SEMNELE DE PUNCTUAŢIE Semnele de punctuaţie sunt exact cele din româneşte. În limba spaniolă nu există apostroful. O ciudăţenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de întrebare şi de exclamaţie. Acestea se pun şi la începutul frazeiinterogative sau exclamative, după caz, răsturnate, chiar dacă propoziţia respectivă se află în mijlocul unei fraze mai lungi;aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaşte inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvântului sau cuvintelorrespective. Ex.: ¿Que hora es? - ¡Ay de mí! - ¿El próximo domingo vendrá Usted a mi casa? În cazul în care frazele sunt în acelaşi timp şi interogative, şi exclamative, se pune semnul întrebării la început şi cel al exclamării la sfârşit sau viceversa. ACCENTUAREA REGULA GENERALĂ 1)- Regula spaniolă a accentuării, simplă şi logică, face să devină uşoară, în special pentru străini, citirea cuvintelor. Din punct de vedere al accentului tonic, cuvintele se împart în: - cele care au accentul pe ultima silabă; - cele care au accentul pe penultima silabă; - cele care au accentul pe antepenultima silabă. Singurul accent grafic este cel ascuţit, care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvântului. 2)- Normele de accentuare spaniole sunt următoarele: a) Cuvintele care se termină în vocală sau diftong, sau în n şi s, primesc accentul tonic pe penultima silabă. Ex.:casa, caballo, agua, orden, estudio, amigosetc. ; b) Cuvintele care se termină în consoană (cu excepţia lui n şi s) primesc accentul tonic pe ultima silabă. Ex.:clavel,mujer, Madrid etc. ;
c) Toate cuvintele în care accentul tonic cade pe oricare altă silabă (inclusiv cele din primele două categorii), vor avea semnalat accentul grafic. Ex.: papá, mamá, café, francés, inglés, razón, estación; alcázar (fortăreaţă), cárcel (închisoare), huésped(oaspete), Cádiz(Cadix), azúcar(zahăr); máquina, régimen, pelécano, tórtola, Málaga; diciéndomelo,defiéndasenos. 3)-Diftongii, dacă rezultă din unirea unei vocale tari (a,e, o) cu una slabă (i, u), au accentul tonic pe vocala tare; dacărezultă din unirea a două vocale slabe, au accentul tonic pe cea de-a doua vocală slabă. Ex.:baile (dans), pron.báile;re i n a(regină), pron. réina;Dios (dumnezeu), pron. Diós;viuda (văduvă), pron. viúda;b u it re (vultur), pron. buítre. Triftongii au întotdeauna accentul pe vocala tare. Ex.:amortiguáis (vă certaţi). Excepţiile de la reguli vor fi semnificate în scris şi la diftongi şi triftongi. Ex.:baúl (valiză),día (zi),país (ţară),flúido(fluid) , María, Lucía etc. CUVINTE CU SAU FĂRĂ ACCENT GRAFIC 1.- Poartă întotdeauna accent grafic: a) toate cuvintele care se termină cu un triftong urmat de s (în special formele verbale). Ex.: amortiguáis, despreciéis etc. b) anumite cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical: él = el (pronume) el = articol mí = mă (pronume personal) mi = al meu, a mea (pronume posesiv) tú = tu (pronume personal) tu = al tău, a ta (pronume posesiv) sí = se (pronume), dacă (adverb) si = conjuncţie dé = să dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepoziţie) sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv)
sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv) c) anumite pronume demonstrative, pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv. Ex.:Éste (acesta),ésta (aceasta) şi pluralele lor. Ése(acesta), ésa (aceasta) şi pluralele lor. Aquél(acel a), aquélla (aceea) şi pluralele lor. d) cuvintele que (ce),quan (cât),como (ca),quando (când),donde (unde); cuvintele quien (cine),cuanto (cât), cuanta (câtă) şi pluralele lor, când se folosesc în fraze interogative, exclamative sau emfatice (accentul emfatic). Conjuncţia aun pierde accentul dacă este pusă după verb. e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto), chiar şi după lipirea pronumelui enclitic. Ex.:escribió me (mi-a scris),callóse (tăcu). f) anumite forme verbale monosilabice, precumdió (dădu),vió (văzu),fuí (fusei, mersei),fué (fu, merse). g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele în –mente), când cuvintele de la care provin poartă accent grafic. Ex.: décimoséptimo (de la décimoşi séptimo), fácilmente (de la fácil). h) cuvintele latineşti sau din alte limbi străine, dacă nu concordă cu regulile accentuării spaniole. Ex.: ítem, tránseat,Schúbert, Amiénsetc. 2.- Se scriu însă fără accent, deoarece sunt compuse, dar se pronunţă după regulagenerală,cuvintele:porque(deoarece),aunque (oricare),conque (deci),sino ( dar, chiar dacă). Dar porque, folosit în frază interogativă, se descompune în elementele sale şi se accentuează al doilea: ¿por qué? CUVINTE CU ACCENT DIFERIT ÎN CELE DOUĂ LIMBI albúmina bahía epicúreo
burocrạcia epidẹmia epilẹpsia catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anẹmia cólera anémona Darío farmạcia aristocrạcia democrạcia hégira hemorrạgia atmósfera Diọs héroe autocrạcia diplomạcia idólatra autọpsia imbecil ázoe(azot) edén ortotọxia Leọnidas parásito nostạlgia régimen
Víctor Oceanía * la cuvintele care nu poartă accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuată DIFTONGI MOBILI O normă importantă pentru formarea cuvintelor derivate şi în special pentru conjugarea anumitor verbe, este accea privitoare la diftongiiie şiue, care, după comportamentul lor sub influenţa accentului, se schimbă respectiv îne sauo. Ex.:hierrp (fier),h e r rero (fierar);bueno (bun),boníssimo (foarte bun). Această regulă suferă câteva excepţii stabilite de uzul limbii, ca de ex.:viejo (bătrân),viejito (bătrânel);viento (vânt), vientecillio(vântice l); muestra (mostră, eşantion), muestratio (pavilion de mostre); hueso(os), huesoso(osos). Lectură ala(aripă), escuela(şcoală), pelota(minge), banco (banc, bancă), victoria(victorie), margen(margine), crisis(criză ) bajá(paşă), café(cafea ), sofá(sofa), atún (ton – specia de peşte), también (şi, de asemenea), ningún (nici un), razón (dreptate),re v é s (revers),atrás (înapoia),jamás (niciodată), francés, inglés, rumano (român),parabién (felicitare),después (după),escrib í (scrise),veréis (veţi vedea) laurel(laur), audaz(îndrăzneţ), romper (a sparge), cesar (a înceta), merced (graţie, milă), Madrid, reloj(ceas) carácter(caract er), mártir(martir), cárcel(închisoare), mármol(marmură), César mércoles(miercuri), tótola(turturea ), música(muzică ), máquina(maşină) patria(patri e), serie(serie), delirio(delir) , sitio(asediu ), agua(apă), abuelo(bunic), ruido(zgo mot) amortiguáis(stingeţi), despreciéis(dispreţuiţ i), averigüéis(adeveriţi), fuése (s-a dus), vióse (se văzu), pidióme(îmi
ceru),ro g ól e s (îi rugă),andaráse (se va duce),cortésemente (politicos),ágilmente (agil) Lectură şi dictare Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica; a la literatura,el más original de los poetas del Renascimiento; a la ciencia, el revelador de las leyes del Universo; a la geografîa, eldescubridor de un Nuevo Mondo; a las bellas artes, las creaciones que han dado forma, color y cuerpo al ideal; a la música,las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas; al derecho humano, la abolición de la pena de muerte; y almundo político, Italia Libera e Unita. Bartolomé Mitre (Argentina, 1821-1906)
Accentul grafic A. Cuvintele spaniole au un singur accent fonetic. Acesta este marcat printr-un accent grafic (′), conform următoarelor reguli stabilite. Pentru a aplica aceste reguli corect, ar trebui să puteţi “auzi” accentul; dar cunoaşterea acestor reguli vă va ajuta sa accentuaţi corect un cuvânt nou pe care-l citiţi. B. Următoarele trei reguli vă arată când trebuie pus accentul grafic. 1. Cuvintele cu accent pe ultima silabă au nevoie de accent grafic dacă ultima literă este o vocală sau una din consoanele ‘n’ sau ‘s’. Totodată, cuvântul trebuie să aibă două sau mai multe silabe: estás, está, están, aquí, menú, champú, jardín, dieciséis (dar seis), veintidós (dar dos), también (dar bien) 2. Cuvintele cu penultima silabă accentuată primesc accent grafic dacă ultima literă este o consoană, oricare alta în afară de ‘n’ şi ‘s’: árbol, lápiz, estándar, azúcar,
fácil. 3 3. Cuvintele cu silaba antepenultimă accentuată primesc accent grafic. În aceste cazuri ultima literă nu are legatură cu accentul: número(s), fantástico (s), águila (s), línea, aéreo. C. Excepţiile de la aceste trei reguli au alte cauze decât accentul. Există două reguli suplimentare: 1. Scriem un accent pe ‘í’ sau ‘ú’ pentru a “desfiinţa” un diftong – adică, atunci când ‘í’ sau ‘ú’ sunt accentuate fonetic şi se află înainte sau după una din celelalte trei vocale: ‘a’, ‘e’, ‘o’. Ex: oír, día, tía, rubíes, hindúes, María, maíz 2. Perechile de cuvinte scrise cu aceleasi litere, dar care au sensuri diferite, au nevoie de accent grafic; singura metodă de a le diferenţia este prin accentuarea unuia dintre ele. Încercaţi să le memoraţi. Aún (încă) / aun (chiar) Dé (să dau) / de (de)
sé (ştiu) / se (sine) sí (da) / si (dacă)
Él (el)/ el (articol hotărât masculin) Más (mai mult) / mas (dar)
sólo (doar)/ solo (singur)
tú (tu) / tu (al tău)
D. Cuvintele interogative au întotdeauna accent, chiar dacă nu se aplică în cazul lor regulile de mai sus. Lucrul acesta este valabil şi dacă ele se află în propoziţii neinterogative. Ex: María sabe cuándo vamos a llegar. (Maria ştie când o să ajungem) Mai bună decât orice regulă de ortografie, inclusiv regulile pentru accente, este “memoria
vizuală”. Încercaţi să fiţi atenţi la scrierea cuvintelor pe măsură ce le învăţaţi. Exerciţiu: Fiţi buni observatori şi buni ascultători! Toate cuvintele următoare au apărut în lecţiile anterioare. Puneţi accentele acolo unde trebuie: 1. amarillo 10. tu (tu) 19. el (el) 28. ingles 2. luz
11. traemos 20. arboles 29. veintiun
3. aguila 12. huimos 21. flores 30. el (art) 4. rubi
13. oimos 22. papeles 31. se (ştiu)
5. creer 6. oir
14. estan 23. dieciseis 32. arbol
15. feliz 24. dia 33. rubis
7. numero 16. avion 25. novio 34. diecisiete 8. lapices 17. camarera 26. estudio 35. veintitres 9. mama 18. champu 27. seis # Construcţii negative: A. Memoraţi următoarele cuvinte negative şi afirmative: Jamás [hamás] / siempre [siémpre] = niciodată / întotdeauna Nada [náda] / algo [álgo] = nimic/ ceva 4 Nadie [nádie] / alguien [álghien] = nimeni/ cineva Ninguno [ningúno] / alguno [algúno] = nici unul, nimeni/ câţiva No / sí = nu/ da Nunca [núnca] / siempre [siémpre] = niciodată / întotdeauna Sin / con = fără / cu Tampoco [tampóco] / también [también] = nici/ de asemenea. B. Reţineţi următoarele reguli cu privire la cuvintele din lista anterioară. 1. Jamás şi nunca înseamnă ‘niciodată’, dar ‘jamás’ întăreşte mai mult sensul. De fapt, cele două cuvinte pot fi folosite chiar în aceeaşi propoziţie pentru întărirea negaţiei. Ex: Carlos nunca jamás estudia. (Carlos nu învaţă niciodată, dar niciodată) 2. Nadie şi alguien se referă numai la persoane, pe când nada şi algo, la lucruri.
Ex: ¿Alguien sabe esta palabra? (Ştie cineva acest cuvânt?) Nadie dice eso. (Nimeni nu spune asta). 3. Alguno şi ninguno se referă la persoane sau la lucruri. La feminin se modifică în alguna/ ninguna. Pluralul lui alguno (a) este algunos (as), dar ninguno (a) nu are plural. Înaintea unui substantiv masculin alguno şi ninguno devin algún / ningún: algún libro. Ex: ¿Conoces a algún francés en Paris? – No, no conozco a ninguno. (Cunoşti vreun francez în Paris? – Nu, nu cunosc nici unul) 4. Alguno este folosit numai înaintea unui substantiv sau ca pronume atunci când substantivul a fost deja menţionat, în timp ce alguien se foloseşte întotdeauna fără substantiv. Aceeaşi regulă se aplică şi referitor la ninguno faţă de nadie. Ex: ¿Cuántos niños vienen? – No viene ninguno. (Câţi copii vin? – Nu vine nici unul) ¿Conoces esos libros? – Sí, conozco algunos. (Cunoşti cărţile acestea? – Da, cunosc câteva) C. Dubla negaţie în limba spaniolă Dacă o propoziţie începe cu un cuvânt negativ, nu se poate folosi după verb un cuvânt afirmativ, ci tot unul negativ. De exemplu, este incorect să se spună ‘No viene alguien’; trebuie spus ‘No viene nadie’. Dubla negaţie este rezumată în schema următoare. Observaţi că este posibilă chiar o triplă negaţie: Cuvânt negativ + Verb + Cuvânt negativ + Cuvânt negativ (Ella) NO
dice nada nunca
Ex: Juan no habla español tampoco. (Nici Juan nu vorbeşte spaniola). Juan no fuma nada nunca. (Juan nu fumează nimic niciodată)
D. Simpla negaţie şi dubla negaţie Adesea, pentru a transmite acelaşi mesaj se poate folosi o negaţie simplă sau una dublă. Dubla negaţie întăreşte sensul. 5 Ex: Nadie habla español aquí. = No habla nadie español aquí. (Aici nu vorbeşte spaniola nimeni) Ella tampoco habla español. = Ella no habla español tampoco. (Nici ea nu vorbeşte spaniola.) Exerciţiu: Completaţi fiecare propoziţie: 1. Lo contrario de nadie es……………. 2. Lo contrario de tampoco es…………….. 3. Lo contrario de alguno es……………… 4. Lo contrario de siempre es…………………. 5. Lo contrario de algo es…………………… 6. Lo contrario de sin es…………….. 7. Lo contrario de ningún es…………………….. 8. ¿Cómo traduce usted ‘Nu ştiu nimic?’…………………… 9. ‘No digo algo’ es incorrecto. Debe ser…………… 10. ‘No habla alguien’ es incorrecto. Debe ser…………………… 11. ‘Nunca digo algo’ es incorrecto. Debe ser…………………… 12. ‘No trabaja también’ es incorrecto. Debe ser……………….. 13. ‘No tengo algún libro’ es incorrecto. Debe ser………………… 14. ‘Ella no es cubana’ es incorrecto. Debe ser…………………… 15. ‘Ella está no bien’ es incorrecto. Debe ser……………… 16. În limba spaniolă există două cuvinte pentru ‘de asemenea’: ………………………. 17. În limba spaniolă există două cuvinte pentru ‘niciodată’…………………… # En un hotel en México (Într-un hotel din Mexic) el ascensor [el asθensór] = liftul el banco [el bánco] = banca
el botón [el botón] = nasturele el botones [el botónes] = băiatul de serviciu el desayuno [el desaiúno] = micul dejun el dinero [el dinéro] = banii la divisa [la divíisa] = devize, valuta la época [la época] = sezonul, perioada la escalera [la escaléra] = scara el estacionamento [el estaθionaménto] = parcarea la fecha [la fécia] = data la habitación [la abitaθión] = camera el hotel [el otél] = hotelul el jabón [el habón] = săpunul la llave [la liáve] = cheia la lluvia [la liúvia] = ploaia el mozo [el móθo] = băiatul de serviciu 6 la nieve [la niéve] = zăpada la nube [la núbe] = norul la pensión [la pensión] = pensiunea el peso [el péso] = peso el piso [el píso] = podeaua, etajul la plaza [la pláθa] = piaţa el precio [el préθio] = preţul la recepción [la reθepθión] = recepţia la recepcionista [la reθepθionísta] = recepţionera el servicio a los cuartos [el servíθio a los cuártos] = serviciul în cameră la telenovela [la telenovéla] = telenovela la toalla [la toália] = prosopul la vista [la vísta] = vederea, priveliştea abrir [abrír] = a deschide cambiar [cambiár] = a schimba cerrar [θerrár] = a ínchide
cobrar [cobrár] = a încasa, a cere (plata) decidir [deθidír] = a decide divertirse [divertírse] = a se distra entrar a /en [entrár a /en] = a intra estacionar, parquear [estaθionár, parcheár] = a parca firmar [firmár] = a semna incluir [incluír] = a include interesar [interesár] = a interesa llover [liovér] = a ploua nevar [nevár] = a ninge perdonar [perdonár] = a ierta, a scuza permitir [permitír] = a permite preferir [preferír] = a prefera registrarse [rehistrárse] = a se înregistra reservar [reservár] = a rezerva subir [subír] = a urca tratar de [tratár de] = a încerca să visitar [visitár] = a vizita ancho (a) [áncio (a)] = larg (ă), lat (ă) animado (a) [animádo (a)] = însufleţit (ă), animat (ă) antiguo (a) [antíguo (a)] = antic (ă), vechi (e) bastante [bastánte] = destul (ă) disponible [disponíble] = disponibil (ă) doble [dóble] = dublu (ă) estrecho (a) [estrécio (a)] = strâmt (ă), îngust (ă) nublado (a) [nubládo (a)] = înnorat (ă) nuevo (a) [nuévo (a)] = nou (ă) 7 razonable [raθonáble] = rezonabil (ă) sencillo (a) [senθílio (a)] = simplu (ă) tercero (a) [terθéro (a)] = al treilea (a treia) ¿A cómo está…..? [¿A cómo está…..?] = Ce preţ are?
Aquí tiene la llave [Achí tiéne la liáve] = Poftiţi cheia. Cerca [θérca] = aproape, circa Dar a + (un lugar) [Dar a + (un lugár)] = a da spre + (un loc) Enseguida, en seguida [enseghída, en seghída] = imediat Estar nublado [estár nubládo] = a fi înnorat Lejos [léhos] = departe Por día [por día] = pe zi Por eso [por éso] = de aceea Porque [porché] = pentru că