc nă n Bsei, cu popasur, ca s1 dau de cel1lalt mştşug, de cosrcor, al a l lui K6s Poate n din satul Castel Castel,, boe boe de no cu numele n umele desl de st stin in locrilor, de Brncove Brncoveneş neş am n ntro l1dre l1dre de ş:oal3 oal3 ridcată ridca tă dup1 panurle lui icoda icodat1 t1 pe ac pr ş lemnl le mnl na cultat cultat de o ma gingaşe prelucra prelucrae e de aceast aceast l care e- e - supus nchipurea bogat ş ş cu puternce leg1uri n rea te arhitectului arhi tectului nosr. Ber cu foşoare fo şoare ş cont contar ari i acunş a nişe boane ute ute muzee, cum e el el s1:uedin uedin Sfntu Gheorghe cu pof de ceate tuur ş Îmbrminte de eder sau de v1 lb, une une cu podur ne şi cu prdvoare u stlpi şi roabe roabe nforte au acoperi cu deoe bire acest n nu u se ntlnesc ot m m dese n toat1 Tralva Tra lva pe unde su sunt nt aşezaţ ngur Eu nu n u şu şu p ltcneva, dntre conceăen noşt ngur, cae s� cut mai mult pentru p3rre ş nălarea prin at1 aceste poplaţ decât fiul e,
Ca Ca de K K Kr Kroly oly at de nes cu nsuir at nsu ir de nte i de nm1, Carol K6s E cea ma de peţ reunoştere unoştere r i se poate aduce la ragul elor de an de v v, , at de armoni ş de harnc trt trt elor Mueu ungsc, nfinţat zele trecute la Huedin, unde se va11 administra va administrav v şi etnograic nut nutu u Cl1ţelor, e fapta cea mai nou ş o adev1rat adev1rat ncun ncununre unre de ativitate tivitate lu K6s. Noi nu-i pem srb�tori aniversarea de cu vorbe, lde şi din inim1, dar nu mai pun vore şi-a rb�torto cu n o reae reae
K6s Kroly deen de Bla ab acest n att de cara:tersc tersc ş mai ales 1 de ndăg de rst Aştep Aşteptt nc1! F1r1 1- f pUU pUUtt nln ş cunoaşte, pe nd lucram pentru Monogrfa nslvanie, la zece dela dela nire, rugasem prn prietenul on Chnezu $ ontribue ontribue :u u n stud studiu iu despre despre Plta ungureas ardeleană ardeleană Avuses Avusesem, em, tot n mil milot otor, or, un fl de sl slb b g1dual5 g1dual5 In ele ele dn um
LDA LD A E EO O OMESC OMESC A:adema de Inlte Studi Comerciale ş Industrale era, pn1 n recu c1nd mplint de an dela Îniinţare, una dn clădiile Buureşulu ureşulu care pte f artat :a un model de rhitec tur şcoar monmenl şi artst oi arheţ arheţ satul Cerchez ş Van Saanen, Îşi Î şi uniser, uniser, unu unull şnţ nţ lui , de tedr şi de şaner, iar cellalt trebuinţa de s ş ptma verle, le, c să de ntru ntr un n semce semce frnt de pa, mai mult neprelc, aet et paat u ndoit carer er n aţ coloane ne şi :upole upole de enatere, r ndr�t tuuri de beton, s1pnea le ozontle n fadă şi avnu lnei vercale n :op op Prvitoul care d ocol cJ1drii sau o erceteaz erceteaz de departe va rmne totdeauna umt de acet mpreunare Arh Arhec ec n'au n'a u desle deslegat gat În o probleă lor, Î1ş problema de atz a artetri, artetri, dorni, pe de o parte parte,, de norle d dus usee mai cu seam1 seam 1 de tehnc" sim sim plifca plif catoa toa ş neputnd pe de alt altăă parte parte,, s ute sec seco o creacrea-
www.dacoromanica.ro
B B D E G R Â ri d st i d armoe Dela sf1itu anli ecut A- trebe urt şi cu autol umerilor c 5Qii � cai mndri demia d nate Studii Comrcial şi ndstrle a ncpt c trguril c drpt d Magdeburg cu Domnl aturi b i valo d muu de a plasi a s'a mp- d Doamn ş de Curte pnd dar d vam i crt1nd dobit cu c mai mare pcturI ma � car o ar pâ măfr S sit cm s ntorc ndărtul acestor ntmpli acm ţ Numai beril mntror din Bcovina, cu pagini de croc sa foi d scrri noi dpr domna tot xtroru or, dela seqin pn la aţa pmJntuu şi drmuril d negoţ al li lexandr cl Bun Alaiul s acoprt e frsc multicole pot pn altr ceva asem- mree, nc� ne fi cunosct n nconrI c n!i lumea noast cheiur d port modrne, vagoane d tren to ca nder turnuri d sond d petrol, schelet d oţel d elvatoar de crle vapoare venit din toat lum, negutori ha ma marnari vieriţ sau cstoa de pânz şi vlinţ Snt vreo st de �soan ntr'un cadr att de fe urit şi de bogat ncâ par rJ numJr şi răsfrng în sin în ader icoana nei vremi ntg aI toria rii ro mneşti şi a poporulu ei pouctor şi negociator de bunuri, sc ntro ingrI p2g e drept de o st de metri ptraţ d [d în tonuri ş sug n imagini mai mult dect orice arv bibliote. ct teva sne din istoria negoţulu românesc au acoper marele prete I alei, de o concOvitate d peste doi metri adâcime pe o nlţime de J3, printr'o nordat mnc de no luni puse n studii şi schie, şi de trei lni ntro vanI n faa riqli Şvalet o pictrI n lei terpenn i cear pe tencial d ipso lucrată de dnii Beckr i uti, ce eamnJ in ntl rând o gr pro be tehni plc Aşa I cum schelele au zt şi a mas nmai aceast rbtoare de clor, tot a premers lucrar tre pe al doil plOn a o preocpare nmai de specialş Noi ptrndem n sal, împreuI cu tot a ditoru unui cu sa al unei conferinţe n lmina unor i farri, priveiştea aceasta neaşteptată ni se arată ca venind de foate departe, prin cristalul ni auaiu. Albtrl i portoul, care sun mai puternic din orhstraţia cromat a marei compoziţii mnge şi umplu de bucurie ocul. Toat sa e priVte se ncadr ntregeşte şi continI lustrae de K6s Kroly pentru n voum d vesri al li visul de t al picoriei. r e mpleteşte c viaţa şi-i Laos Ăpr scimbI darurile nfundndu-e Suntem numai un episo d actualitate nc o n de istorie care va noi c fiem rmrit ucr d-nei Celia Uj3U Storck, de in care rnd de martori i privitori, orit le vor plcea s s tle schie ş mai dinainte din zilele meditaei şi ale rsco- urmez ai şi deceniile liri prin biblioteci Mam rcat c arsta p schele, ar se lţau n n etae c sri i c tcer de echiibrit CONRNŢL PN·CB N C] - n n tot goll alei cele mari. Am vzt cm se deface ca dintro in\area nei bseci a EN-Clubli Rom1nie cu scriitor ceaj i prinde trup trept toa acas lme re spune magiai la a stIrt oarecare nedumerie a un fel de povestea negi romnc din ce ma vechi timpri pnJ rpu şi ca o mplinire de punct de pogram coegii nştri tzi E o irare şi rI it de apte de oa au pus ae un ciclu de onferine dp egturile iterare me eza n straturi c snt de pespectiv şi snt dintre omni i nguri Ele trebuia I se ţie n din Mai, şi de torie crc treptat din fundu secoior, aung pn dar s'a amânat pentr toam. De n'ar f fost decIt aceste la noi i se duc mai departe Acest mes be nrcate conferţe şi ndptrea şi folosl sbsecie ar fi fot dove de prodse al pJmntul mai mult det parea epodic dite n lucr care n sa mai ncercat niciodat i prea n d mişare viaţ şi tinerţe fr btrnee ntregli �nt mult vreme cu nept organzarea une aÎuni erl de pantocrator al boljii e tat de mca albastr de cnoqtere şi pr rmare de apropiere ntre reprezenanţii a Mrii Neg Pe valrie care bat picioaree de piatr ale celor dou naţiunÎ cu c mai mare înrurir asup opiniei Chiliei i Cetii Albe se leagn prate de pInze pline de pblice se ncerc; şi i=btea acm Aş zice car c ncraa vnt orbi dela ncepl plrii pe ap n aceste locuri: era c atIt mai va[oas cu t poea nu dela noi de n caarg fnian, vle subiri grec fregate veneţiene dincolo Momenl e aproap istoric şi meritl, indiferent c lel de ar al lui San Marco, şi genovee c Mca Dom dac intena a ptt rea chiar cm e ncept nuui apleat peste Sntul Prnc pnzare Ui moldove naintea ohilor sau mai pUţin rmne n ntregime colegor neti poi se arat ara c drmuril ei veci, unde carul nştr ngri ntprndea pate f ruat i mbntt.
ttl
www.dacoromanica.ro
Câeva n n ta eg oâec pu u ch), / Sk
www.dacoromanica.ro
B B DE G U
profsr d li D anc lemr despe poetu dy n refexele lui fţ cu omnÎi r merita s fie cunocu de amble pri n ntregime n rezumat se contat d v puterc onngre depre necitat prietenrii celor dou popoae vecine i avie n aul De aceea ut de suerit, nu numai dela alţii deiri, ci suferit
!
ziarel de atunci veciui tearu naona ungrc din str Coglncnu d i, era supranghest, di erau temeri n %duful dn ulie umea nu se v duce a teatru ntre asuttori re mu nguri de sm Mio u�i s'a decart fore mulţumt de calda pitee cu c fo nmpinat n toate prle. Totu au fost, se vede, şi rcotai Dto declaraţe pubc n iare de directoul teatruui, ejeJos, se vede se b"nuit de a nt sume mar penru consionarea n mpu d eru de fcu repaa[rie n vederea nouei sgiuni şi n cont eg"mnuui car v dog tatu magar din Cluj, nu pemit" niciunei te lmi rune pe scena ui afa de cea maghia. Fejervri dea neted n'a rut i n'a prmt cio sum" de bani pentru sa a făcu aceast u cepţie, de permite unei trupe de " lmb" j03ce, numai din pur" prietenie pentru ţ ven de unde a venit Vas : acee dificuate de tot· deauna. u fot sun de am"ndou" prţe oame c suflet dornc de pace, care num pe temu de bun"voire e poate "di �i susţine dr sunt şi n· trari şa n trecu, a şi cum. Se gesc mulţi cari vo s" ue pen· r buna nelegee, pe ba cunoaşterii reproce şi comunit"ii de nteese Dr nu u oat er tate de aine, de mediul nconjur"to S'a simţit şi n conferinţee a$te , deş mu e prob" culdu-e e g"sesc a locul or, totuş propagand nu li se ace Deşi se anuna n ziare iner lo şi di veau oc n ubu ziaior, ba ascut"toi erau aproape toţ, nu zic excusiv ziaiş to[ş dup" onferţele aplaudate aceia ziarşti nu e mi ocp de ee şi nu scriau nicio dare de seam" Parc'r fi fost un cuvnt de ordine dat eev aces fapt şH semnaez cnfimndu c semn1· tur mea e
d
d
d
Stncria principal n intimitatea suflei u C inuiţia poprie unor poţi sim da nu e apropie prin bun nţeegere, urmea tagicu inevitabil, care a venit ş-a strigat acest cuget dnc, a fulgeat, musr şi implorat pe toate coardele nfrea, dr a o Candr a pns n %ada pe runele unei iuzii n cuul zboiuui ces fot ş rgc ui peon Din acest motv a utat e prieteni ui Goga, ruia ia scris n temniţa din Seghedin şi i- dedca verui Spune cu s'au cunoscut cei doi po mai rziu n sanatoriul Doctoruui Cosmua din cpia ungar, ş cum s'a miat, n pre· ena mai mutor scriii i arti Citea sguduitoare con· esiuni ăcute de d nr'o conferin! aspra raporrlor ce r trebu s e ntre nguri şi Romni Const cofren· iaru rani n saee amesecate, se neeg foare bie, numai nui inteectui nu aung tât de ur de acord Cede operee de cunare recipoc ar rebi sistemati· te, ca s poat produce i apreciee eipo. cincea conferin a avut oc a 9 Decevie în e oca ubului ao dela hotel ew·Yok, vorbind d D Kovcs ose despre Mtei Millo n Cuj nru iaris, cu frumo pregir, face un toric a mişrii teatrae romneş n rdl, ncepnd cu primele nceputuri de pe vreme vldicului Grigorie Maior dela Baj jnge apoi a staa la 8 fos Mate Mio n Cuj, cu o rup de 6 peroane g5it n bibloec iceului reformat de a un placat prin e se anunţa doua repre· zentae, ce se ddea drept muumit pentru una primie ceei dinti d ui Redactat n dou limbi paee, pcatul d programu pieseor mrune ce vea s se pe· nt orgu de Sadgura, Cimpoel i Kra tas Dup
d
u
PARR ZGE Cnd s'a scris aci despre Muzeu de Ştiinţe atuae din Bucuret t%Î Muzeu Dr G npa, s'a ani ş de unele nceputui de grdin zooogi ViÎtatori Parcului Caro de ntemeere, din 0, şi pn n preajma rzboiuui cei mare, şi aduc amine de frum03see oec de animle şi n deoebi de p1etul de balt şi de Dunre, cre nvior maurie acuui, parte n cu şi parte n lerate Muu e nsu a avut n sub· solul ui un quariu, plin de nnot cotit ş seetor a pe tor poi aceast tur orgarii nostre cuturae ft supat1 de veuri riu dup aceea, acum do ani l Cotna şi nu trecut n Bucueşti, s'au auit propunei venie s'o renvie n orau de Mare er vor de un quariu, ia în Capitala ii, de o mare gdn1 zooogi lte griji u amnat din nou m sue pracce de reazare · . Cinescu, un speaist �i un p1m l id, ne d, cu un gnd tot pe at de infor mre general t ş de popagand, expunere de mai
www.dacoromanica.ro
j
R O N I A despe unul din cele frumoase pacui �logice al lui genbeck, dela Hambug. n %u de Pacul ologc Ca Hagenbe del Se\ngenHmburg i serb jubileul unui sfet de veac de en} Se ştie aces prc ese prima gdin �ogică din lume In cae animaele nu sunt înche n cti, ci ate sse mişte n voie, în spaţii verzi ng3dite de şanţui mscae, meod nou intodu de r Hgenbeck cae a im pimat o diecv foae iructiv orgnii gdinor �ologice Pacul Zlogi del Sellngen este o nstue arcula fond de omer cnu de male Ca aenbeck pen r puneea provrie a anmlelor exoce cu cae cea nego· Car agenbeck, celebru nu nmi pin spiril su eceponal de neguso de nimle da şi prin excelenl act de Imblnito de fiae, s ncu l amburg n anul 1844Şi a mi In pa ul su del Stngen, la J4 Aprilie J91, adi cu de an n urm Tt su oried, de merie r Incepuse la amburg pn expunere uno fce cumpre ntmplto del un maina (14). Ca, fiul acestuia, lue pare la t nreprinderile de acest soi ale tlui u n ve o emeinic preg3re nd în 66 a moştenit modeta mengerie p3rineas p cae
Amlele sunt epuse spi lg cu perspective bine sudite, gupate pe medi biologice, cu apanţ de be De fap tt ne ele şi spe public gpele de ani me sun le prin ţuri mscte de vegee, nu se vd din far. Unee medii sn pevzute cu stnrii aticiale, n
noama nod Reni
struie de sculpol elven Urs gen5cwiler şi cre de depte du impesia uno dvrţi muni cese stncri ce cositesc caacteul cel ma specific al parci, sun astfel arne nc de l reaurantul pincipal se po pivi n ordne ascendent mpeun cu mediie lor: lacul prilor exoce, svn afcn panorm polr, goa leio i gor, etc Ele coboa s rurnt n amfieru, sund o expuneemodel amlelo, ce se copi de te grdile �oologice modee eroi Pais Paga, Oxford, oledo, Roma, ec. norm Mii ngee se com pune din mai mule desptui L drept se fl, nre bluri mri de gra nit, platoul renilo, dedesubu ctu e un bin mi c penru pi aquce; la stnga se nnde got urlo alb, l velul ploului relo i dp de acea pintrun �Îd de stân uri, l un vel mai und dpt de gota uilo prinrun şan adnc, se nnde un bin me pentru Goa leilo şi tio fce anl de despire este m ci ransfomao nr'un imp relv C! In gignica nte nu mod foate îdemânec, nt spectaoul ae im pindere de �i cae num peste de funconri tât presi c u li tu l olalt cu focele n Euopa t i n ţ}re eoice, ocupai cu fiea prompt anoama Polului Sd preint tev elemene duse malelor cee ce face din firma Hagenbec u dinre c mut greute prin zon ecutoal elefanii de mre şi difeii pinguini sudici cele m imporne lume, dc nu unic Parcul Zlogic dela Seingen e o supafaă de ha Sepr de stânc oor sbtice prinr'un lac cu insul
www.dacoromanica.ro
BAE DE GRÂU
japon�, se idică stnca ailor, o capodoper de con strucţie pentru ţinerea n apvit� a anmalelor rinre acte dif�rite snrii se află şi unl� diri grajdul lanţilor, sala de dsu, ca carnivorelor şi a copiaeor antlope ai săbatii ec) oliele psrilor şi caa replor Parcul Zoologi Hagenbek ne mai avnd lo n veiul su teen a tr�bui s se nind şi dincolo de stada dn spaele u. LegJtu o fae n pod suspendat.
acul păăior n pOriunea de dinolo de pod se află o mare snrie pentru maimue paradisul mmulor, un me spaiu pentu amlele de sepJ o de maimţe antropide, una p�nru insete et Aci ese ş loul evat expoilor de popoare, un hipodom exoi o mare a de dresură şi o as ărnecă saxon und� se csc pri de urte şi pnei hetland, care sau la dispoiia opiilor att penru clrit t şi penru nhJmat la diferite mici răsule Dla resaurantul de va privirea se ntinde pste un ac mare şi frmos, mpodobit la margine cu o uin de emplu birman a oada aestui la este constuită din cmen umea geologic unde se n mărime natur, imitaile dife ritelor reple meooice uiaşe pinre care umbl uiaşe boae ţestoase vi dnd pară viaţ i elo dni Vegetaa parcului ese de aemenea foarte îngriită i adaptatJ erinelor funei n ceea ce piveşte consumaia de hran a parcului s'a constata dup stais inut igur de instituie că nr'n sfert de secol numai f s'a conumat n cantitate de 4 mi ne kgr adic 00 amine plne ! n acest in�rval de mp sau peinda prin nstalaile parului, nainte de a fi vndue, mai multe mi de animale exotice: 600 elefanţ sute de lei tigri, ui de căre expediie aestui elebru parc oologic 'au prins pentu prima daă hipopoamii pici în ibea (Afica) caii sălbatici n Aia şi mai triu elefanţi gigantii de mare din Antar ctica aoi cantii uriaşe de pinguini dela Poi
Tot Parul Zoologi dea tellingen a f primul cae a inaugut expoziţiil de popoa exotie Am vJut mai sus ce canăi mi dinr'un singur alimen s'au consumat la tellingen n 2S de ani De alfel i anual se con5u foae mue alimente aolo de pld: carne, 90000 kg; pte, 1 160 kg SO kg; ovă, 7S0 kg pine, 000 kg e oo kg; porumb 7000 kg gru 7.000 kg; ISooo ouă alune am�rane 10000 kg; 7. portocale ooo kg morov lapte, kg So kg urmale g semine de flrea soarui; 13000 kg or�z; 3000 g crabi Soo kg smone; 2 kg gndă; 0 g lae de funi. Cetuielile anule pentru aeste alimente se ridiă la respetabila sum de 8 milioane lei, la are e mai adaugă nă 3 mone cheltuieli pentru hna animaeor rului Hagenbeck, ceea ce fae n otal I I miline Nu mai vorbim de crbunii necsai (3.000 cnale), paiele (30 chintale) şi tuba 10 chntale) de e e nevoie pentru uit şi u care se ch�ltuieşte pes� 3 milione lei ca şi d� luie funqonarilor 8000lei) Fapt � sefule ar lui Zoologi dela tellingen vară nua eonomiei gerane suma respectabilă de 33 miline lei, afară de diritele dări şi imozte la care te supus a orice n treprindere omeială şi particulară Daă facem acum socoteala heluieilor geneale att ale Paului Zooogic dela tellingen şi al� Circului Hagenbec (pe cee 7 luni t lucr, ajungem la formidabila sum de O milioane lei anual ! TOi aceşti bani cari se rulea n această vesită gdin ooogiă sun bani munii u greu ntr'o ntreprindee pu partuar şi niciun singur leu nu vine dea tat Această sărbtorie a nreprinderii Hagenbeck cade ntr'o epo de mare cri econmiă şi financiarJ reia arcul Zoologic dela tellingen i ine onoabil piept! u a mai mu se cuvine să fcm cu ocazia jubileului parcului pe dni Heinrich şi oen Hagenbeck, fiii lui Car Hagenbeck cai au ştiut să f faţ mpului şi să men· n nfloritore şi cu pregiu absolut intact acest ves institue mă dela celebrul lor tatJ R 1. Cdu
::
OS NYI. apa pe care o mplinim pin traducerea romanului I j mni, de sriitoru ungur din Ardeal osif Ny nu e nmpltoare Ea te urmarea unei convingei i înseană numai un punc dinr'un pro gram ntreg n oma se desvolt aturi de literaura noară, ncă doă liteatri nu numai u limbă, dar cu năişare apte Ele ne vin amndou de dincolo de mun eea ce trebue să ne atrg n deosebi e nu numi puterea lo, a num de opere i adncime de caie, dar nforirea neşepa şi prin urmare dreptul la nă propie În snul hiar al lieraturii popoarelo din care au mas ai fragm�nte rlee, abia dea doui dup intrrea n upriu Romniei
www.dacoromanica.ro
ş
6
C O N C A
b
apt polti a ntregiii ţăii a dus fapta cultural1 a njghebării unei litetr ungureşi şi germane transvănene de sne st�tătoar. e nspreee ani ea nu fae deât mbace to mai stlue nş u e ng�dut să tr�m atr de aceată viaţă noă ră s'o unoaştem şi s ne bucurăm de ea Ca n ăre vec, sunt ş n suletl ne ţăr pete albe de ţinuturi ne1!ate, are tebue s1 stâneas n totdeauna neăbdaea şi ndrneala eploatoilor Cedem � ese o datoie să ajutăm teeea dla ni la ai a valorilor literare are daă nu su toate omneşt, sunt toate ale Româe şi au dreptul la un sstem de lbeă rulaţie nuntul hotaelor Aungem pe aceast� cale şi la un el de noporae ş aonare nt'un nţees ma nalt a lo Lucru nu se poate ace deât printr'o bblote� de tadue pe de parte dn lmble unga şi germană, pentru lteatura ardeeană n lmba român�, ş pe de altă parte, dn omâneşte în ungureşte ş nemţeşte pentr concet�ţeni noşti cai nu ne pot dn nou e păm;nturi boteca dn mă a avea ş olosul unei leg�tu u cetori de imb� germană ş ungară din ţările lo de origină Nu e vorba nsă numa de o ntreprndere de bunăvon sau de urioitate tre1toae, ci de una programatcă şi staorn1 Aeastă bibliotecă de tducer n'o poate ncepe deât sau Sa sau, mai bne, Fundaţile ulturale egae 0- Ion Chinu un cunoător dintre e ma hanc şi mai ubtor a literatu ungare adelene sa nvoit nsuflet de aeeş convingere shiţee starea probleme ş loul su n�untul e a romancerulu u ştim un a doilea cae a putut s' f ma bne ş ma ales u o egal� ndreptţire
tulbure ş nconsstent� la ncep rev�rs;ndse n suplmenee arelo n numeroasele revste de scu durată n modeste broşur (multe dn acese editate de auto) n ae dela neput se anunţ� deea a aelui sprt local ad deprns din remnisenţe istorice din consderaţ geografce ş soale pn cae aceasă lteatră ţine s� se defneas. Din aeastă vegeaţe litea� ncâlcită a Întâior ani de dup� Unre, resută n emperatura unei ritici senimenae, vremea a tăat ce era de arnat ş a ps n ln e era de ptrat Opera de lmpee s'a ct ma ales prn revista cuan� (Heionl Ardeean) âr muită În e ase an de esen a ei de pân� aum de contele Ncoae , fos minisr de etene al ngariei imediat dup ăbo de poeu (ai profesor a udapesta) de manerul ş riticul de soldă şoală ran vent dela dapesta şi de m lateralul arhtect desenato gravor, cii de art� ş romaner N e de prisos s� se şe N Bnff a renunţat la o stuaţe de mare supafaţă n ngaia nu numai n poltică
rvl
Erdly Hlko
Ldo Aly
Ad Kuz Crol K
IIF YR6 S'a părea un pdox şi nu este deât o reatate e se poate vera la ecare pas: vaţa erară magiară dn Ar dealul de după răboi se desşoaă nt·n rtm neasem�nat ma voi deât cea de dinane de 118 O accentaă şi pro gramaă tendnţ� de autonome faă de scrisul dn Ungara ră sacrifiarea bine nţles, a leg�uilor esenae subte rane c doar a o m atentă explorare a pesajuui şi tadlor ardelene a eat o lteatură ngrească noă Temen e no ntrebuinţaea ° tad naine de rbo, ar i ot soco drept o ereze nu numa În Ungaria i şi n Ardeal Căc n el se uprnde afimarea unu sprt regiona care ar fi fost enegi detestat n ani aceia st�pânţ de obsesa uncăr, cu oice peţ ş n toate domenle vieţii ând un mtru al instrqe pble a git de uvinţă să mpuie şcollo printun ordn ondenţa ca nmrea de Tnslvana u o veche şi concre� eonană şi pentu Unguri ) să fie nlocită prin aceea de ar sb raport polc Ardeal să parte nmee de ) Ios N u att ma nteresant ese procesul ce se desvotă sb oh notri de an noae Semn de relegee de darş n aa erară şats a ţr (a fos an dearânduJ după deoietarea ntielor momente a fost dat tocmai pn dretorul genea al Teatli aţional ş Opee dn udalteată O teratur� de ndemn copleşită de lirism pesta ş a avt nsemnate sucese literae acolo pent ven să vegeze la desnele acese noi liera ardelene, ) Revsta rdly Hekon (Heonu Ardelean), 3 1928 ar feundul anmato, omul de gs ş de niţiativă Ks, eş nvtat cu stăuinţă n epete rândr la cadr�
rdtlt
Po Sd-c Ţ d doo d Pr Cr
5
www.dacoromanica.ro
G R Â dela ehnic n captala ngarie, a preferat s mn n rdl, n acela scop Concenea aceta de fore pe rontul ardeln n' ntat !i d r»dele om ar num una dn rlile acesepolic culturale: editu �pmives (reasla atel frumase) ntemea tot n jurul revisei amntte
h
vse1e ctolice n udapesta, e Kafhl$ Stm/e (Revsa Caolc) n peda de dbuire a literaur aelene yir aduce tl un nume cun Ceva premii obnue a concursuri lierae aag i mai mult aenţia asupra lui ar nullui vlum de nuvele, J:wara6 mb (Cipl ul de oţe pru n 924 se bucur de o ecelent prmre In 928 public rmanul istoic Sib b6U (Zimbru dela bu) n edura Spmv ch resla arelor frmse) nsemnata edur la a cei nemeere yr enit şi el din r3sputei dup ce mai nainte, prin 925 a redactat tva tip evisa Psor Foc cobnc) t Spmives c pare n 930 In j Dmn. mndou aceste omane au fos editate şi de ca budapestan hatm şi U ost bine primite şi de publicu din ngara oumul de nuvele Kopak (Cruc) public în 933 la Cuj sa epui în eva lu Şi pentu a completa ate informaţ bblograice, s anim c t în cursul anului trecu yir a compus o ragede inspira de balada scuas Frmsa la repreena, cu marcabl succes la Clu şi în alte oaşe ardelene ima lui lucrae mcul roman Uz , a it de sub tipr de eva e e rei ani, yi a pr3sit ujul, a ncercat s a agri
•
nuscr al lui osif yir i care a ibut s ipreasc pn acum n condii tenice ce nu as nimic de dri 82 de volume de teratur desue ate prntr'un sem ingeos şi asiduu de colpra; Prvi la începu cu nencredere de unele cercuri n n garia cadema n cap cu predntele ei, Adalber B iczy i ocogenarul publicis Eugen Rkos au v�u n accentuar specculu adel prmejdia rupur unţii spirtuae ungureş, iar episcopul refomat adlau Rav plet dn rdl abia n 192 a aruncat în dscuţie cuvinte de alarm, pomend de schsm liter de eratur rup n dou acest ransvanism ese ast%i nu numai dmis ş cultivat cu siduiae c şi deviat uneor spre scpuri rne de lieraur
NR6'JOZSEF
ISE·'GAJABN
f
uorul romanului [ jl Dmnl a ost de faţ a toate acese ae de evue ae leraur ardelene pe re el a mbogţito cu dou eemene impozante: no pmnulu scuiec ş experenţ cli if yr sa ncut în 889 în comuna Jimbor (udeţul Odorheiu), dnr'o vece fe scusc ntrga copre şio perece n acs ar scuiasc pe care ma rziu o va descie cu aa nostalgie Terminnd ceul dn Odorheu, tnul ncerc de gij alare (a su murise pe cnd el n ca Ia de liceu) se înscie a Semnarul Colic din ba Ila dup absolv acestea ese m la ena penru studii superre de teolgie. roonisi n 92, reuşeşte s ie numt profeso n tm aceiş an, la Sbiu de unde, n 94 se ransfer la trţa n anul urmtor ns cere şi obine paroa satulu Chidea (jud Clu) pe care pstoreşe pn n oemvrie 99 d psnd prea, se sore, se mu a luj şi inr n redaa arulu Kelet jg (ea rienwlu la care clabrea pn n iua de ai Inii p n eraur nrc avnd cluz pe pri ceputul redr, osif ndor, swden n eolog, n re
aee bigrafce miau fos comunicate de d yir
ni
J opeta romanul In jgl Domnl v
cultur n Racşu de jos, r prea mari reultate pobabl, de vreme ce dup un an de zile, 1 vedem sabilindse n Odorheiul cpre, bizuindue num pe cndeiu mar pne, n'o recomand mnui Origine scu a scrtrului e decisiv pentru ra lui
www.dacoromanica.ro
76
C R O N A Est n adevr tu suleeşi spcfce ce deosebec Scui de Unguu n Pust � char de ipul genel Ungru din Ardeal Un fond de teţe ce se sbae des ndjdui n e vech bade mbibae de guul mo, se mpleeşe, n acest suflet scuiesc, cu o şetee veşc a pnd, cu o gduşe mereu ea penru a pune l cle o pleal1 suci Omen de mune, şe n udeţele Trei Scune, Ciuc şi Odorheiu, :ol de resl maghiarim pn ninse valu de oâsm, Scuii au psa, pe de l pae, un graiu ric cu accentul cntt, cu nveriuni apriiose ontucţii elptice n nuveee sle, Ny se dovedete un cuno ca ni men alul a iudaei u dela poalele Hgtei care o pre:nt1 psodc, În'un sl nrca de renienţele guui săcuesc O pimş iue de nem �i de pmnul naal lueşte supotul ceor nuvele, - baade n po:1, su vag evori mai de g dect deve contuci epice Conturul cun se perde se absoarbe In tmofea nv luioare, stpnit de nu tu ce stranu dh l pdurilor n ces atmosfer de magie oameni şi Inmpl1ri de nd capt acceu de legend, de v. Acest sbecvsm n interpree natuii � a sufletulu popular nu e scu totdeuna de ab de meafore, de pomp o � de exager ale mndrie de t el mbo gi cu o cuoe nou stlul unguresc de asi Stlt nnte de toate, migto pion de mgni, Nyr consac un omn ntreg dragose de m omanul isoc Zimbul / b n e mptul 10 l II·l bronu Ncol eny sun puşi fţ 'n aţ - cel dinu, poetul domne repennd deea unui gndos impeu abs ut ntemeia pe fo centlsmulu şi pe o dnc ibire de omen, d dsrugând orice veleiae de ndeenden naiona, - cel de l dole, bonl, Intrupnd orgoul feudal i ptotsmul local a ror expresie el le vede n cutu lmbii maghare nu este ltcev dect o fasua1 i reori a eoe limbii ungur Sun semnifiave, ş n nma penru lul o oc, ş penru Inţelesul or de cu tte - cuvinee pe ae onul ungu le eşte a duara judeţean dn Z un cnd se veseşe mpul a decret ca n lim ofcal Saulu limba german Adio, psnt oc1t, scump limb ungues tu
sea toe popol on, dpreţt, stn n ţ ui, neşiuor, b, c, u pcete m u:elo p rinţlor nt; V'o ncrene: vou ps1ri ae pul i fe n pdu Găv so nv nne noi s'o uitm Culegeţ toae dlcle noase cuvne isipie c od!1 cine şe âd ( s ni le pe npo
In gul Domnlu nemn, ndoi, momenul cul minn n cie lier lu Nyr Pnd predieţi penru acei flduri decor de {a solemne cre fc dn Zmrul de la iu mi degrab o see de omnce panouri stoce, n umul u omn, Nir ne d oae peipeţiilendungte upte ce se per« In sufleul unu preot aolc, - ne erib pounc1 enunii pe are mea puere Be o impune - nte chee veţi e cole n peptul nulu po «atar Lirc �i c _ dar de un lim jusfic mai mul det ocnd, find omnul e urzi din fire de aobogfie, Nyi6 ueşe s consrus, de dt ces, un roman robus de r oie Dn momenl n e p btnului semin se nchide c o lespede de momn dup nrul inrat aci slt de srcie, molnduşi tote vuile dolescenţei - moment ce mnteşte i:io pe Jocly al lui Lamarne, - pn a prirea, In p vt bbe, �i dup un damac :bucum, ne peoţeş pentu o dragose cu pe d nnea noasr defilea ote momentele etrem de nte resane expenţe ctoice care, cum spunem, e potul ce mai de pre al u Nyir n lteaur dele iaţa se minarstlu de nlt disincţie eic � nelecual, chnut de ndoieli jungând, prin meii dânci i morificare, la realare mrii ceşineşi, la idenfcare c subl mele dealur ale relgiei, ntegrre .a n marea discipn5 caolic, apo peo l se, cu dureroasele datoi de docto sufletesc penru aea r cae toe ep alinarea dela miraculoasa putee scerdo ia puncele ute e graiculu acesu roman ardelenec, ce, penru adnmea explor or n domenul colicismului trebe ps atu de un al romn semifiav - acet l potestnismuu romnul Cţ Drulu de episcopul rformat l Ardea lului Alexandru Mkki In h
Tetru muzc ă rdo cemog STATISTIA FILMULUI - Anul
a ft penu cinemaogf un n de duee. n ntul nd, din pn 1ntrice, are s'au sim n ace" imp n oe luile de producţe muu. Ara cea nou, dup biuinţa asemnare dela nceput, nu se putea s nu se ntlne i cu aceast cri de creşere Cea ma grea dnre teptele de evouie fot filmul sonor sunt lele Ce maograful nu cunaşe desvoltarea iniJi a earului, c şcol s c epo ungi de adncire ş de preluce, tgede dram3, eru s, te omntic E e Inro neconteni utae Marele pren de hnic pe care l cupinde d un caracer propu, smt ş n lua lui spriu. Dt r ne rebunţe de ogre comeril, m fos n1v de pild, de lmul n sere Acee" C fb, p
M
cu ace aş, producţii forte pin deosebe un de Am cunoscut asel filmul pţ flmul de g, lml cu teno, în nenumrate eemplare care saur Indeptea:1 pubc Pe n un an mpul de ulre a unui film n' os mi scut, spre desdejdea nema grafşlo, de acum. E semnu ce m vdt se pe un singu lm su cel mul dou au ui s m pe af dou spmâni, ş aceast n ucueşi, cele mai cer ceae i ma bne inemogfe Filmul e c monea cu t e m slab cu ât se miJ ma repede n al doe nd, nemtogrful vut de sufeit din picini dn afar lu Anl trecu s'a vota o nou5 lege de m punee a sctolelo n lu mpune glole pe e de lalui i caegor de or"e, Imporiva reia inema
www.dacoromanica.ro
B B E D E G Â gra protsau mpov11toare i ndreapt1, sa impoitul asupa fi1rui b d inrar Prosul a fost numadct ma purni dc el vechiu Ne lpsesc pn1 aum dalepentru ne nou lu d aplcae a leg da d e tim dla Minterul d Finan ele au smn un simţi plus de nas faţă de tru. Dac, n ciuda rzi de publi, poparii d cinemaoraf au rebui s pl ts sume m;i mari sta lo de at%i apar În tot ca%ul ca ngreuia de s;rea n 932, or ar f fo aun cap;citatea lor de pa 1 urmare a ap crii noue lgi A ac o par din ncasări car se ntrbuinţa anum n sco� pur cultural nu m; xs1 Ea a fot trcu prilor, f veo ;lt nd;orire din p;ea lor mpoziul şi-a p1st;t astfel num;i numele de ncput, m;i pUn sopul penru ae ; fos crat n aest mprjurri ma mult d srimorae genral, nuruli mrim flmelor ntr;t n ţa nu S;U smb;t de Tn amnunt fa de anul dnan asti; fimuu n Ro mia ne ;ra tot a d ributari prdue strin Filmul romnes n' sat nici n 933 Cl film romnşi n ungm de 4 mtri nu mn nr'dr nimi faţ d toalul filmelo eprent;te n acst m fot num;i ant unor ţr SU limb care nau de locul dn urm m;i mult stattic, n cnm;togr;{ul dn Român; Dane marca cu 2400 de mtri, udi; u 223 şi idiş cu O E dpt cA n 932 avut 3800 de mtri s'; put %ic cA m nrgia un proges Produţia mri;n, care s n frun, nea trimes 368 d me d 36357 mtri (n 932, 36593: c erman 9 d filme u 38375 m (n 932, 9969 n ontinu rştr n 93 fo 54486
o atuni c ;meri;n 573520): podui; f;nez ilme u 2779 mei d, cre s tpt d;toit mpejuror pce a f muu grm;n na avut oc E s apropie r ncee de filmul ;man. otalul filmlor intr;e n irul;i inem;ogr ot în uul anulu 933 69 cu un mtraj d 830036 mr (n 93, 035·890 n 93, 93850 ş n 93 709309) E vorba de un uşor spor faţ1 d anu rcut u fst rspse d cnu 8 me n lungime de 75"9 ca ce a dca nu mrul melor şi metraul nrgstrat la act serviciu la 68 i 855 Dntr aces m obnuie ;u fO$ u 8 m lungm ia filme cutuale 25 u 9 n are trbue soot şi urae documnt;re DupJ lunge a fos 33 de ilme cu 36 mer de pes ooo me şi 348 cu 66 sub 000. u eş n plus 0 pii d 9820 mri lungim Din 63 de m la toul de 69, oa s'au ut unl etui 2 a t amiane i 9 gmane (faţ d 36 9, ceea ce crşte proorional coa ngaivJ a imulu german p de a par, din totalul d 57 flme cuural, 9 au fos amiane i numai gm, cee dn u 5537 mri, ; cellale abia c 9790 Flmul obişnuit omrial a fos rpzentat pn bucţ de 3840 mtr produţie amrian, şi de 08585 po di gman ProdUţia ;meranJ a covt datot1 nu m see sale ulturale Dar fel actea m pot duce i a le ncher Ele vo puea 1-i destJnuiasA ns1 Intrg nlesul abia atunci când vom arta ş rsuneUl pn num de speaori pe car bunrile f1ţiae de aee fre a gsit n pubc
Tursm sor euae ză R MT - cirea p srzle unu ma u erui e vâoabe la piioa, ndreptdu-se spre stau oraş în ajunul Crciunuui eamn p;iparea ca m;rtor ll Naşeri Nmen nu glumşe u ncul car umple gr la moara unor daini Colndtorii sunt nişe cee strin de mireasm ş d sfinenie. Pa mare terea şi depare lipsi d crdnţ, şi saua pâlp n cuaa unui Vim lumea şi ontrl cvlii A plea ntro a gra aa d aum, pe sub pin ar s und Cae ea patiarhal, veni dn fundul im� purilo n care auzam sculndu�n mai mul pe noi, cu novoiai de pad Pn la un o nea dus u un en ochii închşi, su srmoşior, fO$t nna d viaa nou d turişti, rema pe sacii cu merind schmbur cald şi vjlioas C s sape d pir dane au rbut s se Cnd nam da os la ° gar auns n negur ca nro f;c spetaol f de oal, fie de stat Ele $;U srâ şub, se ce noape bie. Drumul spea de baţa n uul pomulu d Crcn, ca are a obie şi d pe pi JÎ unOtam din aâ ale pmb p ate vedrum şi de sub cul lui Dumnezeu, und erau ale tuturor, mur m ncpu uuul rnqe cu un Doamne ajut1 au intrat n cas Nu m;i tc mprun cu noi, ci a ;juns Da selele nu voau s s ara, ntr l seaua ca ma trcu şi U;ra ;mint pe ar l-o m d1m e un mb a maglor, am la ; d ;dpost und ram tepa, a ptrat n aesui u. A ie lgnda nu s ds srb;ra Crunului, cu vite cu ptori şi cu nge u de via!, p d st n trbue o s!, d car ne dm trbuia det s inm noi, topind ş albi de hiiur1, pen seama, ca s1 rcm dintruna nralta tu a prg1tirle s i; viaţ1 şi s ne cuprdn hora lor MerD acea poa pnru utara aesui Crcun vsa cA- geam, s vorbim, feriiţi, cu aceat vedenie nne. to e la ar Indamn mai mul dt lele aeste srbto Pereele nopi avea s se dshid deoda s n dvlu Ctoiile nu sun spre o t d ur oarcar cu var1 ca mai {rumo1 ntmplar a qmu D atunci vşnic c de-adrepul n inima irnii pe prtii aunci ni unt an, dar bucuria umira sormonii ala pin u In domnia d ;rint a muntlui olkloru nu nds nunerc alunend n gropi, lovindu-n de dcini, ngronee s apar nr'un ir d sori cu mal aprse, car pa n vren troi nbnuit, p cri d nere d cr cn ° cnd1 nva In opile uned nen p o dn sun dinre ele cae nu se mai uit. oae Cunu e, va, ca s nu se amsc nduril E o adunare de ob;ni atât le aevea cât şi cele din r, vin d anc se dvo1
www.dacoromanica.ro
C R N C A pe icwna lu meeu ve ca un fund minunat ş statoic Ur care !-ar pierde nţeesu sau el puţn farmeul O ltore n munţi ea n acei ani o raritate ş o nd ne. T1lple ure de lemn ale oamenilor nordc nu ajunse In pe la noi Ast1zi uru nepe fe oişnuit Lece ş anrenamentele de sk au m mul redinoşi de paiele Sun louri, att prin rahova t mai ales n Ard i Bucovna, unde noul mijloc de mes pe %1pad e nrebunt n va de t»te %ilele uneori de pşr du scrorile n sae nae şi t1ate aa de marle drumur, şi aleori de lurtori, pn la fabriile şi atelierele lor c nu de mu, pe drumu dela Rdu la Sorojne, şi sut un ma ot ppe de Sireel un skio pornit nu şiu de unde, a srt us pete capetele noasre, Înr'o curb1 alb, !i sa pierdut d n vale Pe mai vehe expediie a unor drume n muni 1vorţ de a a fO la no ace povest de Buura Dum brav, n art ei i ajuns i. O tim, auni cnd a fot scs sunt mai bine de zece ani mai mul ca o pgn de liertur atâ de repede am nnat În sporturile zpezi E n apiolul dpre Duhul munţilor De te ori pornes pe aceleş drumur ale, pe sut stâncle pne de ţururi a de nişte muşhi şi iuper ale ernii gndul sciitoarei al tovar1şei de drumee care c dntâ a vsat ş a nerat de$d munele iaa, se ntoare ! urmeşte regsesc ş n f Calendarul ptmânal de tum, alpi nism, vilegiatur, alneologe sk fl, faun, vnre $O de cund de f Ca Romnes subt ngrijir Tourng luulu Romnie ş a pednteui lu d_ Miai Het rinte vedere dn oa1 a şi scrsul cunostorior ri un ntro lumin3 apOJpe de poveste muntee şi mar ome, ucura se al�g� :mboare ş acum ndep1ra Caa e Impit n sptmni at·o In ptmna dn anuare ând am pierduto itetu; a rspt pe Bucu Dumbv1 mai n de drumeţia Nicio pote n mune, ncio poa de ad ps SU şpot rece de poot set, nu psra%1 numee Lr e care -au fot at de dgi şi pe car le-a srbtu le· nta pn �-a Ucut e turor, au utato Numai noi, tovarşii e de rcir, m pstrm amintir şi o rehemm vie ca odini»r, la te un popas de de b e lava vreun� sne cu frumoas vedere Cell reue caute In rţi Ctre acese i ale e a purtato n mausm dra· ga de drum i dgosa de munte Carmen Sylv poves teşe ntro prefaţ u la unul din cele dou romane, n are trebue s se apere de svonu ar fi atore espre t prieten, cu nume de uri şi de p$uri aae, vit ş sngurac3 ma nult sus la munte eâ a Ea nu fae porreul unei sriitoare , porre une dumeţe, al cele d, al celei mi bune a cei mai ntregi dire dumele Româe Ct n odat ducul s foi dn M f Panduul ntiaţ a Ceaur snt şi ulta a ntecul nalt al C Munţior Cee v va izi ş se va p o rsur n oae Intlit va f dn acel suet al Ucut n mare pare dn prvq susu de fnz SU dn de rb, Intr'o pdur sau pe o nlime e acestea ea le-a adus ns din prbegle nesre. Crţle e sunt ca nte for ale regni ul de pe ulmi
neumbte le sunt un dar al dumeţiei Fr aeta niiu nu s'ar pute nţelege Pe mu e se duc »meni vrem e, Bucura Dumbv se ntoarce nt noi tot ma mul numai a liet Da se plmb1 ş penru celal, se plmbă numa pn le e Vnture nu mai sun vifore de st1nrii, adere de pgn ntoae ar stelele imagini n adnul une deieri Literatura a ua-o i a deprtat-o Numa n, va, pem ş a cu la munte şi o vedem a atuni naintea ns pe o e are nu ma ştim unde duce n Crcun n muni ne Împresr de toate aeste amt
m
ş
f
ş
f
Copera Calendarului Spt3mnal
VAEAFĂĂANĂ Ş OASTA-DE-ART A i i de urnd o m revt unar cu acest nume, ae urmreş s fc s pund nun erc ma larg fma minuntulu de Miazi al M3ri Negre romnti E Buletnul Soetţ Amiii Batovei ş ai . Coaei de rgt şi continu, In Capita Ţri, tradţia a de $urt a oior lole cu scop asemntor (otel ngl Cal Victore Vom urmro u to ur uno vech p tmaş gânduu pe ce I sevete t teva d temeur şi ev din isoric n nacoec Municpiului ucuş aia a desh$ m frumo buc este o pânză de Serad, dou
www.dacoromanica.ro
BOBE DE GRÂ
mah0ne la malul mi, puternce ş pepoe şe en auri e ap xpoziţ[e de a are se urmea una dup5 a a Fundaţa Dles aduc iecare aceleaş ovez ale une plasice romne�i, cu lumn � subiece mariime E a Bacicului Bacicu e u� nu e de u nume i un simbol penru o Inreag regiune Pentu aca chia numire ma cuprztoae, de oastae·int sau Val r-an nu sunt s de auns. A tebu gst ceva care s vorbească de coasa din repul aului alb dela Şabla pn la muncelu apoa naplin ela ce Pea s'a scut i o nou iubire fa de ma omneasc. Poae Ur ari nor plci Int car aş3m ş pe Rena Ma locurle acesa a ms eapurur n lobate n nounea eografi � poli mai mult neplă cuă e Carilaer. tăz, In hm �i daori lor, Cdlaeul n se aa nobat pin acst ena e me[e e petre scumpe. La magnea lui se ridic pentru och noşi eprai pata cele ma lbasre mri i r dne de $mohn i de mgdali ca o UguaJ meie ranean. ndul une legur deadrepul, cu u po monumental ntre ena uucaia in Bucureş pnă a Balcic, ncepe s apa mai mult det numai un vs fumos Posbilităţile urisice ae îneg regini, nvorate In mpul in um e posbliţle econoce nrevzue în luna Batove, chea ValeUra a ciobanio nşi, de civitatea dn urul societă Prieei Baovei i ai Coae e Arin sunt toare de cele ma bune nej egiunea pew umele une viei de struce, cae a ft acoperi e cenu�a vrurilor oloni eeni au ve pn sub ase muri cu ze cu civizaa o Trncopul cecetoulu descopee �i asti în vat unei
arole hipu e piat sau vase re vobes e oamen �i de arta de odnioa P:ia Balccului a cut in ele Incepuul unu mueu regonal care n'aştap et s fie sport �i să ie ma bne pus ndem oaspeţlo sau a udioior u runee ti banine ela Capul Caaca, n aaă de boanele şi ziuile nc păsate, s'au ct aâtea sate i e acoperă t p l dmprejur, de oaele une lu Ineg La noaceea Romnilor up ele lu MeacelB!n, pe aceste lu ele nu mai psau nmc deosebit. Frumuseea 8acului i a Coei e-Agnt e o dcopere românec P;n la no nu usese ociu so va i ci d cheme pentru acese nsuiri ac belul de grne, $ub are se înviora loralul asăzi nu ma e e1 o amne datoiă att pu e de atace $ub stp!niea omnesc a Bazaului i tageiei ob�teti a pouselor agcole sa gsi al ceva ca s-i e locul cu pin. Vaa vecin Is a smi nevoia să se schmbe, ca , ntro staie bal nar apoa ernaţional:. Penru Balcic �i Cta-de Agin ni pegeam cu mult Inante, n de acum doueci de a, de cnd ne·am întln cu ele �i le-am Indg, o esenţ1 apare. Stadiul In e ne gim e meeu cel de popagand, da sunt mne ne apopiem e ce a oilea a ogaz3ii Cne vee Imbunile Balcicu[ui, Palatul Regne cu pacul lui de o me şi una e nP poul pesesc dela Tu, de une se poate sa s Ina nr �coa de pe$ai de Mae mntea dn juul vii Baova îşi ă seama se l Inantea ni o semne le acestu saiu Ele sun o bun soie S edem n a
www.dacoromanica.ro
BOE DE GRAU REVT LNR SR E CULTR
AUL IV 9 3 3
www.dacoromanica.ro
CUPRISUL rtcole VIGI VĂTĂŞAU:
Coţl a a Iutulu Su Cla n Cluj (cu I fgrî)
VTLĂ MHĂESCU:
Soaa a omn Goaf
MAIA GESCU
Voş
FAB MBAI
Fuala
c figr
2
c figri)
pi
dn lenşt d Go Lu ş LOlzo x, Teooru-So c 8 dn
A BZA
Moumt natu omna
EŞI:
Muul aţoal to atual C fg' şi o p;n c�I Mnta Zamfa
3
c S figri)
M. PESCU ŞI ADIA MAIU: GIGIS XEUS
U g)
Stna oş
(1
roman dn grcş Ao Mce c Tou-$o) 5 dn d
L KEEME
Ba Sf Ma Cuj
c 4 ir) "n ib mghr Pro·
04 9
n)
JUIUS TEUTSCH:
Muul al Ţ B Başov
HEI H STAHL
U at n anvaa : Dguşu
GGS XEULS
Sta oş I
dn ima gan Eo Buţ c fgri)
c 3 fgri ş pan cooa)
AUE A MUŞAU: EUGE
ĂUE
GIGIS XEPULS
din grcş d Ao Mstch c dn d woru_So
47
,Şoall aţoa nal ş Lu A Şagua Başov 93 3 Blota Uvt n Cnu CU gri)
Sta oş I
din gc d Ao Mtc c 5 dsn d Teooru-So
J
1 1 C Banu
7
GEGE F
Bbloa
G ISCUSISEŞT
Şoala uoa agutu u a Aama nalt Stu Agonom 73
c figri şi pa oaă c g
www.dacoromanica.ro
GRGOROS XENOPOLOS
Stâa Roi (I
ARC ZA
oâ a Iua
22
IOAN GEORGES
Şolil d la
4
GRIGOROS XENOPOOS
Sâa Ro ()
1
(din rşt d non MJlche, u g d d J orc-Sn
(u 20 fur o paă oor)
27 fu)
d ş d non Mse u o d d eS)
284
ŞEFAN PO IRGI AN
Colgul Naţol Sf Sava
85
Caslu Coio di doaa
420
GRIGORIOS XENOPOOS
Sâa Ro (I
432
EAN CA
Coţia d aă Zabaa
( 30 )
(u fjur)
d rş d on Mlch, u d d TOCUS)
C OTAŞ
49 Soata d di aual di a 4
GRIGOROS XENOPOLOS
Sâa Ro (I)
(u 24 o 3
(u )
d rş d A/ Mche u 6 d d ToSon
474
N. . CONIESC AL TZIGARASARCAŞ ORICA ONESC
Calu Pl
51
ia At
59
IOSIF NYIR
ugu olu
ARC BEZA EENA RESC
oâ a ut A .
57
Csa ălo
04
IOSIF NYIR
ugu olu ()
O. AFRA T . P CESC
uul d Aiăţ d a
41
Tpgafa ăţlo bisit
54
OSIF NYIR
gl ouli (III)
5
CONST. OIS POPIL COSTESC OSIF NYR
Cau usa a Aadi Roâ 705 Palaul Cuual di uuS 2 gul ouli () 74
(u 21 ş o p) (u fur)
1)
(rm, d uu d d B Szb)
u 9
(u 50 fur ş o pş1 ooa)
u 3 fu) d ru: d� E Bc
d uut d B Sz u
D u u d
fur
(c 2 fu)
d uur d I u 9 d B Sz
d t d Ie , u
B Sb)
www.dacoromanica.ro
6
fu d
550
712
ronca Cărl Conferie, Congrese Expo2
de ai de pulicaţe ci (cu iur i cu o plan coot) Româi din te }i figur
Mongafii de ati (cu 6 igur Cutu uţimii Din an n an (cu figr) Rista oric ron Academi Romniei dela Roa (cu 5 figur vechi Geri$ii Goum (cu ur) Ggoo Xenopoulos (U fiui ublii romnq dn lumea nou (cu r igur O poc culturii (cu 4 figuri Fundaţiie culurae regae Adreescu (cu figur Joh Glsworhy (cu figur Roanu omnc Ai de ieri (cu fgu Hecoul ardelean (cu ur) Ou de i (cu 18 figuri) Depo%Îu ega Şcoaa de bibliotecari (cu igur) : iguri i o plan colo) Auoportrete şi alne de Primvar, Funda niviară Cl (cu 2 igu Mchavei (cu igu Tipul er a ucroruui (c igur . Pma bucovnean (cu figu Inre ehloaci Romi oulaia RomSniei (cu 3 figur) Ziua rţi (cu 8 figur) Aale literare Muzeu Ani (cu 3 figuri) . ge de scrioi (cu 6 iguri) Bucura umbv Acuareee Rodichii M�u (cu o pla colora Vi�� nou" universiar (cu iri Mari scriioi de "%i Ademia Ron" Intu decor a Institutuui de Agricltur de P�ntelimon L oatea unui episcop mnul del mta (cu igu Icone, gintii, minituj (cu o plan color FUdii ege (cu 3 figuri irul de (u 0 fguri) Cum se strâng şi se pstaz le e boven cu 7 figr) Povştie Peeşului .
www.dacoromanica.ro
8 " S4 8 6 6 ' 7 '73
.
'75
86 8
" '" ' ' < 08
" 375
8 8
47 8 8,
6
7
."
V Căeul trac (cu figuă) Expoii de a {cu figui} Cutua pouu n Cehloaia . Un scriitor al ereului Dumescu (cu 9 figui) coane (cu fgur i o pan colora) ai ngusot (u figuă) espre cţia Adreeşti (cu figuri Artiştii soaelui (cu 7 figur) Romn din Bulgia elma bmuioa Expoţii brncoven (cu fgui d omnesc Ks Koy (cu 5 figu auda negoulu românsc (c o plan colorat) Confeee en-Clulu din Cluj Parcui Zoologice (cu 6 figu) osf Nir (cu fgu)
' " 0
'
'6 " 75 75 6 "
Teatru Mu.ă Cnemtogra Radio Ca de odihă emer (cu figuă) Constatin Bcoeau (cu un autograf de S Dgo) Culse frelo (cu un tablou sasc) Cinematograful şi radoona ilme omâneti (cu fgu) Saica filmul
60
49°
usm Spot Educaie Fi�iă Spotur de arn (2 fgu Valea Batove (cu 2 figu) De Dunri (cu figur) Cupa balan (cu [ figr) xcuile şcolae Cunoşinţe folostoare (cu 4 figu) s de soare e Ou Teenu de ecreaie ş oc la şcoli (cu fgur) Gditorul da Cheron; Cu undiţa (c dese) Crcun n munţi (cu desen) Vleafri ş Coa-de-Agint
Coni scris� de Emn Bc
9 '40 '0 ,.
'
duca/a oorulu În lte /ăr sau la alte emur EN RAT: Educa\a oorului n Olanda . . ( cu 4 fguri dn englete de mnoi cu ANCO EMR Problema saului unguresc dn Ardeal (d ngueşe de J Cnz (cu l dsene) VLA BĂNĂŢEAN: Şcoaa şi educaa poporului n Albania (cu 24 fgui) .
www.dacoromanica.ro
NSTTT SOCA ON
OITICA CULTURII (N. Iorga, G. Bdanu Daoş Potopopescu
N Bagsa M Sanielevc A Cauan P P Panatescu Taian Beanu, Suchanu G G Antonesu M. Raea, F te ncuGoang3 C. Kiescu, C Răulesu-Motu G onscu-Seş V Vâci Pau Neguescu V N Magearu P. Anei Mcea Djuara, Petoici E Racţă Emanil Bucua, Smionescu on Marn Saoeanu, G. Beazu Tuor Vau Eugen Fo, r MUer D Gust) 558 pag Le
Ş
ANSVANA BANAT, CANA MAAM 198-928 O monogaie putenc a pânturlor omâneşti aipite ă pn otăîrea Aun3i la Albaua u pileju împnii a zece an ea aces fapt Scis e cei mai bu cunscto a poblemelo ş mbrşân toate omene storc, cosmoogc, economic etnograc ş socia am nsra utural, 1582 e pagn te olume, cu nenum3rate plnşe n aa e tex, agame ilustraţ eproue oate Peţul elor rei volue 000 ei a amnstraa Boaelo e Gâu Vor aprea n cuân n eura Boabe de Grâu ş conlucare cu N cubul omân: SĂŞTENCEE, Poeste e ooa Mah n ungurşte· e A d u ene e RA roman maceonn e Mau BeQ u epouce up ăăto ec engle.
Dn cupul umelot voae: BIbloeca Bkea; ahyaaeum Aa ula; Colegul ee d Aud; de aecu Bucure,; oeao d Bucue; de ae fume d Bucu; Coleca de ar d acuzno; Togra d aj; Faa de e Buşei; AJele muoş; Soceea Scoor Rom S R.; Soceea eme Oodoxe; S K V (Socaea caa aeea); Lga Naal; Mueul de a eiec; MUul Kaldeu; Muzeul d Ceu; A ele Saulu Cu; Mu%ul scusc d S1 Geoe; Muzeul Geolog; Taa; Sam3ege; Adam w; Caelu MogOa; Cu Keme de e Muq Coacu Co; Ceţe ţeş s; Mooa d ucu Caeda meola d Su; Paaul meola d eu; Beca omea So; uu-Ser; Dea; Valea oe; ua a; Paa Culu; Magaa; a dBaaaa Coa; oacu omec
S
T
www.dacoromanica.ro
