REZ 1 -
E ca in ziua de azi, Catalina...se indragostste de el, fiind in fiecare noapte pe cer si ascultand-o, la urma lui si el se indragosteste, in fine el cere sa coboare macar o zi pe pamant sa fie langa ea, dar cand i se ingaduie intr-un final... o vede pe ea cu altcineva, ceva normal, o fata care nu pretuieste iubirea. Se intoarce pe cer si ramane acolo. Ei nici nu-I pasa. Tocm ocmai ai de aceeasi la sfarsitul poeziei remarci versurile "ce-ti pasa tie chip de lut daca sunt eu sau altu`"...adica.. tu nu ma voiai pe mine, tu nu voiai decat sa fii iubita, nu conta de cine, esti egoista si vrei totul numai pentru tine, nu vroiai iubirea adevarata pura, vroiai doar iubire... REZ 2- Catalina
frumoasa printesa se indragosteste de uceafar. !upa ce luceafarul se coboara pe pamant ca sa o roage sa accepte nemurirea ca sa fie mereu impreuna el fiind nemuritor# ea refuza. Ii spune ca daca vrea sa-l iubeasca sa coboare coboa re pe pamant si sa devina el muritor. uceafarul accepta si pleaca spre !umnezeu ca sa-i ceara sa-i ea nemurirea. In timpul asta C$talin, un slu%itor indragostit de Catalina incepe sa-i faca avansuri, si sa "o invete amorul", Catalina se indragosteste si ea de el, si fug in lume sperand ca vor uita de "parinti si luceferi". Inapoi la lucefar& dumnezeu refuza sa ii ia nemurirea, si il trimite inapoi pe pamant sa vada pentru cine vroia sa moara. $colo ii vede pe C$talin si Catalina impreuna... ea mai are impertinta sa ii ceara sa vina la ea. uceafarul refuza si cu inima zdrobita si plin de dispret incheie ' - "Ce-(i pas) (ie, chip de lut, !ac-oi fi eu sau altul* Tr)ind +n cercul vostru strmt orocul v) petrece, Ci eu +n lumea mea m) simt emuritor i rece."
!espre incompatibilitatea dintre omul comun si omul de geniu, idee magistral sugerata prin intermediul unei fascinante povesti de iubire.
Si totusi poemul uceafarul este o creatie lirica. Schema epica este doar cadrul iar intimplarile si persona%ele sunt de fapt simboluri lirice, metafore prin care se sugereaza idei filosofice, atitudini morale, stari sufletesti si o anumita viziune poetica.
$ceasta interferenta de genuri este caracteristica romantismului si dau poemului mare profunzime. Ceea ce priveste compozitia poemului se constata e/istenta a patru tablouri' 0# !ragostea dintre fata de imparat si uceafar 1# Idila dintre Catalin si Catalina 2# Calatoria uceafarului spre !emiurg pentru a cere dezlegare de nemurire 3# 4eintoarcerea uceafarului la locul lui pe cer si constatarea ca fata de imparat nu s-a putut rupe din cercul ei stramt
!in punct de vedere structural e/ista doua planuri, cel terestru uman si planul cosmic universal. In primul tablou cele doua planuri se intalnesc prin dragoste. In tabloul al doilea avem doar planul terestru. In tabloul al treilea este prezent doar planul cosmic. In tabloul al patrulea avem din nou prezente cele doua planuri.
5oemul uceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. 5oemul se desfasoara pe un vag fir epic intr-o suita de metafore si
simboluri prin care se sugereaza idei filosofice. Este deci in egala masura un poem de dragoste si un poem filosofic. 5oemul uceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. 5oemul se desfasoara pe un vag fir epic intr-o suita de metafore si simboluri prin care se sugereaza idei filosofice. Este deci in egala masura un poem de dragoste si un poem filosofic. 5rimul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire intre doua fiinte apartinind unor lumi diferite. Contemplind de la fereastra dinspre mare a castelului, uceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. 6ata la randul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. In conceptia fetei uceafarul este un spirit, pentru chemarea caruia trebuie o formula magica de descantec. !escifrind alegoria, putem spune ca sensul ei este ca paminteanul aspira catre absolut. In timp ce spiritul aspira simte nevoia concretului. 5entru a-l putea chema langa ea fata foloseste descantecul' "Cobori in %os uceafar bland ..." . 6iintele supranaturale au posibilitatea de a metamorfoza. Intocmai ca in basm, uceafarul, la chemarea fetei se arunca in mare si preschimbat intrun tanar palid, cu parul de aur si ochi scanteietori, purtand un gulgiu vinat, incununat cu trestii apare in fata fetei ca un inger, ca un zeu. 7 invita pe fata in palatele lui de pe fundul oceanului unde toata lumea s-o asculte pe ea. 8etamorfoza uceafarului pune la contributie mituri cosmogonice, asfel la prima intrupare uceafarul are parintii cerul si marea' "Iar cerul este tatal meu Si muma mea e marea". 9eii sunt nemuritori si uceafarul metamorfozat in eptun este "un mort frumos cu ochii vii" deoarece nemurirea este pentru muritorii de rand o forma a mortii. !e aceea fata de imparat are o senzatie de frig. "Caci eu sunt vie, tu esti mort
Si ochiul tau ma-n gheata." 5este cateva nopti fata chema din nou pe uceafar, acesta o asculta si din vaile haosului avand ca tata soarele si mama marea apare din nou in fata fetei. $cum vine invesmintat in negru si purtind pe vitele negre de par o coroana ce pare ca arde' "7chii mari si minunati ii lucesc himeric Ca doua patimi fara sati" Infatisarea este acum demonica, pentru ca s-a nascut din soare si noapte' dupa :esiod noaptea este zeita umbrelor, fiica haosului, mama tuturor zeitelor. !e data aceasta tinarul demonic ii fagaduieste miresii sale cununi de stele si ofera cerul pe care sa rasara mai stralucitoare decat celelalte. !ar si de data aceasta fata ii refuza apropierea si simte senzatia de calduri. $legoria este ca fata este incapabila sa iasa din conditia ei pentru a convietui cu uceafarul ii cere acestuia sa devina muritor ca si ea. a aceasta cerere uceafarul raspunde afirmativ din cuvintele sale reiesand sacrificiul suprem pe care e gata sa-l faca "in schimb pe o sarutare" pentru a dovedi fetei ca o iubeste. !e aceea e hotarat sa se nasca din pacat si sa fie dezlegat de nemurire. Cel de-al doilea tablou se desfasoara in plan terestru, in plan uman, este idila dintre Catalin si Catalina, idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. $vem aici o atmosfera intima, familiara. $cum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat, ea devine Catalina, ceea ce simbolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun, care se poate indragosti rapid de un baiat oarecare. Catalin este viclean copil de casa, un pa% din pre%ma imparatesei, baiat din flori dar indraznet cu ochii. ;rmarindo pa Catalina socoteste ca e momentul sa-si incerce norocul si prinzind-o intr-un ungher ii serveste Catalinei o adevarata lectie de dragoste.
Se observa in scena de dragoste un limba% obisnuit, comun, popular adecvat unei scene de dragoste obisnuite trecatoare aventuroase. Catalina la inceput este mai retrasa, mai retinuta si marturiseste lui Catalin dragostea pentru uceafar. !ar Catalin gaseste remediul' ":ai si-om fugi in lume" si astfel Catalina va pierde visul de luceferi. 5artea a treia a poemului cuprinde calatoria uceafarului prin spatiul cosmic si convorbirea cu !emiurgul. Sintem din nou in planul cosmic cu o atmosfera glaciala si cu un limba% sententios gnomic e/primarea este apropiata de ma/ime si proverbe#. !emiurgul este rugat sa-l ierte de nemurire sa-l faca muritor de rind. In acest tablou Eminescu se dovedeste ca si in Scrisoarea I unul dintre cei mai interesati autori de cosmogonii si un e/traordinar poet al fenomenelor fizice. 5entru un zbor atit de indraznet uceafarului ii creste aripa la dimensiuni uriase. !in cauza vitezei colosale cu care zbura miscarea lui pare un fulger ne-ntrerupt, ratacitor printe stele. :aosul este o notiune abstracta, nepalpabila insemnind confuzia generala a elementelor inainte de creatie. 5entru a le face palpabile Eminescu ii atribuie haosului insusirile unei vai din care necontenit izvorasc lumini ce se amesteca se invalmasesc ca niste mari amenintatoare. 9ona in care se afla !emiurgul e infinitul, neantul stapinit de groaza propriului vid adinc ca visul uitarii. In dialogul cu !emiurgul, uceafarul insetat de viata obisnuita, de stingere este numit :
Si atunci ca un ultim argument, !emiurgul il indeamna pe :
>unish# povesteste legenda uceafarului. $ceasta este povestea. Iar intelesul alegoric ce i-am dat este, ca, daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte
aici pe pamint nici capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc." !in acest punct de vedere uceafarul este o alegorie pe tema romantica a locului geniului in lume. $stfel inseamna ca povestea, persona%ele si relatiile dintre ele nu sint decit o suita de personificari, metafore si simboluri care sugereaza idei, conceptii, atitudini iesite dintr-o meditatie asupra geniului vazut ca fiinta nefericita si solitara opus prin structura omului comun. $ceasta viziune romantica asupra geniului este puternic influentata de filosofia lui Schopenhauer. T$?E $ I8$@II74 $E@74ICE SI ;EE SE8I6IC$TII $E 74 !I 57E8; ;CE$6$4; T$?7; IT$I 0# fata de imparat - fata la varsta oblicata cand poate fi tulburata de zburator 1# visul fetei - criza puberala, dorinta de realizare prin dragoste, rezolvata mitologic prin motivul zburatorului 2# dragostea pentru uceafar - aspiratie spre absolut& dorinta omului comun de a-si depasi conditia stramta, limitata de muritor 3# respingerea uceafarului - refuzul neantului, spaima de nemurire care pentru om inseamna moarte A# senzatiile de frig si de ardere - revelatii intuitive ale deosebirilor de structura dintre geniu si omul comun B# uceafarul - fiinta superioara, geniul # dragostea pentru fata de imparat - aspiratia spre concret sau spre o alta forma a materiei universale
D# dragostea dintre fata si uceafar - atractia contrariilor # metamorfozele uceafarului - capacitatea geniului de a-si da alt chip, mai concret pastrindu-si unitatea contrariilor din care este intrupat, ca si esenta superioara 0F# hotarirea de se sacrifica - dorinta de cunoastere& obiectul cunoasterii fata de imparat - devine si subiect al pasiunii omului de geniu, pentru care el vrea sa renunte la nemurire T$?7; $ !7IE$ 0# Catalin si Catalina - e/ponentii individual ai aceleiasi lumi 1# "lectia" lui Catalin - forma de magie erotica 2# refuzul initial al Catalinei - reactie de orientare 3# nostalgia fata de uceafar - ruptura dintre ideal si real A# acceptarea lui Catalin - revelatia asemanarii de structura si de ideal dintre fiintele aceleiasi lumi T$?7; $ T4EIE$ 0# !emiurgul - absolutul 1# :
A# consecventa in atitudinea lui :
In concluzie putem spune ca sub aspiratia unei povesti de dragoste uceafarul este defapt o sinteza a liricii lui Eminescu, a vocilor poetice din opera sa pentru ca gasim aici nu numai ecouri din poezia de dragoste si natura dar avem ecouri si din poezia de inalta cugetare filosofica din poezia pe teme cosmogonice Scrisoarea I, Imparat si proletar#. 5resupusele persona%e devin simboluri mitice ale contradictiilor din sufletul poetului care se simte ca orice creator de geniu slab si puternic, muritor si nemuritor, om si zeu. 4E$I9$4E$ $4TISTIC$ 5oemul uceafarul este cea mai valoroasa creatie Eminesciana, nu numai din punctul de vedere a continutului de idei ci si in perfectiunea formei. imba%ul poetic, sinta/a poetica si naturaletea desavarsita fac din poem un e/emplu stralucit de realizare artistica a unei creatii. !intre principalele trasaturi ale stilului poemului' a# limpezimea clasica - poetul a cautat de fiecare data cuvantul care sa e/prime cel mai bine adevarul intr-o forma cat mai simpla. Este bine cunoscut procesul de scuturare a podoabelor stilistice din prima strofa in care o califica pe fata de imparat "o preafrumoasa fata". 5ana sa a%unga la acest superlativ de origine populara, Eminescu a eliminat o serie de epitete si metafore din botanica, din zoologie sau minerala. 5e parcursul poemului a foosit cat mai putine epitete pentru a nu incarca te/tul cu elemente descriptive. In marea lor ma%oritate ad%ectivele folosite sunt de origine latine, unele fiind formate cu prefi/ul ne b# a doua trasatura este e/primarea aforistica. $ceasta este o e/primare care contine multe ma/ime si sentinte, preapte morale formulate intr-un mod memorabil. Cele mai multe e/primari gnomice le gasim in tabloul al treilea, in discutia inalta dintre :
neologisme. Efectul care se obtine este ca e/primarea e pura romaneasca naturala pe intelesul tuturor d# muzicalitatea - realizata pe doua cai prin folosirea subtila a cuvintelor cu sonoritate deosebita si prin schema prozoica - strofe de cate patru versuri cu -D silabe si ritm iambic. 6oloseste alternativ rimele masculine si cele feminine care sugereaza o continua inaltare si cadere in concordanta cu ideea de baza a poemului.
