GMEORGHE LiVIATIANC
Pte 4A-te.
a
6.a
.jr kt.,
E21
:04N
t A;
FErIT t
1
rt.
-4" 11
r
t
www.dacoromanica.ro -
ILTURA
II.
2
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
www.dacoromanica.ro
Tip. Cartea de Aur", Smirdan
,
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE I. BRATIANU
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
BUCURESTI EDITURA CULTURA NATIONALA" 2, Pasajul Macca, 2
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE DE JAPONIA, CINCIZECI DE EXEMPLARE NUMEROTATE DELA A LA Z SI DELA 1 LA 24. EXEMPLARELE DE LUX CUPRIND UN PORTRET INEDIT AL AUTORULUI, LITOGRAFIE ORIGINAL& DE JEAN AL. STERIADI.
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE Aceste pagini au fost scrise de mult, la vdrsta obisnuitei a incerceirilor literare* .Sunt peicatele tineretelor", de cari nimeni nu scapii. Dacei totuqi, m'am ho-
tdrit se i. le public, ascultdnd de an in'demn prietenesc, e pentru cunoaqterea vremii in care au fost scrise. Timpul preface total; oamenii rdzboiulai se duc tot mai repede i faptde lor
apar in altd lumina- in ochii armaqilor, cdci
acestora le lipseqte acest imponderabil al istoriei: atmosfera. Chiar qi aceste evenimente, 'Inca atdt de apropiate, ei le
zdresc prin prizma deformatd a unei
conceptii exclusive: ei cautd in amintirile razboiului, dupd simpatii i prejudeceiti,
ori nota de revoltii umanitard ori acea
I V. si Neamul Romiinesc, 31 Mai O. 1 Noembrie 1918. 9 Martie 1919.
www.dacoromanica.ro
6
FILE RUPTE DIN CARTEL RAZBOIULUI
de exaltare militarist& Ei nu mai pot concepe acest amestec ciudat de contraziceri, de tragic i de comic, de abnegatiune i de egoism, de fried i de vitejie, din care se alceituieqte, prea ade-
sea in fiinta aceloraqi oameni, marea
dramd a realitàf ii. Ei nu pot infelege cei
sentimentele qi credintele ademci n'au nevoie de fdtiirnicia vorbelor rdsundtoare i cà ironia insái e adesea numai masca ce le acopere.
lar dupd dânii, istoricii ce vor veni vor privi trecutul nostru, aqa cum privim qi noi pe acela care ne-a precedat, prin ochelarii conqUincloqi ai ratiunei 0iintifice. Vor vedea faptele, vor distinge amiinunte, liniile geografice ale
perspectivei vor fi de .o riguroasil exactitate, vor putea deosebi, in proportiuni precise, jocul soarelui qi al umbrelor in desfdqurarea destinelor omeneyti. Ii vor da frith seamei cá timpul intunecd mereu sticlele prin cari privesc? Ceici este ceva care reimeine dincolo de geamurile inegrite: e acel albastru nedefinit al lumi-
nii actuale, fdrei de care eel mai des& veirqit desen riimeine totuqi o naturd moartd.
Indriiznesc a nddiljdui cd in aceste insemndri, ce oglindesc veirsta celor noud-
www.dacoromanica.ro
7
CIIVANT INAINTE
sprezece ani ale voluntarului de atunci, in cari cititorul ar ccluta zeiclarnic fapte 0 imprejurdri deosebite, va fi reimas
ceva din atmosfera unor vremuri de
luptii 0 de jertfii, o meirturie sinceret la' judecata viitorului. G. I. B.
www.dacoromanica.ro
FAPTA
1 POVESTE
www.dacoromanica.ro
Il crolt, comma une brute, a la réalité des choses". G. Flaubert.
14, Sf. Nicolae, 1919.
Fapth sau poveste? Sä fie in cartea amintirii, care intrege§te carnetul laco-
nic al zilelor de lupta, numai pagini
'de strict §i riguros adevär? In cartea amintirilor noastre, oameni §i. fapte lasa schite fugare, mai §terse sau mai vii, adesea numai linii uscate §i. märunte, fara unitate sau.perspectiva.
De ce atunci, can,d e vorba sà le povestim, alcatuim in atelierele mintii u-
ria§e §i. marete tablouri, lucrate cu cele mai vii colon ale inchipuirii? De ce in.locuim icoana realitätii, a§a cum ni s'a pastrat, prin zugräveli adesea potrivite dupa placul §i. dorinta altora? Cand se www.dacoromanica.ro
12
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
face poveste, fapta ce a fost se imbracá par'ch in haine de sdrbatoare; dar astfel impodobitä, mai seaman:a' cu cea pe
care memoria noasträ a inregistrat-o?
Prea adesea, dintr'un adevär sfiicios, s'a prefacut intr'o minciund ingamfatd, dar totu§i aceastä mincinnä e acea care rd-
mane §i se raspan;de§te. Istoria o prime§te, o masoard gray i tiinific, o intdrete cu pecetea ei oficiald §i o inalta chiar ca pildä generatiilor ce vor sd vie. Dar dacd povestea noasträ de ieri nu are drept la mai multä crezare, nu sunt
oare la fel acele de alaltaieri, de eds.toate acele cari se resfird dealungul veacurilor in depArtdrile vremii? Trecutul insu§i sä nu fie mai mult decat un basm prefäcut, gloria nepieritoare a stramo§ilor care ne-a incantat copildria, minciund? Desigur, pornirea mir4ii omene§ti este gre§ità, de-a Malta trecutul nostru sau
al altora, la culmile cele mai inalte pp cari inchipuirea le poate atinge. Dar nu e tot atât de gre§ità cufundarea lui in mla§tina pdcatelor zilnice? Când ne aRam in mijlocul umii nor, nu vedem de-
ck picdturi märunte de ploaie furi§andu-se prin negura deasä. Ace la§i nor, privit de departe, in bdtaia soarelui, pe www.dacoromanica.ro
FAPTA $1 POVESTE
13
fundul albastru al nemarginirilor cere§ti, clade§te cetati uria§e pe piscuri de ghiata.
Care este insa imaginea cea adevarata: ceata nepatrunsa care infd§oara vremea in care traim, prin care curg, marunte ca stropii de ploaie, evenimente
a caror valoare §i. ale caror urmari nu le putem deosebi, sau minunile din pove§ti ale departarilor trecute? Iar dacd trebuie sh dam cu tavalugul mediocritdtii peste tot ce rasare, maret frumos poate neexact, dar totu§i viu din vremurile cari s'au dus, ne vom simti oare mai bine in campia neteda i urata a realismului practic §i egoist? Fi-vom mai aproape chiar de adevar, stingand tot ce e luminos, pentru a pdstra, printrrb ciudata rdsturnare a selectiunii, numai ce este inttmecat §i §ters? Este greu sa-§i inchipuie stralucirea flacàrii, acel care nu vede decat eenu§ile ramase In vatra. Daca e gre§it de-a face din faptd, poveste, nu §tiu eine ar mai putea preface povestea in faptd. Nimic nu ne-ar mai indemna la ve§nica intrecere, la lupta fara sfar§it a unei urmariri adesea in§elatoare,spre
norii aurii cari rasar §i trec in zarile mai departate ale vietii. i de-aceea este
www.dacoromanica.ro
14
FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI
bine §i este adevdrat, ca peste nemernicia surd a faptelor, pe cari le framantd
in umbrd amintirile, povestea sd-§i arunce razele ei luminoase de soare §i de vrajd.
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
www.dacoromanica.ro
Era in ziva de 8 August 1916, o sap-
tämand inainte de inceputul razboiului. Plecasem dimineata dela Florica in automobil, cu tatàl meu, i ne intorceam la Bucuresti. Ultimele ceasuri fuseserd
pline de griji; linistea apdskoare a zilelor de yard prevestea furt-una. Prinsesem cateva vorbe razlete, pline de intelesuri: sd nu ajungem ca Grecla, totul e de preferat acestiii lucru..." Era oare atat de aproape ceasul both,ririi, lupta pentru intregirea sau chiar pentru viata neamului nostril? Automobilul fugea tot mai repede printre norii de praif ai oselii, cerul cenusiu si Val-1dt arata .a ploaie; intâile picdturi incepuserd sá cadd. Tata meu se uita lung la dealurile de lang5. Florica, la via care se pierdea in zarea präfuit i ploioasà;
in privirea lui tristä i intunecatä se
intrezarea limpede o mare si dureroasä 2
www.dacoromanica.ro
18
FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI
intrebare. Pe sufletul acestui om, care pleca sä declare razboiul, apasau greu raspunderile hotäririi, poate i teama
nedeslu§ita a nenorocirilor viitoare. Tacerea devenise nesuferità; imi adusei a-
minte ca-i dadusem sá citeascd, vre-o 'cloud zile inainte, un mic studiu despre politica externa a ddmnilor romani. In aceastd incercare, fusese vorba i 'de Mihai Viteazul, in care nu mai vedeatn simbolul tmirii, a§a cum 11 zugrdvise Balcescu; generatia noud dorea Ardealul, nu pe temeiul unor drepturi istorice,
nu pentruca un mare Voivod roman
carmuise doi ani in Alba Julia, ci pentruca, timp de zece veacuri,staruise, sub jugul strain, o populatie romaneasca asupritä. Amintindu-mi aceste imprejurani, il intrebai ce parere avea asupra celor citite; i iata conversatia noastra,
aa cum mi s'a intiparit in minte, aproape neschimbatd:
In partea din urma a lucrarii tale,
ai combatut politica lui Mihai Viteazut Admit ca nu exista atunci la noi sentimen-
tul national, dupà cum nu exista nici in alte tari, dar valoarea lui Mihai Viteazul, ca simbol al intregirii neamului, rdmane intreaga. De cate ori ne gandim
la Ardeal, ne gandim la dansul, el e, www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
19
de fapt, intaia confirmare reald a drepturilor noastre asupra acestei ári. Vezi, tu ai dat preferintd politicii de conservare §i de oportunism a lui 5tefan cel Mare §i a altor Voivozi. Desigur cd a-
cest oportunism e bun la timpul sdu,
dar adu-ti aminte cä nu trebuie sá confunzi mijloacele cu scopul. Oportunismul in politica e de multe oH un mijloc foarte bun, nu e insä decat un mijloc.
Peste oscilatiile unei politici oportuniste, trebuie sa mai fie Inca ceva, mai inalt, mai nobil, trebuie un scop, un ideal. Nu trebuie sà exageram nici intr'un sens, nici
in altul. Nu uita vorba lui Talleyrand: ...Surtout, pas de zele ..." repet, raspunsei, ca n'am vorbit despre oportunism in general. Am spus numai Ca a fost folositor lui stefan cel Mare, in vremea lui, i ea parasirea lui de catre Mihai a ad.us poate dezastrul acestuia..."
TAM meu ma intrerupse: Ai con-
damnat pe Mihai Viteazul, pentrca n'a
reu§it. Crezi cà o actiune trebuie judecatä numai dupa rezultatele ei imediate? Uite, revolutia dela '48 s'a sfar§it printr'o catastrofd, §i. totu§i, dupa cativa ani, tata §i cu tovara§ii sài s'au
intors invingatori i ideile lor au triumwww.dacoromanica.ro
20
FILE RUPTE DIN CARTF4A RAZBOIULUI
fat.. i sä nu crezi cä mi§carea lor 'de
atunci a fost fdrä folos sau fard urmàri: a pregdtit §i a de§teptat tara.
Prusia, inainte de fazboaiele dela 66 §i TO a trecut prin multe nenorociri; ina-
inte de Sadowa §i de Sedan, au fost Iena §i Olmütz. Dar Italia e un exemplu
§i. mai potrivit; adu-ti aminte c5. Piemontul in '48-9 a fost zdrobit la Novara, cd revolutia din Italia a fost Inäbuitä. Dar toate aceste infrangeri au pregdtit
rena§terea Italiei dela '59, a Italiei lui Victor Emanuel §i a lui Cavour. Dar
nu e nevoie sä ne ducem a§a de departe:
in rdzboiul de astdzi, clacd inving A-
liatii adicd nu, cand vor invinge Aliacaci aceasta e sigur situatia Serbiei care a fost zdrobitd, va fi mult mai bund decat a Greciei care a rämas neutrà. Noi putem spune cà Mihai ne-a deschis calea, cd a lost im premergätor §i un pregkitor al zilelor de astsazi.._. De-
altfel, e o reguld aproape generalà in natuid, ca." acel ce lucreazd la ceva e un inconitient. I§i dà totdeauna seama lucrätorul de pietre scumpe, de frumusetea giuvaerului pe care-1 ciople§te ? Regii Frantei de altädatä nu §tiau ca, adunand mo§ii §i petece de phmant sub www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
21
stäpanirea lor, formau natia francezd
de astdzi.
pe urmd zici ea' erau In politica
noasträ cloud curente: unul de smerenie altul de ridicare. Aceasta este drept:
pand §i Vodd Bibescu spunea la '48:
Soarta acestei tdri e de-a fi in veci sme-
rita". Dar cu astfel de idei, n'am fi ajuns acolo uncle suntem acum; era.nevoie de revolutia dela '48 ca sä le schimbe. De ce pilda i chipul lui Mi,-
hai Viteazul sunt mult mai vii astdzi
in poporul nostru, cleat chiar figura lui Stefan cel Mare? Fiindcd a dat o -formd reald aspiratiilor noastre. Si noi ne pu-
tem gdsi in astfel de imprejurdri: nu
§tiu cum se va desfä§ura razboiul, putem sh fim invingdtori putem avea soarta Serbiei, dar vom Ii confirmat, in mod imprescriptibil, drepturile noastre asupra pämântului nostru".
Atunci...
Vezi, momentul de fatä e hotdritor. Dach se incheie pacea fdrd noi., vom fi zdrobiti intre o Ungarie mare §i o Bulgarie mare. Trebuie sä vazá lumea ce voim i pentru ce voim..." Ploaia incepuse sä cadd mai repede. Simioane, zise tatdl meu, opre§te ma.§ina §i da jos acoyeritoarea". Converwww.dacoromanica.ro
ZZ
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
satia se intrerupse tot aat de nea§tep-
tat cum incepuse. Cu acest indreptar am intrat in razboi.
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
www.dacoromanica.ro
12 Septembrie 1916.
Eu soldatul Neculai I. Urde din. Reg. 74 comp. 10 Declar pe cand eram In linia de trdgdtori..
am vdzut la Turtucaia pe cand pdmantul era -ddramat pe soldatii no§tri in tranjie de obuzurile Inamicului au fost sur.prin§i
de inamic §i lundui in bainete pe Soldatii no§tri ridicandu-i in sus §i in jos, la alti le scoteau ochi le tdiau urechile, le tdiau nasu. eu am scdpat cu fuga §i
mam retras mai la Stanza de unde peste cateva minute ma
rdnit la picior, de unde mam re-
tras spre turtucaia, aceasta a
lost pe ziva de 24 August seara".
Spitalele din Ia§i sunt pline de rawww.dacoromanica.ro
26
FILE RIIPTE DIN CARTEA RAZBOIULIII
niti: in multe locuri ate doi intr'un pat, ba i pe jos. Trenuri intregi curg fard incetare. Au trecut i Ru§i, i Sarbi de
pe frontul din Dobrogea, soldati din
na§tere, croiti anume pentru primejdii §i räzboaie. Stan de vorbh cu ränitii no§tri §i gäsesc la toti aceea§i impresie: superioritatea artileriei §i a mitralierelor germane §i bulgare Ii cople§e§te. Dintre comandanti, au o incredere nestramutatá in generalul Averescu, dela care a§teaptä mântuirea §i respingerea vräjma§ului. Sunt trimis la spitalul de langa Seminarul Veniamin, care addposte§te pe cei
zguduiti de explozii §i cari n'au putut saii vie in fire. E o priveli§te pe care n'o poti uita u§or. Inteun colt, un om e culcat, cu mânile incle§tate de pätura care-I invele§te: nu mi§ch, nu scoate
nici un sunet. Ochii numai, holbati, cuprin§i de o groazd pe care nimic nu o poate opri, se rotesc, la intervale, dela dreapta spre stanga, urmárind pe tavan traiectorii imaginare de obuze, al cdror vajait i-a ramas in urechi. In altd odaie, unul vorbe§te: de dimineata a inceput gi
gura nu i s'a mai opiit. Ascult o
clipd vorbele färd §ir. A§i! Domnu Maior, va sä zica la
dreapta artilerie ruseascg, la stânga arwww.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
27
tilerie ruseasca, la mijloc noi. Foarte bine. Numai sa-mi trimiteti toate ordinele in scris, pentruca eu sunt inzestrat din copilarie cu neauzul... De, D-lor au
facut §coala pregatitoare de ofiteri !" Rästit: *terge ghetele, tine-mi pelerina, o sä va impti§c pe cei ce nu vor merge la lupta! *i cand la lupta... hm! noi inainte cu sergentii §i caporalii, iar D-lui, sublocotenent invatätor, pas aler-
gator inapoi! Ei, §i la atac, mare gre§ala. Doud batalioane contra douà brigdzi, fard mitraliere, fard tunuri fara nimic". Se ridica §i se reazema cle pat, privind atent spre fereasträ: Ehei, da D-ta, Domnule Maior, pe dupa §urd!
A§a stau comandantii de batalion? Acolo stau caii §i cdrutele, nu oamenii".
Ma uit la doctorul care a intrat de
cateva minute, §i ascultä §i. el: ,NeDesigur. Trebuie sa fii nebun ca sä poti spune astazi a-
bun, nu-i ap?"
semenea adevaruri".
.
Ma duc la prefectura de politie, cu nu mai §tiu ce cereri ale Crucii Ro§ii.
Intru in biroul prefectului, in fata caruia un comisar &à raportul. Imi face semn
sa agept, pricina nu s'a ispravit. Donr www.dacoromanica.ro
28
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
nule prefect, 1-am adus pe negustorul Strul Bercovici din Sararie. Vecinii declara cd a spus ieri in gura mare, citind
comunicatul: O sà avem soarta Serbiei". Ce trebuie sä fac?".
Prefectul a fdcut semn &à intre. U§a se deschide: 5tru1 Bercovici, congestionat,
e impins inainte, farà prea multe menajamente. Domnule Prefect ..." Dar prefectul are un prilej minunat pentru o cuvantare §i un rechizitoriu, auditoriul e restrans, dar ocazia nu va fi pierVa sd zica" Dumneta ai spus dutd. ieri, citind comunicatul Marelui Cartier
General, cä vom avea soarta Serbiei? Dumneta!" Degetul se indreaptd, amenintator, spre Strul Bercovici, care se cutremurd.
In acesti momenti, cand natiunea intreaga i§i incordeazd sfortarile pentru sacrificiul suprem, Dumneta te indoie§ti, dumneta strecori cuvinte de descurajare §i de pesimism! (Cuvantul
defetism n'a ajuns Inca pe frontul de Räsarit). Dumneta, in loc sä impartd-
§e§ti entuziasmul §i. elanul inaltator al concetatenilor pentru lupta hotaritoare, in loc ca inima Dumitale sä se inalte in credinta nestramutata a victoriei, Dumneta insinuezi, prin comentarii perfide, www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
29
cä vom avea soarta Serbiei? Dumneta e§ti insensibil la a§est spectacol gran-
dios, al natiunii care se ridich pentru a-§i revendica drepturile ei milenare? Dumneta ..." Perioadele curg, manuite tot mai am-
plu de orator, incantat acum de armonia propriului sau discurs. Strivit sub aceste acuzatii formidabile, *trul Ber-
covici e nevoit sa." se sprijine de masä ; pentru peroratie, cu siguranth va lesina.
Caz gray, cuvinte seditioase, soarta inculpatului se va pecetlui, trul Ber-
covici va infunda pu§cdria. Dar un glad luminos, un gaud mântuitor Ii ridicd deodatd. Domnule prifect, strigd din
rdsputeri, domnule .prifect, cum sä vá dovedesc cd este o infamd calumnie? V a rog sa cercetati, Domnule prifect: chiar in ziva declaratiei de rdzboiu, toatà lumea a pavoazat la fireastrd, toatá
strada a pavoazat la vitrind, dar eu,
Domnule prifect, am pavoazat §i la fireasträ §i la u§e ! Puteti sä controlati, sa intrebati, sd intrebati pe Dl. Comisar. i u§e, §1 fireasträ, Domnule Prifect!
and am ardtat a§a un patriotism, pot eu sa fi spus cà vom avea soarta Serbiei?" Prefectul e nedumerit §i zâmbe§te o www.dacoromanica.ro
30
FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
clipd sub musteatà.
Evident, Dum-
neta imi aräti o stare di fapt... Vorrt §ereta cazul... Sä mi se fach un raport". .
Soarta Serbiei ! Amenintare de dezastru, sau, cum a spus acel care poartä raspunderea, sacrificiul care deschide drumul biruintii?
www.dacoromanica.ro
DEFILARE
www.dacoromanica.ro
28 Martie 1917.
0
dimineatä senind dar Inca rdco-
roasà. Zdpada flu s'a topit de tot
pe dealul *orogarilor. Aliniati cu grije, incolonati, a§teptdm defilarea care incheie perioada de instructie a §colii de artilerie. Un capitol s'a sfar§it; intoarcern foaia. Maine ne vom imprd§tia, impartiti prin
atatea regimente. Cine §tie unde §i cand ne vom regdsi? Ciudatä tovdrd§ie a §ase luni de pregdtire militart: numai rdz-
boiul a putut aduna laolaltd, in randurile aceleea§i baterii, elemente atat de
deosebite, prin varstä §i prin viatd. La un capdt sunt oameni formati, amanati pentru stuclii, doctori, profesori, scriitori, avocati, chiar §i cativa vechi cheflii bucurehteni, trecuti prin ciurul tuturor experientelor : la celalalt, noi, copii 3
www.dacoromanica.ro
34
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
proaspät ie§iti de pe bancile §colii, voluntarii. Cu totii am trait insa aceea§i viatd, am purtat aceea§i haind, ant inghetat pe acela§i camp, am ascultat acelea§i porunci; am impartd§it aceea§i admiratie pentru plutonierul inflexibil, copil de o varstä cu noi, dar imbätranit de con§tiinta autoritatii, acela§i respect, temperat de u§oard ironie, fata de profesorul topograf, ascet in haind militara; aceea§i supdrare impotriva absurditatilor unui comandant de baterie de §coald prea veche, aceea§i revoltd, adesea, impotriva apasdrii nivelatoare §i stupide a regulamentului care nu cunoa§te ex-
ceptii. In a§teptarea tminrilor cari nu
mai soseau, am pierdut impreund, cloud luni de grije §i de framantare, inconju-
rati de prabu§irile §i dezastrele retra-
gerii, batand tàlpile pe podi§ul dela Copou. Am urcat in iarnà, prin intunerec,
spre cazdrmi, am ie§it calari, in primdvard, pe campiile din preajma ora§ului, semanate de starvuri de cai pe cari le rupeau cainii flämanzi. Tifosul exantematic a intins pustiul in jurul nostru, fard totu§i sà ne atingd: tot ne-au folosit la ceva asprele mäsuri sanitare, tunsul radical §i nemilos impotriva cd-
ruia protestau unii camarazi mai in www.dacoromanica.ro
DEFILARE
35
vrasta, cari sufereau In prestigiul kr
'de barbati insurati. Ace lea§i injuraturi inerente vieii ostd§e§ti, acelea§i glume late de cazarma, acelea§i nemult-mniri impotriva mancarii de asediu a unei ierni de mizerie fasole, cartofi, harpaca§, fasole aceea§i oboseala a zilelor de lucru neintrerupte, fard duminici in primele saptamani ne-au plamädit totu§i un suflet §i o con§tiinta. comund. Va
ramanea ca o pecete in viata roasted de mai tarziu, aceasta perioadd de instruc-
tie fortatd, de as,pra pregdtire razboinica. Va ramanea i amintirea scenelor
tragice pe cari le-am trait: saniile gonind dela spitale spre cimitire, incarcate cu trupuri despre cari nu se §tia dacä mai mi§cau dinteo ramd§itä de suflare, sau din zmuncitura drumului des-
furklat. Inteo dimineatä mohoritä de
iarna, degradarea generalului Socec, pe frontul trupelor pe cari le comandase, iar in altä zi,pe povarni§ul plin de gunoi din spatele cazarmii, legarea de stalp §i im-
pu§carea, in fata noastrd, a unui necunoscut despre care nici acum nu sunt lämurit dacd a fost inteadevar un spion primejdios sau rrumai un escroc cutezator.
Muzica a pornit, defilarea incepe. In www.dacoromanica.ro
36
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOILTLUI
pas cadentat, bateriile pornesc. Sunetele alämurilor §i bataia tobei sunt acoperite de cântecul care izbucne§te bi-
ruitor, din sute de piepturi tinere. In-
conjurat de toti generalii §i ofiterii Marelui Cartier, Regele Ferdinand .§i Re-
gina ne a§teaptd. Langa ei, in tunicd cerulie, un uria§ pe care de-abia il cuprinde cordonul albastru care-1 incinge:
e generalul Berthelot, capul misiunii franceze. Cu sabia lipità de umdr, cu ochii tintä la Rege, care ne zâmbe§te binevoitor, cu piciorul ridicat in ritmul mecanic al pasului de defilare, trecem cantând spre noile noastre destine. Din
greutdtile unei ierni de cumplitä restri§te,
se desface in aerul primäverii o suflare noud §i proaspdtà de nädejde. Simtim in aceastd clipa cd soarta ni s'a hotdrit. Ne va fi dat sd rdzbundm §i sä biruim.
www.dacoromanica.ro
1917
SPRE LUPTA
www.dacoromanica.ro
10 lulie 1917.
Ordin de plecare. Seara se lasä incet peste vai *i. pdduri, intinzandu-§i lini§tea rdcoroasä §i. umedd peste forfoteala oamenilor §i a cailor ce se pregdtesc de drum. Ceasul obi§nuit al odih-
nei va fi pentru noi mi§care pornirea mult a§teptatä spre bätälie. Ne vom a-
\Tanta in zdrile necunoscute, de uncle nu
patrundea 'And la noi decat bubuitul indbu§it de neintrerupt al tunurilor. Din ascunzdtorile stufoase unde 1-a tupilat grija aeroplanelor, regimentul se pune
in mi§care. Prin frunzi§ul des, se zaresc acum coifuri §i roti de träsuri; caii
trec §i vin pentru inhamare. Oamenii
stran§i in curele, inarcati de saci §i bidoane, aratä fete noud sub umbra cd§ti-
lor albastre-cenu§ii. Uzi le se incarcd, movile, in cdrutele grupului, ordonantele
www.dacoromanica.ro
40
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
aleargd gràbite, ofiterii se incing cu
luare aminte. La ora 20, plecarea bateriilor ; ne vom incolona pe §oseaua cea mare a Tecuciului. Aproape fdrä voie, privirile se opresc asupra coltului in care am poposit trei zile, pierdut in tufe färd nume, care ne-a addpostit nácIejdile §i grijile cdldtoriei rdzboinice. Iarba calcata in picioare, singurd mai aratà lo-
cul cortului, strâns de un ceas. Langa
izvorul ce ne-a addpat setea, numai noroiul ne aratà urmele, iar printre crengile huceagului doar cateva hârtii rupte ne vor pdstra amintirea, pand ce vantul le va risipi. Nimic nu ne leagd de acest
loc fárd casd §i. fdrd vatrà, din care viata pleacd odatà cu tunurile noastre
rätäcitoare, §i totu§i gandul se desparte oarecum anevoie de sdla§ul zilelor de a§teptare, chiar acum cand se apropie implinirea dorintelor, ce ne mând spre luptd. Melancolia ne este insd repede ri-
sipitä de zgomotul care se tidied dintre tufe: glasuri supdrate izbucnesc deavalma, crengile trosnesc, toate ordo-
nantele noastre dau ndvald prin frunzi§.
Si injurdturile curg, zdravene, pe când co-
mandantul nostru se plimbd nerdbdátor, in a§teptarea calului §i a gdinii scdpate. In sfar§it, iatä sose§te tine-calul cu cel www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA
41
dintai, iar bucatarul rdsare, mandru, cu cea de-a doua. Incdlecarea! Pe cardri
stramte, printre copaci, ne indreptdm spre rapa ce tine loc de drum pada' in §osea. Drumul e plin de oameni §i de cai; bateria a doua trece spre incolonare. Caii bine-hraniti §i vanjo§i trag
puternic tunurile §i chesoanele cari dispar sub munti de furaj, oamenii imping la roate, carul de baterie, greoi cat o ca-
mp rästurnata, astupd drumul ingust.
In hainele lor ruse§ti, cenu§ii-verzui, sol-
datii se fac una cu pdmantul pe care-1 intunecd umbrele serii. In scartait de roate §i uruit de tunuri, in ciocniri §i tropot de copite, cu imbranceli §i suddlmi, bateria a trecut; la randul lor, caii no§tri i§i gäsesc calea pe urmele ei.
De-odatd, tufele se dau la o parte.
Drumul de care, dard neagrd ce se strecoard din desi§ul zavoiului, &à in §o-
seaua mare care i§i intinde la poalele dealurilor panglica nesfar§itä de praf. Cat poti cuprinde cu ochiul, se in§irà in lumina scazutd a asfintitului senin, trasuri langa trdsuri, perechi de cai dupd
perechi de cai. Prin norii u§ori de praf albicios, coloanele i§i ingramädesc in ordine §irurile indelung repetate de oameni, cai, trdsuri §i tunuri. Falnic, de-awww.dacoromanica.ro
42
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
lungul bateriilor, trece la trap statulmajor al regimentului patru, colonelul
ha frunte pe un cal negru §i zburdalnic. Cure le, binocluri, härti §i. revolvere aratà apropierea frontului. Iar coiful, cu deosebire, de§teaptd amintirea unor vrenuri de mult ingropate §i acluce in tabloul modern al tunurilor o notä arhaicA. Cu fetele lor arse de soare §i de \rant,
otelite de un an de rdzboi, tunarii no§tri aduc aminte de legiunile strAmo§e§ti ale Romei. Tesacul lor pare a se lungi in gladiu, iar din uruitul surd al sutelor de roti, caH frãmântà praful 'And in fundul zdrii, se deslu§e§te ca o amintire din pove§ti, ca un vers desprins dintr'o inscriptie:
Vuetul surd de tropdit al legiunilor in mare *). S'a fdcut intunerec. Inaintdm la pas,
in aerul rece al noptii. De-abia de se
mai zäresc, la cati-va pa§i, calaretii. Din noaptea neagrd ce ne invdluie, zgomotul monoton al copitelor de cai se ames-
tech' en zdngdnitul greoi al chesoane-
1 Le piétinement sourd des legions en marche (Heredia, Trophées).
www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA
43
lor. Din cand In cand, o sägeata de lu-
mina despica intunecimea, facand sa rasara din umbra, ca stafii, chipuri de oameni §i. cai. Iar peste cateva clipe, ri-
clicand talazuri de praf, trece, urland ca o fiara, un camion hicarcat pana 'n varf.
Trebuie sa fim mai aproape de front. Lumini trec, fugare, prin depärtarea intunecoasa, o raza de proiector ratace§te o clipä printre stele. Iar prin räsunetul adormitor al mar§ului se aud acum, la intervale, bufnituri scurte §i. grele, ca §i
cum, in intunerec, ar tu§i undeva un
uria§.
Am mers la pas toatä noaptea. In latratul canilor, am strabatut Tecuciul adormit. Imprejurul nostru, lumea din neagrä se face surd, lucrurile incep a se deslu§i. Suntem o ceata de strigoi. Fetele trase, obosite, ochii biruiti de somn; peste oameni §i cai praful §i-a a§ternut valul cenu§iu. Obrajii palizi, ingalbeniti, ne dau infäti§area unei coloane de morti. Din ce in ce, lumina cre§te, cerul spre rasdrit se face galben. La trap! Ca strigoii din basme, fugim de zorii zilei. Pawww.dacoromanica.ro
44
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
räsim §oseaua, ne infimdam printre movile nisipoase, cari i§i a§tern §i ele pra-
ful peste noi. Ne indreptdm spre pa-
dure, care trebuie sä ne ascundä, sä lie fereascd §i aci de iscoadele vdzduhului. Inainte, tot mai repede. In zarea aurie a rdsdrit un punct negru aeroplanul. De-odatä un nor negricios pdteazd cerul,
pe urmä altul §i iar altul. Bubuituri repezi, aduse de vânt, aratà cd tunurile de apdrare 1-au tintit §i i-au inchis drumul. Iar noi ne furi§dm printre copaci, la marginea padurii ocrotitoare, pe când in zare, fumul §rapnelelor plute§te lin in adierea diminetii. Par'cd degetele mortii, jucându-se, ar stropi Rdsdritul cu pete de cerneald.
www.dacoromanica.ro
IN TRANEE
www.dacoromanica.ro
21 lulie.
In valea stramtà a Oituzului, vara aruncd o cäldurd de cuptor. Pddurile
dogorite stau In nemi§care, nu tremurd nici o frunzd. Peste satul Herästräu prin care trece §oseaua, apasd indoita tAcere a cáldurii §i a pustiului. Au rámas casele goale, unele numai cu peretii ciupeste cari s'a prdbu§it acoperi§ul. Peste ele a suflat präpädul obuzelor, in luptele mari de astä iarnd; i acum, pe alocuri se cunosc gropile adânci, läsate de spargeri. Viata a pierit : a rdmas doar scheletul satului, casele sale vdruite, albe ca oasele mortilor.
0 punte ingustä §i u§oard se intinde peste apà. Oituzul curge, limpede ca un pardu de munte, pietricelele se desfac, amanuntit, sub valurile strävezii. Dincolo, dealurile pdcluroase se ridicd spre www.dacoromanica.ro
48
PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
munti. Am inceput s'à urc, incet, pe drumul rusesc croit prin coclrii neumblati. Una din bateriile noastre e pitità in apropiere, intalnesc tunari §i cai ce se duc la apà. Nici un sunet: lini§tea e desävdr§itä §i rdzboiul insu§i pare acum vre-o ndlucire depärtatá a unui vis. Ar-
*ita se revarsd, in valuri grele, peste frunzi§ul nemi§cat. .
.
.
0 poiand. In fund, printre trunchii
copacilor se incoldce§te sarmd ghimpatá.
La mijloc se ridicd", risipite prin iarba §i buruieni, cruci albe de mesteacdn. E cimitirul Ru§ilor. Nimeni nu ne spune eine doarme sub ele somnul de veci al mortii §i crucile strAjuiesc, fdrd nume, cenu§a amintirii §i a trupurilor moarte. Trec inainte, §i umbra copacilor ma inghite din nou. Ca o 'brazdd de intunerec, s§antul iji deschide groapa la picioarele noastre, printre copacii de§i. Este a§a de ingust §i de putin adânc ca." nu se poate sta in piciove, trebuie sä mergem incovo-
iati. Reteaua de sdrma". §i. tufi§ul ne ascund capetele. Nuiele rdu irnpletite urnple fundul trameei; cälcdm anevoie prin noroi §i murdärii. Incdrckoare, granate, www.dacoromanica.ro
IN TRANSEE
49
md§ti in cutii de tablä verzui zac risipite prin glod §i balega: peste tot, tovara§ii pe cari i-am inlocuit .§i-au lásat amintirea murddriei §i a indiferentii lor
obosite. Din loc In loc, soldatii no§tri stau strajd, neclintii, cu pu§tile pregdtite. Tran§eea cote§te printre tufe; nu se vdd decât razele soarelui, cari strdbat pe alocuri acoperi§ul des al crengilor. Dintr'o groapd ce se deschide in peretele §antului, iatá cä räsare, bdrbos si murdar, prietenul pe care-1 cdutam. Ob-
servator, el nu vede din locul lui cleat retele de sdrind ce se incurcd in tufi§.
Vorbim incet, du§manul e aproape.Spre
dreapta, cdteva focuri de arme rup td-
cerea.
Cu .neputintä de a mai rämânea in
sant. -Ie§im, ascunzandu-ne dupd trun-
chii de fagi. Suntem la marginea unei poieni; dincolo, a§a de aproape, soarele
se joacd pe alte retele de sarmd. Came§i murdare atarnd de crengi ; ieri,
vràjma§ul §i-a spalat rufele. Ad, inainte de venirea noastrd, intre Ru§i i Nemti,
rdzboiul, de fapt, incetase. Se schimbau sziare, provizii, se fáceau vizite... Acum, in §ant, e mi§care: o patruld se
pregdte§te de ie§ire. Oamenii se tardsc
cu bägare de seamd spre lumini§, cu 4
www.dacoromanica.ro
50
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
granatele strânse in mani. Au ie§it; tree incete clipele de a§teptare främântatà. Doud bufnituri infundate, unde-va in de-
si§ul nepdtruns al codrului, ne vestesc
atingerea tintei. Indatä se trezesc §i pu§tile, acoperite de rdpaitul metalic al mitralierii. Gloante se ciocnesc de lemnul copacilor, zgomote de bubuituri §i
spargeri rgsar din taina pádurii ce se de§teaptà. Dar nu se aratà nici coif, nici macar vdrf de baionetà.
Printre crdci se zgre§te o bucatà de cer albastru. Sus, pe boltà, plute§te senin un aeroplan, sub care Lana gälbuie a §rapnelelor se destramä pe cer. Ne gandim la omul care zboard in indltimile vdzduhului, de-asupra §anturilor in-
guste §i a pádurilor oarbe. Este adevarata cavalerie a vremilor noatre : zburätorul Ii cautd vräjma§ul pentru luptd dreaptd, in câmpiile albastre de dincolo de nori. Altddatd, pedestra§ul nu era despärtit
de cdraret decat de grebänul calului. Acum unul s'a ingropat In tarand, ca fiarele codrilor ce fug de lumina zilei, pe când celalalt, ridicfindu-se spre vAz-
duh, plute§te printre stele. Iar de va www.dacoromanica.ro
IN TRAN$EE
51
cadea, va cobori ca vulturul lovit in zbor, pe cand moartea secerd prin pedestrime ca ucigau1 pddurii, pAndind pe la spate din ascunsul tufelor tradd-
toare, in cari se va pierde, necunoscut, pand i gemetul cel de pe urmg.
www.dacoromanica.ro
BATALIA N EVAZUTA
www.dacoromanica.ro
26 lulie.
Din greul noptii a inceput furtuna §i valea lini§tità clocote§te de zgomot. In bubuitul neincetat de tunuri ascunse, se incruci§eaza prin aer vajaitul §i urletul obuzelor. Cu bazait amenintätor de viespi aprige, suparate, avioanele nemte§ti se rotesc de-asupra noastra. 0 pasare de pracld zboard chiar acum peste
vale; soarele ii presard cu aur aripele pe cari se intipare§te crucea neagra cu capete ldtite crucea de fer §i de
moarte. La noi, nimeni nu nai§ca, fiecare
cautd umbra de tufi§; §tim doar ca in urma porumbeilor " zbarnaitori, vor roi peste dealuri norii albi sau fumurii, din al caror fulger strope§te ploaia grea a gloantelor. lath', du§manul s'a depär-
tat, a pierit ca un punct galben in zare §i acum numai urechea mai prinde ve§-
www.dacoromanica.ro
56
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tile luptei. Vijelia nevdzutd ne zguduie puternic. In vázduh vajdie §i tipa salbatec glasuri din altà lume. Explozii cutremurd aerul, rupand, la intervale, ur-
letul prelung al obuzelor; din când in când, o tufä de fum negru sau ro§cat rdsare printre copaci sau un stalp de tarand §i praf ta§ne§te langd §oseaua Slanicului. Dar vântul le risipe§te nu-
mai decdt, §i taina bdtdliei nevdzute care
framântà pustiul cu furtuna ei de zgomote, se lash' din nou pe suflet. Langä noi, telefonul zbdrndie; firele
lui subtiri sunt nervii bätdliei, pe cari §tiri §i ordine aleargd, pripite de pH-
mejdie. Adesea se rup, când schijele rdtdcite le izbesc, iar intervalul de tdcere
e plin de griji §i de indoieli. Glasurile
se incruci§eazd, grdbite: sa tragd grupul
doi, ba sd indeseascd al nostru loviturile, ate cinci de tun. A cdzut o bombd la Targul Ocna, lângd divizie: ce tragedie! Observatori inebuniti de bombardament intrerup pe §eful de Stat major,
care zbiard supdrat. Deodatà un glas
a rostit: inamicul inainteazd! Da, a razbit spre stânga, la Oituz, un kilometru in adâncime. La noi de-asemenea se pregdte§te de atac. In vale, ca furnicile in departare, se strecoard prin páduri, dewww.dacoromanica.ro
BATALIA. diEVAZUTA.
57
asupra §oselii, rezervele de infanterie cari merg spre luptä. Tunetul neintrerupt al artileriei spore§te mereu, urechile ne tiuie, obosite.
Trecand peste munti, cu pa§i de uria§,
batdlia s'a apropiat. Noaptea a potolit
vijelia tunurilor, dar, In schimb, pu§tile
trosnesc peste vale. Prin intunerec se
inalta o ramura tremuratoare de lumina, racheta vrajma§d ,ce prinde a licdri, o chi* pe coama nedeslu§itä a unui deal.
Cu pistoalele in mani, pandim in umbra, cu urechea atintità la zgomotele noptii, in care tacanitul mitralierii inlocuiete dantecul de yard al grierilor.
www.dacoromanica.ro
27 lulie.
S'a isprävit, ne retragem. Sub po-
topul de obuze, §a4uri1e s'au fäcut morminte, pamântul §i-a inghitit apärätorii.
Tot mai aproape se ridich pe creste,
copaci uria§i de fum, loviturile du§mane.
Coborim, cu caii la 'nand, prin rapa pardului care se prdbu§e§te in vale. Peste un ceas dealul acesta va fi al vràjma§ului, Inca o bucatá de pamant ruptá din
trupul tdrii. Am pierdut-o noi, noi...
Pe §osea, lângd SJltnic, bateriile noastre se scurg repede, uruind, in trapul cailor, in bubuiturile de trdsnet al obuzelor
grele ce spintecd valea. Unul a cdzut in aph; talazuri se ridicA, stropind, din rdul lovit. Iar noi coborim in asfintit, spre umbrele vàii, sa ne ascundem durerea infrangerii. Suntem invin§i, cine §tie unde se va putea opri retragerea? www.dacoromanica.ro
60
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIIILIII
In urma noastrà, rascolind pietri§ul, obuzul nemtesc azvfirle, ca o batjocura, bolovani peste fugari risipiti...
www.dacoromanica.ro
PE CONA
www.dacoromanica.ro
28 tulle.
In ar0.ta amiezii ne c'autam drumul printre tufe, ve§nicul tufi§ ce ne inghite deopotrivá suferinta i avântul. Drumul
strategic §erpuie§te prin pddure, spre creasta Co§nei ce se Tidied drept turn in cetatea de dealuri pe care o apgram.
Acum ne-am varit inteo poteca ingusta, poticnind peste raddcini. Vuiet de _glasuri räzbate pand la noi, ne ridicam incet spre coama dealului. Iata-ne iard§i
in drum, orbiti o clipà de lumina. In
jurul nostru este invalma§eald i zgomot. Infanteri§ti zapáciti aleargsa fard rost de colo 'And colo. Unde-i comandantul Brigdzii? Ii mort, nu §tiu, ne-o prdpädit!" Dar colonelul dela artilerie?" Prizonier, vai, nu §tiu, ne-o dat gata". Bluzele ofilite de soare, albite de praf au culoarea nisipului, fetele www.dacoromanica.ro
64
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
sunt obosite qi speriate. Un om vine alergand prin multime: capul ii este in-
fd§urat in carpe pätate de sange, ma-
nile catá spre cer. Fratilor, urld cat il tine gura, m'a ucis Ne-emtii!" In tipätul lui de durere se amestecd plans
de copil. Simtim cum in jurul nostru i§i intinde aripele nevazute panica, spaima fdrà nume a o§tilor, oarbd §i tampità, färä rost sau inteles. Dar glasuri noud,poruncitoare, strábat gaidgia. Capitanul francez, scurt, uscat §i negricios a ie§it par'cd din pámant. Tipa, rástit, amestecand in romaneasca
lui stricatal suduieli strdine: Taq din gur, magar, idiot, tcq din gur! ll va
tout chambarder, ce cretin!" Un calaret
rdsare la trap din cotitura drumului: un capitan roman. Fard a se opri se
repede spre fanitul care urld in ne§tire §i-1 izbe§te in plin, s'albatec. Cu un gemet infundat, omul tace. Uluiti, soldatii se ingrámädesc in randuH. Poruncile rásun'a, scurte, energice,
oamenii treziti din nälucire i§i apucd
pu§tile §i pornesc, tdcuti §i ascultdtori, spre creastà. Iar in lumina amiezii ce-i
aprinde barba tepoasa §i ro§catà, cdpitanul triumfalor i§i infige pintenii in
www.dacoromanica.ro
PE CONA
65
pantecele calului., secerând prin aer cu biciul disciplinei biruitoare.
Am ajuns pe coasta cealaltá. In mijlocul drumului, cu binoclul la ochi, comandantul brigàzii de infanterie §i colonelul nostru urmäresc lupta. State le majoare s'au intrunit, petlite negre §i. ro-
§ii stau amestecate. Dealul se lasä in
jos, spre ra.pile prdpdstioase ale vdii Lu-
pului §i creasta Candei pe care drumul rusesc se incoláce§te prin tufe, astupat, inteun loc, de starvuri de cai. Mai de-
parte, sub cerul senin, tinutul se des-
fd§oard ca o hartd. In fatá, poienile presdrate de arbori rani ale Muncelului, là-
sand sd se ridice in fund profilul paduros al Ungureanului. Dincolo de Iordo-
gatu, dealurile se suie spre muntii vi-
neti, cari inchid zarea cu umbre u§oare, albdstrii. Spre stânga, pddurile se lasd in valuri verzi spre valea strâmtd a Oi-
tuzului, pe care se in§irä Groze§tii §i Herästrdul. Iar departe de tot, privirea pätrunde 'Ana la §oseaua ce cote§te spre hotar, langä casa cea dintal a Harjei
instrdinate. In sfar§it, putem pricepe
ceva din mi§cdrile de balaur ale bdtdliei.
hi vale, nori albi de §rapnele se agatä 5
www.dacoromanica.ro
66
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
de varful copacilor; in fata puncte mici, negre, rasar prin poiana: unul Cate unul, pedestra§ii du§manului se strecoard din marginea padurii. Nemti, Austriaci, Ungun, Turci? Cine §tie ce uniformä imbracà aceste furnici, langd can obuzele noastre ridica, bufnind, valuri de Wand, inalte cat copacii räzleti. Mai aproape, la picioarele Co§nei, mitraliere §i pu§ti ascunse paraie intr'una. Alaturi de noi, la telefon, comandele pornesc spre baterii. Distantele se
schimbd mereu: o adevarata bursä a inaltatoarelor. Trei mii cinci sute, trei mii trei sute, trei mii, cloud mii opt sute, scddere amenintdtoare. In spatele nostru, coboard tropaind de
pe creste un batalion. Stint oamenii de adineauri. Cu revolverul In 'nand, maiorul s'a oprit. Colonelul Colon, batran, garbovit, cu mustetile albe, s'a ridicat
de-odatd; bratul lui intins arata spre
vale. Pe ei, bàiei, i-am respins, Ii prdpadim. Sä mi-i luati la goana!" Cu strigate §i urale indbu§ite §irurile se reped in jos: ochii crunti i hotäriti privesc tintä inainte. Puhoiul trece langa noi, cu pu§ti §i mitraliere purtate in spinare, cu arme ciocnite in fuga de ca§ti §i bidoane. Ofiterii incearca sa-5i desparta www.dacoromanica.ro
PE COSNA
67
unitätile; un cdpitan nou-venit schiteazd un gest eroic, pe care i-1 desmint picioarele tremurande. Viteji §i frico§i, au pierit de-avalma in tufi§u1 dedesubt, in
care se invarte fara incetare mori§ca
uciga§e a tragerii repezi.
Soarele coboard incet spre Apus, seal-
dand crestele in sange. Pe Co§na s'a deslantuit vijelia. Din toate unghiurile
zarii, tunuri de toate calibrele bat (lea-
lul ce se clatind, sub prabu§irea gramezilor de ote1. Lipiti de pamant, deabia mai ridicam ochii spre cer. In §uieraturi amenintdtoare, §rapnele crapa
deasupra noastra, luminand fetele trase de spaimd cu fulgerul spargerii. Cu ropot de grindind, gloantele starnesc praful §i crengile rupte. Adesea, dupd ce trasne§te peste noi, capul proiectilului coboard vajaind §i mu§cd, spdrgandu-se, prin tufi§. Nici im aclapost, nici un §ant:
colbul ridicat de explozii p1ute§te ca o negurd. Vartejuri fumurii arunca pietre §i bulgari, izbucnind in sus, spre norii negri §i grei ai obuzelor brizante. Suntern zguduiti 'Ana in adancul firii, deabia de putem, pe furi§, sä mai rasuf1ara fumul acru §i prafuit. Singur, colonelul www.dacoromanica.ro
68
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
Hentzescu, nemi§cat §i lini§tit, i§i aprinde pe rand, igàri1e. Automobilul!"
a strigat cineva. Din fundul zdrii un grohait uria§ se apropie §i cre§te, ascutindu-se in §uieratura infrico§atd. Un
muget ingrozitor se pravge§te pe noi, ne-am fdcut una cu painantul, ne lipim strans de tdrana aspra. Cu un urlet de locomotivä vajaie peste noi ceva fard margini, fard nume; vantul ne-a pdlmuit,
ne apasà o suflare de vijelie. A trecut, trdsnetul spargerii cutremurd dealul. In spatele nostru, cerul s'a intunecat : o perdea de praf galbui §i cenu§iu se innaltä in vazduh. Un pumn m'a izbit cu putere, trantinclu-ma din nou la pamant.
Bulgari §i bolovani ne ploud pe cap,
imi destup anevoie urechea plind de tarand. Treziti din viforul rnortii, ne de§-
teptam cu greu la simtire, la viata, pe cand noaptea desfa§oarà incet, peste var-
ful frdmantat, mantia ei ocrotitoare de
intunerec.
www.dacoromanica.ro
29 Julie.
Din Rdsdrit, faptul zilei inro§e§te culmile albdstrii. Ne inghite groapa §an-
tului acoperit, prin care ne strecurdm sub pámânt, ca prin mdruntaiele dealului. 0 dunga de lumina' ne cdlduze§te,
in strâmtoarea neagrd a tran§eei strdbate adierea inviordtoare a diminetii : am ajuns in creastd, la observatorul blindat. Ingust ca postul de comandà al unei cordbii de rAzboi, ne cleschide, prin-
tre barne, o fereastrà largd asupra zdrilor du§mane. In lumina crescandà a zilei, priveli§tea de ieri ni se intinde iard§i inainte, dar cu umbre §i colori
schimbate. Este ceva mai Canal. §i mai proaspdt in razele ndscânde ce sa§tern polei de aur ro§ peste abureala vdilor de-abia de§teptate din somn. La intervale rani, focuri de pu§cd plesnesc tawww.dacoromanica.ro
70
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
cerea. Departe, pe §osea, langä Harja, o (lard intunecoasä se tard§te in praf: e o coloanä vràjma§6. Aldturi, pe un (Iamb, vedem acum §i pete albicioase ninse peste noapte laugh' drum, corturi fard indoiald. De am avea §i noi tunurile
lor grele, balauri a edror suflare sd treacd muntii
mar§ul lini§tit de din-
colo s'ar preface in risipà sangeroasà. Iar urld furtuna peste §antul nostru. Barnele tremurd, zguduite, pamântul geme. Sub ploaia de bolovani §i. schije, acoperi§ul se clatind. Vârtejuri de praf
intunecd vederea, §tergand muntii §i cerul din ochii no§tri. Jur imprejur se prä-
bu§esc loviturile, §uierand adesea ate patru de-odatà. Cele prea lungi rad
creasta, fo§nind, parc'ar trece prin iarbá coasa fdrä margini a mortii. Vom mai trdi sä vedem bolta albastrà §i tihna zi-
lelor calde de yard?
Necontenit, telefonul se rupe, ca un fir de paianjen in vdltoarea vijeliei. Lini§tit, ca la o plimbare, telefonistul iese din §ant §i. leagd la loc capetele desfacute, in haosul de nimicire ce ne in-
www.dacoromanica.ro
PE 00E3NA
71
yaluie. Dela 77 la 305, nu lipse§te nici o nota in uria§a simfonie a prapadului. Nervii tremura, obositi de supraincordare; pana §i colonelul incepe a-§i rasuci mai repede, plictisit, nelipsitele tigari. In invalma§eala gandurilor
m'am,
apucat sa scriu o scrisoare, pe care n'o voi ispravi rasare o amintire: in timpul iernii, langa Ia§i, de pe dealul Sorogarilor, am luat parte la o tragere a
§colii de artilerie. Tinta era un steag ci-ca observator inamic. Vre-o cloud ceasuri ne siliseram sd-1 dam jos.
ro§
Zadarnic; carpa falfaia, sfidatoare, obraznica, de neatins. Avea-vom §i noi norocul acestei papu§i?
Firul s'a rupt din nou. Cele din urma cuvinte, ce ne-au ajuns, ne indeamna sa
ie§im; infanteria se retrage peste noi, nu-i chip de ramas pe loc. Pornim, cu telefoanele de gat, cu mantalele stranse
In brate. La cativa pa§i, §ant-ul e as-
tupat; un obuz i-a prabu§it peretii. Prin gaura din acoperi§, ne cataram de barne sfaramate, tragandu-ne spre lumina. Sub obuze ce trosnesc, inegrind cerul, ne lasam la vale. Iara§i dam inapoi, a§ trebui sa ma simt zdrobit, desnadäjduit de
www.dacoromanica.ro
72
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
incercdrile noastre zädarnice, de silintele apärdrii infrânte. Si totu§i faptul singur de-a fi in mi§care, de-a umbla, ma umple de o bucurie nebdnuitä. Simt &à in mine sufletul in fierbere s'a ealit. Scdpata, din innec, viata i§i cere, brutal,
dreptul la särbätoare. Ie§it o clipd din atingerea apdsätoare a primejdiei, sunt un om nou, dornic de luptg, gata de asalt,
pentru care obuze §i gloante nu mai inseamnd decat umbra unei inchipuiri.
Alergând printre tufe, am ajuns pe
podi§ul strâmt din spatele Co§nei. Batranul comandant al Brigdzii ne intampind, infuriat; 1-a päräsit artileria. Comandantul grupului, sfar§indu-§i munitiile, §i-a retras bateriile mai la vale,
spre Trotu§. Colonelul porne§te navalnic, intr'acolo. Suntem martorii, fArd voie, a unei certe furioase intre cele cloud cdpetenii, care ajunge la scoaterea pisto-
lului. Excesul insu§i de mânie readuce sangele rece §i lini§tea. Acum s'a isprävit, au plecat fiecare intr'o parte, zgdriind pdmântul cu pintenii. Aghiotantul regimentului, ganditor §i diplomat, imi spune : penibild scend".
Ca sä sprijinim mai de aproape apa-
www.dacoromanica.ro
PE COSNA
73
rarea crestelor, un tun a fost urcat in
cotitura drumului, la sui§. Trage, descoperit, la desnddejde. Tuburile de alamd inegrite se aruncd gramadd, cu scufiile de cositor ale §rapnelelor ro§ii. Dar iatd cd se in§ird pe drum un lung alai de sdrbdtoare. Urcdnd in lumina soarelui spre
tunuri, satul intreg ne card proiectile; un §ir nesfdr§it de copii, de fete, de neveste tinere i bdtrdne, de bdieta§i se indreaptd spre noi. Spinarea bardnelor se incovoaie sub povara obuzelor, ne-
vestele le strdng in brave ca pe ni§te copii, mdnutele slabe ale bdietilor se incle§teazd pe alama sclipitoare. Un no-
rod de cdme§i albe §i de tulpane viu colorate a inflorit, ca prin farmec, In pustietatea ucigdtoare a cdmpului de bdtdlie.
Am pornit din nou spre creasta pd-
duroasd. Colonelul Keminger chldre§te inainte. Descdlecdm, pu§tile pocnesc in apropiere ; prin drum, tiuie sinistru gloante rdtdcite. Intrdm In tufi§, ocolind linia primejdiei. Ne-am iiicurcat, nu mai este chip sd ne indreptam prin desi§ul de nepdtruns. Am pornit spre drum, sa gdwww.dacoromanica.ro
74
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
sesc postul de comanda al Brigazii de infanterie. Alerg de-alungul lantului de tragatori.
Culcati pe povarni§, oamenii trag, cam Printre crengi räsare, o varful apropiat al Co§nei, acum du§mane. Intre cloud tufe, un om zace intepenit, cu maim pe pu§cd, 1-a dodorit oboseala sau somnul cel ve§nic. N'am vreme sa ma opresc. M'am plictisit de atata indoire .§i ascundere, alerg in ne§tire.
in drum spre pomii rari caH i§i Inalá
gardul de-asupra tufelor. A§ vrea sà fiu
peste tot, sa ma fac sute de luptatori, sa imbrati§ez intreaga _intindere a bataliei. Goarne rasuna prin larma; cred cd la noi au ramas cele din urmd, In
rázboiul de astazi. Un obuz zvarle trosnind, la cativa pa§i, radacini, bulgári amestecati cu crengi. Privesc cum van-
tul impra§tie printre copaci fumul intunecat. Nu-mi mai pasà, ma impinge inainte ceva de-asupra puterilor mele, o nebunie. Alerg, orbit de razele soarelui §i de stralucirea aprinsd a focu-
lui lduntric.
Am pardsit postul de comandd. Inteo gaura, la radacina unui copac, co-
www.dacoromanica.ro
PE $00$NA
75
inandantul brigdzii de infanterie §i-a in-
stalat cancelaria. In zgomotul salvelor cari se trag in apropiere, bdtranul dicteazd, impert-urbabil: Và rog, scriti. Ziva de astäzi, ora care este, locul unde simtem". Trdgand cu coada ochiului spre creste, aghiotantul scrie din zor. Acum ne intoarcem prin rapi, la vale.
Asfintitul i§i apazd trandafirii palizi pe varful copacilor. Langa noi, Uri paean de munte i§i §opte§te cântarea, sárind peste
stanci. Fragi de pädure i§i arath cape-
tele mici, ro§i.i, prin iarbd: gustul lor acri§or räcore§te setea ce ne stoarce. Nepdsätoare, senind, viata padurii se des-
volta mai departe. Iar incle§tarea disperatà in care se framântà soarta unei
tari, care aruncd in zarul ursitei tot
trecutul §i intregul viitor, va trece prin umbra neschimbald a crengilor, ca cearta necunoscutà a cloud mu§uroaie de furnici invräjbite ...
www.dacoromanica.ro
30 lulie.
Drumul ce se indoaie pe povarni§ mi se pare nesfar§it. Tardsc picioare de plumb, apdsat de chldura arzatoare, istovit de oboseald §i de sete. Merg inteo aiureala ne§tiutoare, indiferened; numai
vointa de-a ma mi§ca ma mai tine in
picioare.
.
Printre tufe, räniti se lasà ingrijiti de sanitari; vata §i carpe sangeroase murdaresc frunzi§ul. Mai sus, tot mai sus. Prin aer §opte§te, ca prin vis sägeata subtire a gloan lat un sOldat. Unde-i domnul capitan? Nu §tiu, 1-am: htelor.
vazut pe acolo". Unde?" Nu §tiu". Cum nu §tii ? Nu §tiu, vai, 1-0 fi
prins". Nu-i acolo la dreapta, spre creased?" Nu §tiu, nu vä duceti, dom-
nule sublocotenent, vin Nemtii"; §i adauga, plangator: ne-o prapädit cu miwww.dacoromanica.ro
78
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
traliera". Iarài pe la fleancuri" ca §i altddatä; Ii injur sdlbatec, de nu mi-a§
fi uitat pistolul, nu §tiu nici eu ce a§
face. Din fericire, se aratä un plutonier, osta§ vechiu, care ma indreaptd. Am ajuns. Cdpitanul stã nehotdrit in cdrare, aláturi de el, observatorul nostru, cu revolverul in mand, amenintator, incruntat. Ii dau plicul cu care fusesem trimis. II cite§te, uimit: Cum, sd contra-
atac cu treisute de oameni pe cari Ii am aci? Dar uità-te §i D-ta, nici trei-
zeci
flu
mi-au rdmas. Spune-mi, ce pot
sà fac?" Cativa soldati, prin tufe, impu§cd in vant, fdrd socoteald. E o adtmdturd de unitati amestecate : din regirnentul de mar§, din divizia noastra, din alte ' re-
gimente aduse in ajutor; vârtejul i-a imprd§tiat ca pe frunzele moarte, adunând la un loc rätaciti din toate pdrtile. 0 ceatà rdsare din potech', patru oameni due intre ei o foaie de cort, pe care zace o gramadd de haine rupte §i came sangeroasà. Mai este viata, in aceste rama§ite zdrentuite de om? Pardind, trosne§te o salvd, cu ciocniri irt4bu§ite gIoantele se infig in pdmânt. Un strigdt se ridicd din stanga: yin Nemwww.dacoromanica.ro
PE COSNA
79
tii! Un fugar trece, nebun, in fata noa-
strá. Cei patru s'au oprit. Ca la po-
runcd, au scdpat colturile foii §i s'au fdcut nevAzuti. Ca o pard coaptä cazand de pe cracd, ranitul s'a prdbu§it la pdmânt, cu un gemet surd. Sangele ro§
se prelinge pe carpe. Zgomotul crete cu invd1m4eala. Pistolul ofiterului se plimbd in toate directiile, ca acul unei busole rdtdcite.
Am ajuns la limita din urmä a puterilor. Trântit la pgmânt, rdsunetul luptei rdzbate de departe de tot, ca un vis, prin toropeala grea ce m'a doborit. Exaltarea de ieri s'a imprd§tiat ca fumul,
n'a mai ramas decat o zdrobitoare o-
boseald, ce inneacd toate ca intr'un vál cenu§iu. Imprejurul nostru duduie pa-
mântul de tunetul artileriei. Sus pe
creastd, in marginea pomilor rari, obuzele noastre td§nesc, ddrâmand padurea. Barajul i§i intinde perdeaua de foc §i. de moarte; opri-va oare aceastä stavild de otel valurile sure ale nävälitorilor?
www.dacoromanica.ro
CONTRA - ATACUL
6
www.dacoromanica.ro
31 lulie.
Dumnezeu ne-a ascultat; ieri sear/ Vandtorii de Munte au rdzbit la Cire§oaia. Vràjma§ul se retrage. Soarele bi-
ruintii a räsarit peste noi. Bateria Intdia sd schimbe de pozitie, sus, la creastä! Telefonul zbdrndie de nerfibdare. Inainte! In aerul viu al diminetii
plute§te par'cd duhul izbandei inaripate ce ne 'nand spre culmi. Caii trag puternic tunuri §i chesoane inhämate in pripa". Mai sus, fiecare pas recucere§te o palmd
de pámânt stramo§esc, §terge urmele
pfingäririi vrájma§e. Langd noi, un plu-
ton se desfd§oard in trágätori, vantul arduce vuiet de goarne §i de urale. In fatd, pAdurea tace ; crestele s'au golit
de du§mani. CAteva impu§caturi se mai
ratacesc prin tufi§. Tot mai aproape, langä varful Co§nei, räsund imbàtätoare,
www.dacoromanica.ro
84
FILE RUPTE DIN CARTEA. RIZBOIULUI
poruncitoare, goarnele asalt-ului. Uitate noptile nedormite, oboseala, grijile covar§itoare ale zilelor trecute, urcdm, intr'o bucurie fard margini, spre inaltimile
recucerite. led vechile pozitii: poteca e plind de incarcatoare, de md§ti, de
arme. Din loc in loc, pete de sange s'au inchegat in lutul galben. Hârtii, epci rotunde, mantale, zac, rupte, printre crengi. De-a curmezi§ul drumului, cu fata de ceard, intaiul mort ni se intinde la picioare : un bavarez cenu§iu. Fa0a unui fanion galben .§i ro a-Lama de crengi. Calcam peste baionete, peste coifuri greoaie, ocolind granatele de mand risipite in graba fugii. Prin sapaturi, lopeti §i tarnäcoape au rdmas pe urmele
fugarilor, iar petele ro§ii tot mai dese §i-au scris povestea. Copaci rupti §i trasniti s'au pravdlit pe cdrare; obuzele noa-
stre n'au fost trase in zadar. Ne mira
numarul de ma§ti impotriva gazelor cari
stau impra§tiate; pe cat §tiu, noi n'am
tras cu gaze, dar se vede cà i-a ine-
bunit bombardamentul. Aproape de noi, o goarnd incepe can-
tecul Inairitärii. Prin tufi§e, un lant de
tragatori impu§cd in vale. Am ie§it intr'o poiand, plini de avant razbunator ; de pe
dealul Candei, din fata, ne primesc fo-
www.dacoromanica.ro
85
CONTRA-ATACUL
curi de pu§cd. Tiuind, cateva gloante
se pierd printre crengi; ce ne pasà? lath' In sfar§it un tun, tras anevoie de patru cai, impins de tunari can 11 a§eaz6 intre
tufe. Obuzele tree din mând in 'nand,
Intâia Ioviturd bubuie prin vale. Ochitá de-adreptul, s'a spart pe creasta din fata, räscolind copacii. Glasul biruitor al goarnei se ridicd, a§a cum va fi sunat la Grivita, acum patruzeci de ani; cu strigate de indemn, pedestrimea se avântd in \Tsai. La simfonia goarnelor §i a uralelor, tunul i§i adauga basul adânc. Este In ceasul acesta ceva care räscumpdra zile intregi de infrangere §i desn6dejde. Si acum, prin colbul subtire al amintirilor, aceastä clipd de izbandä pdtrund,
vie §i luminoasà, ca o razd de soare glorioasd §i aurie.
,
Am regäsit locul vechiului post de co-
comandä. In rapà, cartu§ele trase sau asvarlite presarà iarba. Iatá .§i ulciorul cu lapte, rämas intreg, a§a cum 1-am p6rAsit; bucuria nevestei din sat, care se plangea ieri seard cà i 1-am pierdut, Oa la aceasta §i-a bdtut joc de baraj, de trägatori, de mitraliere, de obuze grele; ne-a a§teptat cu credintä intoarcerea. www.dacoromanica.ro
86
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
Md opresc in drum, langd mort. A fost rdnit intai la cap; ni§te carpe Ii infd§oard fruntea albd, ca de var. Buzele vinete s'au deslipit; e inch' tandr, nici barbd, nici musteti. Trdskurile fetii sunt regulate §i subtiri. Langd el, in sange, un album de muzicd: Schubert. La cativa pa§i, o scrisoare dintr'un ord§e1 german, un scris subtire, de femeie.
Mama, logodnicä, eine §tie? Citesc, ca o amarà ironie, aceastd frazd: Imi pare a§a de bine cd e§ti acum intr'un loc mai lini§tit ..." Mi se strange ceva in gat. Da, qtiu, e un du§man, un ndvdlitor, tara mea e incdlcatd, pe acest necunoscut in haine sure 1-a rdpus apdrarea unui neam cotropit de el §i de ai sdi. Dar nu pot opri valul de mild i de induio§are care ma cuprinde ndvalnic. Acest om a trait, a simtit, a gandit, a cantat, cum aratd fi-
lele rupte qi pràfuite cari 1-au insotit In adancimile tainice ale mortii. Acestui necunoscut i se deschideau zArile largi
ale tineretii §i ale viitorului; purta In
el o energie, o simtire, o minte frumoasd,
poate. Iar schija nebund care a crutat ciobul de alaturi, a sfäramat cantecul
acestei vieti, sparcuind nemiloasd i ne-
§tiutoare. Uit cd este imbrdcat in haiwww.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL
87
nele vrajma§ului §i nu mai väd decal omul, un frate de suferintá §i de jertfa. 5i a§ vrea, la cdpätaiul tineretli secerate, sà scriu In praful sangeros vechile versuri, sdpate unde-va in slova de mormant, ca o recunoa§tere §i o mangaiere: QVI ANTE DIEM PERIIT, SED MILES, SED PRO PATRIA.
Pret-utindeni, trupuri nedeslu§ite s'au
prdbu§it. In aerul cald al amiezii, se
ridich mirosul greu al le§urilor. Cati vor
fi pierit In coltd acesta blestemat, de-
ai no§tri §i de-ai lor? Multi §i-au sdpat singuri groapa In addpostul §antului, iar addpostul ii s'a fácut mormant. Sangele
devine o obsesiime: calci in el la fiecare pas. Pe hartiile risipite, vulturi negri, hräpareti, cruci de fer stau calcate in praful infrangerii. Ridic o gazetä mototolità, o deschid. Das deutsthe Volk... Poporul german trebuie sa-§i intindà departe peste hotare semnele puterii sale. Neamurile celelalte se vor pleca in curand täriei noastre nebiruite". Iatä §i o scrisoare, cdzuth. aläturi: Viata.e grea, Sfiszstoff ist giftstdff gewoeden, dulcele www.dacoromanica.ro
88
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
s'a facut otrava. Toate se ispravesc, numai rdzboiul, nu". Gazeta scrie, imperioasa : Viitorul nostru e sigur, mergem la izbandd clesdvar§itd, bel§ugul e cu noi". Scrisoarea ingana, dureros : Ma uit cu jale la norii
ce pornesc spre voi, lasand soarele sä
ne arda holdele. Ce vom manca la iarna?" Ve§nica §i. neschimbata poveste. Minciuna oficiala a tiparului indbu§e, cu pumn de fer, strigatul de grije §i de du-
rere al filelor razlete. .
.
.
.
Ma intorc, trecdnd cu bagare de seama
peste mortii cari astupd cararea. lad
§i cel de adineauri. L-am lasat imbracat §i. incaltat, acum picioarele i s'au desgolit. La cdtiva pa§i, unul din tunarii no§tri imi iese inainte, rdzand. Ma uit cu mirare la pantalonii nol, de culoare surd, captu§iti cu piele la genunchi, la bocan-
cii grei §i ferecati cari mi se par in acela§i timp noi §i cunoscuti. Am inteles,
1-a despoiat pe mort. Ceeace mi s'ar fi pärut o impietate, a-fost pentru el dreptul firesc al razboiului. Si la urma urmei, de ce nu? Badea Ghita are §i el dreptate. Badea Ghità nu e, ca mine, un nou-venit
pe cdmpul de luptd: a vazut mortii nowww.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL
89
§tri semänati prin valle Ardealului, a vdzut drumurile retragerii presdrate cu trupuri romane§ti. Ce-i pasä lui de
Neamtul àsta, un hoit ca toate hoiturile
de Neamt par§iv! Bine i-a
fäcut. Pdmânt a vrut, pamânt a gäsit. Sà se invete minte, de lifte, sä
mai umble cu chimicale §i mitaluri färd
lege. Ce-a Cautat in tara noastrà? far Badea Ghità, injurând satisfa.cut printre dinti, §i-a insu§it hainele cele noud, in locul zdrentelor sale din refacere. Da! Badea Ghitä are dreptate : este invingdtor .§i teafar, cellalt e invins i mort. Sä nu ne incurcam in pa'injeni§ul subtire
al simtirilor ginga§e de acasà. In lupta suflarea energiei brutale §isimple, a vointii mhrginite dar limpezi va birui intotdeauna. De pe Inältimile recucerite, ne aruncam privirile inapoi, spre valea in care ieri ne impingea urgia, din care astäzi ne-a räsdrit biruinta. In lumina nepäsàtoare a verii, intreaga vale a Trotu§ului se desfd§oard inaintea noastrá, cum se va fi ardtat ieri, ca o vedenie de izbanda §i de pradd, ochilor lacomi ale vràjma-
§ilor. Ca un bra.0 sclipitor de argint, www.dacoromanica.ro
90
FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
raul §erpuie§te spre departárile in cari muntii se pierd In dealuri albastrii: tara
Moldovii intreagd, ca un covor bogat, ni
se intinde la picioare. Sub noi, Targul Ocnei pare o jucdrie, casele mdrunte, stranse grdmadd intre rau §i saline, läsand ici-colo sà rdsard vre-un turn de bisericd. In depärtare,
pete nedeslu§ite aratä Targul Trotu§ului 0i One§tii, de-asupra cdrora se invarte
in zare un aeroplan. Toate aceste le-au privit acum cateva ceasuri, cu poftd de cucerire, nävàlitorii. Maine trebuiau sd porneascd urmdrirea prin strdzile One-tilor, iar cel mai tarziu peste cloud sdpOmani, la un an dela intrarea noastrá In rdzboi, erau sä calce biruitori peste
Iaii robiti. Inca un §ir de dealuri
0i
eram mdturati din cel din urmd colt al pamantului nostru, visurile noastre cele mai scumpe risipindu-se in fumul §rapnelelor. Dacd treceau ieri de perdeaua
de schije a barajului, dacd un singur regiment rdzbea pand in apa TrotutuInteadevdr, sunt clipe cari atarnd deosebit de greu in cumpdna nestatornicd a vremii. Pe drumul ce urea spre noi, dela Paraul Boghii, e mi§care i viatd. In lung alai, femei i copii ne card sus proiectile
www.dacoromanica.ro
CONTRA :ATACUL
91
focoase lucitoare, intorcându-se la vale cu tuburile trase §i inegrite. Urland, obuzul nemtesc se repede peste §i.
creastà, §i crapd de ciudd, räscolind pamantul. Fete le se scoald, rdzand de zäphceala mdtu§ii speriate. Cateva gloante rátdcite mai bazdie prin aer, dar nimic nu opre§te buna-vointa skencelor. Nici nu-§i dau seama cd indeplinesc vre-un lucru deosebit, vre-o fapta vitejeascd. Cum se duceau seara la fântanä, cu do-
nitele pe umeri, tot astfel ne aduc §i acum hrana gurilor flamânde de otel. E in vitejia lor ceva atat de simplu, de
obi§nuit, ca §i cum ar fi dela sine inteles ca §i femeile sd infrunte primejdiile rdz-
boiului. Si totm§i, prin iadul de foc §i fum, rdzand de urletele amenintätoare ale ghiulelelor, ele torc firul ce ne leaga
tot mai strâns de tard. Ca o noud frizd a Panateneelor, §irul lor ridicd, de-asupra slàbiciunilor trecdtoare §i a §ovdie-
lilor omene§ti, intruchiparea Patriei ve§-
nice, sApatä in trupuri §i in suflete, in tArand §i in vázduh, mai trainic deck chiar in stânca sldvitä a Acropolei. In ochii tuturor, ele sunt icoana vie a Neamului in primejdie, amintindu-ne
in fiecare chi* de mai era nevoie, cd un popor intreg, dela Vlk lied la opincfi,
www.dacoromanica.ro
92
FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI
lupta, pe viata §i pe moarte, pentru lege §i mo§ie, pentru vetrele incalcate, pentru
tärana sfintita de moa§tele trecutului.
Nu ne aduc numai plumb §i fer, ne inalta §i.
sufletele prin pilda lor intdritoare.
Cad ce semn mai frumos, ce simbol mai
inalt al apardrii hidarjite yoate fi, decat acest sat care se ridica intreg, lup,tand, spre creste §i spre slava stramo§ilor ?
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE
www.dacoromanica.ro
1
August.
S'a hotfirit: la ceasurile 15 va incepe
pregdtirea atacului pe coasta Can:dei, care ne stä in piept §i ne opre§te inaintarea. Prin tufi§ul des, oamenii a§eazA
proiectile lângd tunuri, uitandu-se pe fu-
ri§, printre crengi, la creasta vrájma§e din fatd. Jos hi vale, prin rapi, pedestrimea a§teaptä semnalul. Cäldura amiezii se lasd greu peste o§tile gata de luptd. De-ddatd, langd noi, o flacdrd ro§ie se repede din frunzi§ §i o detun'aturá groaznicd ne astupd urechile, cutremurand pämantul. Cu un urlet salbatec,
obuzul sträpunge väzduhul, zburândspre
ingltimile du§mane. hitdiul tun a tras. Cu bubuituri asurzitoare., celelalte trei intrà §i ele in hora. ,Loviturile, la intervale regulate, ne ciocdnesc auzul, zguduind temeliile dealului. Auzim cum se
www.dacoromanica.ro
96
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
aruncd obuzele noastre peste coama Can-
dei, spre väile ascunse. Dar nici rdspunsul nu intarzie mult. Cu suieräturi aprige, cele nemtesti se infig in pdmânt, rdscolind bulgárli si pietrele. Cu zumzet par'cd de albine, schijele roiesc prin aer, lovind glia vârtoasd cu o ciocnire scurtà si uscatd. S'au de-teptat pe Cândea si mitralierele : urechea prinde, printre bubuituri si tunetul spargerilor, zgomotul lor de tablä scuturatä
de vânt. Mai rar, sinistru si inft.mdat,
dusmanul tine tactul. Ca niste muste supdrate, gloantele lui ascutite zboard
printre tufe. Pe varful Cosnei, cu izbituri de cutremur, balaurul de 305 ridicd in vdzduh un aclevärat vulcan de fum si de tärand. La cativa pasi, tunul nostru ne sparge urechile de sase oH pe minut. Suntem in lad, in iadul zgomotului, strä-
batut de flacdrile rosii ale tragerii §i infdsurat in praf fumuriu de explozii.
Ca sa nu lipseascd nimic din orchestra uriase a bdtaliei, din vale se 'idled sunetul ascutit si monoton al goarnelor cari imping la asalt, pe când pe creastd se joacd focul de artificiu al rachetelor. In albastrul boltii ceresti, prin vatà albicioasä de srapnele, cloud aeroplane vràjmase incruciseazd, ca ulii, peste dea-
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE
97
luri. Acum la paraitul pu§telor §i la trasnetul artileriei, din vale granatele
de mand i§i adauga bufniturile surde §i grele. In jurul nostru este o deslantuire covar§itoare a puterilor de däramare §i de moarte. Simti cum te apasà, cum te
zdrobe§te roata oarbä a ursitei; e§ti o
jucarie, o frunzà ve§teda purtatä de van-
tul mortii. Ne lipe§te de pamant ceva care intrece frica: e mai mult, e o supunere fard margini Atotputerniciei ce ne strange viata, cu tot trecutul §i vii-
torul ei, in clipa de groazd a prapädului ce se präbu§e§te pe noi. 'Avdcfkl. Nici-
odatä n'am simtit mai puternic de ce spaima sfanta a näscut intai pe zei. Ma uit insä la oamenii ce ne incon-
joard. Cu mi§cdri mecanice, de automat, tunarii Incarca, ochesc, trag, incarcd din nou. Locotenentul, lini§tit, prive§te, masoard, socotete, porunce§te. Sub-locote-
nentul, mic §i tandr, alearga prin baterie, tipand ordinele, incercand sà se faca
auzit prin tunetul asurzitor i neintre-
rupt. Un singur gand Ii tine pe toti: nici o clipa sd nu inceteze mi§carea. I-a imbatat §i i-a scos in acela§i timp de sub cotropirea primejdiei. Numai mi§carea poate infrunta urgiile ce ne intrec pute7
www.dacoromanica.ro
98
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
rile, numai astfel poate birui gandul
zdrobitoarea apasare a primejdiei ce ne a§terne in praful nimicirii.
www.dacoromanica.ro
2 August.
Asaltul de ieri a dat gre§. Zddarnicd a fost silinta pedestrimii sd urce zidul stâncos al Candei. Mitraliere ascunse au secerat, §i aripile avântului s'au
frânt, ldsdnd doar mortii prin rdpi. Totu§i ce lesne va fi fost, pe hartd, de-a se lua dealul ... Cu dor aprig de rdzbunare s'a cdutat loch de unde au pornit loviturile. Din frunzi§ul uncle se addposte§te bateria se zäresc pe creasta din fa-Và bordeie pdräsite, sdpate in iarnd de Ru§i. Nu vor fi acestea acum vizuinele vràjma§ului? Intrebare, pe care tunul numai o poate deslega. Un ofiter a plecat pe linia de tràgdtori, insotit de un tunar, ca sä ne aräte la ce
indltime se indoaie printre tufe linia noasträ. Soldatul §i-a scos cdma§a §i a
atarnat-o ca un steag de varful unei www.dacoromanica.ro
1 00
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
cräci, ca sd se vadd mai lamurit. Inteadevär, aceastd carpd murdard e un steag, semnul vitejiei necunoscute, care
va pieri in taina pädurii, fdrä nume, laudd sau rdsplatd.
Acum ochirea s'a ispravit. Fd§dind, §rapnelul a ie§it din bubuitura tunului §i un nor de fum alb se a§eazd pe crengi,
ca un fulg de zäpadd. Prea sus. Cu glas domol, locotenentul indreapta socotelile : atat la unghiul terenului, atat la distantd.
Noud sute! Cu o trosniturd uscatà de fdlci infometate, inchizdtorul a inghitit proiectilul. Trage! Prin zguduirea bu-
buiturii §i aburii cenu§ii ai fumului, teava
se repede inddrdt, lunecând pe urmd la loc, ca un §arpe uria§, negricios §i lucitor. Nici nu e nevoie de binoclu; 111'0-
timea e bund. Obuze franceze! Se in§urubeazd in pripd dopurile negre §i
albe ale focoaselor. E o dimineatä caldd §i 1ini§titá de August. Dintre tufe, de-
abia de pocne§te din când in and o
pu§cd. In fatd, pe povarni§ul präpdstios care a vdzut moartea atator oarneni, nu mi§cd nimic. Se vdd deschiderile pdrdsite §1 mute ale bordeielor banuite. Spintecând valea de-a curmezi§ul, intdiul obuz räsare dincolo, ca o pand nea-
gra de fum tremurând in adierea diwww.dacoromanica.ro
IN BATERIE
101
minetii. Tunul de langa noi i§i varsd
focul mereu, ridicand praful In jurul adäposturilor. Din ce In ce mai aproape, pipaincl ca degetul ciclopului orbit, pra-
padul le apasä. Aproape indatà dupa ivirea vartejului de fum, ne izbe§te auzul sunetul de rupere §i de sfdramare al spargerii. Dupd norul exploziei unui obuz, un brad inalt de fum cre§te §i se ridica de-
parte in vazduh, peste creastä, insotit de un tunet prelungit de spargeri. BuCali de barne §i de scanduri zboard pe
culme, presdrind zarea cu petele lor inttmecoase. Drept in tintä. A sarit in aer vre-un depozit de granate. 0 noud loviturd se indreaptd, care as-
tupd cu praf deschiderea unui borclei vecin. Inca una: trage! Ce s'a fdcut obuzul? 0 clipa de indoiald. Iata insa cà norul de fum räsare drept pe locul
addpostului, zvarlind In aer rama§ite de lemnärie. Dar bucata mai mare, negricioasà, saltata de explozie, ce poate fi? E un om! I-am vdzut bratele §i picioa-
rele zvarlite in saritura mortii.
Bucurie printre tunari. Ochitorul spune
multumit: Aiasta o intrat la ei in casä,
intrebe di sändtati". Rad de pläcere, ace§ti plugari blajini, cä i-au facut praf &a:4
www.dacoromanica.ro
102
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
pe oamenii de dincolo. Nu fara drep-
tate, insä. Tot aa vor fi ras ieri cei
sfartecati de obuzele noastre, secerand, din ascunzi§ul lor de pandari, atacul infanteriei noastre din valea Lupului. Azi
e randul kr. Trebuie sà inteleg acest
adevär atat de banal: nici dragoste fara patimd, nici rdzboi fara urd. .
.
.
.
www.dacoromanica.ro
.
.
3 August.
M'am intors de pe Co§na, cu un o-
fiter francez. Am mers pand la drumul care desparte sectorul infanteriei de acel al cavaleriei descdlecate. Pe dreapta, pe-
destrimea §i-a fäcut §anturi adânci, in
cari se poate sta h-i picioare. Dincolo de
drum, insä, intr'o nepdsare sfiddtoare, cdldretii au zgariat numai pamantul, ad'apostindu-se in prea vestitele m6§ti individuale". Cum se vor impotrivi urgiei calibrelor grele, pe care noi am incercat-o?
Ziva cdlduroasä, prea caldä, a trecut destul de lini§titä. Cdldura apasd tot
mai greu, sub cerul care, din alb-gálbui, incepe a se inchide in cenujiu. Lini§tea vdilor e tulburatd, arare, de impu§cdturi
räzlete. Din ce in ce mai mult, apusul se intunecd. Nori grei, de cernealà, se www.dacoromanica.ro
104
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
ingramadesc, zidind in zdri uria§e §i negre clddiri. Alungatà panà acum de
vijelia de pe pdmânt, furtuna inainteazd
in golul läsat de tunurile mute. Peste varfurile depdrtate, se joacd licdriri de fulgere. Cu uruit surd de roti greoaie, tunetul se apropie. Lumea s'a intunecat,
vântul se ridicd, urland, a§ternând tufele in rugá smeritä inaintea urgiei de sus. In bubuituri näpräsnice de tunuri, fulgerele alearg5 pe creste. Pichturi de ploaie, mari §i grele, cad ca gloante de §rapnel. Potopul de ploaie inneacä vAile
intr'un §uvoi nävalnic, prin ceata trAsnetele se prAbu§esc, ddrâmând. Acum, prin bufniturile tunetelor se ridicd deodatä, sinistru, tdcdnitul mitralierii. Tu-
nurile de jos, trezite din amortire, i§i
amestecd glasul in cântecul adânc al furtunii; granate de mând ciocanesc valea. Incetul cu incetul, insä, urgia se poto-
le§te §i ploaia singurä se lasd pe dea-
luri, plangand, cu lacrimi subtiri §i reci, nebunia nimicirii omene§ti.
www.dacoromanica.ro
SANGE
1 CERNEALA
www.dacoromanica.ro
9 August.
groapd in povarni§ul repede al 0 dealului, cu o foaie de cort intinsä de-
asupra, de bine de rdu, iatä addpostul" comandantului de sector, langd Nicore§ti. Din satul vecin s'au adus scaune §i mese, iar intr'o incurcaturd fard capdt de mosoare §i de fire s'au ingramddit aparatele §i telefoni§tii. Aldturi, in altd groapd simetrica, fiinteaza biroul", cu secretarii §i copi§tii sai. Unde sunt statele majoare falnice ale bataliilor de odinioard, cari indreptau, de pe varful unui deal a§ezat ca din intamplare in primul plan, mi§cdrile geometrice ale li-
niilor de bdtaie ? Ce tablou ar putea
zugrdvi priveli§tea putin esteticd pe care
o infati§dm? Jumdtate din addpost Ii
umple comandantul Brigäzii, colonelul Obogeanu, om cu greutate; de-asupra www.dacoromanica.ro
108
PIM RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULCI
fetei bine-hrgnite, moturile unei capele soldAte§ti se ridicd tuguiate §i peste ma"-
surd de lungi, ca urechi de iepure. Mai
chipe ar fi poate colonelul Olteanu, din cavalerie, care stä alaturi de el
dar càl'aret färä cal, ingrAmàdit cu barbia pe genunchi intr'un colt intunecos,
nici el nu aminte§te vre-o zugräveala eroicd. Jur imprejur stain noi, aghiotanti, ofiteri de legkurd, telefoni§ti, agenti
infanterie, ro§iori, grdniceri, tu-
nari din patru regimente deosebite, intr'o amesteaturd de picioare, genunchi §i coturi in care e greu sà te descurci. Anturi, la masä, un locotenent face statisticd: Pe ziva de ieri s'au dat in sector §aptesprezece atacuri... Pierderi ofiteri numele, gradul; elevi plutonieri raniti, 18; grade inferioare, soldati Domnule, ti-am spus sä nu treci pe elevi la un loc cu ofiterii, pune-i in coloana de alaturi, odatà pentru totdeauna! Allo! Telefonul. Da ... numárul loviturilor pe ziva de ieri...3507 scrie omule mai repede, ce dracul! Da, dar ati uitat numdrul de ordine al comunicarii". Un glas plictisit rAspunde pe fir : )3
Zi-i 44 §i gata". Un copist se repede, disperat : Unde-i
creioilul albastru, Ii aveam §i nu §tiu www.dacoromanica.ro
SANGE EI CERNEALA
109
ce s'a fäcut". Al lo! iar telefonul. Domnul General cere situatia mai repede, o a§teapta. nu §tie de &rid. Emotie. S'a gdsit, din fericire, creionul albastru. Dar uncle se va fi ascuns acum cel ro§? Teribilä intrebare. 0 §uierdturä sdlbatecd intrerupe cercetarea. Un vajdit greoi culcd toatá lumea la pamânt ordonanta imi dispare sub masd inainte de a-mi fi dat seama
ce se intamplà. 0 izbiturd puternicd, träsnetul exploziei, lumina §i cerul au pierit in fum §i praf. Un miros acru ne curmà suflarea; cineva a strigat: E asfixiant!" Fire§te, nimeni n'are mascd. Din fericire, vântul imprd§tie ceata intunecoasä nu erau decat gazele spargerii prea apropiate. A§teptdm sä cadd bulgarii §i schijele incetul cu incetul
fiecare se a§eazd fa loc. In fata ado-
postului s'au schimbat imprejurimile; in groapa sdpatà de obuz, copacul care se
ridica aldturi s'a präbu§it de-a lungul, zmuls din rddäcini, ca de suflarea furtunei.
Intdia intrebare : nu-i nimeni lovit ? Ca prin minune, am scdpat cu totii teferi.
Numai bucdtarul, de afard, se plange cà i-a spart o farfurie. El inO, a ramas intreg: Dacd are omul zile..." Aparawww.dacoromanica.ro
110
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tele, ale caror fire se inoadd la loc, zbdr-
ndie iard§i, cglimará, penite, creioane, hartii räsar din toate pArtile, §i socotelile reincep, cu toate chitibu§urile §i amänuntele formaliste ale contabilitatii rázboinice.
www.dacoromanica.ro
11 August.
Dimineata incepe in lini§te. Cu rdb-
dare metodicd, se lucreazd la hdrti 0
crochiuri pentru luptele de ieri §i actiu-
nile de maine. Cu un locotenent dela artileria cdldreatd ne-am apucat sd jucdm §ah §i ne cufundam in chibzuieli
de inaltd strategie. lath' muzicuta rdgu§itd a telefonului care incepe. La aparat! Inamicul se pregdte§te de atac, bateriile sd facd baraj spre Poiana lui Boboc. Nti. trece mult §i cu zborul repede al
aripelor lor nevAzute obuzele i§i des-
pied drumul prin vdzduh. Du§manul rds-
punde la noi in vale, §i privim cum se ridicd stalpii negri de fum printre co-
paci. Un om vine alergand, incheindu-se
in pripd. A fugit de fried sau de ru§ine?
Bucurie! Iota' mdnearea. Ne repezim www.dacoromanica.ro
112
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
la mamaliga cu lapte ca ni§te cani framanzi. Dar pranzul nu e numai brand, indestularea foamei thinuitoare, e §i o-
dihna. Inseamna o clipd de slabire a
tensiunei nervoase ce ne intinde de trei saptamani coarda vieii intr'o neincetata framantare. A manca, a dormi, ce plàcere, ce desfatare nebanuita! Iar in zgomotul necontenit de bubuituri .§i de spargeri, in caraitul uricios a zece telefoane, creioane i penile alearga grabite pe hartie i scriu, scriu, scriu, fara oprire, fara sfar§it.
S'a facut noapte. La flacara tremuranda a lumandrii, cancelaria Ii urmeazd lucrul. Adorm, de§teptat la in-
tervale de vre-o explozie prea apropiata
sau de telefonul care nu se mai saturd
de baraj. Din nou, toropeala ma doboard, din nou ma detept i scartaitul penitelor pe hartie tot n'a incetat. Se ingramadesc mereu rapoarte, situatii, cereri, propuneri, desenuri, harti ... nu mai
pot sa le numar, casc, atipesc din nou. Iar prin somnul nesigur care-mi inchide pleoapele, vad inteun vis bolnavicios cum §uvoaiele de sange ale rázboiului www.dacoromanica.ro
RANGE
I CERNEALA
113
se revarià inteun lac adanc §i tulbure de cerneala, ingropand jertfa §i avantul sub greutatea tot mai deash a hartiei inegrite...
8
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS
www.dacoromanica.ro
13 August.
Schimbam de pozitie. Am plecat in noapte, pe jos, cu telefoni§tii dupd mine. Trebuie sá ajungem la Boghii, peste Par-
gare§ti. A plouat, ne call-tam anevoie drumul prin noroi i intunerec. Am ajuns pe coama unui deal; ce inseamnh lumina ro0.e care aprinde valea? Nu pot fi zorii zilei, caci de-abia a inoptat. Ma ldmurqte sergentul: Arde Targul Ocnei". Cu licariri de järatec, focul pre-
face noaptea in sange. Ora§ul pare un rug uria§, a cdrui jertfa lumineaza, cu strdluciri de arama, dealuri i paduri. Cu cat ne apropiem, lucrurile se deslu§esc mai bine; gara pare a fi o singurd flacara. Neputand sd-1 cucereasca, 1-au aprins,
sa facd macar atata rdu. Bietul targ. Ru§ii Ii tdiasera gradinile §i dumbrawww.dacoromanica.ro
118
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
vile, ii murdarisera sträzile, ii pangarisera casutele curate, gospodariile ayezate de ora§el cuminte §i harnic. Acum Nemtii il prefac in cenu§e, iar lumina pojarului se ridica spre cerul negru §i mut ca o chemare de desnadejde. Ma uit indarat, din cand in cand intunerecul e despicat de dunga albastrie a rachetelor. Departe, la spatele frontului, lumini tainice se plimbd pe dealuri. Am auzit-o §i. in zilele din urma:
am fi intr'o retea de tradare, iscoade
ascunse in haine ruse§ti ne-ar vinde vrajma§ului. Nu numai ne paräsesc, ne lash'
sh ne zvarcolim singuri in luptä cu puteri mult mai mari, ci mai adauga tea"clarea §i vicle§ugul la päräsire? Din nou, luminile au pierit §i noaptea,
la spate, i§i inchide mai strans capacul de umbra §i ploaie. Mergem inainte, spre valea inro§itä de foc.
De cate ori, in copildrie, cand citeam isprävile naprasnice ale vitejilor din basme, n'am visat cetati in flacari _peste cari cdlcau o§ti imbdtate de biruintä §i
de prada? Cand vedeam in Letopisete ora§ele aprinse de Tdtari, cand imi inchipuiam valurile de foc incingand zidurile palatelor §i mandstirelor impresurate, ma läsam ametit de frumusetea
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS
119
descrierii. 0 pagind a lui Sienkiewicz,
vazutd mai de curand, imi rasare in minte. and citeam ca Vinicius alerga
in goana calului spre zarile sangeroase
ale Romei aprinse, aceastä inchipuire mi se pärea in acela§i timp mareata §i. minunata.
Dar iatä cd pe pamantul tdrii, pe un drum romanesc, imi este dat sa-mi caut drumul la lumina flacarilor aprinse de
vrajma§. Priveli§tea, in loc sä ma infioare, sa ma zguduie de groaza §i sd ma cople§easch prin maretia ei salbatech, imi de§teaptd in suflet durere §i jale. Maine se va implini anul de cand
vijelia rdzboiului ne-a cuprins, de cand au rdsdrit, din mormantul veacurilor apuse, vremurile de prapdd §i de macel ale stramo§ilor. Pada uncle, pand cand? *tiu mai bine &cat altii cum am intrat in razboi.§i pentru ce luptam, dar din adancimi nebänuite, din ploaia subtire ce se preface in glod, din intunerecul ce apasa pe \Tsai, din zarile can l. ard, gramddind taciune in cuptorul negru al noptii, se ridica o intrebare dureroasä, aceea§i, ce nu mai e literaturd, ci cu adevarat sfa§ie in cedsul acesta de restri§te, sufletul §i
trupul Orli rastignite: Quo vadis, quo vadis, Domine?
www.dacoromanica.ro
CENUE
www.dacoromanica.ro
17 August.
Am pornit la vale cu räsdritul soarelui, ca sa aducem ni§te hArti dela Brigada. Raze le ro§ii aprind frunz4ul padurii, sträbdtând §i. risipind ceata care
plute§te ca un tesut u§or §i strdveziu peste apa Trotu§ului. E rece: se simte inceputul toamnei, in aer ca §i in lumind.
Ce schimbare de trei zile! De când am
ie§it din iadul Co§nei §i din preajma Oituzului, uncle s'au mistuit atâtea batalioane, e par'cd o inviere. Bdtdlia intinsese perdeaua ei de fer inaintea o-
chilor obositi: nu mai puteam vedea cle-
at bulgdri zvarliti in vdzcluh, explozii
prävdlind copacii i ddrâmand dealurile. Imi rdmdsese in urechi vajditul obuzelor §i bazditul schijelor, ce ne urmdreau §i prin somn, intinzand struna nervilor
www.dacoromanica.ro
124
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
pana ce sunetul cel mai slab nu mai putea fi decat zgomot de lupta. Aci, in padurile Doftanei, ne invatam din nou cu lini§tea, cu odihna. Fericire adanca de-a dormi, fie i pe a§ternut
de cetini, dar lard cisme, lard hamul
curelelor §i al armelor. Ma izbe§te, ca o noutate, frumusetea de toamnd a padurii ; pot privi din nou crengi §i frunze,
pot auzi ciripitul pasarilor. Am inviat, iar odata cu mine §i lumea. In valurile
repezi ale Trotu§ului au pierit nalucirile pustiului 0 ale mortii. Am ajuns in sat, la Bogata, ne a§teaptd caii. Pe drumul pietruit, trapul nostru ri-
died un väl straveziu de praf albicios. Soarele urea spre amiaza, incalzind valea ce se stramteaza intre stanci prdpastioase, ca sa se deschida apoi din nou, largindu-se, adapostind pe coaste satele in§irate pe dealuri. Ne apropiem de Targul Ocnei. Trotu§ul cote§te, lasdm
la o parte reteaua alba a podului caii
ferate. Spre stanga, inchisoarea ocnelor i§i Inalà zidurile de piatra surd, se zdresc dealurile raioase, fara paduri, ale salinelor. Spre dreapta, Mdgura ridica spre cer cetatea ei nebiruità de stanca, pe zidul cdreia paraclisul i§i agata bisericuta varuita, de-asupra cioturilor de
www.dacoromanica.ro
CENU*E
125
copaci, taiati in iarnd de Ru§i. Trecem la trap peste un podet §i copitele cailor izbesc pietri§ul strázii, am intrat in ora§.
E pustiu. Nici un glas, nici un sunet,
trapul cailor räsund in gol. 0 clddire mare alaturi ne aratä rânduri de gea-
muri sfäramate: e sinagoga. Ici-colo un obuz §i-a shpat groapa in stradd, zgâriind peretii cu ghiarele schijelor. Oare n'a mai ramas un om in targul pustiit? Strada cote§te. Drept In fata noastrd, un colt de zid inegrit de fum se ridicd spre cer, ca un stalp uria§. De-abia aci
incepe partea ddramatd. Case intregi s'au präbu§it, lumina soarelui scoate la ivealà, fárd crutare, din dardmaturi, colturi de viata läuntricd, ascunsä. Aci s'a prävalit in praf peretele din spre stradd.
Odái le par atarnate in aer, vdzute in tdieturd, ca la teatru, cu mobilele intregi, unele peste altele. Dincolo, din
toatä clädirea, numai co§ul se mai inaltà,
negru §i singuratic. Barnele rupte i§i incruci§eazd capetele peste movile de
cardmizi §i ziddrie sfdrâmatd. Un miros cople§itor de lucruri arse mai plute§te
§i acum, dupa trei zile. Caii calcd rar, peste lemndrie §i ziduri därâmate. Aci era strada cea mare, strada prävaliilor; ici colo se mai cunosc, pe tabla indoitä www.dacoromanica.ro
126
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
de foc, urmele literelor inegrite. Dar in locul targovetilor grabiti, de-abia de se strecoard langa peretii gauriti vre-o fe-
mee speriata, purtand in spinare eine §tie ce rama§ità de gospoddrie, sau vre-un Rus ratacit trece alene, cu mantaua desfacutd atarnand de umeri, mestecandu-§i nepasator semintele §i taran-
duii obosit cizmele de iuft prin praful sträzii.
De-altfel, aceasta stradd in care pra-
valii i birturi se tineau lant, prin care
trecea drumul zgomotos al negotului, nu
mai e acum decat un lung §ir de pereti inegriti, in care spdrturile vräjma§e au deschis u§i i ferestre noua, inalte uneori
cat casele inse§i. Colturi de lini§te §i
fericire cinstità §i sfiicioasa s'au mistuit intr'o noapte in flacara rdzboiului. Pri-
vim peste ramd§itele inegrite ale targului mort, spre culmile din zare; in departare, varful ple§uv al Co§nei rd-
sare peste pdduri, de unde ochitorii du-mani au indreptat tragerea de däramare
a ora§ului. Prin aerul lini§tit al diminetii un vajait prea cunoscut strdbate tacerea, urmat undeva, in ruine, de o spargere. Nu-i de-ajuns cä au ucis cetatea, trebuie sa-i sfa§ie trupul inegrit de flacari, sa-i främante temeliile inse§i.
www.dacoromanica.ro
CENII$E
127
Ca im blestem al lucrurilor moarte, Ii supdrd poate i surpdtura peretilor ce se mai ridich spre vdzdub, strigdt de rdzyrdtire al pdmantului spärcuit spre bolta nepdsdtoare §i senind a cerului de
sfdr§it de yard. Dar zddarnic vor incerca sä teargd 'And §i urma pustiirii:
va veni i pentru ei ziva rdzbundtoare, in care, din trufia lor de nävälitori fárd
mild, nu le va ramanea cleat ce au làsat din tdrgul ddrâmat: praf i cenu§e.
www.dacoromanica.ro
IN PADURE
www.dacoromanica.ro
21 August.
Lupta s'a intepenit in tran§ee si sArme ghimpate. Chiar in valceaua Iii care ne-am oprit, laugh' Vrânceanu, se
poate urmäri prefacerea care va schimba
incäierarea repede a bätdliei in asediu lung i incet. Addpostul nostru va fi intai o groapä peste care se intinde o foaie de cort, addpost neindestuldtor
impotriva ploii. Pe urmä straturi de bdrne incrucisate n.e vor acoperi, ca sa.". ale
fereasca de gloante §i de schije. Nu
va trece mult §i se vor a§eza peretii 'de scanduri, cu u§i §i ferestre scoase din därdmäturile ora§ului. Sub apArarea barnelor, peste cari se vor ingram4di
straturi groase de pämant bätut, cor-
tul pribegiei noastre militare va deveni
o casä, in care vom sta, chiria§i fdrä termen, pada la implinirea ursitelor www.dacoromanica.ro
132
FILE RUPTE DIN CAIITEA RAZBOIULUI
noastre pe aceste meleaguri. Incetul cu incetul, locuinta se va mobila: ziare ilus-
trate, franceze §i engleze, aduse dela
Ia§i, vor impodobi peretii. Langa patul de scanduri §i cetini telefonul ne va sta
la capatai, numai sarmele agdtate de tavan, de care vom atarna untut zahärul §i alte bunatati; §i firma de pe
u§e, cu desenul potrivit, lamurind cä aci
se aflä mai mult decat trei §obolani", vor ardta cd nu s'a putut atinge desdvar§irea confortului. Vom avea langd noi alea Reginei Maria,
pentru a aminti vizita Ei, intr'o zi de ceatd, pAnd in prima linie de tran§ee,
insotita de generalul Vditoianu, 'And la pdzitorul nemi§cat, cu pu§ca atintitä la §antul nemtesc, de care nu-I despart decat cativa pa§i. Astfel, modestele noastre adaposturi vor intra In istorie.
Inspectie in sector, prin pädure. Ne
strecurdm prin rapi §i valcele, pe poteci inguste in spatele tran§eelor. Am ajuns la Ru§i. Chipuri strdine ne inconjoard. Aci un uria§, ca ochii alba§tri §i parul aproape albicios, colo un pitic cu ochii lungi, tra§i spre tample, cu obrajii ieii §i pielea cafenie figura clasicawww.dacoromanica.ro
IN PADURE
133
a omenirii din centrul Asiei sau din extremul Rasdrit. Ii strigam in glumd : Kitaiski? Wade §i Ii arata dintii ascutiti, de sälbatec. Sunt Inca bine imbrdcati: bluzele intregi, comode, curele noud, cizme inalte mládioase. Au coifuri ca ale noastre, dar in locul.pajurei imparateti, pe care
a zmuls-o viforul Revolutiei, o mand
stangace le-a zugrdvit pe frimte un cap de mort i cloud fluere incrucipte. Vecinii no§tri fac parte dintr'un batalion al mortii, unitate aleasa din multimile zapacite de marea prefacere, pentru a se jertfi, ca pilda, la nastuplenie, in asaltul apropiat impotriva liniilor du-mane. Ne uitdm la ei cu luare aminte,
nu fard indoiala. In acest deta§ament de sacrificiu, nu mai e nici o unitate,
nici o urmä a spiritului comun de luptd §i de abnegatiune care face täria unei ostiri. Artileria §i-a mai pdstrat, ca pretutindeni, cadrele: va lupta pand la capat. Dar infanteria, primenità de atatea ori de focul rdzboiului? Ca §i rassele i limbile deosebite, tot astfel trebuie sa-i despartd pe ace§ti luptatori, pe cari o intamplare ciudata i-a adunat laolaltà, ganduri i aspiratiuni protivnice, amintiri deosebite ale trecu-
www.dacoromanica.ro
134
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tului, nazuinte deosebite ale viitorului. Cat i-a tinut impreuna cheagul puter-
nic al stapanirii imparate§ti, au mers
in randuri, orbe§te, la porunca celor de sus. Acum Imperiul s'a prabwit: stanca uria§e ce acoperea §i indbu§ea in acela§i timp, viata noroadelor supuse a fost data
la o parte. Intocmai dupd cum, rosto-
golindu-se stanca, vietatile märunte ale pddurii i§i cauta alte adaposturi §i rosturi noud In tärana descoperitä §i proaspdta, tot astfel §i popoarele uria§ei armate ruse§ti, zmulse de sub aphsarea de veacuri a impardtiei, i§i cauta menirea. Iata ofiterii: doi baieti tineri, cdrora
urgia egalitara nu le-a zmuls Inca in-
signele cusute pe umeri. Vorbesc o frau-
tuzeasca stricatd, pe care o mai ames-
teed cu vre-un cuvant nemtesc. *i la
ei aceea§i oboseala, aceea§i nedumerire
a rdzboiului pe care nu-1 mai inteleg. Noi ne apdram pamantul, saracia, nevoile, chemarea insd§i a neamului; ei stau alaturi de noi, fära sa tie pentru ce au pornit, pe eine slujesc, pentru ce sa se mai jertfeasca. Unul din ei, mai sincer, destdinuie§te fard nici o ru§ine unui camarad al nostru ce tovara§ie il
leagà de subordonatul sau: Hier, lui homme, moi femme. Demain..."
www.dacoromanica.ro
IN PADITRE
135
Iar ca un semn al vremii, ni se arata
la o cotiturd, printre brazi, cu barba ro§catá sub cozorocul §dpcii mototolite,
gradatul evreu, purtätorul de cuvant al comitetului atotputernic, al sovietului, care hotare§te soarta armatei §i calduze§te pa§ii Revolutiei.
Suntem lmuriti. Frontul nostru nu
se poate rezema pe experiente politice §i sociale. Ce vor face maim, In ceasul
greu, oameni desbinati pe cari nici o
putere §i nici o convingere nu-i vor mai
tinea impreuna, in bataia ucigatoare a armelor?
La intoarcere, o priveli§te nea§teptata ne intepene§te intr'o poiand. De-asupra noastrà incrucipaza in vàzduh Un aeroplan. Plute§te falnic, zbarnaitor., peste fumul catorva §rapnele ce se risipe§te zädarnic. De-odatd, ca doi ulii rasariti din pddure, cloud aparate germane, cu crucea de fer, se reped spre el, zburand din cloud clirectii opuse: rapaitul mitralierelor sfa§ie cerul albastru. Ce va face pilotul prieten, pe biplanul sdu greoi, impotriva pasdrilor de prada cari 11 urma-
resc? In incordarea noastra a tuturor, iata-1 ca se 'idled mai sus, drept spre
www.dacoromanica.ro
136
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
soarele ale càrui raze ne-au izbit. De-odata, printr'o mi§care indrdzneatä, fugarul s'a intors aproape in loc, iar acum, cu soarele in spate, prime§te pe cei doi
nävalitori cu focuri repezi §i precise. Lovitura du§manilor a dat gre§. Orbiti
de lumind, tedgand in ne§tire, §i ei OA bdtälia pierdutd §i nu se incapatineaza s'o prelungeascd. In cateva clipe, au pie-
nit dupd munti, mai jute decat se iviseed. Iar noi, can aplauddm din vale,
vitejia din vàzduh, vedem in aceastä intamplare o chemare §i un simbol. Once s'ar intampla, soarele nddejdilor noa-
stre nu va ldsa in cele din urmd urgia
du§mand sd ne rApund §i s'a" ne prabu§easca.
www.dacoromanica.ro
TREN SANITAR
www.dacoromanica.ro
29 August.
Dela ambulanta Diviziei I-a, lângh Mosoare, uncle un cunoscut ziarist, care
§i-a adus aminte cà mai e §i doctor,
mi-a innoit pansamentul, am mers mai 'departe cu o camionetà sanitard. Drum greu, in lumina asfintitului, prin ruinele Tdrgului Ocnei, cu teama ochitorului vrdjma§ de pe Co§na, care poate oricând
sd ne tinteascd, cu gemdtul neintrerupt
al unui greu rdnit, intins pe targd in-
läuntrul camionetei §i scuturat fdrd milà
de hopurile §oselii stricate. In gard, la One§ti, triajul a sute de rdniti cari se ingramadesc mereu; un elev plutonier, cu piciorul sfárdmat, reclamd cu disperare sa fie a§ezat cu dTierii. Norocul ma indreapta spre trenul sanitar care va porni chiar astdseard. Iatd-md a§ezat, cu altii mai u§or fawww.dacoromanica.ro
140
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
niti, in vagonul incdpator, cu paturi pre-
gdtite §i curate. Infirmiere elegante §i grabite trec langä noi. Trenul porne§te incet: prin Adjudul bombardat de aeroplane, ii va trebui doudzeci §i patru de ore sh ajungd dela One§ti la Bac Au.
Tara s'a mic§orat, dar drumurile s'au
lungit. Am regdsit cativa prieteni. Se schimbá
impresii §i amintiri. Una din ele ma iz-
be§te prin tragedia nemárturisitä ce o cuprinde. Iatä povestirea, a§a cum am aflat-o §i eu, in uruitul rotilor spitalului nostru rdtdcitor. Ultimul asalt, la Cire§oaia, a lost extrem de greu §i de sangeros. Prin desi§ul nepdtruns al pildurii, pregdtirea artileriei nu s'a putut face indeajtws, iar când infanteria a pornit la ora hotarita, retelele de sArmd erau intregi §i mitralierele du§mane neatinse. Pe frontul regimentului din Bacdu, una din ele, cu
deosebire, secera cumplit. In jurul ei cativa honvezi bine addpostiti §i inddrknici opreau in loc inaintarea. Zeci
de oameni, ofiteri din cei mai viteji, au cazut prada tragerii ucigdtoare a acestei ma§ini infernale. In sfdr§it, un grup mai norocos, &aid-Liza de un sergent hotarit,
intoarce pozitia; sub loviturile lor, a-
www.dacoromanica.ro
REN SANITAR
141
paratorii se prabu§esc peste mitraliera intepenitä. A mai rdmas totu§i unul: ridied manile spre cer §i striga prin larma
care ii inconjoard: Nu dati, fratilor,
ca §i eu mi-s Roman". Sergentul insa nu-§i mai stdpane§te furia : Acu ti-ai adus aminte cä e§ti Roman!" Ii raspunde
cu o injurdtura zdravand. Si granata aruncatä cu sete sfaramd in bucati mitraliera §i pe apdratorul ei. Dintre toate tragediile uria§ei incdierari, nu este oare aceasta cea mai sfa§ietoare?
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
www.dacoromanica.ro
Decembrie 1917.
De cdteva sdptämani, tunurile au a-
mutit. In urma Ru§ilor, §i noi am in-
cheiat armistitiul : perioadd de reculegere §i de a§teptare a unor ursite necunoscute. Lini§te era §i. in timpul din
urmä, in acest sector al frontului, lucrdrile noastre nu prea erau tulburate de tragerea vràjma§ului; §i totu§i, tdcerea totald a acestei pdci provizorii tulburd ca ceva necunoscut §i tainic. Poti trece acum in amiaza mare, cu ca-
rute incete §i scartditoare, pe drumul care ne leaga de bateriile acoperite de pe Magura; poti sä te plimbi in voie, aláturi de §ant, paná in liniile cele mai
inaintate. De-altfel, ca niciodatä, s'au in-
tetit de chteva zile vizite §i inspectii; altele i mai insemnate, ni se vestesc.
Curioasd rasturnare de situatii: in vreme 10
www.dacoromanica.ro
146
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
de armistitiu, cei cari au stat la urma yin pe front; poate §i cei de pe front
vor putea merge pe acasà. Ofiterul de vandtori, vecinul meu de bordei, ma invita sä-1 insotesc la noapte in prima lithe: se face schimbul de gazete cu inamicul. Dupd ce s'a lasat intunerecul, imbracam mantale §i capele soldäte§ti, §i ne strecuram pand in tran§eea
de pe Cirepaia. Un semnal, cdruia altul
Ii rdspunde, la cativa pa§i. In lumina nesigurd a ltmei care rdzbate prin co-
drul uscat de iarnd, ne ridicam din §ant prin retelele dese de sarmä ghimpatd. Incerc o senzatie ciudata; iata-ne inteadevar strabatand pa§nic, lini§titi §i siguH, ace§ti cativa pa§i, cari au costat
la sfar§itul verii viata atator oameni.
La dreapta §i la stanga, sarmele ucigatoare se pierd in taina padurii; ici-colo vre-o razd ratacità de lund luce§te printre crengi pe nodurile lor. La dreapta §i la stanga, ele alearga astfel peste Arai §i peste munti, de-alungul raurilor, la margine de mla§tini, in desi§u1 codrilor §i prin brazda campiei, dela Balticd la Dun Are si la Marea Neagrà. Hotarul care
desparte omenirea, in Ildsdrit ca i in Apus, granita ndyMirii care ne despicA tara in cloud, ldsand de-o parte si de alta,
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
147
copii §i parinti, frati §i surori, barbati §i sotii, fara ve§ti de ai lor, par'ca n'ar mai trai pe acela§i pamant. Zidul cel puternic al imparatilor Chinei, cu turnurile sale inalte, cu portile sale grele, despartit-a vre-odata mai cumplit §i mai
temeinic noroade §i stdpaniri cleat aceastä retea §ubreda i erpuitoare de
sarmä spionasa? 0 umbra a rdsdrit, ca §i noi, la cativa pa§i, din §antul apropiat. Cu gulerul ri-
dicat pada' la §apca apasata pe ochi, ofiterul austriac se apropie. Strangem maim care ni se intinde: e un Roman, un Ardelean. Schimbam, dupa ritul prescris, gazetele: ii dam Romania §i Neamul Romemesc §i primim... Lumina §i Ga-
zette des Ardennes. Cel putin aici, ziarele tiparite sub ocupatie vor rdmane In arhiva statului major §i otrava propagandei lor nu va pdtrunde mai departe. Schimbam cateva impresii; adversarul
nostru de acelai sange a luptat pand mai daundzi pe frontul italian. A fost
greu pe Carso, obuzele sfäramau stand §i rdscoleau pietre, inzecind astfel raza lor ucigatoare. Ofiterul nostru informator Ii dä cateva scrisori pentru cei din tara, cu ve§ti dela rude §i pdrinti; promite cd le va expedia la destinatie. Un www.dacoromanica.ro
148
FILE RUPTE DIN CARTEA. RAZBOIULUI
schimb de tigari, §i ne-am despartit, alungati de frigul noptii care ne patrunde pand in oase. Am aruncat repede gaze-
tele lor, dar ce va fi in sufletul osta-
§ului de dincolo, §i cum va fi citind el cuvantul nostru, chernarea din restri§te a Romaniei libere? De ziva sfant-ului Nicolae, ziva maiorului nostru, mare petrecere in addpostul
sau. De§i e armistitiu, dei n'a mai calcat pe acasä din prima zi a mobilizdrii, rnaiorul Dascalescu a rdmas pe front.
Cat timp un singur soldat de sub comanda lui nu va fi putut pleca in permisie la ai sal, el nu intelege sd-§i paraseasca unitatea. Ca §i capitanul unui
vas, pe timp de furtund. De fapt, fa-
milia lui suntem noi. Razboiul, aceastä grozava incercare, spulberd toate fatarniciile §i arata firea adevaratä a fiecaruia. Dupd atatea deceptii, nu e o mare bucurie sä descoperi ca el nu vdde§te numai slabiciuni §i ticalo§ii, dar §i virtuti? Rare-ori un simt mai inalt al datoriei §i al dreptdtii s'a imperechiat cu o mai desavar§itä simplicitate, cu o mai prieteneasca modestie. Astfel de caractere iti mai redau incredere in armata
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIII
149
*i in omenire. Nu-i de mirare cd in jurul lui se va strange astdzi tot sectorul. Caldrim pe §oseaua Doftanei, In frigul diminefd. Ici, colo, Cate un Rus, fard
arme, cu insemnele rupte de pe §dpci §i mantale. Ne privesc du§mano§i, dar §i
temätori. La un cot al §oselii, cativa soldati austriaci s'au intepenit in salu-
tul reglementar. Mirat, unul din noi in-
terpeleazd pe primul Rus care ii iese
in cale: a§a vä pdziti prizonierii ?"
Niet prizonier, ni se rdspunde cu indignare, na pravizit, na Doftana!" A§a dar, D-lor au venit in voie, dupd cumparaturi! Starr' bine, in ce prive§te siguranta frontului. Iatd, in drum, un grup mai numeros de soldati ru§i destrabalati, puhoi fard reguld, cu mantale desfacute §i cdciuli
turtite pe ceafd. Fara voie, gandul se intoarce la intrarea lor in tars, iarna
trecutd, la §irurile lor masive cari zguduiau strdzile Ia§ilor in mar§ul lor Cadentat, la cantecul de inaintare al coloanelor nesfar§ite cari curgeau pe toate vaile Moldovei: Russkii-haro0i soldat!, la privirile dispretuitoare cu cari ofiterii mandri ai tarului mdsurau pe osta§ii no§tri bdtuti de toate vanturile .§i asprimile retragerii. Astazi, au aruncat to-
www.dacoromanica.ro
150
FILE RUPTE DIN CARTEA ILIZBOICLUI
tul la rdspAntii: pu§ti, tunuri, mitraliere,
md§ti, grknezi de obuze §i. de cartu§e netrase. Nu numai armamentul §i imbrdcAmintea, nu numai hrana indestu-
lätoare fac tária unei o§tiri: odatä ce
sufletul lipse§te, cea mai puternicd armatà cu cel mai covar§itor material, se risipe§te ca o turmä lipsitä de pdstori. lath", din desfd§urarea insd§i a revolu-
tiei, intdia concluzie protivnicd filozofiei marxiste a materialismului! .
.
.
Acasà, de särbdtorile Cráciunului. Am
fost poftit la un ceai, cu. lume multd, doamne, domnipare, ofiteri cu pieptul
plin de decoraSii, din serviciile numeroase ale Marelui Cartier. Oddile
calde, luminà, zgomot, veselie : iatä
intr'adevär cd lumea trdie§te mai departe, cà nu se lasä oprità de urgiile rázboiului. 0 domnipard binevoitoare, zdrindu-md stingher inteun colt, ma in-
treabd din viata frontului. Altele s'au apropiat, curioase; subiectul e acum "din
cale afard de banal, ce sä le mai spun? Nu §tiu ce duh räu ma indeamnd §i iatà cd le povestesc ultima ndscocire a istetului meu camarad, prietenul Iancu dela bateria III-a. Omul practic §i-a instalat un fir special, dela patul lui pana la awww.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
151
ddpostul sectiei sale ; cand, aproape in fie-
care noapte, comandamentul il de§tepta cu un ordin de tragere, un baraj la o cotä de mult cunoscutd, el transmitea echipei de noapte porunca, fard a-§i mai parasi culcu§ul, impdcand astfel confortul cu indeplinirea obligatiunilor sale §i nevoile zilnice ale sectorului.
Vai, eine m'a pus sd desprind prea
de-a dreptul, din realitatea crudd, asemenea impresii pentru ascultätoarele mele! Cea mai mare dintre domni§oare
m'a fulgerat cu o privire incarcata §i Auzi, sa de dispret §i de mustrare. comande tragerea din pat! Pe cand soldatii stau laugh' tunuri! Dacd eu a§ fi fost acolo, niciodatä n'a§ fi ingaduit a§a ru§ine!"
0 privesc, consternat, masor, cu luare aminte §i pdrere de rail, tocurile inalte, matasa lucitoare a rochiei, mijlocul subtire, surprins de parfumul inddratnic
care ma invaluie. Duduie dragd, daca ai fi fost inteadevar acolo ... Dar D-ta te-ai supdrat §i la urma urmei nu poti pricepe. Nu poti intelege cd nu e vorba de o actiune de aparare sau de atac, ci de rutina obi§nuitä a vietii de tran§ee, de lovituri caH se trageau zilnic, regulat,
aproape la acela§i ceas. Ca era vorba www.dacoromanica.ro
152
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
de rezistenta §i de duraiä, de a§teptare, in care eroismul zgomotos nu-§i mai avea locul. Dar nu, eu sunt un prost §i
un necioplit: de pe peretele din feta,
ma prive§te un tablou care infati§eazd
intr'un avant eroic, §arja stralucitä a
cavaleriei lui Lassa lle, cu sabii ridicate, dolmane fluturate in vant, cai infasurati de spume. Aceasta e imaginea rdzboiu-
lui pentru lumea de aci, nu truda fard slava a tran§eelor din pädure. Am intrat in salonul elegant cu cizmele pline de noroiul din §anturile Cire§oaiei.N'am respectat conventiunea, nu mi-am inteles rostul.
De geaba ma minunam daunazi de
despärtirea pe care o hotarnice§te o retea de sarmä de-asupra unui §ant : iatà alta, de se poate, §i mai adancd. Fara tran§ee, fard sarma ghimpata, razboiul
ne-a despärtit de cei rama§i la vatra, a sapat intre noi o prapastie pe care
ma intreb dacd anii vor putea s'o umple. Mi-au cerut poveste §i le-am dat fapta.
S. poate nepotrivire mai izbitoare?
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
www.dacoromanica.ro
lanuarie 1918.
De cateva zile mergem intins spre Miazd-Noapte, pe urmele Ru01or cari
se impra§tie dupa luptele din tinutul Falticenilor. Revolutia a ajuns in faza
hotaritoare qi armatele lor se destrama. In locul lor, vom ocupa coltul de Miazazi al Bucovinei, pe care armistitiul 1-a gasit inca de partea noastra a frontului. Ce schimbare complecta de decor, de cateva zile! Caii istoviti 0 infometati,
dupd atatea saptamani de crengi
§i
frunze uscate, incep sa mai prinda nädejde. Noi in0ne, sco0. din vägaunele muntilor 0 ale codrilor, trecem nedumeriti prin oraqele din valea Siretului, privind o lume care continua saii teaiasca rosturile 0 viata de totdeauna,*M.fruntand, cum poate, asprimea vremurilor 0 greutatile razboiului. Multi dinwww.dacoromanica.ro
156
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tre noi, cari n'au trecut prin spitale §i
n'au mai fost pe acasà, au privit cu mirare aceste lucruri pentru ei de mult
dispdrute : lumina electricd, asfaltul, prà-
alte deck skencele de pe valea Trotu§ului. Acum insd ne-am oprit din nou In
vdliile, femeile
sate, pe drumul care ne duce de-a curmezi§ul spre Suceava. Suntem la Ràdd§eni.
In timpul popasului, stràbatem gospodàriile frumoase §i bogate ale acestui vechiu §i mare sat moldovenesc, inconjurat de livezi. Casele sunt incilpdtoare, ograzile cuprinse. In casa unde ne-am oprit sà ne incalzim, peretii sunt plini de icoane, de tablouri ieftine, de calen-
dare. lath, drept de-asupra mesei, un
calendar mare, cu chipuri zugrávite pentru fiecare lunà. Ma uit mai de aproape: are §i insemndri. Este una, in litere groase i stângace, chiar in dreptul zilei de 15 August 1916. Ce document in-
teresant! S'a de§teptat in mine curiozitatea studentului, proaspdt inscris in registrele Facultätii. Insemnarea unui satean in ziva declaratiei razboiului! Ce document nepretuit pentru cunoa§terea psihologiei populare, ce subiect pentru un seminar de sociologie. SS-1 citim cu. luare aminte: are valoarea izvorului di-
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
157
rect, nealterat de nici o interpretare, de
nici un comentar. Dar sä nu mai prelungesc a§teptarea cititorului; iatä ce a scris gospodarul din Radd§eni : 15 August 1916. 0 fdtat vaca.
Am trecut prin Bune§ti, tacuti, fdrá trâmbite §i muzicd, fdrà alai de cuce-
ritori. Coloana lungd §erpuie§te printre casele pustiite de nebunia bol§evicd, sub cerul mohorit §i ploios, in uruitul surd al tunurilor .§i al chesoanelor, in noroiul impro§cat de copitele cailor ji de mersul greoi al pedestrimii. Cu coifuri ruginite, cu mantale §terse de ploaie, arse
de foc, cu fetele aspre, aprinse de bdtaia crivàtului, soldatii români inain-
teazd spre ora§ul de Scaun al vechii Moldove. Iatä insd asfintitul rdsdrind o clipd dintre norii cei grei de ploaie §i de lapovita, care lumineazd, ca un semn de bun
sosit, turlele inalte ale bisericilor domne§ti. Razele .ro§ii s'au oprit in creasta dealului, pe strdvechile ziduri de pia-
trà ale cetatii lui Stefan Vodd, acele de cari s'a spart, in alt veac, trufia lui Albert Craiul. Iar noi, cari pkrundem,
cei dintai, in aceastä Suceava" unde fie-
care piatril ne pomene§te de rnarirea www.dacoromanica.ro
158
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
stramo§ilor §i de slava lor nepieritoare, noi mergem tacuti §i nesiguri; dupd a-
tâtea luni de aphrare disperatá, nu ne vine sä credem cá trecem o .granità, cá am trecut dincolo de stalpii negri §i galbeni, cd suntem stdpani pe pajurele hrgparete, semnele stdpânirii austriace rdmase neatinse chiar In timpul lungei ocupatii ruse§ti.
Au trecut repede intâile zile ; cartiruire, aprovizionare. Trdim in atmosfera de desfacere a puternicei armate ruse§ti, care se risipe§te färä luptd, in dorinta ei aprigd de pdmânt §i de pace. In gara Itcanilor, tunurile pAräsite zac grämadd, printre movile de pu§ti §i de obuze. Ia cine vrea, ce vrea. Fiecare din bateriile noastre are acum §i o mi-
traliera, cu toate muniile trebuincioase.
Inteo zi, o trupd in haine ruse§ti strdbate ora§ul, pästrand, in sunetul asurzitor al unei muzici zgomotoase, o aparentä vag6 de incolonare. Aproape la fiecare ir de soldati fluturd §i ate un. steag: sunt culorile albastre §i galbene ale Ucrainei independente. Pe strdzi, populatie amestecatä i indiferentä. La comenduire yin tgranii pleto§i din imprejurimi, Moldoveni neao§i, al cdror grai sfdtos Ii asculti cu bucurie. www.dacoromanica.ro
SIICEAVA
159
Dar afard, pe Franz Josephs Strasse,
Nemtii, Le§ii, Rutenii, Evreii ne privesc cu neincredere §i cu du§manie. Am rd-
sarit doar fara veste de peste granita, in locul trupelor imperiale §i craie§ti pe cari le a§teptau dupa plecarea Ru§ilor.
De-abia peste cateva zile am patruns in locuintele Romanilor. Nu le e greu sa ne lamureasca pentru ce i§i ascund cu atata grije bucuria. Stapanirea noastra e prea nesigura, prea vremelnica: la fiecare pas ii pandesc vecinii §i slugile. 0 pornire imprudenta a inimii .§i vor cadea prada inchisorii §i spanzuratorilor imparate§ti. Si totu§i, ce adanca, ce
puternicd poate fi credinta unui neam asuprit! Am cunoscut 'Ana atunci numai din carti sau din spusele altora povestea Romanilor de sub stdpanirile straine. A-i vedea in casele lor primitoare, a vorbi cu
ei, frate§te, de grijile §i de nddejdile
viitorului, e pentru mine o revelatie, uimitoare §i dureroasä in acela§i timp. Si totu§i, impotriva realitatii, impotriva semnelor neindoelnice cari ne vesteau zdrobirea unei pad de umilinta §i de asuprire, incepuse sä incolteasca in mintea noastra credinta cal macar acest colt al Bucovinei ne va ramane. Nebuwww.dacoromanica.ro
160
FILE BUTE DIN CARTEA. RAZBOILTLIII
nie, vis pläcut, cel din urmä ramas din prdbu§irea atâtor maH sperante, vedenie in§eldtoare, repede risipitä. .
.
.
.
www.dacoromanica.ro
.
Februarie 1918.
Främântare §i zbucium. Armistitiul
a incetat. Tunurile au tras din nou pe valea Trotu§ului. Odihna a fost dulce, dar scurtd. Toatä lumea e alarmatd, bateriile gata de plecare, patrulele briga-
zii pe §oselele ce duc spre front. Ce poate fi dincolo? Unii spun cd in fata noastra ar fi vre-o cinci sau §apte divizii austriace. Ce se va alege de noi? Am auzit de triunghiul morii, un nou Rdzboieni, in care vom pieri pand la
urmd pe glia insangeratä a Moldovii, sau
de un drum eroic prin nemarginita Rusie, spre tinte indepartate §i problematice. Perspectiva aceasta nu incanta pe nimeni. Cat timp apäram pamantul tärii, tragem din el izvoare nebdnuite de energie §i de rezistenta. Dar pribegia prin framantarile revolutiei ruse§ti, pen11
www.dacoromanica.ro
162
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tru a mai trage cateva divizii germane de pe frontul apusean amenintat, lasand vetrele noastre incalcate de du§mani §i tara asuprita de ei, ne pare tuturor o jertfa fara rost. §i Sarbii, acum doi ani, erau mai aproape de tara lor. De ne-ar auzi frumoasele conite cari, Incadrand pe invalizii din spitale, au cerut daundzi, pe strazile Iwilui, razboiul pand la capat, pana'n Mesopotamia, pana'n Siberia ... Bunul simt romanesc, care a vazut ceasul hotaririi O. a inteles nevoia superioara a sacrificiului pentru a ca§tiga dreptul la intregire, nu se impacd cu gandul de-a läsa, la masa verde a pacii, pe altii sa ne culeaga rarri4itele de pe harta Europei. Oricum insä, datoria trebuie indepli-
nita §i pamantul tdrii va fi aparat cu dintii, cu mania sfanta a desnadejdii.
Cine spunea cd singura mantuire a invin§ilor e de-a nu mai spera mantuire? Stain in drum, langa comandantul clivizionului. Caii sunt pregdtiti, tunurile inhamate. Cu infrigurare crescandd, a-teptam ordinele care ne vor azvarli in zdrile mohorite §i amenintatoare. Cu zgo-
mot de mitraliera in plina tragere, un
motociclist se opre0e langa noi: tin pile dela divizie pentru comandantul brigawww.dacoromanica.ro
SUCEAVA
163
care a§tea0tä i el la cativa pa§i. Ne repezini cu totii sä aflam hotàrirea. Emotie. Colonelul cite§te, incruntat, coboard filiera ierarhicd: Mare le Cartier General cu ordinul No. cdtre Corpul de Armatd, Divizie, Brigadd... Cu un zambet sarcastic pe buze, ne intinde acurn slova oficialà, iar noi citim, uimi#: Avand in vedere cd se apropie perioada in care oile urrneazd sd fete, binevoiti a intocmi de indatä tablouri cu numdrul
acestor animale ce se and in sectorul ocupat de trupele de sub comanda D-voastre §i a le inainta Marelui Cartier General pada' la data de ..."
Arrnistitiul s'a prelungit, dar cercul vràjma§ului se strange tot mai aspru §i mai apàsátor in jurul nostru. Pe noi, la marginea Bucovinei, ne izbe§te ordinul brutal de retragere, de evacuare.
Ultimele ceasuri sunt sfa§ietoare. In casa in care locuiesc, Romanca vrednicd de a cgrei primire ne-am bucurat, plange desnäddjduità, cu fiicele ei. Mi se strecoard in !nand scrisorile primite din Ord, pentru ca sä nu cadd in manile vräjma§ilor.
La spital, doctorul Teofil Lupu imi incredinteaza un teanc de bancnote ruwww.dacoromanica.ro
I
164
FILE RUPTE DIN CARTE& RAZBOIULUI
se§ti §i romane§ti §i ma roaga sa le
dau, in lard, oricarui a§ezamant de bine-
facere a§ crede de cuviintä, spre a fo-
losi cauzei comune macar cu atat, acum
cand zidul de despartire al hotarului
nedrept se ridica din nou, cine §tie pentru cat timp. Vom cunoa§te multi prieteni in ceasul izbandei; sä nu uitam Irish' pe acei cari in ziva visurilor sfaramate,
a nädejdilor infrante, §i-au aratat, cu vorba §i cu fapta, credinta neitramutata in dreptate §i au uitat nenorocirea lor, atat de mare, pentru a se gandi la
alinarea suferintelor noastre. 0, amaracitmea färd margini a acestei plecari! Am trecut, muti, incruntati, cufundati intr'o cumplitä §i zdrobitoare
durere, sub privirile triumfatoare ale
strainilor cari se indeseau acum pe sträzi, ranjind §i aratandu-ne cu degetul, §optindu-§i vestea cea mare, bucuria
intrarii apropiate a cdtanelor imparate§ti, ale cdror sträji s'au §1 ardtat la
marginea ora§ului. Ne-am dus spre valea Siretului, spre Burdujeni, pierzandu-ne
in ceata ce se lasa de pe cerul de plumb in vdluri tot mai groase, fard a se putea desface in lacrimi de ploaie ...
Morile lui Dumnezeu, zice vechea zicatoare, macind incet, dar sigur. De-ar www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
165
putea grabi mdcini§u1 lor, pentru a
zdrobi cu un ceas mai de vreme trufia
nesuferitá a invingdtorului vremelnic §i a razbuna, prin biruinta dreptdtii, dure-
rile §i necazurile acestei clipe cari au
pus \Taxi suferintelor §i näzuintelor de veacuri! Când m'am despärtit de gazdele atat de prietenoase, le-am spus, mai
mult ca o mângdiere in care nici eu
nu mai aveam increfiere, ca peste §ase luni osta§ii no§tri se vor intoarce in Suceava desrobità. Si dacd totu§i a§ li
fost, macar de rândul acesta, prooroc in tara mea?
www.dacoromanica.ro
STEAGURILE
www.dacoromanica.ro
lafi, 26 Mai 1918.
Ziva Ina ltarii Domnului. Va fi de acum inainte ziva de pomenire a vitejilor cazuti in razboi. De dimineata, in sunetul muzicei i al gorn4tilor, deta§amentele cu steagurile lor i§i fac intra-
rea in curtea Mitropoliei. In fruntea alaiului, cei cari §i in zile grele au fost mereu in frunte, cei ale caror drapele acum ciuruite au fluturat, cele dintal, in vântul rece al mortii granicerii i va-
natorii. Iar dupa ei, ceath dupa ceata, steag dupd steag, pajurele infanteriei.
Unul duph altul, se desprind din randu-
rile garzilor de onoare, §i se in§ira in fata treptelor intràrii, stegari lânga stegari, vulturi langä vulturi, regimentele dela Dragoslave §i Predeal alaturi de cele din Dobrogea, cele dela Oituz langd
cele dela Mara§e§ti. Steagul regimenwww.dacoromanica.ro
170
PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tuhii 13 infanterie e purtat de un dorobant batran, veteran al altui rázboi, cu
vechea lui caciula peste care se mai inaltd, mandra, pana de curcan. Plevna invie astfel In mijlocul coifurilor noastre
de otel. Iatä acum stindardele, grele de cusaturi aurii, ale cavaleriei, drapelele numeroase ale artileriei §i, in sfar§it,
dupd uniformele sure ale armatei de
uscat, albastrul inchis al marinarilor. Un general, cu glas rasunator, striga numele regimentelor decorate: 3 §i 10 vandtori, 32 Mircea, ai carui osta§i s'au avantat In camd§i asupra mitralierelor vrajma§e, 36 infanterie, al carui stegar a trecut Dull:area innot, ca sà nu-i rämânà drapelul In ruinele Turtucaiei, §i atatea allele ...Toatä povestea rdzboiului e tesutd in matasa mu§cata de gloante. Rand pe rand, insotite de comandantii
cari le-au dus la lupta, steagurile patrund in biserica. §i se ingramddesc in §iruri stranse in fata catapetesmei: o padure deasä, cu frunzi§ul ei matasos, de-asupra careia vulturii .purtatori de cruce i§i desfd§oara aripele aurite.
Tince-
tul cu incetul, Mitropolia se umple de lame; generalii s'au a§ezat in stanga,
langa strana Reginei; comandantii de arwww.dacoromanica.ro
STEAGURILE
171
armate i§i poarta cordoanele ro§ii. 0 singura uniforma straind: e figura ciu-
data a colonelului canadian Boyle, fa"mas, nu mai §tie nici el cu ce scop, pe meleagurile noastre. Mai in fund, spre dreapta, chipuri de femei cu valuri negre, pdrintii §i rudele celor cari vor fi pomeniti. In fata steagurilor, o masa de brad cu mari coroane verzi, printre cari se deslu§e§te, in litere negre pe coliva alba, inscriptia: Eroilor morti pentru Patrie, 1916-18. Clopotele sund. Sosesc Regele §i Regina, intamp5n4i de Mitropolitul Moldovei, cu crucea in mana. Regina ,§i. Prin-
cipeseles au imbracat haina alba a suro-
rilor de caritate, 'Regele §i Principele mo§tenitor sunt in tinutd de campanie. Parastasul incepe. Peste tabloul de a-
poteozh al steagurilor, rasund acum, jalnica, Ve§nica Pomenire. Gandul se intoarce, farä voie, la crucile albe din fundul padurilor, la trupuri ciuntite, agatate §i p'utrezite in imbräti§area uciga§e a retelelor de sarma, la toti cei rapu§i de bolile viclene, departe de zgomotul luptelor. Regina plange §i putini sunt cei ai caror ochi nu sunt umezi. In mijlocul tdcerii, un glas puternic cite§te acum numele ofiterilor morti in www.dacoromanica.ro
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
razboi. 0 armatä intreaga se in§ira in
acest lung pomelnic cu generalii ei, Dragalina, Praporgescu, cu coloneli §i ma-
iori, capitani §i locotenenti. Au cazut pentru intregirea neamului, pentru apd-
rarea Orli. Apelul la care nimeni nu mai rdspuncle s'a ispravit. In cantecul corului, clopotele rdsung, grave.
Afard, pe strada care poartä numele lui Stefan cel Mare, multimea se indeasä sa priveasca defilarea. In fund, sub chipul turnat in bronz al Voevodului biruitor, trupele se a§eaza in coloane. Aldturi de Mitropolit, Regele se indreapta spre estrada ce i s'a pregatit in marginea sträzii. Iarg§i räsund trambite §i muzici; in capul coloanei, ce inainteaza darz, calare§te Principe le Carol,
cu sabia in mana. Dupa el, in fruntea
pdrazii, grupul stralucitor al generalilor,
urmati, pentru intaiai data, de ofiterii
decorati cu Mihai Viteazul". Toate privirile s'au atintit asupra crucilor alba-
stre, cu panglicele de culoarea sangelui inchegat. Si iata acum steagurile, cate trei In rand, cu detapmentele i comandantii lor. Toata lumea se descopere. Gloria unui neam intreg trece in pasul
apäsat de defilare al osta§ilor razboiului. www.dacoromanica.ro
STEAGURILE
173
Cerul e acoperit de noH de ploaie; §i. in sufletul nostru., nenorocirea .§i-a in-
tins negrul zhbranic peste stealucirea zi-
lelor de biruinld §i de nklejde. Dar in urma steagurilor invie ceva din avântul inceputului. Imi aduc aminte de cuvintele unui capitan sarb, fanit pentru a treia oard in bdtäliile din Dobrogea, pribeag rdmas fard nici o §tire dela ai sai,
care-mi spunea in spitalul din Ia§i, cu nestrknutatä convingere : Din atâtea suferinte, trebuie s'à iasä §i zile marl".
Si acum, and trece inaintea noastrà,
in falfditul tuturor stindardelor tarii, amintirea atâtor jertfe §i. a-Ca-tor lupte vi-
teje§ti, pe caH §i du§manii le-au recunoscut, slävindu-le, o spunem cu tot mai multä incredere, ca o prevestire a unor intamplari apropiate: nu se poate ca atdta vitejie, §i. vitejie dreaptä, sa fi fost in zädar.
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
www.dacoromanica.ro
August 192
...
Zi caldd de yard. De-asupra Targului-Ocnei, pe Mágurd, alai de sarbd-
toare. Biserica schitului e neincapätoare. Ea nu mai cuprinde pe credincio§ii, ye-
niti din toate vdile vecine .§i chiar din alte judete ale Moldovei. Un sobor de preoti in odajdii s'a strans in jurul Episcopului, care a venit anume sà sfinteased laca§ul de rugaciune, zidit din nou §i impddobit intru slava bisericii §i a slujitorilor ei. Slujba a inceput de dimineata §i tine, ceasuri in §ir, dup'd obiceiul pravoslavnic de tdrnosire. Drumeti, am nimerit aceastà zi de sfintire a bisericii, pentru a improspdta amintirile ce ne leagd de acest colt de tara §i cari simt Inca pentru noi atdt de vii. Cuprin§i de oboseald, oaspetii nepoftiti s'au a§ezat pe un dâmb din curtea schitului, de 12
www.dacoromanica.ro
178
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
pe care vederea lor cuprinde campul intreg, ce 1-a ingsurat de-atâtea ori, chtiva
ani In urma, in alte imprejuràri poate mai insemnate, de§i mai putin sárbatore§ti.
Cu acelea§i sclipiri de sabie lucitoare,
apa Trotuplui i§i taie drumul printre stanci, spre valea largd ce se pierde
in decorul albastriu al dealurilor inalte din tinutul Bacdului. Pe toate potecile muntelui, printre tufele §i mladele tinere, ce au apucat sä creasca din nou peste pustiul nimicirilor din rdzboi, §iruH lungi de tdrani in camd§i albe, de neveste §i fete impodobite urea spre
schit, de unde räsund peste vale cn-
tàrile cucernice ale preotilor §i isonul
diaconilor. Nu era ata.t de u§oard urcarea Magurei, In vara anului 17... Slujba s'a incheiat. Clapotele rdsunä
puternic peste vai §i päduri, chemând no-
rodul la predicd. Cuvinte inalte purced peste multime: i se vorbe§te de filozofie, de morald, de legile ve§nice ale credintei §i de dogmele neschimbate ale bi-
sericii. Suntem oare inainte sau dupd
rdzboi? Lupta grozavd care nimicise ora§ul §i satele invecinate, care a därdmat imparatii i h räscolit popoare, a
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
179
fost numai visul imei inchipuiri bolna-
vicioase?
Acum §i predica a luat sfar§it. Prea Sfintitul, inconjurat de arhimandriti §i. stavrofori, s'a a§ezat la umbra, sä po-
poseasca, inainte de masa ce s'a pregatit pentru cuvio§ii oaspeti. §i autorita-
tile judetului cari au venit indeplineasca datoria la aceasta serbare. Sfio§i, drumetii tineri s'au apropiat de
grupul impunator al oficialitacii. Binevoitor, pastorul eparhiei Ii intreaba cu ce prilej s'au oprit la sfintirea schitului Mägurii. 'I se raspiMde ca am venit sa ne revedem sectoarele de lupta. Pre latul se mird: Aci ati luptat in alegerile din anul trecut? Nu §tiam cd aveti sector politic in acest.judet". N'avem, mar-
turisim cu evidenta confuzie, aci ne-a fost doar sectorul de front, din timpul razboiului".
A, da, razboiul Adevarat,ingana cu mirare urma§ul lui Melhisedec, pe
aci a fost razboiul Timpul, dragii mei, timpul trece atat de iate ..." Pe
aci, sa traiti, Prea Sfintite, se repede un comisar sclivisit, cu mustatile intoarse §i vacsuite cu grije, incins cu o sabie uria§e. Pe aci s'au coborit Nemtii. Cat pe ce sä patrunda in Targul Ocnei.
www.dacoromanica.ro
180
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
Era un bombardament teribil. Eu ma aflam chiar Ia marginea ora§ului, am luat atunci toate mdsurile. Eu am evacuat populatia civilà, am oprit trupele sä se retraga peste Trotu§, pana ce au venit Vanatorii de Munte... Am lost de-altfel decorat". hi scoate pieptul inainte ca la parada, pentru ca toad lumea sa-i poata admira bdrbdtia §i credinta". E totu§i o mangaiere: amintirea cruntei incdierari in care atati viteji au pierit, farà nume §i fara rasplata, nu s'a stins cu desavar§ire. Comisarul din TargulOcnei a fost decorat. Anii au trecut repede. Iarba a crescut peste §anturile daramate, adaposturile cari au infruntat urgia obuzelor nu s'au
putut impotrivi surparii mai incete a
timpului. Cand rdscolim amintirea unor
tragice realitäti, cuvantul ratace§te in pustiu, ca suflarea vantului de toamna
care adund §i imprä§tie frunzele ve§tede, troienindu-le la raspantii. Revarsarea nemiloasä a -timpului se intinde peste faptele §i nazuintele noastre, a§ternand
peste ele prefacere §i uitare, in straturi tot mai groase cu zäpada fiecarii ierni. Dar totu§i, cand ne cufundäm in aceste adancimi ale amintirii, cand culegem din nou aceste fire marunte, din
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
181
cari s'a tesut, cu sute §i mii de alte fire, istoria neamului i desvoltarea tárii, nu facem o ratacire zhdarnicd. De sub ninsoarea tot mai deasä a vremii, suferintele, luptele, jertfele trecutului, mai a-
propiat 0 mai departat, vor prinde rdddcind In ogorul romanesc, i vor rodi cândva, in anii sau in veacurile ce vor sd vie, primävara mai fericitä a vremurilor viitoare. Cdci praful casei dupä maturat, ne spune intelepciunea bdtraneascà, des se ridicd 0 in razele soarelui gioacA, insd nici razele soarelui a nu lovi opre§te, nici pa0i celui ce prin casä umblà contene§te".
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE 5
Cuvânt inainte
Fapta si poveste
11
8 August 1916 Soarta Serbiei
17
25 33 39 47 55 63 83 95
Defilare
Spre luptä In transee Bàf Ilia nevAzutä
Pe Cosna Contra - atacul
In Baterie Sfinge 0 cernealä Quo Vadis Cenuse
107 117 123
,
In Pädure Tren sanitar
131
Armistitiu Suceava Steagurile Intoarcere
, ,
www.dacoromanica.ro
139 145 155 166 177
EDITURA CULTURA NATIONALA" BIBLIOTECA POBTATIVA"
Au aparut: ION BARBU
Toe secund (nerouri) Opera premiata de Soc. Scriitorilor Romani
ION MINULESCU
Celiti-le noaptea
Lei 80 Lei 90
1. IACOBESCII
Quasi (poesii)
Lei 80
PRINCIPESA M. BIBESCU
Doud portrete (Ferdinand al Romaniei
i Anatole France)
Lei 70 Lei 75
A. A. PHILIPPIDE
Stand fulgeiate
OCTAVIAN GOGA
Precursori
Lei 100
D. I. SUCHIANU ION MINULESOU
Puncte de vedere Strafe pentru toald lutnea
B. FUNDOIANU
Privelisti (poeme)
G. IBRAILEANU
Privind via(a
31. RALEA.
Allemouiul Note do drum din Spania)
Lei 80 Lei 80 Lei 75 Lei 60 Lei 80
TEODOR SCORTESCU
Popi (1922)
I. VINEA
Paradisul suspinelor
HENR. YVONNE STAHL
Mulusa Matilda Premiul Femi la 1932
N. D. COM. T. ARGHEZI
Vinul de via(il lungd eclitia a II-a Flori de mucigai (versuri)
MARIE VORONC a
1 I:UW(0 i (pocme) Opera premiatd de
CAMIL PETRESOU
Transcendentalia (poetne)
(Poeme)
Soc. Scriitorilor Rontani
Lei 70 Lei 80 Lei 80 Lei 40 Lei
80
Lei 80
(tiraj redue la 100 exemplare numerotate)
Lei 250
PrPESSICIUS
Itinerar sentimental (versuri)
Lei 60
CAMIL BALTAZAR
Intoarcerea poetului la uneltele sale
Lmi
40
(poeme)
Romane. StudH Au apirut: LEON DONIOI
Noul seminar cis a prefata do Adrian Maniu
CAMIL PETRESCU
Ultima noapte de drugoste Intdia noaple de reizboiu
Lei 100 2 volume
epuizat
editia a II-a
Opera premiata de Soc. Scriitorilor Romani T. ARGHEZI EUGEN GOGA GEORGE M. ZAIIFIRESCU
Poarta Neagrii Cartea Facerii www.dacoromanica.ro Madona cu trandafiri
Opera premi ita de Soc. Scriitorilor Romani
Lei 120 2 volume
Lei 160
Lei 60
Romane. Studii T. ARGHEZI
Cartea cu juarii cu 64 desene in negru si 4 planse in culori
Lei 160
G. CALINESCU C. FANTANERU C. ANTONIADE N D. COCEA IRCEA ELIADE
Interior Machiavelli vol. I editia a II-a Fecior de stage(' editia a III-a
V ia(a lui Mihai Emineseueditia a II-a
Lei 100 .
Lei 100
Maitregi editia a III-a
Premiul Soc. Tekirghiol-Eforia 1933
,
Doctoral Taifun
GALA GALACTION VICTOR ION POPA PELTZ
Velerim si V eler Doamne editia a II-a Calea Veiceire$ti
j.
ANTONIADE
G. CALINESCU
SANDU TELEAJEN G. I. BRATIANU
2 volume
Lei 120 Lei 100
Opera lui Mihai Eminescu Drumul dragostei
Lei
File rupte din cartea thzboiului
Sub tipar:
Lei 60 Lei 60 Lei 80
Machiavelli vol. II
Arsenic Dental Soc. Tekirghiol-Eforia 1934 -
:ERGIU DAN
Lei 60 Lei 80
Lei 60 Lei 60 80
Lei 60
Cain am devenit huligan Romdnii e destepli Tudor Arglzezi
MIHAIL SEBASTIAN CAMIL PETRESCU SERBAN CIOCULESCU TUDOR VIANU SERGIU DAN
Ion Barba
Surorile V eniamin
Traduceri
Au apärut:
Cazul ludeatorului Sebastian
FRANZ WERFEL
Lei 60
Traducere din limbo germand de r C. Baltazar
Les Fleurs du mal
CH. BAUDELAIRE
Lei 60
Traducere din limba francezd de A. A. Philippide
,
Editille definitive ale scriitorilor clasici romfini I. L. CAR kGIALE
Opere editie ingrijitii, de Paul Zarifopol Premiul Soc. Scriit. Romani pentru ed. critice
Au apärut: Tomul I
N uvele .$i Schile
-
Tomul II Tomul III
Sub tipar:
Nuvele si Schile
Lei 750, 400 i 200 Lei 800, 450 §i 200
Reminiscen(e si Notife Critice
Lei 600, 350 *i 150
Tomul IV
In preparatie: Tomul V
Au apfirut:
M. EMINESOU
In preparatie: ION CREANGA
Reminisce* $i Notite Critice Teatru
Poesiieditie ingrijit6, de C. Botez
Lei 250
Opere editie ingrijita de G. T. Kirileanu
1
Car (ile noastre se gdsesc de vanzare in principalele Obi-aril
din Card; ele se trimit franco la d o mic iii a In fora (ara.
EDITURA CULTUR A NATIONALA" 2, Pasajul Macca, 2 'incur esti (I) Telefon Nr. 307-78. -t
it
Lei 60. Li
t
www.dacoromanica.ro