CURS Insuficienta cardiaca.doc

INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA DEFINITIA INSUFICIENŢEI CARDIACE (IC)

Insuficienţa cardiaca reprezintă calea c!ună de !anifestare !anifestare a "lilr cardiace# este un sindr! al cărei definire se referă $n esenţă la incapacitatea crdului de a susţine ne%ile !eta"lice ale r&anis!ului ' Au fst prpuse i acceptate definiri ale acesteia# după cu! ur!ează status fizipatl&ic $n care ini!a nu pate p!pa s*n&e la  frec%enţă adaptată ne%ilr !eta"lice tisulare sau  face de la presiuni de u!plere crescute ACC+ ACC+A, A,A A ( A! A!er eric ican an Cll Clle& e&ee f Card Cardi il l&&- .i A! A!er eric ican an ,ear ,eartt Assciatin) sindr! clinic c!ple/ ce pate rezulta din rice an!alie structurală sau funcţinală cardiacă ce pertur"ă capacitatea %entriculului de a clecta sau e0ecta s*n&e1 Scietatea Eurpeană de Cardil&ie ESC prpune ur!ătarea definiţie  





Afectare cardiacă ce i!piedică furnizarea /i&enului la ni%elul !eta"lic necesar# $n ciuda presiunilr nr!ale de u!plere 2sau aceasta se realizează cu pre3ul creterii presiunilr de u!plere %entriculară Sindr! $n care pacientul are 4' si!pt!e tipice de IC 5' se!ne tipice de IC care sa rezulte dintr6 an!alie structurală cardiacă' Actualizarea definirii IC recunate $n practică 5 fr!e fizipatl&ice  A'IC cu func3ie sistlică di!inuata 6este necesar al 76lea  # "ie "iect cti% i%ar area ea scăd scăder erii ii frac frac3i 3iei ei de e0ec e0ec3i 3iee a %ent %entri ricu culu luli li st*n st*n&& (8S) 8S) (eccardi&rafic) 

 9' IC cu func3ie sitlică sitlică păstrată 6sunt necesare alte alte 5 criterii6 de!nstrarea func3iei sistlice 8S cnser%ata sau dar ur depri!ată e/iste e/isten3a n3a unei unei an!ali an!aliii struct structura urale le cardia cardiace ce (:iper (:ipertr trfi fiee %entri %entricul culară ară sau dilatarea atrială#) i+sau disfunc3ie diastlică  

E;IDE=?IE @n ppula3ia ppula3ia adultă din 3ările 3ările dez%ltate dez%ltate 465 prezinta prezinta insuficien3 insuficien3ăă cardiacă# iar   peste B de ani se cnstată creterea pre%alen3ei la 4' ;acien3ii cu IC 2FE cnse%ata sunt !ai frec%ent fe!ei # "ezi# cu :ipertensiune arterială i psi"il fără afectare crnariană

FII=;AT=>=?IE IC este de "icei cauzata de "icei de insuficienta !icardica # adică de afectarea  perfr!an3elr !uc:iului cardiac' ;ate fi cauzată de supraslicitare de %lu! sau alterare u!plere %entriculara6$n  prezen3a !icardului nr!al' =?IA IC CU FRACIE DE EECIE SCGUTG <delul <delul actual fizipat fizipatl& l&ic ic al insufi insuficie cien3ei n3ei cardiace cardiace cu frac3i frac3iee de e0ec3i e0ec3iee scăzut scăzutăă  prnete de la in0uria ini3ială # care deter!ină printr6un !ecanis! sau altul di!inuarea !asei cntractile' cntractile' Este situa3ia situa3ia infarctului infarctului !icardic# !icardic# de e/e!plu' e/e!plu' Un alt !!ent ini3ial  pate fi in0urie crnica6:ipertensiune# afectare %al%ulara6cu alterarea cnditiilr de u!plere' Ur!area in0uriei !icardice este acti%area siste!elr neur:r!nale 6siste!ul adrener&ic# 6siste!ul renina an&itensina aldstern6!ecanis!e adaptati%e Cnsec Cnsecin3 in3ele ele pe ter!en ter!en scurt scurt sunt sunt "enefi "enefice6 ce6 au ca efect efect i!edia i!ediatt !en3in !en3inere ereaa de"itului cardiac i a perfuziei r&anelr  Cnsecin3ele pe ter!en lun& sunt nefa%ra"ile# se !difică se!nalizarea inter i intacelulara# cu pertur"area !"ilită3ii calciului si cuplării e/cita3ie+cntrac3ie' Acti%area neur:r!nală $n a"sen3a trata!entului duce la :ipertrfie !icitară# apptză# creterea sintezei de cla&en i acti%area fi"r"latilr6 realiz*ndu6se astfel  prcesul de re!delare cu apari3ia disfunc3iei de p!pă cardiacă' Cnsecin3a acestr !dificări este scăderea %lu!ului "ătaie# creterea rezisten3ei %asculare# apri3ia se!nelr i si!pt!elr de IC (e/presie a cn&estiei i :ipperfuziei) (5#7) 6se cnstata cnstata cresterea cresterea nrepinefri nrepinefrinei nei circulante si !icardice# cu sti!ularea receptrilr H4 cardiaci# iar in stadii a%ansate scaderea nradrenalinei la ni%el cardiac cu reducerea recaptarii cardiace a nradrenalinei  plas!atice' ,ipertnia si!patica deter!ina cresterea intrpis! prin sti!ularea H4 receptri# %ascnstric3ie prin sti!ularea 4receptri#  Activarea sistemului nervos simpatic

Sti!ularea cateclica prelun&ita creste cnsu!ul de /i&en !icardic# deter!ina apritia apptzei i necrzei !icitare' E/ista risc de arit!ii# !arte su"ită'Se prduce scaderea densita3ii receptr "eta !icardici(9J)'Efectele renale sunt de sti!ularea secretiei de renina i reten3ie :idrsalină# iar efectele %ascular periferice sunt de %ascnstric3ie i re!delare %asculara' (SRAA) se realizeaza datrita scaderii perfuziei a' aferentă# scăderea Na $n !acula densa# acti%ării si!patice ' Ca ur!are a sintezei crescute de renină # crete ni%elul an&itensinei II#(ATII) ce %a deter!ina 2%ascnstric3ie# sinteza aldstern# eli"erare catecli ter! ner%ase# sinteza caecla!ine la ni%elul &landelr suprarenale' Acti%area se prduce tardi% fa3ă de siste!ul adrener&ic si!patic' Sinteza AT II se pate face i pe căi renin independente# an&itensina I fiind transfr!ată $n ATII de către KaliKreina# catepsina ? i c:i!aze' Cnsecin3ele daptati%e sunt redistri"u3ia de"itului cardiac# sti!ularea si!patică #reten3ia :idrsalină(efect tu"ular direct) Al3i factri ce pt acti%a SRAA sunt diureticele# siste!ul prsta&landinelr# %aspresina AT II ac3inează asupra receprilr de an&itensina 6 AT4 ( lcaliza3i prepnderent %ascular) efectele acti%ării acestra sunt6 sti!ularea creterii celulare# secre3ia de aldstern# eli"erare de catecla!ine# %ascnstric3ie' 6 AT5 (ped!ină $n !icard)6 sti!ularea lr duce la efecte c!pensatrii# %asdilata3ie# in:i"area creterii celulare# sti!ularea eli!inării urinare de sdiu# creterea eli"erării de "radiKinină An&itensina deter!ina fi"rză la ni%el !icardic # renal' Aldsternul pe ter!en scurt eli!ina sdiul prin sc:i!" cu ptasiu la ni%el renal#  pe ter!en lun& duce la :ipertrfie i fi"rză la ni%el !icardic i %ascular'Actiunea aldsternului ar putea fi $n crela3ie cu stressul /idati%  Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

Alte siste!e endcrine i!plicate $n dez%ltarea ta"lului clinic de insuficien3ă cardiacă sunt6 siste!ul ar&inin %aspresină care este sti!ulat de receptri s!tici i  "arreceptri #an&itensina II 6i deter!ină %ascnstric3ie reten3ie apă siste!ul endtelinelr endteline 4#5#7 2dintre care endtelina4in special deter!ină %ascnstric3ie intensă# are efect intrp pziti%# deter!ină prliferare !icite i fi"r"lati siste!ul prsta&landinelr6care deter!ină %asdilatatie re&inală (de e/ renală) ;& I# ;&' E5# fiind sintetizate sinteza renal datrită isc:e!iei i A& II Siste!ul peptidelr natriuretice6;eptid A (atrial)# 9(%entricular)#C(celule endteliale) care au ca efect cresterea e/cretiei Na# apă# %asdilata3ie# in:i"area eli"erării nradrenalină# renină# endtelinăL e/trapl*nd efectele lr# se cnsider  că au rl antiprliferati% prin efect :iptensr 







RE<=DE>AREA CARDIACG

Re!delarea cardiacă reprezintă ansa!"lul !dificărilr !rfl&ice i func3inale !icardice care se prduc ca ur!are a declanării !ecanis!elr adaptati%e după in0uria !icardică ini3ială' Se realizeză prin6    





<dificarea %lu!ului# fr!ei# c!pzi3iei !icardului
Sti!ulis !ecanici 2neur:r!ni#citKine infla!atrii(TNF)#peptide si factri de crestere #N=# etc6!ediaza caile de se!nalizare intra si intercelulara6functia celulara' Efectele asupra !icitului sunt ,ipertrfia !ici <dificare prprietă3i electrice !icit <dificarea !eta"lis!ului ener&etic al !icitului <dificarea fentip !icit prin ree/pri!area &ene fetale

Alterea functie prteine i!plicate e/citatie+cntractie <arte celulara6 (necrza#apptza#autfa&ie) Efectele la ni%elul !atricei e/tracelulare sunt <dificare "alan3ă fi"rză+cla&enliză Acti%area !etalprteinazelr  Ri&idizare perete cardiac i %ascular6 re!delarea asciată %asculară

ETI=>=?IA INSUFICIENEI CARDIACE  Cauzele IC sunt cardiace i+sau e/tracardiace' Este e/tre!e de i!prtantă identificarea etil&iei IC i identificarea cauzelr de a&ra%are a IC crnică# derece e/istă cauze re%ersi"ile sau crecta"ile' Cnfr! &:idurilr ESC 545# acestea sunt



  

  



Disfunc3ie !icardică ("ala arterială crnariană crnică sau sindra!e crnariene acute# ,TA cu fi"rză si :ipertrfie # tate tipurile de cardi!ipatii) 8al%ulpatii (!itrală# artică# tricuspidă#pul!nară) Afec3iuni pericardice (pericardita cnstricti%ă# pericardita lic:idiană) Afec3iuni ale endcardului (sindr!ul :iperesinfilic# fi"rză end!icardică fără ezinfilie# fi"relastză endcardică)
Cauzele precipitante ale IC ce tre"uiesc căutate sunt (ESC 5M) a' Nncardiace 6 lipsa de c!plian3ă la re&i!ul i&iendietetic cu e/ces de sare sau lic:ide 6!edica3ie cu efecte intrp ne&ati%e recent intrdusă antinfla!atrii nnsteridien 6infec3ie 6a"uz de alcl 6disfunc3ie renală (e/ces de diuretice) 6e!"lie pul!nară 6,TA necntrlată 6afec3iuni tiridiene6aten3ie la a!idarnă

 "' Cardiace

6fi"rila3ia atrială nu instalată 6arit!ii %entriculare i supra%entriculare 6a&ra%are re&ur&itări %al%ulare 6scăderea e/cesi%ă a presarcinii i+sau pstsarcinii (diuretice in

e/ces) 6isc:e!ia !icardica acuta +silen3iasă

DIAGNOSTICUL INSUFICIENȚEI CARDIACE ANAUI CU INSUFICIENG CARDIACG (ACC+A,A) Dat fiind faptul că IC este calea finală de !anifestare a nu!erase afec3iuni cardi%asculare# ana!neza pacientului tre"uie să cuprindă datele de a'  Antecedente personale patologice pri%ind istricul de 6,TA 6D 6dislipide!ie 6%al%ulpatii 6"ala %asculară crnariană sau periferică 6!ipatii 6reu!atis! articular acut 6iradiere !ediastinală 6sindr! apnee in s!n 6e/punere la a&en3i cardit/ici 6cnsu!ul de alcl 6fu!atul 6"lile de cla&en 6e/punerea la "li cu trans!itere se/uală 6afec3iuni tiridiene 6fecr!cit! 6"ezitate b. Antecedente heredocolaterale patologice

6ta:iarit!ii 6cardi!ipatii 6!ipatii 6"ala arterială periferică 6 infarct !icardic acut 6A8C 6!arte su"ită 6"li ale siste!ului de cnducere6"lcuri cu necesar de cardisti!ulare

TA9>=U> C>INIC @n IC cea !ai !are parte a se!nelr i si!pt!elr sunt date de reten3ia :idrsalină# de aceea nu sunt $nttdeauna specifice ' Clasic se descriu se!ne i si!pt!e ce reflectă afectarea %entriculară pred!inent stângă dispnee su" diferite fr!e( de efrt# par/istică ncturnă# de decu"it) fati&a"ilitate  palpitatii la efrt raluri de stază $n "azele pul!nare  puls alternant &alp prtdiastlic st*n& sau dreaptă reflu/ :epat0u&ular  tur&escen3a 0u&ulară :epat!e&alie de stază ede!e sindr! lic:idian pleural  pulsa3ii su"/ifidiene# &alp prtdiastlic drept  pulsa3ii :epatice $n isuficien3a tricuspidiană se%eră      

      

;entru dia&nsticul pziti% de IC # !anifestările sunt cnsiderate !ai !ult sau !ai pu3in specifice' (Eurpean Sciet- f Cardil&- 545) 6 Simptome tipice6dispnee# rtpnee# dispnee par/istică ncturnă# scăderea tleran3ei la efrt# astenie i fati&a"ilitate# durata crescută a ti!pului de recuperare după efrt# ede!e  peri!alelare ai pu!in tipice 6tuse ncturnă# creterea $n &reutate# slă"irea ine/plica"ila $n IC a%ansată# pierderea pftei de !*ncare# cnfuzia (la %*rstnic !ai ales)# depresia#  palpita3iile# sincpa 



6Semne 



speci"ice6creterea presiunii %enase 0u&ulare# reflu/ul :epat0u&ular# prezen3a z&!t7# deplasare i!puls ape/ian lateral# ai pu!in speci"ice6 ede!e periferice6peri!alelare# sacrate# scrtaleL raluri  pul!nare# sindr! lic:idian pleural (!atitate tracica in "aze)# ta:icardie# puls nere&ulat# ta:ipnee# :epat!e&alie# ascită# cae/ie'

@n prezen3a se!nelr i si!pt!elr# este "li&atrie de!nstrarea unei an!alii cardiace structurale sau func3inale pentru a sus3ine dia&nsticul de IC EAE ;ARAC>INICE EC? i eccardi&rafia sunt testele cele !ai utile pentru dia&nsticul insuficien3ei cardiace' 4'EC=CARDI=?RAFIA


 

nr!al6 su&erează necesitatea re%izuirii d&' de ICC# !ai ales la cei cu  prezentare ca IC nn acută 8alarea predicti% ne&ati%ă $n e/cluderea disfunc3iei sistlice 8S P Q  Unde # 9RS 2$n prezen3a "lii isc:e!ice6 frec%ent asciază FE redusă Se!ne de ,8S# ,AS6pt $nsi disfuncia sistlică i+sau diastlică RS P 45 !sec6psi"il asincrnis! cntractie Fi A# Fl A #arit!ii %entriculare# T8N# T8S 

    



7'TESTE>E 9I=U<=RA>E6 cuprind 9N; (P4 p&+!l $n IC acută# 7M p&+!l crnic)# NT6pr9N; (P7p&+!l $nIC acută#45M nnacut)# r
 

deter!inări "iu!rale uzuale6e/a!enele de rutină teste ce furnizează infr!a3ii despre pr&resia "lii# răspunsul la trata!ent# riscul cardi%ascular asciat

 Biochimie 2

pentru e%aluare func3ie :epatică i renală $n perspecti%a trata!entului cu spirnlactnă#diuretice i pentru e/cluderea c!r"iditati &lice!ie sdiu#  

 ptasiu!# calciu# urea# creatinina+ ?FR  enzi!e :epatice  "iliru"ina ferritina+TI9C  :r!ni tiridieni

        

 Hemoleucograma completă

'Una dintre prpunerile de clasificare a "i!arKerilr# ()# &rupează !arKerii după cu! ur!ează'  











!arKeri de infla!a3ie6prteina C reacti%ă# TNF#Fas(A;=64)#interleuKinele4##4 !arKeri stress /idati%6>D> /idate# !ielper/idaze# "iprine urinare# isprstani urinari i plas!atici# !alnalde:ida plas!atica !arKeri re!delare e/tracelulara6!atri/ !etalprteinaze# in:i"itri tisulari ai !etallprteinazelr# prpeptide cla&en# prpeptide cla&en tip I# prcla&en  plas!atic tip III neur:r!ni2nrepinefrina#renină# an&itensinaII# aldstern# ar&inin%aspresina# endtelina in0urie !icitară6trpnina I i T# Kinaza I lan3uri uare !izină# CV<9# acizi &rai !icardici # ,eart6t-pe Fatt- Acid69indin& ;rtein (,6FA9;) !arKeri stress !icitar69N;# N6ter!inal pr69N;# fra&!ent !edire&inal  pradren!dulină ST5 !arKeri ni 2 cr!&ranina# &alectina 7# steprte&erin# adipnectina# factrul de diferen3iere a creterii 4M Aceti !arKeri au ră!as $nsă $n !are parte pentru acti%itatea de cercetare'

'RADI=?RAFIE CARDI=;U><=NARA6 are %alare li!itată fa3ă de alte !etde de dia&nstic # $n special pentru e/cluderea patl&iei pul!nare' 6necesită crelare cu datele clinice 6cn&estie pul!nară 6cardi!e&alie 6inde/ carditracicP#M si cn&estie pul!naraWFE scazuta si+sau presiuni u!plere crescute 8S 6re%arsat pleural psi"il 6liniile Verle   

 

Tre"uie $nsă !en3inat că di!inuarea func3iei sistlice a 8S nu este $nttdeauna $ns3ită de cardi!e&alie radil&ic Dia&nsticul IC $n practica curenta se face prnind de la suspiciunea clinica# cu a0utrul EC? si R/ cardipul!nar# e%aluare NT pr9N; i 9N;' După cu! pacientul este cu deterirare clinică acută sau crnică6%alrile acestra sunt pentru sau $!ptri%a dia&nsticului de IC# eccardi&rafia este !etda de "iecti%are a afectării func3iei sistlice cardiace' 

 



 



Disfunc3ie sistlică 8S6 dcu!entarea scăderii frac3iei de e0ec3ie a 8S $n a"sen3a ricărr si!pt!e sau se!ne de IC# prezente sau trecute IC crnică6 pacientul are de0a IC de  periadă de ti!p IC sta"ilă 2 si!pt!e i se!ne ne!dificate de  lună de zile la pacien3i afla3i su" trata!ent pentru IC IC dec!pensată+acutizată6deterirarea stării :e!dina!ice# a&ra%area IC# necesitate frec%entă de spitalizare IC de n% 2 pri!a !anifestare a IC IC c!pensată6 rezlu3ia fen!enelr de IC la pacien3i cu disfunc3ie sistlică a 8S# de "icei dupa episd de IC acută IC cn&esti%ă6 este fie acută# fie crnică 2 ter!enul este flsit $n prezen3a reten3iei :idrsaline'

se descrie flsind clasele NX,A sau Vilipp' Este de re3inut ca  pr&nsticul i e%lu3ia "lii nu sunt le&ate de se%eritatea si!pt!elr ' Severitatea IC 

I6acti%itatea fizică "inuită nu este $ns3ită de fati&a"ilitate# dispnee sau palpita3ii II6li!itare uară a acti%ită3ii fizicesi!pt!e a"sente $n repaus# prezente la acti%itate fizică "inuită III6 li!itare !arcată a acti%ită3ii # fără si!pt!e $n repaus# si!pt!e la acti%ită3i !ai uare dec*t "inuită I8 2 incapacitate de a desfăura rice acti%itate# si!pt!e prezente $n repaus#accentuarea discnfrtului la rice acti%itate

TESTE C=<;>EA 6Transesfa&iana 6Tridi!ensinală 6de stress la D"uta!ina 6cntrast de perfuzie !icardica

6Dppler tisular !icardic  N9 2"iecti%area disfunc3iei diastlice i !ăsurarea FE# tipul de disfunc3ie diastlică6 i!prtante pentru $ncadrarea $n fr!a de IC cu FE cnser%ată sau FE scăzută 5' RE=NANTA EARG CARDIACG Utilă !ai ales la cei cu 6"ală infiltrati%ă sau infla!atrie !icardică 6tu!ri cardiace 6"ală pericardică 6!alfr!a3ii c!plicate cn&enitale 7'T=<=?RAFIA CU E=?RAFIA RADI=I=T=;ICA (S;ECT) 2!etdă "azată pe flsire raditrasri(TcQQ) este  !etdă c!ple!entară pentru 6isc:e!ia !icardică 6%ia"ilitatea !icardică 6!etda ?ated+pentru %lu!e 8S si func3ie 8S ' ;ET i ;ET CT (T!&rafie cu e!isie pzitrni si t!&rafie c!puterizata cu e!isie de pzitrni)6sunt flsite pentru 6isc:e!ie 6%ia"ilitate M'C=R=NAR=?RAFIA 6sta"ilete dia&nsticul de CIC i psi"iltă3ile de re%ascularizare 6e%aluare preperatrie la %al%ulari ' T=<=?RAFIA C=<;UTERIAT CARDIACG 6!etda nein%azi%a de %izualizare a crnarelr  6necesită su"stan3ă de cntrast $n cantitate crescută B' CATETERIS< CARDIAC YI 9I=;SIA END=A EF=RT6 Testul cardipul!nar6ur!areste i sc:i! &aze# cnsu! /i&en# Test !ers  !inute Q'TESTE ?ENETICE

Se rec!anda testarea &enetică la pacien3ii cu C<,# CTER EC? 5 re Este indicat pacien3ilr cu si!pt!atl&ie arit!ică# pune $n e%iden3ă ta:i i  "radiarit!ii tranzitrii# isc:e!ia silen3iasă# tul"urările de cnducere'

TRATA INSUFICIENEI CARDIACE Scpul trata!entului in IC este   

A!elirare se!ne si si!pt!e ;re%enirea reinternarilr  Cresterea duratei de %iata


CLASA DE RECOMANDARE

Clasa I

ClasaII IIa IIb

Clasa III

DEFINIRE

TERMENI UTILIZAȚI

Evidenta si/sau consens general că o anumita forma de tratment sau procedură este benecă sau folositoare sau ecientă

Este recomandată/indica tă

Dovezi conictuuale sau divergență de opinii privind utilitatea /ecienta unei metode tratament sau proceduri about the Dovadă/opinie ce cântărete !n favoarea metodei de tratament/procedurii Ecienta/utilitatea sunt mai puțin susținute dedovezi/opinie Dovada sau consens general privind tratamentul sau procedura# ce susține că nu este ecientă/folositoare i că !n anumite condiții poate  dăunătoare

"r trebui luată !n considerare "r putea  luată !n considerare

$u este recomandată

A$ %EDICA%ENTE INDICATE LA TOTI &ACIENTII CU IC SI FE SCA'UTA Clasele de !edica!ente rec!andate la t3i pacien3ii cu IC II6I8 NX,A sunt (Ia) In:i"itrii de enzi!ă de cn%ersie (IEC)+Sartanii 9eta"lcantele (99) Anta&nitii de receptr !ineralcrticid+aldstern(
IN,I9IT=RII ENI
Dzele sunt cnfr! &:idurilr (!&)  

Captpril Enalapril >isinpril Ra!ipril Trandlapril

'5M /7+zi ' 5'M /5+zi 5'M2M' 'd' 5'M /4+zi 'M /4+zi

Cntraindicatii 6stenza "ilaterala a' renala 6an&iede! la ACEI in antecedente

M /7+zi 425 /5+zi 527M /7+zi M /5+zi'  /4+zi

Reactii ad%erse 6tuse 6:iptensiune arteriala6sincpa 6a&ra%area disfunctiei renale 6:iperptase!ie 9ETA9>=CANTE>E '9eta"lcantele sunt rec!andate la tti cei cu IC sta"ila6( II6I8 NX,A)6fr!a usara# !derata# se%era# cu FE redusa A!elirare clasa functinala si reducere a&ra%ari indiferent de etil&ie# %arsta# se/ Reducere !rtalitate in cazul I=># => SUCCINAT# CAR8EDI>=># NE9I8=>=> 





%isoprolol Carvedilol 0etoprolol succinate 1C2/*34 $ebivolol

Doza inițiere

Doza !ntreținere

&'() *&/+I' .'&() *(/zi &(')/() -&/zi &'() -&/zi

&, -&/zi ()), -(/zi (,, -&/zi &, -&/zi

 Dzele 3intă se atin& prin creterea pr&resi%ă a dzei de ini3iere# $n func3ie de tleran3a pacie ntului la 464 zile# cu căte M sau du"larea dzei precedente C=NTRAINDICATII 4'Ast! "rnsic 5'9ala pul!nara se%era 7' 9lc A8 II+III in a"senta pace!aKer  ;RECAUTII 4'Clasa NX,A I8 5' A&ra%area insuficien3ei cardiace in ulti!ele  sapta!ani# "radicardie () sinusala# :iptensiune arteriala# se!ne de cn&estie ( se incearca eu%le!ia) 7' Aten3ie asciere di&/in# a!idarna#i%a"radina  NU %erapa!il# diltiaze! @n cazul a&ra%ării IC su" "eta"lcant# se $ncearca !dificarea !edica3iei assciate# e%entual reducerea dzei' Dacă necesită $ntreuperea# se reia c*t !ai cur*nd  psi"il terapia "eta"lcantă' Dacă pacientul necesită intrp pziti% se ad!inistrează in:i"itri de fsfdiesterază ( a!rinna) '

ANTA?=NISTI RECE;T=R A>D=STER=N6=C=RTIC=ID (
Eplerenone

() -&/zi

),

-&/zi 5pironolactone () -&/zi'

()),

-&/zi

($ %EDICA%ENTE de inia a II#a INDICATE LA CATEGORII SELECTATE DE &ACIENȚI CU IC 9>=CANI RECE;T=R AN?I=TENSINA   

;t fi flsite ca alternati%a la ACEI in caz de intleranta Au efecte si!ilare cu ACEI pe !r"iditate si !rtalitate Efecte si!ilare pe !rtalitate in I
ini3iere Candesartan 6 or 7 -&/zi 8alsartan 6,-(/zi 3osartan ),-&/zi

$ntretinere .( -&/zi &9, -(/zi &), -(/zi

I8A9RADINA Scade frec%en3a cardiaca prin !dificareacurentului trans!e!"ranar If in celulele ndului sinusal  

FE su" 7M ;ersisten3a si!pt!elr i frec%en3a cardiacă peste B+!in# su" dza rec!andată sau !a/i!u! tlerată de 99# IEC#
Dze (!&) M!&/5+zi sau B#M !&/5+zi DI?=IN  Nu scad !rtalitatea dar pt reduce spitalizarile pentru a&ra%area IC # la pacienti in rit! sinusal# aflati in re&i! terapeutic c!plet cf clasei' Este flist pentru scăderea frec%en3ei %entriculare# la cei cu Fi A# alături de "eta"lcante# dar e/istă i alte !etde terapeutice Se rec!andă i la cei cu6 RS# care au FE L M si nu tlereaza "eta"lcant# pastrand frec%enta cardiac peste B+!inut 6 RS i persisten3a si!pt!elr in ciuda terapiei cu IEC# 99#
4' 5' 7' ' M' ' B'

8AS=DI>ATAT=ARE ;ERIFERCE (,IDRA>AINA+NITRAT) Ascierea lr reduce risc de !arte pre!atură si respitalizare la 6 pacien3ii care nu tlereaza IEC i AR9# FE su" M i dilatarea %8S# sau su" 7M# care  pri!esc 99 i
C$ %EDICATIE FARA EFECTE (ENEFICE DO*EDITE 4' Statine

5' In:i"itri de renina 7' Antica&ulante rale (e/ceptie6fi"rila3ia atrială)

D$ %EDICAȚIE &OTENȚIAL NOCI*+ 4' Antidia"etice rale din clasa &litaznelr  5' 9lcantele canalelr de calciu cu e/cep3ia feldipinei i a!ldipinei (intrp ne&ati%e) 7' Antiinfla!atrii nesteridiene i C= 5 in:i"itri6a&ra%ere func3ie renală ' Ascierea AR9 la  c!"ina3ie d[0\ e/istentă de IEC i
E$%EDICAȚIE &ENTRU A%ELIORAREA SI%&TO%ELOR  DIURETICE  De ansa# tiazidice# !etlazna Se ad!inistrează $n prezenta reten3iei fluide6(cn&estie pul!nara sau ede!e  periferice) 6Si!pt!atice 6A!elirarea dispneei si cresterea tlerantei la effrt Nu se cunsc studii rand!izate cntrlate pe supra%ietuire Se asciaza la ACEI si "eta"lcante# daca sunt tlerate Se ad!inistreaza in %ederea "3inerii eu%le!iei'       

Tiazide in fr!e usare # in cele cu FE pastrata De ansa preferate in fr!ele cu FE pastrata Dza in 5 prize in caz a&ra%ari Trase!idul are "idispni"ilitate !ai !are in IC se%ere decat furse!idul Ad!inistrare I8 sau ;I8 cntinua in caz rezistenta la diuretice >a RF?Z 7 !l+!in6tiazide ineficiente Ascierea d' ansa6tiazidic6efect siner&ic Doza inițială 1mg4

Doza zilnică

uzuală 1mg4  De ansă

:urosemid (6, %umetanida &)  ;orasemid &,(, Tiazide

(,6, ,')&', )&,

6,

%endroumethiazida (')&, <=drochlorothiazida &(')&,, 0etolazona (')&, Indapamida (')) Eonomizatoare potasiu ?"CEi/ "2%

5pironolactona/ Eplerenona &,,(,, "milorid &,(,  ;riamteren (,,

(') () (') (') >"CEi/ "2%

&(')()

?"CEi/ "2%

),

(')

),

) ()

>"CEi/ "2%

)&, ),

&,,

Efectele ad%erse sunt cele :e!dina!ice ( :iptensiune prin :ip%le!ie) # dezec:ili"rele inice ( :ipptase!ie pt cele de ansa# :iperptase!ie pt cele ecn!izatare de ptasi-u) :iperurice!ie si alterare ec:il"ru acid"azic# :iper&lice!ie ( de ansa i tiazidice) ' Trata!ent dispziti%e 6intracardiace Re!delarea cardiaca deter!ina !dificarea sec%en3ialită3ii nr!ale a deplarizării i replarizării !icardice# cunscută su" denu!irea de asincrnis! %entricular# caree se pate de!nstra prin !ăsurătri electrcardi&rafice i eccardi&rafice'  ;entru pacien3ii care au asincrnis! %entricular ( cntrac3ia celr 5 %entriculi este in int*rziere unul fa3ă de celălalt ) se rec!andă terapie de resincrnizare' Aceasta se face  prin i!plantarea unr snde de sti!ulare la ni%el atrial si %entricular# a%and psi"ilitatea de a i!pune sec%entialitatea cntractiei ' Se flsesc dispziti%e de resincrnizare care au i psi"ilitatea de pacein& sau+i de defi"rilare internă' Sunt indicate la cei cu FE su" 7M# aspect de 9RS pe EC? i RS peste 45 !sec# in rit! sinusal# clasa func3inala se%era Sunt utile la cei cu RS peste 4M !sec i fara 9RS pe EC?6 a!"ele cate&rii cu anse de supra%ie3uire peste 4 an de %ia3ă# clasă func3inală se%eră' Se rec!anda i in clase NX,A II# daca pacientul are frac3ie de e0ec3ie scăzută su" trata!ent pti! !a/i!al'  Nu este cert "eneficiul pentu cei cu Fi A' 6de asistare %entriculară TRAT C,IRUR?ICA>

Trata!entul c:irur&ical cuprinde     

  RE8ASCU>ARIAREA 8U>=;ATII>=R  C,IRUR?IA 8A>8EI REC=NSTRUCTIA ?E=ARE TRANS;>ANTU> CARDIAC Transplantul cardiac este rezer%at pacien3ilr cu "ala cardiaca ter!inal# nu!ărul  pacien3ilr ce necesită transplant a scăzut $n ulti!ul deceniu dată cu intrducerea terapiei cu IEC# 99 i de resincrnizare

;acien3ii cu IC au particularită3i pri%ind trata!entul antica&ulant i antiarit!ic# asciat după caz' Antica&ularea rală se face 6$n prezenta FiA cu antecedente de accident e!"lic si+sau tr!" !"il %entricular i $n caz de risc C,ADS68ASC crescut' Antia&re&ante  plac:etare se ad!inistrează $n prezenta "lii crnariene ' Antiarit!icele6 Clasa I de e%itat Clasa II "eta"lcante 6reduc !rtalitatea in trat' IC  6in asciere cu a!idarna si alte !ede in trat T8 sustinute Clasa III ;entru pre%entia recurentei fi"rilatiei atriale Arit!ii %entriculare si supra%entriculare A!idarna de preferat6nu are efect intrp ne&ati%  



9I9>I=?RAFIE 4'

ESC ?uidelines fr t:e dia&nsis and treat!ent f acute and c:rnic :eart failure 545 'T:e TasK Frce fr t:e Dia&nsis and Treat!ent f Acute and C:rnic ,eart Failure 545 f t:e Eurpean Sciet- f Cardil&-'De%elped in clla"ratin ]it: t:e ,eart Failure Assciatin (,FA) f t:e ESC Aut:rs+TasK Frce
Eur , urnal(544) 75# B2BQ . M'In searc: f ne] t:erapeutic tar&ets and strate&ies fr :eart failure recent ad%ances in "asic science  A*a+ ! Shah( ,ouglas  !ann  ancet 544L 7B B245 ' 9raun]ald # Te/t"K =f Cardi%ascular Diseas# Qt: editin