De ce miscarea dezvolta creierul? Jocurile pe calculator, sahul si matematica matematica sunt numite si "sporturi ale mintii" ce ajuta la dezvoltarea inteligentei, dar cercetatorii au demonstrat ca mentinera functiilor cognitive la un nivel ridicat depinde foarte mult de practicarea exercitiilor fizice. Este de bun simt sa s a credem ca antrenarea creierului si participarea la activitati de simulare mentala sustin functiile cerebrale, dar este poate mai putin evident motivul pentru care activitatile fizice pot avea acelasi efect. Mai bine de un deceniu cercetatorii au adunat informatii care sa evidentieze beneficiile in relatiile dinre exercitiile fizice si functiile cognitive.!ezultatele cognitive.!ezultatele celor mai recente cercetari clarifica faptul ca nu este doar o simpla legatura, ci o relatie de cauzalitate.olosind tehnici neurofiziologice complexe, pentru a examina activitatea vizuala a neuronilor si a retelelor cerebrale, in ultimii ani cercetatorii au descoperit ca exercitiile exercitiile fizice ajuta la dezvoltarea unui creier rezistent la degradarea fizica odata cu imbatranirea si sporeste posibilitatea cognitiva.#ercetatorii generaza ca exercitiile fizice ajuta mult mai eficient in consolidarea informatiilor prin prelucrarea acestora.
Alergi si castigi #el mai convingator argument pentru importanta miscarii provine din cercetarile din care animalele de laborator sunt studiate in custi amenajate cu diverse dispozitive, ce creaza un mediu simulativ. $e cunoaste de mult ca asa numitele medii imbogatite duc la imbunatatiri substantiale ale intelectului. %n cele mai multe cazuri, aceasta imbogatire a mediului include in mod obligatoriu un dispozitiv de alergare, deoarece soarecilor le place foarte mult sa alerge. !ecent au fost realizate cercetari pentru a se descoperi efectele particulare ale alergarii versus jocurile cu obiecte noi sau implicarea in alte activitati care nu solicita cresterea ritmului cardiac si respirator.& echipa de cercetatori de la %nstitutul 'ec(man de $tudii )vansate si *ehnologice din cadrul +niversitatii %llinois a studiat patru grupuri de soareci pe care ia expus la regiuni de viata diferite. +n grup a fost crescut intrun mediu cu abundenta alimentara, cu nuci, fructe si cascaval, iar in cusca se aflau si mingi viu colorate, tuneluri din plastic, oglinzi si balansoare. ba lansoare. -rupul al
doilea a avut acces la aceste placeri, dar in plus avea discuri rotative pentru a alerga. %n cusca celui de al treiea grup nu se gaseau ornamente, acestia primind doar hrana, iar in cusca celui de al patrulea grup existau doar dispozitivele pentru alergare, dar nu si alte jucarii sau bunatati alimentare. *oate animalele au participat la o serie de teste cognitive la inceputul studiului si ulterior au fost injectate cu o substanta fluorescenta, care permite cercetatorilor sa urmareasca modificarile din structura creierului. $oareci au alergat si sau jucat prin custi iar dupa cateva luni, echipa de cercetatori a reevaluat soarecii prin aceleasi teste cognitive, precum si modificarile aparute in tesutul cerebral. $a dovedit ca jucariile sau alimentele cu gusturi diferite nu au imbunatatit creierul animalelor. %n schimb, daca soarecii au avut dispozitive pentru alergare, acestia au avut creierul mai dezvoltat si au obtinut rezultate mai bune la testele cognitive fata de ceilalti soareci. )nimalele care nu au alergat, indiferent de cat de incarcata era cusca lor, nu siau imbunatatit functiile cognitive, dar daca au facut si exercitii, au devenit mai inteligenti.
Miscarea stimuleaza neurogeneza #reierul, ca si muschiul, este un tesut a carui functionalitate scade cu varsta, chiar si atunci cand nu este folosit. %ncepand cu varsta de / de ani, majoritatea dintre noi pierd aproximativ 01 din hipocamp, o regiune cheie a creierului legata de consolidarea memoriei si de anumite mecanisme ale invatarii. Exercitiile par sa incetineasca declinul fizic al creierului mai mult decat al muschiilor. Desi cercetatorii credeau ca oamenii se nasc cu anumit numar de celule nervoase si ca nu am putea genera vreodata mai multe, acum totul sa schimbat. %n anii 23/ folosind o thnica ce marcheaza celule neuronale nou formate, cercetatorii au constatat in timpul autopsiilor ca in creierul adultului apar neuroni noi. #elule tinere au fost prelevate din hipocamp indicand ca neurogeneza sau producerea de noi celule ale creierului apar in primul rand acolo. #hiar mai incurajator, oamenii de stiinta au constatat ca exercitiile fizice de tipul sariturilor declansaza neurogeneza. $oareci care au alergat timp de cateva saptamani au avut de doua ori mai multi neuroni noi in hipocamp spre deosebire de animalele sedentare. #reierul lor, precum muschii, a inceput sa se devolte. #elulele creierului pot imbunatatii intelectul numai in cazul in care acesta se alatura retelelor neuronale deja existente. & modalitate de a atrage neuronii in retea este de a invata ceva. De pe alta parte, exercitiile par a face neuronii mai agili. #and cercetatorii au pus soarecii sa alerge, creierul lor a colectat noii neuroni in reteaua neuronala intrun timp scurt.Dar acesti neuroni nu functioneaza in permanenta, ci doar in timpul alergarii sau atunci
cand animalele practica abilitati cognitive, cum ar fi explorarea mediilor nefamiliare. )lergarea, spre deosebire de invatare, a creat celule neuronale care ar putea face mai multe activitati simultan.
Rolul neurotrofinelor Mecanismul molecular nu este pe deplin inteles, insa cercetarile sugereaza ca exercitiile fizice stimuleaza cresterea prompta a unei roteine numita factor neurotrofic derivat al creierului 'D4 5brain derived neurotrophic factor6, o substanta ce intareste celulele, conexiunile dintre neuroni si stimuleaza neurogeneza. #ercetatorii nu pot studia direct efectele similare in creierul uman, dar sa constatat ca dupa antrenamente fizice, cele mai multe persoane prezinta nivele ridicate de factor neurotrofic in circulatia sangvina. #ateva studii din ultimii ani au gasit beneficiile cognitive printre oamenii mai in varsta care au ridicat greutati timp de un an si nu au facut alte tipuri de exercitii. Dar cele mai multe studii si experimente au implicat alergarea sau alte activitati aerobice. Exercitiile nu trebuie sa fie obositoare pentru a fi eficace pentru creier. %ntrun studiu recent al unor grupuri de femei si barbati mai in varsta, sa dovedit ca7 - #ei care au efectuat exercitii fizice usoare aveau un hipocamp mai dezvoltat dupa un an si au recuperat volumul de atrofie a hipocampului caracteristica varstei. - 8ersoanele care au facut plimbari regulate aveau niveluri mai ridicate de factor neurotrofic 'D4 in circulatia sangvina si rezultate mai bune la testele cognitive fata de cei care nu au facut exercitii. #ercetatorii au ajuns la concluzia ca acestia siau recapatat in doi sau mai multi ani tineretea hipocampului. #ei de 9: de ani au atins creierul celor de 9; de ani doar prin mers. - 'atranii cei mai activi din punct de vedere fizic au prezentat un risc cu ;/1 mai scazut de a fi supusi unui declin cerebral. #urios, distantele parcurse puteau fi relationate cu performantele cognitive, dar viteza plimbarilor nu. $e pare ca pana si nivelurile moderate de activitate fizica pot servi in limitarea alterarii mintale.
