1.1.DEZVOLTAREA RURALA LOCALITATIILOR RUDNA SI CRAI NOU A : Piese scrise 1.Plan tematic ,1.1.Cuprins
pag.1
2.Memoriu tehnico-justificativ tehnico-justificativ
pag.4
PARTEA I : PROBLEME DE DEZVOLTARE RURALA A LOCALITATIILOR RUDNA SI CRAI NOU 3.Prezentare situatiei actuale privind dezvoltarea localitatiilor Rudna si Crai nou
pag.6
3.1.Evolutie
pag.6
3.2.Relief
pag.7
3.2.1.Conditii 3.2.1.Conditii geotehnice
pag.8
3.2.2.Conditii 3.2.2.Conditii hidrografice hidrografice
pag.8
3.2.3.Consideratii 3.2.3.Consideratii hidrogeologice hidrogeologice
pag.8
3.2.4.Vanturile
pag.9
3.2.5.Vegetatia,fauna si spatii verzi
pag.9
3.3.Resursele naturale ale solului si subsolului,modul subsolului,modul de valorificare
pag.10
3.3.1.Solurile
pag.10
3.3.2.Relatii in teritoriu
pag.11
3.3.3.Activitatii 3.3.3.Activitatii economice
pag.11
3.4.Invatamantul
pag.12
3.5.Sanatate
pag.13
3.6.Cultura
pag.13
3.7.Cult
pag.13
3.8.Comert,prestari 3.8.Comert,prestari servicii
pag.13
3.9.Activitatii financiar bancare
pag.13
3.10.Administratie,ordine 3.10.Administratie,ordine publica
pag.14
3.11.Telecomunicatii
pag.14
3.12.Populatia.Elemente 3.12.Populatia.Elemente demografice si social
pag.15
3.12.1.Miscarea naturala si migratorie a populatiei
pag.18
3.12.2.Disfunctionalitati 3.12.2.Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei,modul de ocupare a resurselor de munca
pag.19
3.13.Circulatia
pag.20
a)Rutiera b)Feroviara 3.13.1.Disfunctionalitati
pag.22
3.14..Intravilanul 3.14..Intravilanul existent.Zonificarea existent.Zonificarea functionala.Bilantul functionala.Bilantul territorial
pag.22
3.14.1.Zone functionale
pag.23
3.14.2.Zone cu riscuri naturale
pag.27
3.15.Echiparea edilitara
pag.28
3.15.1.Gospodarirea 3.15.1.Gospodarirea apelor
pag.28
3.15.2.Resursele de apa
pag.28
3.15.3.Alimentarea 3.15.3.Alimentarea cu apa
pag.28
3.15.3.1.Canalizarea
pag.29
3.15.4.Alimentarea 3.15.4.Alimentarea cu energie electrica
pag.29
3.15.4.1.Telefonizarea 3.15.4.1.Telefonizarea si retele CATV in cablu
pag.30
3.15.4.2.Alimentarea 3.15.4.2.Alimentarea cu gaz
pag.30
3.15.5.Gospodarirea 3.15.5.Gospodarirea comunala
pag.30
3.15.6.Probleme de mediu
pag.31
3.15.7.Disfunctionalitatii
pag.35
3.15.8.Necesitati si optiuni ale populatiei
pag.36
3.16.Propuneri 3.16.Propuneri de dezvltare urbanistica
pag.36
3.16.1.Studii fundamentale
pag.36
3.16.2.Evolutia 3.16.2.Evolutia posibila si prioritatii prioritatii
pag.37
3.16.3.Optimizarea 3.16.3.Optimizarea relatiilor in teritoriu
pag.37
3.16.4.Dezvoltarea 3.16.4.Dezvoltarea activitatiilor
pag.38
3.17.Evolutia 3.17.Evolutia populatiei
pag.38
3.18.Propuneri 3.18.Propuneri de imbunatatire a localitatiilor localitatiilor
pag.40
3.18.1.Organizarea 3.18.1.Organizarea circulatiei
pag.40
3.18.1.1.Rutiera
pag.40
3.18.1.2.Transportul 3.18.1.2.Transportul in comun
pag.41
3.18.1.3.Circulatia 3.18.1.3.Circulatia feroviara
pag.41
3.18.1.4.Intravilanul 3.18.1.4.Intravilanul propus.Zonificarea propus.Zonificarea functionala.Bilantul functionala.Bilantul territorial
pag.41
3.18.1.5.Masuri in zonele cu risc natural
pag.46
3.18.1.6.Dezvoltarea 3.18.1.6.Dezvoltarea echiparii edilitare
pag.47
3.18.1.7.Protectia 3.18.1.7.Protectia mediului.Propuneri mediului.Propuneri si reglementari
pag.53
A)Apa
B)Aerul C)Solul 3.18.1.8.Reglementari 3.18.1.8.Reglementari urbanistice
pag.58
3.18.1.9.Obiective 3.18.1.9.Obiective de utilitate publica
pag.60
3.18.1.10.Teritoriul 3.18.1.10.Teritoriul administrativ
pag.60
3.19.Concluzii 3.19.Concluzii si recomandari
pag.62
3.19.1.Recomandari
pag.63 PARTEA II : CONSTRCTIE - CASA FAMILIALA
4.Ridicarea topografica
pag.65
5.Studiul geotehnic
pag.75
6.Memoriul tehnico-justificativ tehnico-justificativ de arhitectura
pag.80 7.Memoriul
tehnic-rezistenta
pag.82
8.Tehnologia 8.Tehnologia de executie a unei constructii
pag.84
8.1.Schema tehnologica tehnologica
pag.98
9.Partea economica 9.1.Antemasuratoarea
pag.100
9.2.Devizul general + resurse
pag.102
9.3.Indicatori 9.3.Indicatori de eficienta
pag.117
B : Planse desenate 1.Plan fundatii Sc: 1:50
pl.nr.1
Detalii de fundatii Sc: 1:20 2.Plan parter Sc: 1:50
pl.nr.2
3.Plan mansarda Sc: 1:50
pl.nr.3
4.Plan invelitoare Sc: 1:50
pl.nr.4
5.Fatada principala Sc: 1:50
pl.nr.5
6.Fatada laterala Sc: 1:50
pl.nr.6
7.Sectiunea A-A
pl.nr.7
8.Incadrarea in teritoriu a localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:50000
pl.nr.8
9.Situatia existenta a localitatiilor localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:5000
pl.nr.9
10.Echiparea edilitara a localitatiilor localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:5000
pl.nr.10
2.Memoriu tehnico-justificativ Prezentul proiect prezinta solutiile adoptate pentru dezvoltarea rurala a localitatiilor Rudna si Crai nou. Situate in partea de sud-vest a Banatului,localitatiile sunt favorizate din punct de vedere al denivelariilor importante.Exista mai multe studii geotehnice efectuate,dintre care cele mai importante caracteristici sunt : -lipsa denivelarilor pronuntate -adancimi optime de fundare -fenomenul de baltire al apelor -panta morfologica redusa Concluziile studiilor efectuate asupra localitatiilor sunt urmatoarele : -exista o agresivitate multipla si pronuntata pe alocuri a apei subterane -zona este predominat expusa excesului de apa Recomandari rezultate in urma studiilor efectuate pentru lucrariile de constructii cum ar fii: -adancimea de fundare sa fie mai mare decat adancimea de inghet -pentru calculul de fundare se pot adopta presiuni conventionale de baza 1,2 daN/cmp. In ceea ce priveste situatia edilitara a localitatiilor Rudna si Crai nou ,s-au gasit ca fiind inexistente :un sistem centralizat de alimentare cu apa,un sistem centralizat de canalizare,importante surse de poluare si retea de alimentare cu gaz inexistenta,o retea de medie tensiune si cablu cu fibra optica pentru telefonia fixa de unde sa rezulte posibilitatea introducerii Internetului si a CATV. Ca propuneri in Dezvoltarea urbanistica ar fii: -modernizarea straziilor -infiintarea unei retele de alimentare cu apa si canalizare -infiintarea unei retele de alimentare cu gaze -statii de epurare -reparatii drumuri si trotuare -constructii de noi case in vederea extinderii fondului locative -stabilirea unui proces de colectare a deseurilor menajere si a depozitarii acestora intr-un loc amenajat Conform datelor de la primarie,intravilanul nu a fost extins de mult timp,neconstruindu-se nici o locuinta noua. S-au studiat cateva variante de casa familiale,iar in cele din urma am ales o varianta definitiva,convenabila din cele mai multe puncte de vedere ale proprietarului.
Pentru elaborarea acestui proiect de casa s-au facut masuratori topografice necesare in zona respectiva (planul constructiei si planul de situatie al zonei). In cazul studiului geotehnic s-au urmarit aspecte generale,investigatiile geotehnice interprise si apoi concluziile si recomandariile rezultate in urma analizarii acestui caz. Dupa acest studiu ,este pus in evidenta memoriu tehnico-justificativ de arhitectura,iar apoi cel de rezistenta. Mai departe s-a intocmit tehnologia de executie a unei constructii,prin care s-a urmarit fazele de realizare a unei constructii. Calculul economic al constructiei cuprinde devize(pe obiect si general)si studiul indicatioriilor investitiilor.
TIMISOARA
IVANESCU RAZVAN
3.Prezentarea situatiei actuale privind dezvoltarea localitatiilor Crai Nou si Rudna 3.1.Evolutie Localitatiile Crai Nou si Rudna,ca organizare administrativă au fost stabilite cu Legea 55/19 dec.1968. Decretul Lege nr.8/1990 menţine organizarea administrativă stabilită anterior. Evolutiv anul 1860 reînfiinţează „COMITATUL TIMIŞ” cu reşedinţa Timişoara,având 222 comune(localităţii) organizate administrativ în 11 plăşi. În anul1925-LEGEA PENTRU UNIFICAREA ADMINISTRATIVĂ- reorganizeazăjudeţul TimişTorontal,cu două centre urbane şi 246 comune rurale în 12 plăşi.Aceasta organizare administrativă se mentine până la apariţia Legii nr.5/6 septembrie 1950 când se înfiinţează „REGIUNEA BANAT ” cu cele trei raioane:-DETA,SÂNNICOLAU MARE,TIMIŞOARA. Această organizare administrativă se mentine cu unele modificări până în anul 1968, când cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativă teritorială tradiţională românească. (judeţ,municipii,oraşe,comune,sate).
3.1.1.Localitatea Rudna Este atestată documentar în 1332.Despre aşezare există dovezi arheologice din peroiada neoliticului. În anul 1429,Rudna este amintită ca proprietate a familiei CSANADY RUDAI.În perioada ocupaţiei turceşti localiatea a fost pustiită.În 1781 este cumpărată de IOAN NIKOLICS şi MILIVOI IANCOVICS localitatea numărând 120 case. Numărul de locuitori în anul: 1869-1316 locuitori 1900-1621 locuitori 1930-2144 locuitori 1956-1179 locuitori 1992-656 locuitori În timp populaţia de naţionalitate română este dominantă.
3.1.2.Localitatea Crai Nou Atestată în 1954,a luat naştere prin colonizarea populaţiei de origine română din zona Comloşu Mare, a moţilor din judeţul Alba şi a refugiaţilor de origine română din Jugoslavia.În timp s-a constituit „cătun”aparţinător de Rudna. Numărul de locuitori în anul: 1956-851 locuitori 1992-536 locuitori În timp populaţia de naţionalitate română este dominantă. După 1990 prin aplicarea Legii 18/1991 trenurile agricole din teritoriul administrativ au trecut în posesia proprietarilor de drept. Viaţa economico-socială va cunoaşte profunde transformări şi restructurări ca urmare a modificărilor legislative, a procesului de privatizare,a schimbărilor intervenite în secotarele de activitate. Localităţile Crai Nou şi Rudna au o populatie de 1192 locuitori.Suprafaţa teritoriului administrativ al localitatii Cai Nou este de 68.60 ha.Suprafeţelor intravilanelor existente ale localităţilor sunt: Crai Nou – 68,60 ha
3.2.Relief Alcătuirea litologică menţionează o mare eterogenitate de roci eruptive,metamorfice şi sedimentare.Zona de câmpie,reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic,este formată dintr-o succesiune de straturi aluviale-argile,maline,lehnuri,nisipuri şi pietrişuri dispuse pe un fundament eruptivo-cristalin. Litologia diversă a zonei cât şi nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelişului de sol. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10°C-11°C,temperaturi medii de -2°C în ianuarie şi de 22°C-24°C în iulie.Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrate sunt de 500-600 mm. Zăpada prezintă grosimi medii de 20-50 cm,prima zăpadă începând cu luna noiembrie,ultima zăpadă în luna martie. Vegetatia dominantă pe teritoriul localitatiilor este cea ierboasă.Zonele cu arbori şi arbuşti sunt puţine,situate în special în lunca Timişului.
3.2.1.Conditii geotehnice Harta zonării seismice a Banatului încadrează teritoriul comunei în zona „C”,cu coeficientul seismic corespunzător Ks=0,20 şi perioadele de colţ Tc=0,7-1,8sec. Din punct de vedere geotehnic în cadrul intravilanelor nu se impun condiţii deosebite de fundare. Informativ adâncimea minimă de fundare recomandată h min=1,00 m Presiunea recomandată pentru sarcini fundamentale şi adincimea de bază(2,00 m) Pa=1,80-2,20 Kgf/cmp. în argile prăfoase sau prafuri argiloase. Pa=1,50-2,00 Kgf/cmp. în nisipuri prăfoase sau nisipuri fine. Presiunea recomandată pentru combinaţie de sarcini fundamentale+accidentale este: Pa=2,00-3,00 Kgf/cmp. în argile prăfoase sau prafuri argiloase. Pa=2,00-2,50 Kgf/cmp. în nisipuri prăfoase sau nisipuri fine. Pentru obiectivele nominalizate sunt necesare studiile geotehnice definitive. În teritoriul comunei nu sunt semnalate zone cu riscuri naturale.
3.2.2.Condiţii hidrografice Hidrografic teritoriul localitatiilor, este tangent în partea de sud la cursul râului Timiş.
3.2.3.Consideratii hidrogeologice Apele subterane , respectiv orizontul freatic este cantonat la o adâncime medie ce variază între 1 - 3m
cu grosimea depozitului de apă până la 20,0m, acumulări rezultate parte din precipitaţii, parte din surplusul de apă creat în timpul viiturilor. Hidroizohipsele apelor freatice în câmpia joasă au valori cuprinse între 74 şi 93 -direcţia generală de mişcare a fluxului subteran fiind de la nord-est spre sudvest. Nivelul maxim al apelor freatice se produce la topirea zăpezilor şi în primăvară (martie, aprilie) când cad precipitaţii cu valori mai însemnate. Modulul scurgerii subterane este scăzut (0,5l/sec/km 2). Mineralizarea apelor creşte, (1500mg/l) spre sud-vestul câmpiei Timişului, de asemenea cresc şi valorile durităţii apei. Sub aspect chimic apele sunt în general bicarbonatate. Apele de adâncime au caracter artezian în această zonă (de la 100m în jos).
3.2.4.Vanturile Vânturile dominante sunt cele de nord,nord-est, est şi sud-est. Viteza medie este cuprinsă între 1,23,8m/sec.
3.2.5.Vegetatia,fauna si spatii verzi Localitatiile sunt acoperite într-un procent de 92,75% cu terenuri agricole din care terenuri arabile 74,1% şi 22,4% păşuni. Vegetaţia naturală este cea specifică zonelor de câmpie. Vegetaţia ierboasă este formată
din: sovar, pipirig, stânjenel, piciorul cocoşului, brânduşa galbenă,
trestia, papura, etc. Principalele plante cultivate sunt: -
grâul, porumbul, floarea soarelui, fasolea, sfecla, trifoiul, lucerna, dovleacul; Fauna caracteristică este cea de stepă reprezentată de rozătoare ca:
popândăul, hârciogul, şoarecele
de câmp, cârtiţa. Păsările întâlnite sunt: vrabia, pitpalacul, graurul, doară de semănături, uliul găinilor, coţofana. Fauna cinegetică reprezentată de: iepuri, fazani, gâşte şi raţe sălbatice,
căprioarele şi mistreţi.
In ansamblu teritoriul localitatiilor Rudna si Crai Nou se poate zona în: -
terenuri agricole cu soluri fertile şi condiţii climatice
favorabile, predominând tipul de agricultură
cu profil cerealier. -
terenuri cu păşuni întinse (şi zona de luncă a
Timişului) unde se practică o agricultură de tip
pastora In cadrul localităţilor nu sunt parcuri sau scuaruri amenajate. Spaţiile plantate de-a lungul străzilor nu sunt întreţinute. Norma existentă este de 0,04m 2 spaţiu verde/locuitor. Lunca Timişului - cu un potenţial mare nu oferă nici un punct de agrement amenajat.
3.3.Resursele naturale ale solului si subsolului, modul de valorificare 3.3.1.Solurile Alcătuirea litologică menţionează o mare eterogenitate de roci eruptive, metamorfice şi sedimentare. Zona de câmpie, reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic este formată dintr-o succesiune de straturi aluviale - argile maline, lehnuri, nisipuri şi pietrişuri dispuse pe un fundament eruptivo cristalin. Litoiogia diversă a zonei cât şi nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelişului de sol. Întâlnim în teritoriu următoarele tipuri de soluri: -
Soluri cernoziomice carbonatice freatic umede
-
Soluri cernoziomice freatic umede
-
Soluri cernoziomice levigate freatic umede
-
Soluri brune cernoziomice freatic umede
-
Soluri brune gălbui de pădure puternic podzolite puternic scheletice
-
Soluri negre de fâneaţă podzolite
-
Soiuri aluviale diferit lumifere
-
Soluri aluviale cernoziomice
Soluri aluviale cemoziomice gleizate -
Complex de soluri aluviale cernoziomice
-
Lăcovişti cernoziomice Lăcovişti cernoziomice levigate Lăcovişti salinizate
Lăcovişti salinizate şi solonetizate -
Soloneţuri solodizate
-
Mlaştini Soluriie se prezintă cu o eroziune neapreciabiiă de regulă în lungul reţelei hidrografice - eroziune de
suprafaţă. Eroziuni de adâncime sunt prezente în zona albiei râului Timiş.
3.3.2.Relaţii în teritoriu Legătura cu comunele şi localităţile învecinate este asigurată rutier şi pe cale ferată. Reteaua rutieră este următoarea: -D.J. 593 (D.N. 59 Peciu Nou –Giulvăz-Foeni)-31,5 km, din care pe teritoriul administrativ al comunei are 9,6 km. -D.C. 192 (Ivanda-Giulvăz-Rudna-Gad) cu o lungime totală de 14,0 km din care pe teritoriul administrativ al comunei are 10,8 km. Localitatiile sunt traversate de linia de C.F. Timişoara –Cruceni.Accesul călătorilor este asigurat prin halta Giulvăz ,halta Cebza şi halta Rudna. În intravilanele existente nu sunt cuprinse trupurile din teritoriu. Legăturile rutiere între localităţi cât şi cu comunele învecinate se desfăşoară în condiţii grele determinate de starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor. În programul de dezvoltare al Consiliului Judeţean se propune modernizarea D.C. 192 IvandaGiulvăz-Rudna-Gad,în prima etapă de realizare fiind propus tronsonul Giulvăz-Rudna-Crai Nou. Teritoriul comunei este cuprins în bazinul hidrotehnic Timiş-Bârzava. Ca echipare edilitară se propune: Amenajările de îmbunătăţiri funciare –desecări,drenaje-ocupă p suprafaţă de 5463 ha Pentru alimentarea cu gaz , localităţile au fost prinse în Hotărârea de Guvern –H.G. 386/28.05.1996-pentru înfinţarea de noi distribuţii de gaze.
3.3.3.Activitatii economice Activitatea economică de bază este agricultura şi zootehnia , activităţi favorizate de poziţia localitatiilor în plină zonă de câmpie. Din totalul suprafeţei 92,75% este teritoriu agricol ca folosinţă, cu 74,1% terenuri arabile şi 22,4% păşuni. Suprafaţa agricolă pe locuitor este de 3,5 ha/ loc. Formele de desfăşurare a activităţii agricole sunt exploataţiile agricole cu următoarele tipuri: - societăţi agricole cu personalitate juridică (4 societăţi agricole)
- asociaţii
familiale - exploataţii individuale (2.122 exploataţii individuale), cu o medie de 2,5 ha/ exploataţie
Ca locuri de muncă la nivel de comună agricultura deţine 40,5% din total. Societăţile comerciale existente - cu capital de stat sau privat sunt: S.C. PETIM ; AGROMEC ; SA. AGROBADE ; SA TANIS ; MARION S.R.L. - MOARĂ. Profilul producţiei agricole al comunei prezintă dominant culturi de cereale ( grâu, porumb, secară,ovăz etc.) şi legume. Creşterea animalelor este asigurată de sectorul particular. Efectivele de animale în gospodăriile particulare în 1999 au fost: - porcine
-
2.400 capete
- bovine
-
530 capete
- ovine
-
6.550 capete
- păsări
-
18.500 capete
- producţia de lapte - vacă + bivoliţă - 11.200 hi - producţia de ouă
-
2.120 mii bucăţi
Fermele zootehnice de mare capacitate sunt în stare de conservare - lichidare.
3.4.Invatamant a.
învăţământul preşcolar
CRAI NOU - funcţionează grădiniţa cu un efectiv de 28 copii într-o grupă. Ca local funcţionează într-
o clasă din şcoală. RUDNA
b.
- funcţionează o grădiniţă cu 27 copii -1 grupă - local specific în stare bună. Invăţămâtul şcolar
CRAI NOU - învăţământul şcolar cuprinde clasele I - VIII. Localul este specific şi cuprinde 8 săli
de clasă şi 4 laboratoare - clasele l-IV cuprind 48 elevi - clasele V-VIII cuprind un efectiv cs 133 elevi. Ca amplasament şcoala este situată ia intersecţia intravilanelor Crai Nou şi Rudna. RUDNA
- învăţământul şcolar cuprinde clasele ! - 'V Localul este specific, în stare bună. Efectivul
copiilor înscrişi este de 40 elevi.
3.5.Sanatate Localitatea Rudna dispune de un punct sanitar.
3.6.Cutura In fiecare localitate funcţionează CASA NAŢIONALĂ cu sala de spectacole. Toate sunt în construcţii specifice dar starea şi dotarea lor este mediocră, din lipsă de fonduri lucrările de întreţinere fiind negiijate. Biblioteca şcolara în Rudna (cca 1900 volume).
3.7.Cult Dotările de cult existente în localităţi sunt: CRAI NOU
- Biserica ortodoxă RUDNA
- Biserica ortodoxă - Casa parohială
3.8.Comert,prestarii servicii Prin privatizare dotările comerciale au cunoscut o însemnată dezvoltare ; - au apărut o serie de spaţii comerciale cu profil alimentar, nealimentar şi de alimentaţie publică, precum şi activităţi prestatoare de servicii, coafură, staţii PECO, autoservice.Aceste spaţii au fost deschise în majoritate în case particulare prin amenajare.Amandoua localităţile dispun de aceste spaţii cu profil comercial.
3.9.Activitatii financiar bancare In localităţile Rudna si Crai nou nu există unităţi financiar bancare.
3.10.Administratie,ordine publica,securitate Fiecare localitate a comunei dispune de un echipament minim P.S.I.
3.11.Telecomunicatii Oficiu poştal RUDNA ce acoperă localitatea Rudna, Crai Nou şi Gad. Clădirile în care funcţionează sunt nespecifice, în stare mediocră - insalubră.
3.12.Populatia.Elemente demografice si sociale Repartizarea pe localităţile componente este următoarea: •
Crai Nou ............ 536 locuitori
•
Rudna ............. 656 locuitori
Analiza grupelor de vârstă, naţionalitate, religie au ca an de referinţă RECENSĂMÂNTUL din ianuarie 1992. Pe grupe mari de vârstă pe localităţile componente ale comunei situaţia este următoarea: 0-14 CRAI NOU RUDNA
TOTAL MASC. FEM. TOTAL MASC. FEM.
99 51 48 134 56 78
Grupa de vârstă 15-59 60-85 şi peste 310 127 155 56 155 71 355 167 177 74 178 93
Total localităţi 536 262 274 656 307 349
Pe naţionalităţi la recensământul din ianuarie 1992 componenţa era următoarea : Români Maghiari Germani Sârbi Alte etnii Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Crai Nou 529 98,7 4 0,7 2 0,4 1 0,2 Rudna 378 57,6 15 2,3 15 2,3 239 36,4 9 1,4 Din punct de vedre al religiilor situaţia pe comună este următoarea: Ortodocşi …………………. 91,3 % Catolici
…………………. 5,1 %
Alte religii ………………… 3,6 %
Total Nr. % 536 100 656 100
Tab.1-Indicatori globali pentru judeţele Timiş, Arad şi Bihor, România şi U.E. Nr. crt.
Indicatori zona urbană
1
Populaţia zona rurală Totală
2
Suprafaţa
3
Nr. localităţi
4
Agricol Total Municipii Oraşe Comune Sate
Densitate localităţi
5
Densitate populaţie Structura populaţiei 0 – 14 ani 6 (grupe de vârstă) 15 –59 ani > 60 ani PIB / loc 7 (faţă de media UE) Populaţia activă faţă de totalul
8
9
populaţiei
Structura populaţiei ocupate
pers (%) pers (%) Km2 Km2 (%) Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Sate/ 100 km loc/km 2 % % % % %
7023,56 (80) 40.03 -
-
3,5
-
-
80,5 100 18,5 64,5 17 Reg. 5 Vest 32,4
7.81 100 0.99 3.10 1.27
5.20 100 1.34 3.55 1.67
51,2 (1994)
310575 (82,5) 65879,6 (17,5) 3191000
61.68
385 2 5 75 303
%
U.E
118 100 17,4 67,0 15,6 100
-
-
49,5 (1994)
%
100
100
100
100
%
31,4
0.10
0.10
4,5
% %
31,2 37,4 19
0.30 1.16
0.20
29,3 66,2
-
-
70,4
-
-
69,1
98,3
-
-
97
Agricultură, silvicultură,
piscicultură Industrie, construcţii Servicii Rata mortalităţii infantile la 1000 noi 10 născuţi 11
Judeţele Localitatii Timiş Crai Nou Rudna 4222,63 536 656 (62) 2622,37 (38) 8696,65 68.60 108.69
U.M.
Speranţa de viaţă la naştere
% %
(1998-2000) % 12 Gradul de alfabetizare al populaţiei (1998-2000)
(1996)
Judeţele
Nr. 13 crt.
Indicatori Indicele speranţei de viaţă
14
Indicele educaţiei
% U.M. 0,757 (1998-2000)
Localitatii
U.E
-
-
0,734
0,918
-
-
0,853
Produsul intern brut pe locuitor 1998-Dolari SUA 15 (4580) (1995/96) 2000
-
-
16 Rata natalităţii 2000 17Raportul de dependenţă demografică
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
536
656 Centrala
18 19 20
% (1998-2000)
Densitatea drumurilor
% %
Km/100Km²
Consumul de energie electrică al populaţiei
Kwh/loc
Nr. locuinţe la 1000 locuitori Loc/1000loc
9,2 46 39 (1996)
525 (1994)
361 (1996)
21
Suprafaţa locuibilă
m²/o loc m²/pers
22
Populaţia la un medic
Nr. pers/medic
23
Copii instituţionalizaţi
Nr. pers
68
Centrala
Nr/1000 loc
13
telefonica telefonica
24 25
Număr posturi telefonice la 1000 locuitori (1996)
Număr autoturisme private la 1000 Nr/1000 loc
locuitori (2000) 26 Indicele dezvoltării umane 27 Indicele dezvoltării regionale 28Grad cuprindere în învăţământ (1996) %
38,4 13,8 335 (1996)
digitala
digitala
135
-
-
0,83
-
-
80,6
-
131,5
Figura 1. Harta regiunilor de dezvoltare din România In tara noastra in baza legii 151/1998 privind dezvoltarea regionala au fost introduse 8 regiuni de dezvoltare ,fiecare regiune cuprinzand 4-7 judete.Aceste 8 regiuni coespund nivelului NUTS2 al UE.
3.12.1.Mişcarea naturală si migratorie a populaţiei . Analiza comparativă a fenomenelor demografice din perioada 1995 -1999 evidenţiază o creştere uşoară a populaţiei (D.S. jud. Timiş). Sporul natural în perioada analizată a avut o evoluţie negativă cu o valoare medie de - 3,85 %o (la 1000 locuitori/an) Sporul miqratoriu în perioada analizată a avut o evoluţie pozitivă, valoarea medie fiind de + 8,56 %o (la 1000 locuitori / an) Sporul total mediu înregistrează valori pozitive şi anume + 4,71 %o (la 1000 locuitori/an)
Evoluţia populaţiei in localitatiile Rudna si Crai Nou, luând ca ani de referinţă, anii recensămintelor populaţiei se prezintă în tabelul: Localitatea
Numărul de locuitori în anul 1956 1966 1977
1930 1992 comuna Crai Nou Cătun Rudna 851 734 536 Rudna 2144 1179 979 656 Comparând anul 1992 cu anul 1956 se constată o scădere însemnată de populaţie la nivelul fiecărei localităţi şi anume: CRAI NOU …………………. - 37,0 %( 1992 faţă de 1956 ) RUDNA ……………………. -44,3 % ( 1992 faţă de 1956 ) Perioada 1992-2001 prezintă o stare de stabilitate pentru aceste localităţi înregistrând pentru 2001 următoarele populaţii: CRAI NOU ………………… 540 locuitori RUDNA …………………… 654 locuitori Structura salariaţilor pe ramurile economiei naţionale pe total comună şi localităţile componente se
prezintă în tabelul următor:
Total comună Crai Nou agricultură 100 10 Industrie 15 Construcţii 15 Silvicultură Transporturi 7 Telecomunicaţii 10 Circulaţia mărfurilor 16 2 Prestări servicii 8 1 Gospodărie comunală Învăţământ cultură 37 16 Ocrotirea sănătăţii 13 Administraţie 15 Alte mărfuri 10 247 29
Rudna 10 5 2 2 1 3 23
Agricultura deţine ponderea în activităţile comunei cu 26,9 % din locurile de muncă. Structura socio - economică a populaţiei ocupate se prezintă astfel: Sector primar.............
26,9 % din total populaţie ocupată
Sector secundar
.............
Sector terţiar
.............
46,5 % din total populaţie ocupată 26,6 % din total populaţie ocupată
Sectorul secundar cuprinde şi persoanele ce se deplasează pentru muncă în afara comunei.
3.12.2.Disfunctionalităţi privind evoluţia si structura populaţiei modul de ocupare a resurselor de muncă Analiza situaţiei existente asupra populaţiei şi a elementetor demografice şi sociale a scos în evidenţă următoarele disfuncţionalităţi: -
Degradarea fenomenului demografic - nivelul redus ai fertilităţii care nu asigură înlocuirea simplă
a generaţiilor, nivelul ridicat al mortalităţii. -
Evoluţia populaţiei este determinată numai de sporul rnigratoriu.
-
îmbătrânirea populaţiei, depopularea lentă a satelor componente.
-
Insuficienţa locurilor de muncă determină o migrare spre alte zone.
-
Navetismul spre centrul de comună şi spre alte puncte de lucru din afara comunei se face în
condiţii grele, având în vedere starea drumurilor şi disfuncţiunile transportului în comun.
3.13.Circulatia a) Circulaţia rutieră Teritoriul administrativ este străbătut de următoarele drumuri: - drumul comunal DC 192 IVANDA - GIULVĂZ - RUDNA - GAD cu lungimea totală de 14,0km. Pe teritoriul comunei Giuivăz, DC 192 are o lungime de 12,100km, din care: intravilan Rudna -1,650krn şi intravilan Crai Nou - 0,700km.
Drumui comunal DC 192C face legătura cu localitatea GAD situată în comuna CIACOVA la 2,500km de CRAI NOU.Peste râul Timiş accesul se face pe un pod de lemn cu o suprastructură metalică având lăţimea carosabilă de 5m. Starea tehnică a podului este impracticabilă iar circulaţia vehiculelor este închisă.
Localitatea Rudna Reţeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafaţă a localităţii. Artera majoră de circulaţie face parte din traseul DC 192 (1,650 km), cu lâţimea părţii carosabile între 4,50+5,OOm, fiind pietruit este într-o stare avansată de degradare. Reţeaua stradală a localităţii Rudna este alcătuită din străzi principale şi secundare conform STAS 10144/1-90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor) Lungimea totală a străzilor este de: 7,40 km (100%) din care: > străzi pietruite:
2,05 km (27,70%) în stare foarte degradată
> străzi cu îmbrăcăminte din pământ:5,35 km (72,30%) impracticabile Lăţimea prospectelor între fronturile clădirilor este cuprinsă între 20+35m, ceea ce reprezintă: > parte carosabilă (cu lăţimi cuprinse între 7,00m şi 5,50m) zone verzi, trotuare, şanţuri de-a lungul străzilor
Localitatea Crai Nou Reţeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafaţă a localităţii. Artera majoră de circulaţie face parte din traseul DC192 (0,70 km), cu lăţimea părţii carosabile între 4,50-5,00m, fiind pietruit este într-o stare avansată de degradare. Reţeaua stradală a localităţii Crai Nou este alcătuită din străzi principale şi străzi secundare, conform STAS 10144/1-90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor). Lungimea totală a străzilor este de:
5,5 km (100%) din care:
•
străzi pietruite:
0,8 km (14,55%)
•
străzi din pământ:
4,7 km (85,45%) Lăţimea prospectelor stradale este
cuprinsă între 20+35 reprezentând:
•
parte carosabilă (cu lăţimi cuprinse între 7,00m şi 5,50m)
•
zone verzi, trotuare şi şanţuri de-a lungul străzilor
Transportul în comun Numărul şi frecvenţa curselor de persoane sunt: o pereche cursă de persoane / zi Timişoara - Giulvăz - Ivanda – Cebza
b)Circulaţia feroviară Teritoriul administrativ al loalitatiilor este traversat de linia de cale ferată TIMIŞOARA -CRUCENI. Numărul şi frecvenţa curselor de persoane sunt: - trei perechi tren cursă de persoane / zi Accesul călătorilor la linia CFR este în Halta Cebza, Halta Giulvăz şi Halta Rudna
3.13.1.Disfunctionalitatii a) Reţea stradală şi trafic •
intersecţii ce necesită amenajări;
•
drumurile judeţene şi drumurile comunale ce traversează comuna sunt în stare avansată de
degradare
b) Reţea feroviară
• neconcordanţe în graficul orar cu interesele comunităţii
3.14.Intravilanul existent. Zonificarea functionala Bilantul teritorial •
CRAI NOU şi RUDNA. Intravilanul existent al acestor localităţi este cel prevăzut de Legea Fondului Funciar la 01. 01.
1990. în cadrul Planului Urbanistic General, intravilanul se materializează prin corelarea limitelor şi suprafeţelor aflate în evidenţa Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - Timiş , cu ce le aflate în evidenta Consiliului Local. Intravilanul existent
LOCALITATEA
SUPRAFAŢA (ha)
1. CRAI NOU
68,60 ha 108,69 ha
2. RUDNA
Bilanţul intravilan pe categorii de folosinţă este următorul: Intravilanul existent nu cuprinde trupuri din teritoriul extravilan.
Localitatea Crai Nou
Suprafaţa totală intravilan Teren agricol-total Arabil Fâneaţă Păşune Vii Livezi Teren neagricol-total Păduri Ape Drumuri Curţi construcţii Neproductiv
68,60ha 40,03ha 39,34ha 0,45ha 0,24ha 28,57ha 0,03ha 0,09ha 12,72ha 15,73ha -
Localitatea Rudna
Suprafaţa totală intravilan Teren agricol-total Arabil Fâneaţă Păşune Vii Livezi Teren neagricol-total Păduri Ape Drumuri Curţi construcţii Neproductiv
108,69ha 61,68ha 52,76ha 0,11ha 6,78ha 1,79ha 0,24ha 47,01ha 1,42ha 1,39ha 20,62ha 23,58ha -
3.14.1. Zone funcţionale Ca relief este situat în plină zonă de câmpie.
Localitatea CRAI NOU Este situată în partea de sud a teritoriului administrativ al comunei Giulvăz în zona de luncă a râului Timiş. Este o localitate tipică de câmpie, relieful plan determinând o dezvoltare urbanistică ordonată cu o tramă stradală rectangulară, prospectul străzilor fiind cuprins între 20,0 - 30,0m.
a) Zona de locuit Este organizată în loturi individuale ce cuprind clădirea de locuit, anexele gospodăreşti şi grădina de legume. Regimul de înălţime al clădirilor de locuit este dominant parter, clădirile fiind amplasate la limita aliniamentului. Zona de locuit ocupă 63,4 % din teritoriul intravilanului. Fondul de locuinţe existent se compune din case unifamiliale. Numărul clădirilor de locuit este de 200 clădiri, suprafaţa locuibilă este de 7.780,0mp. Indicele de locuibilitate este de 14,4 mp locuibili / locuitor. Numărul de persoane / locuinţă este în medie de 2,7 persoane. Densitatea în zona de locuit este de 12,4 locuitori / ha. Starea fizică a clădirilor de locuit este mediocră şi bună.
în cadrul zonei de locuit sunt loturi neconstruite şi terenuri libere nefuncţionalizate. Localitatea Crai Nou nu are o zonă de activităţi economice. Activitatea de bază este agricultura şi creşterea animalelor, exploataţia agricolă fiind organizată în societăţi agricole, asociaţii familiale şi gospodarii individuale.
b) Instituţiile si serviciile de interes public Respectiv biserica ortodoxă şi Casa Naţională - sunt situate în zona centrală. Şcoala generală clasele l - VIII + grădiniţa ce deserveşte atât localitatea Crai Nou cât şi Rudna, este situată la limita dintre cele două localităţi.
c) Căile de comunicaţie şi transport Sunt reprezentate de străzile existente - nemodernizate - de pământ, ce asigură accesul la toate clădirile de locuit şi instituţiile existente. Localitatea Crai Nou nu are un teren de sport amenajat şi nici spaţii verzi plantate - parcuri Cimitirul este situat în intravilan. Bilanţul teritorial existent pe funcţiuni urbane se prezintă în tabelul urmator
BILANŢ TEROTORIAL EXISTENT LOCALIATEA CRAI NOU Suprafaţă (ha)
Procent % din
Zone funcţionale Localitate Trupuri isolate Locuinţe şi funcţiuni complementare 43,50 Unităţi agro-zootehnice şi depozite Instituţii şi servicii de interes public 1,60 12,72 Căi de comunicaţie şi transport
total 43,50 1,60
total intavilan 63,40 2,30
Din care: Rutier
12,72
-
12,72
18,50
Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie Construcţii tehnico-edilitare Gospodărie comunală,cimitire 0,28 Terenuri libere 10,30
-
0,28 10,30
0,40 15,00
Feroviar
Ape Păduri Terenuri neproductive Total intravilan
0,20 68,60
-
0,20 68,60
0,40 100,00
Localitatea RUDNA Este situată în sudul teritoriului administrativ al comunei Giulvăz în lunca râului Timiş. Este o localitate tipică de câmpie, relieful plan determinând o dezvoltare ordonată.
a) Zona de locuit Este organizată în loturi individuale, în majoritate orientate est - vest, ce cuprind clădirea de locuit, anexele gospodăreşti şi grădina de legume. Regimul de înălţime al clădirilor de locuit este parter, amplasarea clădirilor fiind la limita aliniamentului. Zona de locuit ocupă 66,25 % din intravilan. Fondul de locuinţe existent se compune din case unifamiliale. Numărul clădirilor de locuit este de 265 clădiri cu o suprafaţă locuibilă de 10.380mp. Indicele de locuibilitate este de 15,8mp locuibili / locuitor. Numărul de persoane / locuinţă este de 2,4 persoane. Densitatea în zona de locuit este de 9,0 locuitori / ha. Zona de locuit cuprinde loturi neconstruite. Intravilanul cuprinde terenuri libere nefuncţionalizate.
b) Zona de activităţi economice Este situată în zona de sud a intravilanului unde este fosta fermă C.A.P. şi moara Metropol. în nord este situată o secţie S.C. AGROMEC. în extravilan cu acces din D.C. 192 este situată Ferma agrozootehnică - privată.
c) Instituţiile şi serviciile de interes public Sunt grupate în zona de sud a intravilanului, excentric faţă de zona de locuit. Aceste instituţii sunt: - Casa naţională, poşta, punctul sanitar, şcoala clasele l - IV + grădiniţa, biserica ortodoxă.
d) Căile de comunicaţie şi transport -
străzile existente - nemodernizate - cu prospecte largi cuprinse între 20,0 - 35,0m.
-
linia C.F. (Timişoara - Cruceni) - halta Rudna.
Localitatea Rudna nu are teren de sport amenajat. Cimitirul situat în extravilan se foloseşte în comun cu localitatea Crai Nou. Bilanţul teritorial existent
pe
funcţiuni urbane
se
prezintă
în
tabelul urmator :
BILANŢ TERITORIAL EXISTENT LOCALITATEA RUDNA Suprafaţă (ha)
Procent % din total
Zone funcţionale Locuinţe şi funcţiuni complementare Unităţi agro-zootehnice şi depozite Instituţii şi servicii de interes public Căi de comunicaţie şi transport
intavilan
Localitate 72,12 9,20 1,75 20,62
Trupuri isolate -
total 72,12 9,20 1,75
20,20
-
20,62
18,60
0,42 3,50 1,50 108,69
-
3,50 1,50 108,69
3,20 1,70 100,00
66,25 8,25 2,00
Din care: Rutier Feroviar Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie Construcţii tehnico-edilitare Gospodărie comunală,cimitire Terenuri libere Ape Păduri Terenuri neproductive Total intravilan
3.14.2.Zone cu riscuri naturale Localităţile Rudna si Crai Nou se încadrează în zona seismică " D" caracterizată printr-o perioadă de colţ Tc = 1sec şi un coeficient seismic Ks = 0,16 (conform Normativ P100 /1992). Pe teritoriul acestor localitatii nu au fost semnalate fenomene de alunecări de teren sau
prăbuşiri de teren. Zona de luncă a râului Timiş este expusă inundaţiilor în perioada de topire a zăpezilor sau în perioada cu ploi abundente.Viiturile de amploare sunt stăvilite de către îndiguirile existente, îndiguiri ce protejează şi localităţile RUDNA şi CRAI NOU.
3.15.Echipare edilitara 3.15.1 .Gospodărirea apelor Există sistemul de canale de desecare Giulvăz - Rudna aflat în administrarea SNIF Timiş. Suprafaţa ocupată de sistemul de desecări şi drenaje este de 5643,0 ha. Reţeaua de desecare este constituită din canale deschise, cu secţiune trapezoidală, adâncimea fiind variabilă între 1,2 -1,6 m. Cuprinde şi cele două staţii de pompare aferente Rudna şi Rudna Vest. Lucrările de drenaj sunt cuprinse în zona Rudna - Giulvăz.
3.15.2.Resursele de apă Apa subterană din straturile freatice poate asigura alimentarea cu apă a localităţilor . Această apă corespunde din punct de vedere calitativ, în conformitate cu STAS -1342. Apa de suprafaţă reprezentată prin râul Timiş, care delimitează teritoriul comunei Giulvăz de teritoriul comunei Ciacova , poate constitui o sursă de apă, dar datorită calităţii inferioare a apei, pentru potabilizarea acesteia fiind necesare investiţii considerabile , se preferă folosirea apei din subteran pentru alimentarea cu apă a localităţilor.
3.15.3.Alimentarea cu apă Localităţile CRAI NOU şi RUDNA nu dispun de un sistem de alimentare cu apă.
3.15.3.1.Canalizarea În prezent localitatiile Rudna şi Crai Nou , nu beneficiază de un sistem de colectare a apelor uzate menajere şi pluviale şi de staţii de epurare.
3.15.4.Alimentarea cu energie electrică Localităţile Rudna si Crai Nou din punct de vedere al energiei electrice aparţine de Sucursala de Distribuţie şi Transport Energie Banat.
Rudna În localitate există două posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene. Lungimea reţelelor de medie tensiune din localitate este de cca. 1,5 km Posturile de transformare sunt încărcate cca 60 % din capacitate. Liniile electrice de distribuţie de joasă tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,6 km satisfac necesităţile energetice actuale ale localităţii. Iluminatul public pe străzile din localitate este de tip incandescent şi cu becuri cu vapori de mercur.
Crai Nou Alimentarea cu energie electrică a localităţii este rezolvată printr-un post de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Acest post de transformare este legat la linia de 20 KV aerienă Giulvăz Crai Nou. Lungimea reţelei de medie tensiune este de cca. 1,0 km . Liniile electrice de distribuţie de joasă tensiune(0,4 kv) având o lungime de 5,0 km satisfac necesităţile energetice actuale ale localităţii.
Iluminatul public pe străzile din localitate este de tip incandescent şi cu becuri cu vapori de mercur.
3.15.4.1.Telefonizare si reţele CATV în cablu Telefonizare Situaţia telefonizării localităţilor Rudna si Crai Nou este următoarea: Localitatea Rudna
Nr.locuitori 650
Nr.centrale 1
Capac. 50
Nr.abonaţi
Grad telefonizare
53
4,4
Crai Nou 540 Centralele telefonice sunt centrale manuale.
3.15.4.2.Alimentare cu gaz Localităţile Rudna si Crai Nou au fost prinse în Hotărârea de Guvern pentru înfiinţarea de noi distribuţii de gaze H.G. 386 / 28.05.1996. Alimentarea cu căldură este asigurată individual în fiecare gospodărie (combustibil solid).
3.15.5.Gospodărie comunală Cimitire- Fiecare localitate dispune de cimitire şi anume:
CRAI NOU Cimitirul este cuprins în intravilan, este situat în partea de sud a localităţii având şi o zonă ce permite dezvoltarea. Nu respectă normativele în vigoare fiind situat în zona de locuit.
RUDNA
Cimitirul este situat în afara localităţii ca trup. Accesul este greu din cauza drumurilor. Permite dezvoltarea în etapa de perspectivă existând rezerva de teren. Gunoiul menajer. Depozitarea gunoiului menajer din localităţile comunei se face în mod necontrolat, neexistând rampe pentru depozitare.
3.15.6.Probleme de mediu Situaţia existentă :
a)
Cadrul natural
Teritoriul localitatiilor Rudna si Crai Nou este situat în sud-vestul judeţului Timiş. Se află situat în plină zonă de câmpie joasă, câmpia CIACOVEI, cu altitudini cuprinse între 85,0 - 90,0m. Teritoriul localitatiilor integrat în partea de vest a ţării s-a format la începutul erei cuaternare în urma unor mari frământări tectonice succedate de retragerea lacului Panonic ce ocupa întinsul şes de astăzi al Tisei.
b )Valori de patrimoniu Prevederile Legii nr. 5 / 6.03.2000 nu evidenţiază pentru localităţile Rudna si Crai Nou, zone naturale şi construite ce necesită protecţia valorilor de patrimoniu. În cadrul PATJ Jud Timiş - conform listei Comisiei Monumentelor Istorice pentru Judeţul Timiş sunt cuprinse ca monumente şi ansambluri de arhitectură următoarele construcţii cu caracter religios sau laic: •
36 B 159 - sat RUDNA - GIULVÂZ - conac sec. XIX - proprietate privată revendicată
-construcţie în stare avansată de devastare. Ca zonă protejată este cuprins : •
izvor colmatat
c ) Zone comerciale
Prin privatizare s-a oferit acestui tip de activitate noi posibilităţi. În fiecare localitate s-au înfiinţat spaţii comerciale particulare, deschise în casete de locuit cu profil alimentar, nealimentar sau de alimentaţie publică.
d) Zone de productie si de depozitare Zonele de producţie agro-industrială sunt în general amplasate grupat în fiecare localitate în locul fostelor l.A.S. sau C.A.P. Creşterea animalelor este asigurată de sectorul particular - gospodăriile individuale. Fermele zootehnice de mare capacitate sunt în stare de conservare. Suprafaţa acestor zone de producţie pe localităţi este:RUDNA-9,20ha. Activităţile economice ce se desfăşoară în prezent nu stânjenesc zonele de locuit. Fermele agrozootehnice ale localităţilor şi-au încetat activitatea încă din deceniul trecut şi nu reprezintă un pericol de poluare faţă de zonele înconjurătoare. e) Depozite de deseuri În situaţia actuală depozitarea deşeurilor menajere localităţile Rudna si Crai Nou se face necontrolat, în fiecare localitate există o zonă desemnată pentru aceste depozitări însă nu sunt respectate normele sanitare în vigoare (amenajare, distanţă faţă de zona de locuit). f) Zone supuse riscurilor naturale si antropice
Încadrarea în zonarea seismică În conformitate cu Normativul P100 /1992 localităţile se încadrează în zona seismică D caracterizată printr-o perioadă de colţ T c= 1sec. Şi un coeficient seismic Ks = 0,16.
Zone supuse riscurilor naturale, inundaţii Pe teritoriul localitatiilor nu au fost semnalate fenomene de alunecări de teren sau prăbuşiri de teren.
Zona de luncă a râului Timiş este expusă inundaţiilor în perioada de topire a zăpezilor sau în perioade cu ploi abundente. Viiturile de amploare sunt stăvilite de către îndiguirile existente, îndiguiri ce protejează şi localităţile Rudna şi Crai Nou.
Disfuncţionalităţi şi priorităţi
g)
- Zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe Bilanţul teritorial existent pe zonele funcţionale ale localităţilor evidenţiază proporţia acestor zone în cadrul intravilanului. Zona de locuit - funcţiune de bază acoperă suprafaţa cea mai mare din intravilan, - Crai Nou 63,40%,Rudna 66:25% Căile de comunicaţie intravilane respectiv străine prezintă următoarele
procente:
Crai Nou 18,5%,Rudna 18,6%. Terenurile libere existente în intravilan - Crai
Nou 15,00%,Rudna 3,20% - vor fi refuncţionalizate în
cadrul reglementârilor urbanistice .
-Identificarea surselor de poluare Principalele surse de poluare de pe teritoriului localitatiilor sunt următoarele:Traficul rutier pe o tramă stradală total nemodernizată .Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi animaliere. Evacuarea necontrolată a apei uzate din gospodăriile populaţiei .
-Starea factorilor de mediu •
Calitatea apei
a. Ca sursă de poluare sunt: - apele menajere şi latrinele din gospodăriile populaţiei, în absenţa reţelei de canalizare. b. O altă sursă de poluare o constituie rampele de deşeuri menajer ale localităţilor comunei care, prin infiltraţii în perioadele de precipitaţii duc la poluarea apelor freatice.
c. Chimizarea masivă a agriculturii, utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor a substanţelor pentru combaterea dăunătorilor conduce la poluarea apelor de suprafaţă.
Calitatea aerului
•
a.
Ca sursă de poluare: - praful din circulaţia rutieră pe străzile şi drumurile nemodemizate (de
pământ 80,00% din total) b. Praful agricol. •
Calitatea solului
a. O sursă de poluare o constituie rampele de deşeuri ale localităţilor comunei.
Depozitarea
deşeurilor menajere provoacă poluarea solurilor pe care sunt amplasate. b. Deversarea neepurată şi necontrolată a apelor uzate din gospodăriile populaţiei, în absenţa reţelei de canalizare. c. Chimizarea masivă a agriculturii, utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor, a substanţelor pentru combaterea dăunătorilor
•
Calitatea vegetaţiei
Nu se semnalează surse de poluare care să afecteze calitatea vegetaţiei pe teritoriul comunei. (culturile agricole) -
Priorităţi de intervenţie
Principalelor disfuncţionalităţi rezultate în urma analizelor de evaluare li s-au stabilit şi propus măsurile pe categorii de intervenţie privind diminuarea până la eliminare conform tabelelor prezentate. LOCALITATEA RUDNA ŞI CRAI NOU
DOMENII
DISFUNCŢIONALITĂŢI -Străzi nemodernizate -Starea de viabilitate necorespunzătoare a
CIRCULAŢIE
drumurilor sau sectoarelor de drumuri comunale
PROIRITĂŢI -Modernizarea străzi şi drumuri intravilane şi extravilane -modernizare D.C.192(Giulvăz-Rudna-Crai
FOND CONSTRUIT-fondul construit prezintă un grad avansat de uzură ŞI UTILIZAREA
-Construcţii din materiale nedurabile
Nou) -Expertizare în vederea consolidării cladirilor
-Reparaţii capitale,demolări,înlocuiri
-Zona cu exces de umiditate în intravilan
-Acţiuni de regularizare a canalelor ce
TERENURILOR -Echipare edilitară incompletă-alimentare cu apăcanalizare inexistentă SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, SPORT
provoacă inundaţii -Dezvoltarea,realizarea echipării edilitare
-Inexistenţa spaţiilor plantate specifice
-Realizarea de spaţii plantate(norma minimă)
-Teren de sport necorespunzător
-Amenajarea terenului de sport
-Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi PROBLEME DE MEDIU
animaliere -Evacuarea apei uzate necontrolat -Zone cu exces de umiditate-bălţi -Surse de poluare-trafic rutier,praf agricol
-realizarea deponi ecologice de deşeuri menajere şi a puţului sec -Realizarea de epurare şi a sistemului centralizat de canalizare -realizarea unui program de asanare -Planţaii de protecţie
3.15.7.Disfunctionalitati Analiza critică a situaţiei existente asupra cadrului natural, potenţialului economic, potenţialului uman, condiţiilor de locuit, analiza instituţiilor publice cu aprecieri asupra stării şi capacităţii acestora în raport cu necesarul la numărul de locuitori şi a repartiţiei în teritoriu, analiza asupra circulaţiei în cadrul intravilanelor şi a circulaţiei de tranzit, aspecte ale echipării edilitare, protecţia mediului, au relevat disfunctionalitătile ce perturbă viaţa localităţilor şi anume: • Declinul producţiei agricole şi zootehnice datorat în parte contextului specific perioadei derestructurare economică, cât şi potenţialului economic tehnic şi financiar redus al producătorilor individuali. •
Slaba diversificare a activităţilor economice dublată de dezvoltarea redusă a infrastructurii de
afaceri. • Degradarea fenomenului demografic - nivelul redus al fertilităţii, nivelul ridicat al mortalităţii. •
îmbătrânirea populaţiei, depopularea lentă a satelor componente.
•
Gradul scăzut de ocupare a resurselor de muncă.
• Fondul construit - locuinţe, instituţii şi servicii publice - prezintă un grad avansat de uzură. Construcţii din materiale nedurabile 80%. •
Zone cu exces de umiditate în intravilan.
•
Echiparea edilitară neasigurată.
-
RUDNA, CRAI NOU - alimentare cu apă inexistentă.
-
Canalizarea apelor uzate - inexistentă.
•
Starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor sau sectoarelor de drumuri comunale.
•
Străzi nemodernizate în intravilan.
•
Depozitaea necontrolată a deşeurilor menajere şi animaliere.
•
Inexistenţa spaţiilor plantate specifice, terenuri de sport neamenajate.
3.15.8.Necesitati si optiuni ale populatiei În urma documentării asupra analizei critice a situaţiei existente, prin discuţiile directe cu reprezentanţii conducerii locale şi consultările cu alţi factori interesaţi în dezvoltarea economicosocială a comunei şi localităţilor componente, au rezultat necesităţi, opţiuni şi puncte de vedere ale acestora constituind elemente de temă pentru Planul Urbanistic General. Au fost analizate deficienţele dotării existente şi s-au stabilit zonele de extindere a intravilanelor localităţilor, completarea dotărilor, echiparea edilitară, modernizarea tramei stradale.
3.16.Propuneri de dezvoltare urbanistica 3.16.1.Studii de fundamentare În vederea întocmirii prezentei documentaţii au fost analizate domeniile ce vizează în principal: - amenajarea teritoriului administrativ, evoluţia localităţii sub diverse aspecte, populaţia, elementele demografice şi sociale, fondul construit existent, organizarea circulaţiei şi a transporturilor, probleme legate de protecţia şi conservarea mediului, echiparea edilitară, instituţii publice, servicii, aspecte socio-urbanistice. Rezultatele acestor analize au constituit elemente de temă şi au orienat propunerile de dezvoltare şi organizare urbanistică.
3.16.2.Evolutia posibila si prioritati Potenţialul natural şi uman corelat cu opţiunile populaţiei, consultările pe parcursul studiului cu factorii interesaţi definesc evoluţia posibilă a localitatiilor. În cadrul PATN - secţiunea IV - Reţeaua de localităţi au fost stabilîte orientările majore privind dezvoltarea şi structurarea reţelei de localităţi precum şi criteriile pe baza cărora se pot ierarhiza localităţile. Localităţile Rudna si Crai Nou sunt de Rangul V. (P.A.T.N., P.A.T.J. TIMIŞ). Localitatiile se află în zona de influenţă a localităţii CIACOVA - viitor centru urban propus în etapa l. (P.A.T.J. TIMIŞ şi P.A.T.N. - secţiunea IV - Reţeaua de localităţi).
3.16.3.Optimizarea relatiilor in teritoriu Zona este deficitară în suprafeţele de pădure, pâlcuri şt fâşii plantate, perdele de protecţie. Pentru o etapă ulterioară aceste suprafeţe sunt propuse pentru reabilitare şi anume aducerea la parametri iniţiali a canalelor secundare şi drenajelor, a canalelor principale de desecare şi a staţiilor de pompare pentru desecare. Ca priorităţi pentru localităţi se definesc lucrările de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze. Căile de comunicaţie respectiv D.J. 693B (Ivanda - Cebza) tronson Giulvăz D.C. 192 (lvanda Giulvăz - Crai Nou) sunt propuse pentru modernizare în prima etapă. De asemenea se propune spre modernizare şi străzile din intravilan. Prin crearea unor noi locuri de muncă rata de ocupare a populaţiei active pe comună se va îmbunătăţi, numărul deplasărilor pentru muncă în afara comunei putând fi diminuat.
3.16.4.Dezvoltarea activitatiilor Tranziţia la economia de piaţă - forma modernă de organizare a activităţilor economice, în cadrul căreia se acţionează în mod liber, autonom şi eficient - este caracterizată prin disfuncţionalităţi importante la nivelul structurilor economice, iniţiativa investiţiilor fiind mai puţin previzibilă, fiind dependentă în special de interesele private ale diverşilor investitori. În aceste condiţii dezvoltarea factorilor economici este mai lentă, modificările structurale şi măsurile şi de rentabilizare au produs şi vor produce şi în continuare un impact cu localităţile în sensul că s-au desfiinţat locuri de muncă din activităţile productive. Pentru activităţile economice noi - din domeniul secundar (industrie mică, depozite) se pot asigura amplasamente şi forţă de muncă în localităţi. Se va asigura compatibilitatea deplină cu mediul ambiant, cu păstrarea echilibrului ecologic şi valorificarea durabilă a resurselor. Ca activităţi industriale se impun industriile nepoluante. Dezvoltarea urbanistică a localităţilor va obliga şi dezvoltarea ramurii - CONSTRUCŢII. Agricultura şi zootehnia se vor desfăşura în exploataţii particulare. Pentru redresare atât în producţia vegetală şi animală, se impun câteva priorităţi: - definitivarea procesului de privatizare în agricultură. - încurajarea dezvoltării unor unităţi de producţie agricolă performante prin : •
formarea şi generalizarea exploataţiilor agricole comerciale
• încurajarea investiţiilor în exploataţiile agricole •
încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip " BIO" şi "MARCĂ".
•
crearea unui sector paraagricol de servicii cu o structură diversificată
•
valorificarea maximă a teritoriului agricol existent În sectorul terţiar se impune dezvoltarea consolidarea şi diversificarea activităţilor de servire a
populaţiei.
3.17.Evolutia populatiei -Estimarea evoluţiei populaţiei
Evoluţia populaţiei localitatiilor a fost analizată pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia de Statistică a judeţului Timiş şi datele furnizate de Primăria localitatiilor, analiză ce etalează aspectul unui comportament de " criză demografică " determinat de schimbările politico sociale şi economice ce au traversat societatea în ultimii ani. Tranziţia la economia de piaţă este caracterizată prin modificări mari la nivelul structurilor economice. în această perioadă creşterea populaţiei este lentă, influenţată de factorii economici, evoluţia acestora fiind posibilă prin reorganizări tehnologice şi mai puţine investiţii noi. Pentru estimarea evoluţiei populaţiei au stat la bază cele două modele de calcul şi anume • modelul de creştere biologică care au la bază posibilităţile de creştere naturală. Analiza sporului natural pe perioada analizată {ultimii 5 ani) a evidenţiat valori negative, media fiind de - 3,85 %o/an (la 1000 locuitori). Calculul conduce la o prognoză matematică ce nu ţine cont de factorii sociali şi economici ce pot influenţa evoluţia viitoare a numărului populaţiei. « modelul de creştere tendenţială prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natura! şi migratoriu ) permite o apreciere optimistă pentru evoluţia populaţiei localitatiilor. Perioada analizată a scos în evidenţă valoarea sporului mediu total de + 4,71 %o/an (la 1000locuitori). Pentru etapa de perspectivă, depăşind condiţiile tranziţiei, factorii decisivi fiind dezvoltarea economică, creşterea venitului şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale, se prognozează pentru anul 2015 la nivelul localitatiilor Rudna si Crai Nou. Populaţia existentă Crai Nou Rudna
540 654
Prognoza populaţiei-anul 2015(locuitori) Varianta minimă Varianta maximă 560 575 680 700
-Estimarea resurselor de muncă. Structura pe grupe de vârstă prezintă grupa aptă de muncă (20 - 60 ani) cu un potenţial de 47,1 % din populaţia totală. Pentru etapele următoare de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă va putea fi asigurată în următoarele activităţi: •
Agricultura ca ramură va fi reprezentată dominant de exploataţii individuale. Crearea unui
sector paraagricol de servicii cu structură diversificată va aduce noi locuri ce muncă. •
Sectorul secundar - industria mică, depozite - are condiţii de dezvoltare, localităţile având
rezerve de forţă de muncă.
•
Sectorul terţiar existent, slab dezvoltat la nivel de comună cu un procent de 3,4 % din totalul
populaţiei, necesită o dezvoltare şi diversificare în vederea asigurării optime a serviciilor către populaţie.
3.18.Propuneri de imbunatatire a localitatiilor 3.18.1.Organizarea circulatiei 3.18.1.1.Circulatia rutiera Localitatea Rudna Se propun spre modernizare toate străzile principale şi secundare din localitatea Rudna şi extinderea reţelei stradale cu 1 km pentru accesul în zonele periferice şi cimitir. Amenjarea de spaţii de parcare în zona centrală (biserică, şcoală, cămin cultural)
Localitatea Crai Nou Se propun spre modernizare toate străzile principale şi secundare din localitatea Crai Nou şi extinderea reţelei stradale cu 1 km pentru accesul în zonele periferice şi cimitir. Amenjarea de spaţii de parcare în zona centrală (biserică, şcoală, cămin cultural) În ceea ce priveşte drumurile care străbat teritoriul administrativ al comunei Giulvăz se propun următoarele: •
drumul judeţean DJ 593 - Teritoriu Giulvăz - modernizare
•
drumul judeţean DJ 693B - Teritoriu Giulvăz - modernizare
•
drumul comunal DC 192: Giulvăz - Ivanda împietruire
•
drumul comunal DC 192: Giulvăz - Rudna - Crai Nou până la podul peste râul Timiş modernizare
în prima etapă •
refacerea podului peste râul Timiş care asigură legătura cu localitatea Gad şi totodată accesul
localnicilor la terenurile arabile deţinute dincolo de râu
3.18.1.2.Transportul in comun Profilele transversale pentru modernizarea străzilor existente principale şi secundare cât şi pentru străzile noi secundare sunt cuprinse în planşa de Reglementări urbanistice - zonificare, pentru fiecare localitate. Pentru asigurarea legăturilor mai bune cu localităţile apropiate şi municipiul Timişoara propunem înfiinţarea de linii de autobuze permanente.
3.18.1.3.Circulatia feroviara Pentru asigurarea transportului CFR strict necesar navetismului spre GIULVĂZ - RUDNA şi celelalte localităţi din zonele limitrofe, se propune verificarea şi corectarea orarului trenurilor în vederea asigurării unor timpi optimi pentru cei ce au locul de muncă în aceste Iccalităţi De asemenea se propune reconstruirea haltei CF CEBZA.
3.18.1.4.Intravilan propus.Zonificarea functionala, Bilant teritorial Intravilanul propus Propunerile de mărire a intravilanelor localităţilor s-au realizat având în vedere : - Intravilanele existente puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol Timiş. - Ordinul nr. 13 N (10.03.1999 MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.G. indicativ G.P. 038/1999) - privind modul de calcul al intravilanului existent cât şi cel propus. Suprafeţele intravilane propuse s-au realizat prin includerea în intravilanul existent a suprafeţelor din teritoriul extravilan, necesare dezvoltării funcţiunilor localităţilor.
Asupra suprafeţelor noi cuprinse în intravilan s-a instituit interdicţie temporară de construire până la elaborarea şi aprobarea P.U.Z. - urilor ce se vor întocmi pentru aceste zone, precum şi a scoaterii din circuitul agricol, conform prevederilor legale, art. 20 aliniat 2 din legea 50/1991 corelat cu prevederile din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 republicată.
Localitatea CRAI NOU Intravilanul propus este format din : TRUP 1. - Localitatea propriuzisă cu toate funcţiunile urbane existente şi propuse. TRUP 2. - Cimitir TRUP 3. - Staţia de epurare Intravilanul propus cuprinde şi suprafeţele declarate "curţi construcţii' (c.c.) din extravilan.
Bilanţul teritorial pe trupuri - propus - este următorul : TRUP DENUMIRE SUPRAFAŢĂ (ha) TRUP 1 Localitatea propriuzisă 72,900ha TRUP 2 Cimitir 2,520ha TRUP 3 Staţia de epurare 0,250ha SUPRAFEŢE DECLARATE CURŢI CONSTRUCŢII(CC) 0,820ha LOCALITATEA CRAI NOU TOTAL GENERAL 76,580ha
Localitatea RUDNA Intravilanul propus este format din : TRUP 1. - Localitatea propriuzisă cu toate funcţiunile urbane existente şi propuse. TRUP 2. - Ferma agrozootehnică Intravilanul propus cuprinde şi suprafeţele declarate "curţi construcţii" (c.c.) din extravilan.
Bilanţul teritorial pe trupuri - propus - este următorul : TRUP DENUMIRE SUPRAFAŢĂ (ha) TRUP 1 Localitatea propriuzisă 111,890ha TRUP 2 Fermă agrozootehnică 3,770ha SUPRAFEŢE DECLARATE CURŢI CONSTRUCŢII(CC) 0,420ha LOCALITATEA RUDNA TOTAL GENERAL 116,080ha
Zonificarea funcţională
Mărirea intravilanului a determinat extinderea zonelor funcţionale şi anume : - zona de locuit, zona pentru activităţi economice industriale, depozitare, agrozootehnice, a zonelor rezervate pentru obiectivele de utilitate publică, a zonelor de agrement, spaţii verzi şi sport. Zonificarea funcţională a ţinut cont de funcţiunea dominantă a teritoriului. Ca principiu s-a urmărit : - Valorificarea eficientă a spaţiului intravilan prin funcţionalizarea terenurilor libere existente. - Accesibilitatea maximă la serviciile de utilitate publică prin rezervarea de terenuri pentru completarea acestora. - Asigurarea compatibilităţii depline a funcţiunilor nou create ( structuri industriale, agrozootehnice) cu mediul ambiant. - Conservarea, protecţia şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi. - Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului. Sub aspectul proprietăţii, terenurile ce preiau dezvoltările localităţilor sunt fie proprietate privată a consiliului local, fie proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Localitatea CRAI NOU Propunerile de urbanism pentru localitatea CRAI NOU menţin zonificarea funcţională existentă. Intravilanul se extinde cu o suprafaţă pe care s-a propus terenul de sport ai localităţii. Ca trup separat s-a prins cimitirul localităţii şi cu o zonă pentru dezvoltare. Zona de locuit se extinde în intravilanul existent prin lotizarea unor terenuri libere. Pentru staţia de epurare - comună pentru Crai Nou şi Rudna s-a prevăzut un teren ca trup separat, respectându-se zona de protecţie faţă de localitate. Trama stradală se va completa în zonele noi. Se propune modernizarea completă a tramei stradale.
Localitatea RUDNA Propunerile de urbanism pentru localitatea RUDNA menţin zonificarea existentă. Pentru zona de locuit ca extindere se propune lotizarea unor terenuri libere intravilane. Zona de activităţi economice din sudul localităţii, prezintă teren disponibil intravilan ce poate asigura investiţiile noi. în zona gării Rudna s-a prevăzut o suprafaţă de teren pentru unităţi de industrie mică sau depozitare.
Zona instituţiilor şi serviciilor publice este grupată în zona de sud a localităţii, cuprinzând toate aceste obiective necesare. Pentru etapa de perspectivă se propune ca zona "CONACULUI * să fie reabilitată pentru a prelua funcţiunea de agrement pentru localitate şi teritoriul înconjurător. S-a inclus în intravilan o suprafaţă de teren pentru terenul de fotbal - sport al localităţii. Trama stradală propusă pentru modernizare şi completare va asigura accesul la toate zonele funcţionale. Ca principiu în determinarea zonificării funcţionale s-a menţinut configuraţia existentă - a părţilor ce compun intravilanele, cu un trup principal - localitatea propriuzisă şi trupurile izolate din teritoriu, în general ferme agrozootehnice, cimitire, instalaţii de alimentare cu apă, staţii de epurare, suprafeţe declarate " CURŢI CONSTRUCŢII" în teritoriu extravilan. Propunerile pentru noul intravilan, respectiv zonificarea pentru suprafeţele noi este figurată în piesele desenate - planşa : - Propuneri de urbanism - pentru fiecare localitate.
Bilanţul teritorial propus Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus au la bază bilanţul teritorial existent. Suprafeţele şi bilanţurile pe categorii de folosinţă de la care s-a plecat au fost puse la dispoziţie de către OCAOTA. Intravilanul propus a cuprins suprafeţe noi necesare dezvoltării localităţilor pe o perioadă determinată. Zonele funcţionale existente au suferit unele modificări în structură şi mărime, preluând amplasamente pentru obiective noi, sau extinzându-se cu suprafeţe introduse în intravilan. Suprafaţa solicitată pentru introducerea în intravilan se scoate etapizat din circuitul agricol prin efectul autorizaţiei de construire. Bilanţul teritorial propus pe funcţiuni urbane pentru fiecare localitate se prezintă în tabelele următoare:
BILANŢ TERITORIAL LOCALITATEA RUDNA
EXISTENT PROPUS procent % din procent % din zone funcţionale Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha) intravilan intravilan Locuinţe şi funcţiuni complementare 72,12 66,25 80,81 69,60 5,50 Unităţi agro-zootehnice şi depozite 9,20 8,25 6,40 Unităţi agro-zootehnice Instituţii şi servicii de interes public Căi de comunicaţie şi transport
1,75 20,62
Din care:
2,00
1,50 21,42
18,60
Rutier Feroviar Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie Construcţii tehnico-edilitare Gospodărie comunală,cimitire Terenuri libere Ape Terenuri neproductive Total intravilan
18,40
20,20
21,00
0,42 3,50 1,50 108,69
0,42 4,70 0,25 1,00 116,08
3,20 1,70 100,00
1,20
4,00 0,40 0,90 100,00
BILANŢ TERITORIAL LOCALITATEA CRAI NOU
zone funcţionale
EXISTENT
PROPUS
procent % din procent % din Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha) intravilan intravilan Locuinţe şi funcţiuni complementare 43,50 63,40 46,49 61,04 9,86 Unităţi agro-zootehnice şi depozite 7,52 Unităţi agro-zootehnice Instituţii şi servicii de interes public Căi de comunicaţie şi transport
1,60 12,72
Din care:
2,30
1,60 13,92
18,50
Rutier Feroviar Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie Construcţii tehnico-edilitare Gospodărie comunală,cimitire Terenuri libere Ape Terenuri neproductive Total intravilan
17,70
12,72
13,92
0,28 10,30 0,20 68,60
3,80 0,25 2,80 0,20 76,58
0,40 15,00 0,40 100,00
2,10
4,90 0,40 3,60 0,40 100,00
3.18.1.5.Masuri in zonele cu risc natural În cadrul teritoriului administrativ al localitatiilor nu au fost semnalate zone cu riscuri naturale. În zona de luncă a râului Timiş, viiturile din perioadele de topire a zăpezilor sau de ploi abundente sunt stăvilite de îndiguirile existente. Se vor lua măsuri împotriva expunerii construcţiilor la riscurile provocate de seisme, prin respectarea prevederilor normativului P 100 / 92 " Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agro -zootehnice şi industriale.
3.18.1.6.Dezvoltarea echiparii edilitare Gospodărirea apelor: Propunerile de dezvoltare ale localităţilor afectează lucrările SISTEMULUI HIDROTEHNIC Prin propunerile P.U.G., staţiile de pompare S.P. RUDNA şi S.P. RUDNA VEST au fost incluse în intravilanul localităţii RUDNA şi respectiv a localităţii CRAI NOU.
Prevederile care au impact asupra lucrărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea S.N.I.F. Timiş sunt:
Localităţile CRAI NOU Şi RUDNA 1. Deversarea apelor meteorice de pe vatra localităţii prin sistemul de şanţuri şi rigole stradale, la sistemul de canale ale S.N.I.F. aflate în proximitatea localităţii cu luarea măsurilor adecvate pentru protejarea sistemului sistemului şi deversarea numai numai a apelor nepoluate. 2. Evacuarea apelor epurate de la staţia de de epurare comună comună pentru pentru cele două două localităţi se propune propune a fi făcute în canalul H Cn 930 din sistemul de desecare GIULVĂZ - RUDNA. Alimentarea cu apă:
Rudna
Pentru această localitate se propune un sistem de alimentare cu apă , alcătuit astfel - captare , dintrdintr- un puţ forat de mare mare adâncime (3-10 m), echipat cu o electropompă electropompă submersibilă submersibilă - rezervor de de înmagazinare înmagazinare a apei apei care este este o construcţie circulară semiîngropată semiîngropată din beton beton armat, armat, având o capacitate de 150 m3 alcătuit din: - rezervor propriu propriu - zis - camera vanelor - staţia de clorinare pentru pentru dezinfecţia dezinfecţia apei avand următoarele dotări: dotări: - aparate de clorinare cu clor gazos, gazos, cu preîncălzitor preîncălzitor şi manometru - depozit pentru pentru buteliile cu clor gazos - cântar, ventilator - conductă de distribuţie distribuţie a soluţiei de dor de la staţia de clorinare la rezervor, unde va avea loc dezinfecţia apei Gospodăria de apă va fi amplasată în partea de sud a localităţii în apropierea drumului care face legătura cu localitatea Crai Nou. Reţeaua de distribuţie va fi realizată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate , PE-ID , având diametrii de 110-160 mm şi o lungime de aproximativ 4,95 km şi care vor fi echipate cu cişmele stradale , hidranţi de incendiu exteriori din 100 în 100 m şi cămine de vane pentru secţionarea în caz de avarie.
Crai Nou Pentru această localitate se propune un sistem de alimentare cu apă , alcătuit astfel: -
captare, dintrdintr- un puţ forat de mare adâncime adâncime (300 (300 m), echipat cu o electropompă submersibilă submersibilă
-
rezervor de înmagazinare a apei care este o construcţie circulară semiîngropată semiîngropată din din beton armat,
având o capacitate de 150 m3 alcătuit din: - rezervor propriu propriu - zis - camera vanelor - staţia de clorinare pentru pentru dezinfecţia apei având următoarele următoarele dotări : - aparate de clorinare cu clor gazos, gazos, cu preîncălzitor preîncălzitor şi manometru - depozit pentru pentru buteliile cu clor gazos - cântar, ventilator - conductă de distribuţie distribuţie a soluţiei de clor de la staţia de clorinare la rezervor, unde va avea loc dezinfecţia apei Gospodăria de apă va fi situată pe terenul din spatele Căminului Cultural. Cultural. Reţeaua de distribuţie va fi realizată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate , PE-ID , având diametrii de 110-160 mm şi o lungime de aproximativ 3,92 km şi care vor fi echipate cu cişmele stradale , hidranţi de incendiu exteriori din 100 în 100 m şi cămine de vane pentru secţionarea în caz de avarie.
Canalizare Localităţile Rudna şi Crai Nou nu dispun de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate. Se va avea în vedere extinderea alimentării cu apă a localităţiilor localităţiilor , astfel necesarul de apă fiind calculat pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare interioare de apă şi canalizare. Pentru aprobarea branşamentelor branşamentelor individuale la reţeaua reţeaua de distribuţie a apei şi dotarea dotarea gospodăriilor gospodăriilor cu instalaţii instalaţii interioare de apă şi canalizare , se necesită execuţia unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare a apelor uzate menajere. Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare corespunzătoare a apelor descărcate în emisar, în procesul tehnologic al epurări; de la staţia de epurare Rudna-Crai Nou. se prevăd două trepte de epurare: - mecanică - biologică Reţeaua de canalizare se va proiecta în sistem separativ.
Pentru localităţile Rudna şi Crai Nou se va prevedea o reţea de canalizare menajeră în lungime de 9.1 km ( pentru Rudna o lungime de circa 4,95 km , iar pentru Crai Nou o lungime de 3,92 km) şi care va fi realizată din tuburi de polietilenă având Dn= 250 mm. Apele uzate menajere colectate de reţeaua de canalizare sunt transportate de către canalul colector principal în bazinul bazinul de aspiraţie aspiraţie al staţiei de pompare, de unde unde prin intermediul intermediul unei pompe autoamorsante autoamorsante va fi refulată în treapta de epurare mecanică. Pentru atingerea eficientelor de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare mecano biologice cu aerare prelungită prelungită pentru stabilizarea nămolului. nămolului. Fluxul tehnologic se compune din următoarele obiecte: -
staţia de pompare apă brută
-
sită deasă - treapta treapta de de epurare epurare mecanică mecanică cu compactarea şi deshidratarea materialului reţinut
-
bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru biofiltru submersat, submersat, cu aerare prelungită prelungită
-
decantor secundar
-
aer lift pentru pomparea nămolului recirculat şi în exces
-
suflantă
• Treapta de epurare mecanică: Se compune dintr-o instalaţie compactă din oţel neoxidabil ce îndeplineşte următoarele funcţiuni: -
sitarea apelor apelor uzate uzate care se realizează realizează printr-o printr-o sită sită deasă, cu fante fante de 1 mm, mm, transportul, transportul,
compactarea şi deshidratarea materialului reţinut -
deznisiparea
-
transportul, transportul, deshidratarea şi evacuarea nisipului În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile grosiere, cele nedizolvate ,
sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate prin flotare. • Treapta de epurare biologică : Se compune din : Bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită şi care va fi echipat cu corpuri de contact cu biofiltru fix de nămol, realizate din PVC special. Sub aceste corpuri de contact se amplasează elementele de insuflare a aerului cu bule fine, de tip furtune elastice perforate decantor secundar în care se produce decantarea nămolului de contact, care este apoi aspirat cu pompa aer - lift şi este trimis în bazinul de aerare cu nămol recirculat, iar nămolu! în exces este dirijat către bazinul de stocare - concentrare -staţia de suflante - Treapta de stocare - concentrare : Nămolul în exces stabilizat aerob .extras zilnic , se amestecă într-un mixer static cu o soluţie de floculare şi este evacuat într-un bazin de aerare - concentrare.
Apa de nămol din bazin este dirijată gravitaţional în bazinul de aerare , iar nămolul concentrat este evacuat periodic şi transportat cu maşina de vidanjare în lacul de depozitare special amenajat. Întreaga instalaţie este comandată de la un panou de automatizare care asigură funcţionarea în regim automat cu excepţia comenzii de extragere a excesului şi de preparare a polielectrolitului. Toată automatizarea şi restul treptelor se propun a fi concentrate într-o clădire cu regim parter. Încălzirea staţiei de epurare se va realiza electric , cu radiatoare de acumulare a căldurii, cu ulei, acestea fiind prevăzute cu termostat. Pentru o bună funcţionare a staţiei de epurare este necesar să se asigure o temperatură minimă de 10-12 °C.
Amplasamentul construcţiei A fost stabilit în raport cu rezerva de spaţiu necesară unei extinderi viitoare Astfel, staţia de epurare va fi amplasată în apropierea canalului de desecare existent Cn 371 care face parte din sistemul de desecare Giulvăz - Rudna, administrat de SNIF Timiş şi care va fi folosit ca şi emisar, iar evacuarea apelor epurate în râul Timiş se va realiza prin intermediul staţiei de pompare Rudna. Zona perimetrală va fi plantată în cea mai mare parte pe direcţia precipitaţiilor şi a vânturilor dominante , având rolul de protecţie naturală şi atenuare a factorilor perturbatori în situl / mediul natural înconjurător. Pentru accesul tehnologic se prevede un acces principal de 4x4 m, realizat dintr-o poartă metalică cu 2 canate glisante, iar pentru accesul personalului o uşă de 0,90x2,40 m decupată într-unul din canate. Se propune realizarea unei structuri tip cadre din beton cu închideri perimetrale şi compartimentări din BCA, tip GBN 35/350 pentru realizarea unei protecţii termice cât mai ridicate. Structura de rezistenţă este formată din cadre transversale şi longitudinale din beton armat monolit. Soluţiile şi sistemele constructive ale staţiei de epurare au ca elemente caracteristice: -
fundaţii izolate pentru stâlpii cadrelor de rezistenţă , fundaţii formate din bloc de beton simplu şi
cuzinet din beton armat -
structura de rezistenţă este formată din stâlpi, grinzi (transversale şi longitudinale ) , centuri şi
planşeu peste parter din beton armat, turnat monolit -
tâmplăria va fi metalică
-
şarpanta va fi realizată din lemn ecarisat de răşinoase
-
învelitoarea va fi din ţiglă profilată
-
izolaţia în pod este realizată din vată minerală + şapă de protecţie
Toate betoanele monolite din structură se vor realiza cu beton marca BC 20 .armate cu oţel PC 52 şi OB37. Staţia de epurare pentru RUDNA şi CRAI NOU staţie, comună va fi situată în apropierea DE 932 la o distanţă de 0,8 km de localitatea CRAI NOU, evacuarea apelor epurate realizându-se în canalul Cn 930. Zona perimetrală a staţiilor prevăzute va fi plantată în cea mai mare parte pe direcţia vânturilor dominante şi a precipitaţiilor, având rolul de protecţie naturală şi atenuare a factorilor perturbatori în mediul natural înconjurător.
Alimentarea cu energie electrică Volumul actual de reţele electrice acoperă în mare parte necesităţile de transport şi repartiţie, în următorii ani fiind necesare un număr limitat de lucrări. Printre acestea enunţăm unele lucrări de reparaţii şi modernizări cum ar fi: - reabilitarea instalaţiilor de joasă tensiune, inclusiv a branşamentelor şi firidelor; - reabilitarea în colaborare cu Consiliul local a instalaţiilor de iluminat public; - înlocuirea elementelor uzate cu altele performanţe în posturile de transformare - înlocuirea izolaţiei uzate la LEA 110 kV şi MT. - retehnologizarea staţiei de 110 kV, inclusiv realizarea, în parte, a teleconducerii acesteia. În sistemul de distribuţie a energiei electrice pe medie tensiune (M.T.) şi joasă tensiune (J.T.) principalele disfuncţionalităţi sunt legate de faptul că reţelele subterane (urbane) prezintă un grad înaintat de uzură ca urmare a duratei mari de exploatare şi a agresivităţii solului. O altă disfuncţionalitate constă în faptul că sistemul de teleconducere este în general insuficient dezvoltat şi realizat cu tehnologii şi echipamente învechite, cu performanţe scăzute. De asemenea sistemele de gestiune a energiei electrice se bazează pe un număr insuficient de aparate de măsură a energiei electrice şi de clasă de precizie scăzute şi pe un sistem de facturare învechit, în cazul în care în zona studiată vor apare noi consumatori, amplasarea lor se va face numai după analiza consecinţelor energetice, făcută în colaborare cu furnizorul de energie electricâ, care va rezolva din punct de vedere energetic toate problemele rezultate şi va indica eventualele investiţii care se impun în sistemul energetic al zonei analizate.
Telefonizare
Sectorul telecomunicaţii parte importantă a infrastructurii unei ţări a avut o dezvoltare importantă în ultimii ani. Direcţia principală urmărită a constat în alinierea la noile tehnologii utilizate în ţările dezvoltate . S-a trecut la modernizarea accentuată a tehnologiei în domeniul telecomunicaţiilor. Pentru localităţile studiate se necesită înlocuirea centralelor telefonice manuale cu unele mai performante şi cu o capacitate mai mare. Alte disfuncţionalităţi ţin de uzura accentuată a cablurilor precum şi capacitatea insuficientă a acestora pentru a asigura în condiţii corespunzătoare funcţionarea abonaţilor existenţi.
Alimentare cu gaz Pentru alimentarea cu gaze a localităţii Rudna- Crai Nou,se propune racordarea din SRM -ul de lângă localitatea Giulvăz şi montarea unei conducte de presiune redusă până în aceste doua localităţi. Se propune pentru localitatea Rudna pentru cele 265 locuinţe: - pentru încălzire 265 focuri cu 159 mc/h - pentru bucătării 265 focuri cu 278,25 mc/h - pentru băi
265 focuri cu 159 mc/h Se propune pentru localitatea Crai Nou pentru cele 200
locuinţe: - pentru încălzire 200 focuri cu 120 mc/h - pentru bucătării 200 focuri cu 210 mc/h -pentru băi
200 focuri cu 120 mc/h
În aceste localităţi se intenţionează alimentarea cu gaze pentru încălzire şi la clădirile sociale cum ar fi cele două şcoli,2 grădiniţe, 3 biserici ,1 dispensar, poşta ,şi scoală. Activitatea de distribuţie a gazelor naturale în localitate va fi corelată cu măsurile de siguranţă în exploatare a sistemului şi cu solicitările de extindere a reţelelor şi introducerea gaze naturale la populaţie. Traseele conductelor de gaze se vor picheta prin borne amplasate în axul corductei la cel mult 200 m una de alta , iar în punctele de schimbare a direcţiei se vor amplasa două borne. Conductele de gaze se montează pe trasee convenabil alese astfel încât să fie supuse la cât mai puţine restricţii legate de teren .Se va avea grijă de modalitatea de acces la conductele de gaz pentru asigurarea intervenţiei în caz de nevoie. Dacă nu se pot respecta aceste distanţe se vor preciza măsuri speciale de protecţie ce trebuie adoptate.
3.18.1.7.Protectia mediului.Propuneri si reglementari Zonarea funcţională Conferinţa de la RIO DE JANEIRO (1992) cu lansarea „ Agendei 21 ' cât şi Conferinţa ONU -HABITAT II (1992) pentru Dezvoltarea Durabilă a Aşezărilor Umane - cu lansarea AGENDEI HABITAT, au stabilit că dezvoltarea socio - economică trebuie să se bazeze pe un nou concept conceptul de dezvoltare durabilă. Aceasta obligă la o reconsiderare a mediului sub toate aspectele sale : economice, ecologice, estetice, şi accentuează caracterul de globalitate a problematicii mediului. Raportul MEDIU NATURAL -MEDIU ANTROPIC trebuie privit sub aspectul modului în care utilizarea primului este profitabilă şi contribuie la dezvoltarea celui din urmă. Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, va determina menţinerea ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea şi va permite valorificarea potenţialului economic. Prin Planul Urbanistic General s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru localităţile comunei pe o perioadă determinată având în vedere principiile şi cerinţele ecologice urbane. Intravilanele propuse au cuprins terenuri noi în general pentru dezvoltarea zonei de locuit, au cuprins ca trupuri curţile construcţii din teritoriul extravilan cu funcţiunile tor. Analiza bilanţurilor teritoriale pe funcţiuni urbane, ale fiecărei localităţi , ce cuprinde situaţia existentă şi propusă relevă mutaţiile în modul de ocupare a terenurilor privind creşterea zonei de locuit, a zonelor plantate, refuncţionalizarea terenurilor libere, creşterea zonelor de agrement şi sport, zonele de activităţi economice precum şi zonele ce vor prelua obiectivele de gospodărie comunală (staţia de epurare, deponeu de deşeuri, gospodăria de ape, S.R.M.).
Diminuarea până la eliminarea surselor de poluare: A. FACTORUL DE MEDIU : APA
a)
Se propune echiparea cu reţea de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare pentru toate
localităţilor eliminând astfel infiltraţiile apelor uzate în pânza de apă freatică.
Pentru localităţile RUDNA si CRAI NOU s-a propus o staţie de epurare comună situată în vestul localităţii CRAI NOU, evacuarea apelor epurate realizându-se în canalul de desecare Cn 930 şi mai departe în râul Timiş. b) Au fost propuse amplasamente noi pentru depozitele de deşeuri menajere şi animaliere -depozite ecologice bazate pe o tehnologie modernă. Amplasamentele noi respectă normativele în vigoare (distanţa -1000 m faţă de zona de locuit). Puţurile seci se vor realiza în vecinătatea acestor depozite cu respectarea normelor în vigoare. c) Se impune implementarea unei agriculturi durabile capabile să asigure cerinţele prezente, fără compromiterea capacităţilor generaţiilor viitoare de a-şi asigura propriile nevoi. Se recomandă dezvoltarea unei agriculturi în armonie cu natura, menţinând şi favorizând habitatele pentru flora naturală şi pentru restaurarea biodiversităţii potrivit concepţiei strategiei paneuropene. B. FACTORUL DE MEDIU : AERUL a) Modernizarea căilor rutiere din extravilan şi a străzilor din intravilane conduc la diminuarea poluării. b) Realizarea unor perdele de protecţie în jurul localităţilor, refacerea plantaţiilor în lungul străzilor, refacerea unor pâlcuri de pomi în teritoriul extravilan conduc la reţinerea prafului agricol.
C. FACTORUL DE MEDIU : SOLUL
Măsurile ce se vor lua privind diminuarea poluării factorilor de mediu apă si aer vor avea influenţă benefică şi asupra SOLULUI.
Epurarea apelor 1. Staţia de epurare CRAI NOU ce rezolvă şi localitatea RUDNA. Reţeaua de canalizare se proiectează în sistem separativ. Se va avea în vedere extinderea şi înfiinţarea alimentării cu apă în cadrul localităţilor. Pentru atingerea eficientelor de epurare stabilite se propune realizarea staţiilor de epurare tip mecano - biologice cu aerare prelungită pentru stabilizarea nămolului. Fluxul tehnologic se compune din : - staţia de pompare apă brută
- sită deasă - treapta de epurare mecanică cu compactarea şi deshidratarea materialului reţinut - bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită. - decantor secundar - aer lift pentru pomparea nămolului recirculat şi în exces. - suflantă Pentru prima etapă, cu introducerea alimentării cu apă în sistem centralizat, cu cişmele stradale în localităţile ce nu au alimentarea, cât şi în situaţia extinderii reţelei de alimentare cu apă existente, evacuarea apelor se va face prin rigolele stradale.
Eliminarea deşeurilor Propunerile Planului Urbanistic General prevăd înfiinţarea pentru fiecare localitate a unui depozit controlat de deşeuri menajere - Amplasamentele au fost stabilite respectând normele de protecţie sanitară în vigoare, S-a avut în vedere tipul de proprietate al terenului - teren în proprietatea Primăriei. Suprafeţele necesare pentru depozit precum şi posibilităţile de reciclare a deşeurilor se vor stabili în cadrul unui studiu de prefezabilitate. - Se va organiza un serviciu ( privat sau în cadrul primăriei) pentru colectarea gunoiului menajer şi depozitarea la depozitul localităţii respective. - Recuperarea terenurilor degradate din cauza depozitărilor necontrolate.
Recuperarea terenurilor degradate Propunerile de urbanism au avut în vedere şi recuperarea terenurilor degradate existente în cadrul intravilanului, în acest sens s-au propus amenajarea unor spaţii plantate în zonele cu exces de umiditate. De asemenea se prevede recuperarea terenurilor degradate din zona de depozitare necontrolată a gunoaielor. - Recuperarea terenurilor din vecinătatea intravilanelor ce prezintă exces de umiditate în perioada de precipitaţii.
Organizarea sistemelor de spaţii verzi - zone de agrement Propunerile Planului Urbanistic General vizează restabilirea echilibrului în raportul mediu - cadru construit şi anume: - Regenerarea suprafeţelor plantate existente.
• Zonele plantate din lungul străzilor Prin modernizarea străzilor aceste spaţii se vor defini permiţând replantarea, organizarea şi întreţinerea. Prevederea se aplică în localităţile CRAI NOU si RUDNA. - Creşterea suprafeţei spaţiilor plantate.
Crai Nou Realizarea şi organizarea zonei de sport a localităţii şi a unui spaţiu plantat cu rol de parc în zona capelei.
Rudna - Realizarea şi organizarea zonei de sport a localităţii - Reabilitarea cadrului natural sub aspect peisagistic în zona CONACULUI, reabilitarea parcului existent - Realizarea unor spaţii plantate – scuaruri în zona haltei Rudna - Realizarea perdelelor de protecţie în jurul cimitirelor
Delimitarea zonelor protejate Valorile de patrimoniu construit şi natural conform listei din PATJ TIMIŞ sunt marcate în cadru! Planşelor – Reglementări urbanistice – zonificare. Regulile de protejare se prezintă în cadrul Regulamentului de Urbanism elaborate în cadrul P.U.G.- ului.
Refacerea peisagistică şi reabilitarea urbană Prin realizarea şi organizarea spaţiilor verzi a zonelor de agrement şi a plantaţiilor de protecţie prevăzute în cadrul propunerilor de urbanism prezentate se va realiza refacerea peisagistică a localităţilor. Reabilitarea urbană propusă vizează modernizarea fondului construit, înlocuirea totală a celui uzat şi degradat (ruine), modificarea şi înlocuirea unor funcţiuni ce aduc prejudicii mediului. Totodată se impune dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, modernizarea străzilor, toate acestea conducând la creşterea calităţii vieţii.
Prevenirea riscurilor naturale si antropice în cadrul teritoriului administrativ nu au fost semnalate zone cu riscuri naturale. In zona de luncă a râului Timiş viiturile în perioadele de topire a zăpezilor sau de ploi abundente sunt stăvilite de îndiguirile existente. Se vor lua măsuri împotriva expunerii construcţiilor la riscurile provocate de seism, prin respectarea prevederilor normativului P100/92 ‚Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agro-zootehnice şi industriale*. Pentru prevenirea riscurilor antropice în cadrul propunerilor Planului Urbanistic s-au precizat zonele cu risc antropic. Au fost stabilite distanţele de protecţie şi interdicţiile de construire în zonele adiacente (cimitire, staţia de epurare, gospodăria de ape, zona C.F., unităţi agrozootehnice). In cadrul Regulamentului local de urbanism s-au enunţat prescripţiile şi reglementările specifice acestor funcţiuni.
3.18.1.8.Reglementari urbanistice Planul Urbanistic General pentru localitatiile Rudna si Crai nou au stabilit direcţiile, priorităţile şi reglementările în teritoriu şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor. Planul Urbanistic General a urmărit utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbane, creşterea calităţii vieţii în domeniul locuirii şi a serviciilor.
Localitatea Crai Nou Propunerile de urbanism pentru localitatea Crai Nou s-au orientat spre :
-
Dezvoltarea zonei de locuit
-
Dezvoltarea zonei pentru activităţi economice
-
Dezvoltarea zonei de agrement, sport şi spaţii verzi
-
Dezvoltarea şi modernizarea tramei stradale
Zonificarea funcţională evidenţiază extinderea zonei de locuit.Fondul de locuit se va mări prin lotizarea şi mobilarea cu clădiri de locuit a unor terenuri libere existente în intravilan. Regimul de înălţime propus este P+M, P+1 - loturile având suprafeţe până la 1000mp. Zona pentru activităţi economice prezintă rezerve de teren pentru dezvoltări viitoare. Pentru amenajarea terenului de sport al localităţii precum şi a unei zone de agrement a fost cuprins în intravilan un teren situat între localitate şi digul râului Timiş. Spaţiile verzi prevăzute în localitate parcul din zona CAPELEI - plantaţiile de aliniament, plantaţie de protecţie - vor îmbunătăţi aspectul urbanistic al aşezării. Au fost prevăzute amplasamentele pentru Staţia de Epurare şi Depozit pentru deşeuri menajere. Pentru zonele neconstruite din intravilan precum şi pentru zonele cuprinse în intravilan ce necesită planuri urbanistice zonale s-a instituit interdicţia temporară de construire.
Localitatea Rudna Reglementările urbanistice pentru localitatea Rudna prevăd: -
Refuncţionalizarea unor terenuri libere existente în intravilan
-
Dezvoltarea zonei pentru activităţi economice
-
Dezvoltarea zonei de agrement, sport şi spaţii verzi
-
Dezvoltarea şi modernizarea tramei stradale
Zona de locuit se extinde prin refuncţionalizarea unor terenuri libere existente în intravilan. Prin lotizarea acestor terenuri fondul de locuit se măreşte. Regimul de înălţime recomandat pentru clădirile de locuit este de P+M, P+1 - loturile având suprafaţa până la 1000mp. Instituţiile şi serviciile publice sunt grupate în zona centrală. Pentru activităţile economice agrozootehnice se menţin iincintele existente, suprafeţele de teren neocupate putând fi funcţionalizate în situaţia apariţiei unor investitori.În zona gării CF s-a propus o zonă pentru unităţi de industrie mică sau depozitare. Pentru terenul de sport al localităţii s-a cuprins în intravilan suprafaţa de teren necesară. Reglementările urbanistice au propus reabilitarea cadrului natural sub aspect peisagistic în zona CONACULUI respectiv reabilitarea construcţiei şi a parcului existent.
Conform listei Comisiei Monumentelor Istorice pentru judeţul Timiş - ca monument de arhitectură cu caracter laic este menţionat la poziţia 36B 159 - SAT RUDNA - GIULVĂZ – CONAC sec XIX - proprietate privată revendicată . Zona CONAC cu parcul aferent este zonă protejată, INTERVENŢIILEÎN ACEASTĂ zonă fiind controlate strict. Asupra acestui teritoriu s-a instituit interdicţie definitivă de construire. Ca spaţii verzi s-au prevăzut plantaţii de aliniament, plantaţii de protecţie în jurul cimitirului, realizarea unor scuaruri în zona gării CF. Trama stradală se extinde pentru a asigura accesul la toate zonele funcţionale. Se propune modernizarea completă a tramei stradale şi amenajarea unor parcaje în zona instituţiilor publice. Asupra zonelor neconstruite din intravilan ce necesită Planuri Urbanistice Zonale privind lotizarea, precum şi a zonelor ce necesită operaţiuni de renovare urbană s-a instituit interdicţie temporară de construire,
3.18.1.9.Obiective de utilitate publica Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică şi de rezervare a terenurilor pentru acestea sunt necesare două operaţiuni de bază: - Identificarea tipului de proprietate a terenurilor - Determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători în funcţie de necesităţile de amplasare a noilor obiective de utilitate publică A. Tipurile de proprietate asupra terenurilor existente în localităţile Rudna si Crai Nou componente sunt marcate în cadrul planşelor nr. 05, 09, 13 - din documentaţie şi sunt: 1.
Terenuri aparţinând domeniului public de interes naţional
2.
Terenuri aparţinând domeniului public de interes judeţean
3.
Terenuri aparţinând domeniului public de interes local
4.
Terenuri aparţinând domeniului privat al consiliului local
5.
Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
B. Circulaţia terenurilor - va fi posibilă numai în situaţia definitivării planurilor cadastrale ale localităţilor cu limitele clare între proprietăţi Obiectivele de utilitate publică necesare în etapa pentru care se elaborează P.U.G.-ul sunt următoarele:
3.18.1.10.Teritoiul administrativ Localitatea Crai Nou 1. instituţii publice şi servicii • Teren de sport 2. Gospodărie comunală • Depozit controlat de deşeuri menajere 3. Infrastructură majoră a. Alimentarea cu apă • Captare • Conductă de aducţiune • Rezervor înmagazinare • Staţie de tratare a apei • Conducte de distribuţie b.Canalizare • Staţie de epurare (staţie comună şi pentru localitatea Rudna) • Reţea canalizare c.Alimentarea cu gaz 4. Căi de comunicaţie şi transport • Modernizare străzi, amenajări intersecţii, parcaje • Deschideri de străzi noi • Modernizare DC 192 (intravilan Crai Nou) • Pod peste râul Timiş
Localitatea Rudna 1. instituţii publice şi servicii • Teren de sport • Extindere cimitir 2. Gospodărie comunală •
Depozit controlat de deşeuri menajere
3. Salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor • Restaurare CONAC RUDNA 4. Infrastructură majoră a.Alimentarea cu apă • Captare • Conductă aducţiune • Rezervor înmagazinare • Staţie de tratare a apei • Conducte de distribuţie - extindere b. Alimentarea cu gaz 5.Căi de comunicaţie şi transport • Modernizare străzi, amenajări intersecţii, parcaje • Deschideri de străzi noi • Modernizare DC 192 (intravilan Rudna)
3.19.Concluzii si recomandari Stadiul actual de dezvoltare şi amenajare a teritoriului al localităţilor CRAI NOU si RUDNA se caracterizează prin existenţa în principalele sectoare ale economiei, infrastructurii şi a vieţii sociale a unor disfuncţionalităti formate în timp cu evoluţi spre situaţii critice, pentru atenuarea lor trebuind a fi luate măsuri publice. In acest sens se menţionează: • Declinul economic în ramurile de bază • Infrastructura tehnică insuficientă - comunicaţia rutieră care nu răspunde cerinţelor de capacitate, viteză şi legături pentru integrarea teritoriului studiat în reţeaua de circulaţie a judeţului şi ţării
• înrăutăţirea calităţii vieţii ca o consecinţă a : -
reducerii numărului de locuri de muncă din sectoarele neagricole
-
a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei
-
a sporului natural negativ
• Resursele financiare reduse în cadrul bugetului colectivităţii locale accentuează starea de insuficienţă a echipării tehnico-edilitare, a dotărilor publice şi a spaţiilor necesare funcţionării unor activităţi terţiare •
Agravarea problemelor de calitate a mediului ca urmare a insuficienţei mîsurilor de protecţie
Pentru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a zonei, realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să integreze teritoriul studiat în structurile socio - economice zonale, se prezintă măsurile majore şi prioritare ce trebuie adoptate.
3.19.1.Recomandari -
•
Asigurarea protecţiei reale a zonelor naturale prin instituirea şi respectarea
regulamentului pentru conservarea durabilă a valorii peisagistice şi ecologice (lunca Timişului) -
•
Restructurarea şi relansarea activităţilor economice
-
• Protejarea patrimoniului construit
Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii Tipurile de unităţi ce pot fi create pentru ocuparea forţei de muncăspecializate sunt: prestări servicii cu caracter industrial unităţi care realizează în cooperare cu industria mică şi mijlocie pisele şi subansamble
Stoparea declinului demografic, a degradării factorilor de creştere a populaţiei şi
•
asigurarea unor condiţii sociai - economice îmbunătăţite pentru menţinerea nivelului actual de populare prin : Asigurarea locurilor de muncă pentru reducerea fenomenului de mobilitate a populaţiei
•
prin navetism şi migrare Educaţia sanitară, inclusiv de planificare familială care să contribuie la ameliorarea
•
indicilor de •
Natalitate,mortalitate, căsătorii, divorţuri -asigurarea unor structuri cu rol de atenuare a presiunii forţei de muncă prin:
•
Promovarea activităţilor de industrie mică cu sprijin financiar al statului acordat cu
prioritate populaţiei în şomaj •
Tterţializarea economiei cu tipuri de activitate care să permită atracţia forţei de muncă
disponibile •
Menţinerea în limite rezonabile a şomajului
•
Protecţia socială a populaţiei
•
Modernizarea treptată a străzilor existente în localităţile Rudna si Crai Nou
•
Trasarea şi modernizarea străzilor noi în zonele de extensie pe baza P.U.Z.-urilor întocmite
•
Modernizarea DC 192 (Ivanda - Giulvăz - Rudna - Crai Nou); în prima etapă tronsonul
Giulvăz - Rudna - Crai Nou •
•
Pod nou peste râul Timiş la Crai Nou Dezvoltarea şi valorificarea eficientă a fondului locuibil prin :
•
echiparea tehnico - sanitară a clădirilor
•
Valorificarea eficientă a spaţiului liber intravilan, pe baza P.U.Z.-urilor ce se vor întocmi,
prin lotizări şi construcţii de locuinţe individuale •
•
•
Extinderea zonei de locuit Alimentarea cu apă în sistem centralizat pentru localităţile CRAI NOU ş: RUDNA Realizarea reţelelor de canalizare în sistem separativ pentru fiecare localitate a comunei.
•
Adoptarea unui regulament de protecţie a mediului;
•
Epurarea apelor uzate
•
Controlului asupra surselor de poluare
•
Realizarea unei retele de alimentare cu gaze
•
Dotare localitatiilor cu CATV si INTERNET
•
Sa se faca demersuri de finantare prin programe UE
•
A se lua in considerare infratirea localitatiilor cu alte localitatii din strainatate
.
4.Ridicarea topografica
Pentru trasarea planimetrica a constructiei (amplasamentul constructiei), in teren, s-a procedat itntr-o prima faza la o ridicare planimetrica in sistemul de proiectie STEREO- 70 a suprafetei in cauza pentru a verifica daca suprafata reala din teren corespunde cu cea inscrisa in CF. Pentru simpla verificare a suprafetei din teren sistemul de proiectie putea fi ales si arbitrar, insa s-a mers pe ideea ca avand la dispozitie un plan cadastral in coordonate STEREO- 70 prin suprapunerea ridicarii topografice
efectuate, peste acest plan cadastral am fi putut observa si daca amplasamentul parcelei este corect. Deoarece terenul era aproximativ orizontal, viran, nu exista vegetatie care sa creeze probleme in ceea ce priveste vizele pentru efectuarea ridicärii s-a ales un singur punct de statie. Punctul de statie a fost ales de asemenea maniera incat sa avem vize spre cel putin 4 puncte vechi de coordonate cunoscute pentru a putea efectua o retrointersectie, cu verificarea de teren, cat si spre punctele care reprezinta colturile conturului suprafetei in cauza. Punctul de statie a fost bine materializat in teren, printr-un tarus de lemn, Pentru efectuarea masuratorilor s-au parcurs urmatoarele etape: -centrarea tahimetrului in punctul de statie; -calarea aparatului actionand asupra celor trei suruburi de calare; -fixarea citirii 0.00.00 pe cercul orizontal prin actionarea surubu1ui de blocare a miscarii inregistratoare; -vizarea primului punct vechi de coordonate cunoscute (Bis.Giulvaz), urmata de deblocarea surubului miscarii inregistratoare; -vizarea celui de-al doilea semnal de coordonate cunoscute (Bis.Rudna); -vizarea celui de-al treilea semnal veehi de coordonate cunoscute (Bis.Crai Nou); -vizarea celui de~al patrulea semnal vechi de coordonate cunoscute (Bis.Macedonia); -vizarea celorlalte puncte necesare efectuarii ridicarii planimetrice cu scrierea datelor masurate in tabelele special concepute.
Data,ora efectuarii calculului:4/3/06 12:52:13 PM Sistem de coordinate :X->NORD Unitatea de masura pe cercul Hz:Centezimal 1 2 3 4 1 2 3
Hz = 0 Hz = 115.76.80 Hz = 183.13.50 Hz = 243.54.70 X = 479269.580 X = 484154.690 X = 481904.530
Y = 206452.170 Y = 212772.940 Y = 218617.310
Biserica Rudna Biserica Giulvaz Biserica Macedonia
4
X = 475866.620
Combin. 1,2,3 1,2,4 1,3,4 2,3,4
Y = 208725.600
X[m]
Biserica Crai Nou
Y[m]
482557.244 482557.430 482557.471 482557.262
213002.356 213002.445 213002.498 213002.451
dx[m]
dy[m]
0.029 -0.017 -0.033 0.021
0.036 0.032 0.003 -0.066
X mediu = 479763.3518 m Y mediu = 211265.4375 m Combinatiile alese sunt: Combin. 1,2,3 1,2,4 1,3,4
X[m]
Y[m]
482557.244 482557.430 482557.471
213002.356 213002.445 213002.498
dx[m]
dy[m]
0.029 -.0151 - .0308
.0338 .0298 .0010
X mediu = 482557.482 m Y mediu = 213002.633 m X 100 = 483557.482 m Y 100 = 213002.633 m Total combinatii posibile = 4 Nr.de combinatii calculate = 3
INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE VECHI
Parcela A101/1/7, loc. Rudna Denumire punct Bis.Rudna Bis. Giulvaz Bis. Macedonia BisCrai nou
X
Y
479269.580 484154.690 481904.530 475866.620
206452.170 212772.940 218617.310 208725.600
INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE NOU DETERMINATE
Parcela A101/1/7, loc. Rudna Denumire punct 100
X
Y
483557.482
213002.633
INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE DE CONTUR
Parcela A737/1, loc. Rudna Denumire punct 1 2 3 4 5 6
X
Y
483695.063 483696.637 483703.740 483677.726 483666.584 483669.990
212945.402 212974.465 213055.945 213058.360 212947.502 212947.221 S = 3000 mp
70
5.REFERAT STUDIU GEOTEHNIC 5.1.PREZENTARE GENERALĂ
La cererea beneficiarilor, fam. Pop Emil şi soţ ia Pop Silvia,s-a întocmit prezentul studiu geotehnic în vederea stabilirii succesiunii stratigrafice, caracteristicilor fizico – mecanice şi a stabilirii adâncimii de fundare pentru un imobil în regim de înălţime P + 1E. Prin prezentul studiu s – a urmărit acoperirea întregului amplasament pe care urmează să se constriască, iar prin lucrările executate s – a încercat determinarea : ● stratificaţiei terenului ● caracteristicilor fizico – mecanice ale terenului ● adâncimii optime de fundare ● nivelului apei subterane
Terenul pe care beneficiarii l-au indicat este situat în Rudna, jud. Timiş, iar la data realizării lucrărilor de teren acesta era ocupat de un imobil parter propus spre demolare.
5.2. ÎNCADRAREA ÎN ZONA SEISMICĂ, ADÂNCIME DE ÎNGHEŢ, GEOMORFOLOGIE
Relativ la zonarea seismică, în conformitate cu normativul P 100-92, amplasamentul este situat în zona “D”, cu o perioadă de colt Tc = 1,0 sec. şi un coeficient seismic k s = 0,16. În conformitate cu STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ în zona de amplasare a viitoarei construcţii este de 0,6 – 0,7 m. În general, suprafaţa morfologică constă din forme de relief nediferenţ iate, cu văi puţin adânci, meandre, albii părăsite, terase îngropate, acoperite cu o crustă subţire de sol vegetal şi umpluturi recente de sistematizare verticală.
75 5.3. ÎNCADRAREA ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ. RISC GEOTEHNIC.
În conformitate cu normativul geotehnic GT 035/2002, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 837/06.06.2002. s-au stabilit categoria geotehnică respectiv riscul geotehnic pentru viitoarea construcţie. Acestea au fost puse într-un tabel de forma: FACTOR
Condiţii teren Apă subterană Clasificare construcţie Vecinătăţi Zona seismică Risc geotehnic
PUNCTAJ
Teren mediu Fără epuismente Normală Fără riscuri D
3 1 3 1 1 9
Conform datelor din tabel construcţ ia se încadrează în Categoria geotehnică 1 cu risc geotehnic redus.
Urmare a celor ară tate, încercările de teren şi laborator vor fi cele obişnuite (de rutină). 5.4. STUDIUL TERENULUI, DESCRIERE APARATURĂ, LITOLOGIE
Pentru a reuşi determinarea cât mai precisă a tuturor caracteristicilor terenului de fundare, s-a considerat necesar a se realiza urmă toarele lucră ri de teren ► un foraj F1 de 3,00 m adâncime; ► o penetrare dinamică uşoară cu con P1 de 6,00 m adâncime;
. Analizele au fost efectuate pe probe recoltate din forajul exectuat
pe
amplasamentul viitoarei construcţii. Penetrarea dinamică cu con s-a realizat cu un aparat GEOTOOL (DPL-v) ce are următoarele caracteristici: ○
mberbec = 10 kg
○
Acon= 10 cm2
76 ○
Hcădere berbec= 50 cm
○
< vârf con = 90˚ Folosind numărul de lovituri necesare pentru pătrunderea conului pe o
adâncime de 10 cm aplicate în formulele din îndrumătoarele de geotehnică s-au obţiut următorii parametrii geotehnici (care au fost corelaţ i şi cu analizele de laborator): ● Rd - rezistenţa la penetrare dinamică ● Rp - rezistenţa la penetrare statică ● n - porozitatea ● e - indicele porilor ● Ic - indicele de consistenţă ● ID gradul de îndesare ● M2-3 - modulul de deformaţie ● E - modulul de elasticitate
Toţi aceşti parametrii împreună cu observaţiile realizate pe teren au condus la recomandarea presiunii convenţionale pconv în conformitate cu STAS 3300/2-85. Pentru stabilirea presiunii convenţionale de calcul se vor folosi coeficienţii k1 respectiv k2. Odată cu prelevarea de probe din forajul F1 s-a reuşit şi identificarea stratificaţiei ce intră în alcătuirea terenului de fundare, iar prin mă surarea directă
pe carotiera pentru recoltarea probelor s-a determinat într-un mod precis grosimea stratelor, astfel : □ Umplutură heterogenă cu resturi de materiale de construcţii cu o grosime de
0,8 m. □ Urmează un orizont nisipos, în grosime de 2,20 m, compus din:
NISIP FIN, prăfos, cu nisip mijlociu, cafeniu închis, afânat, (între 0,8 –
1,5 m);
NISIP MIJLOCIU, cu nisip fin, cafeniu închis, mediu îndesat, (între 1,5–
3,0 m, strat neepuizat);
5.5. ACVIFERUL FREATIC
În foraj nivelul superior al acviferului nu a fost atins până la adâncimea de – 3,0 m faţă de cota punctului din care s-a executat forajul (CTN). 5.6. CONCLUZII ŞI INDICAŢII
Lucrările de teren împreună cu datele calculate în urma introducerii rezultatelor testelor cu penetrometrul dinamic uşor (PDU) respectiv analiza de laborator ne-au condus la urmă toarele concluzii: - Stratificaţia interceptată în foraj a scos la iveală existenţa în zona activă (porţiunea de teren – considerat în adâncime – pe care se resimte influenţ a încărcării din greutatea construcţiei), a unei structuri litologice relativ omogenă (umplutură heterogenă urmată de pământuri necoezive).
-Din datele prezentate mai sus, ţinându-se cont de absolut toate caracteristicile terenului studiat, se propune ca strat de fundare pentru construcţia în regim de înălţime P+1E, stratul de nisip mijlociu, cafeniu, mediu îndesat, acesta fiind caracterizat de o capacitate portantă relativ bună şi de stabilitate. -Dimensiunile fundaţiei (atât în adâncime cât şi în lăţime) vor fi apreciate de proiectantul de rezistenţă în funcţie de caracteristicile funcţionale şi constructive ale viitoarei construcţii respectiv de caracteristicile geotehnice. După analiza rezultatelor actualului studiu, se recomandă , adoptarea unei adâncimi minime de fundare de 1,50 m faţă de nivelul terenului natural
(Dfmin = -
1,50 m).
În conformitate cu STAS 3300/2 -85 se recomandă adoptarea unei presiuni convenţionale de bază astfel:
p conv
= 200 kPa
valabilă pentru o lăţime a tălpii fundaţiei B = 1 m, şi o adâncime de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2 m. Pentru alte dimensiuni ale fundaţiilor se vor aplica coeficienţii de corecţie k1 şi k2. - Clasa de expunere a betonului din fundaţ iile clădirii P+1E propusă fiind 2a se recomandă ca betonul folosit la realizarea fundaţ iilor să fie de clasă minin C 12/15. -Tasările probabile absolute şi diferenţiate, se vor evalua de că tre proiectant în funcţie de dimensiunile în plan ale fundaţiilor, de efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei şi de condiţiile de stratificaţie din amplasament. -Lucrările de terasamente (săpături, sprijiniri, umpluturi) se vor executa în conformitate cu prevederile Normativului C 169 – 88 şi legislaţia în vigoare. -După executarea săpăturilor pentru fundaţ ii, înainte de turnarea betonului , se va solicita prezenţa geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare.
6.MEMORIU TEHNICO-JUSTIFICATIV DE
ARHITECTURA 6.1.1.Date de recunoastere a investitiei Denumire proiect : Casa familiala P+1E Beneficiar : Pop Emil si Silvia Locul constructiei : Rudna 2456/1/1/1/1/7/15 jud.Timis 6.1.2.Date generale La solicitarea beneficiarilor Pop Emil si Silvia ,localitatea Rudna,jud.Timis s-a intocmit prezenta documentatie avand ca obiect obtinerea autorizatiei de constructie. Terenul pe care v-a fi amplasata constructia se afla in intravilanul localitatii Rudna,si figureaza in evidenta cadastrala la topo.2456/1/1/1/1/7/15,CF 2398,suprafata de teren 1000 mp 6.1.3.Descrierea constructiei studiate Parter : Suprafata construita parter : Sc=234,68 mp,suprafata utila Su=92,00 mp Parterul este format din : Living S=18,50 mp,Garaj S=14,75 mp,Hol S=15,50 mp,Baie S=5,30 mp,Terasa S=19,70 mp,Bucatarie S=15,90 mp,Camara S=2,35 mp Accesul la parter se face pe 3 trepte de h= 0,15 m
si l=1,80 m
Accesul la garaj se face pe o rampa cu panta de 15 % Etajul : Suprafata construita etaj :Sc=234,68 mp,suprafata utila Su=92,00 mp Etajul este format din :Dormitor S=14,75 mp,Dormitor S=15,90 mp,Dresing S=2,35 mp,Hol S=15,50 mp,Baie S=5,30 mp,Dormitor S=18,50 mp,Terasa S=19,70 mp Acesul la etaj se face din Hol pe scari care sunt formate din 15 trepte Procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare al terenului existent : POT=Sc/St x 100 CUT=Su/St POT propus si CUT propus vor fi : POT= Sc/St*100=234,68/1000 x 100 = 23,46 %
CUT=Su/St=184/1000=0,18 St=1000 mp 6.1.4.Sistemul constructiv si principalele materiale de constructii Cladirea este realizate din zidarie de caramida nearsa de dimensiune(30*25*28),acoperisul cladirii este din sarpanta de lemn cu invelitoare de tigla ,fundatiile sunt din beton armat. 6.1.5.Observatii si recomandari finale Terenul de fundare este din teren argilos ,cota de fundare fata de cota 0 a pardoselii de la parter se afla la 1.10 m si fata de cota superioara a terenului la 0,65m. Documentatia de fata trateaza exclusiv partea de arhitectura a constructiei. In caz de incendiu accesul pompierilor este asigurat din strada prin poarta de 3 m latime. Pe tot parcursul executarii lucrarilor de constructie se va avea in vedere respectarea cu strictete a Normelor de Protectie si Securitatea Muncii,aflate in vigoare la data inceperii constructiei.
8.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A UNEI CONSTRUCTII
Tehnologia de execuţie a unei constructii cuprinde următoarele etape în ordine cronologică: 1.Curatarea terenului 2.Saparea manuala in spatii intinse 3.Nivelarea manuala a terenului 4.Sapare manuala in spatii limitate 5.Cofraje pentru beton in elevatie 6.Confectionat si montat armaturi OB37 7.Preparare beton si turnare in fundatii 8.Imprastierea cu lopata a pamatului afanat 9.Compactarea cu mai de mana 10.Amorsarea suprafetelor
11.Strat hidroizolant cald cu carton bitum 12.Zidarie din caramida de 37,5cm grosime 13. Zidarie din caramida de 25cm grosime 14. Zidarie din caramida de 12,5cm grosime 15.Strat de repart.din balast sub prizma 16.Cofraje la placi si grinzi 17.Confectionat si montat armaturi PC52 18.turnat beton armat in plansee,stalpi si grinzii 19.Sarpanta din lemn 20.Astereala invelitorii 21.Invelitoare din tigla 22.Preparare mortar var-ciment 23.Tencuieli int.driscuite la stalpi,pereti 24.Tencuieli ext.driscuite 25.Glet de ipsos 26.Montat ferestre un canat 27.Montat ferestre doua canaturi 28.Montat fereastra ptr.baie 29.Montat usa dubla 30.Montat usa int 31.Geam simplu clar 32.Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de ciment 33.Pardoseli din placi de gresie ceramica 34.Placaj faianta 35.Frecarea si lustruirea placajelor din placi ceramice 36.Strat suport pentru pardoseli executate din placi fibre de lemn 37.Plinte sau scafe din gresie ceramica 38.Pardoseli din mozaic turnate pe loc 39.Pardoseli din parchet de fag 40.Finisarea pardoselilor din parchet 41.Jgeaburi din tabla 42.Burlane din tabla 43.Steasina simpla 44.Zugraveli la interior
45.Zugraveli la exterior 46.Trepte din beton simplu placate 47.Trepte din beton simplu mozaicate 48.Mana curenta din lemn 49.Transportul materialelor cu roaba 1.Curatarea terenului Se executa cu buldozerul echipat cu un cutit taietor. NTU=0,50 ore/mp NTU=norma unitara de timp Q=productivitatea Q=1/NTU=1/0,50=2 mp/ora T=timpul de executie T=S/Q=162,491/2=81,246 ore Nr=numar masini(oameni)schimb Kt=coeficient Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=81,246/8 x 0,85=11,95 =12 masini 2.Saparea manuala in spatii intinse Se executa manual. NTU=1,65 ore/mc Q=1/NTU=1/1,65=0,61 mc/ora T=S/Q=83,50/0,61=136,85 ore Kt=0.80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=136,85/8 x 0,80=21,38=22 oameni 3.Nivelarea manuala a terenurilor Se executa manual. NTU=0,40 ore/mp Q=1/NTU=1/0,40=2,50 mp/ora T=S/Q=21,62/2,50=8,65 ore Kt=0,80
Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=8,65/8 x 0,80=1,35=2 oameni 4.Sapare manuala in spatii limitate Se executa manual. NTU=1,65 ore/mc Q=1/NTU=1/1,65=0,61 mc/ora T=S/Q=42,83/0,61=70,21 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=70,21/8 x 0,90=9,75=10 oameni 5.Cofraje pentru beton in elevatie Se executa manual. NTU=0,85 ore/mp Q=1/NTU=1/0,85=1,18 mp/ora T=S/Q=113,93/1,18=96,55 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=96,55/8 x 0,90=13,40=14 oameni 6.Confectionat si montat armaturi OB 37 Se executa manual. NTU=0,029 ore/kg Q=1/NTU=1/0,029=34,48 kg/ora T=S/Q=2773,42/34,48=80,44 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=80,44/8 x 0,80=12,57=13 oameni 7.Preparare beton si turnare in fundatii Se executa cu betoniera. NTU=3,55 ore/mc Q=1/NTU=1/3,55=0,28 mc/ora T=S/Q=44,22/0,28=157,93 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=157,93/8 x 0,80=24,68=25 oameni
8.Imprastierea cu lopata a pamantului afanat Se executa manual. NTU=2,30 ore/mc Q=1/NTU=1/2,30=0,43 mc/ora T=S/Q=12,31/0,43=28,63 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=28,63/8 x 0,80=4,47=5 oameni 9.Compactare cu mai de mana Se executa cu maiul. NTU=0,75 ore/mc Q=1/NTU=1/0,75=1,33 mc/ora T=S/Q=12,31/1,33=9,26 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=9,26/8 x 0,80=1,45=2 masini 10.Amorsarea suprafetelor Se executa manual. NTU=0,041 ore/mp Q=1/NTU=1/0,041=24,39 mp/ora T=S/Q=26,52/24,39=1,09 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=1,09/8 x 0,90=0,15=1 om 11.Strat hidroizolant Se executa manual. NTU=0,090 ore/mp Q=1/NTU=1/0,090=11,11 mp/ora T=S/Q=26,52/11,11=2,39 ore Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=2,39/8 x 0,85=0,35=1 om 12. Zidarie din caramida de 37,5cm grosime Se executa manual. NTU=6,46 ore/mc
Q=1/NTU=1/6,46=0,15 mc/ora T=S/Q=54,34/0,15=362,27 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=362,27/8 x 0,90=50,32=51 oameni 13. Zidarie din caramida de 25cm grosime Se executa manual. NTU=7,18 ore/mc Q=1/NTU=1/7,18=0,14 mc/ora T=S/Q=19,68/0,14=140,57 ore Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=140,57/8 x 0,85=20,67=21 oameni
14. Zidarie din caramida de 12,5cm grosime Se executa manual. NTU=8,26 ore/mc Q=1/NTU=1/8,26=0,12 mc/ora T=S/Q=11,03/0,12=91,92 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=91,92/8 x 0,90=12,77=13 oameni 15.Strat de repart.din balast sub prizma Se executa manual. NTU=1,20 ore/mc Q=1/NTU=1/1,20=0,83 mc/ora T=S/Q=16,41/0,83=19,77 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=19,77/8 x 0,80=3,09=4 oameni 16.Cofraje la placi si grinzi Se executa manual. NTU=0,82 ore/mp Q=1/NTU=1/0,82=1,22 mp/ora
T=S/Q=173,98/1,22=142,61 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=142,61/8 x 0,90=19,81 =20 oameni 17.Confectionat si montat armaturi PC52 Se executa manual. NTU=0,033 ore/kg Q=1/NTU=1/0,033=30,30 kg/ora T=S/Q=8769,43/30,30=289,42 ore Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=289,42/8 x 0,85=42,56=43 oameni 18.Turnare beton in plansee,stalpi si grinzii Se executa manual. NTU=5,06 ore/mc Q=1/NTU=1/5,06=0,20 mc/ora T=S/Q=32,78/0,20=163,90 ore Kt=0,80 Nr.=T/Nr.ore schimb x Kt=163,90/8 x 0,80=25,61=26 oameni 19.Sarpanta din lemn Se executa manual. NTU=1,40 ore/mp Q=1/NTU=1/1,40=0,71 mp/ora T=S/Q=121,43/0,71=171,03 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=171,03/8 x 0,8=26,72=27 oameni 20.Astereala invelitorii Se executa manual. NTU=0,27 ore/mp Q=1/NTU=1/0,27=3,70 mp/ora T=S/Q=207,32/3,70=56,03 ore Kt=0,90
Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=56,03/8 x 0,90=7,78=8 oameni 21.Invelitoare din tigla Se executa manual. NTU=0,93 ore/mp Q=1/NTU=1/0,93=1,08 mp/ore T=S/Q=139,52/1,08=129,19 ore Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=129,19/8 x 0,85=19 oameni 22.Preparare var-ciment Se executa manual. NTU=0,73 ore/mc Q=1/NTU=1/0,73=1,37 mc/ora T=S/Q=12,98/1,37=9,47 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=9,47/8 x 0,80=1,48=2 oameni 23.Tencuieli int.driscuite Se executa manual. NTU=1,04 ore/mp Q=1/NTU=1/1,04=0,96 mp/ora T=S/Q=397,16/0,96=413,71 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=413,71/8 x 0,90=57,46=58 oameni 24.Tencuieli ext.driscuite Se executa manual. NTU=0,49 ore/mp Q=1/NTU=1/0,49=2,04 mp/ora T=S/Q=563,23/2,04=276,09 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=276,09/8 x 0,80=43,14=44 oameni
25.Glet de ipsos la pereti Se executa manual. NTU=0,38 ore/mp Q=1/NTU=1/0,38=2,63 mp/ora T=S/Q=743,90/2,63=282,85 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=282,85/8 x 0,80=44,19=45 oameni 26.Montat ferestre 1 canat Se executa manual. NTU=1,25 ore/kg Q=1/NTU=1/1,25=0,80 kg/ora T=S/Q=1,92/0,80=2,40 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=2,40/8 x 0,90=0,33=1 om 27.Montat ferestre in 2 canaturi Se executa manual. NTU=0,05 ore/kg Q=1/NTU=1/0,10= 10 kg/ora T=S/Q=20,88/10=2,08 ore Kt=0,75 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=2,08/8 x 0,75=0,35=1 om 28.Montat fereastra pentru baie Se executa manual NTU=0,50 ore/kg Q=1/NTU=1/0,50=2 kg/ora T=S/Q=0,57/2=0,29 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=0,29/8 x 0,80=0,04=1 om 29.Montat usa dubla Se executa manual.
NTU=0,70 ore/kg Q=1/NTU=1/0,70=1,43 kg/ora T=S/Q=2,52/1,43=1,76 ore Kt=0,75 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=1,76/8 x 0,75=0,29=1 om 30.Montat usa interioara Se executa manual. NTU=0,25 ore/kg Q=1/NTU=1/0,25=4 kg/ora T=S/Q=14,28/4=3,57 ore Kt=0,75 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=3,57/8 x 0,75=0,60=1 om 31.Geam simplu clar Se executa manual. NTU=0,83 ore/mp Q=1/NTU=1/0,83=1,20 mp/ora T=S/Q=7,14/1,20=5,95 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=5,95/8 x 0,80=0,93=1 om 32.Strat suport pentru pardoseli executate din mortar Se executa manual. NTU=0,48 ore/mp Q=1/NTU=1/0,48=2,08 mp/ora T=S/Q=63,35/2,08=30,46 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=30,46/8 x 0,90=4,23=5 oameni 33.Pardoseli din placi de gresie ceramica Se executa manual. NTU=1,12 ore/mp Q=1/NTU=1/1,12=0,89 mp/ora
T=S/Q=63,35/1,12=56,56 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=56,56/8 x 0,90=7,86=8 oameni 34.Placaj faianta Se executa manual. NTU=0,70 ore/mp Q=1/NTU=1/0,70=1,43 mp/ora T=S/Q=46,65/1,43=32,62 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=32,62/8 x 0,80=5,09=5 oameni 35.Frecarea si lustruirea placajelor din placi ceramice Se executa mecanizat NTU=0,02 ore/mp Q=1/NTU=1/0,02=50 mp/ora T=S/Q=46,65/50=0,93 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=0,93/8 x 0,80=0,15=1 masina 36.Strat suport ptr.pardoseli executate din placi de fibra Se executa manual. NTU=0,200 ore/mp Q=1/NTU=1/0,200=5 mp/ora T=S/Q=98,66/5=19,73 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=19,73/8 x 0,80=3,08=3 oameni 37.Plinte sau scafe din gresie ceramica Se executa manual. NTU=0,355 ore/ml Q=1/NTU=1/0,355=2,82 ml/ora T=S/Q=56,70/2,82=20,10 ore Kt=0,90
Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=20,10/8 x 0,90=2,79=3 oameni
38.Pardoseli din mozaic turnate pe loc Se executa manual. NTU=1,44 ore/mp Q=1/NTU=1/1,44=0,69 mp/ora T=S/Q=10,58/0,69=15,33 ore Kt=0,75 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=15,33/8 x 0,75=2,55=3 oameni 39.Pardoseli din parchet de fag Se executa manual. NTU=0,075 ore/mp Q=1/NTU=1/0,075=13,33 mp/ora T=S/Q=98,66/13,33=7,40 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=7,40/8 x 0,80=1,16=2 oameni 40.Finisarea pardoseliilor din parchet Se executa mecanizat. NTU=0,05 ore/mp Q=1/NTU=1/0,05=20 mp/ora T=S/Q=98,66/20=4,93 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=4,93/8 x 0,90=0,68=1 om 41.Jgheaburi din tabla Se executa manual. NTU=0,62 ore/ml Q=1/NTU=1/0,62=1,61 ml/ora T=S/Q=43,76/1,61=27,18 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=27,18/8 x 0,90=3,78=4 oameni
42.Burlane din tabla Se executa manual. NTU=0,50 ore/ml Q=1/NTU=1/0,50=2 ml/ora T=S/Q=18,48/2=9,24 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=9,24/8 x 0,80=1,44=2 oameni 43.Streasina simpla Se executa manual. NTU=0,65 ore/ml Q=1/NTU=1/0,65=1,54 ml/ora T=S/Q=43,76/1,54=28,42 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=28,42/8 x 0,90=3,95=4 oameni 44.Zugraveli la interior Se executa manual. NTU=0,09 ore/mp Q=1/NTU=1/0,09=11,11 mp/ora T=S/Q=397,16/11,11=35,74 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=35,74/8 x 0,80=5,58=6 oameni 45.Zugraveli exterioare Se executa manual. NTU=0,10 ore/mp Q=1/NTU=1/0,10=10 mp/ora T=S/Q=563,23/10=56,32 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=56,32/8 x 0,90=7,82=8 oameni
46.Trepte din beton simplu pentru placat Se executa manual. NTU=0,62 ore/ml Q=1/NTU=1/0,62=1,61 ml/ore T=S/Q=18,74/1,61=11,64 ore Kt=0,85 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=11,64/8 x 0,85=1,71=2 oameni 47.Trepte din beton simplu mozaicate Se executa manual. NTU=2,57 ore/ml Q=1/NTU=1/2,57=0,39 ml/ora T=S/Q=2,70/0,39=6,94 ore Kt=0,75 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=6,94/8 x 0,75=1,16=2 oameni 48.Mana curenta din lemn Se executa manual. NTU=0,88 ore/ml Q=1/NTU=1/0,88=1,14 ml/ora T=S/Q=4,05/1,14=3,55 ore Kt=0,90 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=3,55/8 x 0,90=0,50=1 om 49.Transportul materialelor cu roaba Se executa manual. NTU=2,20 ore/to Q=1/NTU=1/2,20=0,45 to/ora T=S/Q=11,23/0,45=24,96 ore Kt=0,80 Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=24,96/8 x 0,80=3,90=4 oameni
8.1.SCHEMA GENERALA DE EXECUTIE A UNEI CONSTRUCTII
Nr crt Denumire lucrare Utilaj 1 Curatarea terenului buldozer 2 Saparea manuala in spatii intinsemanual 3 Nivelarea manuala a terenurilor manual Saparea manuala in spatii 4 manual limitate 5 Cofraje pentru beton in elevatie manual Confectionat si montat armaturi 6 manual OB 37 Preparare beton si turnare in 7 betoniera fundatii Imprastierea cu lopata a 8 manuala pamantului afanat 9 Compactare cu mai de mana mai 10 Amorsarea suprafetelor manual 11 Strat hidroizolant manual Zidarie din caramida de 30 cm 12 manual grosime Zidarie din caramida de 25cm 13 manual grosime Zidarie din caramida de 12,5cm 14 manual grosime Strat de repartitie din balast sub 15 manual prizma 16 Cofraje la placi si grinzi manual Confectionat si montat armaturi 17 manual PC52 Turnare beton in plansee,stalpi si 18 manual grinzii 19 Sarpanta din lemn manual 20 Astereala invelitorii manual 21 Invelitoare din tigla manual 22 Preparare var-ciment manual 23 Tencuieli interioare driscuite mnual 24 Tencuieli exterioare driscuite manual 25 Glet de ipsos la pereti manual 26 Montat fereste 1 canat manual 27 Montat ferestre in 2 canaturi manual 28 Montat fereasta pentru baie manual 29 Montat usa dubla manual 30 Montat usa interioara manual 31 Geam simplu clar manual Strat suport pt pardoseli 32 manual executate din mortar Pardoseli din placi de gresie 33 manual ceramica 34 Placaj faianta manual Frecarea si lustruirea placajelor 35 mecanic din placi ceramice Strat suport pt pardoseli 36 manual executate din placi de fibra Plinte sau scafe din gresie 37 manual ceramica Pardoseli din mosaic turnate pe 38 manual loc
Vol de lucruProductivitate utilaj Durata lucrarii Nr masini schimb 162,49mp 2mp/ora 81,246ore 12masini 83,500mc 0,61mc/ora 136,85ore 22oameni 21,62mp 2,50mp/ora 8,65ore 2oameni 42,83mc
0,61mc/ora
70,21ore
10oameni
113,93mp
1,18mp/ora
96,55ore
14oameni
2773,34kg
34,48kg/ora
80,44ore
13oameni
44,22mc
0,28mc/ora
157,93ore
25oameni
12,31mc
0,43mc/ora
28,63ore
5oameni
12,31mc 26,52mp 26,52mp
1,33mc/ora 24,39mp/ora 11,11mp/ora
9,26ore 1,09ore 2,39ore
2masini 1om 1om
54,34mc
0,15mc/ora
362,27ore
51oameni
19,68mc
0,14mc/ora
140,57ore
21oameni
11.03mc
0,12mc/ora
91,92ore
13oameni
16,41mc
0,83mc/ora
19,77ore
4oameni
173,98mp
1,22mp/ora
142,61ore
20oameni
8769,43kg
30,30kg/ora
289,42ore
43oameni
32,78mc
0,20mc/ora
163,90ore
26oameni
121,43mp 207,32mp 139,52mp 12,98mc 397,16mp 563,23mp 743,90mp 1,92kg 20,88kg 0,57kg 2,52kg 14,28kg 7,14mp
0,71mp/ora 3,70mp/ora 1,08mp/ora 1,37mc/ora 0,96mp/ora 2,04mp/ora 2,63mp/ora 0,80kg/ora 10kg/ora 2kg/ora 1,43kg/ora 4kg/ora 1,20mp/ora
171,03ore 56,03ore 129,19ore 9,47ore 413,71ore 276,09ore 282,85ore 2,40ore 2,08ore 0,29ore 1,76ore 3,57ore 5,95ore
27oameni 8oameni 19oameni 2oameni 58 oameni 44oameni 45oameni 1om 1om 1om 1om 1om 1om
63,35mp
2,08mp/ora
30,46ore
5oameni
63,35mp
0,89mp/ora
56,56ore
8oameni
46,65mp
1,43mp/ora
32,62ore
5oameni
46,65mp
50mp/ora
0,93ore
1masina
98,66mp
5mp/ora
19,73ore
3oameni
2,82ml/ora
20,10ore
3oameni
0,69mp/ora
15,33ore
3oameni
56,70ml 10,58mp
9.1.ANTEMASURATOAREA
Nr. crt 1 1 2
Simbol
Denumire articol
U.MCantitatea
articol 2 3 4 5 TSG02A1 Curatarea terenului mp 162,49 TSA01C1 Saparea manuala in spatii intinse in pam cu mc 83,50 umiditate
3
nat.arunc.in depoz.sau vehicul la H0,6m T.tare TSE01C1 Nivelarea manuala a terenurilor si a mp
21,62
4
platformelor cu denivelari de 10-20 cm in teren TSA02C1Sap.man.in spatii limitate sub 1 m cu sprijinirea mc
42,83
si evac. man.in pam cu umid.nat.la adancimea 05
CB02A1
1,5m T tare Cofraje ptr.beton in elevatie din panouri
mp 113,93
refol.din scanduri la ziduri drepte inclusiv 6
sprijinirile 0-3m CZ0302B1 Confectionat si montat armaturi din OB37,in kg 2773,42
7
elemente din beton armat CA01B1 Beton simplu C12/15 preparat cu betoniera si mc
44,22
8
turnat in fundatii TSD01C1Imprastierea cu lopata a pamantului afanat stratmc
12,31
9
unif. 10-30cm gros cu sfaram.bulg.teren tare TSD04B1Compactarea cu mai de mina a umplut.executatemc
12,31
pe strat cu udare fiec.strat de 10cm gros.teren 10
coeziv IZF01A1Amorsarea supr.ptr.aplicarea strat dif.vapori cump
26,52
11
bitum taiat in 2 straturi supraf oriz si verticala IZF04B1 Strat hidroizolant cald cu carton bit lipit mast mp
26,52
12
bit tip pe supraf oriz sau inclinate pana la 40 CD04L2Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm lamc
54,34
13
constr.H 35m 37 ,5cm gros. Cal 1 cu goluri 50 CD04J1 Zidarie din caramida presata 240x115x63mm la mc
19,68
14
constr.H 35m 25cm grosime cal Acu goluri 50 CD04H1Zidarie din caramida presata 240x115x63mm la mc
11,03
15
constr.H 35m 12 5cm gros cal A cu goluri 50 TSD16B1 Strat de repart.din balast sub prizma de balast mc
16,41
compactat cu placa vibrat.de 0 ,7t cu mot.ard.10 16
CP CB04A1 Cofraje cu panouri refol.din scanduri la c-tii cu mp 173,98
Formularul C5 Obiectivul: Obiectul:
0002 000000002 0001 1
Deviz proiect Proiect de diploma
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta PROI18 Proiect de diploma Categoria de lucrari: 0002 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 TSG02A1 100 MP. 162.490 0.00 0.00 CURATAREA TERENULUI DE IARBA SI BURUIENI 24.62 4000.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000 0 Total= 4000.50 002 TSA01C1 M.C. 83.500 0.00 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU 5.43 UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H 0.00 <0,6M T.TARE 0.00 0.000 0 Total=
0.00 453.40 0.00 0.00 453.40
003 TSE01C1 100 MP. 21.620 0.00 NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A 45.62 PLATFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM 0.00 IN TEREN TARE 0.00 0.000 0 Total=
0.00 986.30 0.00 0.00 986.30
004 TSA02C1 M.C. 42.830 0.00 SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ 7.89 VERT.NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI SL.COEZ. 0.00 ADINC.<0,75M T.TARE 0.00 0.000 0 Total=
0.00 337.93 0.00 0.00 337.93
005 CB02A1 MP. 113.930 1.78 COFRAJE PT.BETON IN ELEVATIE DIN PANOURI 3.41 REFOL.DIN SCINDURI LA ZIDURI DREPTE 0.00 INCL.SPRIJINIRILE.0 0.00 0.002 0 Total=
202.80 388.50 0.00 0.00 591.30
006 CZ0302B1 KG 2773.420 0.73 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.08 DIAFRGME LA CONST OBIS IN ATEL CENTRALIZ 0.03 OB 37 D=10-16MM 0.00 0.001 3 Total=
2024.60 221.87 83.20 0.00 2329.67
007 CA01B1 M.C. 44.220 0.02 TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII 10.56 (CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 0.55 3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ 0.00 0.000 0 Total=
0.88 466.96 24.32 0.00 492.17
PROI18 pag 2 ================================================================= 008 TSD01C1 M.C. 12.310 0.00 0.00 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, 1.62 19.94 STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. 0.00 0.00 BULG.TEREN TARE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 19.94 009 TSD04B1 M.C. 12.310 0.02 COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT. 2.84 EXECUT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 0.00 10CM GROS.T.COEZIV 0.00 0.000 0 Total=
0.25 34.96 0.00 0.00 35.21
010 IZF01A1 MP. 26.520 0.18 AMORSAREA SUPR.PT.APLIC.STRAT DIF.VAPORI 0.16 CU BITUM TAIAT IN 2 STRATURI SUPRAF. 0.00 ORIZONT.SI VERT. 0.00 0.000 0 Total=
4.77 4.24 0.00 0.00 9.02
011 IZF04B1 MP. 26.520 0.11 STRAT HIDROIZOLANT CALD CU CARTON BIT 0.34 LIP MAST BITTIP...PE SUPRAF ORIZ SAU 0.02 INCLINATE PINA LA 40% 0.00 0.002 0 Total=
2.92 9.02 0.53 0.00 12.46
012 CD04L2 M.C. 54.340 117.66 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 27.04 M LA CONSTR.H<35M, 37,5CM GROSIME,CAL.1, 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 1.312 71 Total=
6393.64 1469.35 0.00 0.00 7863.00
013 CD04J1 M.C. 19.680 126.62 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 29.87 M LA CONSTR.H<35M, 25 CM GROSIME,CAL.A, 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 1.313 26 Total=
2491.88 587.84 0.00 0.00 3079.72
014 CD04H1 M.C. 11.030 127.56 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 35.32 M LA CONSTR.H<35M, 12,5CM GROSIME,CAL.A, 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 1.314 14 Total=
1406.99 389.58 0.00 0.00 1796.57
015 TSD16B1 M.C. 16.410 13.22 STRAT DE REPART.DIN BALAST.SUB PRIZMA DE 5.12 BALAST.COMPACT.CU PLACA VIBR.DE 0,7T CU 0.76 MOT.ARD.INT.<10 0.00 0.000 0 Total=
216.94 84.02 12.47 0.00 313.43
016 CB04A1 MP. 173.980 1.54 COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN 3.54 SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H<20M LA 0.00 PLACI SI GRINZI 0.00 0.002 0 Total=
267.93 615.89 0.00 0.00 883.82
PROI18 pag 3 ================================================================= 017 CZ0302E1 KG 8769.430 0.85 7454.02 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.10 876.94 DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.03 263.08 CENTRALIZATEPC 52 D=100.00 0.00 0.001 9 Total= 8594.04 018 CA01I1 M.C. 32.780 TURNARE BETON SIMPLU IN INTERIORUL CONSTRUCTIILOR GLISATE,CU H60-80M
0.03 21.02 0.99 0.00 0 Total=
0.98 689.04 32.45 0.00 722.47
8.40 4.49 0.98 0.00 2 Total=
1020.01 545.22 119.00 0.00 1684.23
5.11 0.83 0.33 0.00 3 Total=
1059.41 172.08 68.42 0.00 1299.90
2.74 3.48 1.15 0.00 1 Total=
382.28 485.53 160.45 0.00 1028.26
022 CZ0207A1 M.C. 12.980 40.40 PREPARARE MORTAR VAR-CIM PT TENCUIELI 2.22 M25-T CU CIM F25 IN INSTAL CENTRAL CU 10.84 VAR PASTA 0.00 0.453 6 Total=
524.39 28.82 140.70 0.00 693.91
023 CF01A1 MP. 397.160 0.25 TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA 4.08 STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE 0.15 ZIDARIE,DE 2CM GROSIME 0.00 0.003 1 Total=
99.29 1620.41 59.57 0.00 1779.28
024 CF06B1 MP. 563.230 TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,DRISCUITE PE ZIDURI,IN GROSIME MEDIE DE 2,5CM
0.28 6.07 0.00 0.00 2 Total=
157.70 3418.81 0.00 0.00 3576.51
0.30 1.81 0.02 0.00 2 Total=
223.17 1346.46 14.88 0.00 1584.51
0.000 019 CE17B1 MP. 121.430 SARPANTA DIN LEMN EXECUTATA PE SCAUNE LA INVELITORI GRELE 0.016 020 CE18A1 MP. 207.320 ASTEREALA EXECUTATA DIN SCINDURI DIN RASINOASE 0.013 021 CE02A1 MP. 139.520 INVELITORI DIN TIGLA SOLZI DIN ARGILA ASEZATE SIMPLU 0.007
0.003 025 CF10C1 MP. 743.900 GLET DE IPSOS APLICAT LA TENCUIELI INTERIOARE DRISCUITE 0.003
PROI18 pag 4 ================================================================= 025 6307321 KG 1.920 22.18 42.59 FEREASTRA ALUMINIU UN CANAT 550 X 1090 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 42.59 025 6307345 KG 20.880 FEREASTRA ALUMINIU DOUA CANATE 2210 X 1090
22.18 0.00 0.00 0.00 0 Total=
463.12 0.00 0.00 0.00 463.12
0.570
73.61 0.00 0.00 0.00 0 Total=
41.96 0.00 0.00 0.00 41.96
025 6306690 KG 2.520 USA ALUMINIU DOUA CANAT 1950X3470MM
17.69 0.00 0.00 0.00 0 Total=
44.58 0.00 0.00 0.00 44.58
17.69 0.00 0.00 0.00 0 Total=
252.61 0.00 0.00 0.00 252.61
026 CM02C1 MP. 7.140 0.54 GEAMURI TRASE SIMPLE MASURI LIBERE PE 3.35 TIMPLARIE LEMN 4-6MM GROS CU CHIT SI 0.00 CUIE OCHIURI <0,50MP 0.00 0.001 0 Total=
3.86 23.92 0.00 0.00 27.77
0.001 025 2938964 MP. FRST STEJ SIMP EXT 1C 0,51-1,00MP
0.012
0.001 025 6306688 KG USA ALUMINIU UN CANAT 980X2500MM
14.280
0.001
027 CG01D1 MP. 63.350 STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME
0.00 1.54 0.33 0.00 0 Total=
0.00 97.56 20.91 0.00 118.46
028 CG11A1 MP. 63.350 2.05 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA 4.88 PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS 0.33 CULOARE ASEZATE SIM 0.00 0.014 1 Total=
129.87 309.15 20.91 0.00 459.92
029 CI06B1 MP. 46.650 1.45 PLACAJ FAIANTA CU PLACI ALBE CAL 1 8.37 FIXATE CU MORTAR DE CIMENT SI VAR,LA 0.29 INCAPERI CU SUPRAF >10MP 0.00 0.014 1 Total=
67.64 390.46 13.53 0.00 471.63
0.000
PROI18 pag 5 ================================================================= 030 CG26A1 MP. 46.650 0.58 27.06 LUSTRUIREA,INCLUSIV CERUIREA PARDOSELILO 7.06 329.35 R DIN MARMURA SAU PIATRA DE MOZAIC DE 0.02 0.93 MARMURA 0.00 0.00 0.000 0 Total= 357.34 031 CG01B1 MP. 98.660 4.17 STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN 0.74 PLACI FIBRE LEMN MOI DE 12MM.GROS.LIPITE 0.33 CU BITUM 0.00 0.008 1 Total=
411.41 73.01 32.56 0.00 516.98
032 CG12A1 M SCAFE DIN GRESIE CERAMICA
0.19 1.67 0.08 0.00 0 Total=
10.77 94.69 4.54 0.00 110.00
033 CG06C1 MP. 10.580 4.05 PARDOSELI DE MOZAIC TURNATE PE LOC DE 1, 8.02 5CM GROS.SIMPLU FARA BORDURA PE SUPRAF. 0.49 <5MP CU MOZ.MARMU 0.00 0.049 1 Total=
42.85 84.85 5.18 0.00 132.88
034 CG02B1 MP. 98.660 0.85 PARDOSELI DIN PARCHET,PE SUPORT 4.90 EXISTENT,BATUT IN CUIE,IN INCAPERI CU 0.08 SUPRAFATA>10MP 0.00 0.001 0 Total=
83.86 483.43 7.89 0.00 575.19
56.700
0.001
035 CG27A1 MP. 98.660 LUSTRUIREA CERUIREA PARDOSELILOR DIN PARCHET MATERIALE PLASTICE-COVOR PVC ETC
0.20 0.20 0.00 0.00 0 Total=
19.73 19.73 0.00 0.00 39.46
036 CE13B1 M 43.760 6.48 JGHIABURI DIN TABLA ZINCATA DE 0,5MM, 2.68 CONFECTIONATE PE SANTIER DREPTUNGHIULARE 0.00 CU SECTIUNEA 8X14C 0.00 0.003 0 Total=
283.56 117.28 0.00 0.00 400.84
037 CE14B1 M 18.480 6.36 BURLANE DIN TABLA ZINCATA DE 0,5MM 4.41 CONFECTIONATE PE SANTIER DREPTUNGHIULARE 0.00 CU SECTIUNEA 10X14CM 0.00 0.002 0 Total=
117.53 81.50 0.00 0.00 199.03
038 CE19C1 M 43.760 STREASINA SIMLA CAPRIORI APARENTI ASTERIALA FALTUITA GELUITA PE O PARTE
127.34 272.62 1.31 0.00 401.28
0.000
0.004
2.91 6.23 0.03 0.00 0 Total=
PROI18 pag 6 ================================================================= 039 CN01B1 MP. 397.160 0.09 35.74 ZUGRAVELI LA INTER.CU 2 STR.LAPTE DE VAR 0.38 150.92 SI ADAOS DE COLORANTI SI GRASIMI,PE 0.00 0.00 SUPRAFETE DE BETON 0.00 0.00 0.000 0 Total= 186.67 040 CN01D1 MP. 563.230 0.09 ZUGRAVELI LA FATADE CU 2 STR.LAPTE DE 0.42 VAR SI ADAOS DE COLORANTI SI GRASIMI,PE 0.00 SUPRAFETE DE BETON 0.00 0.000 0 Total= 041 CH01A1 M 2.840 TREPTE BETON SIMPLU EXECUTATE BRUT PENTRU A FI PLACATE
50.69 236.56 0.00 0.00 287.25
1.08 2.56 0.33 0.00 0 Total=
3.07 7.27 0.94 0.00 11.27
042 CH01F1 M 0.530 2.31 TREPTE BETON SIMPLU MOZAICATE PE LOC CU 11.03 STRAT UZURA 10MM CU PIATRA DE MOZAIC DIN 0.33 CALCAR 0.00 0.023 0 Total=
1.22 5.85 0.17 0.00 7.25
0.006
043 CH04A1 M MINA CURENTA DIN LEMN
4.050
0.66 3.30 0.00 0.00 0 Total=
2.67 13.37 0.00 0.00 16.04
044 TRB01C14 TONA 11.230 0.00 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE 2.90 PNEURI INC ARUNCARE DESC RASTURNARE 0.00 GRUP1-3 DISTANTA 40M 0.00 0.000 0 Total=
0.00 32.57 0.00 0.00 32.57
0.008
Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT 143.868 26198.60 22077.70 1087.95 0.00 Din care: Valoare aferenta utilaje termice = 0.00 Valoare aferenta utilaje electrice = 1087.95
TOTAL 49364.24
Alte cheltuieli directe: -CAS: (
22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.22000 =
4 857.09
-SOMAJ: (
22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.03000 = -Coeficient 5 (utilizator) ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.07000 = -Coeficient 6 (utilizator) ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.00500 = Total cheltuieli directe:
662.33
1 545.44
110.39
GREUTATE 143.868
MATERIALE 26198.60
MANOPERA 29252.95
UTILAJ 1087.95
TRANSPORT 0.00
TOTAL 56539.49
Cheltuieli indirecte: 56539.49 * 0.0000 = Profit: 56539.49 * 0.0000 =
0.00 0.00
TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA 56539.49 * 19.0% = TOTAL cu TVA
PROIECTANT
56 539.49 10 742.50 67 282.00
CONTRACTANT (OFERTANT)
DEVIZIER
SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)
9.3.Indicatorii de eficienta economica
1.Investitia totala - valoarea totala a lucrarii VT = 67282,00 RON 2.Investitia pe mp suprafata construita Vi/mpSc = 67282,00/469,36 = 143,35 RON 3.Investitia specifica pe suprafata utila Vi spec/mpSu = 67282,00/184,00 = 365,66 RON
