AMENAJĂRI TURISTICE STATIUNEA SINAIA
I.
•
CONSIDERATII GENERALE
Localizare
Pozitionata central in cadrul Romaniei, Sinaia este o statiune montana foarte cunoscuta si apreciata situata intre orasele Ploiesti si Brasov. Statiunea Sinaia este asezata pe Valea superioara a raului Prahova, in plina zona carpatica, la poalele Muntilor Virful cu Dor si Piatra Arsa. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti, la 49 km de Brasov, la 340 Km de Constanta. Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica. Altitudinea variaza de la un capat la altul al orasului: 767 m in cartierul Izvor, 798 m in zona Garii, 845 m in Parcul Dimitrie Ghica, 860 m la Manastirea Sinaia, 970 m la Castelul Peles, 980 m la Foisor. Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor si se intinde, in partea de nord, pana la locul numit Gura Padurii, unde se afla Hanul Vadul Cerbului, iar spre sud, pana dincolo de Valea Izvorul Dorului, unde in deceniul al noulea al acestui secol s-a ridicat cartierul Platoul Izvor. Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a unor cladiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova. Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase, Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete si originale prin arhitectura lor ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice de interes national si international. •
Acces
Sinaia este accesibila turistilor cu microbuzul sau masina persoanala pe Drumul National 1, precum precum si cu avionul avionul,, sau cu cu trenul. trenul.
1
1.
cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coanda” Coand a” din Otopeni, la o distanta de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor z borurilor spre/din Romania.
2.
cu microbuzul – numeroase linii de microbuz trec prin Sinaia, Sinaia , fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga – Campina).
3.
cu autoturismul propriu– Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de laTirgoviste prin localitatilePucioasa,Fieni,Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul orasului.
4.
cu trenul – pe ruta Bucuresti – Brasov circula numeroase numeroas e trenuri accelerat,rapid accelerat, rapid si intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale personale au au oprire oprire atat atat in Gara Gara Centrala Centrala cat cat si in Halta Sinaia Sinaia Sud. Sud. De asemenea, asemenea, incepan incepandd cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.
II. II. CADR CADRUL UL NATU NATURA RAL L
•
Geologie
Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal de directie N-S, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, asezate în transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, în cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în portiunea inferioară a versantului prahovean, conglomeratele conglomeratele de Bucegi se reazemă pe formatiunile flisului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si grezoase.
2
*Profil geomorfologic transversal peste Valea Prahovei – zona Sinaia 1 – gresii masive; 2 – conglomerate de Bucegi; 3 – fliş şistos grezos ruginiu (stratele de Piscu cu Brazi); 4 – depozite deluvio-coluviale; 5 – depozite de terasă; 6 – fliş calcaros; 7 – ax de sinclinal; 8 – aluviuni recente; 9 – terase (T1, T2); 10 – falii, fracturi, decroşări; 11 – zonă vulnerabilă la alunecări de teren prin supraîncărcarea versanţilor cu construcţii (versantul estic al Muntelui Furnica) •
Relief
Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 20002500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nordsud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-1900 m. Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc. Acestea se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..
3
Principala artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele doua circuri glaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Celalalt masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din strate de Sinaia, cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos- marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice. Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, Stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500- 1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia
•
Vegetatie si faună
In statiunea Sinaia si in imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat, aflanduse in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul si molidul, la care se mai adauga laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator, mesteacanul. Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure prezente la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim pernitele de iarba rosioara si tufisurile de ochiul gainii. In etajul montan intalnim rar alunul, liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul, ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea, s.a. Mentionam ca in 4
padurile si poienile din preajma Sinaiei se intslnesc mai multe varietati de ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca sau hribul, iutarul, buretele serpesc, creasta cocosului, zbarciogul, urechea babei, buretele cu peruca, ciuperca alba de padure, pastravul de fag, ghebele si rascovul. De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Sinaiei, amintim cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza. •
Clima
Clima statiunii Sinaia este influentata de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din 1888, este de 6,1 grade celsius, cu medii cuprinse intre -3,9 grade celsius in ianuarie, -3,1 grade celsius in februarie si 15,7 grade celsius in iulie. Sinaia înregistrează, în medie, 27 zile cu ninsori pe an. Prima ninsoare cade în jurul datei de 11 noiembrie, iar ultima, în jurul datei de 18 aprilie. Durata intervalului în care există strat de zăpada însumează, anual, 124 de zile; primul strat de zăpada se formează în jur de 26 noiembrie, iar ultimul, în jur de 30 martie. În functie de cantitatea precipitatiilor, de intensitatea curentilor de aer, grosimea stratului de zăpada diferă mult de la un loc la altul si de la o perioadă la alta. Astfel, în februarie 1954, grosimea stratului de zăpadă a atins 130 cm, în timp ce în februarie 1926 si 1943, ca si în ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu s-a înregistrat strat de zăpadă.
•
Hidrografie 5
Principalul curs de apa care strabate Sinaia, este raul Prahova, ale carui izvoare se gasesc la Predeal. Intre localitatile Busteni si Sinaia, in albia raului Prahova curg mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii. In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marnocalcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau paraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei creste treptat de la 0.59 mc/s, la Azuga, la 5,13 mc/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a contributiei paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii. Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si primavara. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere al paraielor mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din izvoare. Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul Sinaiei dau statiunii un plus de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul specific apelor de munte.
•
Factori de favorabilitate si restrictivitate în dezvoltarea turismului/statiunii
Factori de favorabilitate Permisivitatea terenului pentru a fi echipat cu infrastructura tehnica Clima Precipitatiile-suficiente pentru alimentarea retelelor de apa curgatoare Accesibilitatea Prezenta unor importante resurse naturale si antropice Extensiunea mare a fondului forestier si prin urmare a fondului cinegetic
Factori de restrictivitate
Altitudinea ridicata Viscole,polei avalanse Alunecari de teren Nebulozitate ridicata
6
•
Populatia si asezările umane Populatia
o
Evolutia la recensaminte :
Scaderea numarului populaţiei s-au datorat, în mare parte, restructurării economice din oras, o bună parte din unităţile industriale existente înainte de 1989 fiind închise pe motive de relocare sau rentabilitate economică.
o
Dinamica populatiei
7
Imediat după 1990,natalitatea scade accentuat ca urmare a abandonării politicii coercitive pronatalisteanterioare, după care valorile se stabilizează însă mortalitatea a crescut ca urmare a condiţiilor socio-economice nefavorabile determinate de tranziţia economică şi politică.
o
Mişcarea migratorie
Mobilitatea spaţială a populaţiei este influenţată de o serie de factori socio-economici şi politico-istorici şi influenţează, la rândul acesteia, evoluţia şi comportamentul demografic din regiune. Bilanţul migratoriu, asemănător celui natural, prezintă valori negative, acest fapt fiind doar unul de conjunctură, regiunea nepierzându-şi din atractivitate. Valorile negative sunt determinate atât de emigraţia externă din perioada de tranziţie şi din cea de după integrarea în Uniunea Europeană cât şi de cea internă, prin reorientarea înspre ruralul adiacent al populaţiei cu alte preferinţe în ceea ce priveşte spaţiul locativ şi prin remigraţie. Scăderea este evidentă în aproape toate oraşele de pe Valea Prahovei, însă tendinţa este de diminuare a soldului migraţional.
o
Densitatea populaţiei ,
Densitatea populaţiei, generală sau specifică anumitor indicatori socio-economici, constituie o reflectare esenţială a zonelor de concentrare şi a gradului de antropizare a spaţiului geografic.Densiatea populatiei in Sinaia in 2002 era de 140, 2. Valorile densităţii populaţiei variază în funcţie de rangul oraşului şi se situează în cele mai multe dintre situaţii peste media naţională (91 loc/kmp) şi între cele judeţene (111 loc/kmp Braşov şi 170loc/kmp Prahova).
Piramida varstelor(2006)
8
După o perioadă cu o serie de evenimente decisive în viaţa economică, socială şi politică (1992-2002), în structura pe grupe de vârstă a României au intervenit modificări evidente şi mult mai pronunţate decât în perioadele anterioare, în mod corespunzător acestea fiind reflectate şi la nivelul regiunii Vaii Prahovei şi a aşezărilor din componenţa acestuia. Piramida demografică a populaţiei orasului Sinaia relevă acelaşi proces de îmbătrânire înregistrat la nivel naţional, baza reducându-se continuu în ultimele decenii. Structura pe grupe de vârstă a fost influenţată de procese migraţionale din regiune, atât externe cât şi interne, în cea mai mare parte datorate modificărilor economice.
o
Îmbătrânirea demografică
Creşterea ponderii grupei vârstnicilor, prin creşterea duratei medii a vieţii şi scăderea natalităţii şi implicit a grupei tinerilor, are ca efect îmbătrânirea demografică.Indicele de imbatranire demografie 2002 Sinaia=164,4.
o
Raportul de dependenţă după vârstă
Raportul de dependenţă după vârstă măsoară „presiunea” celor două subpopulaţii. Acest indicator este direct influenţat de îmbătrânirea populaţiei, fenomen înregistrat deja în oras, ponderea populaţiei de peste 60 de ani fiind în continuă creştere datorită creşterii speranţei de viaţă la naştere şi reducerii natalităţii. Raportul de dependenţă Sinaia:1992=549,9, 2002=533,8
Asezările umane
9
Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a unor cladiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova. Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase, Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete si originale prin arhitectura lor ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice de interes national si international.
•
Cadrul natural si cadrul economic – factori principali în dezvoltarea turismului
Turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihnă, recreere, cunoaştere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogăţire a orizontului cultural, comunicare, aventură şi altele ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a populaţiei la circulaţia turistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un important indicator al calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia. De aceea, Sinaia a beneficiat de un turism mai dezvoltat deoarece muntele a reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale. Sinaia, au avut în perioada comunistă, alăturat funcţiei turistice, o funcţie industrială clar determinată de unităţile mai mari existente pe teritoriul lor. În prezent, odată cu încetarea activităţii în majoritatea unităţilor industriale menţionate, aceste oraşe au o funcţie aproape exclusiv turistică.
III. ANALIZA COMPONENTELOR DE TURISM
•
Obiectivele turistice din statiune
Complexul Peles - ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de gardă si Economatul), construit de regele Carol I pe malul stâng al pârâului Peles într-un loc deosebit de pitoresc, reprezintă unul din obiectivele cele mai căutate de pe Valea Prahovei. o
Castelul Peles - a fost construit între anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca resedintă de vară; după moartea acestuia (1914) devine muzeu. 10
o
o
o
o
Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refăcut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane. Economat - a fost construit initial ca o casa modesta; a fost refăcut ulterior - Stilul de Burg german; actualmente este hotel. Castelul Foisor - (casa de vanatoare) a fost construit o data cu castelul; după un incendiu devastator (1931), a fost refăcut la ordinul lui Carol al II-lea.
Mănăstirea Sinaia - după trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze orasul care-i poarta numele si al cărui simbol spiritual este; cuprinde mai multe obiective: o
o
o
o
o
Castelul Pelisor - este amplasat la câteva sute de metri de castelul Peles, a fost construit intre 1899-1903, stilul Renasterii Germane.
Biserica mică - a fost ctitorita de marele spătar Mihai Cantacuzino - 1695, acesta ii da numele Sinaia după cel al manastirii Sinai unde a fost in pelerinaj Biserica mare - a fost zidita sub staretii Ioasaf si Paisie intre 1843-1846 (domnia lui Bibescu Voda). Este primul lăcas de cult din Romania iluminat electric. Muzeul mănăstirii Sinaia - este primul muzeu religios din tara, construit in anul 1895 cu ocazia bicentenarului manastirii. Clopotnita - a fost construita in anul 1892; clopotul adus de la turnul Coltea din Bucuresti a fost turnat (1775) si returnat (1914) cantareste 1700 kg. Mormântul lui Tache Ionescu - cunoscut om politic, născut la Ploiesti, acesta si-a dedicat întreaga sa activitate reîntregirii neamului.
Case Memoriale: casele memoriale dovedesc prezenta unor oameni de seama la Sinaia: Casa George Enescu - Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al raului Prahova. Casa Nicolae Iorga - La intersectia dintre strazile Calea Codrului si Gheorghe Doja din cartierul Furnica se afla vila istoricului Nicolae lorga, construita in stil romanesc, dupa planurile arhitectului Bortonovski. Casa Anastasie Simu – (mare iubitor si colectionar de arta romaneasca); construita intre 1903-1911, este un frumos exemplu de arhitectura munteneasca; casa se afla pe strada Mihail Kogalniceanu nr. 58. o
o
o
11
Cazino Sinaia - Este situat in parcul "Dimitrie Ghica" si a fost, de asemenea, construit la initiativa lui Carol I. Constructia a început în anul 1912 si a fost terminata un an mai tarziu. Stânca Sfânta-Ana - La baza acesteia, se afla o mica poienita. Peretele cuprindea odinioara icoane din care se mai pastreaza si astazi urme. Mica grota existenta acolo a constituit odinioara adapostul unui pustnic. Stanca se gaseste la intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul auto spre Poiana Stanii. Stânca Franz Joseph - Stancile Franz Joseph se afla langa cabana Poiana Stanii. Ele au fost amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si cu balustrade, pentru ca de pe terasa acestora se poate admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stanci se poate ajunge din Poiana Stanii pe o poteca. De aici se poate admira: Sinaia, Predealul, Piatra Arsa, Caraiman, Paduchiosul, Jepii Mari, Piatra Mare, Postavarul, Piscul Cainelui. Gara Sinaia - Prima a fost construita in anul 1913, de catre Compania "Demeter Cartner", iar a doua, ceva mai tarziu si a fost rezervata exclusiv familiei regale, si a oaspetilor, respectiv conducatori de stat straini. Pe peronul garii Sinaia, se afla o placa comemorativa in amintirea Primului Ministru roman I. Gh. Duca. Parcul Dimitrie Ghica - a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub indrumarea arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar in interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia. Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalitati care au locuit sau doar au vizitat orasul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu si lon Creanga, Nicolae Balcescu precum si Dimitrie Ghica. Muzeul Rezervatiei Bucegi - Este o sectie a muzeului judetean de stiinte ale naturii Prahova, infiintata in anul 1976 prin grija profesoarei emerite Margareta Mosneaga, prestigios om de stiinta prahovean. Muzeul este situat in parcul "Dimitrie Ghica" din Sinaia, si cuprinde exemplare din flora si fauna Bucegilor, specii rare si ocrotite, specii pe cale de disparitie si chiar disparute, precum si endemisme (specifice doar Bucegilor). Cladirea a fost renovata si repusa in circuitul turistic in anul 1993; La sfarsitul vizitei, orice turist isi poate asterne impresiile intr-un caiet special dedicat acestui lucru.
•
Infrastructura turistică si spatiul destinat agrementului
Infrastructura turistică: unităti de cazare o
o
o
o
o
o
o
o
Unităti de cazare = 90 Număr de locuri – unitătile de cazare = 4165 Hoteluri = 16 Număr de locuri - hoteluri = 2590 Moteluri = 1 Număr de locuri - moteluri = 239 Cabane = 7 Număr de locuri - cabane = 245 12
Tabere scolare = 1 Număr de locuri - tabere = 80 Numărul mediu anual de turisti = 200.000 Gradul mediu de ocupare turistică = 55 %
o
o
o
o
Infrastructura turistică: reteaua de drumuri
Total lungime = 80 Km Drumuri europene = 7 Km Drumuri nationale = 11 Km Drumuri orăsenesti modernizate = 53 Km
o
o
o
o
Transportul urban de calatori: o
o
o
Lungimea traseelor urbane = 7 Km Numarul traseelor interurbane = 2 Numarul mijloacelor de transport locale= 19
Spatiul destinat agrementului:
Ca statiune montana, activitătile de agrement sunt orientate in primul rand pe excursii montane usoare, trasee turistice montane in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 23 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski randonee, trasee pentru velo tout terrain in timpul verii). Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. Pe timp de iarna, paradisul schiorilor este Sinaia. Se pot practica, pe partiile amenajate, coborari de agrement, schi fond, schi alpin, schi randonee, schi extrem si snowboard, iar pe partia de bob, cu 13 viraje, se pot organiza concursuri. Unele dintre strazile orasului sunt amenajate pentru coborari cu sania, spre deliciul copiilor. Pentru cei care incearca acum, pentru prima oara, sa experimenteze senzatiile schiului, scolile de schi locale va vor asigura tot echipamentul necesar precum si profesori bine pregatiti.
Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2030m): - Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si intinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra). 13
- Versantul Est - (Versantul de Est) - ( care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra. Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor avansati si foarte avansati.
Ski alpin: total 8530 m o o
Ski fond: total 8000 m o
Pentru practicarea saniusului exista partia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica-Sinaia" partie amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m.
Bob si sanie: total 1500 m o
Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferenta de nivel de 100 m.
Sănius: total 1800 m o
Pârtii pentru începatori – însumează un total de 4830 m lungime. Pârtii pentru avansati – însumeaza un total de 3700 m lungime.
Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza si concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de Schi, Bob, Sanie si Biatlon.
Alte tipuri de agrement: Plimbări cu ATV-u l: plaiurile Vaii Prahovei pot fi admirate in numeroase moduri, o Sinaia fiind locul ideal in care persoanele active - si nu numai ele - pot petrece clipe de neuitat. Aici poate fi experimentat cu succes conceptul de vacanta activa. Pentru terenuri dificile, ATV-urile dau posibilitatea explorarii motorizate si fara efort, oferind 14
o
o
o
o
o
o
o
•
si o doza de adrenalina. Se pot alege trasee de concurs, atat pentru ATV, cat si pentru autovehicule off-road. Mountain-biking-ul: daca se doreste acoperirea rapida a unei arii extinse atunci vizitatorul poate alege mountain-biking-ul. Biciclete speciale, echipate modern pentru siguranta, pot fi inchiriate din Sinaia. Drume tii: pentru cei care prefera drumetiile, imprejurimile Sinaiei ofera trasee montane cu grade de dificultate variate. De la cele mai simple, favorabile curelor de teren, pana la cele foarte dificile, de escalada - toate poarta calatorul prin locuri extrem de pitoresti. Sporturi cu mingea: în Sinaia, amatorii sporturilor cu mingea au la dispozitie terenuri amenajate pentru practicarea fotbalului si tenisului de camp; de asemenea, in apropiere, exista si un teren de golf, la standarde internationale. Cluburile de biliard din statiune garanteaza ca timpul petrecut jucind va fi unul de caliatate si distractia cu prietenii va fi maxima. Parapanta si balonul cu aer cald: pentru cei mai curajosi, Sinaia este pregatita sa ofere aventura si adrenalina in inaltul cerului. Parapanta si balonul cu aer cald vor implini turistilor temerari unul din cele mai frumoase vise ale omenirii - zborul. Piscină si sală de fitness: când timpul este nefavorabil, o vizita la piscinele si salile de fitness din Sinaia, va va face sa uitati de vremea urita si sa va mentineti forma sportiva. Paintball: rigurozitate, atentie, pricepere... calitati pe care vi le puteti pune la incercare pentru o aventura deosebita: paintball.
Circulatia turistică
Valea Prahovei, intre 2003 si 2007, a avut o cresterea a numarului de sosiri de 55,9%, adica 766.506 sosiri in 2007, fata de 491.778 in 2003. In 2007, pe Valea Prahovei s-au inregistrat 1.732.155 de innoptari, din care 1.396.156 romani, adica o crestere de 39,6% fata de anul 2003. Numarul turistilor din orasul-statiune Sinaia a scazut anul trecut cu 22%, la aproximativ 165.000, fata de cei peste 211.000 turisti inregistrati in 2008, din cauza crizei economice, potrivit datelor transmise de primaria orasului. Criza economica a afectat destul de mult si turismul. De asemenea, in anul 2009 a scazut si sejurul, ajungand la 2-3 zile de cazare, iar turistii au inceput sa selecteze mult mai atent unitatile de cazare. Cu toate acestea, este imbucurator faptul ca in perioada sarbatorilor de iarna, Sinaia a fost in topul preferintelor turistilor atat romani, cat si straini, avand gradul de ocupare turistica d epeste 90%. In topul turistilor straini, Israelul este prima piata emitenta pentru statiunile Sinaia, Poiana Brasov si Predeal, iar Germania pentru Busteni, Rasnov si Brasov. Britanicii prefera Poiana Brasov si Brasovul, iar italienii, statiunea Busteni, Brasovul, Azuga si Sinaia. Franta reprezinta a doua piata emitenta pentru Brasov. 15
Analiza circulaţiei turistice
Dimensiunea fenomenului turistic din Valea Prahovei se va face cu ajutorul informaţiilor statistice şi a unor instrumente de măsurare – indicatori: • • • •
Numărul turiştilor; Numărul înnoptărilor (zile-turist); Durata medie a sejurului; Numărul mediu de turişti.
Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din judeţul Prahova pe tipuri de structuri în perioada 2001-2004 Anii / Structuri de primire turistică Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice, din care: - pensiuni turistice urbane - pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Bugalow-uri Tabere pentru elevi şi studenţi TOTAL
2001 298142 30422 682 32561 19832 28537 23621 4952 2149 2742 81 20499 435683
2002 273450 27998 704 26108 15648 21931 19572 2359 1746 2018 412 20659 390674
2003 305968 26206 274 28521 13135 22662 20308 2354 1394 2248 308 15992 416708
2004 312148 28631 509 25666 14142 20472 17590 2882 1582 2393 267 16373 422183
16
Reprezentarea grafică a turiştilor cazaţi în Valea Prahovei în perioada 2001-2004 În perioada analizată, numărul turiştilor cazaţi în Valea Prahovei scade în 2002 faţă de 2001 de la 435683 turişti cazaţi la 390674 turişti cazaţi, urmând ca în 2004, numărul de turişti să crească la 422183. Acest lucru se datorează şi creşterii capacităţii de cazare.
Numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică de pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004 Anii / Structuri de primire turistică Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Campinguri Bugalow-uri Tabere pentru elevi şi studenţi TOTAL
2001 472599 18963 607 38651 29839 17602 1327 3120 10110 631559
2002 496567 18502 621 37909 30471 12482 1987 2976 9887 611402
2003 497153 14161 348 43176 32916 12569 1528 3242 8397 613490
2004 521172 26173 698 48126 37472 16843 1609 3302 8642 664037
17
Reprezentarea grafică a înnoptărilor în structurile de primire turistică de pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004 Numărul de înnoptări pe Valea Prahovei a crescut, ajungând de la 631559 de înnoptări în 2001 la 664490 înnoptări în 2004. Această evoluţie s-a datorat creşterii capacităţii de cazare prin renovarea şi modernizarea unităţilor existente şi prin construirea altora noi.
Durata medie a sejurului şi numărul mediu de turişti de pe Valea Prahovei.
Durata medie a sejurului pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004 Anii Durata medie a sejurului
2001
2002
2003
2004
2.28
2.96
2.57
2.56
18
Reprezentarea grafică a duratei medii a sejurului pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004. În perioada analizată, durata medie a sejurului pe Valea Prahovei a avut o evoluţie oscilantă. În 2002 a crescut la 2,96 zile, faţă de 2,28 zile în 2001, însă în anii următori a scăzut. Durata medie a sejurului este mică, aproximativ 3 zile. Acest lucru se datorează faptului că în general pe Valea Prahovei este practicat turismul de weekend. Numărul mediu de turişti se calculează după formula:
Numărul mediu de turişti pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004 Anii Numărul mediu de turişti
2001
2002
2003
2004
755
565
652
709
19
Reprezentarea grafică a numărului mediu de turişti pe Valea Prahovei în perioada 2001-2004 În perioada analizată, circulaţia turistică are o evoluţie oscilantă. Turiştii cazaţi în unităţile de cazare au scăzut în 2002 şi 2003 faţă de 2001 datorită închiderii unor structuri de primire pentru modernizare. Redeschiderea lor şi reamenajarea pârtiilor a avut ca efect creşterea numărului de turişti în 2004.
IV.
PARTICULARITĂTILE DOMENIULUI SCHIABIL SI AL PÂRTIILOR
Domeniul schiabil.Partiile de schi:
In ţara noastră există trei mari staţiuni favorizate de condiţiile naturale deosebite: Poiana Braşov, Predeal şi Sinaia. Ele deţin aproximativ 63% din capacităţile de cazare din staţiunile din România, 70% din totalul pârtiilor amenajate şi instalaţiilor pe cablu şi 40% din circulaţia turistică din zona montană. Domeniul schiabil din staţiunea Sinaia este repartizat pe doi versanţi ai muntelui Vârful cu Dor şi este format din 13 pârtii de schi cu diferite grade de dificultate, totalizând cu aproximaţie 10,5 km de pârtie. Staţiunea Sinaia, corespunde perioadei generaţiei a treia a staţiunilor din Franţa.Aici însă, amenajarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică se află în interiorul domeniului schiabil. Franţa este una din ţările care au trasat direcţia modelelor domeniilor schiabile. Aici, prin anii 1920 a apărut schiul modern ,aşa cum se practică azi. Tot aici au apărut cele patru modele de aşa zise „generaţii de staţiuni”şi s-a desfăşurat prima competiţie internaţională de schi în 1924, la care au participat 16 naţiuni. 1
1
http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/Gingulescu_Doina_Ma ria_Ro.pdf
20
Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html •
•
Debitul partiei de schi: In functie de panta partiilor, debitul partiilor este cuprins intre 912pers/ora/m Capacitataea zilnica optima pentru Valea Dorului-varainta =1800pers/m
Transport pe cablu: In Sinaia exista:1 telegondola 2 telecabine 3 telescaune 4 teleschiuri 21
5 baby-schiuri
Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html Indicatori sintetici si de corelatie •
Capacitatea caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu = 3660000 -capacitatea instalatiilor de transport pe cablu:6000 pers/h -diferenta de nivel:610m
•
Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu =2,1 -lungimea totala a instalatiilor: 11.978m -nr de locuri din reteaua unuitatilor de cazare: 5724
22
•
Gradul de satisfacere a cererii turistice = 1,12
•
Lungimea instalatiilor mecanice de urcat
•
Capacitatea orara a instalatiilor mecanice de urcat = 6000pers/h
•
Potentialul statiunii d.p.d.v al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu= 610
•
Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil
V. ANALIZA SWOT
VI.
ROLUL SI LOCUL ACTIVITĂTII TURISTICE ÎN DEZVOLTAREA STATIUNII
Sinaia, un oraş de munte situat pe panta de sud a Munţilor Carpaţi, la o altitudine de 800 m, a fost la început o mică comunitate, în principal de păstori, care s-au aşezat în jurul unei mânăstiri construite de Mihai Cantacuzino în secolul al XVII-lea. Dezvoltarea sa datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Prinţul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit Rege al 23
României şi întemeietorul dinastiei, a construit Castelul Peleş. El a adus aici din toată Europa, dar mai ales din Europa Centrală şi de Sud, muncitori pricepuţi, ingineri constructori, comercianţi, oameni cu profesii liberale, care au participat la construcţia castelului, s-au stabilit în împrejurimi şi au dat naştere unei comunităţi multiculturale foarte speciale (germani, polonezi, cehi, slovaci, italieni, evrei, francezi etc.). Întrucât Sinaia a devenit reşedinţa de vară a familiei regale, iar mai târziu locul unde Guvernul îşi ţinea şedinţele destul de des, aproape toate familiile importante ale ţării (Cantacuzino, Ştirbei) şi reprezentanţii vieţii politice şi-au construit vile în oraş, clădiri frumoase, ridicate cu aportul celor mai buni arhitecţi ai ţării (Ion Mincu, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu). Toate aceste clădiri graţioase, situate într-un amfiteatru, sunt astazi un bogat patrimoniu antropic ce atrag numerosi turisti indifferent de anotimp. Sinaia a fost menţionat pentru prima dată în documente, ca o statiune de munte, în 1869, când s-a construit primul hotel din statiune.In ziua de astazi , Sinaia este cunoscuta pentru sporturile de iarna oferind piste special concepute pentru concursuri, sau in zone de agreement, aici existand 13 partii de schi, cu o lungime totala de aproximativ 16 km. Turistii au la dispozitie mijloace de transport pe cablu pentru un acces facil pe munte sau la partiile de schi: telegondola, telecabina, telescaune, schi-lift. Sinaia este cunoscuta atat ca statiune montana de o mare valoare, cat si ca statiune balneoclimaterica. Datorita conditiilor de tratament si odihna este una dintre cele mai frecventate statiuni balneoclimaterice din Romania. Cei mai important factori de cura sunt climatul subalpine stimulant si aerul curat, bogat in radiatii ultraviolet, combinate cu o presiune atmosferica scazuta. Sinaia se numara astfel printre cele mai vizitate statiuni pentru refacere, datorita potentialului sau de cura si atmosferei sale ionizate. Sinaia – cunoscuta si sub numele de ,,Perla Carpatilor,, este o statiune pentru vacante si turism, pentru tot timpul anului si pentru toate varstele, fiind spectaculoasa atat prin peisajul natural, cat si prin locurile istorice. Inca de la inceputuri , din anul 1901, Sinaia a fost conceputa ca o statiune de lux pentru vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, 3 centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine (majoritatea sezoniere), un parc de promenada.2 Turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihnă, recreere, cunoaştere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogăţire a orizontului cultural, comunicare, aventură şi altele ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a populaţiei la circulaţia turistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un important indicator al calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia. De aceea, Sinaia a beneficiat de un turism mai dezvoltat deoarece muntele a reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă, 2
http://www.primariasinaia.ro/1_93_Date_istorice_454.html
24
aventură sau alte nevoi socio-culturale. Sinaia, au avut în perioada comunistă, alăturat funcţiei turistice, o funcţie industrială clar determinată de unităţile mai mari existente pe teritoriul lor. În prezent, odată cu încetarea activităţii în majoritatea unităţilor industriale menţionate, aceste oraşe au o funcţie aproape exclusiv turistică.
VII. STRATEGII DE PROMOVARE SI EFICIENTIZARE:
•
•
•
BRAND.In data de 27 ianuarie 2011 a fost lansat brandul de iarna al statiunii Sinaia , ‘’SKI on SKY. Noul brand “Ski on Sky” a fost ales pentru că reprezintă Sinaia şi numai aici se creează des întâlnita “mare de nori”, care oferă această senzaţie de ski deasupra norilor, datorită situării plafonului de nori între Cota 1400 - 2000. Acest fenomen este unic pe un domeniu schiabil din România. 3 In 2013, in Sinaia se va organiza Festivalul Olimpic al Tineretului Europen(FOTE), probele de snowboard si schi alpin Slalom Specail, fiind in acelasi timp si al 2 centru media. Pe 25 noiembrie 2009, la Casa de Cultură din Busteni a avut loc lansarea proiectului „Promovarea potenţialului turistic antropic si natural din zona Munţilor Bucegi”, la eveniment participând reprezentanţii Asociaţiei Microregiunea Turistică Munţii Bucegi si ai Ministerului Turismului. coordonatele de desfăsurare ale proiectului care are printer obiective cresterea atractivităţii zonei prin evidenţierea caracterului său competitiv si a experienţelor sale în raport cu destinaţiile turistice concurente din ţară si străinătate, precum si dezvoltarea durabilă a tuturor formelor de turism în concordanţă cu resursele turistice existente în zonă. Activităţile proiectului au în vedere realizarea unui portofoliu de fotografii, construcţia si gestionarea unui portal web (atât în limba română, cât si în limbile de circulaţie internaţională) pentru promovarea zonei turistice din jurul Munţilor Bucegi, realizarea unui set de tipărituri: brosuri comune, harta traseelor turistice din Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului, Munţii Postăvaru, Munţii Piatra Mare, Munţii Ciucas, Munţii Baiului.Unui dintre cele mai importante aspect este că proiectul urmăreste promovarea unitară a zonei. Materialele realizate vor fi puse gratuit la dispoziţia turistilor prin
3
http://www.prahovabusiness.ro/index.php/Telescaun-nou-%C5%9Fi-brand-de-iarn%C4%83pentru-Sinaia
25
intermediul centrelor de informare si promovare a turismului, al agenţiilor de turism si birourilor naţionale de turism, precum si a ambasadelor României. 4
VIII.
•
STRATEGII DE DEZVOLTARE A STATIUNII
Proiectul ‘Dezvoltarea zonei turistice Sinaia - Perla Carpatilor’ Obiectivul proiectului este dezvoltarea socio-economica a statiunii Sinaia bazata pe imbunatatirea infrastructurii turistice si cresterea gradului de atractivitate turistica. Grupurile tinta pentru acest proiect sunt: -turisti romani si straini, pasionatiai sporturilor de iarna -turisti romani si straini care doresc sa petreaca timpul liber in statiuni montane -vizitatori si oameni de afaceri care doresc sa viziteze muntele Furnica 5.
•
•
•
Dezvoltarea domeniului schiabil si a statiunii pentru a putea gazdui Festivalul Olimpic al Tineretului Europen. La Sinaia au inceput deja investitiile, in prima faza prin reabilitarea partiilor si a instalatiilor de transport pe cablu. De asemenea, Sinaia va primi 22 de milioane de euro pentru o instalatie de telescaun cu sase locuri si un teleschi, dar si pentru instalatii de inzapezire artificiala pe partiile Valea Soarelui si Valea Dorului. 6 Diminuarea sezonalitatii prin diversificarea tipurilor de turism.In Sinaia, turismul de afaceri este in plina dezvoltare,iar turismul balnear si turismul cultural sunt de asemenea importante pentru statiune, acestea necesitan imbunatatiri. Sinaia are implementat un proiect urbanistic finantat din fonduri structurale, care ar reda orasului eleganta de odinioara. In ceea ce priveste planurile de dezvoltare ale orasuluiasfaltare strazi, amenajare etc, a fost elaborat deja un Plan Integrat de Dezvoltare Urbana pentru perioada 2009 - 2015 care cuprinde directiile principale de dezvoltare: sanatate, educatie, protectia mediului, infrastructura si turism. 7
Una dintre cele mai importante viitoare surse de venituri este turismul. De aceea, punerea în aplicare a unor programe cu finanţare internă sau externă, participarea la acţiuni de promovare în ţară şi străinătate, valorificarea potenţialului natural şi antropic sunt câteva din direcţiile de acţiune în vederea dezvoltării turismului. Programe pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice: 4
http://www.primariarasnov.ro/portal/images/pdf/gazeta/gazeta110.pdf http://www.romair.ro/proiecte_did=8.html 6 http://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Sinaia/stiri_sinaia.php 7 http://www.casamea.ro/proiecte/locatie/amplasament/sinaia-are-un-plan-de-dezvoltare-panain-2015-4957/main_pic-4#slider_poze 5
26
•
• • • • • •
• •
• •
Organizarea serviciilor „Salvamont“ care vor coordona acţiunile de prevenire a accidentelor montane şi de salvare a persoanelor accidentate; Refacerea pârtiei de bob şi sanie din Sinaia; Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric; Reabilitarea zonelor, monumentelor, clădirilor de interes turistic; Amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic, etnografic, cultural şi ambiental; Atragerea unui număr sporit de turişti prin acţiuni promoţionale în ţară şi străinătate; Infrastructura de comunicaţii, de promovare şi informare turistică în timp real pe Internet şi TV cu privire la pârtiile de schi din Valea Prahovei; Înfiinţarea unităţilor agroturistice Organizarea unor manifestări cultural-artistice de presigiu, cum ar fi Colocviul Dramaturgiei Româneşti – Sinaia; Repararea bazelor sportive existente, precum şi amenajarea unor baze noi Dezvoltarea unor forme noi de turism: bungee-jumping, parapantă, mountain-bike Implementarea în zonele montane a unor programe de activităţi în aer liber cum ar fi: căţărare, coborâre pe coardă, expediţii cu bicicleta, orientare cu busolă şi hartă, trecerea peste râuri sau pâraie cu ajutorul echipamentelor de alpinism, construirea de adăpost de noapte sau construirea de plute; aceste activităţi pot servi drept antrenament amatorilor de sporturi extreme;
Clasamentul celor mai bune statiuni de schi: •
Pentru incepatori-1.Poiana Brasov 2.Cavnic 3. Azuga
•
Pentru schiori cu pregatire medie-1.Poiana Brasov 2.Sinaia 3.Azuga
•
Pentru schiori avansati-1.Sinaia 2.Poiana Brasov 3.Predeal
Domeniile schiabile din România se află încă în faza de „pionerat”, principalul atu al staţiunilor autohtone de schi în faţa concurenţei străine fiind distanţa. Practicarea schiului a devenit 27
în ultima perioadă un turism de weekend, ceea ce face ca pârtiile autohtone să devină periculoase pentru iubitorii acestui sport, datorită aglomeraţiei. Domeniul schiabil din Sinaia este singurul de altitudine din ţară ce cuprinde pârtii pentru toate categoriile, de la începători până la avansaţi.Iar , incepând cu acest sezon de iarnă, staţiunea Sinaia va avea cele mai sigure pârtii de schi de pe Valea Prahovei. 8
IX. CONCLUZII
Domeniile schiabile din România se află încă în faza de „pionerat”, principalul atu al staţiunilor autohtone de schi în faţa concurenţei străine fiind distanţa. Practicarea schiului a devenit în ultima perioadă un turism de weekend ,ceea ce face ca pârtiile autohtone să devină periculoase pentru iubitorii acestui sport, datorită aglomeraţiei. Domeniul schiabil din Sinaia este singurul de altitudine din ţară ce cuprinde pârtii pentru toate categoriile, de la începători până la avansaţi.Iar , incepând cu acest sezon de iarnă, staţiunea Sinaia va avea cele mai sigure pârtii de schi de pe Valea Prahovei. Sinaia este situata in topul primelor 3 statiuni montane, avand o istorie si un farmec unic.Datorita cadrului natural deosebit si multitudinii reperelor turistice, orasul este una dintre cele mai cunoscute si cautate statiuni din Romania.Sinaia este deasemene lansata in turismul international.
X. BIBLIOGRAFIE
• •
•
•
•
www.primariasinaia.ro http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/Gingulescu_Doina_ Maria_Ro.pdf http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html http://forum.wintersports.ro/stiri-interne/686-partii-mai-sigure-la-sinaia-si-azuga-incep-sase-vada-imbunatatiri-domeniul-schiabil.html
8
http://forum.wintersports.ro/stiri-interne/686-partii-mai-sigure-la-sinaia-si-azuga-incep-sa-sevada-imbunatatiri-domeniul-schiabil.html
28
• •
•
•
• •
http://www.romair.ro/proiecte_did=8.html http://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Sinaia/stiri_sinaia.php http://www.casamea.ro/proiecte/locatie/amplasament/sinaia-are-un-plan-de-dezvoltare pana-in-2015-4957/main_pic-4#slider_poze http://www.prahovabusiness.ro/index.php/Telescaun-nou-%C5%9Fi-brand-de-iarn %C4%83-pentru-Sinaia http://www.primariarasnov.ro/portal/images/pdf/gazeta/gazeta110.pdf http://www.primariasinaia.ro/1_93_Date_istorice_454.html
Echipa de proiect: Georgescu Raluca-Irina Iriminescu Roxana Istrate Veronica Anul III, Turism Grupa 308
29
