NOŢIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC 1.4.Standarde generale utilizate în desenul tehnic
1.4.1.Formatele desenelor tehnice Formatele utilizate în desen SR ISO 5457-1994 se aleg în următoarea ordine de preferinţă: ► Formate preferenţiale sau de bază din seria principală A (tab.1.1): ► Formate alungite special se obţin din formatele de bază prin alungirea dimensiunii a, astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea dimensiunea b) a formatului alungit să fie multiplu întreg de dimensiune dimensiune a a formatului de bază ales. Ordinul de multiplicare este indicat în simbolul formatului formatului (tab.1.2).
Tabelul 1.1 a x b [mm] Simbolul A0 841 x 1189 A1 594 x 841 A2 420 x 594 A3 297 x 420 A4 210 x 297 A5 148 x 210
Tabelul 1.2 Simbolul a x b [mm] A3x3 420 x 891 A 3 x 4 420 x 1189 A4x3 297 x 630 A4x4 297 x 841 A 4 x 5 297 x 1051
1.4.2.Elementele grafice ale formatului folosit la desenare
7 9 2
A4(210x297)
INDICATOR
A3(420x297)
INDICATOR
1.4.3. Plierea desenelor tehnice Împăturirea formatului A3 2 1
1
1
2
A3(420x297)
INDICATOR INDICATOR
Impăturirea formatului A3 in picioare 2 3
2 3 4
4
2
1
1
A3
A3
INDICATOR
INDICATOR
4
1 A3
INDICATOR
A3
INDICATOR
Impăturirea formatului A2 in picioare 2
3
3
1
4
4
4
1 2 A2
INDICATOR
INDICATOR
INDICATOR
Formatul A2 culcat 4
5
3
5 6
4
1 2
2
6
6
1
3 A2
INDICATOR
INDICATOR
INDICATOR
Formatul A1 culcat 4
5
2
3 5
6
4
3
1
1
2
6
6
A1
INDICATOR
INDICATOR
INDICATOR
Formatul A1 în picioare 4 5
3
2 7
7
5
6 4
2
3
1 A1 INDI CATOR
6
6
1
INDICATOR
INDICATOR
7
1.4.4.Linii utilizate în desenul tehnic Pentru executarea desenelor tehnice se folosesc mai multe tipuri de linii (linie continuă, linie întreruptă, linie punct şi linie două puncte) a căror grosime este împărţită în două clase: linie groasă şi linie subţire ( STAS 103-84). Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime, sau de o combinaţie a celor două clase, se simbolizează printr-o literă, astfel: ü cu litera A, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0,18 ÷ 2 mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor), ü cu litera B, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3, ü cu litera C, linia continuă subţire ondulată, ü cu litera D, linia continuă subţire trasatã în zig-zag, ü cu litera E, linia întreruptă groasă, ü cu litera F, linia întreruptă subţire, ü cu litere G, linia-punct subţire, ü cu litere H, linia-punct mixtă, ü cu litera I, linia-punct groasă, ü cu litera K , linia-două puncte subţire. A
A
A A
Cãlit la 26-28 HRC
1.4.5.Scrierea în desenul tehnic Standardul SR ISO 3098/1:1993 stabileşte modul de scriere cu mâna liberă sau cu şablonul, precum şi caracteristicile scrierii tehnice. Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h [mm] a literelor mari, aleasă potrivit scopului, din şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai jos: h = 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0 mm
1.4.6.Indicatorul şi tabelul de componenţă ale desenului tehnic
În standardul SR ISO 7200:1994 se stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate care pot fi subdivizate în rubrici.
E/A A0 A1 A2 A3 A4
Denumirea reperului Denumirea ansamblului Codul alfanumeric al desenului ITM 112-01-04.08
Nr. de planse
Tabel de componenta
Tabel de componenta
INDICATOR
INDICATOR
REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE ORTOGONALÃ 2.1.Sisteme de proiecţie În domeniul tehnic, între obiectul spaţial şi imaginea sa plană trebuie să existe o corespondenţă biunivocă, astfel încât ceea ce s-a dorit să se proiecteze, să se regăsească şi în planul desenului realizat. sistemul central (sau conic) şi sistemul paralel (sau cilindric).
Imaginile, sau proiecţiile utilizate pentru înţelegerea completã a configuraţiei unei piese şi a desenului acesteia sunt (STAS 105-87 – Desene tehnice. Reguli de reprezentare şi notare a vederilor şi a secţiunilor în desenele industriale): reprezentarea în vedere, reprezentarea în secţiune, ¤ reprezentarea rupturilor
2.2. Reprezentarea pieselor în vedere. Reguli de reprezentare
2VEDEREA
este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese nesecţionate şi se realizeazã prin proiectarea în totalitate a elementelor vãzute de observatorul uman, conform regulilor geometriei descriptive
A
A
5:1
2.3.Reprezentarea pieselor în secţiune
A
A
A-A
a
A-A
A-A
A-A
A-A
A-A
b
c
d
e
f
2.3.1.Clasificarea sectiunilor. Reguli de reprezentare a pieselor secţionate
A
A A
A
a
b
c
d
2.3.2.Reprezentarea rupturilor. Reguli de reprezentare în rupturã a pieselor
2.3.3.Norme generale pentru reprezentarea sectiunilor
2.3.4.Hasuri utilizate in desenul tehnic
metal
materiale nemetal
COTAREA DESENELOR TEHNICE 3.1.PRINCIPII GENERALE DE COTARE
Cotarea desenelor tehnice se efectueazã conform reglementãrilor prevãzute în standardul SR ISO 129:1994 (Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definiţii, metode de executare şi indicaţii speciale).
3.2.ELEMENTELE COTÃRII. NORME ŞI REGULI DE COTARE
Cote
Linie de cota Linie de indicatie
Linie ajutatoare
punct de origine
3.3. INDICAŢII SPECIALE DE COTARE COTAREA PIESELOR SIMETRICE
COTAREA ARCELOR DE CERC, A UNGHIURILOR, A RAZELOR ŞI A DIAMETRELOR
COTAREA SUPRAFEŢELOR SFERICE
COTAREA ELEMENTELOR ECHIDISTANTE
COTAREA TEŞITURILOR ŞI A ADÂNCITURILOR
COTAREA SUPRAFEŢELOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR SUPRAFEŢELOR PRISMATICE
COTAREA ELEMENTELOR DISPUSE SIMETRIC PE UN CERC
COTAREA ELEMENTELOR IDENTICE DISPUSE SIMETRIC
3.4.METODE DE COTARE COTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ, ÎN SUCCESIUNE)
COTAREA FAŢÃ DE UN ELEMENT COMUN (COTAREA TEHNOLOGICÃ, SAU COTAREA ÎN PARALEL)
COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ)
COTAREA CU COTE SUPRAPUSE
COTAREA ÎN COORDONATE
3.5.CLASIFICAREA COTELOR
Dupã importanţa funcţionalã a cotelor, acestea se clasificã în:
ücote (dimensiuni) nominale ücote (dimensiuni) efective
Din punct de vedere al importanţei şi al rolului funcţional deosebim:
PRECIZIA PRODUSULUI FINIT PRECIZIA CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ŞI MECANICE PRECIZIA GEOMETRICĂ
4.1.Precizia dimensională 4.1.1.Dimensiuni, abateri, tolerante Camp de toleranta Linia zero
D = Dmax - Dmin Td = dmax - dmin
T
èabaterea
superioară (Es, es) reprezintă diferen a algebrică dintre dimensiunea maximă i dimensiunea nominală corespunzătoare: Es = Dmax -N, es = dmax - N èabaterea inferioară (Ei, ei) reprezintă diferen a algebrică dintre dimensiunea minimă i dimensiunea nominală corespunzătoare. Ei = Dmin - N, ei = dmin - N În afara abaterilor limită definim: èabaterea efectivă care reprezintă diferen a algebrică dintre dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală: Eef = Def - N, eef = def – N
Asadar, între abaterile limită, dimensiunile limită si dimensiunea nominală există relatiile: Dmax = N + Es, Dmin = N + Ei dmax = N+ es, dmin = N + ei Toleranta dimensională poate fi definită si în functie de abaterile limită: - pentru suprafete gen alezaj TD = Dmax - Dmin = ( N + Es) - (N + Ei) = Es - Ei - pentru suprafete gen arbore Td = dmax - dmin = (N + es) - (N + ei) = es- ei
Ajustaje, jocuri şi strângeri, sisteme de ajustaje
+ - O N
ajustaj cu joc ajustaj intermediar ajustaj cu strangere
+ O N
ajustaj cu strangere ajustaj intermediar ajustaj cu joc
Precizia calităţii suprafeţei DEFINIŢIE: Ansamblul microneregularitătilor de pe suprafata unei piese reprezintă rugozitatea suprafetei considerate si defineste calitatea (prelucrării) suprafetei. Problematica legată de calitatea suprafetelor este reglementată prin standardele: ⁄ SR ISO 4287-1:1993 - Rugozitatea suprafetelor. Terminologie. Suprafata si parametrii săi, ⁄ SR ISO 4287-2:1993 - Rugozitatea. Măsurarea parametrilor de rugozitate, ⁄ STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea rugozitătii suprafetei.
Simbolizarea si notarea pe desen a rugozitătii
R
C M
Precizia formei geometrice şi precizia poziţiei relative
Abateri de la forma geometricã dată TOLERANŢA LA RECTILINITATE 0,1
0,02 / 200
TOLERANŢA LA PLANITATE
0,08
0,12 0,03 / 50x80
b
a
TOLERANŢA LA CIRCULARITATE 0,03
0,1
TOLERANŢA LA CILINDRICITATE 0,08
0,1
Notarea pe desen a tolerantelor de pozitie relativă. Exemple grafice TOLERANŢA LA PARALELISM
TOLERANŢA LA PERPENDICULARITATE
TOLERANŢA LA ÎNCLINARE
TOLERANŢA LA SIMETRIE
TOLERANŢA LA COAXIALITATE ŞI LA CONCENTRICITATE
TOLERANŢA BĂTĂII RADIALE ŞI FRONTALE
TOLERANŢA LA POZIŢIA NOMINALĂ
TOLERANŢA LA INTERSECTARE
REPREZENTAREA ŞI COTAREA FILETELOR ŞI A ASAMBLĂRILOR FILETATE 8.1.GENERALITĂŢI
Elementele constructive care definesc o suprafaţã filetatã t = 0,866 p
t1 = 0,6495 p t2 = t1 -a d2 = d - t 1 d1 = d -2 t 1 D=d D2 = d2 D1 = d1+ 2a
2 / t
2 t
1 t
d 2 d 1 d
a
Piulita
a
p
t 2 / t 2 1 D D D
p
Surub REGULI DE REPREZENTARE A FILETELOR
A
A-A
A
A- A
B- B A
A
B
B
B
B
B- B
C
C-C
C
D
D- D
D
COTAREA FILETELOR
2 2 M
1,5x45°
° 5 4 x 5 , 1
2 2 M
M 2 2
2 2 M
34 36
2 x 4 5 °
6 3 Φ
4 2 M
2 x 4 5 °
4 2 M
tx45°
0
l
8
1
8
3 6 4 0
l
F
0 2 M K
4 1 M K
14 1 2
28
24
3 x 4 5 °
5 3 Ø
6 ,3
A
0 3 Ø 6 0
ASAMBLÃRI FILETATE
Reprezentarea şi cotarea şuruburilor
A 2 :1
12,65
3
Reprezentarea şi cotarea piuliţelor
Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi A - A
A
A
B- B
A- A
A
A
B
C- C
B
C
C
B
B - B
A - A
d
d1
B
A
2
A
B
B - B A - A
3 5 1 6 4
B
A
A
REPREZENTAREA ŞI COTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN PENE 9.1.GENERALITĂŢI
Pene longitudinale Pene transversale
ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE
Asamblări prin pene paralele
