PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ - NIVEL 3 -
PROFESOR COORDONATOR
ABSOLVENT
IUNIE 2008
1
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTURI DESCHISE LA BĂNCI STUDIU DE CAZ LA S.C. „PRODCOM” – SRL
IUNIE 2008
2
STRUCTURĂ ATESTAT PARTEA I ARGUMENT CAP CAP. I Prez Prezen enta tare reaa fir firm mei : S. S.C. TIGE TIGER R TEA TEAM M PRO PROD DCOM COM SRL SRL 1.1– Denumire, sediu, 1.2 – Formă juridică, 1.3 - Capital social şi părţi sociale. 1.4– Obiect de activitate 1.5-Structura de producţie 1.6– Structura de conducere 1.7– Organizarea compartimentului financiar – contabil 1.8- Dizolvarea şi lichidarea societăţii. CAP. II MEDIUL EXTERN AL FIRMEI CAP. III TEMA LUCRĂRII 3.1 Definirea noţiunilor teoretice în domeniul studiat 3.2 Prezentarea conturilor şi a corespondenţei lor în funcţiune 3.3 Prezentarea documentelor de evidenţă utilizate CAP CAP. IV ANA ANALIZ LIZA ACT ACTIVIT IVITĂŢ ĂŢII II CAP. CAP. V CONC CONCLU LUZI ZIII ŞI ŞI PRO PROPU PUNE NERI RI CU PRIV PRIVIR IRE E LA LA TEM TEMA A STUDIATĂ CAP. VI BIBLIOGRAFIE PARTEA II -ANEXE: CONTABILITATEA PRACTICĂ – MONOGRAFIE CONTABILĂ Documente contabile primare : - Registru jurnal - Fişe de cont pentru operaţiuni diverse - Balanţa de verificare - Documente specifice temei.
3
ARGUMENT Prin trezorerie se înţelege înţelege ansamblul ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare financiare pe care le efectuează o unitate patrimonială. Importanţa mijloacelor băneşti rezultă din funcţiile pe care le împlinesc banii. Ţinând seama de importanţa mijloacelor băneşti, organizarea raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilităţii în acest domeniu Acest obiectiv constă în asigurarea asigurarea echilibrului echilibrului financia financiarr permanent permanent şi şi al unei eficienţe raţionale a întregii activităţi a unităţii patrimoniale De mare importanţă în organizarea contabilităţii este şi cunoaşterea structurii mijloacelor băneşti, având în vedere locul unde se găsesc, destinaţia pe care o au, modul de prezentare (în lei sau în devize). Mijloacele băneşti pot fi: în casieria unităţii patrimoniale sau în conturi la bănci din ţară sau din străinătate. Din Din pu punc nctt de ve vede dere re al de dest stin inaţ aţie ieii mijl mijloa oace celo lorr bă băne neşt ştii po pott fi: fi: pe pent ntru ru exploatare, investiţii, activităţi social-culturale, etc Încasările de la terţe persoane juridice şi plătile către acestea sunt efectuate de către unităţile patrimoniale prin virament, adică prin trecerea sumei în cauză din contul unităţii plătitoare în contul unităţii beneficiare. În economia de piaţă băncile au un mare rol în ceea ce priveşte mobilizarea în condiţii de siguranţă a mijloacelor mijloacelor băneşti ale persoanelor juridice juridice şi fizice, prin intermediul intermediul cărora se efectuează efectuează orice încasări încasări şi plăţi fără numerar de valori mari şi foarte mari. Deschiderea de conturi la bănci şi efectuarea de operaţiuni prin intermediul aces acesto tora ra este este ne nece cesa sară ră pe pent ntru ru efec efectua tuarea rea cu rapid rapidita itate te a de deco contă ntări rilor lor.. Se po pott deschide conturi în lei şi în devize de către orice unitate patrimonială la una sau mai multe bănci. În general conturile la bănci se deschid ca nişte conturi complexe sau pe anum an umite ite de desti stina naţii ţii:: activ activita itatea tea de ex explo ploat atare are,, inves investiţ tiţii ii op oper eraţ aţiun iunii de comer comerţţ exterior, conturi de acreditive, etc. Conturile deschise la bănci au caracterul de conturi de disponibil, adică efectuează plăţi în limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curentă de exploatare se pot deschide cu acordul băncilor şi conturi curente. Caracteristica acestora este că din acestea se pot face plăţi mult mai mari decât disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct în conturile curente. Conturile curente prezintă avantajul că simplifică acordarea şi rambursarea creditelor creditelor şi diminuează diminuează mărimea dobânzilor pentru beneficiari, beneficiari, întrucât se acordă
4
numai când şi cât sunt necesare, rambursarea făcându-se imediat din încasările ulterioare prin contul curent. Am ales această temă având în vedere importanţa gestionarii raţionale de către fiecare unitate patrimonială a mijloacelor băneşti de care dispune. Informaţiile oferite de contabilitatea elementelor de trezorerie permit stabilirea la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune a capacităţii de plată a unităţii patrimoniale. Am studiat activitatea acestui agent economic din mai multe considerente: În primul rând din cauza profilului şi activităţilor desfăşurate în domeniul comerţului. Un alt considerent ar fi acela că am avut acces la documentele firmei. De asemenea asemenea S.C. TIGER TIGER TEAM TEAM PRODCOM PRODCOM SRL şi-a câştigat câştigat un loc meritoriu în categoria agenţilor economici cu profil de comerţ din judeţul nostru.
5
CAP. I Prezentarea firmei firmei S.C.TIGER TEAM PRODCOM SRL 1.1. – Denumire, sediu Denumirea societăţii studiate este S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL. SRL. S.C. S.C. TIGE TIGER R TEAM TEAM PRODCO PRODCOM M SRL SRL are sediul sediul în în Român România, ia, judeţul judeţul Bihor, municipiul Oradea, Strada M. Viteazul, nr.6. În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte documente emanate de la societate se vor indica în denumirea acesteia urmată imediat de cuvintele „societate cu răspundere limitată” sau de sigla „S.R.L.”, sediul şi numărul de înregistrare Registrul Comerţului. Sediul societăţii poate fi schimbat la o altă adresă în România prin Hotărârea A.G.A., cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege. 1.2 . – Formă juridică S.C. TIGER TIGER TEAM PRODCOM PRODCOM SRL este persoană persoană juridică juridică română fiind organizată ca societate cu răspundere limitată, prescurtat „SRL”. S-a constituit în temeiul temeiul Legii nr. 15/1990, şi a fost înmatriculată înmatriculată la Oficiul Registrului Registrului Comerţului sub nr. J05/5164/1994. Codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului este 6732951 1.3– Capitalul Capitalul social şi părţi sociale Capitalul social al S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este de 50.000LEI, divizat în 500 părţi sociale cu o valoare nominală de 100 lei fiecare. Societatea Societatea are conturi conturi în lei şi valută deschise deschise la BRD – Societe General, General, Banca Ţiriac şi la Trezoreria Oradea În anul 2006 2006 societatea societatea a realizat realizat o cifră de afaceri afaceri de 5 milioane milioane lei ,iar la sfârşitul anului 2007cifra de afaceri sa dublat ajungând la 10 milioane lei . S.C. TIGER TEAM PRODCOM S.R.L. funcţionează cu un număr relativ mic de personal, la sfârşitul anului 2007 avea angajaţi cu contract de muncă 12 persoane. 1.4– Obiectul de activitate Obiectul de activitate al S.C. TIGER TEAM PRODCOM – SRL este: - 5153 – Comerţ cu ridic idicaata al mater terial ialului lui lem lemnos şi a mater teriale ialellor de construcţii - 51 5154 54 – Come Comerţ rţ cu ridic ridicata ata al echipa echipame mente ntelo lorr şi furnit furnitur urilo ilorr de fierăr fierărie ie pentru pentru instalaţii sanitare şi de încălzire - 51 5190 90 – Com Comer erţţ cu ridic ridicata ata al altor altor produ produse se - 5212 – Comerţ cu amănuntul tul în mag agaazine ine ne special ializa izate, te, cu vânzare predominantă de produse ne alimentare - 52 5244 44 – Comerţ Comerţ cu amăn amănun untul tul ale mob mobile ilei, i, al artico articolel lelor or de ilumin iluminat at şi al altor articole de uz casnic - 524 52466 – Comerţ Comerţ cu amănun amănuntul tul al artico articolelo lelorr de fierărie fierărie,, al artico articolelo lelorr de sticlă sticlă şi a celor de vopsit 6
Prin Printr tree cele cele mai impo import rtan ante te mater ateria iale le pe care care acea aceast stăă soci societ etat atee le comercializează sunt: - faianţa faianţa,, gresie gresie,, var, ciment ciment,, adezivi adezivi pentr pentruu lipit lipit din ţară ţară şi impor importt - mo mobil bilier ier de de baie baie , set set de baie baie,, obie obiecte cte sani sanitar taree - ţevi PVC şi metal - fitin fitingu guri ri şi şi rac racord ordur urii pen pentru tru insta instalaţ laţii ii - căzi căzi de de baie baie din din tabl tablă, ă, fibr fibrăă de stic sticlă lă,, acril acrilice ice - ad adez eziv ivi, i, tava tavane ne fals false, e, vo vops psel elee - radiat radiatoa oare re pent pentru ru ins instal talaţi aţiii de încăl încălzi zire re - caza cazane ne,, bo boil iler ere, e, etc. etc. Principalul obiect de activitate pe care îl desfăşoară S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este comerţul cu amănuntul pentru produse ne alimentare - cod 5212 1.5 – Structura de producţie Asemeni oricărei societăţi comerciale specializate în comerţul cu amănuntul şi S.C. TIGER TIGER TEAM PRODCO PRODCOM M SRL constituie constituie veriga veriga finală a distribuiri distribuiriii mărfurilor către populaţie. Raţionamentul economic al S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este de a cumpăra mărfuri ne alimentare (gresie, faianţă, instalaţii sanitare şi de încălzire, etc.) din ţară şi din import la un anumit preţ, de a le stoca, pregăti şi apoi a le revinde la un preţ mai mare cu o anume sumă ce reprezintă în principal, adaosul comercial. Stocul de marfă a S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este reprezentat de materiale ca: faianţă, gresie, instalaţii şi obiecte sanitare, mobilier de baie, instalaţii de încălzire, etc., achiziţionate din afara unităţii pentru a fi revândute în aceeaşi stare fără vreo prelucrare ulterioară. Obţinerea profitului nu este posibilă fără degajarea unor venituri care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale societăţii trebuie să provină, în principal, din vânzări. S.C. S.C. TIGER TIGER TEAM PRODCO PRODCOM M SRL dispune dispune de mai multe multe puncte de lucru, dispersate teritorial, având magazine în Oradea şi puncte de lucru în judeţ. Stoc Stocul ul de ma marf rfăă este este împă împărţ rţit it pe grup grupe, e, fiec fiecar aree grup grupăă de marfă arfă fiin fiindd prezentată în raion distinct, astfel: - grup grupaa I: I: fai faian anţă ţă,, gre gresi sie, e, brâu brâuri ri - grup grupaa II: II: ob obiec iecte te şi insta instalaţ laţii ii san sanita itare re - grup grupaa III: III: ade adeziv zivi, i, mate materia riale le de de cons constru trucţ cţii ii - grupa grupa IV: IV: fitingu fitinguri, ri, elect electrice rice,, vopse vopsele le şi acce accesori soriii pentru pentru baie baie
1.6 – Structura de conducere Organizarea S.C. TIGER TEAM TEAM PRODCOM SRL este structurată conform organigramei din Anexa nr. 1. ADMINISTRATORUL – are următoarele atribuţii: - reprezi reprezintă ntă socie societate tateaa în raportu raporturile rile cu terţi terţii,i, cu autori autorităţi tăţile le de stat stat şi instanţe instanţele le judecătoreşti 7
- încheie încheie şi şi semneaz semneazăă contra contracte cte sau sau alte alte acte acte în num numele ele socie societăţi tăţiii - ap aprob robăă ope opera raţiu ţiuni nile le de înc încas asări ări şi plăţi plăţi - stabi stabileş leşte te sch schem emaa de pe perso rsona nall a soc societ ietăţ ăţii ii DEPARTAMENTUL FINANCIAR – CONTABIL are ca obiect: - înregis înregistrar trarea ea cronolo cronologică gică şi şi sistemat sistematică ică a tuturo tuturorr operaţiu operaţiunilo nilorr economi economice ce - înto întocm cmir irea ea regi regist stre relo lorr cont contab abil ilee - întoc întocmi mirea rea ba bala lanţe nţeii de de ver verifi ifica care re lunar lunaree - întocm întocmirea irea bilan bilanţulu ţuluii contab contabil il şi a cont contului ului de profi profitt şi pierd pierdere ere DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE urmăreşte: - studiul pieţei - necesarul rul de de mă mărfu rfuri - înche încheie ierea rea de co contr ntrac acte te cu furni furnizo zorii rii - onorea rează com omeenzile ile DEPARTAMENTUL DESFACERE urmăreşte: - studi studiul ul de ma marke rketin tingg şi şi urm urmări ărirea rea pieţei pieţei - vânzarea rea mă mărfu rfurilo ilor - înch închei eier erea ea de de cont contra ract ctee cu cli clien enţi ţiii
1.7- Organizarea compartimentului financiar – contabil S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL organizează şi conduce contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991. Resp Respon onsa sabi bili lita tate teaa pe pent ntru ru ad adop opta tare reaa co core resp spun unză zăto toar aree a prog progra ram melor elor informatice informatice utilizate, utilizate, pentru prelucrarea datelor financiar-conta financiar-contabile, bile, organizarea şi ţinerea contabilităţii în conformitate cu prevederile legii revine administratorului. Activ Activita itate teaa fina financ nciar iar-co -conta ntabil bilăă este este co condu ndusă să de co conta ntabil bilulul-şe şef, f, sarci sarcină nă atribuită de către administrator. Contabilitatea financiară are la bază norme unitare privind organizarea şi cond co nduc ucere ereaa ale ale aces acestei teia, a, care care au carac caracte terr ob oblig ligat atori oriuu pe pentr ntruu toate toate un unită ităţil ţilee patrimoniale, având ca obiect principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora cu clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale, etc. În acest scop administratorul şi contabilul şef trebuie să asigure condiţii necesare pentru: - întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale - organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii - efectu efectuarea area inventa inventarulu ruluii patrim patrimoniu oniului, lui, precum precum şi valorifi valorificare careaa rezulta rezultatelo telor r acesteia - respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil - păstrarea documentelor justificative şi a registrelor contabile În prezent unitatea dispune de programe informatice de contabilitate şi un număr mare de calculatoare legate în reţea. Activitatea financiar – contabilă se desfăşoară conform organigramei din Anexa nr. 2. 1.8– Dizolvarea şi lichidarea societăţii 8
Dizo Dizolv lvare areaa soci societă etăţii ţii reprez reprezint intăă dizo dizolva lvarea rea jurid juridic icăă a aces aceste teia, ia, care care se finalizează cu radierea societăţii din Registrul Comerţului. Lichida Lichidarea rea reprezin reprezintă tă operaţi operaţiile ile de valorifi valorificar caree a patrimo patrimoniul niului ui societă societăţii ţii intrate în dizolvare, de plată a datoriilor şi de partajare între asociaţi a valorii rămase. Dizolvarea şi lichidarea benevolă poate avea loc din următoarele motive: - expira expirarea rea duratei duratei stabilit stabilitee pentr pentruu exis existenţ tenţaa socie societăţi tăţiii - imposib imposibilita ilitatea tea realiză realizării rii obiecti obiectivul vului ui de activita activitate te - atingere atingereaa scopu scopului lui pentru pentru care care a fost fost înfiinţa înfiinţată tă socie societate tateaa - reducer reducerea ea capital capitalului ului social social sub limita limita minimă minimă admisă admisă - reducer reducerea ea num numărul ărului ui acţio acţionar narilor ilor sub cel prevăz prevăzut ut de de lege lege - hotărârea AG AGA - falimentul. În aces aceste te co cond ndiţi iţiii dizolv dizolvar area ea are ca urmare urmare înce începe perea rea proc proced eduri urilo lorr de lichidare a societăţii. Societatea poate fi lichidată de către lichidatori numiţi de asociaţi sau instanţe de judecată. Lichidatorii sunt obligaţi să întocmească un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii societăţii şi să le semneze semneze personal. După terminarea lichidării, lichi dării, lichidatorii lichi datorii trebuie trebui e să ceară radierea societăţii Registrul Comerţului. În cazul în care se hotărăşte fuzionarea cu alte societăţi comerciale se va depune o declaraţie la Registrul comerţului, despre modul în care doreşte să schimbe pasivul său. Fuziunea Fuziunea nu poate avea loc decât după trecerea unei perioade de trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. În acest termen orice creditor al societăţii care fuzionează va putea face opoziţie la instanţa competentă. Opoziţia suspendă fuziunea până la data rămânerii definitive a sentinţei judecătoreşti. Societatea care rămâne în fiinţă sau cea care rezultă din fuziune, va avea drepturi şi va prelua obligaţiile societăţii care îşi încetează activitatea. Litigiile dintre dintre Societatea Societatea Comercială Comercială TIGER TIGER TEAM PRODCOM PRODCOM SRL şi orice altă persoană fizică sau juridică din ţară sau din străinătate, vor fi rezolvate pe cale arbitrară sau după caz, la organele de judecată
9
ANEXA NR. 1
10
1
ORG ANI GRA MA S.C. TIG ER TEA M PRO DCO M SRL ORA DEA
R O T A R T S I N I M D A
T N G E N I M T A E T K R R A A P E M D
L A T E N E G R O T C E R I D
L I B A T T N N E O M A C T R R A A P I E C D N A N I F
11
E R E U O C A R I F B S E D E R A N U O I O Z R I I B V O R P A
ANEXA NR. 2
12
L A L I B A T N O C A – E D R A A I R C O N L A R N I S F M I O U C L D U O T R N P E M I M T A R E A T P R E M O G I C T . A C . M S A R G I N A G R O
L U A N O O R I S B R E P
13
E T A
O L I R I B A B T N O C
DIRE CTOAL FIRMEI CAP. II. MEDIUL EXTERN R Micromediul firmei. FINA Micromediul Micromediul firmei este alcătuit din partenerii cei mai apropiaţi ai agentului agentului econ econom omic ic.. Firm Firmaa va urmă urNCIA mări ri stab stabili ilirea rea un unor or relaţ relaţii ii de de:: co colab labora orare re,, finan finanţa ţare re şi cooperare pe termen lung cu aceste organizaţii, care influienţează în mod direct Rîntreaga activitate a intreprinderii. Relaţiile societăţiiCON cu băncile Operaţiile Operaţiile băneşti TABI de încasări şi plăţi, operaţiile financiar-bancare, financiar-bancare, formează formează zona în care sunt dirijate şi controlate fluxurile băneşti între parteneri, sunt derulate L şi finanţate relaţiile financiar-bancare, se realizează circulaţia capitalului financiar.
R Trezoreria Trezoreria reprezinta ansamblul ansamblul de operaţii financiare financiare şi monetare monetare pe care le A face face un unit itat atea ea pa patr trim imon onia ială lă pe pent ntru ru proc procur urar area ea mijlo ijloac acel elor or bă băne neşt ştii ne nece cesa sare re I U desfăşurării activităţii economice. C O Aşadar putem spune că băncile au un rol primordial în N activitatea firmei, prin R I A intermediul serviciilor pe care acestea le oferă, şi anume: posibilitatea efectuării B N unor acreditive, tranzacţiilor monetare prin conturi deschise la bănci, deschiderea I efec efectu tuare areaa un unor or plăţi plăţi sau sau ăn ănca casa sare reaa uno unorr crea creanţe nţe prin prin F interm intermed ediul iul efec efectel telor or comerciale puse la dispoziţie de bănci şi alte operaţiuni asemănătoare. S.C.”TIGER TEAM PRODCOM “ S.R.L. colaborează cu mai multe multe bănci, scopul efectuării plăţilor datoriilor: salariale,fiscale, comerciale, sociale şi a altor datorii cu conţinut financiar-economic, sau a încasării creanţelor de la clienţi şi a dobânzilor pentru depozitele deschise. Cele mai importante bănci cu care intreprinderea colaborează sunt: - B.R. B.R.D. D. GRUP GRUPE E SOC SOCIE IETE TE GENE GENERA RALE LE S.A. S.A. - Banca ŢIRIA IRIAC C - S.A. - TREZORERIA OR ORADEA. EA.
Relaţiile societăţii cu furnizorii Furnizorii sunt entităţile care asigură resursele destinate realizării unui produs sau serviciu. Furnizorii Furnizori i se împart după resursele oferite de aceştia şi anume: materii prime şi materiale, forţă de muncă, capital oferit sau servicii oferite. Un fact factor or impo import rtan antt îl co cons nsti titu tuie ie echi echili libbrul rul fina financ ncia iarr al S.C. S.C. TIGER IGER TEAM EAM PRODCOM SRL care este în relaţie directă cu creanţele şi datoriile generate din activitatea de vânzare-cumpărare de mărfuri, respectiv raportul între creanţele – clienţi şi intervalul lor de încasare şi datoriile – furnizori şi intervalul lor de plată. S.C. TIGER TIGER TEAM TEAM PRODCOM PRODCOM SRL vinde vinde pe credit comercial comercial iar acest acest credit „îngheaţă” pe moment capitalurile circulante. Pe de altă parte, întreprinderea cumpără pe credit şi poate astfel beneficia de capitalurile furnizorilor. Derularea operaţiilor de cumpărare de mărfuri pentru activitatea curentă a societăţii presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de parametri cum sunt: preţurile şi tarifele practicate de furnizori, termenele de livrare, modul de livrare, condiţiile de plată, capacitatea de producţie pentru a se face faţă cererii, calitat calitatea ea produselo produselor. r. În acest sens sens S.C. TIGER TIGER TEAM PRODCO PRODCOM M SRL are 14
încheiate contracte cu principalii furnizori cum sunt: S.C. Sanex SA, S.C. Mondial SA, S.C. Multistar SRL, S.C. Cesarom SA, S.C. Ninotrading SRL, S.C. Erostar SRL, S.C. Plaza Ceramicas Trading SRL, etc. Aprovizionarea se face de regulă prin delegat propriu, dar există situaţii când delegatul este din partea furnizorului. Relaţiile societăţii cu clienţii Clienţii reprezintă componenta centrală a micromediului firmei, rolul S.C. TIGE TIGER R TEAM TEAM PROD PRODCO COM M S.R. S.R.L. L. fiin fiindd acela acela de a răsp răspun unde de nevo nevoil ilor or şi preferinţelor clienţilor şăi într-un mod cât mai eficient şi mai convenabil pentru ambele părţi. Societatea utilizează ca preţ de înregistrare a mărfurilor, preţul de vânzare cu amănuntul, practicând un adaos comercial de 0 – 60%. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL ocupă un loc preferenţial în clientela multor furnizori datorită fidelităţii de care dă dovadă, drept urmare, în prezent obţine unele facilităţi, mai exact unele remize aplicate în mod obişnuit asupra preţului curent de vânzare sub formă de procent. În aceste condiţii marfa este recepţionată cu un adaos comercial mic iar vânzarea este pe măsură. Un stimulent pentru clienţi este transportul gratuit în incinta municipiului a mărfu ărfuri rilo lorr cu cum mpă păra rate te,, cu mijlo ijloac acel elee de tran transp spor ortt a S.C S.C. TIGE TIGER R TEAM EAM PRODCOM SRL. Principa Principalii lii clienţ clienţii ai societăţ societăţii ii sunt sunt firmele firmele de constr construcţ ucţii ii şi ma magazi gazinele nele specializate din Oradea şi judeţ. Relatiile societăţii cu concurenţii Concurenţii Concurenţii sunt agenţi economici economici care urmăresc satisfacerea satisfacerea aceleaşi aceleaşi nevoi ale clien clienţil ţilor, or, ca şi ag agen entul tul econ econom omic ic în cauz cauză. ă. Astf Astfel el S.C. S.C. TIGE TIGER R TEAM TEAM PRODCOM S.R.L. are atât concurenţi direcţi cât şi concurenţi indirecţi, diferenţa dintre aceştia fiind legete de produsele substituibile pe care concurenţii indirecti le ofer oferăă şi care care urm urmăres ărescc şi ei sati satisf sfac acer erea ea acel acelor oraş aşii ne nevo voi. i. Conc Concur uren enţi ţiii ma maii importanţi ai firmei sunt: S.C. TIGER AMIRA COM S.R.L. S.C. PRACTIKER S.A. Macromediul firmei Macromediul firmei este constituit din factori ce nu pot fi controlaţi de agent agentul ul econ econom omic, ic, da darr care care po pott av avea ea influ influie ienţă nţă favo favorab rabilă ilă asup asupra ra activ activită ităţii ţii aces acestu tuia ia.. Astf Astfel el co com mpo pone nent ntel elee macro acrom med ediu iulu luii de desc schi hidd un uneo eori ri ad adev evăr ărat atee oportunităţi ce trebuiesc valorificate de agentii economici, dar alteori prezintă modificări nefevorabile care restrâng activitatea agentului economic sau îl obligă la reprofilare. Compon Componente entele le macrom macromediu ediului lui firmei firmei sunt sunt formate formate din me medii dii şi anume: anume: mediul med iul econom economic, ic, social, social, cultura cultural,l, demogra demografic fic,, politic, politic, juridic juridic,, tehnolo tehnologic gic şi ecologic al unei ţări, dar şi mediul internaţional redat prin elemente precum: Regle Regleme mentă ntăril rilee C.E. C.E.E. E. sau sau alte alte regle regleme mentă ntări ri de nivel nivel inte interna rnaion ional al sau sau ch chiar iar mondial, care îşi pun într-un fel sau altul amprenta asupra activităţii firmei, determinând dinamismul pieţei pe care acesta activează, dinamism care reprezintă 15
o adevarată provocare de supraveţuire a firmei în cadrul unui mediu concurenţial acerb. CAPITOLUL III. – TEMA LUCRĂRII 3.1 3.1
DEFIN DEFINIR IREA EA NOŢ NOŢIU IUNI NILO LOR R OPER OPERAN ANTE TE ÎN ÎN DOME DOMENI NIUL UL STU STUDI DIAT AT.. Prin trezorerie se înţelege înţelege ansamblul ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare financiare pe care le efectuează o unitate patrimonială. Importanţa mijloacelor băneşti rezultă din funcţiile pe care le împlinesc banii, astfel: - sunt o măsură a valorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, funcţie care se realizează prin etalonul preţurilor - sunt mijloc de circulaţie a bunurilor permiţând evaluarea şi astfel schimbul mărfurilor între vânzători şi cumpărători - sunt mijloc de plată şi de decontare a datoriilor şi a drepturilor între partenerii de afaceri, precum şi de decontare sumelor cuvenite angajaţilor, statului şi a altor organisme interne şi internaţionale - sunt mijloace de trezorerie, utilizate de către unităţile patrimoniale în scopul cumpărării unor bunuri de folosinţă îndelungată, cât şi pentru efectuarea unor plasamente aducătoare de venituri suplimentare, bani universali, folosind la evaluarea operaţiilor de comerţ exterior şi a altor relaţii externe, precum şi la compararea diverşilor indicatori în cadrul economiei naţionale Ţinând seama de importanţa mijloacelor băneşti, organizarea raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilităţii în acest domeniu Acest obiectiv constă în asigurarea echilibrului financiar permanent şi al unei eficienţe raţionale a întregii activităţi a unităţii patrimoniale. Din acest motiv rezultă şi alte obiective obiective ale contabilităţii contabilităţii mijloacelor mijloacelor băneşti cum ar fi: - gestionarea raţională a valorilor materiale şi băneşti - asigurarea unor informaţii corecte şi în timp util - utilizarea pe destinaţii stabilite a mijloacelor băneşti şi a fondurilor constituite deco cont ntar area ea le tim timp şi inte integr gral al a drep dreptu turi rilo lorr şi da dato tori riil ilor or,, a rezu rezult ltat atel elor or - de financiare. De mare importanţă în organizarea contabilităţii este şi cunoaşterea structurii mijloacelor băneşti, având în vedere locul unde se găsesc, destinaţia pe care o au, modul de prezentare (în lei sau în devize). Mijloacele băneşti pot fi: în casieria unităţii patrimoniale sau în conturi la bănci din ţară sau din străinătate. Din Din pu punc nctt de ve vede dere re al de dest stin inaţ aţie ieii mijl mijloa oace celo lorr bă băne neşt ştii po pott fi: fi: pe pent ntru ru exploatare, investiţii, activităţi social-culturale, etc. Potrivit Legii nr. 82/1991 privind contabilitatea şi Regulamentul Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, pentru înregistrarea operaţiunilor legate de mijloace băneşti ale ale un unit ităţ ăţii ii pa patr trim imon onia iale le sunt sunt util utiliz izat atee co cont ntur urii din din clas clasaa a 5-a 5-a “Con “Contu turi ri de trezorerie” a planului general de conturi care cuprinde: titluri de plasament, conturi 16
la bănci, casa, acreditive, viramente interne şi provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie. Încasările de la terţe persoane juridice şi plătite către acestea sunt efectuate de către unităţile patrimoniale prin virament, adică prin trecerea sumei în cauză din contul unităţii plătitoare în contul unităţii beneficiare. În economia de piaţă băncile au un mare rol în ceea ce priveşte mobilizarea în condiţii de siguranţă a mijloacelor mijloacelor băneşti ale persoanelor juridice juridice şi fizice, prin intermediul intermediul cărora se efectuează efectuează orice încasări încasări şi plăţi fără numerar de valori mari şi foarte mari. Deschiderea de conturi la bănci şi efectuarea de operaţiuni prin intermediul aces acesto tora ra este este ne nece cesa sară ră pe pent ntru ru efec efectua tuarea rea cu rapid rapidita itate te a de deco contă ntări rilor lor.. Se po pott deschide conturi în lei şi în devize de către orice unitate patrimonială la una sau mai multe bănci. În general conturile la bănci se deschid ca nişte conturi complexe sau pe anum an umite ite de desti stina naţii ţii:: activ activita itatea tea de ex explo ploat atare are,, inves investiţ tiţii ii op oper eraţ aţiun iunii de comer comerţţ exterior, conturi de acreditive, etc. Conturile deschise la bănci au caracterul de conturi de disponibil, adică efectuează plăţi în limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curentă de exploatare se pot deschide cu acordul băncilor şi conturi curente. Caracteristica acestora este că din acestea se pot face plăţi mult mai mari decât disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct în conturile curente. Conturile curente prezintă avantajul că simplifică acordarea şi rambursarea creditelor creditelor şi diminuează diminuează mărimea dobânzilor pentru beneficiari, beneficiari, întrucât se acordă numai când şi cât sunt necesare, rambursarea făcându-se imediat din încasările ulterioare prin contul curent. Acreditivul se utilizează în mod deosebit în relaţiile internaţionale dar şi în relaţiile interne, între cumpărători şi vânzători, datorită avantajelor pe care le prezintă. Acreditivul Acreditivul se deschide deschide de obicei la cererea vânzătorului vânzătorului pentru a se asigura de încasarea la timp a contravalorii bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate. Acreditivul reprezintă disponibilităţile băneşti virate într-un cont co nt distin distinct ct la dispo dispozi ziţia ţia un unui ui terţ terţ de regulă regulă furn furnizo izorr şi de desti stina nate te achi achităr tării ii obligaţiilor faţă de acesta, pe măsura livrării de mărfuri, executării de lucrări sau prestării de servicii. Acreditivele se deschid în lei sau devize din disponibilităţile băneşti ale cumpărătorului sau din credite bancare. 3.2 3.2
PRE PREZEN ZENTARE TAREA A CONT CONTUR URIL ILOR OR ŞI A CORESP RESPON ONDE DEN NŢEI ŢEI LOR ÎN FUNCŢIUNE
Reflectarea în contabilitate a decontărilor fără numerar se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 51 “Conturi la bănci”. 17
Sistemul conturilor cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I şi anume: - 511 – “Valori de încasat” - 512 – “Conturi curente la bănci” - 518 – “Dobânzi” - 519 – “Credite bancare pe termen scurt”. Contul 511 – “Valori de încasat”, ţine evidenţa hârtiilor de valoare cunoscute sub denumirea de efecte de comerţ cum ar fi: cecurile de încasat şi efectele de încasat primite de la clienţi. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele reprezentând valoarea cecurilor de încasat şi a efectelor de încasat de la clienţi, depuse la bănci pentru a fi încasate. Se creditează cu sumele reprezentând efectele de comerţ încasate prin bănci. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bancă dar încă neîncasate. Contul se detaliază pe sintetice de gradul II astfel: 5112 – “Cecuri de încasat” 5113 – “Efecte de încasat” 5114 – “Efecte remise spre scontare” Înregistrări contabile: a) factu facturar raree de pro produ duse se finit finite. e. 411 “Clienţi” = % 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA – colectată” b) primirea de cecuri de încasat. 5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienţi” c) înca încasa sare reaa cecu cecuri rilo lor. r. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5112 “Cecuri de încasat” d) primirea primirea efectel efectelor or de de înca încasat sat.. 5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit de la clienţi” e) încasare încasareaa efec efectelo telorr la scaden scadenţă. ţă. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” f) depun depuner erea ea efec efecte telor lor spre spre sco sconta ntare re.. 5114 “Efecte remise spre scontare” = 5113 “Efecte de încasat” g) scontare scontareaa propriupropriu-zisă zisă a efecte efectelor lor de comerţ. comerţ. % = 5114 “Efecte remise spre scontare” 5121 “Dispoziţii la bănci în lei” 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare” 666 “Cheltuieli privind dobânzile” Contul 512 “Conturi curente la bănci”. Ţine evidenţa operaţiilor efectuate prin conturi bancare fără numerar. 18
Este Este un co cont nt bifun bifuncţ cţion ional al al cărui cărui sold sold de debit bitor or refle reflectă ctă disp disponi onibil bilită ităţil ţilee existente în lei şi în devize iar soldul creditor reflectă creditele primite. Contul 512 “Conturi curente la bănci se detaliază pe conturi sintetice de gradul II astfel: - 5121 – “Conturi la bănci în lei” - 5124 – “Conturi la bănci în devize” - 5125 – “Sume în curs de decontare” 1) Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncţional. bifuncţional . Cu ajutorul său se reflectă existenţa şi mişcarea disponibilităţilor în lei păstrate în conturi la bănci, dar şi creditele acordate la bancă până la limita de creditare. Dacă nu se acordă credite prin contul 5121, el îndeplineşte funcţia unui cont de disponibilităţi băneşti şi este un cont de activ. Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” îndeplineşte alternativ cele două funcţii de activ sau de pasiv astfel: a) dacă dacă disponibi disponibilită lităţile ţile existe existente nte în cont cont acoperă acoperă integr integral al volumu volumull plăţilor, plăţilor, atunci atunci contul funcţionează ca un cont de activ şi prezintă sold debitor fiind un cont de disponibilităţi băneşti. b) dacă disponibilităţile disponibilităţi le existente în cont nu acoperă nivelul plăţilor de efectuat în acel moment, banca poate acorda un credit până la limita stabilită, numită limită de creditare. În această situaţie contul 5121 funcţionează ca un cont de pasiv şi prezintă sold creditor. Contul 5121 se debitează cu încasările de disponibil bancar şi cu restituirile de credite şi se creditează cu plăţile efectuate în lei şi cu creditele acordate. Poate prezenta sold debitor care reprezintă disponibilităţile băneşti în lei sau sold creditor care reprezintă credite primite. Toate operaţiile efectuate prin conturi sunt înscrise la bancă în extrasul de cont. O unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unităţi bancare, caz în care se impune o detaliere analitică a contului 5121. Înregistrări contabile : a) încasar încasarea ea sume sumeii de la clien clienţi ţi 5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienţi” b) plăţi prin contul de la bancă % = 5121 “Conturi curente la bănci în lei” 444 – “Impozit pe salarii” 4311 – “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 2) Contul 5124 “Conturi curente la bănci în devize”. Este un cont de activ care reflectă, operaţiile bancare în devize. Operaţiunile Operaţiunile bancare în devize se contabilizează contabilizează atât în devize cât şi în lei la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârşitul exerciţiului financiar disponibilităţile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb din ultima 19
zi. zi. Dife Difere renţ nţel elee de cu curs rs va valu luta tarr se înre înregi gist stre reaz azăă ca şi ve veni nitu turi ri sau sau ch chel eltu tuie ieli li financiare astfel: a) diferen diferenţele ţele de curs favorabi favorabile le (cursul (cursul oficial oficial din ultima ultima zi este mai mare mare decât cursul de înregistrare) 5124 “Conturi la bănci în devize” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” b) diferenţe de curs nefavorabile 665 “Cheltuieli din diferenţe = 5124 “Conturi la bănci în lei” de curs valutar” Evidenţa dobânzilor datorate precum şi a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturi curente, respectiv a disponibilităţilor aflate în conturile curente se ţine cu ajutorul contului 518 ”Dobânzi”. Este un cont bifuncţional. Se debitează cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilo disponibilităţilorr aflate în conturi curente şi cu cele plătite aferente împrumuturilor împrumuturilor primite. Se creditează cu dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente şi cele necesare aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzi de primit, iar soldul creditor dobânzi de plătit. 4) Contul Contul 518 “Dobân “Dobânzi” zi” se detaliaz detaliazăă pe două conturi conturi sintetice sintetice de gradul gradul II în funcţie de felul dobânzi astfel: - 5186 “Dobânzi de plătit” - 5187 “Dobânzi de încasat” Înregistrări contabile. Dobânda de plătit se înregistrează astfel: a) plata dobânzii dobânzii aferente aferente creditelor creditelor acordate acordate de bănci bănci 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 “Conturi la bănci în lei” b) obligaţia privind plata dobânzii, în î n perioada viitoare. 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 “Dobânzi de plătit” b) plata dobânzii datorate în perioada viitoare. vii toare. 5186 “Dobânzi de plătit” = 5121 “Conturi la bănci în lei” Dobânda de încasat se contabilizează astfel: a) încasar încasarea ea dobânzi dobânzi până până la sfârşitul sfârşitul perioad perioadei. ei. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “Venituri din dobânzi” b) dreptul de a încasa dobânzile perioada următoare. 5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri de încasat” c) încasar încasaree dobânzii dobânzii în în perioad perioadaa viitoare. viitoare. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5187 “ Dobânzi de încasat” Creditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 “Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv. Se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânda datorată. Se de debi bite teaz azăă cu cred credit itel elee ba banc ncar aree pe term termen en scur scurtt rest restit itui uite te bă bănc ncii ii finanţatoare inclusiv dobânzile plătite. 20
Soldul contului poate fi numai creditor şi reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat. Contu Contull 519 “Cred “Credite ite banca bancare re pe term termen en scurt scurt”” se de detal talia iază ză pe contu conturi ri sintetice de gradul II în funcţie de felul creditului astfel: 5191 – “Credite bancare pe termen scurt” 5192 – “Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă” 5193 – “Credite externe guvernamentale” 5194 – “Credite externe garantate de stat” 5195 – “Credite externe garantate de bănci” 5196 – “Credite de la trezoreria statului” 5197 - “Credite interne garantate de stat “ 5198 – “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” Acestea sunt toate conturile de pasiv care se creditează cu ocazia creditelor primite sau dobânda datorată şi se debitează cu plata datoriilor. dat oriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate. 5) Contul 5191 “Credite bancare pe termen scurt” poate fi caracterizat astfel: - după conţinut este un cont de datorii pe termen scurt - după funcţia contabilă este de pasiv Se cred credite iteaz azăă cu credi creditel telee ba banc ncar aree pe term termen en scurt scurt acord acordat atee unităţ unităţilo ilor r economice. Se debitează la rambursarea sau trecerea la restanţă a creditelor bancare pe termen scurt. Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite. - primirea unui credit pe termen scurt 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt bancar e pe termen scurt”. 1) Contul 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare Este un cont de pasiv care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă. Chiar dacă nu se plăteşte dobânda în perioada la care se referă, ea trebuie să se înregistreze ca o cheltuială a acelei perioade şi ca datorie de plată. Înregistrări contabile. - obligaţia de plată a dobânzii la sfârşitul perioadei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 “Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt” - reflectarea creditelor pe termen nerambursate la scadenţă 5191 “Credite bancare pe termen = 5192 “Credite bancare pe scurt” termen scurt nerambursate la scadenţă” - plata dobânzii datorate în perioada următoare 5198 “Dobânzi aferente creditelor = 5121 “Conturi la bănci în lei” pe termen scurt” 21
3.3 3.3
-
PREZ PREZEN ENTA TARE REA A DOC DOCUM UMEN ENTE TELO LOR R DE DE EVI EVIDE DENŢ NŢĂ Ă UTILIZATE Documentele cu regim special utilizate sunt: foaia de vărsământ cecul barat şi cecul de numerar ordin de plată extras de cont Alte documente utilizate note de contabilitate registru jurnal fişa de cont pentru operaţii diverse balanţa de verificare
este un document cu reg regim special, ial, care se compl complect ectea ează ză în mo mome mentu ntull în care care ag agen entu tull econ econom omic ic de depu pune ne num numera erarul rul din casierie în contul său de la bancă. Acest document are regim de chitanţă. CECUL este instrumentul cu care se poate plăti valoare unor bunuri primite, lucrări şi servicii prestate fără a avea nevoie de numerar. Este o hârtie de valoare nominală sau la purtător. Cecul poate fi de mai multe feluri :cec girabil , cec în alb , de călătorie sau cec barat. Cecul poate fi utilizat numai în scopul ridicării de numerar de la bancă, caz în care poartă numele de CEC de numerar. Ordinul de plată reprezintă un document tipizat care se cumpără de la bancă. Cuprinde următoarele elemente: - nr. ordin de plată - suma de plată în cifre şi litere - plătitor (cod fiscal, cont, denumirea băncii) - beneficiar (cont, banca) - motivaţia băncii - semnătura plătitorului - ştampila plătitorului - data emiterii Ordinul de plată se completează în trei exemplare şi există două tipuri de ordine de plată şi anume: - ordin de plată pentru operaţiuni în relaţie cu banca de trezorerie. - ordin de plată utilizat pentru alte operaţiuni bancare. Extrasul de cont este emis de bancă şi cuprinde: cuprinde: data emiterii, soldul iniţial, încasările şi plăţile efectuate, soldul final şi numărul extrasului. Acest document se emite de bancă în urma operaţiilor efectuate prin conturile curente la bănci. document obligatoriu obligatoriu de înregistrare înregistrare cronologică, Registrul – Jurnal este un document operaţie cu operaţie pe baza documentelor primare sau notelor de contabilitate a mişcării patrimoniului unităţii. Fişa de cont pentru operaţiuni diverse este un document contabil deschis pentru fiecare, client, furnizor, debitor sau creditor şi se complectează la începutul Foaia de vărsământ
22
anului pe baza soldurilor de la sfârşitul anului precedent, iar în cursul anului pe baza documentelor justificative. În fişa de cont se stabileşte situaţia fiecărui cont cu datele privind soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul final. Fişele de cont pentru operaţiuni diverse stau la baza întocmirii balanţei de verifi verifica care re prin prin inte interm rmed ediul iul căro cărora ra se va valid lidea ează ză co corec rectit titud udine ineaa aritm aritmet etică ică a înregistrărilor înregistrărilor efectuate efectuate pe parcursul parcursul unei luni şi de la începutul începutul anului în Registru Registru Jurnal. Balanţa de verificare se complectează lunar pe baza fişelor de conturi, desch deschis isee disti distinc nctt pe pent ntru ru fiec fiecare are co cont nt sinte sintetic tic în pa parte rte.. În form formaa sa comple completă tă cuprinde: simbolul şi denumirea conturilor precum şi câte o pereche de coloane pentru debit şi credit privind: - soldurile la începutul anului - rulaj lună curentă - total rulaj plus soldul de la începutul anului - solduri finale Balanţa de verificare serveşte pentru întocmirea bilanţului contabil.
23
C.A.P. IV. ANALIZA ACTIVITĂŢII. Pe baza datelor preluate din Bilanţ şi Contul de profit şi pierdere pe anul 2007 se calculează următorii indicatori economico-financiari: Indicatori de lichiditate: Lichiditatea reprezintă capacitatea de a-ţi onora la termen obligaţiile de plată din resursele băneşti. a) Lichiditatea curentă = Active circulante / Datorii curente. Lichiditatea curentă = 59.200 :32.000 = 1,85. Indicatorul se apropie de valoarea 2, ne arată că unitatea oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente. b)Lichiditatea imediată = Active curente - Stocuri / Datorii curente Lichiditatea imediată = (59.200 – 16.500) / 32000 = 1,33 Valoarea indicată este mai mare de 1, şi arată că nu există dificultăţi în achitarea datoriilor scadente. Indicatorii gradului de îndatorare. a) Gradul de îndatorare îndatorare = Capital împrumutat împrumutat / Capital Capital propriu propriu x100. x100. Gradul de îndatorare = (185.200 / 303240) x100 = 61% Indicatorul arată că există riscul în obţinerea de rezultate optime. Indicatori de activitate. a) Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vânzării / Stocul mediu.. Viteza de rotaţie a stocurilor = 485.600 / 36.800 =13,2 Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 13 ori în cursul exerciţiului şi se apreciază că nu este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor. b) Nr. zile de stocare = (Stocul mediu / Costul vânzării) x 365 24
Nr. zile de stocare = (36.800 / 485.600 )x365 =27,66 zile Indi Indica cato toru rull arată rată că de stoc stocar aree este este mare, are, ceea ceea ce pres presup upun unee o aprovizionare deficitară. c) Viteza de de rotire a activelor activelor totale totale = Cifra Cifra de afaceri afaceri / Active Active totale totale Viteza de rotaţie a act. totale =9.200.000 / 853.900 =10,77 Se apreciază că nivelul indicatorului este bun, rezultă că la un leu active totale se obţin 11 lei venituri aferente cifrei de afaceri.
Indicatorii de profitabilitate a) Rentabi Rentabilita litatea tea capitalul capitalului ui angajat angajat = Profit Profit înaintea înaintea plăţii dobânzii dobânzii şi a impozitului pe profit / capital angajat. Rent. cap. angajat. = 131.555 / 585.000 = 0,23 Indicatorul Indicatorul arată profitul pe care îl obţine unitatea din sumele investite în afacere. Se apreciază că rezultatul este satisfăcător obţinându-se la 1 leu capital angajat 0,23 lei profit. Capitalul angajat cuprinde capitalul propriu şi datorii pe termen lung. b) Marja brută din vânzări = (Profitul brut din vânzări / cifra de afaceri) x 100. Marja br. din vânz. = (133.000 / 9.200.000) x100 = 1.45 % Indicatorul arată că la 100 lei vânzări se obţine 1,45 lei profit. Se apreciază că este un procent redus urmând să fie reorganizată activitatea.
25
PARTEA II - ANEXE CONTABILITATEA PRACTICĂ – MONOGRAFIE MONOGRAFIE CONTABILĂ CONTABILĂ S.C TIGER AMIRA TEAM PRODCOM S.R.L. prezintă la data de 1.04.2008. următoarea situaţie economico – financiară: - Capital social 50.000 lei - Rezerve 133.000 lei - Profit şi pierdere 100.000 lei - Produse finite 56.000 lei - Furnizori 20.240 lei - Clienţi 102.210 lei - Efecte de primit de la clienţi 20.000 lei - Conturi la bănci în lei 80.000 lei - Casa în lei 45.030 lei În cursul lunii aprilie 2008 , au loc următoarele operaţiuni economico - financiare: 1) Se primeşte de la client un CEC pentru suma de 100.000 lei, reprezentând c/v bunurilor livrate pe care îl depune la bancă pentru încasare. Se încasează CECul depus la bancă. - CEC-ul primit de la client 5112 = 411 100.000 - încasarea CEC-ului depus la bancă 5121 = 5112 100.000 2) Societatea deţine în portofoliul său o cambie acceptată de un client, pentru suma de 10.000 lei, TVA 19%, rata scontului 12%. Societatea remite cambia înainte de scadenţă la 16.04.2008. În vederea încasării sumei înscrise în cambie societatea comercială poate alege una dintre variantele: a) remiterea remiterea cambiei cambiei la bancă, spre încasare, încasare, la scadenţă; scadenţă; b) remiterea cambiei la bancă, spre scontare, înainte de scadenţă la 16.04.2008; a) remiter remiterea ea cambiei cambiei spre spre încasa încasare re la scadenţ scadenţăă - remiterea efectului comercial la bancă spre încasare: 5113 = 413 10.000 lei 26
- încasarea efectului comercial
% = 5113 5121 627 4426
10.000 lei 7.100 lei 1.000 lei 1.900 lei
b) remiterea cambiei spre scontare - remiterea efectului comercial la bancă spre decontare: 5114 = 413 10.000 lei - încasarea efectului comercial scontat:
% = 5114 5121 667 627 4426
10.000 lei 5.900 lei 1.200 lei 1.000 lei 1.900 lei
3) Se contabilizează primire mandatelor poştale aferente vânzărilor prin colete în sumă de 210 lei, care se încasează prin contul de disponibil la bancă. primirea mandatelor poştale: 5125 = 411 210 lei încasarea mandatelor poştale 5121 = 5125 210 lei 4) Se plăteşte datoria faţă de furnizor, în sumă de 10.000 lei. - se achită un furnizor: 401 = 5121 10.000 lei 5) Se încasează un avans de 10.000∈ la cursul de 3,2lei /∈ de la un client extern, în vederea livrării de produse în baza contractului încheiat. Se facturează clientului extern produse ]n valoare de 20.000 ∈ la cursul de 3,3lei /∈ preţul de înregistrare 56.000 lei. Se încasează de la clientul extern diferenţa între valoarea produselor livrate de 20.000 ∈ şi avansul încasat de 10.000∈, la cursul de schimb de 3,34 lei /∈ (10.000∈). - primirea avansului: 5124 = 419 32.000 lei - livrarea produselor: 411 = 701 66.000 lei - descărcarea gestiunii de produse finite: 711 = 345 56.000 lei - încasarea facturii externe: % = 411 66.000 lei 5124 33.400 lei 27
419 665
32.000 lei 600 lei
6) Se primeşte un credit pe termen scurt, de la BRD -SA de 38.000 lei, dobândă aferentă 1.140 lei. La scadenţă se rambursează creditul şi dobânda aferentă: - primirea creditului de la bancă: 5121 = 5191 38.000 lei - dobânda datorată: 666 = 5198 1.140 lei - rambursarea creditului: % = 5121 39.140 lei 5 1 91 38.000 lei 5 1 98 1.140 lei 7) Pe baza notificării băncii se înregistrează dobânda de încasat aferentă disponibilităţilor băneşti aflate în conturile şi depozitele bancare, în sumă de 30.000 lei. Pe baza extrasului de cont se înregistrează dobânda încasată, aferentă disponibilităţilor băneşti la bancă: - dobândă de încasat aferentă disponibilităţilor băneşti la bancă. 5187 = 766 30.000 lei - încasarea dobânzii: 5121 = 5187 30.000 lei 8) Pe baza notificării se înregistrează dobânda de plătit pentru creditele acordate de bancă, prin contul curent, în sumă de 3.500 lei. Pe baza extrasului de cont se înregistrează dobânda reţinută de bancă. - dobânda de plătit pentru creditele acordate prin contul curent: 666 = 5186 3.500 lei - dobânda reţinută la bancă: 5186 = 5121 3.500 lei 9) Se impută persoanelor vinovate suma de 800 lei, reprezentând sume lipsă în gestiune: 461 = 758 800 lei 5125 = 461 800 lei 10) Societatea rezervă suma de 35.000 lei necesară cumpărării de valută la licitaţie. În urma licitaţiei valutare se obţin 5000 ∈ la cursul de 3,3 lei/∈. Comisionul bancar pentru schimb valutar este se 1%, TVA 19%.. Se restituie în contulde disponibil suma nefolosită. - rezervarea sumei pentru licitaţie: 5125 = 5121 35.000 lei 28
- cumpărarea ∈ la licitaţie: % = 5125 5124 622 4426 5121
35.000 lei 16.500 lei 165 lei 3.135 lei 15.200 lei
11) Se cumpără cafea în valoare de 9.760lei, cu TVA inclus cu factura numărul 3.
- înregistrarea facturii cu cafea cumpărată: % = 401 9.760 lei 371 8.000 lei 4426 1.760 lei 12) Se ridică numerar de la bancă în valoare de 10.000 lei cu fila CEC , pentru plata furnizorilor. 581 = 5121 10.000 lei 5311= 581 10.000 lei 401 = 5311 10.000 lei 13) Societatea cumpără în luna mai obiecte de inventar în valoare de 9.996 lei, TVA inclus, cu factura nr. 5, din 15 mai 2008 - înregistrarea facturii pentru ob. de inventar cumpărate: % = 401 9.996 lei 4426 1.596 lei 321 8.400 lei - plata facturii furnizorului. 401 = 5121 9.996 lei 14) În data de 28 aprilie 2008 se depun din casă 8.000 lei la bancă, sumă ce reprezintă c/v vânzărilor. 581 = 5311 8.000 lei 5121 = 581 8.000 lei 15) Se ridică din contul de la bancă numerar de 15.000 lei pentru plata avansului din salarii. a) Ridicar Ridicarea ea de numer numerar ar din contu contull de la bancă: bancă: 581 = 5121 15.000 lei b) Intrări în numerar în casierie: 5311 = 581 15.000 lei c) Plata Plata avan avansulu suluii din din sala salariu: riu: 425 = 5311 15.000 lei 29
16) Se achită înainte de scadenţa prevăzută o datorie faţă de un furnizor de 10.000 lei, scontul acordat de furnizor 2%. * Suma acordată furnizorului 10.000 lei * Scont 2% x 10.000 lei -200 lei * Suma de plată 9.800 lei - Plata furnizorului: 401 = % 5121 767
10.000 lei 9.800 lei 200 lei
17) Se încasează de la un client înainte de scadenţă 2.000 lei, din vânzarea unor produse; scontul acordat clienţilor 2%. * Suma de încasat 2.000 lei * Scont 2% x 2.000 lei -40 lei * Suma încasată 1.960 lei % = 411 2.000 lei 5 12 1 1.960 lei 6 67 40 lei 18) Dobânda la disponibil bancar acordată de bancă şi încasată de unitate 2.000 lei. a) Înregis Înregistrar trarea ea dobânzii dobânzii la disponibi disponibilită lităţi: ţi: 5187 = 766 2.000 lei b) Încasarea dobânzii: 5121 = 5187 2.000 lei 19) Societatea comercială primeşte de la bancă un împrumut pe termen scurt de 10.000 lei; dobânda fiind de 20%. La scadenţă se restituie creditul şi se plăteşte dobânda aferentă. a) Obţiner Obţinerea ea împrum împrumutul utului ui de la banc bancă: ă: 5121 = 5191 10.000 lei b) Înregistrarea dobânzii aferente aferent e creditului: 666 = 5198 2.000 lei (2% x 10.000 lei) c) Ramburs Rambursare are credit credit şi dobâ dobândă: ndă: % = 5121 12.000 lei 5191 10.000 lei 5198 2.000 lei 20) Pentru serviciile bancare prestate, agentul economic plăteşte suma de 800 lei. - Plata serviciilor bancare: 30
627 = 5121
800 lei
21) Închidere conturi de cheltuieli: 121 = % 622 627 665 666 667
22) Închiderea conturilor de venituri: % = 121 701 758 766 767
11.445lei 165 lei 2.800 lei 600 lei 6.640 lei 1.240 lei
99.000 lei 66.000 lei 800 lei 32.000 lei 200 lei
23) Închiderea conturilor de venituri: 121 = 711 24) Închiderea conturilor de TVA: 4424 = 4426
31
56.000 lei 10.2 91 lei
CAP. V CONCLUZII ŞI PROPUNERI CU PRIVIRE LA TEMA STUDIATĂ În ţara noastră au apărut o serie de firme, dar nu toate au dat randamentul scontat, fapt pentru care nu au supravieţuit. Cele care nu au avut o bază materială corespunzătoare, forţă de muncă calificată, obiect de activitate bine întemeiat, au eşua eşuat. t. S.C. S.C. TIGE TIGER R TEAM TEAM PROD PRODCO COM M SRL, SRL, înfiin înfiinţat ţatăă în anul 1994, 1994, nu a întâmpinat nici pe departe asemenea probleme. Disp Dispun unân ândd de o co cond nduc ucer eree cu iniţ iniţia iati tivă vă,, şi-a şi-a orie orient ntat at acti activi vita tate teaa spre spre comercializarea acelor mărfuri care au fost cerute pe piaţă, căutând să procure tot timpul mărfuri noi, diversificând stocul de marfă. În prezent a ajuns la una stadiu înalt de dezvoltare, cu o cifră de afaceri ridicată, ocupând un loc preferenţial în ierarhia firmelor din domeniul comercial (materiale pentru construcţii, instalaţii sanitare, etc.). În anul 2006, cifra de afaceri era de5.000.000 lei, iar în anul 2007, cifra de afaceri s-a dublat , ajungând la10.000.000 lei. În prezent se importă faianţă şi gresie, printr-o firmă intermediară, dar datorită cererii mari se urmăreşte, pe viitor, importul direct, efectuând transportul cu camioane proprii. În acest sens ar scădea cheltuielile de intrare a acestor mărfuri şi evident preţul de vânzare ar fi mai mic. O mai mare cheltuială a societăţii este transportul extern care are drept urmare majorarea preţului la produsele vândute. Dacă unitatea ar dispune de mijloace de transport proprii, cheltuielile cu transportul ar scădea simţitor, drept urmare preţul la astfel de produse ar scădea, având ca efect creşterea vânzărilor. Din partea practică a lucrării reiese, că la sfârşit de lună societatea a obţinut profit, ceea ce urmăreşte orice agent economic. În realitate S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL realizează profit în fiecare lună. Totodată, Totodată, societatea, la sfârşit de lună, urmăreşte urmăreşte ca din regularizarea regularizarea TVA, să rezulte TVA de recuperat, care se poate recupera sau se poate face cerere de ramb ramburs ursare are.. În aces acestt sens sens,, socie societa tatea tea nu îşi dimi diminu nueaz eazăă activ activele ele circu circulan lante te,, respectiv mijloacele băneşti. Dacă se urmăreşte activitatea acestui agent economic, se observă că o mare parte a clienţilor se încasează la termen, achiziţionându-se achiziţ ionându-se în mare parte şi datoriile faţă de furnizori. 32
Ne achitarea în totalitate a furnizorilor nu se datorează lipsei de disp dispon onibi ibilit lităţ ăţii ci tocma tocmaii acea aceasta sta este este un unaa din strat strateg egiil iilee S.C. S.C. TIGE TIGER R TEAM TEAM PRODCOM SRL, de a încheia contracte cât mai profitabile cu furnizorii, cu plata la termen cât mai lung decât cea de încasare. de la clienţi. În cazul acesta există fonduri pentru re investire, astfel cresc vânzările şi implicit profitul. Pe viitor se urmăreşte îmbunătăţirea îmbunătăţirea sistemului informatic pentru a se putea transfera rapid datele de la punctele de lucru la punctul central din Oradea. Problema mare cu care se confruntă societatea o reprezintă spaţiile vânzare şi de depozitare, în prezent funcţionează numai în spaţii luate cu chirie. Se urmăreşte de asemenea deschiderea unor noi puncte de lucru şi în alte oraşe din ţară.
CAP: VI VI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0
BIBLIOGRAFIE
Pantea P.
- Managementul contabilităţii româneşti, Ed. Intel Credo, Deva 1999 Pantea P. - Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Ed. Intel Credo, Deva 1999 Moroşan I. - Conta Contabil bilita itatea tea pract practică ică,, Obliga Obligaţii ţiile le fiscal fiscalee şi soci so cial alee ale ale firm firmei ei,, Ed. Ed. Evco Evcont nt Cons Consul ultin ting, g, Suceava 2000 Pap A., Dumbrava P. - Contabilitatea de gestiune în comerţ, Ed. Intel Credo, Deva 1997 Pop V., Pop M. - Bazele contabilităţii, contabilităţii, Ed. Treira 1999 Boulescu M. - Expertiză contabilă contabilă şi audit financiar financiar – contabil, EDP Bucureşti 1995 Pop V. - Conta ntabilitatea financiară a societăţilor comerciale, curs anul III, ediţia a II-a, Ed. Treira, Oradea 1998 Vonea O., Vonea R. R. - Culege Culegere re de prob problem lemee de contab contabili ilitat tate, e, ediţie revăzută şi adăugită, Ed. Universităţii din Oradea, 2004 Lege Legeaa conta contabi bili lită tăţi ţiii nr. nr. 82/1 82/199 9911 – modi modifi fica cată tă şi com compl pleta etată tă Planul general de conturi al agenţilor din România
33