ACADEMIA DE STUDII ACADEMIA STUDII ECONOMICE ECONOMICE FACULATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI
REFERAT REFERAT PENTRU PENTR U ACTIVITATEA ACTIVITATEA STIINTIFIC STIINTIFICA A DE CERCETARE CERCETARE STUDEN STUDENTEASCA TEASCA
COORDONATOR PROF.UNIV.DR. CONSTANTIN GOGONEATA ASIST.UNIV.DANI ASIST.U NIV.DANIELA ELA TRASCA TRASCA
BUCURESTI BUCURESTI 2007
1.Introducere
Complexitatea fenomenelor economice actuale si multitudinea multitudinea conexiunilor dintre acestea reprezinta o provocare deosebita pentru activitatea de cercetare stiintifica. In aceste context, prezenta lucrare dezvolta o dimensiune dimensiune teoretica a problematicii cursului de schimb, plasata in sfera cuprinzatoare a echilibrului macroeconomic si o alta de ordin practice, in care se dezbat aspectele concrete vizand cursul de schimb al leului si influentele exercitate asupra sistemului economiei nationale. In conditiile globalizarii economiei mondiale, ale liberei circulatii a persoanelor, fortei de munca, banilor (capitalurilor), bunurilor si serviciilor, nimeni nu mai poate ramane in afara operatiunilor valutare. Obiectivul central al lucrarii consta tocmai in determinarea si formularea unor aprecieri privind legaturile cauzale si functionale dintre cursul de schimb al leului si celelalte variabile macroeconomice esentiale ( rata dobanzii, rata inflatiei, deficitul balanteri comerciale, deficitul bugetului de stat, rezerva valutara, importul, exportul etc.).
2.Abordarea teoretica a cursului de schimb
Conform definitiei simplificate a cursului de schimb(cursul valutar), acesta inseamna “pretul” unei monede exprimat in alta moneda, adica “pretul” la care se schimba moneda unei tari cu moneda altei tari. Cursul euro (EUR) fata de dolarul SUA ($) exprima “pretul” unui euro in dolari: cati dolari trebuie platiti pentru a cumpara un euro. In contextual actual, in calitatea sa de “pret al preturilor”, cursul de schimb este un indicator sintetic reprezentativ al performantei economice globale. Nivelul sau reprezinta o rezultanta a vectorului competitivitatii economice a unei tari si a vectorilor intereselor promovate prin politica economica in general si prin politica monetara, in special.Cu alte cuvinte, traiectoria cursului de schimb reflecta, pe de o parte obiectivele strategice ale politicii economice in ansamblu, iar pe de alta parte masurile tactice intreprinse pentru relizarea acestora. Abordarile teoretice ale cursului de schimb au evoluat pe doua coordonate contradictorii, chiar opuse din punct de vedere principial. principial. Pe de o parte, cursul de schimb este privit ca un pret, mai exact pretul monedei nationale exprimat intr-o anumita valuta sau intr-un cos de valute si, in aceasta calitate, trebuie sa respecte rigorile categoriei de “piata”. Pe de alta parte, cursul de schimb este tratat ca un instrument si, totodata, ca un obiectiv intermediar al politicii monetare, ceea ce induce actiunea, mai mult sau mai putin vizibila, a autoritatii monetare.
3. Formarea cursului de schimb
2
formarii cursului de schimb a fost explicat de faimoasa teorie a puterii de cumparare a monedei nationale. Pe scurt, teoria paritatii puterii de cumparare spune ca raportul de schimb dintre doua monede se stabileste si se schimba, intr-un sens sau altul, in functie de cantitatea de marfuri care poate fi cumparata in fiecare din tarile emitente ale acestor doua monede. Aceasta prima explicatie care a fost data modului de formare a cursului de schimb isi mai pastreaza inca valabilitatea, cu toate schimbarile care au avut loc in lumea monedei. Mecanismul
In prezent, cursul de schimb mai este influentat si de alti factori, dintre care: politica de emisiune, evolutia economiei si cererea si oferta de moneda nationala pe piata valutara. Aceste trei elemente au influentat evolutia cursului de schimb din Romania in felul urmator; in prima etapa el s-a modificat ca urmare a cresterii cantitatii de moneda, concomitant cu reducerea accentuata a cresterii economice; cursul a fost influentat apoi de un intens proces inflationist; a urmat apoi o usoara stopare a declinului economic si reducerea moderata a inflatiei. 4. Politica cursului de schimb in Romania
La începutul lui 2004, poziţia externă financiară a României pare a fi solidă, cu un rating de ţară satisfăcător (şi în creştere), un nivel al datoriei externe relativ redusă şi fără dificultăţi în finanţarea serviciului serviciului datoriei externe. De D e asemenea nivelul rezervelor valutare ale BNR se află la un nivel conform cu standardele internaţionale de siguranţă. Un fenomen ce pare a se fi remarcat în ultima perioadă este limitare intervenţiilor intervenţiilor BNR pe piaţa valutară permiţând astfel o anumită flexibilitate flexibilitate în determinarea cursului de schimb (situaţie (situaţie similară cu cea din Polonia în 2001). Această tendinţă ar trebui să continue iar cursul de schimb ar trebui să fie lăsat din ce în ce mai flexibil. Mai precis, BNR trebuie să-şi limiteze intervenţiile dire direct ctee pe piaţ piaţaa valu valuta tară ră.. Aces Aceste teaa ar treb trebui ui făcu făcute te numa numaii în situ situaţ aţii ii extr extrem emee cum cum ar fi preîntâmpinarea preîntâmpinarea unor atacuri speculative sau rezolvarea unor conjuncturi în care moneda domestică se află pe o traiectorie de nesusţinut.
3
Aceasta nu înseamnă însă adoptarea unei atitudini de neinterferenţă completă în ceea ce priveşte valoarea internaţională a leului, ci un control al cursului de schimb ce reflectă realitatea economică consistent cu obiectivul stabilităţii preţurilor prin intervenţiile (directe sau indirecte) asupra ratei dobânzii. Flexibilitatea cursului de schimb va întări capacitatea BNR de a asigura stabilitatea preţurilor interne prin creşterea eficacităţii polticii monetare; aceasta la rândul ei ar putea fi ajutată de un control control al intrării intrării capitalurilor speculative. speculative. După aderarea României la UE următorul pas logic este intrarea în sistemul ERM2 (până în 2009 sau mai târziu) – în vederea adoptării euro după o perioadă petrecută în acest sistem. Aceasta va readuce în prim-planul atenţiei BNR obiectivul stabilităţii ratei de schimb. Dar cele două obiective, stabilitatea ratei de schimb şi a preţurilor nu sunt inconsistente din moment ce, pe termen mediu valoarea internaţională a unei monede e stabilă dacă şi valoarea ei internă e stabilă 5. Aprecieri asupra cursului de schimb din Romania in prezent
Miscarea leului fata de moneda euro inseamna miscarea generala a economiei Romaniei fata fata de econom economia ia tarii tarii X. O apreci apreciere ere extrao extraordi rdinar naraa a mo moned nedei ei natio national nalee nu semnif semnifica ica intotdea intotdeauna una o intarire intarire a economiei economiei.. Cel putin nu in cazul unei economii economii in tranzitie, tranzitie, complet complet atipica, precum este cea a Romaniei. Este necesara o interventie, insa, se pune intrebarea ce fel de interventie, astfel incat moneda nationala sa nu aiba un ritm de intarire care sa exceada ritmul de crestere a economiei. Autoritatea monetara ar fi putut sa impinga in piata o suma foarte mare de valuta, pe care sa o fi vandut, si leul s-ar fi apreciat foarte puternic, ar fi putut cumpara o cantitate mare de valuta, ceea ce ar fi determinat o depreciere a leului. Aceasta ar fi condus la o crestere a valorii exporturilor si la o echilibrare a balantei comerciale. Insa, este o pseudocompetitivitate. Nu era cazul Romaniei sa recurga la astfel de instrumente, instrumente, cata vreme tara noastra avea o economie de piata functionala, avea dobanzi aduse la un nivel mai jos si inflatia in scadere continua. Existau si alte instrumente in afara de cel al cursului. Celelalte parghii ar putea fi gasite in sfera politicii monetare si fiscale. În trimestrul IV aprecierea leului faţă de euro s-a accelerat. Presiunile in directia intaririi monedei nationale au fost relative moderate in prima jumatate a intervalului, pentru ca, ulterior, acestea sa creasca pe fondul sporirii diferitelor categorii de intrari de capital, antrenate de conditiile favorabile ale pietei interne si de anticiparea unei accentuari a trendului descendent a ratei de schimb leu-euro; consecinta a fost pozitionarea cursului de schimb leu/euro pe o panta abrupta de scadere, evolutia acestuia decuplandu-se astfel de cea a majoritatii monedelor din regiune.
4
In acest context, aprecierea acumulata de moneda nationala fata de euro pe ansamblul ultimelor douasprezece luni (fata de aceeasi perioada a anului trecut) s-a dublat comparative cu cea inregistrata inregistrata pe parcursul primelor noua noua luni ale anului (7,2 la la suta in termini nominali nominali si 12,4 la suta in termini reali). O evolutie relativ similara a inregistrat leul si in raport cu dolarul (aprecire de 19,4 la suta in termeni nominali si de 25,2 la suta in termeni reali). Din perspectiva variatiei anuale medii a cursului de schimb la nivelul celor trei luni analizate, moneda nationala si-a reluat trendul de apreciere in termeni nominali fata de euro (4,6 la suta), consolidandu-si implicit avansul in termeni reali fata de acesta; in raport cu dolarul, leul si-a accelerat ritmul de intarire atat in termeni nominali (13,6 la sută), cât şi în termeni reali (19 la sută).
5
Tendinta de aprecierea a leului fata de euro care a caracterizat ultima parte a lunii septembrie s-a prelungit si in octombrie (leul castigand in aceasta luna 0,2 la suta vis-à-vis de moneda europeana), in conditiile in care, in pofida adancirii substantiale in raport cu luna precedenta a deficitului contului curent ( in principal ca efect al nivelului record consemnat de soldul negative al balantei comerciale), gradul de acoperire a acestuia prin investitii directe si transferuri de capital a crescut substantial. Evolutia cursului de schimb al leului a fost sustinuta si de intrarile de capital de natura imprumuturilor financiare (in special ale sectorului bancar) si a investitiilor de portofoliu care s-au amplificat ca urmare a atractivitatii crescute conferite pietei financiare autohtone de mentinerea la un nivel realtiv inalt a ratelor dobanzilor, de apropierea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dar si de imbunatatirea de catre agentiile de evaluare financiara a ratingului ratingului Romaniei. Pe fondul accentuarii trendului ascendetn al acestor intrari de capital, leul si-a accelerat aprecierea in raport cu euro in cursul lunii noiembrie (+0,7 la suta in termeni nominali); influenta exercitat asupra cursului de schimb de emiterea si in aceasta luna a unor obligatiuni in moneda nation nationala ala pe pietel pietelee intern internati ationa onale le a contin continuat uat sa fie nesemn nesemnifi ificati cativa va in condit conditiil iilee in care care majoritatea titlurilor titlurilor au fost achizitionate de rezidenti. In primele decade ale intervalului, intervalului, intarirea monedei nationale a fost insa temperate intr-o anumita masura de presiunile exercitate de nivelul ridicat al deficitului balantei comerciale, ritmul de apreciere a leului in raport cu euro atingand astfel valori inferioare celor consemnate de celelalte monede din regiune. Scaderea cursului de schimb leu/euro a devenit mult mai alerta ulterior, in conditiile cresterii substantiale a intrarilor 6
de capit capital al cu caract caracter er specul speculati ative ve dator datorita ita,, pe de o parte, parte, eviden evidentei tei refacer refacerii a intere interesul sului ui investitorilor pentru plasamente pe pietele financiare din regiune si, pe de lata parte, formarii antici anticipat patiil iilor or privi privind nd accent accentuar uarea ea trend trendul ului ui descre descresca scator tor al ratei ratei de schim schimbb leu/eu leu/euro, ro, in perspective aderarii Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Drept consecinta, cursul leu/euro a coborat rapid – atingand in ultima zi a lunii noiembrie cea mai mica valoare inreg inregist istrat rataa din decemb decembrie rie 2002 2002 -, traiec traiector toria ia sa decup decuplan landu du-se -se astfel astfel de cea a majori majoritat tatii ii monedelor din regiune. Asteprtarile investitorilor privind continuarea pe termne scurt a trendului descendent al ratei de schimb leu/euro s-au amplificat in decembrie, astfel incat, in pofida diminuarii relative abrupte a randamentelor pietei monetare interne, componenta preponderent speculativa a rulajului pietei valutare interbancare s-a majorat, volumul operatiunilor valutare derulate de nerezidenti atingand un maxim istoric. Presiunile astfel exercitate asupra monedei nationale au fost potentate de cele generate de sporirea sezoniera a remiterilor din strainatate si, posibil, de cele associate cresterii intrarilor de capital de natura investitiilor investitiilor directe si a imprumuturilor financiare. Sporadic, influenta acestor factori a fost amplificata de tentativele unor unor operat operator orii valut valutari ari de a determ determina ina banca banca centra centrala la sa reia reia invest investiti itiil ilee pe piata piata valuta valutara ra interbancara. Actiunea concertata a acestor determinanti a impins cursul de schimb leu/euro pe un trend alert descendent, acesta atingand in data de 22 decembrie valoarea minima a ultimilor patru ani. Desi, ulterior, aceste presiuni s-au temperat usor, moneda nationala a inregistrat pe ansamblul ultimei luni a anului o apreciere substantiala, a carei amplitudine (2,4 la suta) a fost devansata in aceasta regiune a Europei doar de cea consemnata de coroana slovaca.
7
Mai mult, pe data de 19 martie 2007, euro a coborat la Bucuresti la cel mai scazut nivel inregistrat din decembrie 2002, dupa ce jucatorii – atat locali, cat si straini – au dat in piata ordine agresive de cumparare de lei. BNR a calculat calculat un curs de 3,3477 3,3477 lei lei pentru pentru un euro, euro, cel mai mic publi publicat cat de la inceputul lui decembrie 2002. Numai de la inceputul lunii martie euro a coborat la cursul oficial cu peste 1,3%. Pe piata valutara interbancara cotatiile au coborat chiar mai jos: euro a atins un minim al ultimilor patru ani de 3,3270/3,3320 lei, cu aproape 0,8% sub nivelul la care incepuse ziua. Analistii spun ca miscarea agresiva a fost determinata de doi factori: o miscare la nivel regional a investitorilor speculatori, determinate de publicarea unor date privind coroana slovaca, iar pe de alta parte cresterea abrupta a dobanzilor pe termen scurt la leu. Avandu-se in vedere experienta tarilor care au aderat anterior la Uniunea Europeana , este posibil ca intensitatea si persistenta asteptarilor de apreciere a leului in raport cu euro sa se estompeze estompeze in perioada perioada urmatoar urmatoare. e. In aceste aceste conditii conditii,, creste creste probabil probabilitate itateaa ca pe termen termen scurt scurt cursul de achimb al leului sa reflecte cu mai mare acuratete influenta fundamentelor economice economice si 8
a asteptarilor induse de evolutia lor. Impactul acestor factori asupra ratei de schimb ar putea fi insa in continuare atenuat de eventuala schimbare a perceptiei investitorilor asupra riscului presupus de plasamentele plasamentele pe pietele emergente din din regiune.
6. Conceptul de echilibru macroeconomic
In sens larg, echilibrul macroeconomic reflecta armonizarea cantitativa si calitativa a fenomenel fenomenelor or si proceselo proceselorr desfasura desfasurate te in sistemul sistemul complex al economie economieii national nationale. e. Prin insasi natura sa, el se manifesta ca un proces de continua ajustare si nu ca o stare durabila, avand in vedere dinamica inerenta a sistemului economic, manifestata prin crestere si dezvoltare. Economistii au cazut de acord ca este necesar sa se determine cursul de schimb de referinta care sa reflecte echilibrul in termeni reali si care sa mentina stabilitatea economica pe termen lung. Dar a aparut o discutie pe tema echilibrului. Unii cred ca se poate considera echilibrul balantei de plati. Dar echilibrul balantei nu este un obiectiv major pentru toate tarile: unele pot sa ramana un timp destul de indelungat importatoare nete sau exportatoare nete de capitaluri. Echilibrul cursului de schimb este obtinut atunci cand substituirile puterilor de cumparare ale tarilor implicate se compenseaza. Atunci se realizeaza si echilibrul balantelor comerciale. Aceasta implica existenta unui curs ideal ce corespunde paritatii puterii de cumparare care este dificil de realizat dar care este luat ca punct de referinta pentru cursurile efective de schimb. Aceste nu se pot indeparta prea mult timp de acest curs de referinta fara a anumite riscuri pe termen lung. Un dezechilibru extern durabil este semnul unei supraevaluari sau subevaluari a cursului de schimb. Dezechilibrele platilor exterioare conduc la dezechilibrele pietelor de schimb care determina pretul relativ a doua monede nationale. Rata de schimb reflecta economia reala. O politica industriala potrivita poate ameliora competitivitatea competitivitatea externa si poate fi un instrument contra inflatiei. 7. Cursul de schimb si dezechilibrele economiei romanesti
Inca de la inceputul perioadei de tranzitie, relatiile de interdependenta dintre cursul de schi schimb mb,, rata rata infl inflat atie ieii si deze dezech chil ilib ibru rull bala balant ntei ei de plat platii exte extern rnee au cons consti titu tuit it prob proble leme me controversate controversate si permanente ale economiei romanesti. Pentru ca pana nu demult Banca Nationala a Romaniei a tinut destul de strans fraiele cursului de schimb valutar, companiile care activeaza in comertul exterior nu prea au simtit efectele fluctuatiei cursului de schimb valutar. Insa, cum cursul de schimb este acum lasat liber, companiile abia acum incep sa se confrunte cu aceasta problem ape care nu stiu cum sa o gestioneze. De cealalta parte a baricadei, nici investitorii in actiuni nu s-au gandit ca ar putea pierde atata timp cat piata crestea. Prin urmare fluctuatiile cursului de schimb creeaza probleme in cadrul ehilibrului la nivel macroeconomic.
9
7.1.Influenta cursului de schimb asupra inflatiei in perioada 1991-2002
Intr-o economie din ce in ce mai deschisa si implicate in comertul international, politica monetara trebuia sa ia in considerare interdependenta interdependenta dintre cursul de schimb si nivelul general al preturilor. preturilor. Insa corelatia dintre cele doua doua variabile se manifesta manifesta diferit pe termen mediu mediu si lung. Pe parcursul primilor 10 ani ai tranzitiei, politica de curs de schimb a leului a fost ezitanta, si nu intotdeauna sub controlul BNR. Ezitarile guvernului, liberalizarea prea lenta si introducerea prea tarziu a unei piete valutare normale si-au luat tributul si au facut ca presiunile asupra leului sa creasca, contribuind in acelasi timp la "dolarizarea" economiei romanesti. Este destul de probabil ca impulsul dat de cursul de schimb al leului sa fi constituit cel mai important element de inducere a inflatiei in economia romaneasca in perioada tranzitiei. Pe termen scurt, deprecierea cursului de schimb tinde sa aiba in mod direct efecte inflationiste, inflationiste, datorita unor cauze multiple. Pe de o parte, se majoreaza pretul intern al bunurilor importate, ceea ce va genera o crestere a ratei inflatiei. Cu cat economia este mai implicata in comertul international, cu atat efectul inflationist direct al deprecierii va fi mai mare. Pe termen scurt, impactul deprecierii monedei nationale asupra nivelului general al preturilor se manifesta nu numai direct (prin intermediul preturilor), ci si indirect. Aceasta cale indirecta apare datorita unor acorduri formale sau informale privind indexarea preturilor interne si a salariilor in functie de cursul de schimb. In condit conditiil iilee in care care cresc cresc pretur preturile ile import importuri urilo lorr exprim exprimate ate in mo moned nedaa nation nationala ala,, producatorii producatorii interni de bunuri substituibile substituibile vor opera, la randul lor, majorari de preturilor. preturilor. Producatorii interni de bunuri bunuri exportabile exportabile vor incasa sume sume mai mari in moneda nationala nationala prin preschimbarea valutei, valutei, astfel ca, ei vor livra produsele produsele pe piata interna interna la preturi majorate. majorate. Ca o consecinta a cresterii preturilor interne ale bunurilor importate va creste si costul vietii, amplicand presiunile in favoarea unor indexari salariale. In mod frecvent, o serie de preturi si castiguri salariale sunt exprimate direct in valuta, astfel ca, ele se vor majora automat prin deprecierea monedei nationale. Se poate aprecia ca, pe termen scurt, impactul total al deprecierii monedei nationale asupra ratei inflatiei depinde de: Poderea importurilor in cadrul ofertei aggregate de bunuri si servicii; Senzitivitatea preturilor interne si salariilor la cresterea preturilor importurilor; importurilor; Existenta/absenta capacitatilor de productie disponibile care sa permita expansiunea exportului, stimulat de o moneda nationala mai slaba. Din acest punct de vedere, cu cat gradul de utilizare a capacitatilor de productie este mai ridicat, cu atat presiunile inflationiste pe termen scurt se amplifica. Incepand din 1991 pana in prezent, in Romania, importurile au detinut ponderi relative importante in cadrul PIB, astfel incat, expunerea fluctuatiilor preturilor pe piata internationala a fost semnificativa.
10
Deficitele de ordin structural ale economiei romanesti, caracterizata de o pondere importanta a importurilor de completare (cca. 60% din input-urile necesare realizarii productiei de export), au facut ca transmiterea in aval a deprecierii leului sa se realizeze rapid si sa afecteze competitivitatea competitivitatea externa. Pe termen lung, cauzalitatea legaturii dintre cursul de schimb si nivelul general al preturilor preturilor se inverseaza, iar rata deprecierii tinde sa fie egala cu diferenta dintre rata inflatiei interne si a celei externe. Pe termen lung, stabilitatea preturilor interne in raport cu cele externe induce stabilitatea cursului de schimb.
7.2 Influenta cursului de schimb asupra ratei inflatiei in ultimii ani
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea indicatorului de inflatie asimilata asimilata cu tendinta de adancire a deficitului de cont curent, cu 44,8% in 2006 comparativ cu 2005, contureaza ideea unei amenintari asupra obiectivelor stabilite pentru anul 2007. Insa, banca centrala monitorizeaza atent potentialele evoluti evolutiii nefavorab nefavorabile ile din perspectiva perspectiva dezinfla dezinflatiei, tiei, pentru ca acestea acestea sa poata poata fi contracar contracarate ate prompt prin actiuni de politica politica monetara. In 2006, inflatia CORE2 (inflatia totala fara preturi administrate si volatile) a scazut mult mai putin decat inflatia totala (inflatia totala a scazut de la 8,6%, in decembrie 2005, la 4,9%, in decembrie 2006, iar CORE2 a scazut de la 5,4% in decembrie 2005 la 4,5% in decembrie 2006). Acest lucru semnifica persistenta inflatiei de baza si faptul ca presiunile inflationiste raman ridicate. Nu ne asteptam ca aceasta masura a inflatiei (CORE2) sa scada semnificativ in 2007 pentru ca deficitul bugetar si salariile vor creste, iar cresterea economica va fi ridicata. Se estimeaza ca inflatia la sfarsitul anului va fi circa 4,5%. Pe termen scurt, ne asteptam ca dupa ce rata inflatiei anuale a scazut in ianuarie la un minim istoric sa inceapa sa creasca pana la circa 4,8% in aprilie. Asa cum se anticipeaza, BNR a scazut rata dobanzii de politica monetara la 8% si ne asteptam sa continue sa o scada chiar sub 7,5% pana la sfarsitul 11
anului. Credem ca decizia a fost motivata de evolutia cursului de schimb, BNR dorind sa trimita un semnal mai puternic pietei, ca nu este confortabila o apreciere prea puternica a leului, dar si de perspectivele mai bune pentru evolutia inflatiei. Se apreciaza ca si anul acesta, in absenta unui soc din partea agriculturii, vom avea o inflatie destul de redusa, sub asteptarile initiale ale pietei si ale BNR. Leul nu se va aprecia prea mult in 2007, pentru ca factorii fundamentali fundamentali nu justifica o apreciere a monedei nationale. In opinia noastra, leul este supraapreciat. Cel mai mare risc pentru cursul de schimb ramane deficitul de cont curent foarte ridicat si cresterea foarte accelerata a datoriei externe, in special a componentei pe termen scurt. 8. Influenta cursului de schimb asupra rezervei valutare a Romaniei din 2000 si pana in prezent
Rezerva valutara reprezinta cea mai importanta si mai dinamica componeneta a rezervei monetare internationale cu destinatii specifice: echilibrarea balantei de plati externe, interventii pe piata valutara in scopul protejarii cursului de schimb al monedei nationale si, nu in ultimul rand, garantarea solvabilitatii externe a unei tari. Cele mai multe banci prefera ca raportul dintre rezerva valutara si importurile totale sa depaseasca 30-40%. In contextual actualei politici monetare promovate de BNR –tintirea inflatiei- prin care cursul valutar a devenit obiectiv secundar de politica monetara, sip e fondul cotarii libere a valutelor ca urmare a interventiilor discrete ale bancii centrale pe piata, se identifica o relatie de cauzalitate dinspre cursurile de schimb ale valutelor asupra rezervei valutare.
- ROL Anul USD* 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994
EUR**
17,14 16,15 14,56 14,28 14,92 21,56 76,47 307,95 760,01 1 655 655,09 ,09
12
N.A. N.A. N.A. N.A. N.A. N.A. 87,81 400,00 884,60 1 967,1 67,144
Anul USD* 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
EUR**
2 033 033,28 ,28 3 082 082,60 ,60 7 167 167,94 ,94 8 875 875,55 ,55 15 332 332,93 ,93 21 692 692,74 ,74 29 060 060,86 ,86 33 055 055,46 ,46 33 200 200,07 ,07 32 636 636,57 ,57 29 136 136,55 ,55
2 629,5 29,511 3 862,9 62,900 8 090,9 90,922 9 989,2 89,255 16 295,57 295,57 19 955,75 955,75 26 026,89 026,89 31 255,25 255,25 37 555,87 555,87 40 532,11 532,11 36 234,38 234,38
* Curs comercial pana pana in 1989, 1989, inclusiv ** ECU până la 31 dec.1998. Analizand aceste evolutii observam urmatoarele aspecte:
De la punerea in circulatie ca moneda de cont (1999) si pana la data punerii in circulatie (2002) moneda unica europeana a avut un trend crescator; Un punct de inflexiune in evolutia euro a fost anul 2003, cand euro a devenit o ancora nominala a politicii monetare promovate de BNR. Din acel moment dolarul a pierdut teren in fata monedei unice europene. Cursul monedei nationale fata de cele doua monede nu mai urmeaza o traiectorie controlata, controlata, liniara. Dupa adoptarea regimului de tintire directa a inflatiei sip e fondul cotarii libere a valutelor, ca o componenta a politicii de liberalizare completa a contului de capital, moned mo nedaa natio national nalaa a cunosc cunoscut ut apreci aprecieri eri istori istorice ce in rapor raportt cu cele cele dou douaa valute valute componente ale rezervei valutare, euro si dolarul American.Aceasta apreciere a fost incurajata si de succesul obtinut de BNR in lupta cu inflatia. Conform unui studio intreprins in 2001, in care s-a pus in evidenta corelatia dintre cursul de schimb al monedei nationale si procesul inflationist, s-a constatat ca relatia dintre cursul de schimb si rata inflatiei este biunivoca, cei doi parametri influentandu-se reciproc. Astfel, corelatia dintre cele doua variante aferente perioadei 01.01.1991-31.12.2001 a relevant faptul ca la o crestere cu 1% a cursului de schimb (al dolarului), rata inflat inflatiei iei se va mari mari cu aproxi aproximat mativ iv 1,11%, 1,11%, ceea ce indica indica un impact impact mod modest est si reciproc al ratei inflatiei asupra deprecierii monedei nationale.
Se poate poate conclu concluzio ziona na ca fluctu fluctuati atiaa cursul cursului ui de schim schimbb al mo moned nedei ei europ europene ene asupra asupra rezervei valutare este mai puternica in raport cu presiunea exercitata de dolarul American. De exemplu, la nivelul anului 2005, euro detinea 66,6% din structura portofoliului de valute, iar dolarul 28,55%, ceea ce inseamna ca rezerva valutara este vulnerabila la socurile induse de evolutia adversa a cursului monedei unice europene. 13
Deci, managementul rezervei valutare trebuie realizat in functie de previziunile privind evolutia fiecareia din valutele componente. Daca euro urmeaza o traiectorie de apreciere se va produce un castig considerabil de venituri in cazul in care rezervele sunt constituite constituite preponderent in aceasta valuta. Altfel spus, in perioadele de apreciere a monedei unice europene fata de alte valute, va creste puterea de cumparare a rezervei valutare deoarece moneda unica europeana are ponderea cea mai mare.
9. Influenta cursului de schimb asupra ratei dobanzii
Calitatea proceselor fundamentale desfasurate in economie, sintetizate la nivelul ratei ratei inflat inflatiei iei,, influ influent enteaz eazaa evolut evolutia ia altor altor indica indicator torii esenti esentiali ali din din punct punctul ul de vedere vedere al analiz analizei ei fenomenelor monetare. Odata cu crearea si maturizarea mecanismelor pietei, devine tot mai evidenta interdependenta interdependenta dintre evolutia cursului de schimb si a ratei dobanzii, care poate fi urmarita din doua perspective distincte: distincte: aceea aceea a autori autoritat tatii ii monetare monetare,, care care isi poate poate rafina rafina gama instrum instrument entelo elorr de interv intervent entie ie in sensul sensul utiliz utilizari ariii celor celor de tip indire indirect, ct, adapta adaptate te comple complexit xitati atiii in crestere a fenomenelor financiar- monetare; aceea a publicului, ale carui optiuni in materie de atragere de resurse si de plasament vor urmari urmari mai atent valorificarea valorificarea oportunitatilor oportunitatilor pietei. •
•
Dupa crearea pietei valutare interbancare, in august 1994, rata dobanzii bancare a fost utilizata adesea de Banca Nationala pentru drenarea presiunilor presiunilor exercitate aupra cursului de schimb. schimb.
9.1 Interdependenta rata dobanzii cursul de schimb in perioada de 1995-2000
Prin Prin pargh parghiil iilee specif specifice ice de actiu actiune, ne, autor autorita itatea tea mo monet netara ara a influe influenta ntatt nivel nivelul ul ratelo ratelor r dobanzii active si pasive practicate de bancile comerciale. Este vorba de rata dobanzii aferente diferitelor instrumente de refinantare, a caror esenta s-a modificat in timp: creditul ovrerdraft –pana in iulie 1999 cand a fost transformat in creditul Lombard, creditul de licitatie – pana in aprilie 1997 si taxa scontului. Dezvoltarea pietei monetare interbancare a redus posibilitatile de interventie directa, astfel incat, incepand din 1998, controlul lichiditatii si influentarea preferintelor pentru detinerea de valuta s-au realizat frecvent prin utilizarea utilizarea mecanismului de atragere de depozite depozite de la bancile comerciale, cu scadente scadente diferite si cu rate de remunerare variabile. Este relevanta evolutia ratelor dobanzii passive a bancilor comerciale pentru clientele nebancara, din punctul de vedere al implicatiilor asupra fenomenului de economisire: pe de o parte, evolutia fluctuanta a ratei lunare a inflatiei a influentat randamentul depozitelor bancare, inregistrandu-se inregistrandu-se periodic situatii in care ratele dobanzii au fost negative in termini reali; aceasta a accentuat preferinta pentru valuta, creandu-se presiuni asupra cursului de schimb al leului; •
14
•
pe de alta parte, deprecierea cursului de schimb a determinat cresterea preturilor importurilor, importurilor, alimentand inflatia si diminuand venitul disponibil disponibil al populatiei.
In graficele urmatoare sunt prezentate pe rand, evolutia comparativa a ratei inflatiei si a cursului de schimb in perioada 1991 – 2002 si, respective, evolutia comparativa a ratei inflatiei si ratei dobanzii active si passive a bancilor.
15
La nivelul mixului de politici macroecomice, s-a incercat concilierea a doua obiective divergente: - asigurarea unei deprecieri competitive a leului pentru stimularea exporturilor; exporturilor; - reducerea nivelului dobanzilor active practicate de bancile comerciale, pentru drenarea resurselor disponibile disponibile de creditare catre economia reala. 9.2 Interdependenta dintre cursul de schimb si rata dobanzii in prezent
Media lunară a ratelor dobânzilor pieţei interbancare s-a situat în trimestrul IV la un nivel uşor inferior ratei dobânzii de politică monetară, cu excepţia lunii decembrie, când aceasta s-a redus sensibil, ca efect al relaxării controlului exercitat de BNR asupra lichiditatii. Cursul de schimb al leului si-a accentuat traiectoria descendenta, moneda nationala amplificandu-si substantial aprecirea acumulata in acest an in raport cu euro, cat si fata de dolar. In acelasi timp expansiunea monetara s-a incetinit, inclus inclusive ive ca urmare urmare a intre intrerup ruperi eriii trend trendulu uluii ascend ascendent ent al ritmu ritmulu luii annual annual de creste crestere re a credi creditul tului ui negurvernamenal.
16
10. Relatia intre cursul valutar si tranzactiile economice externe
10.1. Abordare teoretica
Relatia intre cursul de schimb si relatiile economice externe se bazeaza pe principiul conform caruia cursul de schimb este etalonul preturilor externe. In functie de evolutia nivelului cursului valutar, o marfa, un serviciu sau un capital poate fi mai “ieftin” sau mai “scump” pentru unul din cei doi participanti la schimburile schimburile economice internationale. internationale. Intre cursul valutar si relatiile externe exista o stransa corelatie de interdependenta din care rezulta: relatiile economice externe depend de nivelul si evolutia cursului valutar, pe de o parte si dinami dinamica ca si nivelu nivelull cursu cursului lui valut valutar ar condit condition ioneaza eaza evolut evolutia ia si valoar valoarea ea tranza tranzacti ctiil ilor or economice externe.
17
A.Influenta cursului valutar asupra evolutiei tranzactiilor economice externe Ca etalo etalonn al pretu preturil rilor or extern externe, e, cursul cursul valut valutar ar condit conditio ioneaz neazaa nivelu nivelull pretul pretului ui intern intern al marfur marfurilo ilorr si servi servicii ciilo lorr impor importat tate, e, precum precum si nivelu nivelull pretur preturilo ilorr extern externee in mo moned nedaa natio national nalaa a marfurilor si serviciilor exportate. Astfel, in cazul in care moneda nationala se depreciaza, iar preturile externe in valuta raman constante, exportatorul national convertind contravaloarea valutei marfurilor exportate va obtine de la banca sa care cumpara aceasta valuta o cantitate sporita de moneda nationala. Exportatorul Exportatorul castiga ca urmare a deprecierii cursului incasand o suma in moneda nationala mai mare in comparative cu vanzarea marfii respective pe piata interna. Dar cresterea volumului monedei nationale incasate exclusive ca urmare a deprecierii cursului acesteia conduce – in timp – pe de o parte, la cresterea masei monetare pe piata interna si a ratei inflatiei care atinge un prag de la care cursul monedei nationale isi schimba sensul evolutiei in directia deprecierii. Dar aceasta depreciere franeaza importatorii importatorii care au nevoie de mai multa moneda nationala ca sa cumpere aceeasi valuta. Situatia este inverse in cazul reprecierii monedei nationale. Concluzia Concluzia ce rezulta rezulta din mecanismul mecanismul de mai sus este aceea ca influent influentaa cursului cursului valutar valutar asupra exporturilor si importurilor implica doua aspecte: devalori devalorizarea/ zarea/depr depreciere eciereaa mon monedei edei national nationalee stimuleaza stimuleaza exportur exporturile ile si franeaza franeaza importurile; revalo revaloriz rizare area/r a/repr epreci eciere ereaa mo moned nedei ei nation nationale ale franea franeaza za export exporturi urile le si stimu stimuleaz leazaa importurile. B. Influenta investitiilor externe O importanta influenta are miscarea internationala internationala a capitalului sub diferitele ei forme. Cursul valutar atrage sau respinge investitiile externe, dupa caz. c az. Astfel, un curs valutar subevaluat, depreciate, stimuleaza investitiile externe, atragerea de capital strain, intrucat cu aceeasi suma in valuta si convertita in moneda nationala se pot cumpara active mai multe, fie sub forma de investitiidirecte, fie sub forma de titluri de valoare pe piata bursiera. Situatia este inverse in cazul supraevaluarii cursului de schimb valutar. Torusi, trebuie sa facem distinctie intre capitalul investit pe termen lung si capitalul speculative, migratory, in scop de castig imediat. Acest capital speculativ poate influenta prabusirea cursului unei valute, creand dezechilibre in balantele de plati externe externe etc. C.Rolul bancii centrale pe piata valutara Un rol important il are interventia bancii centrale pe piata valutara prin vanzari si cumparari de valuta contra monedei nationale, in scopul realizarii unui curs valutar de echilibru, apreciat de autoritatile monetare drept corespunzatoare intereselor pe termen lung ale politicii economice externe. In plus, FMI supravegheaza evolutia cursurilor valutare ale monedelor pentru a se evita practicile concur concurent entei ei neloia neloiale le prin prin utiliz utilizare areaa dum dumpin ping-u g-ului lui valut valutar. ar. Acesta Acesta consta consta in devalo devaloriz rizare areaa sau deprecirea intentionata a monedei cu scopul de a ieftini aceasta moneda pentru cumparatorul strain si astfel de a ieftini marfurile de export ale tarii care procedeaza la dumping valutar. Politica cursului valutar este un atribut de seama al bancii centrale, care, avand importante repere valutare si colaborand cu FMI si alte banci centrale ale tarilor partenere, poate influenta influenta evolutia
18
corecta a cursului de schimb valutar, aiar prin intermediul acestuia, echilibrul pe termen lung al schimburilor schimburilor economice e conomice externe. 10. 2.Abordare practica - influenta cursului de schimb valutar asupra importurilor si exporturilor –
Evolutia cursului de schimb valutar exercita o influenta semnificativa asupra evolutiei exporturilor exporturilor si importurilor importurilor dintr-o tara. Pentru persoanele fizice si juridice este deci foarte important sa cunoasca modul in care modificarea cursului valutar influenteaza pretul marfurilor exportate si/sau al celor importate, dupa caz. Pentru o mai buna relevare a acestei interdependente am abordat cazul concret al unei societati comerciale din Romania care desfasoara de mai multi ani activitatea de export de frigidere din Romania in tarile Uniunii Europene. Avem urmatoarele situatii:
Un roman, aflat in Romania, exporta exp orta frigidere in Franta al caror pret in Romania este de 3000 RON bucata si de 1000 euro in Franta.
Punctul de pornire 1 euro=3 RON
Cumpara 8 frigidere din Romania, platind: 8 frigidere*3000 RON/buc= = 24000 RON Exporta 8 frigidere in Franta. Vin Vinde le 8 frigi igider dere in Fran Franta ta,, incasand: 8 frigidere * 1000 euro/buc = =8000 euro. Transforma cei 8000 euro in lei: 8000 euro * 3 RON/1 euro = =24000 RON Pen Pentru tru a expo exporrta 8 fri frigid gidere ere a chel cheltu tuit it 2400 240000 RON RON si a inca incasa satt 24000 RON. Rezul Rezultat tatul: ul: nu s-a inregi inregistr strat at nici nici cast castiig si nici pier pierde derre in aces acestt export. Concluzia: la cursul 1 euro= 3 RON si la pretul frigiderului de 3000 RON in Romania si 1000 euro in Franta, exportatorul roman nu inregistreaza nici castig si nici pierdere.
Export Devalorizarea leului Revalorizarea leului de la 1 euro=3 Ron la 1 euro=4 de la 1 euro=4 RON la 1 RON euro=3,65 RON
Cumpara 8 frigidere din Romania, platind: 8 frig frigid ider ere* e*30 3000 00 RON/ RON/bu buc= c= =24000 RON Exporta 8 frigidere in Franta. Vinde le 8 frigidere in Franta, incasand: 8 frigidere * 1000 euro/buc = = 8000 euro. Transforma cei 8000 euro in lei: 8000 euro*4 RON/1 euro = =32000 RON Pent Pentru ru a expo export rtaa 8 frig frigid ider eree a cheltuit 24000 RON si a castigat 32000 RON. Rezulta un castig din export = = 32000 RON – 24000 RON= =8000 RON. Concluzi Concluzia: a: devalori devalorizarea zarea leului leului stimuleaz stimuleazaa exportur exporturile: ile: datorita datorita devalorizarii leului, de la 1 euro = 3 RON la 1 euro = 4 RON, s-a inregistrat un castig din export 19
Cumpara 8 frigidere din Romania, platind: 8 frigi frigider dere*3 e*300 0000 RON/b RON/buc= uc= =24000 RON Exporta 8 frigidere in Franta. Vinde le 8 frigidere in Franta, incasand: 8 frigi frigider dere* e* 100 10000 euro/ euro/buc buc= = = 8000 euro. Transf Transform ormaa cei 800 80000 euro euro in lei: 8000 euro * 3,65 RON/1 euro= 29.200 RON Pentru a exporta 8 frigidere a cheltuit 24000 RON si a incasat 29200 RON. Rezulta un castig din export = =29200 RON – 24000 RON = =5200 RON Concluzia: revalorizarea leului franeaza franeaza exportur exporturile: ile: datorita datorita revalorizarii leului, de la 1 euro = 4 RON la 1 euro = 3,65 RON, castigul din export s-a
de 8000 RON.
redus de la 8000 RON la 5200 RON, adica cu 2800 RON.
Un roman, aflat in Romania, importa frigidere in Franta al caror pret in Romania este de 3000 RON bucata si de 1000 euro in Franta.
Punctul de pornire 1 euro = 3 RON
Pen Pentru tru a imp import orta cel cele 8 frigidere din Franta, cumpara 8000 euro cu: 8000 euro * 3 RON/1 euro= =24 000 RON Cump Cumpar araa 8 frig frigid ider eree din din Franta cu: 8 frig frigiidere ere * 1000 000 eur euro frigiderul = =8000 euro Vind Vindee cele cele 8 frig frigid ider eree in Romania, incasand: 8 frig frigid ider eree * 3000 3000 RON RON frigiderul = 24000 RON Pentru a importa 8 frigidere a cheltuit 24000 RON si a incasat 24000 RON. Rezulta ca nu s-a inregistrat nici castig si nici pierdere din acest import. Conc Conclu luzi zia: a: la curs cursul ul de 1 euro = 3 RON si la pretul frigi frigider derulu uluii de 300 30000 RON in Romania si 1000 euro in Fran Franta ta,, impo import rtat ator orul ul nu inregist inregistreaza reaza nici castig si nici pierdere.
Import Devalorizarea leului Revalorizarea leului De la 1 euro = 3 RON la de la 1 euro = 4 RON la 1 1 euro = 4 RON euro = 3,65 RON
Pentru a importa cele 8 frigidere din Franta, cumpara 8000 euro cu: 8000 000 eur euro * 4 RON/ RON/11 euro = = 32000 RON Cumpara 8 frigidere din Franta cu: 8 frigidere * 1000 euro frigiderul = =8000 euro Vinde cele 8 frigidere in Romania, incasand: 8 frigidere * 3000 RON frigiderul = 24000 RON Pentru a importa 8 frigidere a cheltuit 32000 RON si a incasat 24000 RON. Rezu Rezult ltaa o pier pierde dere re din din import: 32000 RON – 24000 RON = 8000 RON Concluzia: Concluzia: devaloriz devalorizarea area leului franeaza importurile. La 1 euro = 3 RON RON importat rtatoorul rul nu inregistreaza nici castig si nici pierdere. Dupa devalorizarea leului, de la 1 euro = 3 RON la 1 euro = 4 RON importatorul a inregi inregistr strat at o pierd pierdere ere de 8000 RON. 20
Pent Pentru ru a impo import rtaa cele cele 8 frigidere din Franta, cumpara 8000 euro cu: 8000 euro * 3, 65 RON/1 euro = = 29200 RON Cumpar Cumparaa 8 frigid frigidere ere din din Franta cu: 8 frig frigid ider eree * 1000 1000 euro euro frigiderul = =8000 euro Vinde cele 8 frigidere in Romania, incasand: 8 frigidere * 3000 RON frigiderul = 24000 RON Pentru a importa 8 frigidere a cheltuit 29200 RON si a incasat 24000 RON. Rezu Rezult ltaa o pier ierder dere din import: 29200 RON – 24000 RON = 5200 RON Conclu Concluzia zia:: revalo revalori rizar zarea ea leului stimuleaza importuril rile. Datorita revalorizarii leului, de la 1 euro = 4 RON la 1 euro = 3, 65 RON, pierderea din import ort s-a redus edus de la 8000 RON la 5200 RON, adica cu 2800, respective cu 35%.
Revalorizarea leului de la 1 euro = 4 RON la 1 euro = 2, 80 RON
Pent Pentru ru a impo import rtaa cele cele 8 frigidere din Franta, cumpara 8000 euro cu: 8000 euro * 2, 80 RON/ 1 euro = 22400 RON Cump Cumpar araa 8 frig frigid ider eree din din Franta cu: 8 frig frigid ider eree * 1000 1000 euro euro frigiderul = =8000 euro Vinde cele 8 frigidere in Romania, incasand: 8 frig frigid ider eree * 3000 3000 RON RON frigiderul = 24000 RON Pentru a importa 8 frigider frigideree a cheltuit cheltuit 2240 224000 RON RON si a inca incasa satt 2400 240000 RON. Rezulta un cas castig din import: 24000 RON – 22400 RON = 1600 RON Conclu Concluzia: zia: revalo revaloriz rizarea area leului stimuleaza importur importurile. ile. Revaloriz Revalorizarea area substantiala a leului de la 1 euro = 4 RON la 1 euro = 3,65 RON si apoi la 1 euro = 2,80 RON, a condos la trecer trecerea ea impor importul tului ui de pe pierderi de 8000 RON, la un castig de 1600 RON.
11. Aprecierea prezenta a leului este reala?
Contrar evolutiei continue a monedei nationale in 2007, fundamentele economice pe termen lung ale leului continua sa nu favorizeze o apreciere puternica a cursului. Intre acestea sunt cresterea deficitului de cont curent, care se suprapune cu o inrautatire a finantarii acestuia – mai putin prin investitii straine directe. Si datoria externa pe termen scurt – care poate crea vulnerabilitati- a crescut rapid in ultimii ani. De aceea, BNR nu este preocupată numai de evoluţ evoluţia ia cursu cursului lui de schim schimb, b, ci de însăş însăşii bun bunaa funcţ funcţion ionare are a pieţe pieţeii valut valutare are,, respec respectiv tiv de echilibrarea acesteia, în contextul regimului de flotare controlată în care ne aflăm. Ingrijorarea Bancii Nationale a Romaniei cu privire la aprecierea leului este justificata intrucat tendinta de apreciere a leului ar putea avea o inversare rapida. Supraevaluarea monedei peste un nivel ce reflecta starea reala a economiei tinde sa franeze cresterea economica iar subevaluarea tinde sa o accelereze. Supraevaluarea poate duce la pierderi in competitivitatea competitivitatea externa cu scaderea exporturilor exporturilor si cresterea importurilor. importurilor. Aceasta situatie negativa afecteaza si cresterea industriei, ceea ce se traduce intr-o crestere a somajului. Aprecierea monetara se recomanda in situatia unui excedent al balantei de plati si a unei economii in boom. In contextual includerii sale in Uniunea Europeana, Romania se afla intr-un proces de convergenta pe doua planuri: nominal si real. Aceasta din urma imbraca si forma aprecierii reale moderate si sustenabile pe termen mediu a cursului de schimb al leului, definita drept o apreciere reala anuala de 2-5% fata de cosul valutar implicit format din 60% euro si 40% dolar SUA. Este important de subliniat faptul ca formularea aprecierii reale anuale drept interval, nu obiectiv punctual, reflecta caracterul de estimare al acesteia din punctul de vedere al Bancii Nationale a Romaniei - si nu de tinta in sensul strict al cuvantului, cuvantului, BNR fiind preocupata in primul rand de reducerea reducerea durabila a inflatiei. inflatiei. 12. Previziuni asupra evolutiei cursului de schimb al leului in Romania
In acest moment, unul dintre cei mai vulnerabili indicatori in Romania, poate chiar cel mai vulnerabil, este cursul de schimb, deoarece depinde de factori care pot fi influentati doar in mica masura de deciziile de natura fiscala ale guvernului sau de politica monetara a BNR. Cursul de schimb este influentat in mod direct de fluxurile de capital strain din economie, care pot fi: investitii directe, de tip financiar (pe termen lung sau speculative), remiteri ale muncitorilor romani din strainatate, precum si sumele primite prin diverse programe finantate de UE sau de alte organisme. Investitiile directe depind de atractivitatea Romaniei ca economie si ca piata (crestere economica, inflatie, piata de consum, existenta si costul cu forta de munca etc.), precum si de mediul economic global (alternativele (alternativele de investitii in zona UE sau in tarile emergente). Invest Investiti itiile ile de tip tip financ financiar iar depind depind de apetit apetitul ul de risc risc al inves investit titori orilor lor strain straini,i, de evenimentele internationale din domeniul politic si de politica monetara si cea fiscala. Remiterile muncitorilor romani din strainatate au fost un factor important de crestere a economiei Romaniei in perioada 2002–2005. Totusi, in ultima perioada, predictibilitatea sumelor transferate a inceput sa scada. Desi pare sa stea la indemana noastra estimarea sumelor ce vor fi accesate si calendarul influxurilor, realitatea este cu totul alta. Predictibilitatea cursului de schimb pe termen lung s-ar 21
putea mari, daca aceste fluxuri de capitaluri ar putea fi influentate in mod real prin politici monetare si fiscale ale autoritatilor romane. Desi multi analisti, oficiali si publicul larg pariaza pe continuarea aprecierii leului fata de euro, sansa ca acest pariu sa fie hazardat este foarte mare, iar volatilitatea estimarilor este, de asemenea, ridicata.
13. Concluzii
Cursul de schimb reprezinta o componenta majora a mediului economic intern si, totodata, un indicator sintetic pentru caracterizarea situatiei generale a unei economii nationale si a pozitiei competitive a acesteia in context international. Prin calitatea sa de “pret al preturilor”, el inregistreaza orice modificari intervenite in sistemul economiei nationale, dar si in mediul concurential extern, actionand ca un seismograf deosebit de sensibil la orice variatie a factorilor determinanti. Valentele informative si forta anticipative pe care le incorporeaza trebuie private intr-un context mai amplu, deoarece cursul de schimb schimb se afla in corelatie corelatie si interdep interdepende endenta nta cu o multitud multitudine ine de variabile economice relevante. El devine cu atat mai sugestiv, cu cat gradul de deschidere a economiei este mai ridicat si cu cat fortele si legile pietei se manifesta mai liber. Reprezentand rezultanta unui sistem complex de factori de ordin intern si extern, cursul de schimb trebuie interpretat in corelatie cu rata inflatiei, nivelul ratei dobanzii, soldul contului curent, deficitul bugetului bugetului de stat, precum si cu alte variabile economice esentiale. Perioada de tranzitie pe care o parcurge economia romaneasca s-a caracterizat prin transformari fundamentale, care au actionat asupra tuturor componentelor sistemului economic, implicit asupra subsistemului subsistemului financiar-valutar. financiar-valutar.
22
1) Geala, Antoaneta Ioneta, Cursul de schimb al leului si influenta asupra echilibrelor macroeconomice, Bucuresti, 2001; 2) Alexa, Marius, Monetarismul, Editura T, 2005; 3) *** Tribuna economica, V 16, nr. 33, 2005; 4) *** Tribuna economica, V 16, nr. 11, 2005; 5) *** Tribuna economica, V 17, nr. 23, 2006; 6) *** Economie teoretica si aplicata, V 13, nr. 8, 2006; 7) *** Ziarul financiar, nr.2096, 2007; 8) *** Revista de drept comercial, V 14, nr.3 , 2004.
1) 2) 3) 4) 5) 6)
www.bnr.ro ; www.infoeuropa.ro; www.infoeuropa.ro; www.insse.ro;; www.insse.ro www.revistabilant.ro;; www.revistabilant.ro www.zf.ro;; www.zf.ro www.cursuldeschimb.ro.. www.cursuldeschimb.ro
23
