Con Hans (The idea of nationalism, Ed. McMillan, New York, 1969) distinge între naţionalismul estic (etnic) şi naţionalismul vestic (civic). În ccident, în !nglia, "ran#a, landa, El$e#ia, %&! şi în do'inioanele ritanice, aari#ia na#ionalis'*l*i na#ionalis'*l*i a +ost recedat de +or'area $iitor*l*i stat-na#i*ne sa* ca în ca/*l %&!, "ran#ei şi !ngliei !ngliei a coincis c* aceasta. În ccident, legt*ra religiei c* stat*l a +ost r*t, iar roces*l deoliti/rii deoliti/rii religiei a +ost +ost lent şi de d*rat. d*rat. În E*roa Central şi de Est, ca şi în !sia, na#ionalis'*l n* doar c a ar*t 'ai t0r/i*, dar, în Frontierele statului existent şi ale general, la *n stadi* înaoiat de de/$oltare social şi olitic Frontierele naţionalităţii în formare coincideau rareori; naţionalismul aici a crescut în conflict şi împotriva pattern-urilor statale existente – nu în primul rnd pentru pen tru a-l transforma într-un stat al naţiunii! ci pentru a redesena "raniţele politice în conformitate cu revendicările etno"rafice.
2Na#ionalis'*l în ccident a ar*t ca *n e+ort de constr*c#ie a na#i*nii, în interior*l *nei realit#i olitice şi a l*telor entr* re/ent, +r rea '*lt ri$ire senti'ental entr* trec*t3 na#ionaliştii în E*roa Central şi 4sritean a* creat din 'it*rile trec*t*l*i o atrie ideal, lisit de orice cone5i*ne i'ediat c* re/ent*l şi dorit a de$eni o realitate olitic (Con Hans). #tatul naţiune
este o constr*c#ie olitic, ce se +ondea/ e a/a as*'rii na#i*nii ci$ice. În stat*l-na#i*ne, cet#ean*l, contri*ail*l ltitor ltitor de ta5e şi i'o/ite, de#intor de dret*ri şi oliga#ii, este ed*cat în sirit*l na#i*nii rin inter'edi*l instit*#iilor instit*#iilor de stat irocra#ie, ar'at, şcoal3 instit*#iile instit*#iile *terii olitice irocrati/ate a* 'isi*nea ind*s de stat de a de/$olta conştiin#a na#ional a cet#enilor ce t#enilor.. #tatul naţional
e5ri' de+ini#ia c*lt*ral şi res**ne li' co'*n, teritori* ine deli'itat de grani#e olitice şi ia# co'*n. co'*n. %tat*l na#ional na#ional este *n stat etnic. &ni*nea E*roean n* este o constr*c#ie na#ional, deoarece na#i*nea e*roean, eterogen ling$istic, ling$istic, c*lt*ral, religios, n* oate +i c*lt*ral, ci oate +i cel '*lt o na#i*ne ci$ic. 7otetic, &ni*nea E*roean ar *tea +i interretat (citit) şi ca o re$anş a creştinis'*l*i, a 8aalit#ii, a *terii religioase în genere î'otri$a *terii olitice a statelor-na#i*ne, într*c0t puterea spirituală a su$liniat şi continuă să accentue%e accen tue%e unitatea de valori a spaţiului european. &ni*nea &ni*nea E*roean E*roean este o constr*c# constr*c#ie ie a creştin-d creştin-de'oc e'ocra#iei ra#iei e*roene e*roene (ger'ano-+ (ger'ano-+rance rance/), /), în+t*it ini#ial econo'ic, d* cel de-al doilea 4/oi Mondial. &ni*ne &ni*neaa E*ro E*roean ean este este ac*' ac*' o const constr*c r*c#ie #ie econo' econo'ic ic şi 'on 'oneta etar, r, care care se legiti legiti'ea 'ea/ / deoca'dat rin inter'edi*l $alorilor e*roene co'*ne creştine şi *r'reşte *n alt ti de co'*nitate olitic (care ştireşte s*$eranitatea stat*l*i-na#i*ne şi oate cond*ce într-*n t0r/i* la disari#ia stat*l*i-na#i*ne). stat*l*i-na#i*ne).
in acest *nct de $edere, destin*l naţiunii la înce*t*l secol*l*i ::7 c*noaşte do* asecte contrastante (a) e de o arte, se re'arc o er'anen# a +at*l*i na#ional şi a dina'icii na#ionale, o se'ni+ica#ie aarte a na#i*nii con+ir'at în statele-na#i*ne conte'orane şi, e de alt arte, () +eno'en*l general de 'ondiali/are (gloali/are), cond*ce la slirea 0n la li'it, la ştergerea $ec;ilor, de-ac*', entit#i statale Elaorarea l*crrii de +a# are loc e +ond*l constatrii sit*a#iei în care se gseşte 4o'0nia şi aroae întreaga E*ro - e5isten#a la rascr*cea *nei l*'i în sc;i'are care este 'arcat de con+r*ntarea c* n*'eroase ro$ocri şi alegeri , n* de *#ine ori con+lict*ale , şi care 'odelea/ decisi$ $iitor*l societ#ii e*roene şi rol*l s* în l*'e. in !ntic;itate şi 0n în ti'*rile noastre, stat*l (c* +or'a artic*lar stat*l-na#i*ne, 'ai ales în *lti'ele do* secole) ca instit*#ie s*rastr*ct*ral, instr*'ent rincial de organi/are olitic şi ad'inistrati$ şi de reglare a rela#iilor olitice dintre oa'enia rere/entat ele'ent*l esen#ial în $ia#a intern şi interna#ional. lackwell a g0ndirii olitice oate +i +olosit sre a dese'na o entitate istoric sa* o idee +iloso+ic, o +or' eren de co'*nitate *'an sa* *n +eno'en seci+ic 'odern.!ceste acce#i*ni di+erite n* s*nt nearat contradictorii, dar tre*ie deoseite c* gri? *na de alta. No#i*nea stat*l*i s-a de+initi$at în aralel c* sc;i'rile etrec*te în lan*l realit#ii olitice din antic;itate şi 0n în ti'*rile 'oderne, de la olis-*l grecesc 0n la stat*l na#ional centrali/at. !şadar, entr* grecii antici $ia#a olitic se concentra în eri'etr*l olis-*l*i, cetatea-stat, o co'*nitate de 'ici di'ensi*ni, e care 8laton şi !ristotel o considera* e5resia cea 'ai înalt a inel*i co'*n, în#eles ca $aloare 'oral s*re'. %ens*l 'odern al concet*l*i, ce tri'ite la o realitate olitico-?*ridic, este clar cont*rat de Mac;ia$elli în =8rinciele (1@16), c* toate c în $re'ea l*i era de?a *tili/at.8entr* secretar*l +lorentin, stat*l este o ordine olitic şi ?*ridic, o st0nire sa* g*$ernare as*ra teritoriilor şi oa'enilor, indi+erent dac aceast st0nire o e5ercit o ersoan (*n rincie) sa* o ad*nare (ca în ca/*l re*licilor), în 'od aşnic sa* tiranic.
li', de c*lt*r, de tradi#ii şi ideal*ri, dar 'ai ales trec*t*l co'*n şi $oin#a de a tri solidar e *n an*'it teritori*. ac oor*l este o co'*nitate etnico-ling$istic, na#i*nea este o co'*nitate înte'eiat e c*lt*r, e tradi#ia istoric a con$ie#*irii şi e $oin#a *nit#ii olitice. in *nct de $edere istoric, roces*l constit*irii na#i*nilor se lasea/ la înce*t*l eocii 'oderne, în erioada ascensi*nii caitalis'*l*i, c*nosc0nd aoge*l în secol*l al :7:-lea, contin*0nd înc şi ast/i entr* *nele etnii. %tatele 'oderne s-a* +or'at e a/e na#ionale +iind rod*s*l e$ol*#iei şi 'at*ri/rii conştiin#ei *nit#ii de destin a *n*i oor. 8entr* ca o o*la#ie s de$in o co'*nitate etatic tre*ie s e5iste *n senti'ent al solidarit#ii co'*nitare, +actor*l cel 'ai *ternic al coe/i*nii stat*l*i şi al er'anen#ei l*i. %tat*l-na#i*ne, re/*ltat al s*ra*nerii grani#elor olitice este cele na#ionale, n* este *nica +or' de organi/are olitic în l*'ea conte'oran. E5ist state '*ltina#ionale, ca în ca/*l +ostei &ni*ni %o$ietice sa* a +ostei 7*gosla$ii. În acelaşi ti', datorit *nor î're?*rri istorice şi a roceselor de e'igrare şi i'igrare, o na#i*ne oate tri di$i/at în 'ai '*lte state (na#i*nea ara, de e5e'l*). În re/ent, e$ol*#ia stat*l*i-na#i*ne se a+l la con+l*en#a a do* tendin#e o*se e de o arte, accent*area roces*l*i de constit*ire a *nor co'*nit#i transna#ionale în conte5t*l de/$oltrii Co'*nit#ii E*roene, e de alt arte, 'ani+estarea tendin#ei de searatis' şi =regionali/are ca *r'are a in$ocrii dret*l*i la a*todeter'inare de ctre 'inorit#ile na#ionale, locale. &aţionalismul rere/int cel 'ai noil senti'ent şi, deootri$, cea 'ai sacr datorie, al oricr*i
o' care se re$endic de la o na#i*ne. Na#ionalis'*l are la a/ o /estre etno-genetic, 'odelat *lterior în 'ediile +a'ilial, na#ional, social, sirit*al, nat*ral3 aoi, na#ionalis'*l se 'ateriali/ea/ şi se de+ineşte rintr-*n e+ort de c*noaştere a 'oştenirii al crei ene+iciar este, rintr-*n senti'ent +*nda'ental de re#*ire a acestei 'oşteniri, ca şi rintr-*n e+ort de a'li+icare şi c;iar de înnoilare a ei. N* e5ist, în l*'ea 'odern, stat na#ional +r 'inorit#i na#ionale, adic r#i 'ai 'ari sa* 'ai 'ici din alte na#i*ni, $enite şi r'ase sa* coloni/ate în sa#i*l altei na#i*ni, r'as 'a?oritar în resecti$*l sa#i*. !şa a $r*t istoria şi acesta oate +i considerat *n dat oiecti$ al ei. Con$ie#*ind $re'e îndel*ngat în acest sa#i*, 'inorit#ile na#ionale şi-a* c0ştigat dret*l lor la acest sa#i*, la roria lor identitate, de$enind r#i co'onente ale stat*l*i na#ional, alt*ri de na#i*nea 'a?oritar alct*itoare de stat, în atria co'*n, *nic. 7storia a artat c 'inorit#ile na#ionale, ca entit#i, n* se toesc în na#i*nea 'a?oritar3 la ni$el de indi$i/i, de +a'ilii întregi c;iar, +at*l e osiil, d* c*' e osiil şi in$ers, dar la ni$el de entitate distinct n*. Aa ni$el*l entit#ii 'inoritare din atria co'*n, senti'ent*l atriotic, de reg*l, n* liseşte. !sen#a l*i, at*nci c0nd se constat, este re/*ltat*l 'ani*lrii din artea *nor +or#e interesate. În ca/*l nostr* e$ident şi în alte state este la +el asen#a atriotis'*l*i ro'0nesc, ca şi antiro'0nis'*l *nor 'inoritari, este o c*l 'a?or şi ea tre*ie edesit ca atare. !sen#a atriotis'*l*i, în *lti' instan#, ia dret*l oric*i 'inoritar sa* 'a?oritar de a r'0ne într-o atrie stat na#ional. În aceast $i/i*ne, aşa /isa role' a 'inorit#ilor, *s, înce0nd de la Con+erin#a de ace de la 8aris din 1919-19B, n* este altce$a dec0t o =gselni#, *n =cal troian al neoi'erialis'*l*i conte'oran, entr* destaili/area, iar în *lti' instan# entr* de/'e'rarea %tatelor na#ionale.
#tatul-naţiune in era "lo$ali%ării
in !ntic;itate şi 0n în ti'*rile noastre, stat*l (c* +or'a artic*lar stat*l-na#i*ne, 'ai ales în *lti'ele do* secole) ca instit*#ie s*rastr*ct*ral, instr*'ent rincial de organi/are olitic şi ad'inistrati$ şi de reglare a rela#iilor olitice dintre oa'eni a rere/entat ele'ental esen#ial în $ia#a intern şi interna#ional. Într*c0t în conte5t*l accent*rii 'ani+estrii gloali/rii, '*l#i analişti $oresc de di'in*area rol*l*i acest*ia in societate. in *nct de $edere al erce#iei co'*ne, oişn*ite, gloali/area oate +i co'arat c* starea $re'ii. 8ara+ra/0nd*-l e 'arele scriitor şi *'orist a'erican Mark
