c
Op
Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu. Exemple: sa, rro, ma, bro, piz, librea. - Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in limba romana. - Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau in cele 5 vocale: a, e, i, o, u. Exemple: can , pa, com , ta, coli, lla, co. - Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple:piz, cel, bol, bum, sar, - Antepenultima silaba se numeste "esdrújula". Mereu se acentueaza. Exemple: esjula, moda. - Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrújulas, se accentuaeza mereu. Exemple: lamente,citamente. - Pronumele te,se, etc., pentru a se distinge de adjective. , , yo, , mo, nde, do, to, t o, daca au valoare , ¿interogativa? sau ¡exclamativa! - Adverbele lo si a cand inseamna todaa = inca. : Cuvintele compuse cu verbe. Exemplu: sabelodo. - Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: ma, a, Maa, roo, - Cand verbul este deja accentuat si se adauga un pronume. Exemple: este, case, tete. - Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot fi confundate cu alte cuvinte. Exemple:
(afirmativ)
(conditional)
(verbul dar)
(prepozitie)
(verbul saber) (reflexiv) (pronomue)
(articol)
(pronoure)
(posesiv)
(planta)
(reflexiv)
1 . / 0" "0 felisidad 2 3 / 4 0 sapato 5 6 7 (8 4 verguenza 9: ;7 . < ! che 99 ;7 . ; chihote Genul substantivelor : Part. I 7 $ !! " Persoana :& !0 !" Loc :( " ! != 4 Lucru : ! ! Idee :$ ! ! ( / ! $ 0 Masculine
Feminine
el chico $
la chica 0
el jardín ( "
la universidad
el libro
la revista
el miedo 0
la libertad $
Urmatorele substantive indica fiinte vii motanul
pisica
cainele
cateaua
baiatul
fata
bunicul
bunica
1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate literele se pronunta, cu exceptia lui "H" Exemplu: hora (ora) - se pronunta [ ] viahe !" maniana ## $ % # &!' !%( ) $ * liamargiamar % + ) ( hente , ) ( ( hitano - . / 00 felises
[Test] - Cum sunt aceste substantive? el gato el perro el chico el abuelo a [Test] - Cum sunt aceste substantive? la gata la perra la chica la abuela a "El" si "la" sunt articole hotarate. Pentru cei care stiu engleza, "the" in limba engleza el chico (baiatul) la chica (fata)
el perro (cainele) la gata (pisica) - Ce parere aveti despre ultima litera a acestor substantive? 3
gato perro chico abuelo
gata perra chica abuela
- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. Substantivele care se termina in -a sunt de obicei feminine. Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand. - De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola este la acelasi gen. Exemplu : el vestido (masc.) = imbracaminte (fem.) el archivo (masc.) = arhiva (fem.) la pluma (fem.) = stilou (neutru)
el programa - el mapa - el sistema - el poema - el día -
el tema - el clima - el idioma - ! " el sofá -
el planeta - Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. el telegrama - el programa - el problema - el sistema - el poema - el idioma - ! " el clima - el tema - $ #
Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste. Sunt mai multe motive petru asta : Pentru a sti genul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate in -o sunt masculine si cele terminate in -a sunt feminine. Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent feminin care se termina in -a el profesor - la profesora -
Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie memorate. el día -
el mapa - el planeta - el sofá -
el doctor - la doctora -
- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens. el frente - ! " la frente -
el señor - la señora - Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la" el estudiante - la estudiante - el pianista - la pianista - el artista - la artista - Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad, -tad, -tud, umbre; sunt feminine. la televisión - la decisión - la conversación - la habitación - la ciudad - la universidad - la dificultad - la libertad - la actitud - la gratitud - la certidumbre - la muchedumbre- Unele substantive care se termina in -a sunt masculine el problema - el telegrama -
- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. la mano - la radio -
el guía - la guía - el policía - la policía - el orden - la orden - + Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2. - Substantivele se impart in masculine si feminine. - Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine. - Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine. - Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent feminin care se termina in -a. - Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". - Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad, -tad, -tud, umbre; sunt feminine. - Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. - Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. - Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens. Acum stiti majoritate regulilor care determina genul substantivelor. Mai sunt cateva lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tarziu. Nu uitati, ori de cate ori invatati un substantiv, invata-l complet cu articolul (el, la). Articolul definit este subiectul unei urmatoare lectii. ;
nvatati numerele 1-10 : 1. uno 2. dos 3. tres 4. cuatro 5. cinco 6. seis 7. siete 8. ocho 9. nueve 10. diez Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte unui substantiv masculin. o carte un caine
Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es. el borrador: (borrador + es) la universidad:
(universidad + es) el profesor: (profesor + es) la ciudad:
(ciudad + es) Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -es si pierde accentul scris. el avión: la conversación:
un om
la sección:
Numarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui substantiv feminin.
un stilou
la televisión:
$ $ % % & '
&
o pisica
Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. el lápiz: !
o fata
la voz:
el tapiz:
Cand numaram in general (unu, doi, trei ...) se foloseste "uno" dar cand numaram cu caracter special (o pisica, un caine), se foloseste "un" sau "una." o carte
la actriz:
Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului. 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perr s)
un stilou
1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gat s)
unu, doi, ,trei Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui -s. libro: (libro + s)
Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt formate prin combinarea a doua cuvinte in unu. (Exemple: abre + latas = abrelatas / deschide + conserve = deschizator de conserve). Aceste substantive compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los." el abrelatas
pluma:
(pluma + s)
el paraguas
(chico: (chico + s)
+ Sa revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor. - Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui -s. - Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es. - Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. - Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -es si pierde accentul scris. - Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los".
señora:
(señora + s) Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor deveni "los" si "las." Articolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie. el libro: la pluma:
el chico: la señora:
c Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in exemplul de mai jos : Da-mi ciocolata Kiss. Da-mi o ciocolata, te rog.
masculin plural maginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita): Da-mi ciocolata Kiss. A doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite): Da-mi o ciocolata, te rog. Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorbi despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. ciocolata o ciocolata n limba spaniola articolul definit are 4 forme, depinzand daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular. motanul motanii (sau pisicile in general)
pisica
pisicile (femelele) $ $ ! " & ( % % & Cele patru forme ale articolului definit sunt : masculin singular
feminin singular masculin plural
feminin plural n spaniol articolul nedefinit are 4 forme, depinzand daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular un motan niste motani (sau in general niste pisici)
o pisica
niste pisici (dar numai femele) $ ) !
" &( % % & Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt : masculin singular
feminin plural Aici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna : masculin singular
feminin singular masculin plural
feminin plural Fiecare din ele are un sens diferit : motanul motanii (sau pisicile in general)
pisica
pisicile (femelele) un motan niste motani (sau in general niste pisici)
o pisica
niste pisici (dar numai femele) Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una". o masina
un anotimp
un scaun "# $" Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, are intelesu de : exista, se afla, sunt Exemple : # $ Sunt multe carti in biblioteca. # $ Este (se afla) o carte pe masa.
feminin singular
Mai multe exemple : # $
Exista (sunt) doua bai in casa mea.
# $
Sunt 7 oceane in lume. # $ $ Este o carte si un stilou pe masa. Exemple cu verbul "hay" in interogatie : %# $ & Este un hotel in centru? %# $ '& Exista (este) vreo carte pe aici? Mai multe exemple : %# $
& Sunt multi studenti in clasa? %# $
& Sunt patru scaune in camera? %# $ & Este o fata sau doua? Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a raspunde la intrebari. %# $ & E vreun hotel in centru? (( $ Da. Da este. %# $ '& Sunt ceva carti pe aici? ;; $ Nu. Nu sunt. Cuvintele eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, sunt pronume. Mai jos este lista pronumelor personale in limba spaniola: $ Eu Tu Dumneata, Dumneavoastra (singular) El
Ea Noi Voi Dumneavoastra (plural) Ei
Ele ---------------------- Dumneata
tu Dumneavoastra voi - familiar Forma vosotros este folosita numai in Spania, in America Latina "ustedes" este folosit in ambele situatii: de politete si familial Cand vorbesti cu un grup de copii (in Spania): Cand vorbesti cu un grup de copii (in America Latina): Cand vorbesti cu un grup de straini (in Spania): Cand vorbesti cu un grup de straini (in America Latina): $
*
& Noi (masculin sau genuri combinate)
noi (numai feminin) Aceiasi idee si pentru persoana a treia plural ei (masculin sau genuri combinate)
ele (numai feminin) La fel si pentru vosotros: voi familiar (masculin sau genuri combinate)
voi familiar (numai feminin) Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:
+ Recapitulare ( $ - Eu - Tu (familiar) - El - Ea - Tu, Dumneata (formal) Noi (masculin sau genuri combinate)
- Noi (feminin) - Voi (masculin sau genuri combinate)
- Voi (feminin) - Ei (masculin sau genuri combinate)
- Ele (feminin)
- Dumneavoastra (formal in Spania, formal si familiar in America Latina) ) Toate verbele spaniole sunt "regulate" sau "neregulate". n aceasta lectie ne vom uita la trei verbe complet regulate : (a vorbi) (a manca) (a trai) Observati ultimele doua litere ale fiecarui verb. habl (a vorbi) com (a manca) viv (a trai)
vorbiti
mancati
traiti
Priviti la forma "yo". $ $ $ Daca subiectul este "Eu" (yo), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -o. yo hablo + ,- . yo como + ,- . yo vivo + ,- . Priviti forma "usted".
Sunt trei categorii de verbe : verbele -ar, De conjugarea (precum hablar) verbele -er, De conjugarea a -a (precum comer) verbele -ir, De conjugarea a -a (precum vivir) Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. nfinitivul este baza verbelor, echivalentul in romana: a vorbi, a manca, a trai, etc. n spaniola toate verbele la infinitiv se termina in -ar, -er, sau -ir. hablar (a vorbi) comer (a manca) vivir (a trai) Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:
Daca subiectul este "Dumneata" (usted), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -e. usted habla + , - . usted come + ,- . usted vive + ,- . Priviti forma nosotros/as. *
*
*
Daca subiectul este "Noi" (nosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -amos, -emos, sau imos. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim: verbele in -ar adauga -amos, verbele in -er adauga -emos, verbele in -ir adauga -imos. nosotros/as hablamos + , - . nosotros/as comemos + , - .
Amintiti-va ce inseamna a conjuga verbele :
nosotros/as vivimos + , - .
Eu vorbesc Tu vorbesti El verbeste Ea vorbeste Noi vorbim Voi vorbiti Ei vorbesc Ele vorbesc
Observati forma "ustedes".
n ceasta lectie vom invata sa conjugam modelele noastre de verbe pentru persoana si a -a (formal) singular si plural.
Daca subiectul este "Dumneavoastra" (ustedes), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en. ustedes hablan + , - .
$ Eu vorbesc
$ Eu mananc
$ Eu traiesc
ustedes comen + ,- .
Dumneata vorbesti
Dumneata mananci
Dumneata traiesti
ustedes viven + ,- .
*
Noi vorbim
*
Noi mancam
*
Noi traim
Timpul prezent (indicativ) in spaniola inseamna : / Eu vorbesc engleza.
Dumneavoastra
Dumneavoastra
Dumneavoastra
/ Eu mananc paine.
tu mananci
/ Eu traiesc in Romania. Este indicat sa repetati regulile de conjugare, citind cu atentie inca o data exemplele de mai jos :
ea mananca
+ .
+ .
+ .
hablo como vivo habla come vive hablamos comemos vivimos hablan comen ) Retineti, toate verbele spaniole sunt ori "regulate" ori "neregulate". n aceasta lectie vom continua cu cele trei modele de verbe, care sunt complet regulate : a vorbi a manca a trai De asemenea, retineti, sunt trei categorii de verbe: (precum hablar) (precum comer) (precum vivir) Aducetiva aminte, atunci cand conjugati un verb, modificati infinitivul in functie de subiectul propozitiei. a vorbi Eu vorbesc Tu vorbesti El verbeste Ea vorbeste Noi vorbim Voi vorbiti Ei vorbesc Ele vorbesc n aceasta lectie vom invata sa conjugam verbele regulate pentru urmatoarele forme: Tu, El, Ea, Voi, Ei, Ele. #
tu vorbesti
el vorbeste
ea vorbeste *
! voi vorbiti ei vorbesc
ele vorbesc 0
el mananca
*
voi mancati ei mananca
ele mananca ) tu traiesti el traieste ea traieste *
voi traiti ei traiesc
ele traiesc Priviti modelul pentru forma "Tu".
Daca subiectul este "Tu" (tú), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -as sau -es. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -as, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -es. tú hablas + ,
-
. tú comes + , - . tú vives + , - . Priviti modelul pentru forma "El". Daca subiectul este "el" (él), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -e. él habla + , - . él come + ,- . él vive + ,- . Priviti modelul pentru forma "Ea". ella habla ella come ella vive Daca subiectul este "ea" (ella), conjugare se face exact ca la "El" (él), eliminand ultimele doua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -e.
ella habla + , - . ella come + ,- . ella vive + ,- . $ ( + ,
!
" Priviti modelul pentru forma vosotros/as. *
! *
*
Daca subiectul este "Voi" (vosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -áis, -éis sau -ís. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim: verbele in -ar adauga -áis, verbele in -er adauga -éis, verbele in -ir adauga -ís. votros/as habláis + ,! - ! . vosotros/as coméis + , - . vosotros/as vivís + , - . $ - a &. ( /
& Priviti modelul pentru forma ellos. Daca subiectul este "ei" (ellos), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en. ellos hablan + , - . ellos comen + ,- . ellos viven + ,- . Priviti modelul pentru forma ellas.
Daca subiectul este "ele" (ellas), conjugare se face in acelasi mod ca si pentru forma masculina, eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en. ellas hablan + , - . ellas comen + ,- . ellas viven + ,- . $ ( + ,
!
"& . ! "
& Pentru a reusi in invatarea limbii spaniole, trebuie sa invatati verbele. Cel mai bun mod este prin repetarea conjugarilor si exersarea lor cu alte verbe asemanatoare: nadar (a inota), esconder (a ascunde), escribir (a scrie). + .
+ .
+ .
hablo hablas habla
como comes come
vivo vives vive
hablamos habláis hablan
comemos coméis comen
vivimos vivís viven
) ata lista completa a pronumelui personal : Verbe regulate : (
yo tú usted él ella
nosotros/as vosotros/as ustedes ellos ellas
Pentru a conjuga verbele -ar (verbe de conjugarea ), eliminati sfarsitul si adaugati : -o -as -a -amos -áis -an Pentru a conjuga verbele -er (verbe de conjugarea ), eliminati sfarsitul si adaugati : -o -es -e -emos -éis -en Pentru a conjuga verbele -ir (verbe de conjugarea ), eliminati sfarsitul si adaugati : -o -es -e -imos -ís -en Memorati conjugarea celor trei tipuri de verbe : yo tú
él, ella, Ud.
nosotros/as vosotros/as ! ellos, ellas, Uds. yo tú él, ella, Ud. nosotros/as vosotros/as ellos, ellas, Uds. yo tú él, ella, Ud. nosotros/as vosotros/as ellos, ellas, Uds. $ 0 1&
1 & n Spaniola pronumele personal nu este cerut mereu, asta deoarece sfarsitul verbului poate indica cine executa actiunea.
# ("Yo" nu este necesar.) Eu vorbesc spaniola. 0 ("Nosotros" nu este necesar.) Noi mancam carne. ) 31 ("Tú" nu este necesar.) Tu traiesti in Mexic.
a dansa
a studia
a intreba
a cauta
a semna
a pregati
a merge pe jos
a castiga
a se intoarce
a canta
a cheltui
a saluta
a gati
a vorbi
a atinge, a canta la un instrument
a cumpara
a spala
a lua, a bea
a raspunde
a sosi
4 a munci
4 a lasa
a purta, a duce
4 a calatori
Necesito + hablar + con Alfredo.
a dori
a trimite, a ordona
a vizita
Alt exemplu cu doua verbe folosite impreuna: 3
2 Vrei sa traiesti in Spania. (desear, vivir)
a invata (pe cineva)
a privi
Pronumele este adesea folosit pentru clarificare. De exemplu, forma verbului habla este ambigua. Ud. habla él habla ella habla Pronumele este adesea folosit pentru a accentua ideea. 2 habla español y $ hablo rumano. 2 vorbeste spaniola si vorbesc romana. Alt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarire. / como pan y comes arroz. Nu exista ambiguitate, dar pronumele intareste contraxtul. 2 mananc paine si mananci orez. Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozitie. n acest caz, primul verb este conjugat iar al doilea ramane la infinitiv. ; c Trebuie sa vorbesc cu Alfredo. (necesitar, hablar)
Deseas + vivir + en España. $
a invata
a crede
a poseda
exista, se afla, sunt + .
a bea
a trebui
a promite
a manca
a ascunde
a rupe, a strica
a intelege
a citi
a se teme
a alerga
a baga in
a vinde
+ .
+ .
hablo hablas habla
como comes come
vivo vives vive
hablamos habláis hablan
comemos coméis comen
vivimos vivís viven
ata o lista cu unele din cele mai comune verbe regulate :
)
' a inchiria
+. a intra (in)
a avea nevoie
a iubi
a trimite
a uita
a merge pe jos
a asculta
a plati
$ a ajuta
a spera, a astepta
a practica
a deschide
a descoperi
a permite
a admite
a discuta
a primi
a insoti la
a scrie
a urca
a acoperi
1 a exista
a suferi
a decide
a omite
a uni
chica chico
a descrie
a imparti
a trai
chicas chicos
c4 De cele mai multe ori adjectivele sunt folosite pentru a descrie un substantiv, de exemplu, un adjectiv poate descrie culoarea unui obiect. stiloul albastru stiloul rosu n spaniola, majoritate adjectivelor isi schimba forma in functie de genul si numarul substantivului. el chico baiatul inalt los chicos baietii inalti la chica
fata inalta las chicas
fetele inalte Multe adjective se termina in -o. Aceste adjective au 4 forme, cate una pentru masculin si feminin, pentru singular si plural. Urmatorul adjectiv inseamna "inalt":
Retineti, forma adjectivului depinde de genul si numarul substantivului. 4 carte rosie 4
stilou rosu 4 carti rosii
4
stilouri rosii Observati sfarsitul fiecarui adjectiv de mai jos : libr roj plum roj
libr roj plum
roj
De asemenea, si adjectivele care se termina in -e schimba forma pentru singular si plural. Pentru plural adauga -s. la chica las chicas Majoritatea adjectivelor care se termina in -e pastreaza aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin. chica chico
chicas chicos Similar, cele mai multe adjective care se termina intr-o consoana schimba forma pentru singular si plural, dar nu si pentru masculin sau feminin. Pentru forma de plural adauga -es.
+ Recapitulare : - Adjectivele care se termina in -o au patru forme: alto, alta, altos, altas - Adjectivele care se termina in -e au doua forme: inteligente, inteligentes - Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme: popular, populares (formeaza pluralul adaugand -es) c4 Multe adjective de nationalitate se termina in -o. Aceste adjective urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective teminate in -o. Adica, au patru forme. el muchacho mexicano la muchacha mexicana los muchachos mexicanos las muchachas mexicanas De asemenea, multe adjective de nationalitate se termina intr-o consoana. Aceste adjective nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective teminate intr-o consoana. Acestea au o forma feminina terminata in -a. el muchacho español la muchacha española los muchachos españoles las muchachas españolas Exista o alta grupa de adjective care nu urmeaza regulile normale. Adjectivele terminate in -or, -án, -ón, sau -ín deasemenea au o forma feminina distincta. el chico hablador la chica habladora los chicos habladores las chicas habladoras el hombre trabajador la mujer trabajadora los hombres trabajadores las mujeres trabajadoras $ (+ %#% & Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l descriu. el chico alto la chica alta los libros pequeños las plumas rojas Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului. Astfel de adjective spun cat de mult sau cat de multi. pocos libros mucha energía mucho trabajo pocas casas Cateodata, un adjectiv descriptiv poate precede substantivul. Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, adjectivul sta inaintea substantivului. zapada alba (zapada este inerent alba)
piscurile inalte (piscurile sunt inerent inalte) Sa recapitulam ultimele doua lectii : Adjectivele care se termina in -o au patru forme alto alta altos altas Adjectivele de nationalitate care se termina in -o nu sunt diferite fata de alte adjective terminate in -o, au de asemenea 4 forme guatemalteco guatemalteca guatemaltecos guatemaltecas Adjectivele terminate in -e au doua forme inteligente inteligentes Majoritatea adjectivelor terminate intr-o consoana au doua forme popular populares Adjectivele de nationalitate terminate intr-o consoana au patru forme español española españoles españolas Adjectivele care se termina in -or, -án, -ón, sau -ín au patru forme hablador habladora habladores habladoras Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l descriu. casa blanca chica alta Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, adjectivul sta inaintea substantivului la blanca nieve los altos picos Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului. pocos libros muchos libros 5 n limba spaniola zilele saptamanii se numesc : Luni Marti Miercuri 4 Joi Vineri
! Sambata
Duminica Observati ca zilele saptamanii nu incep cu litera mare lunes martes miércoles jueves viernes sábado domingo Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin. el lunes el martes el miércoles el jueves el viernes el sábado el domingo Exemple de propozitii in care se folosesc zilele saptamanii : ; 4 Nu lucrez luni ; 4 Nu lucrez in zilele de marti. 6
Am clasa (ora) miercuri. # $
Sunt multe lucruri in zilele de vineri. Zilele saptamanii care se termina in -s nu schimba forma pentru plural. Numai articolul. el lunes los lunes el martes los martes el miércoles los miércoles el jueves los jueves el viernes los viernes el sábado los sábados el domingo los domingos Pentru a exprima ziua, se foloseste verbul ser = a fi. Curand veti invata mai mult despre acest verb. %7 $& Ce zi este azi? #$ Azi e luni. 3 Maine e marti.
Observati ca urmtoarele actiuni nu au loc in prezent, mai degraba in viitorul apropiat. n spaniola, ca si in limba romana, indicativul prezent este uneori folosit pentru a exprima viitorul apropiat. ( esim luni. 3 Maine e duminica. ---------------------( Vom iesi luni 3 Maine va fi dumini ( 2 Carti intregi au fost scrise despre cele doua importante verbe spaniole: ser si estar, care inseamna a fi. Acesta va fi subiectul pentru cateva din urmatoarele noastre lectii. Curand veti intelege foarte bine folosirea acestor doua verbe. Ser si estar inseamna "a fi". ata in romana conjugarea completa:
Eu sunt Tu esti El /ea este Noi suntem Voi sunteti Ei /ele sunt Observati ca aceste doua propozitii pot avea sensuri diferite in romana. 3 (nsemnand ca nu e copt.)
Pentru a adresa o conditie, se foloseste estar. Estar este un verb neregulat. El nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbele regulate -ar. De aceea trebuie memorat. estoy estás está estamos estáis están Pentru a adresa o calitate esentiala, se foloseste ser. Ser de asemenea este un verb neregulat si trebuie memorat.
soy eres es somos sois son Daca vorbiti despre este ceva (o calitate generala), folositi ser; daca vorbiti despre este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata), folositi estar. Ce fel este ea? Ea este tacuta. Se foloseste ser: 2 Cum este ea acuma? Este tacuta. Acuma tace. Folositi estar: 2 ! + Sa recapitulam cele doua verbe importante, si :
3 (nsemnand ca are culoarea verde.) n primul caz, exemplu nostru vorbeste de marului. Marul este verde fiindca inca nu este copt. Dar daca conditia marului se schimba, adica, cand este copt, nu va mai fi verde. n al doilea caz, exemplul nostru vorbeste de a marului. Marul are culoarea verde. Acesta ramanand verde si dupa ce se va coace. n romana, verbul "a fi" poate fi folosit pentru a spune este ceva (conditia) si este (esenta). 0este marul? Este necopt. 0culoare are marul? Este verde. n spaniola, se foloseste un verb diferit pentru a exprima "a fi", depinzand daca vorbitorul incearca sa adresezea o conditie sau o calitate esentiala. 8 9 ! Marul este verde. (necopt) (conditie) 8 9 Marul este verde. (esenta) Observati cum adjectivul "verde" i-si schimba intelesul, depinzand daca este folosit ser sau estar. 8 9 ! (conditie: necopt) 8 9 (caracteristica esentiala: culoarea verde)
+ .
+ .
soy estoy eres estás es está somos estamos sois estáis son están ( 2 n lectia precedenta a-ti invatat diferenta fundamentala dintre ser si estar. n ractica, ser si estar nu sunt mereu folosite cu adjective, nu este usor pentru cei care nu sunt nativi vorbitori de limba spaniola De aceea este extrem de folositor sa invatati unele reguli concrete pentru a decide cand este folosit ser si cand estar. Aceasta lectie examineaza cateva folosiri obisnuite ale verbului ser. Ser este folosit pentru a exprima ora, ziua si data. ¿Qué hora ? Ce ora este? ( las tres. E ora trei. ¿Qué día hoy? Ce zi este azi? Hoy lunes. Azi e luni. ¿Qué fecha hoy? Ce data e azi?
2 el cinco de mayo. E cinci Mai.
La fiesta en el club Fantástico. Petrecerea este in clubul Fantastic.
Ser este folosit pentru a exprima locul de origine. ¿De dónde tú? De unde esti tu?
Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale. Miguel un hombre sincero. Miguel este un om sincer.
($ de Colombia. Sunt din Columbia. Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie. ¿Cuál tu trabajo? Cu ce te ocupi? ($ entrenador Sunt antrenor. Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea ¿2 ella puertorriqueña? Este ea Puerto Ricana? No, guatemalteca. Nu, este din Guatemala. Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica. ¿( los García bautistas? Sunt Garcienii baptisti? No, católicos. Nu, sunt catolici.
También guapo. De asemenea, este frumos. + Sa recapitulam cand ser este folosit : pentru a exprima ora, ziua si data locul de origine ocupatia nationalitatea religia sau apartenenta politica pentru a exprima materialul de constructie posesia pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta este folosit cu expresii sigure, impersonale pentru a spune unde un eveniment are loc pentru a exprima calitati inerente sau esentiale ( 2 n ultimele doua lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sau conditie si unele din cele mai obisnuite folosiri ale verbului ser. n aceasta lectie vom examina verbul estar.
¿2 el gobierno socialista? Este guvernul socialist?
Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica. ¿Dónde ! ? Unde esti?
No, comunista. Nu, este comunist.
2 $ en el cuarto. Sunt in camera.
Ser este folosit pentru a exprima din ce material e facut. ¿De qué material la mesa? Din ce material este masa?
¿Dónde ! México? Unde este Mexic?
2 de madera. E din lemn. Ser este folosit pentru a exprima posesia. ¿De quién la pluma? Al cui este stiloul? 2 de Emilio. E al lui Emilio. Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta. ¿Quién Rogelio? Cine este Roger? 2 el esposo de Marta. E sotul lui Marta. Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale. 2 importante practicar cada día. Este important sa practici in fiecare zi. 2 necesario hablar mucho. E necesar sa vorbesti mult. Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc. La película en el cine. Filmul este la cinema.
Chile ! en América del Sur. Chile e in America de Sud. $ ' &!/ &" Estar este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie. ¿Cómo ! la sopa? Cum e supa? La sopa ! fría. Supa e rece. ¿Cómo ! tú? Cum esti? Cum te simti? 2 $ muy bien, gracias. Sunt foarte bine, multumesc. Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. Aici sunt doar cateva. a fi de acord a sta in picioare a fi pe drum
a fi cu capul in nori Estar este folosit cu timpul progresiv. Veti invata mai tarziu mai multe despre aceasta. Va prezint doua exemple deoarece este o importanta folosire a verbului estar. ¿Qué ! comiendo? Ce maninci? (acum, in momentul de fata) 2 $ comiendo arroz y frijoles. Mananc orez si fasole. (acum, in momentul de fata) + Sa recapitulam folosirea verbului estar : locatie geografica sau fizica stare sau conditie multe expresii diomatice timpul progresiv ( 2 ) n ultimele trei lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sau conditie - si cele mai obisnnuite situatii in care se folosesc fiecare. Aceasta lectie prezinta cele doua verbe "fata-n fata", cu deosebiri si contraste. Cand verbul "a fi" este urmat de un substantiv, verbul ser este mereu folosit. n acest caz, ar putea fi de ajutor sa ganditi verbul ca fiind un echivalent al semnului "egal", precum a=b. Acest tip de propozitie mereu se refera la caracteristici esentiale. on este doctor. on = doctor.
Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser ; Deja ati invatat cum sa faceti afirmatii simple. Ella habla inglés. Él es profesor. Pentru a face o propozitie negativa, puneti cuvantul "no" inaintea verbului. Ella inglés. Él profesor. Cand raspunsul la o propozitie este negativ, cuvantul "no" apare de doua ori, ca si in romana. ¿Habla Ud. español? No, no hablo español. ¿ Está Gerardo en la clase? No, Gerardo no está en la clase. Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afirmative si antonimul lor :
(ceva) (nimic)
(cineva) (nimeni)
+
. (vreun, vreuna, vreunii, vreunele) +
. (niciunul, niciuna, niciunii, niciunele)
(mereu) (niciodata) 4 ! (niciodata, vreodata)
Juan médico. Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul folosit depinde de sens. Cand ne referim la o caracteristica esentiala, se foloseste ser. Cand ne referim la o stare sau conditie, se foloseste estar 8 ! Supa este rece. 8 Elefantii sunt mari. $ %/ %&( Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul poate schimba sensul adjectivului. 2 ! Profesorul este plictisit. 2 Profesorul este plictisitor. Faceti distinctie intre origine, locatie si "a avea loc". Pentru a descrie originea, sau unde ceva este format, se foloseste ser. Pentru a descrie locatia sau unde ceva se afla in momentul de fata, se foloseste estar. Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser. Susana de España. Susana ! en Venezuela. El libro en la casa de Susana + Sa recapitulam : Cand un substantiv urmeaza dupa verb, se foloseste ser Cand un adjectiv urmeaza verbul, decidem intre "esenta" si "conditie" Pentru a spune originea, unde ceva este format, se foloseste ser Pentru a spune unde ceva se afla in momentul de fata, se folosesta estar
(de asemenea) (nici, nici nu) (sau . . . sau) (nici . . . nici) Cuvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul. ; habla. Él come. Alfredo baila. Cuvintele negative pot de asemenea fi folosite cu "no". ; habla Él come Alfredo baila Cateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative in aceeasi propozitie. ; compro Él compra Foarte rar, pot fi intalnite chiar patru cuvinte negative. Yo veo a
Maria nu are nevoie de nimic. ; Maria nu are nevoie de nimic. ( María no necesita nada. ;6 María no necesita algo. Alguno si ninguno pierd -o inaintea unui substantiv singular masculin. ¿Tienes algún libro? No, no tengo ningún libro. Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular.
¿Tienes algunas revistas? No, no tengo ninguna. ¿Tienes algunos libros? No, no tengo ninguno. Pluralul lui ninguno(-a) este folosit numai cand substantivul este numai la plural. No hay ningunas tijeras en la caja. Nu sunt foarfece in cutie. + . n Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intrebare. Observati ca o propozitie interogativa incepe cu semnul intrebarii scris invers. ¿María habla español? ¿Habla María español? ¿Habla español María? Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru : María vorbeste spaniola? ¿María habla español? ¿Habla María español? ¿Habla español María? Raspunsuri possibile ar putea fi : Sí, María habla español. No, María no habla español.
¿De dónde? inseamna "De unde?" %3: & De unde e Gerardo? ¿Cómo? inseamna "Cum?" %0: ! & Cum este filmul? ¿Cuál? si ¿Cuáles? inseamna "Care?" si "Care? (pentru plural)" %0! & Care este numele tau? %0! & Care sunt cartile tale favorite? ¿Cuándo? inseamna "Cand?" %0! & Dumneavoastra cand veti merge? ¿Cuánto(-a)? inseamna "Cat?, Cata?" %0! & Cat timp dureaza filmul? ¿Cuántos(-as)? inseamna "Cati?, Cate?" %0!
$
& Cate fete sunt in clasa?
Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei. María habla español, ¿no? María habla español, ¿verdad? Adica : Maria vorbeste spaniola, nu-i asa?
¿Qué? inseamna "Ce?" %7 & Ce este libertatea?
Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt : ¿Adónde? ¿Dónde? ¿De dónde? ¿Cómo? ¿Cuál (-es)? ¿Cuándo? ¿Cuánto (-a)? ¿Cuántos (-as)? ¿Qué? ¿De qué? ¿Quién (-es)? ¿A quién (-es)? ¿Con quién (-es)? ¿De quién (-es)? ¿Por qué? ¿Para qué? $ 0
¿De qué? inseamna "Din ce?" or "Despre ce?" %3' & Din ce material este stiloul?
Alte exemple. Observati ca in spaniola formarea unei propozitii interogative este asemanatoare limbii romane. ¿Qué estudia Pilar? ¿Cuándo comen ustedes? ¿Dónde está mi coche? ¿Cuánto cuesta la corbata? ¿Dónde? inseamna "Unde?" ¿Adónde? inseamna "ncotro, unde?" Astfel, dónde intreaba pentru o locatie, in timp ce adónde intreaba pentru o destinatie. %3: ! & Unde este biblioteca? %c: & Unde se duce Raul? (Literal: ncotro merge Raul?)
%7
& Ce studiezi?
%3' & Despre ce vorbiti dumneavoastra? ¿Quién(-es)? inseamna "Cine?" %7 & Cine e Gregorio? %7 & Cine sunt acei baieti? ¿A quién(-es)? inseamna "Pe cine?, Cui?" %c'
& Pe cine cauti? %c'
& Cui vei da atatea carti? ¿Con quién(-es)? inseamna "Cu cine?" %0' & Cu cine vorbesc? %0' 3 & Cu cine studiaza Mario? ¿De quién(-es)? inseamna "Al /a cui?" %3' ' & A cui e acea palarie? %3'
& Ale cui sunt monezile astea?
¿Por qué? inseamna "De ce?" %'
& De ce studiezi spaniola? Raspuns posibil: ' ' Deoarece e necesar. ¿Para qué? inseamna "Pentru ce?" % '
& Pentru ce studiezi spaniola? Raspuns posibil: Pentru a fi profesor de spaniola. c4 Adjectivele posesive sunt folosite pentru a arata proprietatea (posesia). cartea mea
stiloul tau Mai jos sunt cinci adjective posesive. mi tu su nuestro vuestro Trei adjective posesive (mi, tu, su) au numai doua forme, singular si plural. mi mis tu tus su sus Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv, cu lucrul determinat si nu cu posesorul. cartea mea cartile mele
stiloul tau
stilourile tale Mi, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica numai in functie de numarul substantivului. mi amigo mi amiga tus hermanos tus hermanas su libro sus plumas 3 inseamna "al meu, a mea" ; inseamna "al tau, a ta"
3
Casa mea e casa ta. (, ca si , poate insemna si "al tau, a ta" n cazul asta diferenta dintre (tu) si (su) este ca (su) se foloseste cu caracter de politete, adica (al dumneavoastra, a dumneavoastra). 3
(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "tú") 3
(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "usted") $ % % %% &2 ! " % %! "&2 ! " + % %& ( are patru forme: al lui, a ei, a lor; si formal: al tau. 3 Maria cauta caietul ei. ; Juan isi cauta caietul. 2 Ei isi cauta caietul lor. ( 3
cauta caietul . Daca intelesul lui su nu este clar din contextul propozitiei, se foloseste prepozitia de. 3 Maria cauta caietul lui. 2
Omul cauta cheile ei. 3 ; María cauta caietul lui Juan. 2
( Omul cauta cheile lui Samanta. Doua adjective posesive (nuestro si vuestro) au patru forme. nuestro nuestra nuestros nuestras vuestro vuestra vuestros vuestras Nuestro inseamna "al nostru, a noastra" fratele nostru
sora noastra fratii nostrii
surorile noastre Vuestro inseamna "al vostru, a voastra". Ca si vosotros, vuestro este folosit numai in Spania. cartea voastra
Tengo que comer las verduras. >$ ( Ángel tiene que leer el periódico. B ($ 4 Ellos tienen que comprar una revista. $
stiloul vostru cartile voastre
stilourile voastre
Hay que + infinitiv0 " $ 0 ! 0 ( ! 0 $ * C Hay que tomar un taxi. Hay que estudiar mucho. >$ "4
ata toate adjectivele posesive (cand se adauga s, este varianta pentru plural) : + . al meu, a mea (ai mei, ale mele) + . al tau, a ta (ai tai, ale tale)
+ . a /al lui, a /ale ei, a /al dumneavoastra, a /al lor (ai /ale lui, ai /ale ei, ai /ale dumneavoastra, ai /ale lor)
" 4 "0 " " María tiene un examen el lunes. Ella tiene que estudiar. & A $ No es fácil aprender el español. Hay que practicar mucho. D >$ Personalul "a" E$ " $ $ 4!$ " $ &F ( )(* &
+
. a noastra, al nostru (ai nostri, ale noastre) +
. a /al vostru (ai /ale voastre) De obicei aceste adjective posesive nu se folosesc cu articole de imbracaminte sau parti ale corpului, decat atunci cand vrem sa accentuam acest lucru, in rest se foloseste articolul definit. 3 mi place noua mea imbracaminte
/ "$ " ! " "4 Corect ( & A (* & A Incorect ( & A
3 9 Ma doare bratul >erbele neregulate: "Tener" si ">enir" > $ ( !" 4 !$ ( = 4 $ 0 " " " ( tener venir (? ( ? ? ? @? A ? / tener (a avea) venir (a veni) (? ( ? ? ? @? A ? "Tener que, Hay que" Tener que + infinitiv "" $( " 0 % 0 " $ > ( 0 " $
G $ " ! 4 ! G $ " ! 0 Corect ( & A Incorect ( & A
' " 0" $ "
"! " La mujer acaricia a su perro. H ( El perro persigue a la gata.( . 0 ( ' 0" $ " " Corect I$ * $$ I
Incorect I$ * ' 0" $ $ * C! "0 " $ " Corect > ("* %"0 Incorect > ( "* Corect
C * / 0 Incorrect
C * G $ " "0 ! 0 J4 " 4 Necesito médico. % "" % " " Necesito jardinero. % "( " % " ( ( " >erbele care schimba o:ue G ! "$ 0 !! 0 " " 0 $ 4
!$ 4 $ 0 ingrosat * $ar er ir # $( !$ 4 *$ 0 *$ 0 " ( * $o
o
o
* $as
es
es
* $a
e
e
* $amos
emos
imos
* $áis
éis
ís
* $an
en
en
# $*$ $ 4 " ( # 4 ( " 0"$ # ( "$ *$ $ 4 ! " $ 4 *$ ! o ue ue ue
K ue $ *$ . $ ( E$ 0 $( o o es es e e emos emos éis éis en en $ $ E$ $ 4 *$ " " " " " "A " E $ *$
almorzar 4
morir
aprobar $
mostrar
colgar ( "
mover
contar !
probar $ !
costar
recordar
devolver $
resolver 4
volver "
"
rogar (
dormir "
sonar
encontrar (
soñar (con)
envolver ! *
tostar
morder
volar 4$
e ie ie ie K ie
/ " " ( $ *$ dormir " " " " "A " $" 4 ! ! !!" ! >erbe care schimba e:ie G ! "$ 0 !! 0 " " 0 $ 4
!$ 4 $ 0 ingrosat ar er ir # $( !$ 4 *$ 0 *$ 0 " ( * $o
o
o
* $as
es
es
* $a
e
e
* $amos
emos
imos
* $áis
éis
ís
* $an
en
en
# $*$ $ 4 " ( # 4 ( " 0"$ # " ( "$ *$ $ 4 ! " $ 4 *$ ! !
$ *$ . $ ( E$ 0 " $( "o o "es es "e e "emos emos "éis éis "en en $ $ E$ $ 4 *$ A E $ *$
acertar (*! "
encender "! " 0
advertir 4 !
entender (
cerrar *"
fregar 0
comenzar
hervir 0$
confesar
mentir
consentir
negar
0
(
convertir 0
pensar (en) ( "
defender
perder "
empezar
preferir 0
/ " " ( $ *$ cerrar K $" 4 !4 ! "! !"!0 >erbe care schimba e:i G ! "$ 0 !! 0 " " 0 $ 4
!$ 4 $ 0 ingrosat * $ar er ir # $( !$ 4 *$ 0 *$ 0 " ( * $o
o
o
* $as
es
es
* $a
e
e
* $amos
emos
imos
* $áis
éis
ís
* $an
en
en
# $*$ $ 4 " ( # 4 ( " 0"$ # ( "$ *$ $ 4 ! " $ 4 *$ ! ! e i i i
A i
$ *$ . $ ( E$ 0 $( o o es es e e imos imos ís ís en en $ $ E$ $ 4 *$ " " " " " "A " E $ *$
bendecir $
impedir "
colegir ""
maldecir $
competir
medir
conseguir $ !
pedir
corregir
perseguir !
decir
reír "
despedir $ ! "
repetir
elegir (
seguir !
freír
servir ! 0"0
gemir (
sonreír 4 $
/ " " ( $ *$ repetir A $" "!""!"!"! >erbele neregulate : Estar, Ir, Dar G ( $ C K K K K E$ " 4 " L ( ( C estar (a fi) ir (a merge) dar (a da) C C "C K " K " " K " K " Exemple: MC { >N
" 0 { G $ ( ! ( $ ' ( $ !$ " $ ( ( 0 4 ! " " " ( 0 $ / ( $ !" estar, ir, dar CC"C K " K " "
K " K " Ir a + infinitiv / 0 0 " $ " " 4! $ ( " 0 " 0 ir! Mvoy / acabar! >Nacabas" > " poder! " puede " volver! & A vuelve $ & A E 0"$ $ ( 0 '4 0 H ir a + infinitive = a avea de gand sa faca ceva L 0 >oy a llevar a mi hermana a su casa. Am sa o duc (am de gand sa o duc) >as a invitar * * * >ei invita 0 . va a conversar K .* va vorbi " "va a leer$ " "va citi % ( $ voy vas va
vamos vais van 0 4 " 0 hoy 4 mañana más tarde 4 esta tarde " 4
=acabáis de escribir =tocmai a-ti terminat de scris acaban de nadar tocmai au inotat
la semana que viene el mes que viene el año que viene esta noche " mañana por la mañana " mañana por la tarde " 4 mañana por la noche / 0 Ir a + infinitive % "( " 0 ! 0 C! ! ! ! ! cabar de + infinitiv / 0 0 " $ " " 4! $ ( " 0 " 0 ir! Mvoy / acabar! >Nacabas" > " poder! " puede " volver! & A vuelve $ & A E 0"$ $ $ ( 0 '4 " 0 H acabar de + infinitive = exprima terminarea unei actiuni Acabo de llevar * Tocmai am dus-o Acabas de invitar * * * Tocmai ai invitat 0 . acaba de conversar K .* tocmai a terminat de vorbit Dacabamos de leer$ Dtocmai am terminat de citit
/ $ " 0 Acabar de + infinitiv $! $ ! $ ! $ ! $K! $ >olver a + infinitiv / 0 0 " $ " " 4! $ ( " 0 " 0 ir! Mvoy / acabar! >Nacabas" > " poder! " puede " volver! & A vuelve $ & A E 0"$ $ ( 0 '4 0 H volver a + infinitive = a face ceva din nou >uelvo a leer el libro. . Cristina vuelve a conversar con mi mamá. .* $
D ! $ *$ vuelvo vuelves vuelve
volvemos volvéis vuelven / 0 >olver a + infinitiv %0 " ! ! !!@! Numerele ordinare 4 " primero
sexto
segundo "
séptimo
tercero
octavo
cuarto
noveno
quinto
décimo 4
. "! " 0 0 ! $ ! ! " ! "
( " ( "
@ @
< <
"@ "@
G ! (
( " ( "
@ @
< <
"@ "@
G! " 0! "
' $ ( primer"A tercer
D " "$preced $ G !" $ 0 ( ! ! " ! " vin dupa $ Carlos Quinto ; " . ( el quinto libro < $ la Calle Sexta " " la sexta pluma " Superlative / " " $ Relative:)( "$ " Absolute:)(0 " / " $ ( ( )( "$ din clasa & 0 " / $ " $ ( ( )(foarte" . extrem de
/ ! articol definit + substantiv + más (menos) + adjectiv + de " el chico más inteligente de * cel mai destept baiat din I) el hombre más rico de77 I) cel mai bogat om din7 / . ! $ 0 María es la chica más delgada de la clase. & C $ $0 " María es la más delgada de la clase. & C $ $"
/ $ " 0 C " " 0 0 " " "A !! 7 " $ H " " muy guapo 0 0
DCcontigo!C D ( !(
sumamente guapo "0 guapísimo "0 . 0 Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei ' 0 " G "! % ! % G "! G " ! C N @! ! " ? ? ! ! " . " $! $ 0 $ 4 G " * O * G "C% * $ * $ . " "$ 4!0 " Pronumele personal
Pronumele obiectiv
C N @
" ? ? ?
"
A @
" ? ? ?
"
4 " $ " $
$ /0 " " $ " " 4 David habla de mí. G "$" Hablo con ellos. =$ Pablo compró un anillo para ella. ' $ E" mí 4 4 con!" $ 0 conmigo (cu mine) P'< @ conmigoQ G Q E" ti 4 4 con!" $ 0 contigo (cu tine)
. " ! ! ! ! " ! " $ G 0 $ 4!0consigo G 0 $ 4!0 con + pronumele apropiat Pronumele se refera la subiect OR consigo. G Q P'< @ $consigoQ Pronumele nu se refera la subiectul propozitiei con él D $ " D< * $ con usted
entre
excepto ! 0 "
incluso
menos !
según 0!"
salvo 0 "
Example: Entre tú y yo, " *$ >"$$ ( !incluso yo. Según tú, * $ Pronumele direct: Part. I E$ $ $ "EG Imingea & ( $ / 4 cartea . $ E$ " 0 / 4 Bill EGSI
E$ " " $ ce? pe cine? 0 $ 4 I ( Ice? Imingea / 4 I / 4 pe cine? / 4 Bill %" $ $ "
" María los tiene. & A S& & A $ S& & A los S&
Examplu 1 ' " 0 0 " Examplu 2 ' " 0 le le" . " $ "!0
meC teN lo, la@! ! " nos os los, las! ! " 4 0 $! "" $ ( > (S% > ( S% La ( S ' (la)" $ (tengo) E$ " $ 4*$ ! 0 4 $" Pablo la tiene. ' $ S' ' $ S' ' $la S' María la tiene. & A S& & A S& & A la S& G " $ 4*$ ( !*$ " Pablo lo tiene. ' $ S' ' $ $ S' ' $lo S' " Pablo la tiene. ' $ S' ' $ S' ' $la S' # 0!" $ 4*$ !*$ " G " ( $ 4 Pablo lo tiene. ' $ S' ' $ $ S' ' $lo S'
. " " " !" (0 $ ' ' S' $ ' S' $ ' S' $ ' S' $ ' ! "0 ( 0 4 " la como lo como la leo lo leo la veo lo veo la tengo lo tengo la compro lo compro la como E GE0 ! " ! lo como GE ! 4! la leo E lo leo la veo E " lo veo " la tengo E lo tengo la compro E lo compro G 4 !( ( " " $ 4 " $ ( 0 C . 0" " ( 0 $ > "
0 0 "( $ " " ! " Pablo la come. " ' $ María lo tiene.$ & A El chico la compra. I La chica lo ve."0 H " " Ustedes lo leen.R" G 4 % ' $"K "T* Los come. Pablo los come. & A $ Los tiene. María los tiene. * " Las compra. El chico las compra. # * "* Los ve. La chica los ve. " Las compra. Ella las compra. > " Las tenemos. Nosotros las tenemos. % "$ " > Te conozco. $ Ella lo ama. $ Ella me ama. ' $" Pablo la ve. Ellos nos llaman. Los llamamos. Pronumele direct: Part. II J U. $ ".G Imingea & ( $ / 4 cartea . $ . " 0 / 4 Bill .GSI
. " " $ ce? pe cine? 0 $ 4 I ( Ice? Imingea / 4 I / 4 pe cine? / 4 Bill
%" $ " Examplu 1 ' " 0 0 " Examplu 2 ' " 0 le le" . " "! 0 meC teN lo, la@! ! " nos os los, las! ! "
4 ( ! ( $ ( Propozitie afirmativa . .$ # # Propozitie negativa D D$ D D . 4 0 * ( # D ) " " ) " " è Y Pronumele direct: Part. III J UE$ $ $ "EG Imingea & ( $ / 4 cartea . $
E$ " 0 / 4 Bill EGSI E$ " " $ ce? pe cine? 0 $ 4 I ( Ice? Imingea / 4 I / 4 pe cine? / 4 Bill %" $ $ " Examplu 1 ' " 0 0 " Examplu 2 ' " 0 le le" . " $ "!0
meC teN lo, la@! ! " nos os los, las! ! " . "4 " $! $ ( " 0 poder pagar Puedo pagar diez pesos. ' 9: preferir 0 hablar $ Elena prefiere hablar español. 0 $ 4 " $! " $ 9 ' " $ ( % " $ 0
$ ( Lo quiero ver. = " Lo debemos regalar. >$ " María nos debe visitar.
& $ 44 Juan lo necesita lavar. $ !" "$ 0 Quiero verlo. = " Debemos regalarlo. >$ " María debe visitarnos. & $ 44 Juan necesita lavarlo. $ " " ( D " $ " Lo quiero ver. Quiero verlo. = " Lo debemos regalar. Debemos regalarlo. >$ " María nos debe visitar. María debe visitarnos. & $ 44 Juan lo necesita lavar. Juan necesita lavarlo. $ % ( 4 ( ( ¿Lo debemos regalar? ¿Debemos regalarlo? >$ " Q Juan no lo necesita lavar. Juan no necesita lavarlo. $ Pronumele indirect : Part. I ' "' " $ cui? El da cartea lu María. EGS . " Q # & A 'S& A Ea imi da flori. . " 0Q & 'S
' 4 $ $ "!" $ $ $" E$ 0 04 0 $ " " & ! ! !
0! ! . " $ " $ Mama imi scrie in fiecare saptamana. EGS $ 'S & 0 Ea i-a spus. EGS $ 'S ! ' $ "0 me te le nos os les 4 0 $! " " $ ( Juan me compra un regalo. " Juan te compra un regalo. " Juan le compra un regalo. " Juan nos compra un regalo. " Juan os compra un regalo. " Juan les compra un regalo. " / (0 4 " me compra te compra le compra nos compra os compra les compra .* " $ 0 4*$ ! *$
me compra ! me compran ! me compras ' leles4 $ " 0 4 le " les ! " 7 4!"( ! $ $ 0 ! Ella le escribe una carta. " Ella les escribe una carta. " %0! $( !00 4 4 $ $ * $ " $ " $ "
. " !0 4 4 " ( " 4 ! Juan me da a mí el dinero. " mie$ 0 " $ ! Juan te da a ti el dinero. " tie$ D $( 4 Juan me da el dinero. " $
% " ( 0 44 0 " " Juan me da a mí el dinero. " mie$ Pronumele indirect : Part. II / " ' "' " $ cui? " lu Marta. EGS
nos compran( no nos compran (N (
. " Q # & 'S& Ea imi da flori. . " 0Q & 'S ' 4 $ $ "!" $ $ $" E$ 0 04 0 $ " " & ! ! ! 0! ! . " $ " $ Mama imi scrie in fiecare saptamana. EGS $ 'S & 0 Ea i-a spus. EGS $ 'S ! ' $ "0 me te le nos os les 4 ( $! " ( $ ( Él no me compra nada. Ella no te trae el desayuno. " " No le mando a él la cuenta. D " Ellos no nos compran ningún regalo. " . 4 0 * ( Ome compra ( Ono me compra " te trae" C no te trae" C Le mando a él No le mando a él
' leles4 $ " 0 4 le " les ! " 7 4!"( ! $ $ 0 ! Ella le escribe una carta. " Ella les escribe una carta. " %0! $( !00 4 4 $ $ * $ " $ " $ " . " !0 4 4 " ( " 4 ! Juan me da a mí el manzana. " mie 0 " ! Juan te da a ti el manzana. " tie
D $( 4 Juan me da el manzana. " % " ( 0 44 0 " " Juan me da a mí el manzana. " mie Pronumele indirect si direct, folosite impreuna & " " Pronumele Pronumele Echivalentul persoanei direct indirect
C
N
!
@! ! "
!
! ! "
. " $ 4" "! " me los" " ' EG te la " " ' EG E" $ ! *$ S S S S S S S S & *$ " " =$
" Q 4 ( ! ( " No se lo tengo. D D Nunca se los compro. D" G " ! " $ 0 0 "0 4 4 Él se lo dice. %$( Q Él se lo dice a Juan. Él se lo dice a María. & Él se lo dice a ella. 4 " $! " $ " " $ ( ! "$ 0 $ Ella me lo debe explicar. Ella debe explicármelo. = Te lo quiero decir. Quiero decírtelo. >$ Se la necesitas enviar a ellos. Necesitas enviársela a ellos. E$ " $ 0 !
$ " ( $ $
4 4 ( ! " 0 ! ( " $ ( "$K Ella no debe explicármelo. ; "A No quiero decírtelo. D K No necesitas enviársela a ellos. 4 4 ( ! " $ ( ! ( " "$ Ella no me lo debe explicar. >< " No te lo quiero decir. / No se la necesitas enviar a ellos. >erbe precum Gustar H $ ( 0 " Me( Nos( 0 D 0 =$ ( 0 " "$" $ / " &( $ Traducere: E$ !( ( ( nu( E( &( $ " $ 4$!* " 0 4! $ ( " $ &gustan$ E$ ! ( ( *$ ( " $ 4 ( &gusta$
. $ 4 0" ( ! ( 0 00 ( ( ! "0 " " 00 Me gusta$ Te gusta$ Nos gusta$ D Me gustan$ Te gustan$
Nos gustan$ D
%0! " ( 0 44 !"
> !( " ( ( ! 0 " $! " ( ( 0" " 00 Subiectul este la singular - folositi gusta &( $ >( $ Subiectul este la plural - folositi gustan &( $ >( $ D( incorect! >( incorect! %" 0gustas! "0 0 ! " ( Me gustas ( ) Le gustas ( ) 0 $ (
G ! " ( 0 4 4 !* " 9 % ( 0@ # 0 %A( @ & 0 " $( &( @ " 4! A " ( ! ( 0 %"" # * 0 & % ( 0@ %A( @
Singular
Plural
&(
&(
>(
>(
#(
#(
D( *
D( *
E( "
E( "
#(
#(
/ #( $"4 9 # G = ' 0 !"4 0 4 4 4 4 0 " A él( Lui A Juan( Lui Juan A ella( Ei A María( Lu Maria A usted( Dumneavoastra va
% 0$ ( ! $ 0 " aburrir
fascinar 0
bastar 0 0 (
importar
caer bien (mal) $ !
interesar
dar asco $! " $
molestar "
disgustar
parecer
doler (o:ue) "
picar
encantar
quedar !
faltar
volver (o:ue) loco $
' !0 4 ,$ ( 0 "( % 0 ( A Mario le gusta el cuo. A Mario le gustan los libros. Timpul present "0 $ "4 "0
Aoyendo trayendo leyendo ( siguiendo
' 0 4 !$ ( $ ( 4 Estoy hablando. =$ "0 Juan está comiendo. María está escribiendo una carta. & %0!$ ( $ 0 4 ( 4 G ( $ estar C K K K K ' 0 ( 4 $( " ( ! " ( " * $ hablando * $ " $ trabajando $ " " estudiando " " ' 0 ( 4 $( " ( ! " ( " comiendo " * haciendo * " viviendo " $escribiendo $ " ' 0 ( 4 $" ( *$ ! !*$ " ( " sirviendo "pidiendo "diciendo "durmiendo muriendo "pudiendo G VV 0 !" V "" V C! 0 " ( VC " cayendo creyendo * huyendo yendo 0 influyendo
7 4 ( "0 ( 4 * $ hablando comiendo viviendo "diciendo "durmiendo leyendoC ( siguiendoC
/ > 4 0 4 ( $ " ( ( 4 estar + gerunziu está comiendo "0 & A C. están hablando & . $ "0 %0! " ( 0 44 !"
Saber vs Conocer / Pedir vs Preguntar ! !" $ " " ! %" $ saberconocer %( $ " "" 0 % G$! " 0 ! 0 $! " !0 ' ( 0 0 " !0 $ Juan sabe donde está María. "& Yo no sé tu número de teléfono. "0 ' ! ! $!0 Juan no conoce a María. & Alberto y Alfredo conocen Madrid. %$%0" & "" ' ( $
" !0 $ Juan no sabe nada de inglés. " (4 Él sabe matemáticas. Juan conoce la literatura española. ' ( " 0 !0 $ 0
María sabe conducir. & " No sé nadar muy bien D 0 $ % María sabe conducir. & " No sé nadar muy bien D 0 $
% pedirpreguntar . ! $ G ( pedir $! 0 ! ( Pido más carne. .G Pedimos ahora. . preguntar $ ! 0 Pregunto qué hora es. $ Preguntamos a qué hora sirven la cena. $ Demonstrative "" % "" 0 " " " ' ( " ! 4 ""0 " " adjectiv " $ pronume $ ! scrise ingrosat " " $ G rosie G mare G acea G aceasta E$ " " $ ( $ . Q . . . . ! scrise ingrosat & L" ei ( % Lacesta . Laceea E$ $ & G 4 ! 0 " "" Aceasta " Aceasta Acea " Aceea
! ( "$" " " " " & aceasta " & este$ & asta & éste Acea ( Esa (( Aceea @ Ésa 4 / " ! 0 " " 0 $ " ! " ! " 0 $ " este ese aquel ! " D ! ( "$" " " " " acesta " @ acela " @ acela < " < @ G ! " 0 ( ! !0 ( !0 G ! " " 0$ !$ !$ ! $ *bajo *bajos * baja * bajas %0! "" 0 este$ estos$ esta estas ese$ esos$ esa esas
aquel$ " aquellos$ " aquella " aquellas " " 4 éste éstos ésta 0 éstas 0 ése ésos ésa 0 ésas 0 aquél aquéllos aquélla 0 aquéllas 0 G !0 " 0 % *$ 0 "( ! ! 0 " 0 " $ $ esto eso aquello " >erbele reflexive: Part. I 7 $0 " $ $ Eu m-am spalat singur. $ $ $ ( G $ $ 0!$ 0 Eu spal masina. $ $ $ $0 $ ! " !" ! $ ! "! $ ! "$ ! ! " $0! 0 lavar 0 lavarse 0 rascar 0 rascarse 0 $0 0" " " llamarse ¿Cómo se llama usted? . * Q
Me llamo Juan. &
. " ( $( ! $ " ! " lavar yo tú él, ella, usted nosotros/as vosotros/as K ellos, ellas, ustedes ' ( $0!$ 0 % $ 0 $ ( lavarse Cme Nte > @se se
"se " nos nos 0 os K os K 0
"se " se se G 0 me te se nos os se ' 0 $ $
rascarse 0
Juan se lava la cara. 0 0 Juan lava su carro. 0 $ ! E$ $00 7 $ 0 " $ $ 0 0 0 " 0 " $ 0 0 0 0 0 " / ( $0 lavarse Cme Nte @se se
"se nos nos os K os K
"se se se >erbele reflexive: Part. II " $0 " $ $ Eu m-am spalat singur. $ $ $ ( G $ $ 0!$ 0 Eu spal masina. $ $ $ G ! " $0! 0 lavar 0 lavarse 0 rascar 0
/ 0 0 me te se nos os se % ( $0 lavarse Cme Nte > @se se
"se " nos nos 0 os K os K 0
"se " se se
" 4 " $! " $ 9 ' " $ ( % " $ 0 = " < ! Lo quiero ver. Quiero verlo. Lo debemos comprar. Debemos comprarlo. >$ Denisa nos debe visitar. Denisa debe visitarnos. G $ 44
Andi lo necesita lavar. Andi necesita lavarlo. % "$ # 0 $0 G 4 " $! " $ 9 ' " $ ( % " $ 0 = " Me quiero ver. Quiero verme. % "$ Andi se necesita lavar el pelo. Andi necesita lavarse el pelo. % G 0 Ahora Denisa se puede lavar la cara. Ahora Denisa puede lavarse la cara. > Acabo de acostarme. Me acabo de acostar. '0 0 Preferimos lavarnos con jabón perfumado. Nos preferimos lavar con jabón perfumado. E" $ 4 "4! 0 " 0 ' $!0 *$ " $ E$ "0
4 % ""me!yo $ % ""te!tú $ % ""se!la chica $ % ""nos!nosotros $ % ""os!vosotros K$ % ""se!los chicos $ ! 400 0 0 / * El sol secó la ropa.
4 La ropa se secó al sol. 7 0 0 4 > QDenisa ¿La torta? Denisa se la comió. ' $! *$ 0 0 $ $ " 0" " " " "
"" " """ " " " " " ( $ ! " ! 4$! " 4 ! 0( ( ( ( 0 4 $ $ ! $ $ ! " < " ! " < * . $ 0 0 ( ! " 4 " " " " " < " (" " " Articolul definit: Part. II G $ "0 el la los las '$ $ $ 0 El* La* ( Los*$ * Las *
( 0 "0 G !" $ 0 ( a ha00 " el ( el* * el* $ elK( % ( ( ! 0 0 0 el ( las ( el* *
las* * el* $ las* $ elK( lasK( $ " Y Y % "0 0 0 0 %( I . "K " H" $ " R ' ( C 'N / " 7 ( C % "0 0 (( 0 %@ . %@ "/ "7 " ) I % "0 0 "$" !" 0 "$" El )R40 / )R4!P "0Q La K C$ W/ U7"K C$ * % "0 0 "$ 0 " !$ & A la O el Trecutul nedefinit vs. Imperfect : Part. I / " 00 . $0 !" 4 "" ( $( " ( "0 0 G "0 "$ 4 " ' ( $( " ( "0 ! " ( " 0 " é aste ó amos asteis aron
' ( $( " ( 0! " ( " 0 " aba abas aba ábamos abais aban . $ hablar ( 0 0 # "0 " Perfect Imperfect
* $@ $ * $ $ $ * $ $ * $ $ $ * $R $
* $ $ $
* $ $
* $K$ $
* $ $
* $ $ $
* $ $
* $ $ $
=$ " ( ! 00 0 habló"* $" 0 $ 0 habló " $ " ! "
=$ " ( ! 00 " 0 0 # * hablaban (@ H$ (4 $ ! % "0 "$ 4 " " > 0 ! $! ! ! > 0 " !0 " "0 0 !$ !( ! ! / " " ( $( " ( ! "0 0 Perfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar) @ R
Ellos llegaron a las nueve.
* $@!* $ !* $R!* $ !* $ !* $ Imperfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar) $ $ $ K$ $ $ * $ $ !* $ $ !* $ $ !* $K$ !* $ $ !* $ $ Trecutul nedefinit Part. I 00 G ( $( " ( * ( " "$( " ( ( / ' ( $( " ( "0 ! " ( " 0 " é aste ó amos asteis aron ' ( $( " ( "0 ! " ( " 0 " í iste ió imos isteis ieron & " ( ! hablar comer vivir
* $@
A
A
* $
* $R
R
R
* $
* $
> "0 0 0 "
"!0 ! " "0 Ayer escribí dos cartas. " >ivimos allí por ocho años. % > "0 0 0 " " Ella se levantó, se vistió, y salió de la casa. ! $ " > "0 0 0 0 Empezó a pintar a las siete de la mañana. % 4 "
* $ $ > "0 0 0 4 ( Ella caminó por el parque.
/ ( "$ 4 ( $( "0 Timpul trecut perfect e folosit pentru a exprima actiuni care au avut loc in trecut si care s-au terminat. Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a II-a (-er) A R A!!R!!! Trecutul nedefinit: verbe regulate de conjugarea a III-a (-ir) A R A!!R!!! Imperfectul : Part. I 00 " 0 0!0 " "0 " 0 G ( $ ( " ( 0 ( " "$( " ( " ( / ' ( $( " ( 0! " ( " 0 " aba abas aba ábamos
abais aban ' ( $( " ( 0! " ( " 0 " ía ías ía íamos íais ían & " ( ! hablar comer vivir * $ $ A A * $ $ A A * $ $ A A * $K$ A A * $ $ A A * $ $ A A 0 0 "$ Almorzábamos juntos todos los días. # 4 0 4 Las señoras siempre charlaban por las mañanas. G ( "
0 0 Yo leía cuando entró mi papá. " $ "0 0 0 Eran las siete de la noche. La niña tenía cinco años. H / ( "$ 4 ( $( 0 > 00 " 0 0!0 " "0 " 0 Imperfect : verbe regulate de conjugare a II-a (-er) A A A A A A A !A !A !A !A !A ! Imperfect : verbe regulate de conjugare a III-a (-ir) A A
A A A A A !A !A !A !A !A ! Trecutul nedefinit : Part. II ( $ ! "0 % ( L$ ser ir 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 dar hacer " * " * " *4 " * " * " * $ # $ / ( +$ Trecutul nedefinit: ser, ir 0 0 0 0 0 0 Trecutul nedefinit : dar si hacer " * " * " *4 " * " * " * Imperfectul : Part. II J ! 4 0 0 " 0
$ ( 0 >$ " ser ir ver $ A $ A $ A @ A$ A $ A $ A
/ Imperfect : ser, ir, ver $ A $ A $ A @ A$ A $ A $ A Trecutul perfect vs Imperfect: Part II 7 0 4 " " "0 0 " 0 0 ayer anteayer anoche desde el primer momento " durante dos siglos "" el otro día 4 en ese momento entonces esta mañana " esta tarde " 4 la semana pasada el mes pasado el año pasado hace dos días, años " 4! ayer por la mañana " ayer por la tarde " 4 % 0 4 " ! "" ( 0! " " 00 0
a menudo " a veces " cada día 0 4 cada semana 0 cada mes 0 cada año 0 con frecuencia 0 de vez en cuando " " " en aquella época frecuentemente 0 generalmente ( muchas veces " mucho nunca " por un rato siempre tantas veces " todas las semanas 0 todos los días 0 4 todo el tiempo varias veces " 7 " " " &" ( ! !
=$ "" ! " $ " / Expresii care indica folosirea trecutului perfect ayer
la semana pasada
anoche
el mes pasado
el otro día 4
el año pasado
entonces
hace dos días, años " 4!
esta mañana "
ayer por la mañana "
Expresii care indica folosireaf imperfectului a menudo "
generalmente (
a veces "
muchas veces "
cada día 0 4
siempre
cada año 0
todo el tiempo
de vez en cuando " " "
varias veces "
Trecutul nedefinit: Part. III =$" ( *$ $ 4 4 nu o schimba "0 / ( $( Prezent Trecutul nedefinit entender entender ie " "A " ie " "R ie " " " " "@ " ie " Prezent Trecutul nedefinit cerrar cerrar ie @ ie ie R K ie =$" ( *$ $ 4 4 *$ "0 !" ""0 *$ ( / " " Prezent Trecutul nedefinit preferir preferir 0ie 0A
0ie 0 0ie 0iR 0 0 0A 0 0ie 0i Prezent Trecutul nedefinit dormir dormir "ue "A "ue " "uR "ue " " " "A "u "ue Imperfectul : Part. III ' ( $ 0 0 " "0 ! " 0 4" 4am lucrat ( "0 4lucram ( 0 Am vizitat-o $ 0 4 "0 O vizitam $ 0 4 0 H 4 00 Ramón tenía miedo de hablar en público. # J R 0 $ $ Yo creía que Juan podía hacerlo. " 0 Me gustaba el coche. 00 " H0 "" ! " Era un muchacho muy inteligente. $ 0 ( Era una señorita muy guapa. " 0 0 Las ventanas estaban abiertas. H "* La casa era blanca. . $ Trecutul nedefinit : Part. I> ' 0 ! "$ *$ ( 0 "0 7 0 *$ 0 yo =$ -gar*$ g gu =$ -car*$ c qu =$ -zar*$ z c yo jugué ( yo busqué$ yo almorcé 4
& $ *$ ( 0 " "0 -gar -car -zar
( 4 ( $ 4 ( 0 4 ( 0 4 ( " 4 ( 4 ( 0 04 ( ( 4 ( $4 ( 4 ' $ !!A!!0 @!? ? "00 yo "R 00 yeron " H i creer í í yó í í yeron %$ A " ( " =$ *$ "!" 0 C huir * í * * yó * * * yeron %$ * $ " 0 0 Exemple: M A { >N " $ @0 CR ! / ( Trecutul nedefinit : creer! !!A A A CR A A C Trecutul nedefinit : huir! ! $ !
* A * * CR * * * C Trecutul nedefinit : Part. > 7 $ ( 0$ decir traer ver " " " " " " La fel ca si traer, sunt: " " =$ -ucir ( ( producir " je " jiste " jo " jimos " jisteis " jeron Alte verbe in aceasta categorie sunt: " " " "" " " " " Trecutul nedefinit : Part. >I & $ ( 0
4 "0 *$ $ 4 !
-e -iste -o -imos -isteis -ieron $! "$ 4 4 !*$ Infinitiv Baza schimbata " " $ * $ * $
" $ * <
" * <
G " " estar saber $ % & & &
/ verbe cu un model de conjugare neregulata la trecutul imperfect : " ! ! ! $!* $!"! ! $!* ! < ! Infinitiv Baza schimbata Tereminatiile " " $ * $ * $ " " $ * * < < Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part III G "0 0 0 "0 > "0 0 " 0! 0 4 " ""0 0 Estudié"* Am studiad" Mestudiaba " invatam 0 conocer Conocí * L-am cunoscut , "0 < @ conocíamos C$ " "
cunosteam 0 $ 0 querer & A quiso & a vrut "0 quería vroia 0 no querer & A no quiso & nu a vrut "0 no quería nu vroia 0 saber & A supo C & l-a stiut "0 sabía< & A A stia & 0 poder & A pudo & a putut " "0 podía 0 R putea 0 0 tener & A tuvo " K & a avut " "0 tenía * avea 0 Trecutul nedefinit si Imperfect: Recapitulare > "0 0J "$( ! ( "0 hablar comer vivir * $@ A A * $ * $R R R * $ * $ * $
$ Y $( 0 hablar comer vivir * $ $ A A * $ $ A A * $ $ A A * $K$ A A * $ $ A A * $ $ A A
=$ " ( ! 00 0 ! " 0 0 " 0 ""0 0 G "habló"* G " $" ' $ !!A!!0 @!? ? "00 yo "R 00 yeron " H i creer í í yó í í yeron # 0 hablaban H$ $ ! /!!" * ( "0 ser ir 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 dar hacer " * " * " *4 " * " * " * $ { # $ $ ( 0 ser ir ver
@
$ $ $ A$ $ $
A A A A A A
7 0 4 " " "0 0 " 0 0 ayer anteayer anoche desde el primer momento " durante dos siglos "" el otro día 4 en ese momento entonces esta mañana " esta tarde " 4 la semana pasada el mes pasado el año pasado hace dos días, años " 4! ayer por la mañana " ayer por la tarde " 4 % 0 4 " ! "" ( 0! " " 00 0 a menudo " a veces "
cada día 0 4 cada semana 0 cada mes 0 cada año 0 con frecuencia 0 de vez en cuando " " " en aquella época frecuentemente 0 generalmente ( muchas veces " mucho nunca " por un rato siempre tantas veces " todas las semanas 0 todos los días 0 4 todo el tiempo varias veces " =$" ( *$ $ 4 4 nu o schimba "0 / ( $( Prezent Trecutul nedefinit cerrar cerrar ie @ ie
ie K ie
R
=$" ( *$ $ 4 4 *$ "0 !" ""0 *$ ( / " " Prezent Trecutul nedefinit preferir preferir 0ie 0A 0ie 0 0ie 0iR 0 0 0A 0 0ie 0i Prezent Trecutul nedefinit dormir dormir "ue "A "ue " "ue "uR " " "A " "ue "u ' 0 ! "$ *$ ( 0 "0 7 0 *$ 0 yo =$ -gar*$ g gu =$ -car*$ c qu =$ -zar*$ z c =$ aer, -eer, -oír, -oer! uir*$ ió yoieron yeron $ ( "0 decir traer ver " " " " " " =$ -ucir ( ( 0 producir " je " jiste " jo " jimos " jisteis " jeron & $ ( 0
4 " *$ $ 4 !
-e -iste
-o -imos -isteis -ieron $! "$ 4 4 !*$ Infinitiv Baza schimbata " " $ * $ * $ " " $ * * < < . "0 0! conocer Conocí G "* L-am cunoscut G " "0 < @ conocíamos C$ $ cunosteam 0 $ 0 querer & A quiso & a vrut "0 G "quería G "vroia 0 no querer & A no quiso & nu a vrut "0 G "no quería G "nu vroia 0 saber & A supo C & l-a stiut "0 G "sabía< & A A G "stia & 0 poder & A pudo & a putut "
"0 G "podía 0 R G "putea 0 0 tener & A tuvo " K & a avut " "0 G "tenía * G "avea 0 Formarea adverbelor %"$ " "0 $! " "$ El alearga repede. "" ( Ea vorbeste mai rar decat el. " $ "0 . "$ 0 " ( mente 0 0 ( " Adjectiv
Form. Feminina Adverb
"0A
"0A
"0A
$ ! $ %"" 0 "$ 0 4con 0 " ( $ " "( cuidadosamente con cuidado 00 perfectamente con perfección 0 cariñosamente con cariño 7 "$ 4 " " bastante " !" " demasiado mal mucho muy 0
nunca " peor poco siempre . "" "$"0 $! " 0 -mente E$ "$ 0 0 ( " Juan trabaja lenta y cuidadosamente. ( El chico le habla clara y cortésmente. I $ El autor escribió rápida y fácilmente. % " Subjunctivul : Part. I > $ " ""0 ! "0" / " " $
/ $ ! "( $ " Timpul 0 " !4 !! modul 0 $ &" $ 0 0 $ % " " indicativ % 0 0 0!( $ Usted va al Perú en diciembre. G ( ' "$ '4 "" 4 0 " ( ' "$! 00" " / *$ No dudo que usted va al Perú en diciembre. D " " ( ' G$ 4 " " " "siguranta! $ " ! 0" " 0 " 4 (va) 0 (no dudo) / 0 *$ Dudo que usted vaya al Perú en diciembre. & " " ( ' "$ 4 "" ! 4 " " " " nesiguranta!$ " ! 0! " $ 0 " (vaya) &" subjunctiv 0 ( $ " ! ( ! $ ! Yo dudo que usted vaya al Perú en diciembre. & " " ( ' G$ . 4 "" " ! $ (vaya) " 4
G0 " " $ "0 " " ?$ " $ ? $ $ Indicativ Juan se duce la magazin. % 4 "( ! 0 $ " ( 4 Stiu ca Juan se duce la magazin. . 4 $ " !$ ! " ( 4 Nu e nici o indoiala ca Juan se duce la magazin. . 4 " $ " !$ ! " ( 4 Subjunctive >reau ca Juan sa se duca la magazin. . 4 $ ( !" " ( 4 Sper ca Juan sa se duca la magazin. . 4 / $ ( !" " ( 4 Este posibil ca Juan sa se duca la magazin. . 4 $ $ ( ! " " ( 4 E bine ca Juan sa se duca la magazin. . 4 $ $ $ E important ca Juan sa se duca la magazin. . 4 $ $ G ( $ 0 $ !"$" 4 4 " " ( $ Sper ca ea sa vina. S 4 Stiu ca ea o sa vina. / S 4 Simt ca ea o sa vina. /S 4 > "" 4 !" " " ( $ $ 0 " 4 7 4 0 $ a menos que ... " antes (de) que ... con tal (de) que ... "
cuando ... " conviene que ... $ despues (de) que ... " dudar que ... " en caso de que ... 4 en cuanto ... !" " es aconsejable que ... " $ es bueno que ... $ es difícil que ... "0 es dudoso que ... " es fácil que ... es fantástico que ... 0 es importante que ... es imposible que ... $ es improbable que ... $ $ es incierto que ... es increíble que ... "$ es (una) lástima que ... es malo que ... es mejor que ... $ es menester que ... es necesario que ...
esperar que ... es posible que ... $ es preciso que ... es preferible que ... 0 $ es probable que ... $ $ es raro que ... " es ridículo que ... " estar contento que 00 es terrible que ... $.% hasta que ... insistir en que ... mandar que ... " más vale que ... $ mientras que ... negar que ... ( no creer que ... " no es cierto que ... ( no estar convencido de que ... 0 no estar seguro de que ... 0( no es verdad que ... 0 " no imaginarse que ... ( no parecer que ...
es claro que ... es evidente que ... " es obvio que ... " estar seguro que ... 0( es verdad que ... " no cabe duda que ... " no es dudoso que ... " no hay duda que ... " % "siguranta! nu 0 $
no pensar que ... ( " no suponer que ... ojalá que ... para que ... ! pedir que ... ( preferir que ... 0 prohibir que ... 4 puede ser que ... 0 querer que ... recomendar que ... " rogar que ... ( sentir que ... ( sin que ... 0 sugerir que ... ( tan pronto como ... " "" temer que ... tener miedo de que ... 00 !
G 4 4 " " 4 ! 4 " siguranta obiectivitate!4 0modul indicativ " 4 ! 4 4 ( G 4 4 " " 4 ! 4 nu " siguranta obiectivitate!4 0modul subjunctiv " 4 ! 4 nu 4 ( / Modul Indicativ " $ Modul Subjunctiv " $ Subjunctivul : Part. II ' " $ 0" $ " " " 4! "$ $ ( $ 4
G 4 ! " " ( & 0 $ " ( ! $ 0 4 nu 0 $ creer que ... " no dudar que ... " es cierto que ... (
' $! $ 4 0 4
" 9 0 yo " 4 % -o / 0 ! " ( verbe de conjugarea I (-ar): !!!!@! verbe de conjugarea a II-a si a III-a (-er si -ir): ! ! ! !K! =$( " ( ! hablarC* $
habloS* $ * $Shable * $Shables * $Shable * $Shablemos * $@Shabléis * $ Shablen =$( " ( ! comerC comoS Scoma Scomas Scoma Scomamos KScomáis Scoman =$( " ( ! vivirC vivoS Sviva Svivas Sviva Svivamos KSviváis Svivan
&" 0 4 $ 0 C ( 4 " / " conocerC 4 4Sconozco 4 Sconozca 4 Sconozcas 4 Sconozca 4 Sconozcamos 4KSconozcáis 4 Sconozcan tenerC ( tengoS ( ( Stenga ( Stengas ( Stenga ( Stengamos (KStengáis ( Stengan salirC ( salgoS ( ( Ssalga ( Ssalgas ( Ssalga ( Ssalgamos (KSsalgáis ( Ssalgan ' $ $ 4 $ !!" 00 "0 C " 4 ! $ *$ $ 4 0 / " " pensarC piensoS Spiense Spienses
Spiense pensSpensemos pens@Spenséis Spiensen perderC" pierdoS" " Spierda " Spierdas " Spierda perd Sperdamos perdKSperdáis " Spierdan contarC cuentoS Scuente Scuentes Scuente contScontemos cont@Scontéis Scuenten volverC vuelvoS Svuelva Svuelvas Svuelva volv Svolvamos volvKSvolváis Svuelvan ' $ *$ $ 4 !0 0! $ 4 *$ 0 " ( $ *$ *$ !$ *$ *$ ! *$ *$ / " dormirC" duermoS" " Sduerma " Sduermas " Sduerma durm Sdurmamos durmKSdurmáis " Sduerman sentirC sientoS Ssienta Ssientas Ssienta sint Ssintamos sintKSsintáis Ssientan pedirC" pidoS" " Spida " Spidas " Spida pid Spidamos pidKSpidáis " Spidan & " ( ( $ $ 4 % 0 /
Subjunctivul prezent - hablar * $ * $ * $ * $ * $@ * $ Subjunctivul prezent- comer K Subjunctivul prezent- vivir K Subjunctivul prezent - verbe cu persoana I neregulata la indicativul prezent 4 ! 4 ! 4 ! 4 ! 4K! 4 ( ! ( ! ( ! ( ! (K! ( ( ! ( ! ( ! ( ! (K! ( Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ar si -er si care i-si schimba baza pensar @ Subjunctivul prezent - verbele terminate in -ir si care i-si schimba baza dormir" sentir pedir" Subjunctivul : Part. III ' " $ 0" $ " " " 4! "$ $ ' ! ( "$ 4 ( $ ( $ 4 *$ !! % $ " ( -e, -es, -e, -emos, -éis, -en -a, -as, -a, -amos, -áis, -an ( $ $ 4 *$ ( 0 /*$ ( 00 " ( G
0 *$ ( "$ 4 ! " 0 %*$ ( 0 ( 4 0 0 " 0 ( *$ ( 0 $ 4 ' $$ -zar!z*$ c " " e empezar c c c c c@ c ' $$ -ger -gir!g*$ j "" a escoger j j j j jK j elegir j j j j jK j ' $$ -guir!gu*$ g " a seguir g g g g gK g ' $$ -car!c*$ qu " e buscar $ qu $ qu $ qu $ qu $ qu@ $ qu
' $$ -gar!g*$ gu " e pagar gu gu gu
gu gu@ gu ' $$ uir! " ( y " a huir * y * y * y * y * yK * y & " ( ( $ $ 4 E / *$ ( 0 -zar: z se schimba in c inaintea lui e $ 4 empezar (e:ie) @ -ger sau -gir : g se schimba in j inaintea lui a $ 4 escoger K -guir : gu se schimba in g inaintea lui a $ 4 seguir (e:i) ( ( ( ( (K ( -car: c se schimba in qu inaintea lui e -gar g se schimba in gu inaintea lui e $ 4 buscar / pagar $ < ? ( $ < ? ( $ < ? ( $ < ? ( $ < @ ( @ $ < ? ( -uir : adauga y inaintea lui a $ 4 huir
* C * C * C * C * CK * C Subjunctivul : Part. >II " $ 0" $ " " " 4! "$ $ =! ( " ( $ $ 4 " $ 0" " 0 $ =$
" " $ conviene que ... $ es aconsejable que ... " $ es bueno que ... $ es difícil que ... "0 es dudoso que ... " es fácil que ... es fantástico que ... 0 es importante que ... es imposible que ... $ es improbable que ... $ $ es incierto que ... es increíble que ... "$ es (una) lástima que ... es malo que ... es mejor que ... $ es menester que ...
es necesario que ... es posible que ... $ es preciso que ... es preferible que ... 0 $ es probable que ... $ $ es raro que ... " es ridículo que ... " es terrible que ... $ más vale que ... $ ojalá que ... puede ser que ... J ! 0 " !" " "( $ G 0 !$ U es evidente que ... " es obvio que ... " es verdad que ... " no es dudoso que ... " no hay duda que ... " >iitorul - >erbul la viitor Timpul viitor0 ! " ! voi merge # vei primi $ !0 " $( 0 4 " ( " -é!-ás!-á!-emos!éis!-án 0 " 0 $ hablar
* $ @ * $ K * $ K * $ * $ @ * $ K "4$ ( > ( 0( " !" *$ $ 4 & " $! 0 $ 4 > 0 " !4 ( " $ ! 0 "4 " 0 ( C $ 4 " $ poner C "@ N "K @? "K " "@ ? "K caber C $@ decir C"@ haber C* $@ salir C "@ hacer C* @ poder C"@ tener C "@ querer C< @ valer C "@ saber C $@ venir C "@ =$ !$ 4 $ ( ! ( desquerer C"< @ resaber C $@
anteponer C "@ mantener C "@ prevaler C "@ ! 0 "" 0 $ $ 4 " ¿Quién será ella? % '! ' Estará hablando con la maestra. Ô ' !0 ! 0"$ 4 Esta noche voy al teatro.
' " !00 " El año que viene iré a Japón.
( Participiu trecut $ ! 0 4 " -ar!-er!-ir" $ 0 " ( " -ado $ -ido $ hablar * $adoS* $ " comer idoS" vivir idoS" $ ( H " $ 0 abrir & abierto & cubrir cubierto decir dicho escribir escrito freír $frito $ hacer hecho morir muerto poner puesto resolver resuelto romper roto ver visto volver) * vuelto ' $!" $ 4 " ( -ído A" A" AA" =$ $ 4 0 ( (
componer - compuesto describir - descrito devolver - devuelto
' 00 " . "! " ( $ " La ventana está cerrada. È & Las ventanas están cerradas. È & El aeropuerto está abierto. & Los aeropuertos están abiertos. & ' 0$ $ ser 0 0 % 0 " " " por El techo fue construida por los carpinteros . & La escuela es abierta todos los días por el dueño. a &
' 0 0 0 0! Trecutul perfect Trecutul perfect0 4 0 "$ * $ ( 4 $ Haber ( 4 0 he has ha hemos habéis han ' 0 4 " -ar!-er!-ir " $ 0 " ( " -ado $ -ido $ ! ( ' ! " " 7 4 $ 0! CHe comido.º + NHas comido.º + @? Ha comido.º + Hemos comido.º+ Habéis comido.º+ ? Han comido.º +
# 0! *$ ! (
( " & * ( " " C& * ( " { " E$ " ( " *$ !" "0 $ ! ( 0 " $ " $ " G ! 4 & ha ( " 0$ * " $ & ( ! " ' $C han " R 0$ * " $ 4' $C > 0 " 0 4 " He estado cuatros semanas en Tíbet. % >$ a , Mario ha sido mi amigo por veinte años. & 0 "" 4" > 0 " 0 "$ ya Ya han comido. $ Marco ya ha leído la carta. " $ =$ " ' 0 4 ( ! " ( no $ * $ ( CNo he escrito.º + NNo has escrito.º + @? No ha escrito.º + No hemos escrito.º+ No habéis escrito.º+ ? No han escrito.º + . "0 "! " $ $ Mario Y ha dado muchos libros a su amigo. " ' 0 4 ( ! " ( " Mario Ê Y ha dado muchos libros a su amigo. "
. $0! 0" $ . "0 $ 0 4 0 4 3 cepillo los dientes. " 03 he cepillado los dientes. " ' 0 4 ( ! " ( 0 No he cepillado los dientes. / 0 ( 0 4 " ( " $ ¿...?!" " " ¿Han salido ya los chicos? $ ' ¿Has comido los hongos alguna vez? ' 4 ( ( ¿No han salido ya los chicos? $ ' ¿No has comido los hongos ninguna vez? ' Pluscuamperfectul trecut Pluscuamperfectul trecut YY0 " " . " !" > " !pluscuamperfectul trecut0 4 0 ( $ * $ $ Haber ( 0 0 había habías había habíamos habíais habíaan ' 0 4 " -ar!-er!-ir " $ 0 " ( " -ado $ -ido $ ! ( ' ! " ' ' *$ ! ( $ $ 0 CHabía trabajado.º + NHabías trabajado.º + @? Había trabajado.º + Habíamos trabajado.º+
Mario Ê Y había dado muchos libros a su amigo. "
Habíais trabajado.º+ ? Habían trabajado.º + º + # 0 ! *$ ! ( Yo había abierto las ventanas.{ & Tú habías abierto la ventana & Marta y Pablo habían abierto la ventana " Ô & E$ " $ *$ !" "0 $ ! ( 0 " $ " $ " G ! 4 David había abierto las ventanas. 0$ * $A " $ G " ( ! " David y María habían viajado a Japón. 0$ * $A " $ 4G "C& A ' 0 0 " 0 4 " 0 0 " 0 0 " $ Cuando llegaron los padres, los niños ya habían comido. . " !" & Marco había cerrado la ventana antes de salir. & *0 &
Marco había cerrado la ventana. & *0 &
& $ =$ " ' 0 4 ( ! " ( no $ * $ ( CNo había escrito.º + NNo habías escrito.º + @? No había escrito.º + No habíamos escrito.º+ No habíais escrito.º+ ? No habían escrito.º + . "0 "! " $ $ Mario Y había dado muchos libros a su amigo. " ' 0 4 ( ! " ( "
. $0! 0" $ . "0 $ 0 4 0 4 3 cepillo los dientes. " 0 3 había cepillado los dientes. " ' 0 4 ( ! " ( 0 No había cepillado los dientes. / 0 ( 0 4 " ( " $ ¿...?!" " " ¿Habían llegado ya las chicas? a $ ' ¿Habías comido ya la manzana? " $ ' 4 ( ( ¿No habían llegado ya las chicas? $ ' ¿No habías comido ya la manzana? $ ' >iitorul perfect - >erbul la viitor perfect >iitorul perfect0 0 0 " " " Asi fi cheltuit$ . ar fi stat" = 00 4 $ "$ haber ( $ . ( $ haber * $@ * $K * $K * $ * $@ * $K ' 0 4 " -ar!-er!-ir " $ 0 " ( " -ado $ -ido $ ! ( ' ! " ' # 0! *$ ! ( CHabré escrito la novela antes del año nuevo. º + N¿Habrás comprado una casa en un año? º + '
@? Habrá pagado todas las deudas antes del tres de noviembre. º + Habremos vuelto de España para el doce de agosto. º+ a Para cuando Alex llegue, vosotros ya habréis salido. º+Ô$ $ ? Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrán comido. º +Ô $ =$ " ' 0 4 ( ! " ( no 0 ( $ * $ CNo habré comido. º + NNo habrás leído la novela. º + @? No habrá escrito la tarea. º + No Habremos aprendido nada. º+ No habréis dormido. º+ No habrán llegado. º + . "0 "! " $ $ Pablo Y habrá dado un regalo a su esposa. Ô ' 0 4 ( ! " ( " Pablo no Y habrá dado un regalo a su esposa. Ô . $0! 0" $ E$ "0 4 0 $ 4 0 4 3 lavo las manos. " 03 habré lavado las manos. " ' 0 4 ( ! " ( 0 No 3 habré lavado las manos. / 0 ( 0 4 " ( " $ ¿...?!" " "
¿Habrán llegado ya las chicas?
$ ' ¿Habrás comido ya? $' 4 ( ( ¿No habrán llegado ya las chicas? $ ' ¿No habrás comido ya?