Caracterizarea dimensiunilor culturale si prezentarea valorilor acestora din perspectiva lui Geert Hofstede,Edward T.Hall,HampdenTurner ,Trompenaars si a proiectului Gobe -portofoliu -
Grupa Mng
Dimensiunile culturale la Geert Hofstede Geert
Hofstede, cercetator si profesor
la Universitatea din Maastricht a
intreprins cea mai ampla cercetare privind conflictele inter-etnice si analiza acestora cu ajutorul clasificarii culturilor pe baza dimensiunilor acestora. Psiho-sociologul oladez si-a publicat rezultatele cercetarilor sale intr-o serie de lucrari, dintre care cele mai cunoscute sunt: Culture's Consequences: Comparing Values, Behaviors, Institutions and Organizations Across Nations;Cultures and Organizations: Software of the Mind
;Masculinity and Femininity: The Taboo Dimension of National Cultures;Uncommon Sense about Organizations: Cases, Studies and Field Observations.
Dimesiunile culturale propuse de Geert Hofstede sunt: Distanta fata de putere
masoara gradul in care membrii unei culturi accepta ca
puterea sa fie inegal distribuita in societate si organizatii. In culturile cu un IDP ridicat in cadrul organizatiilor centralizarea este frecventa, exista diferente mari de salarii intre posturile de la varful piramidei ierarhice si cele de la baza acesteia, ierarhia din cadrul organizatiei reflecta inegalitatea dintre indivizi si grupuri iar in cazul unui indice al distantei fata de putere scazut este promovata ideea descentralizarii, subordonatii asteapta sa fie consultati si sa aiba initiative in ceea ce fac si seful ideal este cel care promoveaza ideea de leadership participativ. Individualismul-colectivismul .
reflecta masura in care indivizii prefera sa se
concentreze asupra dezvoltarii lor si, respectiv, a familiilor lor ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Într-o societate caracterizată prin individualism relaţiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare urmărindu-şi propriile interese, drepturile individului avand un rol important in cadrul societatii. Colectivismul este caracterizat de relatii stranse intre indivizi; relatiile angajat angajator sunt stabilite mai degraba in termini morali, angajarea si promovarea sunt
influentate de grupurile de interese iar relatiile interpersonale sunt mai importante decat sarcinile de munca. Masculinitatea-Feminitatea .
(Implicatiile sociale si emotionale ale faptului de a fi
nascut de se masculin sau feminin) Intr-o societate caracterizata de masculinitate valorile dominante sunt competiţia, dominaţia, câştigul bănesc şi recunoaşterea socială iar in societatile caracterizate de feminitate valorile dominante sunt: cooperarea, dezvoltarea de relaţii între oameni, grija faţă de mediu şi comunitate şi aplanarea conflictelor. Evitarea incertitudinii
(slaba sau puternica) semnifica masura in care membrii unei
culture se simt amenintati de situatii incerte sau comportamente neconventionale. Un IPI ridicat indica faptul ca acea tara elaboreaza un numar mare de reglementari si norme, precizia si punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite si motivarea se face prin securitate si aparenta. Un IPI scazut semnifica faptul ca acea tara este mai toleranta pentru o varietate de opinii, munca este dimensionata astfel incat sa nu duca la inconfort si repulsie iar motivarea se face prin realizare, stima si sentimentul de apartenenta la grup. Orientarea pe termen lung
(OTL) reflecta masura in care o societate accepta sau nu
dedicarea pe termen lung, orientarea catre traditie si valori de gandire. OTL ridicata semnifica orientarea catre valorile pe termen lung, respectul pentru traditie si o puternica etica a muncii unde recompensarea apare ca urmare a efortului depus in timp. In culturile cu o OTL redusa, schimbarile pot fi facute mult mai rapid, pragmatismul si orientarea spre valori vizeaza performanta si excelenta iar recompensarea se face in functie de performantele concrete. Indulgenta-constrangerea
Indulgenta este reprezentativa pentru o societate care
permite satisfacerea relativ libera a unor dorinte si sentimente, in special cele ce tin de petrecerea timpului liber, relatiile si contactul cu prietenii, cumparaturile, consum si sex. La polul opus constrangerea e reprezentativa pentru o societate care controleaza satisfacerea, in care oamenii sunt mai putin capabili sa se bucure de propriile vieti. Monumentalismul-Self-Effacement-ul . Monumentalismul caracterizeaza o societate
care ii rasplateste pe cei care, metaforic vorbind, sunt vazuti ca niste monumente: mandri si inpenetrabili; pe de alta parte self-effacement-ul este tipic societatii care rasplateste (recompenseaza) umilitatea, flexibilitatea. Partea pozitiva in aceasta dimensiune este
definita de mandria nationala, de dorinta de a-i face mandri pe parinti si de perceperea religiei ca importanta; partea negative (polul negativ) contine conceptele umilintei si neincrederea ca cineva are o personalitate stabila si invarianta America de nord, Germania , Franta, Norvegia, Danemarca, Suedia. Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale: Dimensiuni
Valori maxime
Valori minime
Valori medii Romania
Hofstede 1.Distanta fata 104(Malaezia)
11(Austria)
57(Spania)
de putere
104(Slovacia)
13(Israel)
55(Pakistan) 93(Rusia)
95(Panama)
18(Danemarca)
56(Malta)
95(Guatemala)
22(Noua
58(Taiwan,I 95(Panama,Guatemala
94(Filipine)
Zeelanda)
ran)
)
2.Individualism
91(Statele
28(Irlanda) 6(Guatemala)
39(Rusia)
30
-Colectivism
Unite)
8(Ecuador)
46(Maroc,Ja 30(Mexic,Bulgaria)
90(Australia)
11(Panama)
ponia,Argen 32(Filipine)
89(Anglia)
12(Venezuela)
tina)
80(Canada,Ung
14(Pakistan)
47(Surinam)
aria) 3.Masculinitate- 110(Slovacia)
5(Suedia)
48(India) 48(Singapor 42
feminitate
95(Japonia)
8(Norvegia)
e)
41(Africa de est)
88(Ungaria)
14(Olanda)
49(Brazilia)
42(Spania,Peru)
79(Austria)
16(Danemarca)
50(Luxemb
43(Franta)
73(Venezuela)
21(Costa Rica)
urg,Pakistan
90 94(Filipine)
52(Lumea Araba)) 4.Evitarea
112(Grecia)
8(Singapore)
64(Thailand
90
incertitudinii
104(Portugalia)
13(Jamaica)
a)
92(Surinam)
101(Guatemala) 23(Danemarca)
65(Germani
93(Polonia)’
96(Malta)
a)
94(Belgia)
29(Hong
Kong,Suedia)
67(Ecuador) 68(Lumea Araba)
5.Orientarea pe 118(China)
0(Pakistan)
69(Taiwan) 48(Singapor (Grecia)
termen lung
96(Hong Kong)
13(Republica
e)
(Bulgaria)
80(Japonia,Viet
Ceha)
50(Ungaria)
(Serbia)
nam
16(Africa
87(Taiwan))
vest)
a)
19(Filipine)
61(India)
20(Norvegia)
65(Brazilia)
de 56(Thailand
Dimensiunile culturale la Edward Hall
1. Prezentare autor :
Antropolog respectat, Edward T. Hall, s-a nascut in Statele Unite, mai exact, in Missouri, anul 1914. Acesta isi dedica viata studiind relatiile inter-culturale, originile si dezvoltarea populatiilor umane, ca indivizi; ajungand la concluzia ca perceptiile diferite si neintelegerile dintre membrii numeroaselor culuri, se datoreaza lipsei de comunicare. De asemenea, Edward Hall a publicat multe lucrari, bazate pe comunicarea interculturala, dintre care amintim: •
“The Silent Language” (1959)
•
“The Hidden Dimension” (1969)
•
“Beyond Culture” (1976)
•
“Handbook of Proxemic Research”
•
“The Dance of Life: The Other Dimension of Time” (1983)
2. Dimensiuni culturale :
Microtimp (monocronism /policronism):
Edward Hall, prin conceptele de “timp monocronic” si “timp policronic” descrie modul de structurare a timpului, in functie de prioritatile oamenilor, care difera de la o cultura la alta. Prin timpul monocronic se sustine idea ca lucrurile se fac pe rand, unul cate unul, fiecare actiune fiind planificata si desfasurata cu atentie; spre deosebire de timpul policronic, care pune accent pe relatiile inter-personale. Se accepta posibilitatea de a rezolva mai multe lucruri in acelasi timp, indifferent daca se ajunge mai greu la finalizarea acestora. Culturile policronice, precum francezii se pot abate de la reguli, de exemplu,ei pot intarzia la o sedinta importanta apoi sa nu-si dea interesul. Pentru ei sedinta se poate amana sau prelungi, lucrurile oricum se vor rezolva; in comparatie cu persoanele
monocronice, cum ar fi americanii, care respecta un anumit tipar, refuza intarzierile si sunt deranjati de un comportament necorespunzator. Cuvinte cheie, caracteristice pentru culturile monocronice, pot fi “promptitudine”, “rigurozitate” si “organizare” iar pentru cele policronice “flexibilitate”, “sociabilitate”, “neorganizare”. Context cultural (bogat/ sarac) :
Termenii “context bogat” si “ context sarac” descriu in mare, diferentele culturale dintre indivizi. De exemplu, persoanele incadrate in primul context sunt mult mai apropiate, legaturile dureaza in timp, sunt importante; acestia au anumite reguli nescrise, folosesc comunicarea nonverbala si sunt caracterizati de expresia “a citi printre randuri”.Spre deosebire de indivizi din contextul al doilea, pentru care indicatiile si explicatiile privind comportamentul intr-o societate, perceptiile si regulile sunt inportante. Pe acestia ii definesc urmatoarele cuvinte: introvertire, organizare, inflexibilitate iar pe cei din contextul bogat: perspicacitate, prietenie, flexibilitate. Spatiu cultural :
Edward Hall a fost studiat influenta distantelor, a relatiilor spatiale asupra comunicarii inter-personale, intr-un studio numit “Teoria proximitatii”, demonstrand ca amenajarea spatiului si a jocul distantelor influenteaza semnificativ raporturile interindividuale si nivelul inconstientului. Acesta ne propune patru zone cu semnificatii cvasiuniversale pentru finta umana: zona intima, zona personala, zona sociala si zona publica. Zona intima (0-45 cm) este invelisul imediat din jurul trupului, intrarea in acest spatiu fiind acesibila doar celor apropiati, familiei. Conditia esentiala pentru a permite acest lucru este sugerata de incredere, securitate si respect. Zona personala (46-122 cm) incepe unde se sfarseste cea intima, ca un al doilea strat invizibil. La aceasta distanta cominicarea tactila inceteaza, totusi gradul de familiaritate cu interlocutorul este ridicat. Zona sociala (1,23-3,5 m) este distanta rezervata intalnirilor si comunicarilor cu character social, in care nu este necesara personalizarea interlocutorului, aici ne putem
adresat si unui apropiat dar la fel si unui strain. In acest spatiu indivizii pot afisa relatii de prietenie, bun simt sau dominare, interes, superioritate, atunci cand se manipuleaza jocul distantei. Zona publica (peste 3,5 m) duce la pierderea comunicarii atat interpersonale cat si sociale. Relatia si discursul vor fi mai curand oficiale si ceremoniale, deoarece nu mai avem de-a face cu un interlocutor ci cu o prezenta publica. Distanta publica ofera distinctie, protectie si dominanta psihologica persoanelor aflate la o tribuna, in juriu sau la catedra si totodata, subliniaza raporturile de putere rezervate elitelor, care se adreseaza unei audiente largi, de pe pozitii impunatoare. 3. Din punct de vedere al microtimpului(policronic/monocronic),
tarile care pun
accent mare pe timp si importanta acestuia, sunt: Japonia, Franta, Asia, Africa, America Latina, Romania ( se incadreaza in policronism) iar Germania, Franta, Suedia, Elvetia, USA se incadreaza in monocronism. In contextul cultural bogat se incadreaza tarile care pun accent pe relatii si pe grupuri, cum ar fi: : Noua Zeelanda, Spania, Grecia, Japonia, tarile arabe, China, Romania iar in contextul cultural sarac intra America de nord, Germania , Franta, Norvegia, Danemarca, Suedia; tari ce se rezuma la comunicarea strict necesara muncii si domeniului de activitate. Cat despre spatial cultural , Edward Hall precizeaza ca acesta este influentat de temperament cat si de factori demografici. De exemplu, in Japonia spatial personal este mai restrans, ei suporta mai bine aglomeratia, spre deosebire de anglo-saxoni, care stau la o distanta unde de abia si-ar atinge varful degetelor daca ar intinde mainile. Romanii discuta comod, cam pana la incheietura mainii. Iar arabii si negrii africani se apropie si mai mult, pana la distanta cotului (granite zonei intime in alte culture). Trasaturile ce caracterizeaza Romania sunt, in concluzie, contextul cultural bogat, policronismul si spatiul cultural personal; tarile care se aseamana cu Romania, fiind Franta, Japonia, China.
Dimensiuni culturale la Hampden-Turner si Trompenaars
Hampden Turner este un specialist englez in management, membru in cadrul departamentului “Judge Business School” din 1990.El este fondatorul teoriei dilemei, cofondator si director pe departamentul de Cercetare si dezvoltare la Trompenaars-
Hampden-Turner Group, in Amsterdam. Alaturi de Trompenaars, cercetator in cadrul Centrului pentru studiul afacerilor internationale a intervievat manageri din toata lumea, dandu-le sa completeze chestionare, tinand seminare si sfatuind companiile din care faceau parte. Au derulat timp de 20 de ani un studiu prin care a reusit sa identifice cateva aspecte practice ale afacerilor internationale pe care le interpreteaza prin prisma a sapte dimensiuni. Rezultatele studiului lor au fost publicate in: 1993, “The seven cultures of capitalism”; 1997, “Mastering the infinite game”; 1997, ”Riding the waves of culture”; 2000, “Building cross-cultural competence”; 2001, “21 leaders for the 21st century”; 2004, “Managing people across cultures”. Dimensinile culturale prin prisma carora au facut ei cercetarile sunt: 1.Universalism/Particularism .
In tarile universaliste regulile sunt mai
importante decat relatiile, contractele sunt redactate atent si nu se modifica, exista doar un adevar/o realitate si se pune foarte mare accent pe corectitudine, seriozitate, cinste. In tarile particulariste relatiile sunt mult mai importante decat regulile, contractele sunt modificate usor, persoane de incredere sunt acelea care pun pret pe oameni si exista pentru fiecare indivit mai multe perspective asupra realitatii si indivizii sunt in primul rand frati si nu cetateni. 2. Individualism/Comunitarism .
Individualismul reflecta masura in care
indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si respectiv a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. In tarile individualiste se foloseste mai frecvent “eu”, deciziile sunt luate pe loc de reprezentanti, vacantele se petrec in cupluri sau individual. Colectivismul este caracterizat de importanta relatiilor dintre indivizi. Intr-o cultura colectivista deciziile sunt luate de oraganizatie, se lucreaza in grup, relatiile sunt mai impoartante decat munca. 3. Culturile afective sau culturile neutre .
Prin studierea acestei dimensiuni s-a
studiat cum ar trebui sa fie relatiile dintre oameni: obiective si detasate; sau exprimarea emotiilor este un lucru acceptabil. In culturile neutre nu se arata niciodata ce simti sau gandesti, e admirata o conduita calma si controlata, declaratiile sunt citite monoton. In culturile afective gandurile si sentimentele sunt aratate atat verbal cat si non-verbal,
expresivitatea si transparenta ajuta la eliminarea tensiunii iar emotiile sunt exprimate usor, fluent si fara inhibitii. 4. Culturile specifice sau culturi difuze . In cultura difuza statutul se transfera de
la o situatie la alta, este adoptata o abordare indirecta, pe ocolite, comportamentul indivizilor este evaziv, plin de tact, ambiguu. Indivizii din culturile specifice isi separa clar spatiul privat de cel public. Indivizii au un comportament deschis, transparent, ferm, abordarea se face direct la obiect, urmarind exact un scop iar atitudinile variaza de la o situatie la alta si de la o persoana la alta. 5. Statutul. Valorile specifice culturilor cu un statut obtinut: titlurile sunt folosite
numai cand sunt relevante pentru situatia particulara, respectul pentru superior se bazeaza pe competenta profesionala si manageriala; tendinta este de a acorda sanse egale tuturor. In culturile in care se pune accent pe statutul acordat: respectul pentru sef e o dovada a loialitatii fata de organizatie, titlurile sunt folosite excesiv atunci cand trebuie demonstrat statutul iar majoritatea managerilor sunt barbati de varsta medie care fac dovada calificarii lor prin educatie. 6. Atitudinea fata de timp
masoara gradul in care indivizii unei oraganziatii,
societati privesc fie catre viitor, fie catre trecut, fie catre prezent. In culturile orientate catre trecut se vorbeste foarte mult despre istorii, originea familie, se pune accent pe respencul pentru stramosi, oameni in varsta si totul este vazut in contextul traditiei. In culturile orientate catre prezent nu se obiecteaza la platuri, dar ele sunt rar executate, se acorda un interes realitatilor prezente: “aici si acum” se merge pe idea “traieste clipa”. In culturile orientate catre viitor se vorbeste mult despre proiecte, aspiratii, realizari viitoare, planificarea e facuta in mod entuziast iar indivizii tineri sunt priviti cu interes si potential. 7. Relatia cu natura .
In culturile in care relatia cu natura este importanta este
adoptata o atitudine dominanta, chiar agresiva fata de mediu, conflictul si rezistenta denota convingeri puternice iar accentul cade pe propriul grup si pe propria organizatie. In cazul culturilor cu un control extern: se adopta o atitudine flexibila compromisul si mentinerea pacii, armonia denota stabilitate iar accentul cade pe ceilalti. Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale:
Dimensiuni culturale
Valori maxime
Valori minime
Universalism/Particularism
97%(Elvetia)
32%(Venezuela) 47%(China)
93%(Canada,USA)
37%(Koreea)
54%(India)
92%(Suedia)
44%(Rusia)
68%(Japonia)
91%(Australia)
47%(China)
69%(Singapore)
54%(India) 30%(Egipt)
73%(Franta) 41%(China)
71%(Canada)
32%(Mexic)
41%(Franta)
69%(USA)
37%(India)
42%(Singapore)
67%(Danemarca)
39%(Japonia)
44%(Indonezia)
65%(Olanda) 81%(Etiopia)
41%(Franta) 15%(Kuweit)
52%(Italia) 33%(Italia)
74%(Japonia)
18%(Egipt)
40%(Brazilia)
64%(Hong Kong)
19%(Spania)
43%(USA)
55%(China)
24%(Rusia)
45%(UK)
Individualism/Comunitarism 89%(Israel)
Culturi neutre/afective
Culturi specifice/difuze
Realizare/Atribuire
Relatia cu natura
Valori medii
51%(India) 28%(Argentina) 46%(Suedia) 91%(Suedia,Olanda) 32%(China) 52%(Venezuela) 89%(Danemarca)
46%(Nigeria)
58%(Singapore)
88%(UK)
47%(Kuweit)
65%(Koreea)
87%(Canada)
52%(Venezuela) 66%(Belgia)
68%(Australia)
58%(Singapore) 67%(Grecia) 4%(Egipt) 30%(Rusia)
65%(Canada)
12%(Argentina) 31%(Mexic)
56%(UK)
13%(Republica
32%(Hong Kong)
54%(Suedia)
Ceha)
33%(Franta)
49%(Danemarca)
20%(Coreea)
34%(Elvetia)
88%(Israel)
21%(Polonia) 33%(Venezuela) 59%(Rep.Ceha)
86%(Norvegia)
39%(China)
63%(Japonia,India)
82%(USA)
49%(Rusia)
66%(Germania)
77%(UK)
55%(Kuweit)
77%(Italia)
Romania
76%(Franta)
57%(Singapore)
Prezentarea studiului GLOBE
Globe (Leadership global si eficacitatea comportamentului organizational) este un program de cercetare care a studiat cultura naţională şi stilurile de leadership reusind sa rapunda la doua mari intrebari: “Cat de asemanatoare sau diferite sunt comunitatile umane ?” si “Din ce motiv sunt asa ?”. Ceea ce au reuşit cei implicaţi în acest proiect a fost să exploreze valorile şi practicile culturale din mai multe ţări pentru ca mai apoi să identifice impactul în practicile organizaţionale şi în stilurile de leadership. Proiectul a fost conceput în anul 1991 de către Robert J. House, profesor al Universităţii din Pennsylvania şi a implicat 170 de investigatori, provenind din 62 de culturi, care au lucrat impreuna timp de 7 ani si au colectat date despre valorile culturale
si practicile si atributele de leadership de la 18000 de manageri mijlocii din 952 de oraganizatii, precum şi 14 membri coordonatori şi mulţi alţi asociaţi în cercetare. Publicatiile acestui proiect sunt: “Culture, Leadership and Organization:The Globe study of 62 Societies” si „Culture and leadership across the world:The Globe Book of In-Depth studies of 25 Societes” . Culturile naţionale au fost analizate din punctul de vedere a nouă dimensiuni: 1. Orientarea spre performanta
se refera la masura in care oraganizatiile sau
societatea incurajeaza si recompenseaza membrii pentru performantele obtinute si pentru excelenta. In culturile orientate spre performanta
se valorizeaza dezvoltarea,
competitivitatea, comunicarea explicita si stilul direct iar cele care nu sunt orientate spre performanta se pune accent pe relatiile dintre indivizi, comunicarea este indirecta subtila. 2. Orientarea spre viitor
reflecta gradul in care indivizii din organizatii se
angajeaza in comportamente orientate pe viitor cum ar fi planificarea, investigarea viitorului. Culturile cu o orientare spre viitor ridicata indivizii au tendinta de a economisi, organizatiile sunt flexibile, adaptive iar in culturile orientate pe scurt se cauta succesul imediat, indivizii au tendinta de a celtui foarte mult, organizatiile sunt inflexibile. 3. Asertivitatea
este o dimensiune care masoara gradul in care indivizii din
organizatii sau societate sunt asertivi, confruntatori sau agresivi in relatiile sociale. 4. Distanta fata de putere
reprezinta gradul (rang social) prin care membrii unei
organizatii sau societati presupun si agreaza ca puterea sa fie impartita in mod inegal. Culturile cu un IDP mare sunt caracterizate de impartialitate, diferentiere intre indivizi si grupuri, distanta iar in cele cu un IDP mic este promovata descentralizarea in institutii, informatia este partajata de toti membrii, egalitate intre indivizi. 5. Orientarea umanistica
este gradul in care indivizii din organizatii si societate
sunt incurajati si rasplatiti pentru corectitudinea, altruismul, prietenia, generozitatea fata de ceilalti. In culturile caracterizate de orientarea umanistica ridicata se pune accent pe emotivitae, sensibilitate, afiliere iar la polul opus sunt promovate discriminarea, egoismul si exploatarea. 6. Colectivismul Institutional Societal
reflecta gradul în care practicile
organizaţionale si instituţionale încurajează si răsplătesc distribuirea colectivă a resurselor şi acţiunile colective. Cuvinte cheie pentru colectivism: loialitate, echitate,
deciziile sunt luate in grup. Culturile cu un colectivism scazut se pune accent pe recompensa, individualitate, rasplata. 7. Colectivismul in grup
exprima gradul in care indivizii exprima mandrie,
loialitate si coeziune in organizatiile sau in familiile din care fac parte. Cuvinte cheie pentru colectivism ridicat: inrudirea cu grupul, respect, colectivism iar pentru colectivismul scazut: rationalitatea, rapiditate, straduinta. 8. Evitarea incertitudinii
este definita ca fiind masura prin care membrii unei
organizatii sau societati se straduiesc sa evite incertitudinile prin increderea in normele sociale, ritualuri si practici birocratice pentru a usura incertitudinea evenimentelor viitoare. Un IPI ridicat: numar mare de reglementari si norme, precizia si punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite si motivarea se face prin securitate si aparenta. Un IPI scazut semnifica: toleranta pentru o varietate de opinii, munca este dimensionata astfel incat sa nu duca la inconfort si repulsie iar motivarea se face prin realizare, stima si sentimental de apartenenta la grup. 9. Egalitatea sexelor
este masura prin care in organizatii si societate se
minimizeaza diferentele din rolurile femeilor si barbatilor si dicriminarea sexelor. Culturile in care exista egalitate intre sexe se intalnesc mai multe femei in pozitii de conducere, ele prezentand un rol important in luarea deciziilor, punandu-se accent pe egalitate, paritate iar la polul opus culturile sunt caracterizate de valori ca masculinitate, barbatie, virilitate. Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale: 1.Orientarea spre performanta
2.Orientarea catre viitor
4.90(Singapore) 4.80(Hong Kong) 4.72(Noua Zeelanda) 4.56(Taiwan) 4.49(USA) 5.07(Singapore) 4.73(Elvetia) 4.61(Olanda) 4.44(Canada) 4.44(Danemarca)
2.88(Rusia) 3.08(Argentina) 3.20(Grecia) 3.32(Venezuela) 3.58(Italia)
3.72(Suedia) 3.85(Israel) 4.01(Spania) 4.08(Anglia) 4.22(Japonia)
2.88(Rusia) 3.08(Argentina) 3.11(Polonia) 3.25(Italia) 3.26(Kuweit)
3.59(Slovenia) 3.86(Egypt) 3.98(Irlanda) 4.09(Australia) 4.19(India)
3.Asertivitatea
4.73(Germania) 4.62(Austria) 4.58(Grecia) 4.55(Statele unite) 4.42(Spania)
4.Distanta fata 5.80(Maroc) de putere 5.64(Argentina) 5.63(Thailanda) 5.52(Spania) 5.52(Rusia)
3.38(Suedia) 3.42(Noua Zeelanda) 3.47(Elvetia) 3.59(Japan) 3.63(Kuweit)
3.89(Danemarca) 4.11(Olanda) 4.11(Africa de sud) 4.73(Israel) 4.74(Costa Rica) 5.Orientarea 5.12(Filipine) 3.18(Germania) catre umanitate 4.96(Irlanda) 3.32(Spania) 4.87(Malaezia) 3.40(Franta) 4.73(Egipt) 3.49(Singapore) 4.69(Indonezia) 3.66(Brazilia) 6.Colectivismul 5.22(Suedia) 3.25(Grecia) institutional 5.20(Koreea de 3.53(Ungaria) sud) 3.56(Germania) 5.19(Japonia) 3.66(Argentina) 4.90(Singapore) 3.68(Italia) 4.80(Danemarca) 7.Colectivismul 6.03(Iran) 3.53(Danemarca) in grup 5.92(India) 3.66(Suedia) 5.87(Maroc) 3.67(Noua 5.80(China) Zeelanda) 5.64(Egipt) 3.70(Olanda) 4.07(Finlanda) 8.Evitarea 5.37(Elvetia) 2.88(Rusia) incertitudinii 5.32(Suedia) 3.12(Ungaria) 5.22(Germania) 3.35(Bolivia) 5.22(Danamarca) 3.39(Grecia) 5.16(Austria) 3.44(Venezuela) 9.Egalitatea 4.08(Ungaria) 2.50(Coreea de sexelor 4.02(Polonia) sud) 3.96(Slovenia) 2.81(Egipt) 3.93(Danemarca) 2.84(Maroc) 3.84(Suedia) 2.90(India) 3.05(China)
3.91(Egipt) 3.92(Irlanda) 4.01(Filipine) 4.09(Ecuador) 4.13(Franta)
5.15(Anglia) 5.28(Franta) 5.33(Brazilia) 5.43(Italia) 5.44(Portugalia) 3.90(Hong Kong) 4.10(Suedia) 4.11(Taiwan) 4.17(Statele Unite) 4.32(Noua Zeelanda) 4.13(Hong Kong) 4.20(Statele Unite) 4.50(Egipt) 4.53(Polonia) 4.54(Indonezia) 4.63(japonia) 4.70(Israel) 4.71(Qatar) 4.85(Austria) 4.94(Italia) 4.01(Israel) 4.15(Statele Unite) 4.18(mexic) 4.21(Kuweit) 4.30(Irlanda) 3.24(Italia) 3.31(Brazilia) 3.49(Argentina) 3.50(Elvetia) 3.62(Venezuela)
