ALBERT CEL MARE DESPRE DESTIN
1
Al bert iMagni
Def ato
Al bertcelMare
2
Al bert iMagni
Def ato
Al bertcelMare
2
Despredestin l osofieMedi eval ă Col ecţ i aFi Coor donat or :Al exanderBaumgart en
c i u Traducer edi nl i mbal at i nădeCornelToderi
3
A exanderBaumgar t en Not eşicome ment ari ud e l Uni ver senci cl opedi c2001 Redact or :MĂRI ASTANCI U Tehnor edact or :LI LI ANAKI PPER Toat edr ept uri l easupr aacest eiedi ţ i iaparţ i nEdi t uri i UNI VERSENCI CLOP OPEDI DI C I SBN 973-8240069
4
Notăi nt r oducti vă e Ver si unea def aţ ăat ratat ul uil uiAl bertcelMareDespr dest i nur meazăedi ţ i al uiPaulSi mon di n vol umulAl bert iMagni , Oper a omn mni a , ol t at ei nt el l ect us,DeXV v .XVI I /l ,cont i nensDeuni pr obl emat i bus et Def at o, Monast er i i We West f al orum î n Aedi bus Aschendorf ,1975,pp.6578. Trat at ulr epr ezi nt ă unuldi nt re opuscul el el uiAl bertcel Mare care l ămu mur eşt et eme me apropi at e capodoper eisal e dedi cat e „ si st emu mul uil umi i " ,mărt uri eaneopl at oni smu mul uidomi mi ni cani l orde setpr ocessu l aj umăt at easecol ul uialXl I I l ea,car eest eDecausi uni ver si t at i s ( Despr e c auzel e şi pr oc esi unea uni ver sul ui ) ,
come ment ari u all uiAl bert l a cel ebrulopusculanoni m de l argă berde c ausi s.Î at o se aut ori t at eî n epocă Li n pl us,t ema De f î nscri eî nt r ot radi ţ i e care î ncepe cu omo moni mulci cer oni an,cu f ragme ment el e st oi ce, t r at at el e pl ot i ni ene şi pr ocl i ene dedi cat e at oall dest i nul ui ,cu t rat at ulDef uiAl exandrudi nAf rodi si aşiest e i ones def at o al cont empor an cu o seri e de quaest e magi şt ri l or secol ul uialXl I I -l ea1. e des t i naf Trat at ulDespr ostat ri bui tde cât eva t radi ţ i i manuscri seSf ânt ul uiToma ma di n Aqui no,i arî n urma cer cet ări l or l uiF.Pel st erS.J.di n 19232,elaf ostdefini t i vat ri bui tl uiAl bert celMare.Trat at ula f ostcomp mpusî nj urulanul ui12563,î nt r -un mome ment î n car e Occi dent ul l at i nl ua cunoşt i nţ ă de t radi ţ i i l e fil osoficegreceşt işiarabeşipr egăt eaconf runt ări l edoct ri narede l a sf ârşi t ulacest uisecoldi nt r e vi zi unea cr eşt i nă şicea grecoarabăasupral umi i . Traducer eat rat at ul uişiapar at ulcri t i calversi uni ipr ezent e au f ostr eal i zat eî n cadrulpr ogramu mul uidest udi iapr of undat ede fil osofie ant i că di n cadrul De Depart ame ment ul ui de Fi l osofie al Uni ver si t ăţ i iBabeşBol yai ,pr ogr am coor donatdepr of .Uni v .Dr . 1 Cf. Sf. Toma Toma din Aquino, Aquino, Summa Theologica, Theologica, Ia, q. 115, Defato, sau Siger Siger din Brabant, Brabant, Quaestione Quaestioness suer
librum de causis,ca. 1!,"5 sau Dietrich din #reiberg, $%acto $%acto i& de animatio caeli etc.
2Cf. #ran' (elster, S. )., *eue hilosohische Schriften Alberts des +rossen, n (hilosohisches )ahrbuch des
+orres +esselschaft, 1-"!, . 15/150.
3 Cf. (aul Simon, (rolegomena Defato, n ediia menionat2, . 33III/33%. 33III/33%.
5
Vasi l eMuscă.
CornelToderi ci u
Prescurtărişisemneconvenţi onal e:
<,>:adăugi rial et r aducăt orul uipent ru compl et area sensul ui . eet er ni t at eal umi i ,ant Dăm:Despr ol ogi edet ext e, Tr aducer eşicoment ari udeA.Baumgart en, Edi t uraI RI ,Bucur eşt i ,1999. 6
euni t at ea i nt el ec t ul ui ,ant Dui :Despr ol ogi edet ext e,t raducereşi coment ari udeA.Baumgar t en, Edi t uraI RI ,Bucur eşt i ,2000. Dcpu :Al s etpui cessu uni ver si t at i s( bertcelMar e,De causi ed. Fauser ,1993) . ndec i m pr obl emat i bus ( DeXV:Al ber tcelMare,De qui ed.Geyer , 1975). r o l o gi aec urs usc ompl e t us,s eri esl at i nă, PL:Pat Ed.P. Mi gne,Pari s,1832.
7
Despr edest i n Secer cet ează,cu pr i vi r el a dest i n,dacă exi st ă,ceest e,dacă i mpune l uc r ur i l or necesi t at e, dac ă poat efi c unoscut şi î nc e cat egor i edecauzăsei ncl ude.
Art.I .Dacădesti nulexi stă 1: Pent ruî nceput ,seargument eazăast f el ( 1)Nu se defineşt e decâtceea ce are fii nţ ă;dest i nulest e ec onsol ar ea fil osofiei ,I defini tde căt r e Boet i us î n Despr V2;deci ar efii nţ ă. 3,Ar e gener ar e <şic or uper e>,I ( 2)Tot odat ă,î n Despr I i st ot el afirmăcăori cel ucr u semăsoar ădupăoper i oadă.Măsuraî nsă, pri nceamaimi că
asa,raport at ăl acant i t at eal ucrul ui măsurat ,î icert i fică şienumer a cant i t at ea.Deci ,dacă vi aţa şi fii nţ a cel ori nf eri oar esemăsoară cu măsur a cer cul ui ,careest e numi t ă per i oadă,t r ebui eadmi să î n măsura cer cul uio anumi t ă part e care, pri n si ne sau pri n ceva egal si eşi , cer t i fică pri n enumer are fii nţ a şi vi aţa cel or i nf eri oar e. Deci , pri n gradel e 4, s di st i nct e al e cer cul ui , conf orm cel or douăspr ezece case e 1Deşi
Albert cel Mare n re!"ect# $nt%t&eana !trctra nei quaestio cla!ice' aşa c( "%ate ) acea!ta !t&iat#' &e "il&#' $n S((a T*e%l%+ica a S,-ntli T%(a .a&ic# n enn/ al te(ei cercetate şi al ne+#rii c%ncl0iei &%rite' a"%i % $nşirire a ar+(entel%r care in $("%tria te0ei "e care at%rl a &%ri $n )nal !# % !!/in#' "re0entarea ar+(entel%r $n ,a%area at%rli' c%ncl0ia' ar+(entarea ei şi' $n )ne' re!"in+erea %biec/iil%r "re0entate la $nce"t' t%tşi !trctra ,%r(al# a cel%r cinci ae!ti% ale tratatli &e ,a/# $nşir# at-t %"inii c%ntra c-t şi "r% $n ra"%rt c "#rerea )nal# a li Albert Acea!ta $n!ea(n# c# "te( !e!i0a !en!l +-n&irii li Albert cel Mare n(ai "arcr+-n& $ntre+ şirl ar+(entati n acelaşi ti("' "te( !r"rin&e &e(er!l li Albert &e!c%"erin& !r!ele cit#ril%r' c%neinile "e care le ,ace $ntre &i,eri/i at%ri' ,ell $n care Albert $n/ele+ea !# $şi rec%n!tria!c# tra&i/iile )l%!%)ce şi !# le tran!,%r(e $n "r%"riile in!tr(ente &e lcr 2C, B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' 1'4' "r%0a 6' n ' $n PL' %l 63' 815a 3C, Ari!t%tel' De!"re +enerare şi c%r"ere' II' 336b' "" 12915 4Albert a "tt "rela &atele c%!(%l%+iei !ale $n "rinci"i &e la Ari!t%tel' De c%el%' a"%i &e la Pt%le(e' Al(a+e!ta' :a&ri"artit(' Centil%i(' $("ren# c c%(entariile li ;al< .Abbac*er !a &in C%r"! *er(etic( =recen/a c care Albert citea0# ace!te tete $n t%at# %"era li' "e l-n+# !a%area nei li(bi latine "re!#rate c %b!critatea c-te ni ter(en tran!cri! &in +reac# !a arab#' "r%bea0# alian/a ,er(# $ntre %nt%l%+ie' te%ria !>etli şi c%!(%l%+ie' c#reia $i !b!cria Albert Pa!a?l &e ,a/# "are a ) ,%!t
8
cert i ficăfii nţ aşivi aţ acel ori nf eri oare. Î nsăperi oadănu sei aî n consi derar ef ăr ăpl anet el eşist el el e cupri nseî n peri oadă şif ărăacel e cel iseadaugă l or pri n pozi ţ i e şi pri ni radi ere. Aşadar , di n st el el e cereşt i , di n i radi er ea şipozi ţ i a acest ora,secunoaşt eşipri meşt eun număr î nt reaga fii nţ ă,vi aţ a,părţ i l e fii nţ eişial e vi eţ i icel ori nf eri oare. Acest apoart ănumel ededest i n;decidest i nular efii nţ ă. z i c ă,I ( 3)Pedeal t ă part e,î n Fi V1,Ari st ot elafirmă că fii nţ a aflat ăî nt i mp t rebui e să fie măsurat ă de o anumi t ă part ea t i mpul ui .Ti mpulî nsă,devr emeceest eunulî n numărşinu se mul t i pl i că pri n mul t i t udi nea cel or t emporal e, t r ebui e să se raport ezepri ncevauni cl adurat at ut ur orcel ort emporal e.Acest a nu est e al t ceva decât mi şcar ea cer cul ui cer esc. Deci , pri n mi şcareacer cul uicer escsecauzeazăşiest eenumer at ă fii nţ a şi vi aţ at ut ur orcel ori nf eri oar e,i araceast ăpoart ănumel ededest i n; şcar ea"cer decidest i nulexi st ă,„mi cul uifii nd,după cum afirmă 2 ecum vi aţ apent r ut oat ecel eceexi st ă" . Ari st ot el ,„pr ( 4)Dacă cumva sar spune că di n mi şcar ea cer ească se i nsereazăî ncel ei nf eri oar eoanumi t ădi spozi ţ i e,deşiaceast aest e supri mat ă decal i t ăţ i l emat eri eişiast f elest eî nl ăt urat ă,noiam spuneî mpot ri vă:cauzel ei nf eri oar e,car eseregăsescî n mat eri e, suntor donat edupăcel esuper i oarepr ecum cel emat er i al edupă cauzel el orf ormal e,cel epozi ţ i onat edupăl ocuri l el orşil ucruri l e mi şcat e după cel e car e l e mi şcă; deci cel e superi oar e l e i nf ormează,l e conţ i n şil e mi şcă pe cel ei nf eri oar e.Cel e ce i nf ormează î nsă,cel e ceconţ i n şipun î n mi şcare î şimani f est ă supr emaţ i a î nt ot deauna; deci î nt r eaga fii nţ ă şi vi aţ a cel or i nf eri oar eest esupusăşiat rasădedi spozi ţ i acel orsuperi oare. ( 5)Dacă aispune că est e adevăr atcâtpri veşt e corpuri l e, in!"irat' n%tea0# Pal Si(%n' e&it%rl tetli li Albert' &in Liber ;er(eti! Mercrii! Tri"lici! Tri!(e+işti De !e rer( "rinci"ii!' @ 4 .e& T* Siler!tein' $n Arc*ie! &;i!t%ire Litteraire & M%
e c et at ea l ui după cum par e să afir me August i n î n Despr Dumnezeu, nfluenţ el e si der al e" î V1, că put em spune că „i şi mani f est ăval enţ apânăl al i mi t at ransmut aţ i eicorpuri l or ,darnu a suflet ul ui , cont raar gument ăm: f orţ el e suflet ul ui veget at i v şi sensi bi lnu suntoper at eî n af ara armoni eiorganul uisău;deci , dacăarmoni aseregl eazădupăi nfluenţ el esi der al e,pri n urmare şioperaţ i i l e suflet ul uisensi bi lşiveget at i v se vor r egl a după i nfluenţ el esi deral e2. ( 6)î n schi mb,acestl ucru par e val abi lî n ceea ce pri veşt e suflet ulr aţ i onal ,fii ndcăFi l osof ulafirmăcăi nt el ect ulnost ru est e î nsoţ i tdecont i nuu şit i mp3.Cel et emporal eî nsăşicont i nuesunt per ceput epri n si mţşii magi naţ i e.Est edej aun l occomun f apt ul căat ar el ucruriseaflă sub i nfluenţ el esi der al e,pri n urmare,şi operaţ i i l ei nt el ect ul ui . ( 7) De asemenea, Fi l osof ul afirmă că suflet ul est e 4 ş i nst rument ul i nt el i genţ ei i că i nt el i genţ aî lî nt i păr eşt e şi î l 1C,
S,-ntl A+!tin' De!"re cetatea li D(ne0e' H' ca" 6' $n PL' %i 41' c%li 146 ,%l%!it &e Albert %"ne $n realitate tra&i/ia "%!t"lat%nician# şi a+!tinian# tra&i/iei ari!t%telice' $n ceea ce "rieşte te%ria !>etli Dac# "entr cea &int-i !>etl e!te % realitate i(aterial# care are % relati# at%n%(ie ,a/# &e c%r"' $n !"iritl $nte(eierii te%riei !>etli $n ar+(entele ne(ririi !ale &in P*ai&%n şi &in P*ai&r%!' tra&i/ia ari!t%telic# re!"ect# ,%r(la &in De!"re !>et' 412b 395' n&e !>etl e!te actl "ri( al c%r"li natral &%tat c %r+aneF C%n,%r( ace!tei &e)ni/ii' )ecare ,acltate a !>etli ar trebi !# c%re!"n&# ni %r+an c%r"%ral De re(e ce "ara&%l "rinci"al al tratatli De!"re !>et c%n!t# $n ,a"tl c# intelectl e!te li"!it &e ace!t %r+an c%r"%ral' &ar e!te % ,acltate a !>etli .c, De!"re !>et' 42b 1 !' tra&i/ia "%!tari!t%telic#' ba0-n&9!e "e nele !+e!tii ale =il%!%,li $n!şi' a inter"retat acea!t# !ita/ie &re"t % c%n)r(are a nei anal%+ii $ntre inteli+en/# şi cerl inteli+ibil' ,a"t a)r(at &e Albert $n ace!t "a!a? şi $n cel r(#t%r' n&e el e%c# !ita/ia te%retic# &in De!"re !>et .Pentr "re0entarea ca&rli te%retic &in De!"re !>et' III' 5 şi % &i!c/ie a!"ra &i,eritel%r %"inii &e!"re ace!t tet' c, DI' "%!t,a/a' @ 3J4 3C, Ari!t%tel' De!"re !>et' 42b 1 ! Natra ar+(entli li Albert e!te (ai c%("licat#' &e%arece el !e ba0ea0# i("licit "e % rela/ie &e anal%+ie $ntre !>et şi cer' "re!"!# ca ei&ent# $n ca0l =il%!%,li Dac# intelectl are % natr# care n !e "%ate &e!"rin&e &e !cce!inea &intre anteri%r şi "%!teri%r .e!te le+at &e c%ntin şi &e te("%ral' şi e!te li"!it &e n %r+an c%r"%ral' el "%ate ) !"! in>en/el%r !i&erale &e%arece cerl' c (işc#rile !ale circlare "er,ecte' re"re0int# "rinci"il $n!şi al !cce!inii &intre anteri%r şi "%!teri%r' at-t $n tra&i/ia "lat%nician# .c, Ti(ai%!' 38c' c-t şi $n cea ari!t%telic# .c, =i0ic#' IH' 223b9224a Din ace!t (%ti' Albert renn/# cea (ai ?%! la !b%r&%narea &intre inteli+en/# şi cer' c%n,erin&9le n !tatt anal%+ic .c, in,ra' @7 4K a!e(enea a)r(a/ie n !e +#!eşte $n c%r"! ari!t%telic(' &eşi ea ar "tea ) nec%ntra&ict%rie c nele a)r(a/ii &in De!"re !>et' n&e intelectl $şi !b%r&%nea0# celelalte ,aclt#/i ale !>etli a!e(eni )+ril%r +e%(etrice care !e $n!cri na $n cealalt# .c, De!"re !>et' 414b 1 I&eea c# !>etl e!te in!tr(ent al inteli+en/ei a"are $n Liber &e ca!i!' "r%"%0i/ia 33' n&e ter(enl in!tr(ent( alternea0# $n 2Ar+(entl
1
i l umi nează; deci i nt el i genţ a, pri n mi şcare, cauzează f ormel e i l umi nări iî n suflet uli nt el ect ual .Darî nt r emi şcăt orşimi şcatnu z i c a, exi st ăi nt ermedi ar ,după cum demonst r ează Ari st ot elî n Fi 1;d VI I ecii nt el i genţ a,mi şcândî nacestf el ,vafinemedi at ăf aţ ăde suflet .At unci ,fie est e nemedi at ă pri n ea î nsăşi ,fie pri n vr eun i nt ermedi arcareî ipoart ăcauzal i t at easpr esuflet .Pri n eaî nsăşi 2. nu,deoarece,fil osofic vorbi nd,i nt el i genţ a est e mot orull umi i Tr ebui e,pri n urmar e,să exi st ei nt ermedi arulcar e să poart e i l umi nări l eacest easpr esuflet .Acesti nt ermedi arî nsănu poat efi (an!cri!e c ter(enl !tra(ent( .!"%rt' aşternt A(#nntl e!te i("%rtant &in (ai (lte "ncte &e e&ere Liber &e ca!i! a ,%!t "! !b at%ritatea li Ari!t%tel "-n# ce S,-ntl T%(a' "r%babil $n 1268 !a $n 126' &e!c%"er# ,a"tl c# el e!te % c%("ila/ie arab# &"# Ele(entele &e te%l%+ie ale li Pr%cl%! acea!t# ca(>are a tratatli $n c%r"!9l ari!t%telic c%n,er# n tra!e &eter(inat şi inc%n,n&abil ari!t%teli!(li $n !ec%lli al IH9lea n al &%ilea r-n&' $n !en! )l%!%)c' a(#nntl &e (ai !! e!te i("%rtant &e%arece i&eea c# !>etl e!te in!tr(ent al inteli+en/ei "re,ace ,aclt#/ile !>etli $n i"%!ta0e ierar*ice' rea(intin& "rinci"il c%nertirii i"%!ta0el%r ierar*ice ale l(ii $n ,aclt#/i ale !>etli &in Liber &e ca!i!' "r%"%0i/iile 27936' şi $i re0er# li Albert "%!ibilitatea &e a a&(ite c# &e!tinl cele!t al !>etli n are i("lica/ii a!"ra actiit#/ii intelectli n al treilea r-n&' $n !en! )l%l%+ic' %cren/a in!tr(ent( &in tratatl li Albert e!te i("%rtant# &e%arece ea ne certi)c# ,a"tl c# Albert a cn%!ct a(bele %cren/e &in Liber &e ca!i!' a&ic# şi !tra(ent(' aşa c( citea0# el $n De ca!i! et "r%ce!! i(ier!itati!' Liber 2' tr 1' ca" 16' e& =a!er' " 7' r 4' &ar şi in!tr(ent( .citat $n c%ntetl &e ,a/#' n&e Albert $l e%c# "e Ari!t%tel ,#r# a n(i e,ecti tratatl Dac# al#tr#( ace!t a(#nnt c ,a"tl c#' $n Dc"' Albert !e $n&%ieşte &e "aternitatea ari!t%telic# a tetli' ,#r# !9% ne+e ,er(' &e aici ar "tea re0lta ,a"tl c# Albert a !cri! tetl De!"re &e!tin $nainte &e Dc"' &eci $nainte &e anl 1264 C, şi Liber &e ca!i!' e&i/ie bilin+#' n%te şi c%(entarii &e A Ba(+arten' E&itra nier! Encicl%"e&ic' Bcreşti' 21 1C, Ari!t%tel' =i0ica' HII' 2' 243a 39245b 2 2Pa!a?l ni !e "are etre( &e i("%rtant "entr l#(rirea !en!li $n care Albert cel Mare ,%l%!eşte ter(enl "*il%!%"*ia &ac#' $n !en! )l%!%)c' inteli+en/a e!te (%t%rl l(ii' aşa c( reia "#rintele &%(inican c c-tea r-n&ri (ai ?%!' $n!ea(n# c# !!/inerile &e ace!t ,el' &in &%(enil (%(entan c%(n al %nt%l%+iei şi al c%!(%l%+iei' &e!e(nea0# )l%!%)a ca re,erin&9!e la c%r"!l &e tete +rec%9arabe care a "#trn! $n (e&il latin la $nce"tl !ec%lli al III9lea şi care c%n/inea te%rii ne%"la9t%niciene' ari!t%telice şi c%r%lariile l%r arabe' şi a c#r%r c%eren/# te%retic# relati# le %"nea c%!(%l%+iei şi te%l%+iei creştine Cele 21 "r%"%0i/ii c%n&a(nate &e e"i!c%"l Etienne Te("ier al Pari!li $n anl 1277 &e(%n!trea0# ,a"tl c# ace!t c%r"! &e tete n%i a at % c%eren/# te%retic# !trctrat# $n ?rl i&eii c# inter(e&iarl $ntre D(ne0e şi l(e e!te inteli+en/aF' c%nce"t care "nea la n l%c "r%ble(ele tratatli De!"re !>et al li Ari!t%tel şi te(a inteli+en/ei ne%"lat%niciene ."entr tetl bilin+ al "r%"%0i/iil%r c%n&a(nate' c, DM' "" 18922 =a"tl c# Albert !e re,er# la ace!t c%r"! &e tete şi la acea!t# tra&i/ie +rec%9arab# .a&ic# la Aerr%e!' la Aicenna' Abbac*er' Pt%le(e' Ari!t%tel' Liber &e ca!i! etc atnci c-n& in%c# )l%!%)a' şi n nea"#rat la n (%& &e a +-n&i ar+(enta/i' reie!e &in ,%l%!irea aceliaşi ter(en &e "*il%!%"*ia $n De!"re cinci!"re0ece "r%ble(e .c, DI' "" 4 !' n&e ,%l%!irea ar+(entel%r late &in aceşti at%ri &e!e(nea0# "entr Albert caracterl )l%!%)c al nei te0e
11
î nţ el esdecâtcami şcar eacerul ui ,r evărsândpri nmi şcareî ncel e i nf eri oar ef ormel e mot orul ui . Deci i nt el i genţ a, pri n mi şcarea cerul ui , regl ează şi cauzează operaţ i i l e suflet ul ui i nt el ect ual . Put em î nţ el ege aceast a pri nt r o anal ogi e,căcii ni ma care,după 1 epr i nc i pi ulvi eţ i i ,alveget at i vul uişialsi mţ ul ui " ,pr Ari st ot el ,„est i n separar eapărţ i l ordeeanu mair evarsăacest evi rt uţ i ,decâtpri n vehi cul ulspi ri t ul ui ;şiaşaest eî ncazult ut ur ormi şcăt oar el orşial cel or mi şcat e care se separă reci pr oc.Aşadar ,l af elva fi î n pri vi nţ ai nt el i genţ eişia suflet ul ui ,când i nt el i genţ a sesepară şi î nt i păr eşt e suflet ul r aţ i onal , separânduse de acest a conf orm l ocul ui . Nu se poat e afirma di n punct de veder e fil osofic că i nt el i genţ a ar veni di nspr ei nf eri or , deoarece, după Fi l osof , i nt el i genţ a seaflă î nt r o pl anet ă şiseenumer a după numărul pl anet el orsau dupănumărulmi şcări l orpl anet ei ;î nsăşimi şcarea 2,e pl anet ei ,dupăcum afirmăAri st ot el st eal căt ui t ădi ni nt el i genţ a car emi şcăşicerculceresccar eest emi şcat . ( 8)Totast f el ,vi sel edi ncareseprevădcel evi i t oare,dupăcum afirmăMacrobi us3,fiecăsuntoracol e,fiei nt el i genţ e,fiepr of eţ i i , seregăsescî n noisubt r eiaspect e,dupăcum afirmăAri st ot elî n 4,a Despr esomn şiveghe,I I di căpri n semn,pri n cauzăsau pri n acci dent( ceea ce numesc acci dentest e celcare revi ne î n si ne cauzei , nu acci dent î n sens l arg) .I ar vi sul est e af ect area somnul ui ; deci , pri nt r un al somnul ui , cel ui ce doarme î i survi ne vi sul . Acci dent ul somnul ui , car e est eo pr evi zi uneavi i t orul ui ,nupoat eficauzatdecal dşiumed,r eceşi uscat ,careseaflăî nmat eri e.Trebui e,pri nurmare,săfiecauzat de vr eo f ormă care est e una a ordi ni işiregul ă a vi eţ i icel or i nf eri oar e.Aceast ăf ormăpoat epr oveninumaidel acerculcer esc. Deci ,pri ncerculceresc,păt rundeî ncel ei nf eri oar ecevapri ncar e est eregl at ăî nt reagadi spozi ţ i eavi eţ i işiaceast ăpoart ănumel ede dest i n;decidest i nulexi st ă. ( 9)Pedeal t ăpart e,Pt ol emeu5 afirmăcăghi ci t orulcar epr ei a semnel e cel or vi i t oar e de l a st el e secunde f ace previ zi unimai 1C,
Ari!t%tel' De!"re "#r/ile ani(alel%r' III' 3'665 a 1912 Ari!t%tel' De!"re cer' II' 22a 18921 3C, Macr%bi!' C%((entari( $n !%(ni( Sci"i%ni!' I' ca" 3' n 891' e& illi!' " 1' 1925 4C, Ari!t%tel' De!"re !%(n şi e+*e' II' 462b 26928 5C, Pt%le(e' Centil%i(' erb( 4' e& Heneta' , 17 rb' &ar şi Albert' DeH' ca" 4 2C,
12
bune.Elnumeşt e st el e secunde ef ect el e st el el or ,car e apar î n el ement el ei nf eri oar e,depi l dăî nnorisau î nvr eunl ucrudeacest f el ; de ai ci rei ese că ef ect el e st el el or păt rund î n el ement el e i nf eri oar edi n caresecauzeazăşisecunoaşt evi i t oar eadi spozi ţ i e a vi eţ i işifii nţ ei .I arpeaceast a ast r ol ogi io numesc dest i n;deci dest i nulexi st ă. ec onsol ar ea ( 10) De asemenea,Boet i us vor beşt eî n Despr fil osofiei , 1 despr V eî nt âmpl are şinoroc,care suntr eal i zat e de douăcauzeceseî nt âl nesc.Depi l dă,at uncicândci nevaî ngroapă un t ezaur ,i arapoial t ci neva î n acel aşil oc sapă un mormânt , descoperi r ea t ezaurul uir ezul t ă di n noroc şi ,î nf el ulacest a, noroculest e cauzatde două cauze car e se î nt âl nesc,î nsă pe ef acesă seî nt âl neascăaceaor di ne"care„ pr o vi ne aceste„cauzel di ni zvor ulpr eş t i i nţ ei ,pr i nt r oi nevi t abi l ăc onexi une"ac auzel or;i ar conexi uneadeacestt i p acauzel orest enumi t ă decăt r eBoet i us dest i n;decidest i nulexi st ă. ( 11)Apoi ,Boet i us,î n acel aşil oc2:cel e pe car e si mpl i t at ea i null edi spunepefiecar e supr emăaprovi denţ eil epr evede,„dest î n par t e î n mi şc ar e di st r i bui ndul e l ocur i l or , f or mel or şi r ăst i mpur i l or ' ;de cidest i nulexi st ă.
( 12)Dacăaispunecădest i nulest eordi neapr eşt i i nţ eidi vi ne, acest l ucr u nu cont ravi ne cel or ce au f ost spuse, î nt rucât pr eşt i i nţ adi vi nă,ceacar eapreorândui t ,seret rageşiguvernează pri n sl uj i r ea nat ural ă a cauzel or ,i ar ordi nea fii nţ eişia vi eţ i i configurat ădecauzedeacestt i ppoart ănumel ededest i n. Cont r a: eepi f ani a Domnul ui ,afir ( 13)Gr egori us3,î n omi l i a Despr mă: „Să di spar ă di ni ni mi l e cr edi nci oşi l or socot i nţ a că dest i nulest e ceva"şiadaugăar nt r uc âts t el el eauf os tf ăc ut edi n gument area:„î pr i c i na omul ui ,nu omuldi n pr i c i na st el el or " .Dec i ,dacă mi şcarea
st el el orarr epr ezent aunt emeialvi eţ i iomul ui , Arexi st acevacar esădi spunădevi aţ aDomnul ui ,pecarear admi ni st rao;ceeaceest edenesusţ i nut . e doct r i na ( 14) î n acel aşi t i mp, August i n, î n cart ea Despr 1C,
B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' H' "r%0a 1' n 1191' PL' %l 63' c%li 83 la9832a De ,a"t' te%ria $nt-("l#rii "r%ine &e la Ari!t%tel' =i0ica' II' 16a 2C, B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' IH' "r%0a 6' n 1' PL' %l 63' c%li 815a 3C, Ori+%rie cel Mare' ;%(ilia 1' PL' %i 76' c%li 1112a
13
c r e şt i nă1 spunecă dest i nulnu est eni mi c,i ardacă ast r ol ogi iar
păr eacăprevest escuneoril ucruriadevărat edespr ecel evi i t oar e, elspune că acest ea se r eal i zează pri nl ucrar ea di avol i l or ,spr e pi erzani acel ornecr edi nci oşi . ( 15)Mai depart e,dacă dest i nulexi st ă, est e fie cauză, fie cauzat .Cauzatnu,fii ndcăacest aest eregl atdedest i n,dupăcum spun ast r onomi i ;deciva fi cauză.Dacă est e cauză,va fi fie i nf eri oară, fie superi oară; i nf eri oară nu, fii ndcă acel ea sunt cal dul ,r ecel e,umedulşiuscat ul ,di nt r ecar eni ciunulnu est e dest i n,ni cisuperi oară,deoar ece cauză superi oară est e cer cul ceresccumi şcar eal ui ,l ucrupecareast rol ogi inulconsi derăafi dest i n,cicauzăadest i nul ui .Decidest i nulnuexi st ă. ( 16)Tot odată,l ucruri l enu deţ i n decâto fii nţ ă dubl ă,după cum spuneAugust i n2,adi căî n cauzapri măî n careseaflăvi aţ a şil umi na,di nt r ecar eni ciunanuest edest i n,şiî nel eî nsel e.Dar ni ciî n eaî nsăşiesenţ al ucrul uinu est edest i n,dupăcum afirmă ast rol ogi i , ci mai degr abă est e regl at ă de căt r e dest i n. Deci dest i nulnuexi st ă. ( 17)Deasemenea,August i n3 spunecăest edeaj unsaspune că voi nţ al uiDumnezeu est e cauză a cel ori nf eri oar e,deoarece t oat e se î mpl i nesc fie pri n voi nţ a, fie pri n î ngădui nţ a l ui Dumnezeu;î nsăvoi nţ al uiDumnezeu nu est edest i n;deciacest a nuexi st ă. ( 18)î n acel aşit i mp,t otceea ce ar e fii nţ ă deţ i ne o ordi ne, 1S,-ntl
A+!tin !9a "r%nn/at $n (ai (lte r-n&ri $("%tria &eter(ini!(li a!tral' )in& "rintre cei &int-i care a $ncercat !# +-n&ea!c# "r%ble(ele c%!(%l%+iei şi %nt%l%+iei in&e"en&ent &e te(a inter(e&iarit#/ii cele!te c#reia $i !b!crie Albert' % &at# c tra&i/ia cltrii +rec%9arabe (%ştenite &e "#rintele &%(inican C,' &e ee("l' De +en a& littera(' II' ca" 17' n 35937' $n PL' %i 34' c%li 278927' !a De &%ctrina c*ri!tiana' I' ca" 22' n 33935' $n PL' %i 34' c%li 51953' "entr "a!a?l in%cat aici 2C, S,-ntl A+!tin' De &iini! ae!ti%nib!' 46' n 2' $n PL' %i 4' c%li 3 n&e !"ne Rer( %(ni( crean&ar( creatar(e rati%ne! $n (ente &iina c%ntinentr' ar( "artici"ati%ne )t t i&i& e!t' %% (%&% e!tF 9 Ra/inile ttr%r lcrril%r care r(ea0# !# )e create şi care a ,%!t create !nt c%n/inte $n (intea &iin#' iar "rin "artici"area la ele !e $nt-("l# ca )ecare lcr !# )e cea şi !# )e $ntr9n ,elF Acea!t# te%rie a ,%!t &e0%ltat# ca te%rie a i&eil%r &iine &e tra&i/ia !c%la!tic# .c,' &e ee("l' S,-ntl T%(a &in Ain%' S((a T*e%l%+ica' : 15' art 3 3C, S,-ntl A+!tin' De trinitate' III' ca" 4' n ' PL' %i 42' c%li 873 Ar+(entl %in/ei &iineF ,%r(lat &e S,-ntl A+!tin e!te citat aici &e Albert ,#r# ca "#rintele &%(inican !# a&ere la el ace!t ar+(ent are ca a!("/ie "rinci"al# ne+area %ric#ri ti" &e ca0alitate a cerli a!"ra "#(-ntli' ele(ent &eci!i $n te%ria &e!tinli
14
dupăcum afir măBoet i us1;dardest i nulnu deţ i neor di ne,fii ndcă vedem că cei nevredni ci sunt î năl ţ aţ i ,i ar cei vr edni ci sunt prăvăl i ţ i ,ceeaceest eneorândui al ă;devremece,aşadar ,dest i nul est eraport atl aasemenear eal i t ăţ i ,sevădeşt ecăelnuexi st ă. ( 19)Apoi ,dacădest i nulest eef ect ulcercul uicer esc,cel ecar e aparţ i n acel ui aşicer c,par a avea dest i n comun;dar I acob şi nt r o uni că î mpr eunar ea l uiI saac,păr i nt el e Esau,zămi sl i ţ i„di 25 nostru" ,aparţ i n deacel aşicer cşit ot uşinu au avutun si ngur dest i n,dupăcum ademonst ratî nt âmpl areaceaurmat ;decise par ecădest i nulnuexi st ă.
Art.I I .Ceestedesti nul Î ncont i nuar e,secer cet eazăceest edest i nul . ec onsol ar ea fil osofiei ,I ( 20)Boet i us spune,î n Despr V2,că „ des t i nule st e o di spo zi ţ i ei ne r e nt ăl uc r ur i l orsc hi mbăt oar e,pr i n car epr ovi denţ al eaducepet oat el aor di nel esal e" . 3 s ( 21)Î n schi mb, Her mes Tri smegi st ul pune că dest i nul , menen,r numi tdegreciymar epr ezi nt ă oî mbi naredecauzecar e di st ri bui et emporal ,pent ru fiecar el ucru î n part e,cel eceau f ost pr eorândui t epri npl anulaldi vi ni t ăţ i l orcereşt i .
Sol uţ i e:
Dest i nulare maimul t e sensuri .Uneoriest e socot i t că o surveni r ea morţ i iî n di spozi ţ i aperi oadei ,dupăcum sespuneî n . Ant i c l audi anus: I nvi di a se odi hneşt ec onf or m c el or dest i nat e"
Ast f el ,Pl at on4 at ri bui ecursulvi eţ i icel ort reizei ţ ef at al e,anume 1C,
B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' IH' "r%0a 2' n 36' PL' %i 63' c%li 75a 25 C, R%(ani' '1 2C, B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' IH' "r%0a 6' n ' PL' %i 63' c%li 815a 3Deşi n a( at acce! la C%r"! *er(etic(' $n Dc"' I' tr 4' ca" 6' r 72984' Albert citea0# $n eten!% ace!t tet c n "a!a? care e"lic# !itarea &e!tinli $n te%ria *er(etic# ;aec tria' *<(ar(ene!' nece!!ita!' %r&%' (ai(e &ei nt !nt eecta' ae (n&( +bernant !a le+e et rati%ne &iin# Ab *a! er+% %(ne elle et n%ile &iinit! aer!( e!t t%t( . Pri(a i+ilr *<(ar(ene! e!t' ae iact% elt !e(ine,tr%r( %(ni( !!ci"it "r%le(F 9 Ace!tea trei' a&ic# &e!tinl' nece!itatea' %r&inea' re"re0int# $n cea (ai (are (#!r# e,ecte ale %in/ei &iine care +ernea0# l(ea "rin le+ea şi "rin ra/inea l%r &iin# De aici "r%ine $ntrea+a %in/# şi $("%triire &iin# . Aşa&ar' "ri(a &intre ele e!te &e!tinl' care &# naştere nei r(#ri arncat ca % !#(-n/# a ttr%r cel%r iit%areF C, Alain &e Lille' Anticla&ian!' "%e( )l%!%)c &e la !,-rşitl !ec%lli al II9lea' iar "a!a?l e!te citat &e ,a"t &in Ki&i!' A(%re!' 3'4'73 4De ,a"t' e!te %rba &e n "a!a? &in c%(entaril li C*alci&i! la Ti(ai%! n Ti(ae(' ca" CLIH' e& Q; a!0in' " 182' 119" 183' 6
15
Cl ot ho î nceput ul ,Lachesi s evol uţ i a,i ar At ropos capăt ul , ot ho poar t ă st r ecur ăt oar ea,Lac hesi s după cum se spune: „Cl 1 ghi dează, At r opos sapă" . Ai ci î nsă nu cercet ăm î n aceast ă mani er ădespredest i n. ( 20)Î n aldoi l ea rând,dest i nulest econsi deratcă di spozi ţ i a provi denţ eidi vi necu pri vi rel avi i t oareaevol uţ i eafii nţ eişiavi eţ i i cel or i nf eri oar e. De vr eme ce aceast ă di spozi ţ i e est e et ernă, r ezul t ăcăeanu aduceni mi cî nl ucruri ,i ardacăsedezvăl ui eî n ef ect ,at uncir espect i vulef ectseal t ereazăpri nl ucrurişiseumpl e de moment e şil ocuripri el ni ce,t otaşa cum pr eor ândui r ea şi pr edet ermi nar ea di n mi nt ea cui va,cu pri vi r el at r eburi l el uice urmează să fie î nf ăpt ui t eî n urma uneiveşt i ,nu aduceni mi c veşt i i ,cipri n vest e se st abi l eşt e moment ulî n car e aceast aî i di ri j ează şi pot ri veşt et r eburi l e. Î n aceast ă mani eră vorbeşt e ec onsol ar ea fil osofieiî Boet i us î n Despr n pri vi nţ a dest i nul ui . I arăşi ,nu cer cet ăm dest i nulî n acestsens.Deşif orma acest ei pr eorândui ricare se află î n mi nt ea di vi nă est e si mpl ă,di vi nă, et ernă,i mat eri al ă şineschi mbăt oare,t ot uşi ,dacă se mani f est ă pri n l ucr uri l e t emporal e, devi ne t emporal ă, mat er i al ă şi mul t i pl i cat ă,mobi l ăşicont i ngenţ ă. ( 21)Î nt r oat r ei a accepţ i une,dest i nulest e consi derat ca f ormăaordi ni ifii nţ eişivi eţ i icel ori nf eri oare,cauzat ăî n acest ea deperi oada cercul uiceresccar e,pri nr adi eri l esal e,î mpresoară naşt eri l e acest ora; şiî nf el ul acest a vorbeşt e Hermes despre dest i n,numi nd st el el ezeişidi spozi ţ i ai mobi l ăafii nţ eişiavi eţ i i cel ori nf eri oar e sacr amentalzei l or .Î nsă aceast ăf ormă nu est e una car edă fii nţ ă,cimaidegr abă f ormă a uneianumi t eor di ni uni versal eafii nţ eişivi eţ i i ,si mpl ăî n esenţ ă,mul t i pl ăî n vi rt ut e; şi si mpl i t at ea fii nţ ei şi o t rage de l a si mpl i t at ea speci fică t rai ect ul uicer cul ui ,pecând mul t i pl i ci t at ea vi rt uţ i işi ot ragede l a mul t i t udi nea cel or ce sunt conţ i nut e î n cer c. Căci serevar sădel anumeroasel est el e,pozi ţ i i ,spaţ i i , i magi ni ,i radi eri ,conj uncţ i işipr evenţ i i ,mul t i pl e unghi uricar e suntdescri se di ni nt ersect ări l e razel orcorpuri l orcereşt işidi n f ocal i zarearazel orasupracent rul ui ,si ngurulî n car e,dupăcum 1C,
;an! alt*er' Car(ina (e&ii aei "%!teri%ri! latina' I' Ini/ia car(in( ac er!( (e&ii aei "%!teri%rib! latin%r(' O%ttin+en' 15' @ 243' ,%l%!it &e Albert şi $n Dc"' I' tr 4' ca" 6
16
spunePt ol emeu1,sest rângşiseadunăt oat evi rt uţ i l ecel orcese r egăsescî n cer culcer esc.O at ar ef ormă est ei nt ermedi ară î nt r e necesar şiposi bi l ,necesarulfii nd t otceea ce se r egăseşt eî n mi şcar eacer cul uiceresc,î n schi mb posi bi l ulşischi mbăt orult ot 2.I ceeaceseregăseşt eî nmat eri acel orgenerabi l eşicorupt i bi l e ar aceast ăf ormă,car eest ecauzat ădi n cer culceresc,est ei nerent ă cel or gener abi l e şi corupt i bi l e, est e i nt ermedi ară f aţ ă de amândouă.Căcit otceeaceprovi nedi nt r ocauză nobi l ăî nt r un cauzat i gnobi l ,deşipăst r ează î nt rucât va pr opri et at ea cauzei , t ot uşifii nţ a să nu exi st ă decâtat âtcâtî ngădui e posi bi l i t at ea subi ect ul uiî ncareest e.Totceeaceest epri mi tseaflă,dupăcum 3,î i ca ,I spun Boet i usşiAri st ot elî nEt V n acell ucru î n car e est e pri mi t ,pot ri vi tput i nţ eicel uice pri meşt e,i ar nu pot ri vi tput i nţ eicauzeide l a car eî şii a fii nţ a.Put em î nţ el ege aceast a pri n cel e ce suntnumi t e de căt r e Di oni si e pr ocesi uni di vi ne,ca vi aţ a,raţ i unea,î nţ el epci unea,şial t el e de acest f el , pot ri vi tcu car e,cu câtseî ndepărt ează de Dumnezeu conf orm t r ept el or fii nţ ări l or , cu at ât vor deveni mai t empor al e, 1C,
Pt%le(e' :a&ri"artit(' tr 1' ca" 2' c c%(entaril li ;al< .Abbac*er' e&i/ia ene/ian#' , 4ra 2Stattl %nt%l%+ic al ace!tei realit#/i inter(e&iare $ntre nece!itate şi c%ntin+en/# c%n/ine centrl &e +retate al tratatli De!"re &e!tin Pentr !en!l a!(#rii ace!tei realit#/i inter(e&iare c, c%(entaril )nal al %l(li &e ,a/# 3C, B%eti!' De!"re c%n!%larea )l%!%)ei' H' "r%0a 4' PL' %i 63'648c964a şi Ari!t%tel' Etica Nic%(a*ica' 1144b 33935 Te(a )in/ei create care atin+e % "er,ec/ine c%n,%r(# +ra&li &e rece"tiitate al !biectli $n care e!te creat .aşa9n(ita rece"tiitate ant( "%te!t re"re0int# na &intre te(ele "re&ilecte ale !c%la!ticii $n e"licarea ra"%rtli &e "artici"a/ie a creatrii la Creat%rl ei Acea!t# te(# a&ce c !ine aanta?l !al#rii atribtli "er,ec/inii Creat%rli şi &e0aanta?l %bli+a/iei ."entr a !ala &%ctrina crea/iei e ni*il% &e a e"lica "rintr9% alt# te%rie ,a"tl c# !biectl c rece"tiitate li(itat# are' la r-n&l li' !tatt &e creatr#' şi n &e (aterie "a!i# etern# &in care n eental &e(ir+ creea0# l(ea Kri+inea i&eii "%ate ) re+#!it# $ntr9n "a!a? &in Plat%n' Ti(ai%!' 38c' n&e Plat%n !e re,er# la "artici"area ti("li la eternitate A"%i' Ari!t%tel' $n De!"re !>et' 415b' n&e !e re,er# la "artici"a/ia "e +ra&e &i,erite a )in/el%r !blnare la l(ea &iin# Dar in!er/ia ace!tei &%ctrine $ntr9n c%ntet al te%riei ierar*iei l(ii a "tt ) lectrat &e &%ct%rii !c%la!tici $n Liber &e ca!i!' "r%"%0i/ia 17 .ca şi 158 !a 177' n&e te%ria "artici"#rii ant( "%te!t &eine % ,%r(l# &e e"licitare a ra"%rtli n9(lti"l $n "r%ce!l e(ana/iei Dier!itatea rece"t#rii n "r%ine &e la ca0a "ri(#' ci &in "ricina celi care rece"tea0#F D%a&a cea (ai clar# a ,a"tli c# Albert cel Mare 0ea0# &e !en!l &in Liber &e ca!i! al &%ctrinei c%n!t# $n "re0en/a' c c-tea r-n&ri (ai ?%!' a n(eli li Di%ni!ie .in%c-n& De!"re n(ele &iine' ca" 697' n&e &%ctrina "artici"a/iei ant( "%te!t e!te anal%+ic# celei &in Liber &e ca!i! .eeni(ent (%tiabil i!t%ric "rin ,a"tl c# at-t c%r"! &i%ni!iac( c-t şi Liber &e ca!i! era &e!cen&en/e (%n%tei!te 9 creştine şi arabe 9 ale &%ctrinei e(ana/iei a li Pr%cl%!
17
schi mbăt oar eşiamest ecat ecu pot enţ a mat eri al ă şicu pri vaţ i a, cu t oat e că î n Dumnezeu el e sunt f oar t e si mpl e, et erne, neschi mbăt oar e şii mat eri al e.Şil af elest eî n ceea ce pri veşt e f ormaordi ni i ,fii nţ eişivi eţ i i ,care,î n cer culceresc,est e necesară şi neschi mbăt oar e, adi că i nal t er abi l ă, î n schi mb î n l ucruri l egenerat eest epri mi t ăcont i ngentşischi mbăt ordat ori t ă schi mbăt oar e a fii nţ eiacest ora.De ai ci ,Boet i us,î n Despr econsol ar ea fil osofiei ,I V1,t raseazămaimul t ecercuriî n al cărorcent ru segăseşt epunct ulcardi nalşicauzadest i nul uişia cel orceţ i n dedest i n.Î n pri mulcer capr opi atdecent ru seaflă neschi mbăt oar ea dest i nul uipot ri vi tf el ul uiî n car e se raport ează l a cauză,i ar î n cer culî ndepărt at ,î n care sunt conţ i nut ecel e Gener abi l e şi corupt i bi l e al e acel ui aşi dest i n, se află cont i ngenţ a şi schi mbăt oare pri n fii nţ a cel or generat e şicorupt e.Şiast f el ,cent rulest e di spozi ţ i a fii nţ eişia vi eţ i iî n mi nt ea mot orul uipri m;cer culapr opi atde cent ru ar e aceeaşif ormă de di spozi ţ i e ca şiperi oada cel est ă, i ar cer cul î ndepărt atdecent rudesemneazăaceeaşif ormădedi spozi ţ i ecaşi cea care păt runde schi mbăt orî nl ucruri l e gener at e şicorupt e. Î nsă f orma aceast a, deşi est ei magi ne a per i oadei ,î n mod pot enţ i al şi vi rt ual deţ i ne di nai nt eî nt reaga fii nţ ă şi operar e asupr a durat eicel orgenerat e şicorupt e;şiast f el ,deşiţ i ne de necesar ,t ot uşi est e schi mbăt oare şi cont i ngenţ ă. Pt ol emeu i par t i t um2, l ămur eşt ef oart e bi ne cauza acest uil ucr uî n Quadr 1De!enl
li B%eti! "%ate ) relat $n r(#t%area )+r# E"lica/ii 1 Pnctl central e!te (%t%rl l(ii 2 Kr&inea !e "#!trea0# &%ar $n cercl interi%r' linia re"re0ent-n& lan/l &in care cele !"eri%are !e ra"%rtea0# la cele in,eri%are' % ra"%rtare care n $şi "%ate "r%iecta %r&inea' &"# c( !e e&e' $n cele +enerabile şi c%r"tibile 3 Cercl central e!te ca0a &e!tinli 2C, Pt%le(e' :a&ri"artit(' tr 1' ca" 3' &ar şi Albert' DeH' ca" 3' $n care Albert en(era trei (%tie c%n,%r( c#r%ra &e!tinl n ar aea in>en/# a!"ra l(ii !blnare nl &intre ace!tea e!te acela c# el n "r%ine $n (%& i(e&iat' ci "rintr9n (e&i "rin a c#ri ariabilitate el "%ate ) $("ie&icat Cel &e9al &%ilea )in&c#' $n cele n#!cte' el %"erea0# "rin acci&ent şi n "rin !ine c#ci el %"erea0# "rin calit#/ile "ri(e "e care irt/ile !telel%r n le "ri(e!c "rin !ine cel &e9al treilea (%ti e!te acela c# %"erea0# $n ceea ce %"erea0# $n &ier!itatea /i "terea (ateriei cel%r n#!cte' iar acea!t# (aterie n "%ate "ri(i irt/ile cerril%r $n c*i" ni,%r( şi &"# c( !nt ele $n cerriF .c, DIP" 119111
18
spunând că vi rt uţ i l est el el orse r eal i zează î n cel ei nf eri oarepri n al t eri t at e şipri n acci dent :pri n al t eri t at e,fii ndcă pri n sf eracel oract i veşipasi vepri n al ecărorcal i t ăţ iact i veşipasi ve sunti nerent ecel ori nf eri oar e,i arpri n acci dent ,fii ndcă,devreme ce aceast ă f or mă se revar să di nspre cauza necesar ă şi neschi mbăt oar e,eiî irevi nesăai băfii nţ ăî nl ucruri l econt i ngent e şischi mbăt oare.Ea posedă schi mbăt oaredi n două ,adi cădi ncal i t ăţ i l eel ement el orpri ncar eest epurt atspr e cel egenerat eşidi n fii nţ a cel orgenerat eî n car eser egăseşt eca î nt r unsubi ect . Aşadar ,acest aest edest i nul . ( 1)î nf el ulacest a,consi mţ i m l a pri ma argument are,căci accept ăm căî nf el ulacest aar efii nţ ă. ( 2)î n sensulcăcel eexi st ent esuntmăsurabi l eî n peri oadă, accept ăm şiceldealdoi l easens. ( 3, 4)î nsă,l aceeaceseexpunel apunct el e3şi4,spunem că cel ei nf eri oar esuntnăscut e sprea sesupunecel orsuperi oar e, dari nf eri orulşisuperi orulse raport ează unull a al t ulî n două f el uri .Căci ,dacă rel aţ i a se r eal i zează pri nt r of ormă uni că şi si mpl ă pecareo dă mot orulsuperi orşio pri meşt eceli nf eri or , est e adevăratcă pri n mi şcarea superi oară î n mod necesarest e mi şcat i nf eri orul ; şi o at ar er el aţ i e ar el oc î nt r e mot oar el e superi oar e şi cel ei nf eri oar e al e pl anet el or cereşt i . Dacă î nsă mot oruli nf eri orseregăseşt eî nt r of ormăuni căpecar enuoi ade l acelsuperi or ,ciseraport eazăl aacest acafii ndcondusdeelşi ca un i nst rumentall ui ,ni mi cnu seopune ca,pri n cont rarul f ormeisal esau pri nt r oal t ădi spozi ţ i ecet i ndespr eal t eri t at esă fie î mpi edi cat ,ast f elî ncâtsă nu î şiasume mi şcar ea de l a cel superi or .Aşa est eî n pri vi nţ a cal dul uişir ecel uir aport at el a vi rt uţ i l ecel orcel est e.Cal dul ,pri npr opri avi rt ut enoncel est ă,est e compri mat i v pent ru cel e omogene şi separat i v pent ru cel e et erogene,i ar r ecel ei nvers.Şide aceea acest e cal i t ăţ i ,pri n cont rari et at ea r egăsi t ăî n mat eri e şi di versi t at ea di spozi ţ i i l or mat eri ei , excl ud adesea ef ect el e mi şcări i cer eşt i . De aceea, Pt ol emeu1,afirmă căun om î nţ el eptest edomi natdeast r e;ai ci 1C,
Pt%le(e' Centil%i(' erb( 8' e& Heneta' , 17 rb
1
1 Coment at orul spunecă,dacăef ect ulcer cul uicel est ,mi cşorând umori l e,di spunecorpuri l el al auni nt ervaldepat ruzi l e, un medi cî nţ el ept ,prevăzând acestl ucru pri n corpuri l ecal deşi umede,di spune l al uarea de sânge şiat unci ,pri n excl uder ea ef ect ul ui cel est , di n pat ru î n pat ru zi l e nu se mai decl anşează. ( 5)Laceeacesepr ezi nt ămaidepart e,t r ebui espuscăî nf el ul acest a se raport ează l a dest i n operaţ i i l e vi rt uţ i l or veget at i ve şi sensi bi l e. Tot uşi , dacă di spozi ţ i a f at al ă poat e fi excl usă şi î mpi edi cat ădecăt redi spozi ţ i i l eopuseaflat eî nmat eri e,at unciea poat e fi excl usă chi ar şide căt r e di spozi ţ i i l e opuse aflat eî n suflet ul sensi bi l . Căci apr ehensi uni l e di n vi rt uţ i l e suflet ul ui sensi bi l det ermi nă di spozi ţ i i l e cal i t ăţ i l or act i ve şi pasi ve î n cor puri . De aceea, o dat ă conceput ăi magi nea f emei i ,î nt reg corpulsepr edi spunel adragost e2.Deaceeachi arAvi cennaspune că ci neva, pri ni magi nea l epr ei saî mbol năvi t de l epră, i ar Gal enus î iî mpi edi că pe ceicesuf er ă o hemoragi e să pri vească pet el er oşi i .Dacă,aşadar ,apr ehensi uni l esuntcont raremi şcări i cereşt i ,el e excl ud ef ect ulacest ei a,după cum,pri n di spozi ţ i i l e cont rare,elest e excl us di n corp.Î n schi mb,pri n di spozi ţ i i l e corporal eşiaprehensi uni l eani mat ecar econvi n mi şcări icer eşt i , ef ect ul cer esc est e aj ut at . Şi aceast a est e ceea ce spune Messehal l ach3,anume că ef ect ulcer esc,pe care elî lnumeşt e 1C%(entat%rlF
$n ca0l li Pt%le(e era ;al< .Abbac*er' )l%!%, arab c ale c#ri c%(entarii "#trn!e!e $n cltra latin# Centil%i( al li Pt%le(e .C, C%((entari! ;al< $n Pt%le(aei Centil%i(' erb( 5 2Ee("ll &at e!te al%r%! $ntrc-t ne c%nin+e &e al%area tran!cen&ental# a &e!tinli !>etl in,%r(ea0# tr"l a!t,el $nc-t ,aclt#/ile !"eri%are le in>en/ea0# "e cele in,eri%are .a!t,el' c%nce"erea i(a+inii ,e(inine tre0eşte &ra+%!tea n acelaşi ,el calit#/ile actie şi "a!ie ale cercli cele!t a in>en/# a!"ra c%r"li Acea!ta $n!ea(n# c#' t%t aşa c( !>etl e!te c%n&i/ia ab!%lt# &e "%!ibilitate a ie/irii c%r"li .a&ic# tran!cen&entall li t%t aşa cerl e!te tran!cen&entall l(ii' c alte cinte' c%n&i/ia +eneric# &e "%!ibilitate a reali0#rii a t%t ceea ce e!te "e "#(-nt De aceea' &e!tinl ei!t# ,#r# ca !>etl %(li !# i !e !"n# &i("%tri#' !>etl %(li e!te anal%+ic &e!tinli' )in& cel care &e!tinea0# n c%r" reali0#rii !ale $n act Iar &ac# a( a&(ite c# ei!t# % anal%+ie $ntre !>et şi cer' aşa c( !"era şi Albert' atnci acea!t# &e!tinalitate ar "tea ) lectrat# "rin "%0i/iile !telel%r 3C, Albert' Dc"' I' tr 1' ca" 13' n&e Albert &e)neşte c-ntl alatetli e!te ,%r(at# $n !en! &e intelect şi &eter(inat# c#tre alat
2
al at i r ,est eaj ut atdecăt r east r ol ogulî nţ el ept ,dupăcum cul t i var ea
pământ ul uiest eaj ut at ădearătşiî nsămânţ at . ( 8)Laceeacesear gument eazăcu pri vi r el acauzavi sel or ,mi se par ef oart e cl ar că t r ebui ef ăcut ă o concesi e,î n speci alî n pri vi nţ avi sel orcar esereal i zeazăpri nvi zi unii magi nare. ( 7)Laceeaceseexpunecu pri vi r el ai l umi nar eai nt el ect ul ui suflet ul uiraţ i onal ,conf orm fil osofieiserăspundeî n două f el uri : 1,c pedeopart e,pot ri vi tst oi ci l or arespun căî nt r eagasubst anţ ă mainobi l ădeţ i nepri n st ăpâni remi şcareacel eii nf eri oar e,i arcea i nf eri oarăisesupune,pr ecum î nf armecesuflet ulcui va,văzândo al t ă,î mpi edi că şiopr eşt eact i vi t ăţ i l eacest ei a;căciei spun că,pri n vi rt ut ea uneinat urisuperi oare,fiei nt el i genţ ă,fie st ea,suflet ulunui aest eaşezatpeot r eapt ăsuperi oarăşialal t ui a peunai nf eri oară,caat ar eceli nf eri orest enăscutspreafimut at de căt r e apr ehensi unea cel ui superi or , şi aşa se r eal i zează f armecel e;i arl aceeacespuneAri st ot el ,anumecăî nt r emi şcăt or şimi şcatnu exi st ăi nt ermedi ar ,eispun că nu t r ebui eî nţ el es î nt ot deauna despr e nemedi er ea l ocul ui sau a spaţ i ul ui ,cidespr enemedi ereagradul uisuperi orşii nf eri or ,dând exempl u cupri vi r el aceeaceaf osti nt r odusmaiî nai nt e,î nt rucât organuli magi naţ i einu est enemedi atf aţ ă devasel esemi nal eşi t ot uşi ,pri nconcepereachi pul uif emei i ,vasel esemi nal esedest i nd şisămânţ aserevarsădat ori t al i pseimedi eri idi nt r esuperi ori t at e şii nf eri ori t at e, care se află î nt r e celce pr ei a şi l ucr ulcărui a ise i a. Acest l ucr u nu concor dă pe depl i n cu păr ereaPeri pat et i ci l or ,fii ndl i psi tdeî ndoi al ăf apt ulcăî nt reagent şiact , mi şcăt or şimi şcat nu t r ebui e să exi st e o medi er ea conj uncţ i eişiacont act ul ui .Deaceea,noispunem că,dupăcum căl duradi gest i văposedăovi rt ut edubl ă,ovi rt ut easemănăt oare căl duri if ocul ui , consi derată î n sensul ei pr opri u, car e est e ar dereaşisepar ar eacel orcesuntdegen di f eri tşimi st ui r ea,i ar ceal al t ăpot ri vi tcăr ei aest ei nst rument ulsuflet ul ui( care est epri nci pi ulvi eţ i i ) ,î n conf ormi t at ecu car edeci def ormavi ul ui "r%ine !>etl n%bil &e la ca0a "ri(#' "entr a !e c%n!titi $n)in/a !>etli n%bilF 1Pentr !t%ici' te0a &eter(ini!(li circlar cele!t re"re0enta % te0# c%(n# care a"are $n n(er%a!e ,ra+(ente C,' &e ee("l' Heter( ,ra+(enta !t%ic%r(' e& Arni(' II' ,r 625' celebr "rin &%ctrina eternei re$nt%arceri a i&enticli .tra&!# $n DAM' " 25' n%ta 17
21
pri n di gest i e,t otast f elmi şcareacerească areodubl ăvi rt ut e:pe deopart e,pr ecum est emi şcareacorpul uipr oi ect atpeoorbi t ă,şi î nf el ulacest ami şcăcorpuri l e,i arpedeal t ăpart e,dupăcum se pr ezi nt ăcai nst rumentali nt el i genţ eicar epuneî n mi şcar eşi ,î n f el ulacest a,ef ect uleiest epr odusî nsuflet ulsensi bi lpri nf ormel e corpuri l or şiî n suflet uli nt el ect ualpri nf ormel ei l umi nări l or , fii ndcă,după cum am spus,f ormel e car e sereal i zează î n ceva devi nî n acell ucru pot ri vi tput i nţ eicel uice pri meşt e,i ar nu conf orm put i nţ eicel uicedă.Toat ecel el al t easpect eexpuseai ci suntcl are ( 13) La afirmaţ i al ui Gr egori us, t r ebui e răspuns că el vorbeşt edespr edest i n dupăcum sespuneadecăt r euni i( fil osofi şier et i ci ,anume că i mpune necesi t at el ucruri l or ,l af elcum i nedes t i nult ef ac es ănupo ţ il ăs a spunepoet uldespr ePari s:„Pet c el eî nc eput e" .
( 15)Laf apt ulcăsecercet eazădacădest i nulest eIcauzăsau cauzat ,t r ebui espuscăelpr ezi nt ăoasemănarecu cauzaordi ni i uni versal e a vi eţ i işifii nţ eişiast f elest e ceva cauzei , deşinuest ecauzăadevărată.I ardupăcum păt rundeî nl ucruri l e gener at e,elest eo di spozi ţ i ecauzat ă,deşiexpri mă asemănarea cu cauza,fii nd f ormă ce conţ i ne cursulfii nţ eişivi eţ i iî nt r o mani er ămobi l ăşicont i ngenţ ă. ( 19)Laceeacesear gument eazăcu pri vi r el agemeni ,t r ebui e spus că,deşiam put ea argument a că î nt r o uni că î mpreunare sămânţ a est earuncat ăî mprăşt i atşiest eamest ecat ăî mprăşt i at demat ri ce,ast f elcănuexi st ăouni căorăaconceperi igemeni l or , chi ardacăam accept a căaceşt i a arfi concepuţ il a ooră uni că, t ot uşicent ruli ni mi iacest oradel acar eî ncepesăsef ormezef ăt ul nu est eunul ;şi ,dacă est emodi ficatcent rul ,est enecesarsăfie 1 modi ficatî nt r egcercul .Şiast f el ,ori zont ul l ornu est eunul ,ni ci 1Kri0%ntlF
!>etli ar "tea &e!e(na' $n %"inia li Albert' ra"%rtl &e anal%+ie al !>etli c cerl Ter(enl !e re,er# $n (%& %ri+inar la li(ita circlar# a cerli' $n!# el are % carier# )l%!%)c# (ai b%+at# care $i i("ne b an(it# c%n%ta/ie a inter(e&ierii $ntre !>et şi cer A!t,el' $n Liber &e ca!i! !>etl e!te ca0# a ti("li ."r%"%0i/ia 26' &e%arece n(ai el n(#r# anteri%rl şi "%!teri%rl' iar !>etl e!te $n %ri0%ntl eternit#/iiF ."r%"%0i/ia 22 =a"tl c# tra&c#t%rl latin .Oerar&! &in Cre(%na al tratatli arab a "re,erat ace!t c-nt &%e&eşte ,a"tl c# el !e lea+# &e % tra&i/ie (ai ec*e $n care inter(e&iarl $ntre inteli+ibil şi !en!ibil era n(it' &e "il&# $n "atri!tic#' (et*%ri%!' iar la Pl%tin el ei!t# $n li(ita inteli+ibilliF .Ennea&e' 4'2 De alt,el' at-t Albert c-t şi S,-ntl T%(a' c%(entea0# i&eea !>etli c# *%ri0%nF $n ter(enii &i!tinc/iei
22
unghi uri l enu suntacel eaşi ,ni ciaceeaşidi spozi ţ i ea casel or .Şi ast f el ,t oat ă peri oadă se di versi fică şi ,pri n urmar e,di spozi ţ i a f at al ă car e păt runde î n l ucr uri l e născut e vari ază î n mod obl i gat ori u. Pri n aceast asedezvăl ui esol uţ i al acel ecesuntcercet at ecu pri vi rel aacestart i col . ( 1618)Cel el al t e suntsi mpl eşievi dent epri n el e î nsel eori cui .
Art.I I I .Dacăi mpunenecesi tatel ucruri l or Î n cont i nuare,secer cet eazădacădest i nuli mpunenecesi t at e l ucruri l or ( 1)Şise pare că da.Căcil ucrulî nsuşia căruicauză est e necesară est enecesar ;cauzadest i nul ui ,î nsă,est ecerculceresc car e est e necesar . Deci şi dest i nul est e necesar şi i mpune l ucruri l ornecesi t at e. ( 2)Tot odat ă,dest i nulest emăsuraşir egul aî nt r egi ifii nţ eşia vi eţ i i ;l ucrul supus r egul i i se raport ează l ar egul ăî n mod obl i gat ori u;dar r egul a est e necesară;decise par e că dest i nul i mpunenecesi t at el ucruri l orf at al e. ( 3)De asemenea,cel e super i oare suntmaiput er ni cedecât cel ei nf eri oar e;cel esuperi oarel et rag pecel ei nf eri oar eî n mod necesarspr edi spozi ţ i al or .Î nsă,devremecedest i nulest eunl anţ &intre !>etl care (#!%ar# ti("l şi ti("l care e!te (#!rat S,-ntl T%(a recn%aşte c*iar % i&entitate $ntre !>et şi cer' ca %ri0%nt care &ii&e eternl &e c%r"tibil n Libr( &e ca!i! e"%!iti%' e& Pera' " 16' @61 L%itr eni((e &e ani(a a( attri*nt "*il%!%"*i c%r"%ri caele!ti et "r%"ter *%c &icitr %& e!t $n *%ri0%nte aeternitati! in,eri! et !"ra te("! ;%ri0%n eni( e!t circl! ter(inan! i!( et e!t in)(! ter(in! !"eri%ri! *e(i!"*erii' "rinci"i( ate( in,eri%ri! Et !i(iliter ani(a e!t lti(! ter(in! aeternitati! et "rinci"i( te("%ri!F 9 Aici e!te %rba &e!"re !>etl "e care )l%!%)i $l atribie c%r"li cele!t' şi &in ace!t (%ti !e !"ne c# !e a># $n %ri0%ntl eternit#/ii (ai "re?%! şi (ai "re!! &e ti(" C#ci %ri0%ntl e!te cercl care $nc*eie e&erea şi e!te li(ita in,eri%ar# a e(i!,erei !"eri%are şi "rinci"il celei in,eri%are i $n acelaşi ,el !>etl e!te li(ita eternit#/ii şi "rinci"il ti("liF $n !c*i(b' Albert e!te &e "#rere c# ei!ten/a !>etli $n %ri0%ntl eternit#/ii $i c%n,er# ace!tia n !tatt c%!(%l%+ic c, Albert' Dc"' e& =a!er' " 71 r 5696 ;%ri0%n eni( !"er)cie! e!t !ecan! et &ii&en! ea ae !nt (n&i in,eri%ri!' a* *-ş ae !nt ((ii !"eri%ri!F 9 Kri0%ntl re"re0int# !"ra,a/a !ecant# care &ii&e cele ce !nt $n l(ea in,eri%ar# ,a/# &e cele care !nt $n l(ea !"eri%ar#F $n ace!t c%ntet ter(in%l%+ic' a)r(a/ia &in De!"re &e!tin c%n,%r( c#reia &%# !>ete +e(ene a %ri0%ntri &i,erite trebie $n/elea!# $n !en!l $n care )ecare in&ii&al nic n(eric "%art# c# in&ii&al nier!all !>etli' "e care $l actali0ea0# ca atare
23
pri n car ecel ei nf eri oaresuntghi dat espr ecel esuperi oar e,seva vădicădest i nuli mpunenecesi t at el ucruri l or . 1a ( 4)Apoi ,Ari st ot el firmăcăî nt r emi şcăt oar el esuperi oar eşi cel ei nf eri oar e se st abi l eşt e o concor di e pr ecum armoni a di n corzi l e uneichi t are.Dar pent ru armoni e est e necesar ca cel e i nf eri oar e să urmeze î nt oat e di spozi ţ i a cel or superi oare;deci di spozi ţ i a cel or superi oar e, păt runzând î n cel ei nf eri oar e, l e i mpuneacest oranecesi t at ea. Cont r a:
Dest i nulpăt runde î nl ucr uri l e mobi l e,după cum sa spus maisus,şisurvi ne pri nl ucruri l e mobi l e.Dar ,dacă l ucruri l e mobi l e suntmi şcat e,at uncisuntmi şcat e şicel e ce se află î n acest ea:decidest i nulest eodi spozi ţ i eschi mbăt oareî nl ucruri l e di ver se; aşadar , else raport ează cont i ngent l al ucruri şi nu i mpunenecesi t at e. Sol uţ i e:
Tr ebui est abi l i tcădest i nulsemodi ficădi n maimul t ecauze, după cum am spus mai sus, şi de aceea nu i mpune vr eo necesi t at el ucruri l or ,ciî ncl i nă spr ei nfluenţ el e cel orcel est e,cu condi ţ i acădi spozi ţ i amaiput erni cădi n mat eri e,careproduceo e mi şcar econt rară,sănuseopună.ŞideaceeaAri st ot el ,î nDespr 2,a so mn şiveghe, I I seamănă mi şcăt oarel e de acestf elcu ni şt e sf et ni cişovăi t ori ;căcisf et ni ci iî nţ el epţ iconvi ng pe baza unor ar gument esi gur ecăt r ebui eî nf ăpt ui tcevacu f ol os,l ucru pecar e t ot uşi ,dat ori t ăî nt âmpl ări l or i nf eri oare car e devi n cont rare,î l ret ract ează,şiat uncil egeasf at ul uicel orî nţ el epţ isedest ramă.I ar expr esi al uivr ea să spună că adeseori ,pri ni nt ervenţ i a al t or hot ărâri ,pl anuri l e cel or î nţ el epţ ise modi fică,căci ,după cum 3,r spuneAri st ot el egul a const rucţ i eiî n Lesbossemodi fică după l ucrulconst rui t .Lesbos est ei nsul aî n care pi et rel e nu potfi ci opl i t edupăol i ni edr eapt ăşideaceeat r ebui ecar egul ăconf orm căr ei asuntci opl i t esăsemodi ficeî nt rucât vadupăcl ădi ri l eî nsel e. Şiaşa sepet rececu di spozi ţ i a fii nţ eişivi eţ i icel ori nf eri oare,î n car e,dat ori t ăcauzel orcar eseaflăî n mat eri e,adeseoridi spozi ţ i a 1C,
Ari!t%tel' Meta)0ica' 85b 23986a 5 2C, Ari!t%tel' De!"re !%(n şi e+*e'II' 463b 26928' n&e Ari!t%tel in%c# ee("ll n%r %a(eni ne"rice"/i ale c#r%r "rei0ini !nt in,%r(ate &e eeni(ente 3C, Ari!t%tel' Etica Nic%(a*ica' 1137b 3932
24
î nţ el eapt ă a cercul uiceresc se schi mbă şiî nsăşidi spozi ţ i a ce păt runde î n l ucr uri l e mobi l e, numi t ă dest i n, gr avi t ează, î ncl i nânduse î n af ara rect i t udi ni i cel or cer eşt i , dat ori t ă numeroasel ort ransf ormăriopuseal ecel ori nf eri oare. ( 1)La pri mul,t rebui e spus că est e necesară cauzadest i nul ui ,dardeai cir ezul t ănumaiexi st enţ asănecesar ă, f ărăsă r ezul t eî n cont i nuar ecă ari mpunenecesi t at el ucruri l or , fii ndcănu sei nsereazăî n el econf orm put i nţ eicel orcereşt i ,car e suntnecesare,ciconf orm put i nţ eicel or i nf eri oar e,care sunt î nt rut ot ulschi mbăt oareşicont i ngent e. ( 2)La aldoi l ea ,t r ebui espuscă r el aţ i a carese st abi l eşt eî nt r e care conf er ăor egul ă şi cel care o pri meşt eest enecesară,ca şir el aţ i ast abi l i t ăî nt r epări nt eşifiu. Dar , deoar ece modi ficar ea cauzează r el aţ i a şi di st ruger ea ei , modi ficar ea care est eî n l ucruri l e mobi l e se const i t ui eî n cauza f apt ul uică l ucrulcare pri meşt e regul ă nu urmează regul ă[ şinu seţ i nedeea]şiî n aceast ă pri vi nţ ă est e l i psi tdeoregul ă. ( 3)La alt r ei l ea,t r ebui e spus că,deşicel e superi oar e sunt mai put erni ce decât cel ei nf eri oar e, t ot uşi , dat ori t ăneput i nţ eicel ori nf eri oar e,sej ust i ficăf apt ulcănu t oat e poturma ef ect el e cel orsuperi oar e,şipână ai cidi nspr e part ea acest oradi nurmăserupel anţ ul . ( 4)La alpat rul ea ,t r ebui e pr eci zatcă sl ăbi r ea î nt i nderi i coar del or i nduce î n chi t ară di sonanţ a; şi ,l a f el , modi ficar eaşial t erareacel ori nf eri oar edet ermi nădi sonanţ ăf aţ ă dei nfluenţ el ecel orsuperi oar e;deaceea,Damaschi n1 afirmă că cel e superi oaresuntanumi t e semne al ecel ori nf eri oar e,darî n ni ciunf elnuconst i t ui ecauzaact el ornoast re.
Art.I V.Dacădesti nulpoatefi cunoscut Î ncont i nuar e,secer cet eazădacădest i nulpoat eficunoscut . ( 1)Şisar părea că nu; căcide vr eme ce exi st ă ef ect ul cer cul uicer escşioanumi t ă asemănarecu el ,după cum f orma vr euneior di niest easemănăt oar eî nsăşicauzeiacel ei aşior di ni-şi î n cerculceresct r ebui el uat eî n cal cul i nfini t eî n ceea 1C,
I%an Da(a!c*in' De!"re cre&in/a %rt%&%#' I' ca" 7' $n PO' %l 4' 83a
25
ce ne pri veşt e,precum st el el eî n număr şispeci e,vi rt uţ i l e şi pozi ţ i i l eacest oraî nmi şcareaderevol uţ i eşiî naf araei ,di st anţ el e, conj uncţ i i l eşimări meaunghi ul uisubcarepăt runderaza,part ea deşansă,gradel edel umi năşideumbrădi npuţ uri l eşit urnuri l e exi st ent eşi deacestf eli nfini t eî n ceea cenepri veşt e, sevavădicăef ect ulacest ui anupoat efişt i utdecăt r enoi . ( 2)Tot odat ă,cerculî lconţ i nepedăt ăt orulvi eţ i i ,alnorocul ui , al si mţ ul ui şial i nt el ect ul ui . Acest ea sunt numi t e de căt r e egşial c hoc hoden;căcial astrologihyl t f elelnu arput eafimăsura î nt regi i vi eţ i , fii ndcă nu ar i ncl ude pri nci pi ul vi eţ i i ; ora î nceput ul uit ut ur or orel or est e ora căderi isemi nţ eiî n mat ri ce. Dar acest l ucru nu ne est e dat spre cunoaşt er e. Deciva fi i gnorat ăf ormadi spozi ţ i eiî nt regi ivi eţişiastf eldi spozi ţ i af at al ăa l ucruri l ornupoat eficunoscut ă. ( 3)Şiacestl ucruest evădi tdi nef ect e,căcisuntunel eacăr or peri oadă par ea fi una şit ot uşiacci dent el eacest ora î n si ne,ca part ea băr băt ească şi f emei ască, nu sunt acel eaşi , i ar cunoaşt er ea cauzeiacest ui l ucr u nu se j ust i fică di n ef ect ul cercul uiceresc. ( 4)La f el ,seî nt âmpl ă că celnăscutî nl una a opt a moare adesea,i arcelnăscutî nl unaaşapt eat răi eşt e. ( 5)Deasemenea,î n cazulgemeni l or ,di nt r ecar eunulest ede part e băr băt ească şicel ăl al tde part ef emei ască,f oart er ar se î nt âmpl ăcaceldepart ebărbăt eascăsăt răi ască,î nschi mbcelde part ef emei ască supravi eţ ui eşt e uneori ;şiest e fie i mposi bi l ,fie f oart edi fici laexpl i cadi ncerculceresccauzaacest orl ucruri . ( 6)La f el:că,dacă l umi năt ori iseaflă î n capul Al golsau alGor gonei ,i ar Mart eî iva i radi a pri n căut ăt ură pot ri vni că,dupăcum spunePt ol emeu1,cel uinăscutisevort ăi a mâi ni l eşipi ci oarel eşi ,ci opârţ i tfii nd,vafiri di catpecruce. ( 7)Apoi ,cu pri vi r el a carespunecă,dacă Luna se află î n Leu,să nu t eî mbracicu hai ne noi ,est e di fici lsă î i descopericauzadi ncerculceresc,i ardacăconcl uzi i l edeacestt i p arput eaficognosci bi l e,el earfiordonat edupăacel epri nci pi idi n car earput ea fi ext rasepecal esi l ogi st i că.Darnu parea exi st a vr eocal ear aţ i uni i ,căcinu rezul t ă:Lunaest eî nLeu,at unciest e 1C,
Pt%le(e' Centil%i(' erb( 73' e& Heneta' , 114
26
rău săporţ ihai nenoi .Sau: l umi năt ori iseaflă î n capul Gorgoneişii radi aţ i apot ri vni căal uiMart eî icat ădel aun sf ert saudi nspr epart eaopusăî ndi amet ru,at unci celnăscutvafiri di catpecruce. Sol uţ i e:
Tr ebui espuscăexi st ădouăpărţ ial east ronomi ei ,dupăcum pr eci zeazăPt ol emeu1:unacu pri vi r el apozi ţ i i l ecel orsuperi oar e, cant i t ăţ i l eacest oraşipasi uni l especi fice,i arl aaceast aseaj unge pri n demonst raţ i e.Ceal al t ă se r ef eră l a ef ect el e ast r el orî n cel e i nf eri oar e, car esuntrecept at eî nl ucruri l eschi mbăt oar e î n mod schi mbăt orşideaceeal a aceast ă nu seaj unge decâtpri ni nt erpret ar eşit r ebui ecăast ronomulsăseraport ezeî n aceast ă pri vi nţ ăl a cevafizi cşisă f acă i nt erpr et areadi n semne fizi ce, î nsă i nt er pr et area, di n moment ce provi ne di n semne schi mbăt oar e, gener ează o depri nder e de o cert i t udi ne mai scăzut ă decâtpoat efi şt i i nţ a sau opi ni a.Căcidacă semnel ede acestt i p suntcomune şischi mbăt oare,nu sepoat e obţ i nedi n acest ea o cal e si l ogi st i că,pri n aceea că,ni ciî nt oat e,ni ciî n maj ori t at ea,nu i ncl ud un semni ficat,ci ,î n ceea ce l e pri veşt e,suntanumi t ej udecăţ ischi mbăt oare di n mul t e cauze, după cum se dezvăl ui e pri n cel e spuse ant er i or . De aceea, adeseoriast r ol ogulspuneadevărul ,deşinu seî nt âmpl ăceeace spune,fii ndcă afirmaţ i al uisar ef eri tl a di spozi ţ i aî nt ru t ot ul adevărat ăacel orcel est e,daraceast ădi spozi ţ i eest eî nl ăt urat ăde schi mbăt oar eacel ori nf eri oare. ( 1)Lapri mult rebui espuscă,î nt r adevăr ,mul t e l ucruri( şii nfini t eî n pri vi nţ a noast ră)art r ebuil uat eî n cal cul , deşise i au î n cal culf oart e puţ i ne căror al ise supun al t el e şi i nt erpr et area l or est e socot i t ă pr evi zi bi l ă.De aceea,Pt ol emeu2 spunecăghi ci t orulnu t r ebui esăj udecedecâtî nmodpr obabi lşi î n general ,dat ori t ă cauzel orsuperi oar egeneri cepecar ecauzel e pr opri il ucruri l orl eexcl uddecel emaimul t eori . ( 2)Lacel ăl al tt rebui erăspunscă oat ar eorăse 1C,
Pt%le(e' :a&ri"artit(' tr 1' ca" 1 Pentr ta%n%(ia ştiin/ei cerli' trebie a(intit ,a"tl c#' $n (%& tra&i/i%nal' &"# Ari!t%tel' Meta)0ic#' 7b etc' a!tr%n%(ia e!te % ştiin/# care !e %c"# c c%r"rile i&eale şi e!te na &intre ra(rile (ate(aticii' al#tri &e arit(etic#' +e%(etrie şi (0ic# Pentr ra(rile intrin!eci ale a!tr%n%(iei e0i şi B%eti! &in Dacia' De!"re eternitatea l(ii' @ 8' $n DAM' "" 1489151ra 2C, Pt%le(e' Centil%i(' erb( 1' e& Heneta' , 17ra
27
cunoaşt ecu greu şideaceeaaf ostgăsi tcar emedi u săsei aun ascendent de gr ad ocul t , adi că o adecvare a cercul uil a ora conj uncţ i eisau a î nt âmpi nări il umi năt ori l or ,fii ndcă acel a are i nfluenţ ăf aţ ădeî nt r eaga Naşt er e car e urmează f oar t e curând, sau să se i a un ascendentl anaşt er eadi npânt ece. ( 3)La următ orul ,t r ebui e pr eci zatcă pe cal e si l ogi st i că nu poat efi cunoscut ă concl uzi ai nt erpr et ări i ;t ot uşi ,i mperf ecţ i unea şt i i nţ einu î mpi edi ca,dupăcum spunePt ol emeu,săsecunoască ul t eri orl ucrulcar epoat efi cunoscutul t eri or ,aşacum sepet r ece î nprevi zi uneavi sel or .Căciî nt r ei magi neaoni ri căşii nt erpr et area vi sul uinu exi st ă o cal e si l ogi st i că;şiaşa est eî n cazult ut ur or păreri l ori nt erpret abi l e. ( 5)Laceeacesecercet eazăcu pri vi r el adeosebi r easexul uil a gemeni , t r ebui e pr eci zat că sexul f emi ni n se r eal i zează î nt ot deaunacu pri l ej ulvr euneidefici enţ edepri nci pi i .Căci ,dacă sămânţ abărbat ul uiest epr oducăt oar eşif ormat i vă,pri n vi rt ut ea f ormat i vă pe care o deţ i ne î n ea î nsăşi ,î nt ot deauna det ermi nă f ormabărbat ul uidi ni nt enţ i epropri e,dacănuest eî mpi edi cat ăde cal i t at eamat eri ei ,şideaceeasexulf emi ni n aparedi n defici enţ ă, nat ura part i cul ară nei nt enţ i onând ni ci odat ă să f acă f emei e;dar , devr emecedi npart eanat uri iuni versal enu poat efimaibi ne,se cr eeazăun aj ut oralgener ări işinu un gener antî n senspropri u, aceast a fii nd f emei a. Şiaceast a est e ceea ce vr ea să spună ebi ne"spuneEl p r u om" , Domnulî n Geneză,I I ,18:„ Miest , ent ngur ;săif acem unaj ut orpepot r i va adi căpent rubărbat ,„săfiesi 1 l ut .Deai cirezul t ă că deosebi r ea sexul uil a gemenipr ovi nedi n defici enţ apri nci pi i l ornat ural eî nt r oanumepart easemi nţ ei ,i ar nudi nperi oadacer ească.Î nschi mb,f apt ulcăl aast f eldegemeni celdepart ebărbăt eascămoaremaidesseexpl i cădi n aceeacă mat eri aaf ostr ău î mpl i ni t ă de vi rt ut ea f ormat i vă,de vr eme ce ast f eldegemenisuntgeneraţ idi n di vi zareauneisemi nţ e,fii ndcă dacăarfif ostbi neî mpl i ni t ă,şipeunulşipeal t uli arfif ormatî n bărbat .Darmat eri a bărbat ul uinecesi t ă odesăvârşi r emaimar e şimaibună decât mat eri af emei i ,de aceea bărbat ulrămâne bol nav şi sl ab, avânduşi cauza morţ i i di n nedesăvârşi r ea mat eri ei ;darf emei a,căr ei aî iest esufici ent ă oî mpl i ni r e puţ i nă 28
dat ori t ăf ragi l i t ăţ i icorpul uiei ,supravi eţ ui eşt euneori ;celmaides t ot uşiambi imor . ( 4)La ceea ceseexpunecu pri vi r el al una a opt a,î n mod gr eşi tau spusuni icăcelnăscutî nl una a opt a moaremaides fii ndcă a opt al ună est e at ri bui t ăl uiSat urn,alcăruif ri g şi uscăci uneî luci dpecelnăscut .Căciest edovedi tf al spri n aceea că mul ţ i di nt r e acei a car et răi esc mul tî n ast r ol ogi e sunt consi der aţ ifiiail uiSat urn.Deci ,cauză nu se află î n cercul cer esc, ci î n pri nci pi i l e nat uri i . Căci l una, după al e cărei conver si unisuntmăsurat econceperi l eşii mpr egnări l e,dupăcum 1,e spuneAri st ot el st emaidomi nat oare.Luna est eun al tsoare, pri n aceeacăpri meşt el umi nădel asoareşiceeacesoar el ef ace î nt r unan,l unaî ndepl i neşt eî ndecur sulevol uţ i eil unar e.Căcide l al unănouăpânăl apri mulpăt rar ,eaecal dăşiumedăprecum t i mpulpri măvărat i c;del apri mulpăt rarpânăl al unăpl i nă,est e cal dă şiuscat ă pr ecum var a;de l al ună pl i nă până l a ul t i mul păt rarest ereceşiuscat ă pr ecum t oamna;del a ul t i mulpăt rar până l a conj uncţ i e est er ece şiuscat ă pr ecum i arna.Î nsă,î n fluxulşir efluxulmări ise vede f apt ulcă ceea ce est e născut r epr ezi nt ăomi şcareauneiumori .Acestfluxşir eflux,î nmi j l ocul f azel or l uni i ,care est e zi ua a pai sprezecea,r evi ne l a cerc pri n descendenţ ăşiascendenţ ă.Căcidacăfluxulmări iest emi ni m va r evenil aacel aşipunctalpuţ i năt ăţ i iî n zi uaapai sprezecea.Deşi l una, l aj umăt at ea f azel or ei , nu parcur ge decât j umăt at ea cercul uisău,t ot uşimi şcar eadecreşt ere,veni nddi nsensopus,î i compl et ează ceal al t ăj umătat e a cer cul ui .Căcil una,î n ori care l ună,se află de două oriî n cr eşt er e,bi neî nţ el es î n moment ul î nt âmpi nări işiconj uncţ i eicu soar el e,î nconj uncţ i e,l unăi adel a soar el umi na vi e şi ,de vr eme ce Venus nu se î ndepărt ează ni ci odat ădesoareşist ăpâneşt emi şcareaumori isemi nal e,l una pr ei a vi rt ut ea l uiVenus,când i nt ră î n conj uncţ i ecu soar el e.Şi ast f el ,di n pr opri a vi rt ut e mi şcă umoar ea,di n vi rt ut ea soarel ui r evarsă vi aţ a umori imi şcat e şidi n vi rt ut ea l uiVenus mi şcă pr ocreareasemi nţ eispr ef ormel ecar econvi npr ocreări i .Şifii ndcă Mer curest e cu soar el e,Mer curar e vi rt ut ea cont opi ri i ,dat ori t ă numeroasel or sal e gi raţ i ipe car el e deţ i ne asupra ori căreial t e 1C,
Ari!t%tel' De!"re +enerarea ani(alel%r' IH' 2'767a 597
2
pl anet e.Luna,l ar ândulei ,prei aaceast ăvi rt ut epri n conj uncţ i a cu elşi ,dat ori t ăacel eiconj uncţ i i ,sămânţ abăr bat ul uişiaf emei i se mi şcă spr e cont opi r e. Ast f el , pri n conver si uni l e sal e, l una cauzeazăşir egl eazăcont opi ri l e,concepţ i i l eşii mpr egnări l e,î nsă î npr ocreareseregăsescşapt eschi mbărinecesare. Pr i ma di nt r e acest ea est e conversi unea semi nţ ei , mai cu seamăl af ormai ni mi iî nraportcucaresef ormeazăt otr est ul . A doua es t e di st i nger ea mat eri ei spre f orma părţ i l or pri nci pal e car e posedă şi vi rt uţ i cr eat i ve, după cum ficat ul creează vi rt uţ i l e nat ural e, crei erul ,vi rt uţ i l e ani mal e şivasel e semi nal e,vi rt uţ i l ef ormat i ve al e zămi sl i ri l or .Şi ,de aceea,î na douaschi mbarepăt rundî n punct uli ni mi it r eivezi cul epecar el e f ace spi ri t ulî ndr ept at spr el oculcr ei erul ui ,alficat ul uişial vasel orsemi nal e. A t r ei a sc hi mbare o repr ezi nt ă di st i nger ea mat eri eicând vezi cul a crei erul uiur că î n sus,vezi cul a ficat ul uipuţ i n maij os, spr edr eapt a,şicelmaij oscoboarăvezi cul avasel orsemi nal e,i ar aceast ă coborâreşiur caresuntdet ermi nat edesuflulspi ri t ul ui careseaflăî ni ni mă. A pat r a schi mbar eest edi st i ngereaî nt r egi imat eri i ,sprea se di st ri buiî nl ocuri l e părţ i l or secundar e car e nu posedă vi rt uţ i cr eat i ve;aceast ădi st i ngereî nf ăpt ui eşt edeasemeneasufluli ni mi i . Acestsuflu perf or eazăşiext i ndemat eri a.Perf orând,elr eal i zează vi eţ i l e art er el or , venel or şi al e nervi l or ,i ar pri n ext i nder e, di st ri bui emat eri afiecăreipărţ iî nl oculeipropri u. Ac i nc easchi mbareest et ranspuner eamat eri eiî nf orma membrel or ,f or mă pe car e nar put eao pri midacă nu ar fi umedă,i araceast ă schi mbareof aceput er eaf ormat i văa i ni mi i , î ndr ept at ă spre l ocul membr el or pri n suflul spi ri t ul ui .Î nsă membrel e configurat e nu sunt apt e să pri mească vi rt ut ea mi şcăt oar eşioperat i vădecâtpri nconsol i dar eşil egare. Acest ea se î mpl i nesc î n cea dea şasea schi mbare pri n căl dura i ni mi i răspândi t ăî mpreună cu spi ri t ul î n membre, car e,uscând flui dulumed,consol i dează şiî nt ăreşt e î mbi nări l eşiî nl ănţ ui ri l e. ea sc Î n cea dea şapt hi mbare se revarsă di nspre i ni mă mi şcarea î nt oat e membrel e,pri n vi rt uţ i l e mi şcăt oare.Şi ,de 3
vr emeceî nt r eaga mi şcarea procr eări iprovi nedel al ună,după cum dej a sa spus,t r ebui e ca ea să se î mpl i nească î n şapt e conver si uni al el uni il a om, car e est e vi eţ ui t orul cel mai desăvârşi t .Deşiacest e schi mbărial e semi nţ einu se r eal i zează succesi v conf orm numărul uil uni l or ,t ot uşidesăvârşi rea l or nu arel ocdecâtdupăceaf ostcompl et atnumărulconver si uni l orî n cel eşapt el uni .I arl aani mal el edi f eri t edeom,acestl ucru nu se const at ăî n modregul atdat ori t ăprecari t ăţ i il egăt uri l orl or ,unel e necesi t ând un t i mp maiî ndel ungat ,cael ef ant ul ,al t el eunulmai scurt ,î nsă,după ce sau î mpl i ni tacest e şapt e conver si unial e semi nţ ei ,embri onularecel ecesecerî n modnecesar .Dar ,după cum afirmăGal enus,vi rt ut eaf ormat i văseraport eazăl amat eri e sub t r eiaspect e:căciuneorimat eri a est er edusă şivi rt ut ea abundent ă, al t eor i sunt pr oporţ i onat eî n mod egal , al t eor i vi rt ut ea est e defici ent ă şi mat eri a supraabundent ă, şi când vi rt ut ea est e abundent ă,i ar mat eri a redusă, est e t ermi nat ăl aî nchei er ea cel eide-a şapt ea l uni ;at uncivi rt ut ea abundent ăr eal i zeazămi şcareaput erni căspr ei eşi rea<î nl ume>, copi l ulsenaşt e,t răi eşt eşiest ereal i zatmi cl at rup,darf oart eagi l î n act i vi t ăţ i .Î nsă,cândvi rt ut eaşimat eri asuntadecvat eşicând mat eri a est e supraabundent ă, at unci nu est e compl et ăî nl una a şapt ea,cise odi hneşt eî n decursulunei conversi unia l uni i ,care est el una a opt a şi ,după ce a f ost î mpl i ni tacestpar curs,î nl una a nouă semi şcăsprei eşi r ea<î n l ume>, se naşt eî nl una a noua şit răi eşt e,Şiaceast a est e naşt er ea,aşa cum sepet receea î n apr oapet oat ecazuri l e,î nsă, dacă vi rt ut ea est e defici ent ă dat ori t ă nesupuneri i mat eri ei , mi şcar easereal i zeazăî nl unaaşapt ea,cândvi rt ut eami şcăt oar e est edat ăşiest eî nchei at ăcugreuşiî nmodpr ecarabi aî nl unaa opt a,i arat uncisenaşt eşimoar edecel emaimul t eori ; şiacest l ucru nu r ezul t ă di n peri oadă, ci dat ori t ă coruperi i pri nci pi i l ornat ural e.Darcel ecar eau f ostspuse,suntî n general adevărat e, deoar ece compl exi t ăţ i l ef emei l or şi al e cl i mat el or det ermi nă mul t ă vari aţ i e.Def apt ,eu am văzut opeuna carea născutî nl unaaunspr ezeceaun copi ldeof oart emaregreut at e,
31
1 i arAri st ot el afirmăcăelavăzut opeunacareanăscutî nl unaa paisprezecea. ( 6)La ceea ce se expune cu pri vi r el a naşt er ea î n capul Gorgonei ,t r ebui epr eci zatcă acel est el esuntf unerar eşii ndi că un deznodământmonst ruosalvi eţ i i .Deaceeaî nsuşiPer seu î şi ţ i necapulî ncl i natcu f aţ aî nt r opart eî n acestl oc.Daraceast a, dupăcum am spusmaiî nai nt e,nu i mpunenecesi t at el ucr uri l or , cioî ncl i nareuşoarăşischi mbăt oar e. ( 7) Acel aşi mod de r ezol vare est e val abi l şi î n pri vi nţ a î mbr ăcări iuneihai nenoi ,când l una seaflă î n Leu;căci ,după cum r adi aţ i a peri oadei i mpri mă di spozi ţ i a ordi ni i fii nţ ei şia durat eiî nl ucruri l e nat ural e,t ot ast f else i mpri mă şiî n cel e art i fici al e. ( 8)De aceea figuri l ei magi ni l ormagi cesuntproi ect at e a se r eal i zadupăaspect ulst el el or .
Art.V.Î nceti pdecauzăsei ncl udedesti nul Ceeacesecer cet ează,anume,î n cet i p decauzăsei ncl ude , a f ost sol uţ i onat dej a pri n cel e de mai î nai nt e, î nt rucâtî nr eal i t at enu est ecauză,ciest ecevaceţ i nedecauză; căciest eof ormăaordi ni ifii nţ eişivi eţ i i ,avândi magi neavi rt uţ i l or cercul uiceresc,aşa cum spunem uneorică unel e nu suntî n r eal i t at e ni cifii nţ e,ni cinefii nţ e,cisuntceva ce ţ i ne de fii nţ ă, pr ecum suntcel ecareseaflăî nsufletşipot ri vi tcuunel emi şcări şicut i mpul ,dupăcum afirmăAvi cenna2. ( 1)Uni it ot uşisest rădui escsă demonst r ezecăarfi cauză, pri n aceea că Pl at on aşazăst el el epeacel aşipl an cu cel ecese nasc,î ncar eseaflăf ormecar esuntcauzel el ucruri l orgenerat eşi r egul ă a fii nţ eişivi eţ i iacest or a.Căcieladuce un zeu alzei l or car el e vorbeşt e zei l orcorporal i ,care suntst el el e,zi când:„Cât despr eac el ea<. . .>"-adi căcel egenerat eî nl ucruri l ei nf eri oare„eul evoir eal i za punândul esămânţ a şivil evoida,i arvouă vă 3 r ămâne să f ace ţ il af el " .Şil ea recomandatsă supraveghez e 1C,
Ari!t%tel' ;i!t%ria ani(ali(' 584b 1892' c "reci0area ,a"tli c# Ari!t%tel !e re,er#' &e ,a"t' la 11 lni şi n la 14' aşa c( !!/ine Albert .''!9ar "#rea c# a n#!ct $ntr9n interal &e n!"re0ece lniF 2C, Aicenna' Meta)0ic#' tr 4' ca" 6' e& Heneta' , 72973ra 3C, Plat%n' Ti(ai%!' 41c942b
32
deopot ri văcu elî n nat urăat âtcul t i vareapi et ăţ i i ,câtşiî ngri j i rea dr ept ăţ i i ,săî lî nal ţ epeacest al aeidupădest rămar eaî nvel i şul ui a"pe omulpi pământ esc,î nţ el egând pri n „pe acest os alcărui i nt el ectest enemuri t orşiocupă după moart eaşezări l esi der al e, t ot aşa cum el a cobor ât di n semănăt ura const el aţ i i l or î n gener are.Deaceea, a spuscă,desci nzând pri n cer curi l e pl anet el or ,suflet el eî şipri mescf acul t ăţ i l e:memori a,i nt el i genţ a, voi nţ a şicel el al t e de acest f el ,aşa cum arat ă Macr obi us î n Coment ar i ull avi sull uiSc i pi o1. 2,c ( 2)Acestl ucru par ealat i ngeOvi di us ar evorbeşt edespre a e dr umulcel oral eşispr e bol ţ i l e Cal ea Lact eeşispune:„acest
mar e l uit unăt o r " .
( 3)Acestl ucru est evădi tşipri n raţ i onament ,fii ndcăpar ea exi st aouni cănat urăal ucruri l oralcăroractesenţ i alest eunul ; i arî n conceper eaadevărul uipar eaexi st aun uni cactesenţ i alal i nt el i genţ eicereşt işiali nt el i genţ eiomul ui ,deciouni cănat ură. ( 4)Mai depart e:r el aţ i a uni că, a ori căror f orme a căror nat urăest euna,est eraport at ăl aun corpdeonat urăuni că,î n event ual i t at ea î n caresarafirma căseaflă î n vr eun corp.Î nsă r el aţ i ai nt el i genţ ei cer eşt i est e cu o st ea sau cu o pl anet ă cor espondent ă si eşi ; deci şi î n cazul omul ui de nat ură i nt el ect ual ăr el aţ i avafispr eost eacor espondent ă. ( 5)Aceast ar ei ese şidi n afirmaţ i a Coment at orul uiasupra 3, und Met afizi ci i ,XI e spune că l i mi t a desăvârşi ri ii nt el ect ul ui omul uiarel ocdacădupămoart eseal i peşt emot orul uicer esc. Sol uţ i e:
Tr ebui e pr eci zatcă est ef al s şier et i c a spune că suflet el e i nt el ect ual e ardesci nde de l a o st ea corespondent ă ,căci aceast ăopi ni eaaparţ i nutfil osofil oregi pt eni ,anumecăsuflet el e i nt el ect ual eî nt ocmi t eî n st el e de căt r e un zeu alzei l or sunt î mpovărat ecu î nvel i şult rupescî n caresuntî nveşmânt at el aun moment dat şisunt apăsat e de acea gr eut at e spre corpuri l e generabi l eşicorupt i bi l e,apoi ,puri ficat efii nddeacelpri n cul t ul pi et ăţ i i şi al j ust i ţ i ei , se î nt or cl a st el el e căr ora l e 1C,
Macr%bi!' C%((entari( $n !%(ni( Sci"i%ni!' I' ca" 12' e& illi!' " 47' 3
! 2C, Ki&i!' Meta(%r,%0e' I' 17 3C, Aerr%e!' n Meta"*
33
cor espund. Î nsă, ei au spus că î nvel i şul t rupesc aj unge l a suflet el ei nt el ect ual eî nacel aşif elî ncar esuflet ulseî mbui băf aţ ă depl ăcereahrăni ri it rupul ui . Căcieiau spuscăcorpuri l epl anet el orsehrănesccu f oart e subt i l ul vapor al ml aşt i ni l or sci t i ce, aşezat eî nt r e cel e două sol st i ţ i iî nt recareseaflăceamaimar erăspândi r eapl anet el or .Şi ast f el ,at uncicând î lat ragsuntapăsat edegreut at eşiser et rag, i arcândî lasi mi l eazăseuşur eazăşiî şiorgani zeazăcursul ;acest l ucru f oart e subt i ldi n sf er af ocul uişia aerul uieiî lnumeau nect arulzei l or .Şiî nf el ulacest a au spus că î nvel i şult rupesc aj unge l a suflet el e aşezat eî n st el e. Er et i ci i ,l uânduşi de l a aceast ăopi ni epri l ej ulgr eşel i i ,auspuscăt oat esuflet el ef ăcut eî n cer l aol al t ă cu î ngeri i au f ost t ranspuse î n acest e corpuri pământ eşt idat ori t ă păcat ul uipe care l au comi s acol o,pent ru ca,puri ficânduse ai ciî nt r et i mp,să revi nă î nl ocuri l e cereşt i . mulCXLI edi nt emni ţ ă Aceast aarspuneDavi d( î nPsal ,8) :„Scoat suflet ul meu c a să se măr t ur i seasc ă numel ui Tău" . Aşadar , 1,î e r espi ngând acest ea,noispunem l aol al t ă cu Ari st ot el n Despr c auz el e pr opr i e t ăţ i l ore l ement el orş ia pl ane t el or ,că at uncicând apa bărbat ul ui cade î n mat ri cea f emei i , se coace î n aceast a pri nt r ocoacereput erni căşidevi neo bucat ădecarne,i arî n ea secr eeazăsuflet ul ,pri nporuncal uiDumnezeu. ( 1, 4)Deci ,ceeacePl at on spunecăest edi semi nar easuflet el or î n st el e est e spus pri n raţ i onament ul anal ogi ei care est eî n pr oporţ i onar eai nt el ect ul uiuman l ai nt el ect uli nt el i genţ eicer eşt i . St el el enuse Ret ragdecâtdacăpri mescaceast ăsar ci nă,dupăcum î nsuşi zeulzei l or afirmă că elî nsuşif ace semănăt ura acest ora;căci aceast ăî nsămânţ arenu est eî n pot enţ acarepoat eFiant eri oară act ul ui ,ciest eî nsăşiacţ i uneanat uri ii nt el ect ual e. ( 2)I ar afirmaţ i al uiOvi di us est e met af ori că,fii ndcă nu se ebol ţ i l emar el uit unăt or "decâtpri aj unge„spr ncal eacandi dă,pri n candoareai nocenţ eişiaj ust i ţ i ei . ( 3) La ceea ce se ar gument ează pri n r aţ i onament ul ,t r ebui epreci zatcăest euni cănat uraacel oraalcăr or 1 C,
P!e&%9Ari!t%tel' De ca!i! et "r%"rietatib! ele(ent%r(' $n Ari!t%teli! K"era c( Aerr%i! c%((entaria' e& Heneta' 156' t 6' " 281a .ter(enl aa a"are' n%tea0# e&i/ia citat#' $nl%cit $n nele lec/ini c !"er(a
34
actesenţ i aluni c urmează egal i t at ea firi i .Î nsă a î nţ el ege şia cont empl aî nmodi nt el ect ualnuest especi fici nt el i genţ eicereşt işi suflet ul uiraţ i onalpri negal i t at eafiri i ,cipri nant eri orşipost eri or , fii ndcă i nt el ect uli nt el i genţ eiest el i psi tdecont i nuu şit i mp,f ără cor el ar e şiî nsăşir eal i t at ea pri mă a l ucruri l or .Î nsă i nt el ect ul nost ru est e caract eri zatde cont i nuu şit i mp,raport ânduse l a r eal i t ăţ i l epri meal el ucruri l orpr ecum ochi ull i l i acul uil al umi na soarel ui . A deţ i ne î nţ el eger ea pri n ant eri or şi post eri or se despri nde î nsă di n nat ura super i oară şi i nf er i oară car e se deosebescî nmodspeci fic. Laafirmaţ i aComent at orul ui ,t r ebui espuscăal i pi reanu are l occonf orm nat uri iuni ceşicomune,ciconf orm obi ect ul uiuni cşi comun alcer cet ări icarevi zează f eri ci r ea dedupă moart e,după 1 î ec erşil ume că,î cum spuneAri st ot el n cart ea Despr n af ara cerul ui ,nu exi st ăt i mpni cil oc,civi aţ ăf eri ci t ă,î nţ el egândpri na fiî naf aracerul uiceeaceseaflădeasupracursul uiconst el aţ i i l or , î nl ocult i hni t eicont empl ăriaf eri ci ţ i l or .
1C,
Ari!t%tel' De!"re cer' I' ' 27a 11912
35
Pri nci pi ulcerul uişit ratat uldespr e dest i nall uiAl bertcelMar e
„phi l osophi celoquendo, I ntell igentiaestmotororbi s" l osophi a" î Fol osi rea t ermenul ui„phi n oper al ui Al bert cel Mare ui meşt e maiî nt âipri nt r o semni ficaţ i e puţ i n obi şnui t ăa t ermenul uişi ,î n aldoi l ea rând,pri n vi zi unea pecarecăl ugărul domi ni can o ar easupra î mpărţ i ri işcol i l orfil osoficet radi ţ i onal e. Pl ecând de l a expl i ci t area acest or două si t uaţ i i , est e posi bi l ă î nţ el eger ea mani er eiî n careAl bertgândeşt et ema dest i nul uişi fii nţ areaî nl umeaomul ui . eci nci spr ezece Î n pri vi nţ apri meiobservaţ i i ,î nt rat at ulDespr pr obl eme1, sc ri sî nj urul anul ui 1270, Al bert dezbat e cât eva chest i unil egat edenat urasubi ect ul uigândi t or ,dedet ermi ni smul ast ral ,de l i berularbi t ru şide demonst rabi l i t at ea creaţ i ei .Î n fiecare di nt re acest e dezbat eri , cri t eri ul după care el j udecă ost val i di t at ea uneidemonst raţ i iest e măsura î n car e ea „a f det er mi nat ăî n fil osofie"( ul cap. 4) .Afirmaţ i icum sunt„suflet uman est e,pot r i vi tfil osofil or ,o i magi ne a l umi i "( cap.4)sau „pot r i vi tfil osofil or ,ni mi cdi n ceea est ef or mă cu adevăr atnu se corupe( cap.7)arput ea conduce l ai deea că Al bertnu are î n l osophi a" numai o di vedere pri n t ermenul de „phi sci pl i nă
abst ract ăşidi st i nct ădepropri aeii st ori e,si t uat ăî n pl anulunei pr ocedurif ormal e,deosebi t edeomet odă( event ual )t eol ogi că2,ci elpare că seref er ă maidegrabă l a un si st em all umi ipus î n 1C,
DI' e& Bilin+#' "" 4913 Din cele 15 te0e &i!ctate' "ri(ele 13 a ,%!t cen0rate &e e"i!c%"l Etienne Te("ier al Pari!li la 1 &ece(brie 127 2Deşi $n ca"it%ll 6 are $n e&ere )l%!%)a ca "r%ce&e al r%!tirii c ra/ine a t%t ceea ce !e r%!teşteF' c, DI' " 117
36
seama uneit radi ţ i ipr eci se,i nvocat eca ar gumentdeaut ori t at e. edest i ni Acest a est e cazulpasaj ul uidi n Despr nvocatî n mot oul „ fil os oficv or bi nd,i nt el i g enţ ae st e mo t or ull umi i " )car nost ru ( e ar put ea î nsemna, î nt r o paraf rază posi bi l ă, f apt ul că, i nvocând t radi ţ i a peri pat et i că grecoarabă, care păt runsese î n medi ul fil osoficl at i nl aî nceput ulsecol ul uialXl I I l ea,sepoat espunecă i nt el i genţ a, ca i post ază i erar hi că de i nspi raţ i e peri pat et i că şi neopl at oni ci ană,rost i t ă fie echi voc fie uni voc despr ei nt el ect ul uni versalşiceluman,poat efiî nţ el easăcasur săaor di ni i ,avi eţ i i şiasensul uieveni ment el orl umi isubl unare.Compunândaceast ă paraf rază,vom fidat orisăexpl i ci t ăm secvenţ el eei . Î naldoi l ear ând,Al bertar eovi zi uneasupr ai st ori cifil osofiei car e,deşiest euşorexpl i cabi l ă,poat et ot uşiui mi :elor gani zează î nt reagat radi ţ i efil osoficăî nt reişcol ipri nci pal e:epi curei ,st oi cişi 1,und peri pat et i ci eni eepi cur ei iî ir eprezi nt ăî ngeneralpeat omi şt i , cunoscuţ ii ndi r ect de Al bert , st oi ci iî i repr ezi nt ă, al ăt uri de st oi ci smult radi ţ i onal ,pe Pl at on,pe Hermes Tri smegi st ulşipe Pythagora2,i arperi pat et i ci isuntAri st ot el ,Al exandru,Teof rast , Avi cenna,Al gazelşiAverr oes.Subscri i ndelî nsuşicelmaiadesea t ezel orperi pat et i ce,t axonomi al uiAl bert ,deşiamest ecăt radi ţ i i l e şipr opuneadeseaat ri bui ridoct ri nar eaberant e,ascul t ăt ot uşide un cr i t eri uf erm:î n monografia să r ecent ă dedi cat ă pări nt el ui domi ni can,Al ai n deLi ber a3 susţ i nef apt ulcă acestcri t eri u est e modulî n car efiecar edi nt r et radi ţ i iconceper eal i zareafii nţ ări l or part i cul are:fiepri ni nt ermedi ulci rcul aţ i eicorpuscul i l or ,fiepri n acordarea unor f orme mat eri eipreexi st ent e( i pot eză l egat ă de numel el uiAvi cenna,del acarescol ast i caamoşt eni tconceper ea or f or mar um) ,fie pr di vi ni t ăţ i i ca dăt ăt oare de f orme - Dat i n educ t i of or mar um -concept r eal i zarea uneif orme î n mat er i e( 4.Da at ri bui tde Al bertt radi ţ i eiperi pat et i ce) t ori t ă acest or două r emar ci ,se poat eî nţ el ege de ce r ef eri nţ a fil osofieiest e celmai adesea t radi ţ i a peri pat et i că, aşa cum î nţ el egea Al bert să o 1C,
Albert' De ca!i! et "r%ce!! nier!itati! ."e care $l %( n%ta &e ac( $n (%& c%nen/i%nal' Dc"' I' tr 1' ca" 1 C-t "rieşte "ri(l "rinci"i al ttr%r lcrril%r' !e "are c# !t%icii' e"icreii şi "eri"ateticii a c%n!titit tra&i/ii &e%!ebiteF 2C, Alain &e Liber#' Albert Le Oran& et la "*il%!%"*ie' e& Q Hrin' Pari!' 1' " 121 3C, Alain &e Libera' Ibi&e(' "" 122 ! 4Pentr $("#r/irea %"erat# &e Albert $n#ntrl tra&i/iei "eri"atetice' c, De!"re cinci!"re0ece "r%ble(e' 1' $n DI' "" 698
37
r econst rui ască.Ori ,î n aceast ăt radi ţ i e care î ncepea cu oper a ari st ot el i că,l acar eseadăugau cel ecât evaapocri f epecar eAl bert berde causi s) , l e at ri bui a Fi l osof ul ui( maicu seamă cel ebrulLi apoicât evaopuscul eal el uiAl exandrudi nAf rodi si a,coment ari i l e e l uiAverroesl at ext el el uiAri st ot el ,secondat edet rat at ulDespr sufletşiMet afizi c al ei nt el ectşi uiAvi cenna şidet rat at ulDespr 1,a obi ect ulsău all uiAl f arabi rput eafi r ecunoscutun pri nci pi u al ecăruiconseci nţ eghi dează,î nopi ni anoast ră,sensult rat at ul ui Despr e des t i n. Acest pri nci pi u post ul ează exi st enţ a unui i nt ermedi arî nt r eabsol ut uldi vi n şil umeasubl unară,ast f elî ncât acesti nt ermedi arest eî nsufleţ i t ,corporalşit ot odat ăi nt el i gi bi l . Fol osi nd î nt r un sensf oart el argt ermenul„ cer " ,vom numiacest pri nci pi u î n cel e de mai j os „ pri nci pi ul cerul ui " . Deşi el f uncţ i onează,evi dent ,f oart e vari atde l a un aut or l a al t ulî n cadrult radi ţ i eiperi pat et i ce,f apt ulcă Al bertî lî nţ el ege ca pe o uni t at ei mpune cer cet ări inoast re exami narea sursel or acest ui edest i n. pri nci pi uşiaurmel orsal epr ezent eî nDespr Sar put ea spune,urmări nd de f aptî nt r eaga t rai ect ori ea „ pri nci pi ul ui cerul ui "î n fil osofia secol ul ui al Xl I I l ea, că el pr esupune t reit răsăt uripri nci pal e care au pr ovocatt otat ât ea confli ct e doct ri nar e.Maiî nt âi ,„ cerul "l a car ef acem r ef eri nţ ă, adi căun conceptobţ i nutdi n si nt ezar el at i văacerul uipl at oni coari st ot el i c cu t ema i erar hi i l or suflet ul uişial ei nt el i genţ eil a Pl ot i n şil a Pr ocl os,est ei nt ermedi ar î nt r e Dumnezeu şil umea creat ă,i araceast ăi nt ermedi ari t at eacondusl ai nt erogaţ i iasupra capaci t ăţ i i di vi ne de a cunoaşt e si ngul arel e nemedi at de 2,s uni versal i t at eai nt el i genţ eicel est e auasupraput eri idi vi nedea acţ i onaasupracel orcorupt i bi l eal t mi nt eridecâtpri n guvernarea mi şcări ici r cul are perf ect e a ast rel orcereşt i ,î n aldoi l ea r ând, aceast ămi şcar eci r cul arăperf ect ăasi gurăgenerareaşicoruper ea mai osulpl l umi isubl unar e.I deeaaf ostmoşt eni t ădi nTi at oni ci an ec er ,î şidi nt rat at ulari st ot el i c Despr mpreună cu o seri e de afizi c a( f ragment e cel ebre di n Met de pi l dă,or di nea l umi işia cer ul ui expusă î n car t ea a I Xa, cap. 8, ca o i l ust rare a 1C,
Ettienne Oil!%n' Le !%rce! +rec%9arabe! &e la+!9tini!(e aicenni!ante' $n Arc*ie! &;i!t%ire &%ctrinale et litteraire & M%
38
pri nci pi ul uiant eri ori t ăţ i iact ul uif aţ ădepot ent ă1) .Aceast ăi deea condus, pent ru l at i ni , l a di sput el e doct ri nare pri vi nd 2.Î demonst rabi l i t at ea cr eaţ i eiî nt i mp şiet erni t at ea l umi i n al t r ei l earând,„ cerul "l acar ef acem r ef eri nţ ăest eanal ogi csuflet ul ui uman.Aceast ăt răsăt ură a pri nci pi ul uicerul uiest e,poat e,cea maiput erni că di nt re cel et r eidet ermi naţ i i ,deoar ece,aşa cum vom î ncer casăar gument ăm,eapr ovi nedi n douăt radi ţ i idi f eri t e pe car el ea dezvol t at„ peri pat et i smul "secol ul uialXl I I l ea şiî n speci alcelall uiAl bert( darşicelalaverr oi smul uil at i n all ui Si gerdi n Brabant ,şideopot ri văt omi smul ,deşiacest aaf ormul at î n cel e di n urmă seri oase rezerve f aţ ă de aceast ă anal ogi e) . Anal ogi adi nt resufletşicerpr ovi ne,pedeopart e,di nsol uţ i al ui esufletall Averroesl adi ficul t ăţ i l et rat at ul uiDespr uiAri stotelşi , ber pedeal t ăpart e,di ni erarhi ai nt el i genţ eişiasuflet ul uidi nLi decausi s,t rat atat ri bui tpânăî n anul1268l uiAri st ot el ,fii ndde ement el e de f apto paraf rază arabă di n secol ulalI Xl ea l a El t eol ogi e al el ui Pr ocl os3. Şi aceast ăat r ei a caract eri st i că a pri nci pi ul uianăscutunadi nt recel emaii mport ant edi scuţ i ial e secol ul ui al Xl I I l ea, pri vi nd i deea f ormul at ă de Averroes, că 4. i nt el ect ulest euni cpent rut oţ ioameni i Evi dent ,acest„ pri nci pi u alcerul ui "nu put eafi decâtst răi n şicont rar t eol ogi eicr eşt i ne scol ast i ce,car ea r eacţ i onatf oart e di versl ael :del aaccept ar ea ent uzi ast ă al uil aAl bertcelMar e, care şi a const rui tt eol ogi a urmând cu prudenţ ăi mpl i caţ i i l e acest ui pri nci pi u5, până l a r ef uzul l ui parţ i al l a Sf ânt ul Bonavent uraşil acenzuracel ebrăacel or219pr opozi ţ i ipari zi ene aepi scopul uiEt i enneTempi erdel a1decembri e1277,î ncarese găsesci l ust rat ei mpl i caţ i i l eacest uipri nci pi u6. Anal ogi a di nt r esufletşicerpoat efi consi derat ă punct ulde porni r eî nî nţ el egerea t emeidest i nul uil a Al bert .Pent ru a o 1C,
Ari!t%tel' Meta)0ic#' 15b9151a "entr tratatele De (n&i aeternitate şi "entr % &e!criere a "%le(icii' De!"re eternitatea l(ii' ,ra+(ente !a tratate' e&i/ie bilin+#' E&itra IRI' Bcreşti' 1 3C,' "entr l#(riri !"li(entare "riin& tetl' i!t%ria li' )lia/iile &e i&ei c%n/inte $n el Liber &e ca!i!' e&i/ie bilin+#' n%te şi c%(entarii &e A Ba(+arten' $n cr! &e a"ari/ie la E&itra nier! Encicl%"e&ic 4C,' "entr tratatele De nitate intellect! şi "entr &e!crierea "%le(icii' De!"re nitatea intelectli' ,ra+(ente !a tratate' e&i/ie bilin+#' E&itra IRI' Bcreşti' 2 5C, &e ee("l' Dc"' 1' tr 1' ca" 8' "e care $l %( anali0a $n cele &e (ai ?%! 6Pentr tetl bilin+ al "r%"%0i/iil%r cen0rate' c, DAM' "" 18922 2C,'
3
i l ust ra, t r ebui e să evocăm mai î nt âi di ficul t ăţ i l e noet i ci i ari st ot el i ce.Seşt i ef apt ulcă Ari st ot elconcepesuflet ulcă„actul 1 pr i m alc or pul uinat ur aldot atc uor gane" ,i arparadoxulpri nci pal alt eori eii nt el ect ul uiari st ot el i cconst ăî nf apt ulcă,deşiaparţ i ne suflet ul uidefini tast f el ,elest et ot uşil i psi tdeun or gan corporal . Ari st ot elpar esă t rat eze,î nsă,maidegrabă ca peun avant ajal i nt el ect ul uiaceast ă„ puri t at e"al ui ,arăt ând f apt ulcă f ără ea el 2.Dea nu arput eacunoaşt eni ci odat ăni mi c ceeaelconcepeact ul î nţ el egeri ipri n anal ogi e cu pri nci pi ulr eal i zări iori căr eifii nţ ări pri n act ual i zarea uneiposi bi l i t ăţ i ,ast f elî ncâtpri nci pi i l enat uri i 3.Co suntanal ogi cepri nci pi i l ori nt el ect ul ui nseci nţ aest edi st i ncţ i a î nt re un i nt el ect posi bi l( deosebi t de cel pasi v şi muri t or , 4)ş corespondenti magi naţ i ei iunulact i v ,ast f elî ncâtambel esunt nemuri t oare,darnu potcunoaşt eni mi cî n af arai magi naţ i eişia 5. pr edi caţ i ei ( anal ogi că r aport ul ui di nt r e mat eri e şi f ormă) Pr obl emel ecar eau i nt erveni tî nt radi ţ i a peri pat et i că au f ost ,î n acestmoment ,deordi nulgradul uider eal i t at eali nt el ect ul ui ,î n af arădef apt ulcăAri st ot elî ldecl arăanal ogi cel ement el orcer eşt i , 6 n af ar ă" ,t di vi n şipr oveni nd î n vi eţ ui t or„di ăcer ea se aşt erne asupr a acest ei doct ri ne, of eri nd o l i bert at e specul at i vă consi derabi l ăcoment at ori l or .Di nt r eaceşt i a,Averr oesf ormul ează esuflet : o expl i caţ i esi mpl ă asupra di ficul t ăţ i l ort rat at ul uiDespr i nt el ect ulposi bi l( numi tde el ,după Al exandru di n Af rodi si a, mat er i al ,adi r ul eagenal căavândf uncţ i amat eri ei )est e„unalpat 7 8,a fii nţ ei " ,al ăt uride f ormă,mat eri e şicompusull or di că est e pri nci pi ull ori nt el i gi bi ldeor gani zar e,l acar eomular eaccespri n coni unct i o sau c opul aţ i o) .Ele conj uncţ i e( st ei mper sonal ,î nsă 1C,
Ari!t%tel' De!"re !>et' I' 412b 395 Ari!t%tel' De!"re !>et' III' ca" 4'42a 2925 3C, Ari!t%tel' De!"re !>et' III' ca" 5' 43a 1912 4C, Ari!t%tel' De!"re !>et' III' ca" 5'43a 23925 Pentr &e%!ebirea &intre intelectl "%!ibil şi cel "a!i' c, Aerr%e!' C%(entaril Mare la tratatl De!"re !>et' c%(( 2 la cartea a9III9a' $n DI' " 85 şi " 8 5Pentr e"nerea a("l# a &i)clt#/il%r tratatli ari!t%telic şi a "rinci"alel%r c%(entarii antice şi (%&e(e' c, DI' "" 285 !! 6C, Ari!t%tel' De!"re +enerarea ani(alel%r' II' 2' 736b 279737a 1' tra&! $n DAM' " 37 7 C, Aerr%e!' C%(entaril Mare la tratatl De!"re !>et' c%(( 5 la cartea a lila' $n DI' "" 74975 8r(-n& &e)ni/ia ari!t%telic#' ace!tea trei re"re0enta +enrile )in/ei .c, De!"re !>et' I' 412a 3 !a Meta)0ic#' 143a 2C,
4
1.Omule f ol osi r ea l uiî nseamnă si mul t an i ndi vi duarea l ui st e,î n acestsens,o i ndi vi duar e gradual ăai nt el ect ul ui ,î n măsura î n car eelsaî nst ăpâni tasupraacest uii nt el ect . Uzând de aceast ăi nt erpr et are,Averroes est e de părer e că exi st ă o anal ogi eî nt r e sufletşicer ,dovedi t ă de f apt ulcă omul car enu vedecerular eper cepţ i at r eceri it i mpul ui ,deoar eceat ât suflet ull ui ,câtşicerul ,suntmăsuraraport ul uidi nt r eant eri orşi 2. Ac posterior east ă anal ogi eî nt r e suflet şi cer î i conf er ăl ui Averroes chi ar put erea unuipri nci pi u de i nt erpr et are a unui di fici lpasajari st ot el i c.I at ăcuvi nt el el uiAverroes:
Et ni siessethoc genus ent i um quod sc i vi mus î n sc i ent i a ani mae, non possemus i nt el l i ger e mul t i t udi nem î n r ebus ah st r act i s;quemadmodum,ni sisci r emushacnat ur am i nt el l ect us,non possemus i nt el l i ger e quod vi r t ut es movent es abst r ac t ae debent esse i nt el l ec t us. Et hoc l at ui t mul t os moder nos, adeo quod ne gav er unti l l ud,q uo d di c i tAr i s t o t e l es î nt r ac t am s uil i br i ,q uo d necesseestutf or maeabst r act aemovent esc or por a coel est i a sunt sec undum numer um c or por um c oel es t i um.Eti deosci r edeani ma nec es sar i um est î n sc i endo pr i mam phi l osophi am ( Averr oes, Comment ar i um magnum. . . ,comm.5) .
I ar dacă nu ar exi st a acest gen de fii nţ e pe car e noil e cunoaşt em pri n şt i i nţ a despre suflet , nu am put ea î nţ el ege mul t i pl ul î n cazul l ucruri l or abst ract e; oarecum, de nu am cunoaşt eaceast ă nat ură a i nt el ect ul ui ,nu am put eaî nţ el egecă vi rt uţ i l eabst ract ecar epunî n mi şcar et r ebui esăţ i nădei nt el ect . Acestl ucru ascăpatmul t ormoderni ,car eapoiau negatceeace afizi c ă ,I spuneAri st ot elî nt rat at ulsău,căest enecesarca f ormel e abst ract e care pun î n mi şcare corpuri l e cer eşt isă fie corespunzăt oar enumărul uicorpuri l orcereşt i .Acestl ucru arat ă căşt i i nţ asuflet ul uiest enecesarăfil osofieipri me. Sensulacest uit extsebazeazăexcl usi vpepri nci pi ulanal ogi ei di nt resufletşicerşipoat e of erio expl i caţ i e cel ebr eisci zi unia şt i i nţ eidespr esuflet . esufletal Cu enunţ ulacest eirupt uriî ncepea t ratat ulDespr 1C,
Aerr%e!' C%(entaril Mare la tratatl De!"re !>et' c%(( 2 la cartea a III9a' $n DI' "" 91 2C, Aerr%e!' C%(entaril la =i0ic#' IH' c%(( 8' citat $n DI' " 7
41
l ui Ari st ot el ,î n care fil osof ul spusese că st udi ul f acul t ăţ i l or suflet ul uiangaj at eî n mat eri e revi ne fizi ci i ,i ar celalf ormel or 1.So neangaj at ecorporal(Le.I nt el ect ul )revi nemet afizi ci i l uţ i al ui Averroes: rupt ura di n şt i i nţ a despr e suflet est e anal ogi că „ rupt uri i " di nt r e subl unar şi cel est , ast f el î ncât st udi ul i nt el ect ul ui revi ne met afizi ci i , at unci când ea se ocupă de număruli nt el i genţ el orseparat edemat eri e.Săr eţ i nem f apt ulcă, al ăt uridest abi l i r ea anal ogi eiaverroi st e,fil osof ularab apr edi cat şisupr ema f eri ci r ea omul uiî n aceast ă vi aţ ă ca fii nd l egat ă de uni t at ea l uicu i nt el ect uluni c mani f estşiî n mi şcări l e cerul ui , ast f el î ncât aceast ă uni t at e nu se poat e obţ i ne decât pri n 2. pract i car eafil osofiei Al ăt uride aceast ă sursă,Al bertcelMar e di spunea de î ncă unapent ru aput eagândianal ogi adi nt r esufletşicer ,şianume Li ber de c ausi s.Elat ri bui a acestt rat at celpuţ i n parţ i all ui 3,î e dest i n4.Di Ari st ot el n peri oada r edact ări it r at at ul uiDespr n acestt r at at ,Al bertput ea reţ i ne celpuţ i n două f ormul e.Pri ma di nt reel esusţ i necăt rept el ei erar hi cesuntconvert i bi l eî nf uncţ i i 5, d al e suflet ul ui e unde est el i mpede f apt ul că descendenţ a suflet ul uiuman ar el oc di ni erar hi i l ecer eşt i ,i arcea dea doua ul est e i nst r ument ul f ormul ă est e aceea pri n car e „suflet 6 i nt el i genţ ei " ,dat ăfii ndpozi ţ i asuperi oarăî ni erar hi eai nt el i genţ ei 1C,
Ari!t%tel' De!"re !>et' 1'43a 26928 şi 43b 15916 Aerr%e!' Liber &e ,elicitate !# Liber &e !b!tantia %rbi! P%!teritatea ace!tei i&ei a ,%!t i(en!# $n !ec%ll al III9lea ea a"are şi $n tratatl li Albert De!"re &e!tin' şi e!te na &intre i&eile ,n&a(entale ale eticii aerr%i!(li latin .c,' &e ee("l' e&i/ia li Martin Orab(ann' Die K"!cla &e S((% B%n% !ie &e ita "*il%!%"*i n& De !%(nii! &e! B%eti! %n Dacien' $n Arc*ie! &*i!t%ire &%ctrinale et litteraire & M%et n%bil &e/ine trei %"era/ii' c#ci &intre %"era/iile !ale ,ac "arte $n!>e/irea' $n/ele+erea şi %"era/ia &iin#F' $n care $n!>e/irea e!te ,nc/ia "r%"riei !ale natri' $n/ele+erea e!te ,nc/ia c%re!"%n&ent# inteli+en/ei' iar cea &iin# c%re!"n&e -r,li ierar*iei 6C, Liber &e ca!i!' "r%"%0i/ia 33 Aşa&ar' &"# ce ca0# "ri(# a creat )in/a !>etli l9a !tat%rnicit ca in!tr(ent al inteli+en/eiF ."entr %cren/a li in!tr(ent( şi alternan/a li c !tra(ent(' c, n%ta 1 &e la tratatl De!"re &e!tin al li Albert 2 C,
42
f aţ ădesuflet .Pri nî nsufleţ i r e,suflet ul ,î nţ el escapri nci pi u,ar eca 1,i mi si unemi şcar east el el or ardeai cir ezul t ăar gument ulcelmai i mport ant al l ui Al ber t de sal var e a det er mi ni smul ui ast ral si mul t an cu l i berularbi t ru alomul ui :dacă i nt el i genţ a e mai pr esus de suflet ,t ot aşa det er mi ni smul ast ral vi zează l umea corporal ă subl unară,darmaipuţ i ni nt el ect uluman,care est e, 2. Ac aşa cum spusese Ari st ot el ,l i psi t de organ corporal el aşi argument ,i mport ant pent ru neopl at oni smul domi ni cani l or ,a r a Gent i l es a Sf r eapărut şiî n Summa cont ânt ul ui Toma di n Aqui no3. Al bertcelMar epr ei aaceast ăschemăşi ,î n coment ari ulsău berde c ausi s,monument s et pr oc essu l a Li al ult rat atDe causi uni ver si t at i s,de di căun capi t olst at ut ul uiont ol ogi cali nt el i genţ ei : „ Dequaest i oneut r um c ael um mov et urabani mavelanat ur avelab 4 i nt el l i gent i ae" .Di f eri t e vari ant e al ei dent i ficări imobi l ul uicel est
r evi nî n acest val oros t ext t radi ţ i i l or i st ori eifil osofieipe car e Al bertl ecunoşt ea:vechi iperi pat et i ci eni( Anaxagoras)cr edeau că mi şcarea est enat ural ă,asemeniepi cur ei l or ,apoiAl exandru di n Af r odi si a,Al gazelşiAvi cenna au crezut că mi şcar ea ţ i ne de f acul t ăţ i l esuflet ul ui( dori nţ ăşii magi naţ i e) ,pecândt radi ţ i aarabă averr oi st ă susţ i ne că mi şcar ea cerul uiar el oc graţ i e mi şcări l or i nt el i genţ ei .Est ei nut i lsă sesi zăm i ncorect i t udi nea i st ori că ( t eza mi şcări i ci r cul are perf ect e care est e mani f est area mi şcări l or mai os, 34a) i nt el i genţ ei provi ne di n Ti ; di mpot ri vă, at ri bui r ea acest eit eze t radi ţ i eiaverr oi st e conf eră l egi t i mi t at e puneri ipe acel aşipl an a cel ordouă surse a anal ogi eidi nt r e sufletşicer berdecausi s.Concl i nvocat emaisus,adi căAver r oesşiLi uzi al ui e Al bertl aî nt r ebar ea i nvocat ă poat el ămuridecet rat at ulDespr 1C,
Liber &e ca!i!' "r%"%0i/ia 3 De!"re cinci!"re0ece "r%ble(e' 4' $n DI' "" 1129113 3C, S,-ntl T%(a &in Ain%' S((a c%ntra Oentile!' III' ca" 84 Ani(a ate( n%!tra' !ecn&( %& intelli+it' nitr !b!tantii! intellectalib!' ae !nt !"eri%re! %r&ine natrae c%r"%rib! c%ele!tib! N%n"%te!t eni( ani(a n%!tra intelli+ere ni!i !ecn&( %& l(en intellectale !%rtitr I("%!!i*ile e!t er+% intellectali! %"era/i% &irecte (%tib! c%ele!tib! !b&atrF 9 Dar !>etl n%!tr' &"# c( $n/ele+e' !e neşte c !b!tan/ele intelectale' care !nt !"eri%are $n %r&inea natrii c%r"ril%r cele!te C#ci n "%ate !>etl n%!tr !# $n/elea+# &ec-t $n (#!ra $n care !e &i!tribie l(ina intelectal# Aşa&ar' e!te i("%!ibil ca %"era/ia intelectal# !# !e !"n# $n (%& &irect (işc#ril%r cele!teF 4C, Albert cel Mare' Dc"' I' tr 4' ca" 7 2C,
43
des t i nî şidi sput ăsubi ect ulî nt ermeni ianal i zeief ect el orcereşt i : Haasopi ni onesetopi ni onum r at i onesnondet er mi namusqui d qui l i be te l i gat ,l ec t or i sj udi c i or el i nquent es.Hocsol um habe t urpr o const anţ iquod i nt eri nt el l i gent i am etcael um al i qui d estsi ve ut ani masi veutnat ur a,quocael um par t i cepseffici t urboni t at i si nse abi nt el l i gent i adefluent i s( cf .Dcpu,ed.Fauser ,p.55,r .5661) .
Nu deci dem noiceanumesăseal eagăî nt r eacest eopi ni işi ar gument eal eopi ni i l or ,cil ăsăm î n seamaci t i t orul uiacestf apt . Păst răm î nsăcapecevaneschi mbatf apt ulcăî nt rei nt el i genţ ăşi cer exi st ă ceva de genul suflet ul ui său al nat uri i , pri n part i ci parea l a care cerulse umpl e de bunăt at ea alcăreiflux pr ovi nedi npart eai nt el i genţ ei . ,flux"( Am f ol osi tî nt raducer eademaisust ermenul urmând i s" )deoar f ami l i al exi cal ă a cuvânt ul ui„defluent ece t er menular put ea să ne f urni zeze un ul t i m concept î nî nţ el eger ea t emei dest i nul uil aAl bertcelMare,după„ pri nci pi ulcerul ui "şianal ogi a di nt resufletşicer .Di n acestpunctdeveder e,operal uiAl berta f ostun t er en deî nt âl ni r eî nt r eemanat i smulneopl at oni ci an di n Li berde c ausi s şit eol ogi a creşt i nă.Î n aceast ă or di ne,Al berta f urni zatun conceptpr opri u alpart i ci paţ i eiuneit r ept ei erarhi ce i nf eri oar el a una superi oară,carearput ea devenipent ru noial t r ei l ea i nst rument î n î nţ el eger ea t emei dest i nul ui , după „ pri nci pi ulcerul ui "şianal ogi adi nt resufletşicer .Acestconcept poart ă numel edeuni voci t at eanal ogi căşiest edescri sdeAl bert si um De nomi ni bus di vi ni s1 şiî s et î n SuperDyoni n De causi pr oc essu uni ver si t at i s,I ,t r .4.Î n cea di n urmăl ucrar e,dedi cat ă ef ect i vacest eit eme,Al bertdi st i ngeî nt redouăf ormeposi bi l eal e fl eşii nfluer e2.Eldefineşt emanaţ i ei ,numi t edeelpri nver bel e uer e fl epr sensull u i uer i nt ransmi t er eaunuiconţ i nutî nt redouăf orme nfluer eî comune,î n vr emecei nseamnăr eal i zareaef ect i văaunei f orme act ual i zat eî nt r o posi bi l i t at e,şipr ef eră ul t i ma di nt r e el e pent ruadesemnaconcept uluni voci t ăţ i ianal ogi ce: 1C,'
al#tri &e tetele ace!ti c%(entari' lcrarea ,n&a(ental# a li =ranci! Rell%' Le! n%( &iin! et ler! rai!%n! !el%n Albert le Oran& 9 c%((entater & De &iini! n%(inib!' e& Q Hrin' Pari!' 163' şi ca"it%ll IH .La (eta"* &in Alain &e Liber#' Albert le Ora(l et la "*il%!%"*ie' c& QHrin' Pari!' 1' "" 117 ! 2Herbele a &irect# le+#tr# leical# c ter(enl in>en/ia' care tra&cea $n Liber &e ca!i! c%nce"tl e(ana/iei ne%"lat%niciene .c, Liber &e ca!i!' "r%"%0i/iile 1'17'18 etc
44
Non eni m flui tni sii d quod uni usf or mae estî n fluent e eti n eoquofitfluxus.Si c utr i vus ei usdem f or mae estc um f ont e( . . . ) Si mi l i t ernon i dem estfluer e quod uni voce causar e.( . . . )Ex has pat etquodfluxusestsi mpl i c i t eremanaţ i af or maeapr i mof ont e,qui omni um f or mar um es tf ons etor i go.Pr opt er quod Pl at ot ai em or i gi nem voc avi tdat or em f or mar um. I nfluer e aut em estfluxum t al em al i c ulr ec ept i bi l ii mmi t er e ( i bi dem,p.44,r t urv er o ,c um di c i t uri nflue r e,î nq uo .56) .Şiquaeri si lcont i nent i ai mpor t at a perpr aeposi t i onem,di cendum quod î n possi bi l i t at er eic uifiti nfluxus( et ,quod omne r .3739) .Exhocpat cuii nflui t ur ,secundum i psum i nfluxum si mpl i ci usestetnobi l i uset ver i usestî ni nfluent equat ni nsei pso( p.45,r .1-3) .
Nu exi st ă flux decâtî nt r ecelcareareaceeaşif ormă cu cel cărui aî iconf er ă fluxul ,t otaşa cum râulare aceeaşif ormă cu e"acauz i zvorul( . . . ) .Nu est eacel aşil ucru „fluer aî n moduni voc. ( . . . )Deai cir ezul t ăcăfluxulest eî n si neemanaţ i auneif ormede l asursapri mă,car eest ei zvorulşiori gi neat ut ur orf ormel or .Di n ăt o r ulf o r mel or . acestmot i v ,Pl at onanumi toasemeneaori gi neDăt ( Dcpu,e d.Fauser ,p.42,r .37p.43,r .4. ) i nfluer e"î nseamnăacordar eafluxul uiunuir ecept or( . . . ) .Dar dacă se cer cet ează car e est e semni ficaţ i a adusă de pr epozi ţ i e, nfluer e" ,t at uncicând se spune „i rebui e spus că ea const ăî n posi bi l i t at eal ucrul uiî nf avoareacărui asef acefluxul .( . . . )Deai ci r ezul t ăcăori cel ucru carepri meşt eun fluxseregăseşt eî n mod nfluxul uiî maisi mpl u şimainobi lpot ri vi ti n celde l a care î l pri meşt edecâtî nsi neî nsuşi . Di st i ncţ i a di nt r ecel edouă concept eser ef eră l af apt ulcă a) fluer e pri n Al bertî nţ el ege raport area uneir eal i t ăţ ii nf eri oar el a unasuperi oarăpri nt r of ormăcomună( i araceast ăschemăî şiare ori gi neaî n concept ulcreaţ i ei ,î nţ el escaacor dar eaf ormel orunei nfluer emat eri ipredat e,de ori gi ne avi cenni ană) ;b)i ar pri ni acordarea exi st enţ ei unei r eal i t ăţ i capabi l e să o pri mească, pot ri vi tcapaci t ăţ i iacel ei a de pri mi r e.Pr ef erând cea dea doua schemăexpl i cat i vă,Al berti nst i t ui esensuluni voci t ăţ i ianal ogi ce. Aşacum susţ i neAl ai n deLi bera1,aceast ăuni voci t at eseref erăl a f apt ul că una şi aceeaşi r eal i t at e( de unde, uni voci t at ea) se 1C,
Alain &e Liber#' %" Cit' "
45
di st ri bui emaimul t ort ermeniî n mod pl ural ,conf orm capaci t ăţ i i 1. Da l or de r ecept are ( de unde anal ogi ar ecept ori l or) ri deea part i ci pări icel ori nf eri oar el ar eal i t ăţ i l e superi oar e după r egul a quant um pot estnu est enouăl aAl bertcelMare,cieapr ovi nedi n 3,und Ti mai osulpl esufletall at oni ci an2 şidi n Despr uiAri st ot el e eraspeci ficat ăi deeapart i ci pări il ucruri l ort emporal el aet erni t at e şidi vi ni t at edupă măsura capaci t ăţ i il ordepart i ci par e.Al berta ber de c ausi s, put ut î nsă prel ua aceast ăi dee di r ect di n Li um pot es t er pr opozi ţ i a 1794, unde i deea part i ci paţ i eiquant a f ol osi t ă chi ar ca expl i caţ i e a t receri i de l a uni t at e l a mul t i pl i ci t at eareal i t ăţ i l orderi vat edi nea. Î n pl us, un amănunt i mport ant : cor el at i vul l ogi c al um pot est est part i ci paţ i ei quant e f apt ul că ori ce r eal i t at e nfluenţ i a conţ super i oară di n car e pr ovi ne o i i ne î n ea î n sens superi or r eal i t at ea i nf eri oar ă cărei aî i of eră i nfluenţ a. I deea ement el edet eol ogi eal pr oveneadi nEl el uiPr ocl os,propozi ţ i a18, berdecausi s,pr şiseregăseau î nt r ooarecaref ormăî nLi opozi ţ i a 103.Est epuţ i npr obabi lcăAl bertsăficunoscutt ext ull uiPr ocl os ( seşt i ecăf apt ulcăGui l l aumedi n Moerbekeat radust ext ulabi a î n mai i uni e1268 şi1aof eri tSf ânt ul uiToma,î nai nt ecaacest a s ) . di nurmăsăî şicompunăpr opri ulcoment ari ul aDecausi 5: I at ăcel edouăpropozi ţ i i El em.de t eol ogi e,pr i vans esse al i i s opozi ţ i a 18:„Omne der i psum pr i me esthoc quod t r adi tr eci pi ent i bus der i vat i oni bus" .„ Ori cer eal i t at edi n car esederi văfii nţ aal t oraest eî n senspri m ceeaceof erăcaderi vaţ i irecept ori l orsăi . " Li berdecausi s,pr i mor um omni um quaedam opozi ţ i a103:„Pr suntî nqui busdam permodum quol i c etutsi tunum eor um î nal i o" .
-„ î nt r et oat ecel epri me,unel eseaflăî ncel el al t eî nmodulî ncar e est eposi bi lcaunulsăseafleî ncel ăl al t . " 1K
anal%+ie !i("l# ar ) &i!tribit (ai (l/i ter(eni (ai (lt%ra' iar % ni%citate !i("l# ar ) &i!tribit acelaşi ter(en $n acelaşi ,el (ai (lt%r ter(eni 2C, Plat%n' Ti(ai%!' 38c 3C, Ari!t%tel' De!"re !>et' 415b 394 4C, n%ta 33 la tratatl De!"re &e!tin al li Albert' $n ace!t %l(' "entr tetl "r%"%0i/iei &in De ca!i! 5K,eri( "r%"%0i/ia nr 18 &in Ele(entele &e te%l%+ie &"# tra&cerea li M%erbee $n li(ba latin#' c, Pr%&! latin!' e& B%e!e' Centre &e l, Man!i%n' Leen nier!it< Pre!!' 187' " 12' citat &"# Alain &e Libera' %" Cit P 167
46
Pasaj el enesuger ează f apt ulcă,o dată adopt at eacest et eze decăt r eAl bert( f aptdovedi tdeargument ul4 di n art i col ul1 al e des t i n) gândi t rat at ul ui Despr t orul domi ni can f ol osea o arhi t ect urăconcept ual ăî n carepr obl emadest i nul uidepi ndeade t r eimaripresupozi ţ i icar eî ighi dează concl uzi i l et rat at ul uide f aţ ă:a)exi st ăoguvernar ecel est ăacel orsubl unar e,i nt ermedi ară î nt re l ume şi Dumnezeu, car e det ermi nă ast ral dest i nul r eal i t ăţ i l orcorporal e( acest a est easpect ulsub car er egăsi m ai ci „ pri nci pi ulcerul ui "şit emacauzal i t ăţ i iuni voce,î nmăsuraî ncar e i er ar hi a exi st enţ eif aceca fiecar et r eapt ă să fieconţ i nut ăî n cea superi oar ăî nt r unmodmainobi ldecâtî nsi neî nsăşi ) ;b)exi st ăo anal ogi eî nt r esufletşicercareconf erăun actcomun i nt el i genţ ei cel est e şicel eiumane,superi oar e mi şcări iast rel or ,ast f elî ncât aceast ă di n urmă mi şcar e poat e devenicelmul t un semn al mi şcări l ori nt el i genţ ei ,darnuundet ermi nantalei ;c)part i ci paţ i a l a ordi nea dest i nal ă a ast r el orpoat eaveal oc,darnu numaică ast rel e nu i mpun o necesi t at e l ucr uri l or , ci di mpot ri vă, capaci t at ea i mperf ect ă de part i ci par ea l ucruri l orl a el ef ace ca l umeasubl unarăsănu seri di ceî nt ot deaunal ademni t at eade„ a aveaundest i n" . La acest et r eipr esupozi ţ i ipr oveni t edi nt radi ţ i a grecoarabă moşt eni t ădeAl bertseadaugăoapat ra,moşt eni t ădel aBoet i us: d) di st i ncţ i aî nt r e provi denţ ă şi r aţ i une, î n sensul î n care „pr ovi denţ a est eî nsăşi acea r aţ i une di vi nă car e, ca pr i nci pi u supr em şi uni ver sal , or ândui eşt et ot ul , pe c ând dest i nul est e or di nea car et r onează î nf enomene,î n mi şcar ea l or ,şicu aj ut or ul 1 căr ei apr ovi denţ al eî nl ănţ ui e,dândul efiecăr ei aunl ocanumi t .
Se poat e observa,celpuţ i n di nt ezel e pr ezent at eî n acest e rânduri ,că defini ţ i al uiBoet i us nu aduce ni mi c nou î n dat el e pr obl emei ,î n af ară de f apt ul că dest i nul , ca i mpl i caţ i ea „ pri nci pi ul ui cer ul ui " asupra l umi i subl unare, est e expr esi a mobi l ă a provi denţ eiabsol ut eal uiDumnez eu. Est e,î n fine, posi bi lcaacestdi n urmăargumentsăî isl uj ească l uiAl bertcel Mar edr eptpunctdeechi l i bru alexpl i caţ i eidest i nul uipri nt eori i desursăperi pat et i căşineopl at oni ci anăî nt r unmedi ucreşt i n.Să 1C,
B%eti!' De c%n!%lati%ne "*il%!%"*iae' IH' "r%0a 6' tra& &e Dai& P%"e!c .E&itra In!tittli Biblic' Bcreşti' 12
47
edest i nşi cer cet ăm î nsăpri mel et reit eori i ,aşacum aparî nDespr aşa cum ar put ea el e să expl i ce, î n opi ni a noast ră, sensul t rat at ul uipr ezent . Maiî nt âi ,guver nar eal umi isubl unarepri n mi şcări l ecerul ui conf erăcadruldi scuţ i ei .Al bertadmi t eaceast ăcauzal i t at e,l af el caşiSf ânt ulTomadi n Aqui no1.Al bertnu di scut ăni ci odat ădacă exi st ăosau nu oasemeneacauzal i t at e.Eladmi t edel aî nceput esuper i oar el ei nf or mează,l econţ i n şil emi şcă pe f apt ulcă „cel c el ei nf er i oar e"( art .1, 4) .Al bertcelMar eseî nt r eabămaidegrabă dacă raport ulcer /pământest e asi mi l abi lcel uidi nt re cauză şi ef ect sau est e, mai curând, asemănăt or r aport ul ui di nt re uţ i e) , semni ficantşisemni ficat :al egândul t i mavari ant ă( art .4,sol cerul devi ne un spaţ i uî n car e si l ogi st i ca are l oc numai î n raport uri l ei nt ri nsecial ecerul ui ,darî n car eraport ulcu l umea subl unarăest eexcl usi vhermeneut i c.Î n acestraportsi mbol i cal cerul uicu pământ ul ,Al bertaduceî nsăor est ri cţ i eacunoaşt eri i pri nci pi ul ui : art ai nt erpr et ări i semnel or cer eşt i nu dezvăl ui e dest i nul î n sensul unui si st em i nf ai l i bi l de pr edi cţ i i , ci cunoaşt er ea l uit emat i zează mai degr abă pr oxi mi t at ea ori gi ni i care dă sens deveni ri i .Aceast ă ori gi ne nu sedezvăl ui e pe si ne al t mi nt eridecât pri n propri i l e eveni ment e, fie el e cel est e sau subl unar e. Ori , eveni ment el e cel est e sunt i magi ni vi zi bi l e al e măsuri ieveni ment el orsubl unare,ceea ceî nseamnă că măsura ori gi narăadest i nul uiest ei ncompr ehensi bi l ă,dat ori t ăf apt ul uică ea est e condi ţ i a pr eal abi l ă a ori cărei compr ehensi uni : „ora î nc e put ul uit ut ur oro r e l o res t eor ac ăder i is emi nţ e iî n mat r i c e .Dar 1 acestl uc r u nu ne est e datspr ec unoaşt er e" .I deea că pri mul
moment al unei mi şcări est e i naccesi bi lî n sens absol ut î nt ot deauna,chi ar dacă poat e fi cunoscutî n mod deri vatpri n unuldi nt remobi l uri l esal epost eri oar e,a f ostun pri nci pi u dej a enunţ atdeAri st ot elî n raportcu per ceper eaeveni ment el orşicu z i c ăc afizi ca2.Ac e stpr esenţ adeveni ri iat âtî nFi âtşiî nMet i nci pi u alascunderi it emei ul uiî n propri ulî nt emei atdevi ne l a Al berto cl ari ficar e a modul uiî n car e put em cunoaşt e dest i nul :dacă el est e ori gi nea ordi ni ieveni ment el orvi eţ i i ,î lput em vedea numai 1C,
S,-ntl T%(a &in Ain%' S((a T*e%l%+ica' Ia' 115' art 3' a& re!" Dicen&( =i0ic#' 236a şi Meta)0ic#' 148b' $("ren# c &e(%n!tra/ia ace!ti "rinci"i "rin te0a anteri%rit#/ii actli ,a/# &e "%tent# 2C,
48
pri n eveni ment ulî nsuşi .Est e ca şicum,î nt r o al t ăf ormul are posi bi l ă,am spunecăî nţ el eger eadest i nul uisurvi neat uncicând elsa şiî nt âmpl at .Al t f elspus,cerulnu i nfluenţ ează pământ ul , deşideveni r ea est eact ull orcomun,î n aldoi l ea r ând,anal ogi a di nt resufletşicer .Exi st ăt r eit emei mport ant eal et rat at ul uicare se spri j i nă pe aceast ă anal ogi e:t ema l i bert ăţ i ii nt el i genţ ei( al e căr eiraţ i onament eşideci zi inu sunti mpusedeast r e,cii nver s, el esunti l ust rat edepozi ţ i i l east r el or ,apoi„ exempl ulgemeni l or" , î n caret emaper soaneiest egândi t ăpri n anal ogi adi nt r esufletşi cer şi ,î n fine,t ema f eri ci ri ii nt el ect ual e.Maiî nt âi ,l i bert at ea ani ma i nt el i genţ eipr ovi ne di nf apt ulcă i nt el i genţ a uni versal ă( nobi l i s,cum est setpr ocessuuni ver si t at i sde enumi t ăî nDecausi 1 berde causi s,cap.3)es Al bert după Li t e maipresus de cerul sensi bi l car e guvernează l umea subl unar ă: pri n urmar e, 2, i nt el i genţ aşi ,i mpl i ci t ,voi nţ a,nu suntsupuseef ect ul uist el el or ns t r umentali nt el i genţ ei " ,î î n acest sens,suflet ulest e un „i n măsuraî ncar eşicerulpl anet el orest eacel aşii nst rument ,î nal t ă 3 magi nea l umi i " .Î i post ază,deoarecesuflet ulest eo„i n aldoi l ea sens,„ exempl ulgemeni l or" ;î nt r of ormul ar el i ber ă,elest e un cont raar gumentl a adresa det ermi ni smul uiast ral ,pri n care se spunecă,dacădi spozi ţ i acel est ădi n cl i panaşt eri icont ează,est e necesarca doigemenisă ai bă acel aşidest i n.Exempl ula f ost f ormul at dej a de Ci cer o, conservat î nt r un f r agment ci t at de edest i n compusde or Sf ânt ulAugust i n alt r at at ul uiDespr at orul r oman4.Repl i ca l uiAl bertse bazează pe t radi ţ i onal a anal ogi e di nt resufletşicer ,i nvi zi bi l ăî nt ext ult rat at ul ui .Aceast ăr epl i că arput eafir ef ormul at ăast f el :î nşi rulpersoanel ornu poat eexi st a dubl ul ,deoar ece cent ruli ni mi ir ei a anal ogi c cent rull umi i( î n vi rt ut ea i dei ică suflet ulest ei magi ne a uni versul ui ) .Di n acest 1C,
Dc"' I' tr 1' ca" 11' e& =a!er' " 74' r 32934 De!"re &e!tin' art 2 a& S%l (işcarea cerea!c# are % &bl# irtte "e &e % "arte' "rec( e!te (işcarea c%r"li "r%iectat "e % %rbit#' şi $n ,ell ace!ta (işc# c%r"rile' iar "e &e alt# "arte' &"# c( !e "re0int# ca in!tr(ent al inteli+en/eiF Acelaşi ar+(ent !e re+#!eşte $n De!"re cinci!"re0ece "r%ble(e' ca" 4' n&e a>#( c# !>etl e!te % i(a+ine a l(iiF a!t,el $nc-t inteli+en/a e!te !"ra"!# cerli 3C, n%ta &e (ai !! 4C, Cicer%' De!"re &e!tin' e&i/ie bilin+#' !t&i intr%&cti' tra&cere' n%te şi c%(entarii &e Mi*aela Para!c*i' E&itra P%lir%(' 2' "" 14915 Ee("ll e!te lat &in A+!tin' De!"re cetatea li D(ne0e' H' 2 2C,
4
mot i v ,l egăt ur a fiecăreii ni micu cent rull umi iţ i ne de un mod, i nexpl i ci t ai ci , al r aport ul ui di nt r e unu şi mul t i pl u, î n car e mul t i pl ulnu î nseamnărepet i ţ i amonot onăaunul ui .Est eevi dent că aceast ăi dee are l egăt ură cu i nt erpret ări l e dat e de Aver r oes esufletall t rat at ul uiDespr uiAri st ot el ,pri vi ndmaial esuni ci t at ea i nt el ect ul uiposi bi lpent ru t oţ ioameni i ,car ese mul t i pl i că după acţ i unea fiecărui a,pr ecum şicu exempl ulacel ui aşifil osofarab cu celcarenu vedeceruldarper cepet r ecer eat i mpul ui ,ci t atde noi Maisus.Transpusî nt ermeni il uiAl bert ,acest el ucruriest e: dest i nulest ei ndi vi duar e a suflet ul uipri n pr opri a experi enţ ă. Esenţ asuflet ul uinu poat efi gândi t ă,î n acestcaz,caor eal i t at e dat ăi ndi vi dualşideosebi t ă subst anţ i aldeun al t ul ,cidest i nul suflet ul uiî iconf erăacest ui ai ndi vi dual i t at e.Depart edeafi l anţ al const rânger i l or , dest i nulest eî n acest sens uni culmod al l i bert ăţ i i . Maimul t ,Al bertpar esăsugerezef apt ulcăaceast ăl i bert at ea dest i nul uiarput eafiat i nsăpri nact i vi t at easupr emăasuflet ul ui , corespondent ă i nt el i genţ ei . Tri mi t er ea di n art i col ul V, 5 l a Averroes şil at ema al i pi ri ii nt el ect ul uide i nt el i genţ a cel est ă ca f eri ci r e supr emă a omul uiof er ă o dubl ăl ămuri r e.Maiî nt âi , adezi unea t eoret i că t ot al ăal uiAl bertl ai deea că act i vi t at ea i nt el ect ual ăconf erăcuadevăratdest i ncel uicar efii nţ eazăî nt r un ori zontguvernatdei nt el i genţ ă;i arî n aldoi l earând,r eţ i nereal ui Al bertî nf aţ ai dei iaverr oi st ecă i nt el ect uluman şicelcel estar aveaunactcomun1. um pot estal Î nalt rei l earând,t ezapart i ci pări iquant ucruri l or i ndi vi dual el adest i n.Pedeopart e,eveni ment el ecerul uidi ct ează eveni ment el el umi isubl unar e.Pedeal t ăpart e,cel egenerabi l eşi r i vi tput i nţ eic el uic ar e corupt i bi l erecept eazăacest ei mperat i ve„pot 1Re/inerea
li Albert "r%ine (ai &e+rab# &in cerin/e &%+(atice &ec-t l%+ice' $ntrc-t creştini!(l n "tea acce"ta i&eea ni intelect nic "entr t%/i %a(enii' c % ei!ten/# cele!t#' la care "artici"# (ai c !ea(# cei care !e %c"# c actiit#/ile intelectale n!# nici &i!"ta &e la Ana+niF .re0(at# $n tratatl De nitate intellect! $n 1263' nici tratatl De!"re nitatea intelectli c%ntra aerr%iştil%r !cri! &e S,-ntl T%(a $n 127 n c%n/ine ar+(ente care !# "r%be0e "%!ibilitatea &e a +-n&i n intelect !e"arat "entr )ecare "er!%an# şi t%t%&at# ne(rit%r' ,%l%!in& "entr acea!ta &atele tratatli De!"re !>et al li Ari!t%tel ."entr &e!crierea ar+(entel%r c care !!/ine( acea!t# te0#' c, !t&il n%!tr' "blicat $n DI' "" 27 !
5
pr i meşt e"( . ,21) art . 2,ad sol ,si t uaţ i ei l ust rat ă de Al bertcu
exempl ulari st ot el i c alconst rucţ i i l or di n Lesbos,unde r egul i l e const rucţ i eise r ef ac după mat eri al uldi sponi bi l .Aceast ăt emă confirmă cel e expuse până acum,î n sensulcă dest i nulest e dezvăl ui r euni căaeveni ment ul uiî n act .I nsăAl bertspunemul t mai mul tî n sol uţ i al a art i col ul al I I l ea: dat ori t ă schemei um pot est ,des part i ci paţ i eiquant t i nulest eun nou gen alfii nţ ei , ar ef or mă est e al ăt uride fii nţ a necesară şifii nţ a posi bi l ă:„o at i nt ermedi ar ăî nt r e necesarşiposi bi l " .Cum est e cu put i nţ ă aşa ceva?Cu acestpasaj ,neaflăm î n pr oxi mi t at ea sensul uiacest ui t rat at :dest i nulnu est ecauzai mpersonal ăaact el ornoast r e,( deşi i nedecauză" ,s este„cevaceţ puneul t i mulart i colalt rat at ul ui )şi nu est e ni ciexpr esi a pr opri einoast r e voi nţ e:est eor eal i t at e i nt ermedi arăconst i t ui t ăî nt r el umeşisi ne.Am put easpune,est e modulal ber t i an al expri mări if apt ul uide a fi î nl ume,car e defineşt e spaţ i ul î n car e eveni ment el e experi enţ ei mundane const i t ui e şii ndi vi duează subi ect i vi t at ea.Sol uţ i a uneil i bert ăţ i conf eri t edemecani căspecul at i văacerul uii nt el i gi bi lnu t r ebui e săui meascăî n cont ext uldi sput el orsecol ul uialXl I I l ea.Cenzura cel or219 pr opozi ţ i iî nt repri nsă deepi scopulTempi erl a 1277 a avutca punctcent ralef ort ulde a el i mi na di nt emel e fil osofiei cer ull uiAl bert ,i nt ermedi ar î nt r e Dumnezeu şil ume,anal ogi c suflet ul uiuman şicâmpsemni ficantaldest i nul ui .Reuşi t aaf ost r emar cabi l ă at âtpri n câşt i gulei ,câtşipri n propri i l e eşecuri . Căder ea „ pri nci pi ul uicer ul ui "a ant r enatcu si ne nomi nal i smul secol ul uialXl Vl ea( pent ru careuni ver sal ulnu maiput eaaveao exi st enţ ăcel est ă) ,mi st i car enană( pent ru car euni r eai nt el ect ul ui cu mot orul cer esc a f ost subst i t ui t ă de uni r ea ekhart i ană a suflet ul uicu Dumnezeu)sau r evol uţ i a cosmol ogi că a secol el or următ oare ( pent ru care absenţ a pri nci pi ul uicer ul uideschi dea drumuluni t ăţ i idenat urăapl anet el orcu l umeacel orgener abi l e şicorupt i bi l e) . I nsă condamnar ea acest uipri nci pi u alt radi ţ i eiperi pat et i ce nu put easurpri ndeşini cinu put eacompromi t easpect ulcelmai i mport antal„ pri nci pi ul uicerul ui "pecar eseî nt emei azăşisensul edest i n.Cerull t rat at ul uiDespr uiAl bertcelMar eest ei nt el i genţ a ca mot or aluni versul ui ,care conţ i ne,i nf ormează şipune î n 51
mi şcar et ot ul ,dezi rabi l ăpri nact uleicomuncui nt el ect ulomul ui , deşir ămâneî n si nedeneat i nspri nt r un eveni mentalgândi ri i , pent ru că el est e condi ţ i a preal abi l ă absol ut ă a ori cărui eveni ment ,fieelşinoet i c.Di n acestmot i v,ni mi cnu poat er ăpi fil osofiei medi t aţ i a asupra t emei or i gi ni i cu val oare t ranscendent al ă,ca r eal i t at e caref ace posi bi l ă ori ce act ual i zar e i ndi vi dual ăşicar eseact ual i zeazăodat ăcu ea.I post azi at ăai ciî n t ema cerul uişia dest i nul uide Al bert ,t ema sepoat e act ual i za sub ori ce nume,gr aţ i e pr opri ul ui r egi m: ea poat e devenieu t ranscendent al ,i nt el ectposi bi l ,pri nci pi u aldest i nul uisău cer i nt el i gi bi l . Fapt ul că t ema î n di scuţ i e pr esupune caract erul i naccesi bi lî n si nealobi ect ul uisău,car epoat efi r ecunoscutca transcendental,cai nt el ectposi bi l ,capri nci pi u aldest i nul uisău c a un ce ri nt el i gi bi l 1af ăcut pe Averr oes, marel e maest ru ar i ulMar el a Despr e i ndi r ectall uiAl bert ,să susţ i nă î n Coment sufletcă fil osofia nu seva sf ârşini ci odat ă,devr emeceea est e î nţ el egerea pr ezenţ eit ranscendent al ul uiî n aceast ăl ume,î nt r o part esau î n al t aal umi i ,acol oundeposi bi l i t at earecept orul uiei n î i permi t er eal i zarea. Sau, î n t ermeni i fil osof ul ui arab: „î conseci nţ ă,sarput eacăfil osofiasăexi st eî nt ot deaunaî nceamai mar epar t ea l umi i ,aşa cum omulexi st a gr aţ i eomul ui ,i arc al ul gr aţ i ec al ul ui .Şias t f el ,pot r i vi tc uac es tmod,i nt el ec t ult eor e t i cnu 1 es t eni c igener abi lşini c ic or upt i bi l " .
Al exanderBaumgart en
1C,
Aerr%e!' C%((entari( Ma+n( $n Ari!t%teli! De ani(a li*r%!' recen!it = Start Cra,%r&' Ca(bri&+e' Ma!!ac*!!et!' 153' " 4
52
53
Bi bl i ografie I .Edi ţ i ial eoper eil uiAl bertcelMar e: ber t iMagniOper a omni a,ed.Pet 1 .Al rus Jammy,21 voi . , Lyon,1651; A ber t iMagniOper a omni a,ed.August 2 . l eetEmi l eBor gnet , 38voi .Pari ş,18901899; Al ber t iMagniOper a Omni a edenda c ur avi tI nst i t ut um 3. Al ber t iMagniCol oni enseBer nhar doGeyerpr aesi de,ed.Monast eri i West f al l orum,î n Aedi bus Aschendorff.Pri mulvol um alseri eia f ostpubl i catî n1951,i arpubl i car eaeiî ncănusaî nchei at . I I .Al t et r atateşif r agment ecupri nseî n di sput ăant i că şi 1 : medi eval ăasupradest i nul ui ăi t e du dest i n,t 1.Al exandr e d'Aphr odi se,Tr ext e et abl iet t radui tparPi erreThi el l et ,ed.Bel l esLet t res,Pari s,1984; eci nci spr ezecepr obl eme,c 2.Al bertcelMar e,Despr ap.34,î n DUI ,pp.108113; emângâi er i l efil osofiei ,I 3.Boet i us,A. M. S. T. ,Despr V,pr oza6, r i er i ,t î n Boet i usşiSal vi anus,Sc rad.deDavi d Popescu,Edi t ura I nst i t ut ul uiBi bl i c,Bucur eşt i ,1992; e dest i n,e 4.Ci cer o,Despr di ţ i e bi l i ngvă,st udi ui nt roduct i v , t raducer e, not e şi coment ari i de Mi hael a Paraschi v , Edi t ura Pol i r om,2000; ndubi t at i oni busci r capr ovi dent i am 5.Procl os,Dedecer 6.Pl ot i n,EnneadeI I I ,13,EnneadeI V,1; oi c or um Vet er um Fr agment a,ed.I 7.St oannesArni m,Ber l i n, at o,pp.2641923,voi .Î I ,cap.Def 298; ogi ae,I 8.Sf ânt ulToma di n Aqui no,Summa Theol a,Q.115r aGenţ iI es,I 116,Summacont I I ,8493; I I I .Exegezaoper eil uiAl bert : i mmort al i t ei ndi vi duel l e ou l er et our a 1. Fl asch, Kurt ,L ' l ' espr i t : Al ber tl e Gr and cont r e Averr oes,î nt r oduct i on a l a nI phi l osophi e medi eval e,ed.Uni v.Fri bour g Sui sse -ed.Du Cer f , Pari s,1992,pp.134152; 1n
ca0l $n care cit#( % e&i/ie' n(ele at%rli şi al tetli )+rea0# $n li(ba tra&cerii &ac# cit#( n(ai titll lcr#rii' $l "#!tr#( $n li(ba r%(-n#
54
eLehr evon derMat er i eund For m nac hAl ber t 2.Fr onober ,Di dem Gr oss en,Br esl au,1909; l osofia î n Evul Medi u, Edi 3. Gi l son, Et i enne, Fi t ura Humani t as,Bucur eşt i ,1995,pp.465477; nflussAl ber t sdesGr oss en auf 4.Grabmann,Mart i n,DerEi desmi t t el al t er l i c heGei s t esl eben,î t t el al t er l i c hesGei s t esl eben, n Mi Munchen,1936,voi .Î I ,pp.324412; A ber tderGr osseund di e 5.I mbach,R.şiFl uel er( edi t ori ) , l deut scheDomi ni kaner schul e.Phi l osophi sches Per spekt i ven, î ei bur ger Zei t schr i f tf ur Phi l osophi e und n Fr Theol ogi e,32( 1985) ; eBenut zungpr okl i scherSc hr i f t endur c hAl ber t 6.Kai ser ,R. ,Di denGr ossen,î c hi vf urGesc hi c ht ederPhi l osophi e,1963,pp.1nAr
22; A ber tl eGr and etl a phi l osophi e,ed.J. 7.Li beră,Al ai n de , l Vri n,Pari s,1990; A ber tl e Gr and etl e pl at oni sme:de l a 8.Li beră,Al ai n de , l doc t r i nedesi deesal at he or i ede st r o i se t at sdel ' uni v er s el ,î n On Pr odusandhasi nfluenc eî nMedi aevalPhi l osophy,ed.byE. P. Bos andP. A.Mei j er ,Lei den,1992; nt r oducţ i oî noper ăomni aBeaţ iAl bert i 9.Meersseman,P.G. ,I Magni ,C.Beyaer t ,Bruges,1931; hi c ht e des Al ber t i smus,Roma, 10. Meersseman, P. G. ,Gesc 1935; i gi nes par i si ennes de 11. Meersseman, P. G. , Leş or l ' al ber t i smec ol onai s.ADHLMA,1932,pp.121142; l ' i nt er pr e t az i ones t or i c ofil o sofic adi 12.Pi ai a,G. ,Lagenesidel Al ber t o Magno,î i gi u phi l osophor um.I Imedi oevo e l a n voi .Vest st ori ogr afiafil osofică,Ri mi ni ,1983,pp.188196; i t i sc he St udi en zum Leben und zu den 13. Pel st er , F. Kr Schr i f t enAl bert sdesGr ossen,Fr ei bur gi m Br ei sgau,1920; i er ung ei ni gerSc hr i f t en Al ber t s des 14.Pel st er ,F. ,WurDat Gr ossen, î n Zei t sc hr i f tf ur kat hol i sc he Theol ogi e, 1923, pp. 475, 182; vi nsetl eurr ai sonsel onAl ber t 15.Ruel l o,Fr anci s,Leşnomsdi l e Gr and c omment at eurdu „ De di vi ni s nomi ni bus" ,Pari s,ed.J. 55
Vri n,1963; A ber tl eGr andetl ' aver r oi smel at i n,î nRevue 16.Sal man,D. ,l desSci encesPhi l osophi quesetTheol ogi ques,1935,pp.3864; Al ber t der Gr osse und di e Deut sc he 17. St ur l ese, L. , phi l osophi sc heKul t urdesMi t t el al t er s,î ei bur gerZei t sc hr i f tf ur n Fr Phi l osophi eundTheol ogi e,1981,pp.133147; hode negat i f sc hez Al ber tl e 18.Weber ,E. ,Langage etmet Gr and,î enc es phi l osophi ques etTheol ogi ques, n Revue des Sci 1981,pp.7981; A ber t us Magnus and t he Sc i enc es: 19.Wei shei pl ,J,( ed. ) , l Commemor at i veEssays1980 , or T ont o,1980; ber tl e Gr and etI es al ber t i st es du XVe 20.Wl odek,Z. ,Al si ecl e.Le pr obl eme des uni ver saux,î scel l anea Medi aeval i a, n Mi 1981,pp.193-207; Al ber t us Magnus. 21. Zi mmermann, A. şi MeyerG. ( ed. ) , Doct oruni ver sal i s( 1280/1980) ,May ence,1980. I V. Al t ef r agment e sau t r atat e al el ui Al bert cel Mare t r aduseî nl i mbaromână: ogi c a,Î e 1.Summa Theol I ,quaest i o 4,art .5 î n voi .Despr et er ni t at ea l umi i , f r agment e sau t r at at e. . . , e di ţ i e bi l i ngvă, t raducer e, t abel cr onol ogi c, not e şi post f aţ ă de Al exander Baumgart en,Edi t ur aI RI ,Bucureşt i ,1999,pp.8285; e ci nci spr ezece pr obl eme,t 2.Despr rat atcupri ns i nt egralî n e uni t at ea i nt el ect ul ui ,f r agment e sau t r at at e. . voi .Despr . ,edi ţ i e bi l i ngvă,t raducer e,t abelcronol ogi c,not eşipost f aţ ădeAl exander Baumgart en,Edi t ur aI RI ,Bucureşt i ,2000,pp.94139.
56
