Dan Horia Mazilu, Vduvele sau despre istorie la feminin , Ed. Polirom, Iai, 2008, 545 p. Prezenta lucrare recenzat vine fr îndoial ca i o aprofundare a istoriei femeii publicat de autor cu un an înainte. Astfel, în 2007 în Lege i frdelege în lumea româneasc veche (Iai, Ed. Polirom), Dan Horia Mazilu analiza într-un capitol distinct problema dualitii sexuale, statutul femeii din societatea medieval i premodern româneasc, atât din perspectiva discursului juridico-religios, cât i din aceea a modului în care societatea româneasc a privit i valorizat, v alorizat, sau nu, femeia. O mare parte dintre temele analizate în acest capitol ² problemele sexualitii: incest, adulter, abandon, bigamie; violena în familie, divorul i repudierea soiei, abuzurile sexuale ale voievozilor, discursul ecleziastic asupra sexualitii; fenomenul marginalitii prin prisma prostituatelor; infraciuni asupra femeii precum rpirea, violul ² se regsesc, dar într-o manier mai elaborat ² i din punct de vedere documentar ² în Vduvele sau despre istorie la feminin. Lucrarea este reprezentativ, iar eforturile autorului se impun a fi notate cci readuc în prim planul ateniei istoricilor un domeniu de cercetare, istoria femeii, evideniind din nou importana lui i mai ales necesitatea de a aprofunda acest domeniu. Vduvele sau despre istorie la feminin , prin modul de elaborare, prin prisma raionamentelor autorului, este de fapt o istorie a femeilor din societatea medieval româneasc având ca Åpretextµ aceast categorie juridic atât de aparte ² vduvele. Cercetarea statutului acestor femei în negru este poate cel mai lesne de întreprins întrucât atunci când e vorba despre femei, atât documentele juridice cât i textele ecleziastice discut cu precdere despre vduve i condiia lor. Este explicabil poate de ce demersul lui D. H. Mazilu a pornit tocmai de la cazul acestor femei vduve i deci stpâne pe propriul trup, pe propriile aciuni, astfel cum femeia nu a fost nicicând de-a lungul existenei sale în acel ev mediu masculin. Din punct de vedere structural lucrarea cuprinde cinci teme majore ale istoriei femeii vzute din perspectiva perspect iva vduvelor. Astfel, prima tem major, O istorie a femeilor fr vduve amintete de argumentul folosit de Gisela Bock în Femeia în Istoria Europei. Din Evul Mediu pân în zilele noastre (Iai, Ed. Polirom, 2002) i anume c Åo istorie fr jumtate din omenire înseamn mai puin decât o jumtate de istorie, cci, fr femei, aceast istorie ar fi inechitabil i fa de brbai i fa de femeiµ. Astfel autoarea atrgea atenia asupra diversitii condiiei femeilor din aceast epoc i asupra posibilitii p osibilitii de a trata distinct fiecare categorie de femei. D. H. Mazilu urmrete construcia de-a lungul antichitii i evului mediu a discursului asupra
vduvelor. Folosindu-se de uneltele istoricului literaturii autorul urmrete i evoluia din punct de vedere etimologic a conceptelor de Åvduv, vduvµ. A doua tem major ² Vduvele în istorie - este propriu-zis un demers de istorie a femeilor din societatea româneasc veche urmrit în punctele centrale ale evoluiei femeii. Sunt astfel tratate etapele definitorii din viaa unei femei: cstoria, raiunile ei i etapele de construire a cuplului precum i factorii care aduceau femeile în starea de vduvie: Brbailor li se întâmpla s i moar . De notat, cum de altfel observaia se poate extinde la majoritatea studiilor de gen centrate pe evul mediu, faptul c autorul D. H. Mazilu insist asupra cazurilor femeilor din familiile domneti i boiereti. Între cele mai bine documentate aspecte i care ofer de altfel o perspectiv mai ampl asupra imaginii femeii din societatea medieval româneasc sunt acelea referitoare la raporturile dintre soii domneti precum i acela al conduitei în societate a unor vduve de domni. Partea a treia, Anul jlii , urmrete atât la nivel discursiv, dar i semantic funcionarea unui obicei legat de onorarea morilor ² anul de doliu, obligatoriu pentru soul supravieuitor, dar mai ales pentru femeie. Partea a patra, Vduvele între ceilali , ocup un loc semnificativ în economia lucrrii. Dan Horia Mazilu construiete imaginea social a vduvelor; implicarea lor în societate, dar i perspectiva societii luate ca întreg asupra femeilor din aceast categorie. Autorul subliniaz de asemenea o realitate de necontestat a evului mediu, i anume c implicarea femeilor în societate cunotea o schimbare radical odat cu doliul, cci femeile rmase vduve se bucurau de capacitate juridic deplin cu toate avantajele i neajunsurile ce decurgeau din aceast stare. Astfel, putem vorbi despre Åprovocriµ ale vduvelor expuse de autor dup cum urmeaz: în urma soului (p. 231); vduva în faa legii; nite femei împovrate de îndatoriri; familia, dar i Åcasaµ; faima individual i onoarea familiei (p. 281); vduva vesel; vduvele între ceilali (p. 318); drumul spre lumea de dincolo ² praeparatio mortis. În rai , partea a cincea a crii, continu ideile expuse în ultimul subcapitol al prii a patra centrându-se asupra modului în care vduvele, ca de altfel toate femeile din veacul de mijloc care dispuneau de mijloacele necesare, se pregteau pentru trecerea final în lumea de dincolo. Praeparatio mortis - pregtirea pentru moarte, este amplu analizat în aceast parte a lucrrii cu referiri detaliate la Åretragerea din lumeµ a femeilor, adic îmbrcarea hainei clugreti i implicaiile acestei treceri.
Ultima parte din lucrare este consacrat soiilor i vduvelor de domni a cror rol în viaa politic a rii este analizat în paginile urtoare. Istoricul literar D. H. Mazilu nu se dezminte nici aici în aceast ultim parte a operei sugestiv intitulat Puterea domneasc în gingaele mâini de femeie (p. 459). Autorul insist i asupra unor cazuri concrete cum sunt acelea ale Elenei Rare sau Marghita Movil. Vduvele sau despre istorie la feminin i-a propus aadar, dup cum însui încheia autorul, a fi o istorie a acestor Äfemei mâhnite´, a acestui Ägrup în negru´ de femei abordat din perspectiva istoricului literaturii româneti vechi, fapt evident în bibliografia folosit precum i în titlurile capitolelor i subcapitolele lucrrii. Totui considerm c autorul a reuit s depeasc cu mult limitele înscrise în titlu: Vduvele sau despre istorie la feminin , este în fapt o lucrare de istoria mentalitilor, o istorie a femeii magistral construit prin revalorizarea surselor documentare clasice ± cronicile ± dar fr a se limita doar la acestea. Dup cum mrturisea însui Dan Horia Mazilu într-un interviu acordat revistei Caiete de antropologie cultural înc în 2007, era contient de necesitatea unei noi citiri a acestor texte ale literaturii româneti vechi, o lectur ce se impunea a fi fcut cu instrumentele puse la dispoziie de tiina acestor ani (istoria mentalitilor, imagologia, antropologia cultural etc.) 1. Astfel a aprut probabil i acest demers salutar, contribuind fr îndoial la îmbogirea istoriei femeii din veacul de mijloc românesc, dar i mult mai generosul domeniu al istoriei mentalitilor.
