1. GENERALITAŢI ÎN DESENUL TEHNIC 1.1. OBIECTUL, SCOPUL ŞI IMPORTANŢA DESENULUI TEHNIC DESENUL TEHNIC este activitatea de reprezentare pe un unic plan, după anumite norme şi convenţii a obiectelor din spaţiul tridimensional, utulizând tehnicile şi metodele geometriei descriptive. Desenul tehnic constituie singurul mijloc de reprezentare a unei concepţii sau a unei idei tehnice. În acelaşi timp, el este principalul mijloc de legatură dintre conceperea conceperea şi realizarea practică a lucrărilor inginereşti. Între desenul tehnic şi celelalte discipline tehnice există multe legături. Desenul tehnic folo folose seşt ştee cuno cunoşt ştin inţe ţe din din alte alte disc discip ipli line ne tehn tehnic icee şi este este folo folosi sit, t, la rând rândul ul său, său, în expu expune nere reaa disciplinelor tehnice. Realizarea oricărui obiect, indiferent de mijloacele tehnice de care se dispune, este posibilă fie după un model, fie după desenul obiectului respectiv. Metoda care se foloseşte aprope în exclusivitate constă în executarea obiectului după reprezentarea lui grafică, adică pe baza unor desene tehnice. Ca urmare a faptului că regulile de reprezentare în desenul tehnic au în majoritatea cazurilor valabilitate generală şi că se tinde spre internaţionalizarea lor, se poate afirma ca desenul tehnic a devenit un limbaj tehnic internaţional. Desenul tehnic contribuie la educarea studenţilor, la dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii şi a gustului pentru frumos, a preciziei în execuţie şi a muncii organizate. CITIREA DESENULUI TEHNIC se face într-o ordine bine determinată începând cu conţinutul indicatorului (unde, printre altele, se precizează denumirea obiectivului, a obiectului, a scărilor de reprezentare), continuând cu studierea proiecţiilor de reprezentare, a planurilor de secţiune şi a secţiunilor realizate, cu identificarea semnelor convenţionale şi a cotelor prin care sunt marcate dimensiunile obiectului reprezentat şi terminînd cu analiza inidcaţiilor suplimentare de execuţie care însoţesc desenul tehnic respectiv. trebuie să le îndeplinească îndeplinească un desen desen tehnic, tehnic, sunt Principalele condiţii de calitate, pe care trebuie următoarele: -
să fie complet, simplu şi clar, pentru a fi uşor înţeles, fără a crea confuzii;
-
să fie ales corect formatul planşei iar desenul să fie corect încadrat în planşă;
-
să cuprindă toate indicaţiile necesare executării obiectivului reprezentat;
-
să poată fi realizat într-un timp căt mai scurt şi cu cheltuieli căt mai mici.
1
1.2. 1.2. MATE MATERI RIAL ALEL ELE E ŞI INST INSTRU RUME MENT NTEL ELE E FOLO FOLOSI SITE TE ÎN DESE DESENU NUL L TEHNIC Pentru întocmirea unui desen în condiţii optime este necesar ca să se cunoască bine materialele şi instrumentele ce se vor folosi, calităţile lor şi modul de utilizare.
HÂRTIA PENTRU DESEN - este de mai multe feluri si este în funcţie de desenul ce trebuie întocmit. - hârtia albă opacă - trebuie să fie cât mai densă, să nu se scămoşeze la ştersul cu guma, să nu sugă tuşul. Se poate întrenuiţa la întocmirea tuturor categoriilor de desene. - hârtia de calc - este o hârtie transparentă şi serveşte fie la întocmirea desenelor originale, fie la realizarea unor copii. CREIOANELE SAU PIXURILE - pot avea mine de diferite durităţi, utilizate în funcţie de specificul desenului, precum şi de calitatea sau felul hârtiei folosite. Minele se fabrică din grafit în 18 durităţi, care se împart în trei mari grupe: - mine moi , de tip B; - mine obişnuite, de tip HB şi F ; - mine tari , de tip H . Creioanele şi minele pentru pixuri au marcat pe ele simbolul durităţii. Minele de tip B vor fi cu atât mai moi cu cât cifra care precede litera B va fi mai mare, iar cele de tipul H vor fi cu atât mai dure cu cât cifra care precede litera H va fi mai mare. GUMELE - se folosesc pentru curăţirea desenelor executate în creion şi pentru a şterge liniile ajutătoare sau liniile trasate greşit. O gumă bună nu trebuie tr ebuie să murdărească sau să scămoşeze hârtia. Pentru ştergerea tuşului se folosesc lame de ras sau gume dure. TUŞUL - se utilizează pentru trasarea anumitor desene originale sau pentru copierea unor desene pe hârtia de calc. Tuşul trebuie să adere bine la hârtia pentru desen, să fie fluid şi să se usuce repede. Liniile trasate cu tuş trebuie să rămână uniforme ca grosime. PLANŞETELE PENTRU DESEN - servesc la fixarea hârtiei. Ele pot fi echipate şi cu teu. tr asează linii TEUL - serveşte pentru trasarea liniilor sau pentru sprijinirea echerelor când se trasează cu diferite înclinaţii. Teul se confecţionează din lemn sau din materiale plastice. 2
ECHERELE - au forma unor triunghiuri dreptunghice şi se confecţionează din lemn sau din materiale plastice. De regulă se folosesc două tipuri de echere: -
echer având catetele egale şi două unghiuri de 45 ;
-
echer având catetele neegale şi unghiuri de 60 şi respectiv 30 .
°
°
°
RIGLA GRADATĂ - serveşte la măsurarea dimensiunilor pe desen şi este gradată în mod obişnuit în milimetri. Se confecţionează din lemn sau materiale plastice şi are, lungimi de la 20 cm la 50cm. O riglă trebuie sa aibă partea gradată subţiată, pentru a permite măsurări cât mai exacte. Nu se recomandă măsurarea dimensiunilor pe desen cu teul sau cu echerul, chiar dacă acestea sunt gradate. FLORARUL - este o placă subţire de lemn sau material plastic, tăiată cu diferite curburi şi serveşte pentru trasarea liniilor curbe diferite de arcele de cerc, care nu pot fi trasate cu compasul. RAPORTORUL - serveşte la măsurarea unghiurilor şi se confecţionează din lemn, metal sa materiale plastice. El ere forma unui semicerc şi este gradat în unităţi de măsurat unghiulare (grade). TRUSA DE COPASURI - conţine instrumente pentru trasarea cercurilor (compasuri şi baluştri), pentru măsurarea distanţelor (distanţiere), pentru trasat în tuş (trăgătoare), (tr ăgătoare), prelungitoare.
1.3. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR ÎN DESENUL TEHNIC La utilizarea instrumentelor în desenul tehnic trebuiesc respectate următoarele reguli: -
la trasarea liniilor în creion, vârful creionului trebuie să se sprijine în permanenţă pe muchia teului sau a echerului şi să aibă o înclinare de circa 75 faşă de orzontala direcţiei °
în care se trasează linia; -
trasarea liniilor cu ajutorul teului sau a echerului - în creion sau tuş - se face, de regulă de la stânga spre dreapta şi de jos în sus;
-
vârful portmină a compasului trebuie să aibă aceiaşi lungime cu vârful compasului în care se află acul;
-
la trasarea cu compasul a arcelor de cerc cu raze mari, se va urmări ca atât portmină, cât şi acul compasului, să fie perpendiculare pe suprafaţa hârtiei.
3
1.4. ÎNTREŢINEREA INSTRUMENTELOR DE DESEN Planşeta pentru desen trebuie să aibă feţele perfect plane şi mucşiile drepte, trebuie să fie permanent curată, în care scop pentru transportul ei se poate folosi o husă de pânză. Instrumentele din lemn sau materiale plastice - teu, echere, rigle, florare, etc. - trebuiesc curăţate după fiecare folosire, iar din când în când muchiile acestora trebuiesc şterse cu o cârpă înmuiată în alcool, pentru a se îndepărta murderia provenită de la minele de creion sau de la tuş. Instrumentele din metal - compasuri, distanţiere, etc. - vor fi păstrate cu grijă în trusele lor originale şi nu în alte cutii sau penare, întrucât vârfurile acestora sunt foarte fin ascuţite şi se deteriorează cu uşurinţă. Trăgătoarele sau alte dispozitive de trasat în tuş se şterg după fiecare folosire cu o cârpă umedă, atunci când întreruperea este mai mare de două minute.
1.5. STANDARDIZAREA ÎN DESENUL TEHNIC Standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat. Standardul contribuie la înlăturarea barierelor tehnice dintre ţări şi facilitează cooperarea tehnologică internaţională. Indicativele utilizate pentru standardele române sunt următoarele: -
standarde române, aprobate înainte de 28 august 1992, au sigla STAS, ex. STAS 103-84 - Desene tehnice. Linii.
-
standarde române, aprobate după 28 august 1992, au sigla SR , ex. SR 74:1994 - Desene
tehnice. Împăturire. - standarde române, identice cu standardele internaţionale au sigla SR ISO, standardului român fiind identic cu numărul standardului internaţional, ex. 7200:1994 - Desene tehnice. Indicator. - stan standa dard rdee româ române ne,, iden identi tice ce cu stan standa dard rdel elee euro europe pene ne au sigl siglaa SR EN, standa standardu rdului lui român român fiind fiind identi identicc cu număru numărull standa standardu rdului lui europ european ean,, ex. 5455:1997 - Desene tehnice. Scări. Standardele au caracter de recomandare, ele nefiind obligatorii.
4
numărul
SR ISO numă număru rull
SR EN
2. FORMATELE DESENELOR TEHNICE. INDICATOR 2.1. FORMATELE DESENELOR TEHNICE Formatul Formatul desenului tehnic reprezintă spaţiul de pe suportul utilizat pentru desen, limitat de un contur dreptunghiular cu dimensiunile a x b. Standardul român SR ISO 5457:1994, identic cu standardul internaţional, ISO 5457:1980 precizează că desenul original trebuie executat pe un suport având cel mai mic format care permite claritatea şi precizia cerută desenului. Formatul desenului poate fi orientat cu dimensiunea lui cea mai mare fie în lungime (Fig.1a), fie în lăţime(Fig.1b):
Fig. 1 – Orientarea – Orientarea formatelor a - Planşă orientată în lungime b - Planşă orientată în lăţime Formatul desenelor originale şi ale reproducerilor sale trebuie ales în următoarea ordine preferenţială: (Tabell nr. 1) - înt între re dimen dimensiu siunil nilee laturi laturilor lor a) prima prima opţiun opţiune: e: forma formatt seri seriaa A, ISO ISO (Tabe formatului seria A există relaţia
a
=
b
2
, unde: a este dimensiunea mică iar b este dimensiunea
mare. Tabel nr. 1 Formate seria A, ISO Nr. Dimensiuni Format Crt. a x b (mm) 1 A0 841x1189 2 A1 594x841 3 A2 420x594 4 A3 297x420 5 A4 210x297
Tabel nr. 2 Formate alungite speciale Nr. Dimensiuni Format Crt. a x b (mm) 1 A3 x 3 420x891 2 A3 x 4 420x1189 3 A4 x 3 297x630 4 A4 x4 297x841 5 A4 x 5 297x1051
b) a doua opţiune: formate alungite speciale (Tabel nr. 2) – obţinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, şi care au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de bază ales; c) a treia opţiune: opţiune: formate alungite excepţionale (Tabel nr. 3) - obţinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, şi care au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de bază ales. 5
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7
Tabel nr. 3 Formate alungite excepţionale Dimensiuni Nr. Dimensiuni Format Format a x b (mm) Crt. a x b (mm) A0 x 2 1189 x 1682 8 A3 x 5 420 x 1486 A0 x 3 1189 x 2523 9 A3 x 6 420 x 1783 A1 x 3 841 x 1783 10 A3 x 7 420 x 2080 A1 x 4 841 x 2378 11 A 4 x6 297 x 1261 A2 x 3 594 x 1261 12 A4 x 7 297 x 1471 A2 x 4 594 x 1682 13 A4 x 8 297 x 1682 A2 x 5 594 x 2102 14 A4 x 9 297 x 1892
2.2. ELEMENTELE GRAFICE ALE FORMATULUI Standardul stabileşte norme referitoare la următoarele elemente grafice ale formatului: -
indicator;
-
margini şi chenar;
-
repere de centrare;
-
repere de orientare;
-
gradaţia metrică de referinţă;
-
sistemul de coordonate;
-
unghiul de decupare.
Dintre elementele grafice ale formatului: -
sunt obligatorii : indicatorul, margini, chenar şi repere de centrare; sunt sunt faculta facultative tive: repe repere re de orie orient ntar are, e, grad gradaţ aţia ia metr metric icăă de refe referin rinţă ţă,, sist sistem emul ul de coordonate, unghiul de decupare.
MARGINI ŞI CHENAR Chen Chenar arul ul este este contu conturul rul prin prin care care se deli delimi mitea tează ză câmp câmpul ul desen desenul ului ui de margi margini nile le Chenarul se execută execută cu linie continuă, continuă, de aceiaşi aceiaşi grosime cu cea mai groasă groasă linie din formatului . Chenarul desenul tehnic, dar nu mai mic de 0,5mm. Zona neutră este regiunea cuprinsă între marginile formatului şi chenar . Pentru această zonă se recomandă o lăţime de: - 20 mm pentru formatele A0 şi A1 (poate fi redusă la 10 mm); - 10 mm pentru formatele A2, A3 şi A4 (poate fi redusă la 7 mm). Fâşia de îndosariere îndosariere este regiunea regiunea care permite practicarea practicarea perforaţiilor perforaţiilor . Ea are o lăţime de 20 mm (incluzând şi zona neutră) şi se plasează în stânga indicatorului. REPERELE DE CENTRARE În scopul facilitării poziţionării la multiplicare formatele trebuie să conţină patru repere de centrare. Aceste repere sunt marcate prin linii continui cu grosimea de minim 0,5 mm şi se trasează 6
la extremităţile celor două axe de simetrie ale formatului, începând de la marginile formatului şi prelungind cu 5 mm peste chenar, spre câmpul desenului.
2.3. INDICATORUL Indica Indicator torul ul este este parte parteaa desenu desenului lui tehnic tehnic desti destinat nat identi identific ficării ării,, exploa exploatări tăriii şi înţ înţele eleger gerii ii acestuia.
Amplasarea indicatorului – se face în colţul inferior dreapta al câmpului desenului, sensul de citire a indicatorului trebuie să fie acelaşi cu sensul de citire al desenului. Configuraţia indicatorului – se prezintă sub forma unui careu alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate, lipide de chenarul formatului. f ormatului. Conţinutul indicatorului – constă în informaţii grupate în mai multe zone alăturate: - zona (număr ărul ul de înre înregi gist stra rare re sau sau de iden identi tifi fica care re al dese desenu nulu lui, i, zona de identi identifica ficare re (num denumirea desenului, numele proprietarului legal al desenului); - zone de informaţii suplimentare (simbolul care indică metoda de proiectare, scara principală a desenului, data ediţiei desenului, indice aferent unei modificări, etc.). În domeniul construcţiilor, modul de întocmire şi de prezentare grafică a indicatorului desenelor tehnice de construcţii şi arhitectură este reglementat de STAS 1434-83 . Indicatorul are trei mărimi: -
indicatorul mare (Fig. 2) – folosit pentru formatele mai mari decât A3; indicatorul mic (Fig. 3) – folosit pentru formatele mai mici sau egale cu A3; indicatorul îngustat (Fig. 4) – folosit pentru detalii tip care se multiplică. 185 80
85
20
3
2
1
7 4
6
5
20
50
30 8
70
15
100
Fig.2 - Indicatorul mare 1.-Denumirea instituţiei proiectante; 2.- denumirea proiectului, locul construcţiei ;3.-indicativul (numărul) proiectului; 4.-calitatea, numele în clar şi semnătura (proiectat, desenat, verificat, control STAS, aprobat); 5.-scara/scările desenului, iar dedesubt data întocmirii desenului); 6.-denumirea obiectului şi titlul planşei;7- faza de proiect; 8.- indicativul, respectiv numărul de ordine al planşei în cadrul proiectului. 7
120 50
55
15
3
2
1
7 6
5
4
8
12
65
Fig.3 - Indicatorul mic 185
3
2
1 4 5
7
6
15
75 65
20
8
10
100
Fig.4 - Indicatorul îngust
2.4. ÎMPĂTURIREA PLANŞELOR DE DESEN TEHNIC Standardul SR 74:1994 stabileşte regulile de împăturire (pliere) a copiilor desenelor tehnice care urmează a fi păstrate în mape, plicuri sau îndosariate.
Reguli de împăturire: împăturire modulară modulară – aplicată copiilor desenelor care urmează a fi păstrate în mape - împăturire sau în plicuri; împăturire rireaa copiilo copiilorr desenel desenelor or destin destinate ate aplicări aplicăriii unei unei benzi benzi adezive adezive perforat perforatee - împătu aplicată copiilor desenelor care urmează a fi îndosariate (Tabel nr. 4); - împăturirea copiilor desenelor destinate perforării - aplicată copiilor desenelor care urmează a fi îndosariate (Tabel nr. 5). Pentru evitarea deteriorării desenelor prin plieri şi deplieri repetate, se recomandă ca această metodă să fie aplicată numai pe formatele A3 şi A4. Desene Desenele le se împătu împătures rescc execu executân tândd mai mai înt întâi âi pli pliere ereaa după după lin linii ii perpe perpendi ndicul culare are pe baza baza formatului (longitudinală) şi apoi, dacă mai este cazul, plierea după linii paralele cu aceasta (transversală). Desenele se împăturesc astfel încât zona de identificare a indicatorului să fie complet vizibi vizibilă, lă, iar fâşia fâşia de îndosa îndosarie riere, re, în cazul cazul împătu împăturiri ririii copiil copiilor or destin destinate ate perfo perforăr rării, ii, să apară apară neacoperită pe toată lungimea sa. La formatul A4, indiferent care dimensiune se alege ca bază, fâşia de îndosariere se va lăsa totdeauna în lungul laturii mari. 8
Tabel nr. 4 Împăturirea Î mpăturirea copiilor desenelor destinate aplicării unei benzi adezive perforate Împăturire Format Schema de împăturire longitudinală transversală
) m m 4 9 5 x 0 2 4 ( 2 A
---
) m m 0 2 4 x 7 9 2 ( 3 A
Tabel nr. 5 Împăturirea copiilor desenelor destinate perforării Forma rmat
Schema de de îm împăturire
Împăturire longitudinală
) m m 0 2 4 x 7 9 2 ( 3 A
transversală ---
9
