Caiet Sarcini Structuri Metalice

S.C. BETA PROIECT S.R.L.

Str. Tulnicului, nr 1 bl C1B AP 10 CF R16440520 J01/555/2004

tel 0258-835119 fax 0258-834362 0745254690 e-mail [email protected] Web www.beta-proiect.ro

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII LA STRUCTURILE DE REZISTENŢĂ METALICE CAP. 1. GENERALITĂŢI Prevederile prezentului prezentului caiet de sarcini se aplic ă la executarea lucr ărilor de construcţii metalice. Conţinutul caietului de sarcini este: • CAP. 1. GENERALITĂŢI • CAP. 2. LUCRĂRI DE CONFEC ŢII METALICE • CAP. 3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII • CAP. 4. DISPOZIŢII FINALE

La executarea lucr ărilor de construc ţii (atât la uzinare confec ţii metalice, turnare elemente prefabricate în unit ăţi specializate, cât şi la montajul pe şantier), indiferent de specificul lor, se vor respecta în totalitate totalitate prevederile prevederile Normativului C 56 56 - 85, "Normativ "Normativ pentru pentru verificarea calit ăţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente", în mod special, pentru structura de rezisten ţă, Caietele de sarcini I, II, IV, V, VII, VIII, XIII, XIX, XX. Condi ţiile tehnice de exploatare (dup ă darea în folosin ţă) se vor preciza într-un Caiet de sarcini special, întocmit de c ătre proiectant, pe specialit ăţi (arhitectură, rezistenţă, instalaţii, etc). Pentru toate lucr ările de execuţie, finisaje, închideri, compartiment ări interioare, izola ţii, utilare şi dotare, instalaţii de orice natur ă, proiectanţii de specialitate (arhitectură şi instalaţii) vor întocmi caiete de sarcini specifice. CAP. 2. LUCRĂRI DE CONFECŢII METALICE 2.1. Date generale Uzina furnizoare va r ăspunde de respectarea întocmai a proiectului de execu ţie. Verificarea documenta ţiei de către uzină se va face cu privire la planurile de execu ţie şi extrasele de materiale, eventualele neconcordan ţe, omisiuni sau deficien ţe, urmând a fi semnalate proiectantului în timp util, pentru luarea unor decizii privind corectarea lor. Elementele de construc ţii metalice la l a care face referire prezentul caiet de sarcini se încadreaz ă în categoria B de importan ţă şi clasa 3 de calitate a materialului de execu ţie, conform STAS 767/0-88 şi STAS R 8542 – 70; recep ţia în uzină, transportul şi montajul confec ţiilor metalice se vor face în conformitate cu prevederile STAS 767/0-88, STAS 767/2-88, STAS 3461/88, STAS 9407/75, precum şi normativul C 150 - 99. Uzina executant ă va elabora, prin atelierul propriu de proiectare tehnologia, documentaţia tehnică privind opera ţiile de uzinare (tehnologia de debitare, asamblare, sudare, protec ţie anticorozivă, etc.), precum şi cu privire la verific ările de calitate pe opera ţii şi finale pentru toate elementele uzinate. Recepţia, marcarea, depozitarea şi livrarea confec ţiilor metalice se vor face în conformitate cu STAS 767/0-88, punctele 6 şi 7, STAS 9407 - 75, respectiv normativul C 150 - 99. De asemenea, se vor respecta prevederile prevederile normativelor C 56 - 85 şi C 150 - 99, cu privire la executarea, montarea şi controlul confecţiilor metalice şi cu privire la asigurarea calit ăţii, siguranţei şi durabilităţii construcţiilor metalice. 2.2. Materiale uzinate la execu ţia confecţiilor metalice 2.2.1. Materiale de baz ă Uzina executantă va utiliza materiale ce au compozi ţia chimică şi caracteristici mecanice corespunzătoare mărcilor şi claselor de calitate prev ăzute în proiect. Mărcile şi clasele de calitate ale o ţelurilor nu se vor putea modifica f ără acordul scris prealabil al proiectantului. In caz de dubiu asupra calit ăţii materialelor sau asupra certificatelor de calitate ce înso ţesc semifabricatul (laminatele), uzina furnizoare de confec ţii metalice va cere efectuarea încerc încerc ărilor de




verificare (sudabilitate, analiza metalografic ă, încercări mecanice, etc) în scopul recertific ării laminatelor pe baza condi ţiilor de calitate din standardul de produs sau în scopul rebut ării şi nefolosirii lor. Materiale de baz ă: • pentru toate reperele executate din o ţel lat, platbenzi sau prin decupare din foi de tabl ă, OL 37. 2K STAS 500/1,2 - 80; • pentru elementele laminate la cald materialele prevazute în proiect • pentru buloanele de ancoraj şi piuliţele lor s-a prevăzut grupa 4.6. de caracteristici mecanice. Alegerea oţelului pentru executarea buloanelor şi piuliţelor se va face de c ătre uzina furnizoare, asigurându-se materialului din produsul finit, urm ătoarele caracteristici mecanice: • rezistenţ a de rupere minim ă: 370 N/mmp; • limita de curgere minim ă: 240 N/mmp; • alungirea la rupere minim ă: 21%. Toate materialele trebuie s ă fie marcate şi să fie însoţite de certificate de atestare a calit ăţii, conform standardelor de produs. Unităţile care uzinează sau montează elementele de construc ţii din oţel sunt obligate s ă introducă în lucrare materiale cu calităţile cerute prin proiect, atestate prin certificate de calitate. Mărcile de oţel şi clasele de calitate (cu indicarea standardului de produs) rezult ă din extrasele de laminate întocmite pentru fiecare subansamblu în parte. Pentru a preîntâmpina introducerea în fabrica ţia confecţiilor metalice a eventualelor table care prezintă defecţiuni de exfoliere, se va solicita din partea furnizorului de laminate controlul ultrasonic al tablelor şi emiterea buletinelor cu rezultatele încerc ărilor o dată cu livrarea produselor. Aceasta nu exclude obligaţia întreprinderii de confec ţii metalice să efectueze controlul ultrasonic al tablelor cu grosimea de peste 15mm cu ocazia sort ării şi pregătirii materialelor pentru fabrica ţie. 2.2.2. Materiale de adaos la îmbin ări sudate La îmbinările sudate în uzin ă sau la şantier, dintre: • două piese din o ţel OL 52.2K, la sudare electric ă manuală, electrozi înveli ţi E 46.T, STAS 1125/1,2-81; • la sudura în relief sau cu p ătrundere, dintre t ălpi şi inimi, utilizând procedee automate sau semiautomate de sudare sub flux, se vor utiliza, la piese din OL 52.2K, flux F.S.M.37, STAS 9477/1-79 şi sârma S 10 Mn1, STAS 1126-80; • la sudura de montaj sau de rezisten ţă de prindere între buloanele de ancoraj şi piesele carcaselor de ancoraj (rigidiz ări, traverse, distan ţieri, etc) se vor folosi electrozi "NIBAZ" STAS 1125/1,2 - 80, asigurându-se cordoanelor de sudur ă caracteristici mecanice corespunz ătoare oţelului inferior ce se îmbină. 2.2.3. Materiale de îmbinare la îmbin ări cu şuruburi Materialele mărunte pentru îmbin ările cu şuruburi sunt: • şuruburi semiprecise grupa 8.8, STAS 8796/1-77 • piuli ţ e grupa 8, STAS 8796/2-77 • şaibe pentru metal 41M 0C11 STAS 8796/3-77. Toate organele de asamblare utilizate vor îndeplini cerin ţele de calitate prev ăzute în STAS 2700/1,2-84, STAS 2700/3,4-89, STAS 2700/5-80, STAS 2700/6-80. Materialele de adaos pentru îmbin ări sunt acelea şi, indiferent dac ă îmbinarea se execut ă în uzină sau la şantier. În cazul execut ării lucrărilor pe timp friguros se vor lua m ăsurile corespunzătoare, conform normativului C 16 - 84. Toate materialele de adaos folosite, la îmbin ări sudate sau cu şuruburi, trebuie s ă fie însoţite de certificate de calitate, care vor fi p ăstrate la uzina care a executat construc ţia metalică. În cazul în care lipsesc, uzina care execut ă construcţia metalică va proceda la verificarea materialelor de îmbinare, conform standardelor de produs, rezultatele încerc ărilor fiind de asemenea p ăstrate la uzina care a executat construc ţia metalică şi a procedat la verificarea materialelor.




2.3. Pregătirea subansamblelor 2.3.1. Pregătirea laminatelor Înainte de debitare, laminatele se verific ă bucată cu bucată în ceea ce prive şte aspectul exterior şi dimensiunile. Laminatele cu defecte interioare, respectiv suprapuneri, stratific ări, exfolieri, segrega ţii, incluziuni, deformaţii (torsionări, curburi, etc.), precum şi cu abateri dimensionale sau cu alte defecte, se vor elimina de la debitare. Debitarea se va face, în general, prin t ăiere termică cu flacără oxigaz. După debitare, în mod obligatoriu, piesele se vor îndrepta înainte de opera ţia de asamblare. Nu se admite, atât la uzinare cât şi la montaj, t ăierea cu electrozi cu arc electric. Bavurile şi crusta de oxizi de pe muchiile tăiate, crestăturile, neregularităţile şi fisurile rezultate dintr-o tăiere defectuoas ă se vor înl ătura prin polizare sau rabotare pe adâncimea defectului. Prelucrarea marginilor ce se asambleaz ă prin sudare se va face de regul ă prin rabotare, conf. STAS 6662/62 şi 6726/86. Marginile şi feţele pieselor laminate ce se îmbină prin sudare vor fi cur ăţate de oxizi, pân ă la luciu metalic, prin polizare, astfel: • la îmbinări cap la cap pe ambele fe ţe ale pieselor, pe toat ă lungimea îmbinării, pe o l ăţime de cca 30 până la 40 mm; • la sudurile în relief sau p ătrunse (în "T"), la inimi, pe ambele fe ţe de 30 pân ă la 40 mm, iar pe fa ţa tălpii pe care se sudeaz ă inima, în zona de sudare, pe o l ăţime de 40 pân ă la 60 mm, pe toat ă lungimea de sudare. Înainte de începerea sud ării, marginile laminatelor se vor cur ăţa de gr ăsimi şi se vor usca în cazul în care sunt umede. Calitatea suprafe ţelor marginilor libere rezult ă prin tăiere termică cu oxigaz este 3.3.3. conform STAS 10564/1-81. 2.3.2. Asamblarea provizorie Asamblarea se va face pe baza fi şelor tehnologice de asamblare (vezi pct.1 din prezentul capitol), întocmite pe baza detaliilor din proiectul de execu ţie, a unor tehnologii omologate şi ţinând seama de prevederile STAS 768 - 66 pct. 2.2.1. pân ă la 2.2.6. şi STAS 9407/75. Se va asigura nedep ăşirea toleranţelor admise precizate în prezentul caiet de sarcini şi în detaliile de execu ţie. Lungimea sudurilor de prindere provizorie a pieselor componente va fi de min. 40 mm şi de max. 60 mm, cu o grosime de maximum 3 mm. •

•

2.3.3. Toleranţe admise la forma şi dimensiunile subansamblelor abaterile limit ă ale elementelor uzinate sunt cele prev ăzute de STAS 767/0-77, pct. 2.2. şi 2.3., STAS 3461/83 sau cele cuprinse în STAS 11694-83 func ţie de clasa de abateri limit ă prevăzută în proiect; abaterile admise la coordonatele de sudur ă sunt cele prev ăzute de normativul C 150 - 99, STAS 9407/75 şi STAS 8299/69 funcţie de clasa de calitate prevăzută în proiect.

2.3.4. Sudarea subansamblelor • totalitatea operaţiilor de asamblare şi sudare la uzinare sau montaj se vor executa numai pe baza unor tehnologii omologate în uzina executant ă, conform STAS 11400 - 80; • fişele tehnologice de sudare vor fi întocmite de c ătre tehnologul sudor al unit ăţii executante pe baza proiectului de execu ţie şi pe baza normativului C 150 - 99 şi a altor norme şi normative conexe prevăzute de acesta; • pentru îmbinările de şantier documenta ţia elaborată de unitatea montatoare va cuprinde şi următoarele: ⇒ tehnologia de preasamblare (dac ă este cazul); ⇒ ordinea de montaj; • măsurile necesare pentru asigurarea stabilit ăţii elementelor în timpul montajului şi asigurarea securităţii muncii; • unităţ ile care vor executa îmbin ări sudate (la uzinare sau montaj sunt obligate s ă utilizeze sudori autoriza ţi intern şi verificaţi periodic conform STAS 9532/1-74 şi STAS 9532/2-74). Fiecare sudor va



• • •


primi un poanson cu o marc ă distinctă cu care este obligat s ă marcheze cusăturile executate în vederea identific ării lor ulterioare; toate sudurile de uzinare sau montaj vor fi poansonate conform C 150 - 99 punctele 3.21 - 3.23; sudurile se vor executa la temperaturi minime de + 5 0C, în locuri ferite de umiditate; la executarea sudurilor de şantier pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului C 16 84.

2.3.4.1. Remedierea defectelor Remedierea defectelor, constatate prin controlul nedistructiv efectuat pe parcurs sau pe faza final ă, se vor executa pe baza unei tehnologii avizate de responsabilul tehnic cu sudura al unit ăţii de execuţie (uzinare sau montaj pe şantier). Remedierile se vor efectua, de regul ă, de acelaşi sudor care a executat sudura ini ţială. Tehnologia de remediere va fi astfel conceput ă încât să permită obţinerea unor deforma ţii şi tensiuni interne minime pe ansamblul elementului sau construc ţiei. Se admite efectuarea a cel mult dou ă remedieri în acelaşi loc. În cazul în care nici dup ă două remedieri nu s-a ob ţinut o cusătură corespunzătoare nivelului de acceptare cerut prin proiect, se va decupa zona îmbin ării şi se va intercala un cupon de min. 200 mm lungime care se va prinde la capete prin două cusături identice cu îmbinarea ini ţială. Toate remedierile se vor verifica prin control vizual (dimensiuni şi aspect) şi prin control nedistructiv cu radiaţii penetrante (la suduri cap la cap) în propor ţie de 100%. 2.3.4.2. Controlul calit ăţii sudurilor Controlul calităţii sudurilor se va efectua pe parcursul execu ţiei (uzinare şi montaj) de c ătre organele C.T.C. ale uzinei executante sau montatoare. Controlul sudurilor se va efectua pe baza fi şelor tehnologice de control întocmite de c ătre tehnologul sudor al unit ăţii furnizoare de confec ţii metalice sau montatoare. Planurile de control se vor întocmi pe baza proiectului de execu ţie, a normativului C 150 - 99 şi pe baza STAS 9101 - 77, func ţie de tipul de control şi clasa de calitate prevăzută în proiect. Tipurile de control prev ăzute în planşele de execu ţie şi montaj sunt: a) verificarea aspectului şi a mărimilor geometrice, tip de control conform C 150 - 99, ce se efectueaz ă în propor ţie de 100% asupra tuturor cus ăturilor, abaterile admise fiind cele prev ăzute în normativul C 150 - 99, şi STAS 9101 - 77 şi 9407/75 în func ţie de nivelul de acceptare prev ăzut în proiect; b) controlul nedistructiv ultrasonic la 10% din sudurile de colt. Pentru sudarea mecanizat ă, procentajele de control pot fi reduse la jumatate • la efectuarea controlului calit ăţii sudurilor se vor respecta şi prevederile STAS 768 - 66, cap.3 şi STAS 8299/69; • rezultatele controlului pe fiecare îmbinare sudat ă vor fi anexate documentelor de recep ţie; • la efectuarea controlului sudurilor executate la în ălţime se vor lua m ăsurile de securitatea muncii. La efectuarea opera ţiilor pregătitoare şi a controlului propriu-zis, prin metode nedistructive (radia ţii nepenetrante) la cus ăturile executate pe şantier, se vor respecta prevederile normativelor specifice, cu privire la tehnologia de control la asigurarea m ăsurilor de protec ţia muncii. 2.3.4.3. Recep ţia îmbinărilor sudate • recepţ ia îmbinărilor sudate atât la uzinare cât şi pe şantier se va efectua conform STAS 767/0-77, cap.5, STAS 768 - 66, STAS 8299/69 şi conform normativului C 150 - 99, , respectiv C 56 - 85; • recepţ ia în uzin ă a elementelor sudate se va efectua conform STAS 767/0-77, art.5.1. şi STAS 9407/75; • recepţ ia la primirea pe şantier a elementelor sudate se va efectua conform STAS 767/0-77, articolul 5.2.; • verificarea elementelor se va face în scopul depist ării şi eliminării degradărilor dobândite în timpul manipulării şi transportului; • verificarea îmbinărilor sudate se va face vizual pe îmbin ări curăţate în prealabil de vopsea, prin procedee care nu marcheaz ă defectele de suprafa ţă (ardere cu flac ără şi frecare cu peria de sârmă). Procentajele de control sunt:




10% pentru cordoane de nivel de acceptare C. • cusăturile de sudur ă se vor verifica şi asupra aspectului şi a mărimilor geometrice; • în cazul în care se constată unele defecte la îmbin ări, care nu se încadreaz ă în nivelurile de acceptare consemnate în documentele de înso ţire, se va chema furnizorul pentru recontrolarea furniturii şi efectuarea de remedieri f ără de care nu se va trece la faza urm ătoare de montaj; • verificările asupra elementelor care se îmbin ă pe şantier constau în verificarea distan ţ elor între îmbinările sudate de şantier, verificarea formei rosturilor de sudare (a şanfrenurilor de la îmbin ările cap la cap); • elementele care prezintă abateri peste cele admise (STAS 767/0-77, tab. 1 şi STAS 9507/75) nu vor fi montate f ără avizul proiectantului, care va decide asupra necesit ăţilor de remediere sau returnare la furnizor; • se consideră admise acele elemente pentru care rosturile îmbin ării sunt preg ătite în condi ţiile de calitate prevăzute de normativul C 150 - 99, fapt ce se consemneaz ă în procese verbale de lucr ări ascunse conform prevederilor legale; • recepţ ia la primirea pe şantier şi verificarea îmbinărilor sudate se vor efectua de c ătre personalul desemnat (şef punct de lucru, organe CTC, etc) al unit ăţii montatoare; • verificarea calităţii îmbinărilor sudate la montaj se va efectua pe baza proiectului de execu ţie şi a fişei tehnologice de control întocmit ă de unitatea montatoare; • de asemenea este necesar ă verificarea periodic ă a tehnologiilor de sudare utilizate (chiar dac ă sunt omologate), pe probe martor, în propor ţiile stabilite de responsabilul cu sudura al unit ăţii montatoare; • condiţ iile de calitate pentru îmbinările de montaj sunt cele prev ăzute de C 150 - 99, func ţ ie de nivelul de acceptare prev ăzut în proiect. ⇒

2.3.5. Îmbinări cu şuruburi ⇒ executarea opera ţ iilor de găurire a elementelor şi a ecliselor se va face în conformitate cu STAS 767/2-78, STAS 3461/75 şi a standardelor conexe cu acesta. De regul ă găurile se vor executa prin aşchiere (folosind burghie şi alezoare). Se accept ă şi găurirea prin ştanţare, dar la piese cu grosimea de maximum 12 mm, urmat ă de finisarea g ăurilor prin alezare; ⇒ abaterile admise la pozi ţ ia găurilor şi la forma lor sunt cele prev ăzute în STAS 762/2-78, cap.2; ⇒ nu se admite l ărgirea găurilor (la montaj) prin t ăiere cu flac ără oxigaz; ⇒ strângerea şuruburilor se va face cu chei dinamometrice interzicându-se utilizarea prelungitoarelor la chei. Aceast ă prevedere se aplic ă şi la strângerea piuli ţelor de la buloanele de ancoraj. Controlul îmbinărilor cu şuruburi constă în: ⇒ controlul vizual al materialelor de îmbinare, a pozi ţ iei şuruburilor în îmbinare. Se va verifica dac ă capetele şuruburilor sau piuli ţelor (respectiv şaibelor) reazem ă cu toată suprafaţa pe piesele strânse sau pe şaibe şi dacă partea filetat ă a şurubului depăşeşte piuliţele în afar ă cu min. 5 mm. Acest tip de control se va efectua la toate şuruburile, înlocuindu-se cele defecte; ⇒ controlul dimensional, cu privire la coresponden ţ a cu proiectul de execu ţ ie a pozi ţ ionării şuruburilor în îmbinare, cu privire la existen ţa şuruburilor oblice (maximum 4%, la maximum 15% din şuruburile din îmbinare). Abaterile limit ă sunt cele prev ăzute de C 56 - 85, caietul XIX, pct. 2.2.b; ⇒ controlul prin desfacerea şuruburilor şi prin strângerea cu chei dinamometrice, se aplic ă la 5% din numărul de suruburi sau cel pu ţin un şurub din îmbinare, se va executa conform C 56 - 85, caietul XIX, pct. 2.2.c. şi 2.2.d. Nu se admit şuruburi cu piuli ţa sudată de tija şurubului.

Strangerea suruburilor se va efectua în două etape, astfel : 1.Strangerea la montaj se va efectua cu o cheie manuală, urmărindu-se realizarea contactului între piese. 2.Strangerea definitivă se va realiza după montarea întregii structuri şi pretensionarea tirantilor, cu o cheie dinamometrică, cu tensiunile şi momentele de strangere corespunzătoare tabelului de mai jos


tel 0258-835119 fax 0258-834362


Nr crt

Diam. nominal al surubului

1 2 3 4 5

M16 M20 M22 M24 M30

0745254690 e-mail [email protected] Web www.beta-proiect.ro

Forta de pretensionare [KN] 43 62 77 90 143

Momentul de strangere [daNm] 13 25 34 43 85

2.4. Protecţia anticorozivă şi la foc a construcţiilor metalice Pregătirea suprafeţelor se va face în conformitate cu STAS 10166/1-77. Aplicarea straturilor protectoare anticorozive în faza final ă de uzinare, respectiv la refacerea straturilor de grund în zonele cu îmbin ări sudate la montaj, se va face în conformitate cu STAS 3461/83, normativul C 139 - 87 şi cu toate normele şi standardele conexe acestuia. Protec ţia anticorozivă a confecţiilor metalice se va realiza atât din faza de uzinare, cât şi pe şantier. Protecţia anticorozivă se face pentru clasa 2m de agresivitate (conf.GP 035-98) şi constă din următoarele: ⇒ 2 straturi de grund pe baza de rasini alchidice cu grosimea total ă de 60 microni ⇒ 2 straturi de email pe baza de rasini alchidice modificate cu grosimea totala de 80 microni.

Pentru executarea lucr ărilor de protec ţie anticorozivă unităţile furnizoare şi montatoare vor elabora fişe tehnologice de execu ţie pentru toate opera ţiile, inclusiv cele de control. Fişele tehnologice vor cuprinde date clare şi complete cu privire la tehnologia de preg ătire, aplicare şi control a protec ţiilor anticorozive în conformitate cu standardele şi normativele aflate în vigoare. Verificarea aderen ţei sistemului de protec ţie anticorozivă se va face în conformitate cu STAS 3361 65. Lucrările de protec ţii anticorozive executate în uzin ă sau la montaj se vor recep ţiona de către organele C.T.C. ale unit ăţii, încheindu-se procese verbale de recep ţie. Se vor respecta toate m ăsurile de prevenire a incendiilor şi de protecţia muncii specifice acestui gen de lucrări. 2.5. Recepţia în uzină a confecţiilor metalice Recepţia în uzină a elementelor de construc ţii metalice se va face în conformitate cu prevederile STAS 767/0-77, cap.5, pct. 5.1.1. - 5.1.6. şi STAS 9407/75 cap.4.12. Unitatea furnizoare de confec ţii metalice va întocmi un dosar de recep ţie pentru fiecare element (sau grup de elemente care va cuprinde toate documentele conform STAS 767/0-77, pct.5.1.3. De regul ă, elementele respinse la recep ţie vor fi remediate, dar numai cu acordul scris al proiectantului. Dac ă remedierile nu mai sunt posibile se vor lua m ăsuri de înlocuire par ţială sau total ă a elementului, sau de efectuare a unor încerc ări şi verificări suplimentare. Aceste m ăsuri se vor da în scris şi vor face parte integrantă din dosarul de recep ţie. Recepţia în uzină se va efectua de c ătre organele de control proprii. 2.6. Marcarea, depozitarea, livrarea şi transportul confecţiilor metalice Operaţiile ce fac obiectul prezentului subcapitol se vor efectua în conformitate cu STAS 767/0-77, cap.6 şi în conformitate cu normativul C 56 - 85, caietul XIX, pct.2.1.3.1. - 2.1.3.4. Toate elementele se vor marca înainte de recep ţia din uzină. Marcarea se va executa cu vopsea în contrast, rezistentă la intemperii. Se interzice marcarea prin poansonare. Depozitarea elementelor se va face pe tipuri şi dimensiuni, luându-se m ăsuri de prevenire a deformării elementelor, de asigurare a stabilit ăţii elementelor sau stivelor de elemente, de prevenire a degrad ării protecţiei anticorozive. Manipularea elementelor de confec ţii metalice se va face pe baza fi şelor tehnologice şi a normelor specifice. Livrarea confec ţiilor metalice se va face în conformitate cu ordinea de montaj, prev ăzută în graficul de montaj întocmit de c ătre unitatea montatoare.




Transportul elementelor metalice se va face cu mijloace auto sau pe calea ferat ă, utilizându-se dispozitive de transport adecvate. Documenta ţia de transport va fi înlocuit ă de către tehnologul uzinei furnizoare de confec ţii metalice. La executarea opera ţiilor de marcare, depozitare, marcare sau transport (atât uzinal cât şi la şantier şi în incinta şantierului) se vor respecta m ăsurile specifice de protec ţia muncii, respectiv prevederile fi şelor tehnologice. Factorii implicaţi în aceste faze ale execu ţiei au obliga ţia păstrării stării construcţiei în condiţiile de calitate în care au recep ţionat-o pe fiecare faz ă. Nu se admite dobândirea de degrad ări prin coroziune sau cauze mecanice datorate unor condi ţii necorespunzătoare de depozitare, manipulare şi transport. 2.7. Verificarea calităţii la primirea pe şantier, montaj şi preliminară a lucrărilor Toate opera ţiile de verificare şi control se vor efectua în conformitate cu prevederile normativului C 56 - 35 şi a tuturor reglement ărilor tehnice şi legale în vigoare. 2.8. Documentele pentru tehnologia de montare a confecţiilor metalice Înainte de începerea lucr ărilor de montaj, unitatea montatoare va întocmi proiectul tehnologic de montaj, pe baza proiectului de execu ţie şi a caietului de sarcini, respectiv pe baza legilor, normelor şi normativelor specifice aflate în vigoare. La efectuarea montajului se vor utiliza numai tehnologii, utilaje, dispozitive şi scule, respectiv echipamente de protec ţia muncii omologate şi acceptate de factorii de r ăspundere conform legilor în vigoare. Proiectul de montaj va cuprinde în mod obligatoriu, cel pu ţin următoarele: a) măsuri privind depozitarea şi transportul pe şantier a elementelor de construc ţii; b) organizarea asambl ării în tronsoane pe şantier a elementelor din o ţel cu indicarea mijloacelor de transport şi ridicat necesare; c) indicarea dimensiunilor a c ăror verificare este necesar ă pentru asigurarea realiz ării toleranţelor de montare prevăzute în proiectul de execu ţie şi prin prescripţiile tehnice; d) materiale de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul şi regimul de sudare, planul succesiunii de execu ţie a sudurilor, măsurilor ce trebuiesc luate pentru evitarea sau reducerea în limite admise a deforma ţiilor şi eforturilor remanente produse prin suduri de montaj, etc. e) măsuri pentru execu ţia îmbinărilor cu şuruburi; f) verificarea cotelor şi nivelelor pentru elementele montaje; g) marcarea elementelor şi ordinea fazelor opera ţiei de montare; h) asigurarea stabilit ăţii elementelor din o ţel în fazele opera ţiei de montare; i) planul operaţiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execu ţie şi a normelor şi normativelor tehnice specifice; j) metodele şi frecvenţele verificărilor ce trebuie efectuate pe parcursul şi la terminarea fazelor de lucrări de montaj. 2.9. Tensionarea tirantilor de acoperiş Tirantii de acoperi ş se tensioneaza la o tensiune de 200 daN/cmp.Pentru a ob ţine această tensiune, se procedează astfel: se învârte intinzatorul pân ă când tirantul nu mai face sageat ă vizibilă. Din aceast ă poziţie , întinzătorul se mai învârte 180 de grade. 2.10. Receptia structurii La receptia structurii de rezistent ă, se vor verifica urm ătoarele acte : 1 2

3

4

Tabel nominal cu sudorii autorizati cu poanson (se anexeaza copii dupa autorizatii) Lista personalului tehnic coordonator la lucrarile de montaj (inginer + maistru) Certificate de conformitate pentru elementele de constructii(executate in ateliere proprii de productie).Subansamblele sudate trebuie s ă fie marcate cu poansonul sudorului care le executa. Raport final de inspectie pe subansamble - grinzi, stalpi



5

6

7 8 9

10

11 12 13

14

15 16 17 19 20

21


Fisa de urmarire a executiei confectiei metalice in atelierele proprii (fisa de masuratori) + anexa la fisa de urmarire (lungime cordon de sudura - conf.C150-99, grosime cordon, dezaxari, grunduire, vopsire - CS nr.3, STAS 767/0-88) Proces tehnologic (structura metalica) - verificare materiale, trasare, debitare (la rece, la cald), pregatire pentru sudare (ajustare-curatire, tesire-sanfrenare, premontare - premontaj manual, premontaj print puncte de sudura - sudura electrica, ajustare-finisare, degresare manuala, grunduire, vopsire, marcare subansamble) Fisa de omologare a procedurii de sudare Buletin de examinare vizuala a sudurilor Buletin de examinare a sudurilor - lichide penetrante, gamagrafiere sau ultrasunete Lista materiale de la furnizori: SILCOTUB ZALAU, PETROTUB, ROMAN, SIDERURGICA, LAMINATE ETC., cu certificate de calitate si declaratii de conformitate de la vanzator, astfel incat sa se poata face o legatura clara intre certificatul de calitate emis de producator si materialul pus in opera. Declaratie de conformitate grund, vopsea - protectie anticoroziva cu mentionarea grosimii fiecarui strat si grosimii totale PVLA refacere protectie anticoroziva pentru defectele aparute din transport si manipulare (basici, exfolieri, zgarieturi etc.) PV de predare-primire a buloanelor si placutelor de montaj intre executantul lucrarilor de constructii si executantul lucrarilor de montaj Daca nu se adopta tehnologia de montaj din caietul de sarcini, este necesara o noua tehnologie de montaj propusa de antreprenor si avizata de proiectant.De exemplu, daca montarea stalpilor nu se face pe mortar de poza, se va intocmi PV de subturnare cu mentionarea tipului de mortar si a tehnologiei folosite. Certificate de calitate pentru electrozi, buloane, suruburi Proces verbal de tensionare suruburi conform caiet de sarcini Proces verbal de tensionare tiranti de acoperis conform caiet de sarcini Condica de betoane Buletin unic pe lucrare pentru betoanele folosite Certificate de calitate pentru armaturi, si declaratii de conformitate de la vanzator, astfel incat sa se poata face o legatura clara intre certificatul de calitate emis de producator si materialul pus in opera.

CAP. 3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII La executarea lucr ărilor de construc ţii aferente structurii de rezisten ţă se vor respecta m ăsurile de protec ţia muncii prevăzute în actele normative, normele şi ordinele specifice în vigoare. Dintre acestea se amintesc: 1. "Legea nr. 5/1985", cu privire la protec ţia muncii; 2. "Norme republicane de protec ţia muncii", aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975, inclusiv modific ările aprobate cu Ordinul nr. 110/1977 şi 39/1977; 3. "Normele departamentale pentru protec ţia muncii în construcţii", aprobate de Ministerul Construc ţiilor cu Ordinul 941/1968; 4. "Normele de protec ţia muncii", aprobate de Ministerul Construc ţiilor Industriale cu Ordinul 7/N/1970; 5. "Normele specifice de protec ţia muncii pentru activitatea întreprinderilor de construc ţii-montaj şi de deservire apar ţinând Consiliilor Populare", avizat de C.S.E.A.L. cu adresa nr. 620/1969; 6. "Normele de protec ţia muncii în activitatea de construcţii-montaj", aprobate de Ministerul Construc ţiilor industriale cu Ordinul nr. 1233/D/1980; 7. "Norme republicane de protec ţia muncii", aprobate cu Ordinul C.S.P.M. şi M.S.P.S. nr. 182/1966702/1966:




8. "Norme generale de protec ţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construc ţiilor şi instalaţiilor", aprobate prin Decretul nr. 290/16.08.1977; 9. "Norme tehnice de proiectare şi realizare a construc ţiilor privind protecţia la acţiunea focului" P 118 83; 10."Normele departamentale de protec ţia muncii", edi ţia 1968, aprobate de Ministerul Industriei Chimice; 11."Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor", aprobate de Ministerul Construc ţiilor Industriale cu Ordinul 742/D/1981; 12."Regulamentul de protec ţia şi igiena muncii în activitatea de construcţii", aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/1992. La uzinarea confec ţiilor metalice se vor respecta şi măsurile de tehnica securit ăţii muncii specifice unităţilor de construcţii de maşini. La executarea prefabricatelor din beton se vor respecta m ăsurile de protec ţie a muncii specifice unităţilor de prefabricate (poligoane), precum şi staţiilor de betoane şi balastierelor. În cadrul activităţii de protecţia muncii desf ăşurate de unit ăţile participante la executarea lucr ărilor de construcţii se vor lua m ăsuri de introducerea imediat ă în practic ă (instructaje, m ăsuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualiz ărilor şi completărilor la normele de protec ţia muncii existente, precum şi a celor nou ap ărute, sub form ă de legi, norme şi normative sau regulamente, astfel încât activitatea de protec ţia muncii şi igiena muncii să se desfăşoare pe baza actelor normative aflate în vigoare la data execu ţiei. Organizarea activităţii de protec ţia muncii se va face, atât la nivelul unit ăţilor de uzinare, cât şi a unităţilor de execuţie pe şantier (inclusiv montaj) pe baza actelor normative în vigoare, stabilindu-se în mod clar responsabilit ăţile factorilor implicaţi (conducerea unit ăţilor, şefii punctelor de lucru, şefii formaţiunilor de lucru şi întreg personalul muncitor, personalul desemnat pentru desf ăşurarea activităţii de protec ţia muncii precum şi proiectanţii care execută documentaţii tehnologice pentru lucr ări de c-ţii). Devizele ofertă pentru lucrările de executat vor cuprinde şi fondurile necesare realiz ării măsurilor de protec ţie a muncii stabilite pe baza proiectului tehnologic şi a proiectului de execu ţie. În cadrul proiectului de execu ţie s-a cuprins o list ă de lucrări necesare în scopul prevenirii accidentelor (parape ţi de siguranţă, podine de lucru, t ăbliţe indicatoare, dispozitive de siguran ţă, etc). În cadrul proiectului de organizare de şantier, întocmit de c ătre unităţile executante de lucr ări de construcţii se vor cuprinde de asemenea, m ăsurile de protec ţia muncii şi prevenirea accidentelor sau avariilor de re ţele existente pe amplasament sau în imediata vecin ătate. În cazul în care exist ă pericolul ca braţul, cârligul, sarcina din cârlig sau cablul macaralei s ă se atingă de conduc ătorii unor reţele electrice, se vor lua m ăsuri pentru îndep ărtarea acestui neajuns (devierea liniilor sau reamplasarea macaralei, etc). Când nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua decât dup ă scoaterea din func ţie a liniei electrice respective. În conformitate cu dispozi ţiile legale în vigoare, pe timpul execu ţiei şi al exploat ării lucrărilor proiectate, executantul şi beneficiarul lucrărilor vor instala toate indicatoarele şi mijloacele de protec ţie şi de atenţionare adecvate şi vor executa toate marcajele necesare pentru protec ţie şi avertizare, precum şi cele pentru identificare în viitor al traseelor re ţelelor subterane proiectate şi executate. Lucrările periculoase trebuie s ă fie semnalizate, atât ziua cât şi noaptea, prin indicatoare de circulaţie sau tăblii indicatoare de securitate, sau prin orice alte aten ţionări speciale, în func ţie de situaţia concretă din timpul execu ţiei sau a exploatării lucrărilor proiectate. La cartea construc ţiei trebuie neap ărat anexate şi planşele conţinând reţele subterane cu caracteristicile lor, aşa cum ele au fost real executate. În afară de lucrările de protec ţia muncii, de siguranţa circulaţiei şi de prevenirea incendiilor prevăzute în cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toate m ăsurile de protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de execu ţie a organizării lucrărilor, acestea suportându-se din cota de organizare de şantier sau din cota de cheltuieli indirecte. În continuare se amintesc câteva m ăsuri de protec ţia muncii în scopul aten ţionării asupra lor (îns ă executantul lucrărilor nu se va limita la aceast ă listă, fiind obligatorie respectarea şi aplicarea tuturor prevederilor legale în vigoare). a) organizarea activit ăţ ii de protec ţ ia muncii va cuprinde toate aspectele prev ăzute prin actele normative, ca de exemplu:



• • • • • •

• • •


instructajul de protecţie şi igienă a muncii; controlul medical al personalului; propaganda de protec ţie şi igienă a muncii; repartizarea personalului la locurile de munc ă; reguli de igien ă a muncii şi acordarea primului ajutor în caz de accidente; instruirea personalului muncitor şi de conducete asupra riscurilor profesionale în construc ţii, precum şi asupra mijloacelor de combatere a lor; asigurarea cu mijloace individuale de protec ţie; asigurarea cu dispozitive de siguran ţă şi securitate a muncii; luarea de măsuri speciale de protec ţie şi securitate a muncii la executarea lucr ărilor pe timp friguros.

b) m ăsuri de protec ţi a muncii la executarea lucr ărilor de: 1. înc ărcare, desc ărcare şi depozitare a materialelor:

lucrările se vor executa în locuri special amenajate şi nepericuloase pentru muncitori; ⇒ la opera ţ iunile manuale de înc ărcare şi descărcare se vor folosi angaja ţ i care întrunesc condiţiile prevăzute prin lege; ⇒ se vor folosi utilaje, dispozitive şi echipamente corespunz ătoare pentru asigurarea unei depline securităţi a muncii; ⇒ se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greut ăţ i maxime manevrabile manual, etc); ⇒ se interzice staţ ionarea sau circula ţ ia sub materialele transportate la în ălţ ime, precum şi în zona de acţiune a utilajelor care execut ă manevrarea materialelor; ⇒ se vor respecta prevederile legale în vigoare cu privire la executarea acestui gen de opera ţ ii în depozite, în sta ţii CFR (proprii sau nu) sau în cazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze, substan ţe toxice sau explozive, etc.). ⇒

2. instala ţi i electrice de şantier:

se vor respecta m ăsurile specifice de protec ţie prin: protejarea corect ă a conductorilor electrici, pozarea lor în locuri fixe şi sigure în scopul evit ării atingerilor întâmpl ătoare, utilizarea unor accesorii electrice (l ămpi, etc) fără defecţiuni şi fără riscul atingerilor întâmpl ătoare a p ărţilor de protec ţie, separarea de protec ţie a utilajelor, folosirea echipamentului de protec ţie corespunzător pentru evitarea electrocut ărilor, protecţia prin legarea la p ământ sau legarea la un nul, dispunerea de prize de p ământ, etc. ⇒ toate utilajele cu funcţ ionare electric ă se vor verifica înainte de începerea lucrului. La montarea lor şi încercările de funcţionare se va verifica legarea la p ământ şi la conductorul de nul; ⇒ conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezenta deterior ări. ⇒

3. montarea construc ţ iilor metalice:

montarea confec ţiilor metalice se va face pe baza fi şei tehnologice care va cuprinde utilajele, dispozitivele şi echipamentele necesare, respectiv m ăsurile de protec ţia muncii la acest gen de lucrări, pe fiecare element; ⇒ şefului punctului de lucru îi revine sarcina de a prelucra cu întreg personalul muncitor, conţinutul fişei tehnologice cu privire atât la opera ţiile de montaj cât şi la protecţia muncii. De asemenea, şeful punctului de lucru r ăspunde de punerea în practic ă a măsurilor de protec ţia muncii, de distribuirea echipamentelor de protec ţie, de verificarea bunei func ţionări a utilajelor şi dispozitivelor de montaj; ⇒ pentru prinderea elementelor metalice în cârligul macaralei se vor folosi dispozitive adecvate, sigure şi care să permită desprinderea u şoară, după montaj, fără ca muncitorii s ă fie nevoiţi să se urce spre cârlig; ⇒ se vor prevedea diferite piese sudate (inele) solide, pentru fixarea carabinelor centurilor de siguranţă ale montorilor; ⇒ pentru preg ătirea sud ării şi sudarea îmbin ărilor de montaj se vor folosi schele suspendate, conform fişei tehnologice; ⇒ este interzis ă lăsarea în stare suspendată a elementelor în curs de ridicare; ⇒




desprinderea din cârligul macaralei este permis ă numai dup ă verificarea stabilităţii lor, care se va realiza astfel: • pentru stâlpi tronson de baz ă, prin prinderea în cele patru buloane de ancoraj; • pentru stâlpi tronson curent, prin prinderea în toate buloanele de montaj şi ancorarea cu cel puţin trei ancore rigide ( şpraiţuri) şi executarea a 10% din sudurile definitive de la cele patru tălpi ale stâlpului; • pentru grinzi, prin a şezarea pe scaune sau supor ţi şi prinderea cu eclise şi şuruburi de montaj; • pentru diagonalele la contravântuiri verticale, prin executarea a cel pu ţin 20% din cordoanele de sudură de montaj prev ăzute în proiect; ⇒ este interzis ă circulaţ ia pe talpa superioar ă (sau inferioar ă) a grinzilor metalice deja montate; ⇒ la montarea confecţ iilor metalice, muncitorii vor avea, pe lâng ă centura de siguran ţă , frânghii şi încălţăminte nealunecoas ă (cu talpa sub ţire); ⇒ este interzis ă staţ ionarea sub piesele ce se monteaz ă; ⇒ ordinele şi dispoziţ iile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor da cu tot calmul şi fără semne stridente care ar putea produce vreo emo ţie sau le-ar distrage aten ţia de la men ţinerea echilibrului. ⇒

4. lucr ări de sudur ă:

la lucrări de sudură nu sunt admi şi decât muncitori califica ţi, care au absolvit cursuri de specialitate, au f ăcut un instructaj special de tehnic ă a securităţii muncii şi au vârsta de peste 18 ani; ⇒ persoanele care execut ă sudura, respectiv cele care execut ă verificarea sudurii (indiferent de faza de execuţie) vor fi dotate cu echipament de lucru şi protecţie adecvat prevăzut în normative şi au obligaţia de a folosi acest echipament în timpul lucrului. La executarea lucr ărilor de sudură pe schele la în ălţime se vor lua m ăsuri de siguran ţă şi securitate atât pentru sudor cât şi pentru aparatul de sudur ă, pentru a nu c ădea, iar schelăria din lemn se va proteja cu foi de tabl ă împotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor fi dota ţi cu centuri de siguran ţă. Personalul desemnat cu verificarea şi controlul sudurilor va fi de asemenea dotat cu echipament de protec ţie specific lucrului la înălţime (centuri de siguran ţă, căşti de protecţie şi mască de protec ţie în cazul verificărilor în timpul sud ării); ⇒ în func ţ ie de procedeul de sudare - de regul ă sudură electrică - se vor respecta m ăsurile prevăzute în normele de tehnica securit ăţii muncii la instalaţii de joasă tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electrice şi în standardele de stat privind transformatoarele de sudur ă. De asemenea, se vor respecta toate normele aflate în vigoare cu privire la protec ţia muncii la executarea sudurilor prin diferite procedee; ⇒ se interzice executarea lucr ărilor de sudur ă sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare sau în apropierea unor materiale sau produse inflamabile; ⇒

5. lucr ări de protec ţ ii anticorozive şi la foc:

protecţia anticorozivă (urmată de protec ţia la foc) se face la elementele metalice r ămase aparente dup ă montajul structurii metalice şi a elementelor din beton; ⇒ protec ţ ia anticorozivă se va face cu vopsele pe baz ă de răşini şi solvenţ i organici care sunt toxici, inflamabili şi explozivi, motiv pentru care (atât la uzinare, cât şi după montaj) se vor respecta urm ătoarele m ăsuri: • se va asigura o bună ventilaţie artificială pusă în mişcare înainte de începerea lucrului; • temperatura camerei unde se execut ă vopsirea nu va dep ăşi 16 ÷ 200C; • se va asigura o bună ventilaţie de absorb ţie locală; • instalaţ ia electrică va fi ermetic ă, antiexplozivă şi la o tensiune de 12 - 14 V; • se vor aduce la locul de munc ă numai cantităţile de materiale care vor fi puse în oper ă în cel mult 6 ore; • se va interzice apropierea cu flac ără sau cu surse de scântei la o distan ţă mai mică de 25,0 m; ⇒




lacurile şi vopselele se vor aduce în ambalaje bune, iar p ăstrarea lor nu se va face la locul de lucru; • materialele folosite pentru ştergere vor fi depozitate într-un loc ferit de incendiu; • curăţirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru; • aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurând buna lor func ţionare; • se vor instala extinctoare cu con şi spumă chimică şi lăzi cu nisip la punctul de lucru; • căile de acces vor fi libere şi uscate. ⇒ nu vor fi admişi la lucru muncitorii f ără vizita medicală lunară şi fără instructajul necesar de protec ţia muncii; ⇒ se vor respecta m ăsurile de prevenire a incendiilor; ⇒ şefii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucr ărilor conform tehnologiilor adoptate şi cu respectarea m ăsurilor de prevenirea incendiilor; ⇒ la executarea lucrărilor de protec ţ ie la foc a elementelor metalice se vor respecta m ăsurile de protec ţia muncii specifice în fi şele tehnologice specifice acestui gen de lucr ări. •

c) Prin proiectul de organizare de şantier întocmit de unit ăţile de construc ţii-montaj se vor preciza

măsurile cu privire la accesul în şantier al utilajelor, circula ţia auto şi pe cale ferat ă în interiorul şantierului, transportul materialelor, organizarea depozitelor de şantier. Şantierul se va delimita de locurile publice din zonă prin împrejmuire şi efectuare a pazei permanente şi controlul persoanelor care intr ă în şantier. Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea şantierului cu energie electric ă, apă tehnologică şi potabilă. Se vor plasa tăbliţe indicatoare în locuri periculoase. Proiectul de organizare de şantier va cuprinde toate m ăsurile necesare desf ăşurării execuţiei în bune condi ţiuni, fără pericol de accidente şi avarii reţele, prin dezafectarea, mutarea sau devierea, sau scoaterea din func ţiune a reţelelor aflate pe amplasament, respectiv în imediata vecin ătate a şantierului. CAP. 4. DISPOZIŢII FINALE În conformitate cu prevederile legisla ţiei actuale privind calitatea în construc ţii, beneficiarul (în calitate de investitor, administrator şi utilizator al construc ţiei) îi va reveni obliga ţia de a asigura recep ţia lucrărilor pe parcurs şi la terminarea lor, de a asigura întocmirea c ărţii tehnice a construc ţiei, conform normelor tehnice aflate în vigoare (C 167 - 77). De asemenea, beneficiarul, în calitate de administrator şi utilizator al construc ţiei îi revine obliga ţia de folosire a construc ţiei în conformitate cu instruc ţiunile prevăzute în cartea tehnic ă, de a efectua urmărirea comportării în timp a construc ţiei şi de a efectua la timp lucr ările de între ţinere şi reparaţii ori de câte ori este necesar. În acest sens, în continuare se fac câteva preciz ări cu privire la urm ărirea curentă a construcţiei: ⇒ se va efectua verificarea anual ă a protec ţ iei anticorozive a elementelor metalice neînglobate în beton; ⇒ Se va verifica anual, prin sondaj, cu cheia dinamometric ă, menţ inerea tension ării suruburilor prescris ă mai sus. ⇒ Se vor urm ări abateri de la verticalitate ale stalpilor, s ăgeţ i excessive, etc. ⇒ se vor evita infiltraţ iile de apă (atât la niveluri curente, cât şi la nivelul terasei) în zona postamentului şi a ancorelor fixate în beton, în acest sens, se vor efectua verific ări (şi reparaţii dacă este necesar) ale hidroizolaţiei de pe teras ă, precum şi a instalaţiilor purtătoare de ap ă; ⇒ pentru verificarea şi între ţ inerea lucrărilor de închideri, finisaje, instala ţ ii, etc., se vor respecta precizările din documentaţiile de specialitate respective; ⇒ Beneficiarul va numi un responsabil cu urm ărirea curent ă, care va întocmi un jurnal al evenimentelor, care va fi anexat la cartea construc ţiei.

Întocmit, ing. MAGDA Nicolae

Caiet Sarcini Structuri Metalice

Recommend Documents