40. Interventiile medicale medicale cele mai mai indicate, in primele ore, la un un bolnav cu IMA sunt: a. ameliorarea durerii si reducerea reducerea anxietatii b. supravegherea supravegherea dietei si tranzitului intestinal c. asigurarea confortului d. crearea unui mediu psihologic favorabil 41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine: a. indicele de protrombina b. creatina c. colesterolul d. indicele glicemic 42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. prezinta localizarea retrosternala retrosternala b. iradiaza in umarul umarul drept si fata interna a bratului bratului drept c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin d. iradiaza in regiunea lombara 43. Febra in IMA apare: a. 10-12 ore de la debut b. 2-4 ore de la debut c. 5-6 ore de la debut d. 24-48 ore de la debut 44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in: a. regim alimentar hiposodat b. regim hipercaloric hipercaloric c. regim hipoglucidic d. regim hiperzaharat hiperzaharat 45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu b. antibioticelor, vasodilatatoare, vasodilatatoare, antispastice c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice d. tonicardiace si diuretice 46. HTA apare mai frecvent la femei: a. dupa varsta de 25 ani b. dupa varsta de 40 ani c. dupa varsta de 60 ani d. dupa varsta de 20 ani 47. HTA esentiala se mai numeste: a. boala hipertensiva b. hipertensiune permanenta permanenta c. feocromocitom d. boala hipotensiva 48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la: a. 24 – 48 48 de ore de la debut b. 12 – 24 24 de ore de la debut c. 14 zile de la debut d. 7 zile de la debut 49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a. ionograma sanguina b. hemoleucograma hemoleucograma c. probe hepatice d. probe de coagulare 50. In HTA, factorii de risc sunt: a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare i ncordare nervoasa, nervoasa, obezitatea b. ateroscleroza ateroscleroza coronoriana coronoriana c. umiditatea d. poluarea atmosferica
SURSA BIBLIOGRAFICA I. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94
2 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 3 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 4 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 5 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 6 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 7 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 8 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 9 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.104 10 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.105 11 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.107 12 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 13 – A A – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 406 14 – F F – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii, medii, pag. 407 15 – A A – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 411 II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 1 – c; c; 2 – a; a; 3 – e; e; 4 – b; b; 5 – d d 2. Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii, medii, pag. 408, 409 1 – c; c; 2 – d; d; 3 – e; e; 4 – a; a; 5 – b b 3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103, 104 1 – d; d; 2 – e; e; 3 – b; b; 4 – a; a; 5 – c c III. Marcati cu X raspunsul corect 1 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 408 2 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 408 3 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.110 4 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 5 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 6 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.99 7 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 8 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 407 9 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.110 10 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.112 11 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 384 12 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 385 13 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 14 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 15 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 16 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 17 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.69 18 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.98 19 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 20 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 21 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 22 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 404 23 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 24 – d d - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 25 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 26 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 405 27 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 28 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 29 – d d - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 30 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 31 - a Chiru F. si colaboratori. colaboratori. IOBOS pag.98 32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 34 – c Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 387 35 – d d Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii, medii, pag. 387 36 – d d Titirca L. L. Urgente Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. 79
2 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 3 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 4 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 5 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 6 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 7 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 8 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 9 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.104 10 – F F – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.105 11 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.107 12 – A A – Chiru Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 13 – A A – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 406 14 – F F – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii, medii, pag. 407 15 – A A – Borundel Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 411 II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 1 – c; c; 2 – a; a; 3 – e; e; 4 – b; b; 5 – d d 2. Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii, medii, pag. 408, 409 1 – c; c; 2 – d; d; 3 – e; e; 4 – a; a; 5 – b b 3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103, 104 1 – d; d; 2 – e; e; 3 – b; b; 4 – a; a; 5 – c c III. Marcati cu X raspunsul corect 1 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 408 2 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre cadre medii, medii, pag. 408 3 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.110 4 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 5 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.109 6 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.99 7 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 8 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 407 9 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.110 10 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.112 11 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 384 12 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 385 13 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 14 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.95 15 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.97 16 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.103 17 – c c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.69 18 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.98 19 – a a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 20 – b b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, medicale, pag.94 21 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 22 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 404 23 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 24 – d d - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 25 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 26 – a a - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 405 27 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 28 – c c - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 29 – d d - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 408 30 – b b - Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii medii,, pag. 406 31 - a Chiru F. si colaboratori. colaboratori. IOBOS pag.98 32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 34 – c Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 387 35 – d d Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru pentru cadre medii, medii, pag. 387 36 – d d Titirca L. L. Urgente Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. 79
37 - b 38 - c 39 - c 40 – a 41 – a a 42 - a 43 - d 44 – a a 45 - a 46 - b 47 - a 48 - a 49 - d 50 - a
Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 43 Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 42 Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 44 Titirca L. Urgente Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 45 Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. 46 Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 42 Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 387 Titirca L. Urgente medico-chirurgicale medico-chirurgicale pag. pag. 46 Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii medii,, pag. 407 Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 405 Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii, medii, pag. 405 Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii, medii, pag. 390 Borundel C, Medicina C, Medicina interna interna pentru cadre medii, medii, pag. 390 Borundel C, Medicina C, Medicina interna pentru cadre medii, medii, pag. 405
1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi ..... (2)........... este o formă specială de dispnee. Raspuns : (1)- apnee, (2) – polipnee, polipnee, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 339).
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor ..... (1)........... (2)........... în cursul activităţii sale. pe care le produce ..... (2)........... Raspuns : (1)- bioelectrice, (2) – inima, inima, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, medii, Editura All, 2011, pag. 346).
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau..... (2)........... (2)........... ale arterelor coronare. Raspuns : (1)- funcţionale, (2) – organice, organice, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 381)
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize ......... (1)........... , paroxistice, paroxistice, cu sediu..... sediu..... (2)........... , care apar apar la efort sau la emoţii, emoţii, durează câteva câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici. Raspuns : (1)- dureroase, (2) – retrosternal, retrosternal, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382). 5. În funcţie de etiologie etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se poate
evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în care este dovedită cauza. – secundară ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii, Raspuns : (1)- esenţială, (2) – secundară Editura All, 2011, pag. 404). 6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o b)....................... coronariana coronariana prin prin tromboza.
„Manual de ingrijiri” ingrijiri” L. Titirca, pag. 531. a) necroza; b) obstructie 7. Durerea localizata retrosternal sa u in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul si antebratul stang (fata interna) si in ulti mele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca 2).................... pectorala. „Urgente medicale”, F. Chiru, S. Simion, C. Mar cean, cean, E. Iancu, vol. I, ed. RCR Print, Bucuresti, pag 93 a) precordiala, 2)angina 1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut: Raspuns corect: corect: a) durere durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena ); b) nu cedeaza cedeaza la nitroglicerina sau repaus; c) dureaza peste 30 minute. d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sau atipica (regiunea gastrica). e) dispnee, f) anxietate marcata, g) transpiratii reci, h) sughit, i) greturi, varsaturi, - stare de slabiciune, - ameteli,
- H.T.A., - se poate ajunge la colaps, - hipertermie ( dupa 24-48 h ). (Titirca Lucretia ,Ingrijiri ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor pacientilor de catre asistentii medicali medicali , Editura Viata Medicala Romaneasca, Romaneasca, 2008, 2008, pag . 54-55). 2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut : Raspuns corect: corect: - disconfort, - anxietate, - scaderea debitului cardiac, - alterarea perfuziei tisulare, - deficit de autoingrijire, intoleranta la efort, - potential de complicatii. (Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale speciale acordate pacientilor de catre asistentii asistentii medicali , Editura Viata Medicala Romaneasca, Romaneasca, 2008, 2008, pag . 55). 3. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort: RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, medii, Editura All, 2011, pag. 382 Ateroscleroza coronariana Valvulopatiile aortice Anemia Tahicardiile paroxistice Hipertiroidismul 4. Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil: RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238 Febra ridicata 40oC Dispnee (marcata) Polipnee Tiraj intercostal Tuse Cianoza perinazala Batai ale aripilor nasului Stare generala alterata Anorexie, coma hipoxica, tahicardie Edeme periferice 5. Enumeraţi 5 complicatii ale bronhopneumoniei la copil: RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 239 Insuficienta cardiaca Convulsii febrile Meningita bacteriana Diaree Varsaturi Deces 8.Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia: Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 a)Senzatie a) Senzatie de gadilare a laringelui b) Caldura retrosternala c)Gust c)Gust de sange in gura d) Tuse iritativa e)Sange e) Sange expectorat rosu aprins, aerat, spumos f) Sange amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent g) Paloare, anxietate, transpiratii, h) Tahipnee, tahicardie i) Scaderea T.A. 9.Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie: Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 - 31 a)Repaus a)Repaus absolut in pozitie semisezand semisezand b) Repaus vocal absolut c)Administrare c) Administrare de lichide reci in cantitati mici d) Punga cu gheata pe regiunea retrosternala
e)Combaterea acceselor de tuse f) Schimbarea lengeriei de corp a pacientului g) Tratament hemostatic h) Tratament chirurgical de urgenta MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Notati cu A (adevarat) au F (fals): 1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani. 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani. 3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica. 4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal. 6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza. 8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios “ca pacura”. 9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. 10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. 11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita. 13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. 15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Ulcerul gastro-duodenal este: a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b. inflamatie a mucoasei duodenale c. inflamatie a intestinului subtire d. inflamatie a mucoasei gastrice 2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in: a. hipocondrul drept b. epigastru c. fosa iliaca dreapta d. hipocondrul stang 3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de: a. antispastice b. antialgice c. ingestie de alimente alcaline d. antiinflamatoare 4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. hemoragia b. stenoza c. malignizarea d. varsatura 5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a. hematemeza, stenoza b. malignizare, hematemeza c. dureri mari si repetate, varsaturi d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric 6. Colecistita acuta este: a. inflamatia acuta a peretelui colecistic b. pierderea de substanta a peretelui gastric c. inflamatie a mucoasei duodenale. d. inflamatie a mucoasei gastrice 7. Spalatura gastrica este contraindicata in: a. intoxicatii alimentare b. intoxicatii cu substante caustice c. staza gastrica d. intoxicatii medicamentoase 8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice b. volum gastric crescut c. presiune gastrica crescuta d. intoxicatii alimentare 9. HDS se exteriorizeaza prin: a. hematemeza, hemoptizie b. hematemeza, melena c. hematemeza, hematurie d.hemoptizie, vomica 10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a. scaun acoperit cu sange rosu b. scaun negru ca pacura c. varsatura alimentara d. varsatura sanguinolenta 11. Paracenteza este punctia: a. exploratorie a cavitatii peritoneale b.evacuatorie a cavitatii toracice c. evacuatorie a cavitatii pericardice d.exploratorie a cavitatii pleurale 12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b.curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic d.scop curativ si terapeutic 13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste: a. duodenita b.gastrita c. peritonita d.colecistita 14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a: a. gastritei b. stenozei c. ulcerului gastroduodenal d. colecistitei 15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia: a. perforatia b. stenoza c. hemoptizia d. hematemeza Raspunsuri: Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456 2. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456 3. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457 4. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457 5.- A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 7. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 8. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 9.- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 10. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458 11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464 12. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551 13. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 552 14. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551 15. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550 Marcati cu X raspunsul corect 1.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456 2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457 3.c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 5.d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 6.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550 7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126 8.a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 450 9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 13. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475 14. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460 15. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461 6. Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550-551 Febra Stare generala alterata Frisoane Durere Tulburari digestive Paliditate Transpiratii Stare subicterica sau icter Contractura musculara 7. Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551 HL VSH Bilirubina Urobilinogen Examen radiologic direct Ecografie 8. Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 551 Perforatia Gangrene Fistula Empiem Peritonita Angiocolita acuta Abcese hepatice Pancreatita acuta 9. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 552 Apa Ceai dulce Sucuri de fructe Zeama de compot Supe de zarzavat Orez Gris Biscuiti Piscoturi Iaurt . Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital: Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 87 – 88 a)Repaus la pat b) Recoltarea de sange si urina pentru examene de laborator c)Calmarea durerii si a starii de agitatie d) Calmarea varsaturilor
e)Alimentatie lichida f) Combaterea infectiei g) Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice h) Punga cu gheata pe hipocondrul drept Tratament chirurgical 10. Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 550 Colibacilul Streptococus fecalis (Enterococul) Stafilococul Pneumococul Salmonella Streptococul 1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept.. „Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 85 1. a) acuta ; b) hipocondrul 2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei sau ale cailor b)...................... . „Urgente medico-chirurgicale” L. Titirca, pag. 86 2. a) spastice; b) biliare 3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara provoaca b)....................... mucoasei.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 171 3. a) pancreatic; b) inflamatia 4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48 ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
„Urgentele medicale” F. Chiru, C. Marcean, E. Iancu, S. Simion, pag. 173 4. a) chirurgicala; b) urgenta 5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a b)...................... cu substante de contrast.
a)........................ prin umplerea pe cale
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 212; 5. a) colonului; b) rectala 6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast, administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori. „Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214; 6. a) radiografierea; b) orala 7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.
„Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali” L. Titirca, pag. 214; 7. a) biliare; b) colecistul
MODULUL 26 : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE – I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. 2. Polakiuria este o tulburare a diurezei. 3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina. 4. Hematuria totala este de origine uretrala. 5. Edemul renal este alb, nedureros, moale. 6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 11. In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. II.Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. 1. Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod 2. Urografia b.apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte 3. Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial” 4. Pielografia d.studiaza prezenta unor calculi radioopaci 5. Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare f. informatii asupra starii anatomice a cailor excretoare 2. 1.Polakiurie
2.Incontinenta de urina 3.Poliurie 4.Hematuria 5.Piuria
a. cresterea cantitatii de urina peste 2 l/24 ore b. prezenta sangelui in urina c. cresterea frecventei mictiunilor d. prezenta puroiului in urina e. emisia involuntara de urina f. prezenta glucozei in urina
3.
1.Disurie 2 Retentie de urina
a)scaderea cantitatii de urina in 24 ore b) suprimarea secretiei urinare
3 Anurie 4 Nicturie 5 Oligurie
c)dificultatea sau durerea la mictiune d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica e)situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea normala
Marcati cu X raspunsul corect: 1. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face: a. prin urinare intr-un recipient nesteril b.din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar d.dupa administrarea antibioticelor 2.Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia: a. oligurie, pana la anurie b.HTA c. hipostenurie d.izostenurie 3.Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face: a. prin sonda duodenala b.numai pe cale parenterala c. prin clisme alimentare d.sonda intestinala 4.Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea de lichide in cantitate crescuta b.administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol d.administrare de lichide in cantitati scazute 5.Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: a. supraincarcare sodica si hidrica b.hipokaliemie si hipercalcemie c. HTA, insuficienta cardiaca d.hipotensiune arteriala cu colaps 6.Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de: a. formare a edemelor b.formare si mentinere a edemelor c. mentinere a edemelor d.absenta edemelor 7.Retentia de urina reprezinta: a. suprimarea secretiei urinare
b.emisia involuntara de urina c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica d.emisia voluntara de urina 8.Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. suprimarea brusca a functiilor renale b.leziuni degenerative renale c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul d.leziuni glomerulare 9.Dieta in faza compensata a IRA trebuie sa fie: a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica b.hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica d.normolipidica si hipoglucidica 10. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia: a. evitarea infectiilor b.depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale c. evitarea consumului de sare d.tratarea corecta a infectiilor 11. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina: a. creste progresiv b.ramane neschimbat c. scade progresiv d.creste si apoi scade semnificativ 12. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a. neoplasmul de prostata b.obstructia uretrala c. hipovolemia d.hipotensiunea arteriala 13. Oliguria in IRA dureaza: a. 10-14 zile b.1-2 luni c. 2-3 saptamani d.2-4 zile 14. Edemul renal este: a. rosu, nedureros, moale b.alb, dureros, tare c. alb, nedureros, moale d.rosu, dureros, tare 15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a. colaps vascular b. constipatie c. insuficienta cardiaca d. glomerulonefrita 16. Hipovolemia este determinata de: a. hemoragii importante b. insuficienta cardiovasculara c. hipotensiune arterial d. gingivoragii 17. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a. colica biliara b.colica abdominala c. colica renala d.enterocolita 18. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt: a. diaree b.constipatie c. anemie d. polakiurie, tenesme vezicale 19. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
a. administrarea de diuretice b.administrare de laxative c. punga cu gheata pe regiunea lombara d.repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara 20. Calculii urici sunt: a. duri, galben-bruni b. albiciosi, moi si sfaramiciosi c. neregulati si cenusii d, rosii caramizii 21. Densitatea urinei in poliurie este: a. 1001 - 1002 b. 1015 - 1020 c. 1030 - 1040 d. 1050 - 1060 22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. este alb, nedureros, moale b. este violaceu, dur, dureros c. debuteaza la pleoape, fata, maleole d. se pastreaza amprenta degetului la apasare 23. Prezenta puroiului in urina se numeste: a. proteinurie b.hematurie c. piurie d.albuminurie 24. Calculii renali pot fi formati din: a. colesterol b. acid uric c. clorura de potasiu d. clorura de sodiu 25. In litiaza urica se administreaza: a. medicatie alcalinizanta b. acid mandelic c. acidifiante d. colecistochinetice 26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este: a. sarac in acizi nucleici b. sarac in oxalati c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe d. bogat in legume si fructe 27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros: a. amoniacal b. de acetona c. dulceag – gretos d. fetid 28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede: a. repaus absolut la pat b. reducerea ratiei calorice c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie d. reducerea proteinelor 29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa: a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore b. 10 min si se mentine 2-3 ore c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore d. 10-15 min si se mentine 24 ore 30. Polakiuria reprezinta: a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b. cresterea frecventei mictiunilor c. emisia involuntara de urina d. scaderea frecventei mictiunilor 31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
a. migrarea unui calcul b. abuzuri alimentare c. zdruncinaturi d. restrictii alimentare 32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a. urina din 24 de ore b. prima urina de dimineata c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar d. 5 ml urina de la inceputul jetului 33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia: a. poliuria b. anuria c. infectia urinara d. hidronefroza 34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia: a. cand apare infectia urinara b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c. cand functia rinichiului nu este afectata d. cand tratamentul renal nu da rezultate 35. Calculii renali au un diametru de: a. 0.5 – 1 mm b. 1 - 1.5 mm c. peste 2 mm d. sub 0,5 mm 36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita: a. 2-3 saptamani b. 4-6 luni c. 1-2 luni d. 1-7 zile 37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu: a. manitol si diuretice de ansa b. antihistaminice c. solutii perfuzabile d. antibiotice 38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b. obstructia unilaterala a cailor urinare c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid d. stenoze ureterale 39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este: a. 1500-2000 ml/zi b. 600-700 ml/zi c. 500-1000 ml/zi d. 300-500 ml/zi 40. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a. hipovolemia b. glomerulonefrite c. obstructia cailor urinare d. soc traumatic 41. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a. sughit, sete, anorexie b. oboseala, somnolenta, astenie c. facies teros, edeme declive d. tahicardie 42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a. controleaza balanta lichidiana b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c. creste sansa de supravietuire a pacientului d. controleaza tulburarile electrolitice 43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a. dureri lombare, musculare b. febra si scadere ponderala c. somnolenta, stare confuzionala d. dureri abdominale 44. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a. polakiurie b. agitatie psiho-motorie, transpiratie c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus d. disurie 45. Poliuria este o tulburare: a. a emisiei urinare b. a diurezei c. calitativa a urinii d. retentie de urina 46. In litiaza urica se recomanda: a. alimente bogate in oxalati b. lapte, legume c. alimente sarace in acizi nucleici d. fructe 47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a. tuberculoza renala b. litiaza renala c. cancerul renal d. hidronefroza 48. Proteinuria inseamna prezenta: a. glucozei in urina b. albuminei in urina c. sangelui in urina d. prezenta proteinelor in sange 49. Hematuria de natura renala apare in: a. adenom de prostata b. litiaza renala c. uretrite d. litiaza biliara 50. Sechelele IRA pot evolua spre: a. cancer renal b. litiaza renala c. insuficienta renala cronica d. colica renala 51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu exceptia: a. aplicatii calde pe regiunea lombara b. Buscopan 20-40 mg i.v. c. tratament antibiotic d. repaus la pat 52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b.Odiston c. Razebil d.Pobilan 53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia d. radiografia pulmonara 54. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism uretral c. vezicii urinare d. veziculei biliare 55. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a. conturul si pozitia rinichilor b. calculii biliari c. chistul ovarian d. starea functionala a rinichilor. SURSA BIBLIOGRAFICA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581 2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 3 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 6 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 7 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 589 8 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 590 9 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205 11 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209 12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209 13 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213 14 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590 1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c 2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583 1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d 3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582 1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a Marcati cu X raspunsul corect 1 – c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334 2 – b – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888 3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891 4 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209 5 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 6 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876 7 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 8 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 12 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 13 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 14 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 15 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204 17 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212 18 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213 19 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214 20 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279 21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282 22 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 23 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 24 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 25 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 26 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 27 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206 28 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 210 29 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237 30 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 31 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 32 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55
– a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 207 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.2206 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217 1. Denumiţi
5 cauze ce duc la insuficienţă renală acută: RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 605
Hipovolemia Cauze vasodilatatoare Cauze cardiovasculare Hipoperfuzie renala
Hipotensiune arterială Insuficientă prerenala postoperatorie Glomerulonefrite Neoplasm vezical
Neoplasm de prostată Obstrucţie uretrală 2. Numiţi 5 semne clinice ale insuficientei renale acute: RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 606
Oboseala Anorexie
Vărsături Halena amoniacală Respiraţie Kussmaul/Cheyne – Stokes Diateza hemoragică Somnolenţă
Convulsii
Agitaţie Comă
3. Precizaţi 5 elemente ale tratamentului conservator in insuficienta renala acuta:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 606 Măsurarea aportului lichidian Cântărirea zilnică Limitarea lichidelor la 400 ml. +pierderile din ziua pr ecedentă
Modificarea dozelor de medicamente Tratamentul hiperkaliemiei Tratamentul acidozei
Adăugarea agenţilor ce leagă fosfatul. 4. Enumeraţi 5 complicaţii ale insuficientei renale acute:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 607 Supraîncărcare sodică şi hidrica Hipertensiune intracraniană
Hiperkaliemie Hiperfosfatemie Hipocalcemie Hiperuricemie Anemie
Infecţii
Hemoragii Ileus Pericardita
Tulburări neurologice 5. Indicaţi 5 medicamente utilizate în colica renală: RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p. 611
Atropina Procaina/Xilina Aminofenazona Algocalmin Mialgin
Morfină
Clordelazin 6. Indicati 5 manifestari de dependenta in insuficienta renala acuta: Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 102 1) Tahicardie, H.T.A., aritmii 2) Edeme 3) Polipnee 4) Greturi, varsaturi, anorexie 5) Astenie, somnolenta, confuzie, coma 6) Mici hemoragii la nivelul pielii sia mucoaselor 7) Oligo-anurie 8) Uree sanguina, acid uric si creatinina crescute 9) Hiperkaliemie, hiponatremie 10) Acidoza metabolica 7.Precizati 5 manifestari de dependenta in litiaza renala: Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 110 1) Durere lombara permanenta sau provocata de efort 2) Durere colicativa 3) Pozitie antalgica 4) Anxietate, neliniste, agitatie, 5) Tenesme vezicale 6) Disurie, polakiurie 7) Graturi, varsaturi 8) Paloare 9) Transpiratii, extremitati reci 10) Examinari paraclinice si de laborator 8. Precizati 5 simptome ce apar in colica renala: Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 114 – 115 a)Durere de tip colicativ b) Neliniste, agitatie, anxietate c)Tenesme vezicale d) Disurie, polakiurie, hematurie e)Greturi, varsaturi f) Oprirea tranzitului intestinal g) Tahicardie, transpiratii h) Hipotensiune arteriala i) Febra moderata 59. Denumiti 5 interventii de urgenta folosite, in colica renala, in spital:
Raspuns: „Ur gente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p. 116 a)Examenul complet de urina b) Radiografie renala pe gol c)Recoltarea de sange pentru examen de laborator d) Calmarea durerii e)Administrarea de antibiotice f) Combaterea starii de soc g) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica h) Tratament chirurgical la nevoie 9.Enumerati 5 manifestari clinice in litiaza renala . RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2011, p 610 Durerea Mictiuni frecvente si dureroase Neliniste si agitatie Hematurie macroscopica sau microscopica Poliurie cu urini clare Constipatie 11. Enumerati 5 alimente bogate in oxalati care vor fi evitate in litiaza oxalica . RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 546 Cafea Ciocolata Rosii Fasole Varza Cartofi 12. Precizaţi 5 simptome in stadiul de insuficienta renala cronica decompensata
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 508
Stare generala alterata Greata Varsaturi Diaree Paloare caracteristica a tegumentelor si mucoaselor Cefalee ,ameteli Dispnee 13. Enumeraţi5 manifestari clinice ale pielonefritei acute.
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 599
Febra cu instalre brusca sau progresiva . Frisoane Transpiratii Cefalee Dureri lombare frecvent unilaterale Polakiurie Mictiuni dureroase 14. Enumerati semnele retentiei azotate .
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 1994, p. 587
Cefalee ,insomnie,astenie fizica ,somnolenta Anorexie, diaree , varsaturi . Miros amoniacal al aerului expirat amoniacal Hipertensiune arteriala Paloare ,slabire .
MODULUL 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA – Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului este facultativa pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2. Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect.
3. Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C), examenul macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei. 4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti: reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5. In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a medicului. 7. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8. Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune existenta unei complicatii. 12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13. Colica biliara apare cel mai frecvent in l itiaza biliara. 14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui fragment tubular. 15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea brusca a presiunii in caile biliare. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1) Colica biliara A) Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si i ntrahepatice
2) Litiaza biliara 3) Colecistita acuta 4) Angiocolita 5) Stenoza pilorica
B) Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de diferite grade (congestie, supuratie, gangrena) C) Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D) Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept E) Afectiune trombolitica F) Complicatia ulcerului gastro-duodenal
2. 1) Ecografia 2) Colangiografia 3) Gastroscopia 4) Angiografia 5) RMN
A) Decelarea calculilor in caile biliare B) Evidentierea prezentei calculilor C) Evidentierea permeabilitatii fluxului pe venele hepatice D) Vizualizarea mucoasei stomacului E) Investigarea functiei renale F) Detectarea tumorilor si a chisturilor
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv: a. respectarea disciplinei spitalicesti b.convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire d.respectarea pozitiilor impuse de medic 2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a. urografie b.esofagoscopie c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate d.clisme repetate 3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu anemie include si administrarea de: a. plasma b.sange total conservat c. administrarea de fier
d.masa eritrocitara 4. Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este: a)hiperhidratarea b) insuficienta renala c)hipertiroidism d) boala tromboembolica 5. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este: a. dimineata si la pranz, regim obisnuit, iar seara regim hidric b.nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c. regim hidric d.regim obisnuit 6. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza: a. in seara dinaintea interventiei b.cu 1 ora inaintea interventiei c. cu 36 ore inaintea interventiei d.cu 15 min inainte de interventie 7. Complicatia rahianesteziei este: a. cefalee persistenta b. tuse cu expectoratie sangvinolenta c. greturi si varsaturi d. tuse uscata 8. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a. dupa 48 ore b.dupa 2 saptamani c. dupa 1 saptamana d.cat mai precoce 9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala b. in prima ora dupa interventie c. in seara interventiei d. la 24 ore dupa interventie 10. Dupa rahianestezie, pacientul este transportat de la sala de operatie la salon in pozitie: a. decubit ventral b.decubit lateral c. decubit dorsal cu capul intors lateral d.decubit ventral cu capul intors lateral 11. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a. in prima zi b.dupa 7 zile c. dupa 48-72 ore d.dupa 24 ore 12. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza in umarul drept si subscapular drept este prezenta in: a. colica biliara b.ulcer gastric c. pancreatita acuta d.colica renala 13. Colica biliara apare mai frecvent: a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b.dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci d.dupa o masa saraca in grasimi 14. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin: a. sondaj gastric b.colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c. efectuarea ionogramei sanguine d.cistografie 15. In colica biliara, bolnavului i se administreaza: a. antialgice, antispastice, antiemetice b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice d. antiemetice 16. Colica renala se caracterizeaza prin: a. durere paroxistica in hipocondrul drept b. durere lombara cu iradiere abdominala c. durere precordiala d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in hipogastru si organele genitale externe 17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de: a. Antispastice, antialgice, bai calde b.Bai reci si antiinflamatoare c. Aplicatii locale calde d.Antitusive, antitermice, antialgice 18.Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere: a. Medicatie secretolotica si drenaj postural a. Gimnastica respiratorie c. Administrarea de antiagregate plachetare d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina SURSA BIBLIOGRAFICA: Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537 2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543 3. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545 4. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550 5. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556 6. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557 7. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598 8. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599 9. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615 10. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616 11. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 13. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659 14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659 15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1 - D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546 2-C Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 545 3-B Medicina interna – corneliu Borundel – pg 550 4-A Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 552 5 – F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 547 2. 1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551 2-a Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 547 3-d Medicina interna – corneliu Borundel – pg 544 4-c Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 544 5 – f Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 544
Marcati cu „x” raspunsul corect 1. b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 535 2. c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 551 3 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 550 4 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 555 5 a – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 556 6 b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 558 7 a – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615
8 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 616 9 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615 10 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 615 11 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 617 12 a – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660 13 a – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660 14 b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 660 15 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660 16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 660 17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 661 18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554 15. Enumeraţi 5 examene de laborator / investigatii necesare pentru pacientul cu colica biliara: RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263 HL VSH Bilirubina Transaminaza Lipaza Timp quick Sumar urina Examen radiologic Radiografie pe gol Ecografie abdominala 16. Indicaţi 5 interventii generale ale asistentului medical in conduita de urgenta pentru pacientul cu colica biliara: RĂSPUNS: F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 263 Repaus obligatoriu la pat Regim alimentar Supravegherea parametrilor circulatorii si a evolutiei pacientului Supravegherea eliminarilor urinare Sustinerea pacientului in timpul varsaturii Aplicatii abdominal calde sau reci 17. Enumeraţi 5 alimente interzise in litiaza biliara: RĂSPUNS: C. Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 549; F. Chiru, C. Marcean, Urgente medicale vol.I, 2012, pag. 261 Grasimi Oua frisca ciocolata varza maioneza slanina salam carnati prajeli condimente 18. Denumiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu boala ulceroasa: Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 82 1) Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului 2) Asigurarea dietei de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii 3) Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari functionale 4) Administrarea medicatiei prescrisa 5) Supravegherea functiilor vitale si vegetative 6) Supravegherea semnele de deshidratare si greutatea corporala 7) Bilantul ingest / excreta 8) Pregatirea preoperatorie a pacientului 9) Educarea pacientului in respectarea regimului igieno-dietetica
19. Numiti 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor biliare: Raspuns: „Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”, Titirca L., ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008, p. 88 1) Asigurarea repausului fizic, psihic si alimentar inperioada acuta a bolii 2) Supravegherea varsaturilor si notarea lor in foaia de temperatura 3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica 4) Asigurarea alimentatiei specifice, in perioadele duredoase 5) Pregatirea pacientului pentru examen radiologic 6) Recoltarea sangelui pentru examene de laboraor 7) Administrarea tratamentului antispastic, antiemetic si antiinfectios 8) Supravegherea durerii 9) Monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperatura 10) Pregatirea psihica a pacientului pentru interventia chirurgicala 20. Indicaţi 5 semne/simptome caracteristice in ulcerul gastro-duodenal: RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 457-458 Durerea Arsura retrosternala (pirozis) Eructatii acide Gust acru sau amar Varsaturi Scadere in greutate in perioadele dureroase 21. Precizaţi 5 masuri terapeutice indicate de medic in caz de HDS: RĂSPUNS: L.Titirca, Urgente medico-chirurgicale, pag. 98, 99 Spalatura gastric cu apa de la gheata Aspiratie gastrica Calmarea bolnavului Perfuzie cu substituenti de volum Administrarea de hemostatice Punga cu gheata pe regiunea epigastrica Transfuzie cu sange sau masa eritrocitara 22. Enumeraţi 5 factori care pot declansa hemoragia gastro-duodenala: RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460 Mese copioase Abuz de alcool Boli intercurente Traumatisme abdominale Sondaj gastric Unele medicamente (aspirina, cortizonice, fenilbutazona) Examene radiologice 23. Numiţi 5 manifestari ale hemoragiei gastro-intestinale acute: RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna, 2011, pag. 460 Hematemeza Melena Slabiciune Ameteli Paloare Transpiratii Extremitati reci Scaderea TA Lipotimii Tahicardie 1 Dupa operatiile pe tubul digestiv, reluarea alimentatiei pe cale …..(1)….. este intarziata cu 2-5 zile, in acest timp pacientul fiind alimentat b).................... pentru a se aigura un repaus de tr anzit intestinal. „Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 617 a) naturala; b) perfuzabil / parental 2. Starea de subfebrilitate manifestata in primele a)..................... zile postoperator este indusa de b)...................... de la nivelul plagii operatorii. „Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618 a) 2 zile; b) resorbtia
3. Pacientul operat trebuie sa isi reia mictiunea spontana la un interval maxim de a).................... ore dupa operatie, in caz contrar se va forma b)............................ si eliminarea urinei se va face prin sondaj vezical evacuator.. „Chirurgie” S. Daschievici, M. Mihailescu, Ed. Medicala, 2005, pag. 618. a) 4-6 ore; b) globul vezical MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC –
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. 2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale. 3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonului. 6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral. 8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. 9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se hidrata. 11. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 12. Afectiunile articulare limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de pozitie a pacientului.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. 1 2 3 4 5
A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor
B a b c d e f
Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit Fracturi
a b c d e f
B exercitii din pozitia decubit dorsal escare de decubit tromboze pozitie bipeda dozarea si gradarea exercitiilor deformari articulare
2. 1 2 3 4 5
A Imobilizare prelungita Mobilizare progresiva Ortostatism Aparatul locomotor Aparatul circulator
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea prelungita la pat predispune pacientul la: a. greturi b.varsaturi c. escare d.litiaza biliara 2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: a. antidecubit b.relaxa c. iarba de mare d.de buret 3. Toaleta bolnavului imobilizat se face: a) in cada b) in pat c) la dus
d) pe scaun 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa d) rosie umeda 5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a. fotoliul rulant b. patul c. cadrul d. Scaunul 6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la: a. cinematograf b. teatru c. radio si T.V. d. biblioteca 7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face: a. in salon b. in cabinetul EKG c. in cabinetul asistentelor d. in laborator 8. Imobilizarea favorizeaza: a. diareea b. constipatia c. varsaturile d. accelerarea circulatiei 9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in: a. lipide b. glucide c. proteine d. celuloza si lichide 10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin: a. masaj usor al membrelor b. tapotaj toracic c. pudraj cu talc d. masaj cervical 11. Pneumonia hipostatica se previne prin: a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b. administrare de antibiotice c. administrare de chimioterapice d. administrare de antiemetice 12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul i mobilizat, se face prin frictionarea: a. zilnic cu alcool diluat b. saptamanal cu alcool diluat c. lunar cu alcool diluat d. zilnic cu rivanol 13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a. indiferenta b. blanda c. violenta d. agresiva SURSA BIBLIOGRAFICA: Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr. Raspuns Bibliografie intrebare “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- . 2 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.3 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.4 A
Nr. pagina 65 65 74 70
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
A F F A A A A A F A
“Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.. “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.“Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.“Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.“Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.“Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-. “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.-
74 75 75 74 74 73 72 72 72 73
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie 1-a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 2-e “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 3-d “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 4-b “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 2. Nr. Bibliografie Intrebare/r aspuns 1-b “Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru F 2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru F 3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru F 4-f “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 5-c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes
Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Nr. pagina 1106 1106 1106 1106 1106 Nr. pagina
75 74 76 1106 1106
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Raspuns Bibliografie “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes C A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes D “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes
Nr. pagina 1106 1107 1107 1106 1106 1107 1108 1108 1108 1108 1108 1108 1109
MODULUL 32 : ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC 1. Enumerati 5 complicatii determinate de imobilizare prelungita a pacientului: RĂSPUNS: S. Daschievici, M. Mihailescu, Chirurgie, ed. Medicala, 2010, p. 747-748 Complicatii pulmonare / bronhopneumonia hipostatica Escare de decubit Infectie urinara Complicatii meningeale Retentia acuta de urina / glob vezical
MODULUL 34 : DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC –
1.
Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA
la copil: RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag. 455 Febra persistenta Oboseala nejustificata Transpiratii abundente nocturne Diaree Hepatosplenomegalie Limfadenopatie generalizata
Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA: 2. RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala, 2008, pag. 425 Consumatorii de droguri Homosexualii si bisexualii Persoane care au primit transfuzii de sange Prostituati Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri Alte boli in antecedente 3.Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA: RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Medicala, 2008, pag. 427 Combate hipertermia Administreaza medicatia prescrisa de medic Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi Hraneste pacientul Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica 4.Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA: RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 91 Cloramina Hipocloritul Fenolii Alcoolul de 70o Apa oxigenata Sarurile de amoniu 24. Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA: RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala, 2008, pag. 428, 429 Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are anumite obligatii Sa nu doneze sange Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal Sa informeze partenerul sexual despre boala lui Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie Sa respecte regulile de educatie sanitara Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. 2. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infectarii cu virus HIV. 3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta. 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. 5. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. 6. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
7. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’. 8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 10. Hidratarea parenterala cu perfuzii glucozate 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.
11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 12. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 13. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. 1 2 3 4 5
A Tratamentul micozelor Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul limfomului malign Tratamentul infectiei streptococice Tratamentul infectiei cu salmonella
B a b c d e F
Nistatin Interferon Eritromicina Ciprofloxacina Aciclovir Clexan
2. 1 2 3 4 5
A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae
a b c d e f.
B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Miofilin
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. SIDA este cauzata de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus d) virusul HIV 2. Perioada de latenta clinica la adultii i nfestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani d) 1 an 3. Rezistenta HIV in mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta d) inexistenta 4. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vaginala c) sange, secretie salivara, LCR d) sperma 5. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antiemetice d) antibiotice 6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA d) testul ADN 7. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca in hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice d) recoltarea marcarilor virali 8. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri d) folosirea metodelor contraceptive 9. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati d) izolarea suspectilor 10. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani d) 1 an 11. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual d) varsatura 12. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa: a) conditiilor de mediu b) locuintei c) sustinerii sociale d) banilor 13. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei d) ameliorarea varsaturilor SURSA BIBLIOGRAFICA:
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos Nr. intrebare 1
Raspuns F
2
A
3
A
4
A
5
A
6
F
7
A
8
F
9
A
10
A
11
F
12
A
13
A
Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
Nr. pagina 425 425 426 426 426 426 427 427 427 427 427 428 428
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B” 1. Nr. Intrebare/ raspuns
Bibliografie
Nr. pagina
1-a
“Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458
2 – e 3 – b 4 – c 5 – d
“Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458 458 458 458
2. Nr. Intrebare/ raspuns
Bibliografie
1 – b 2-a 3-e 4-c 5-d
“Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu Marcati cu „x” raspunsul corect : Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Raspuns D C B B D C B A C A B
12
C
13
A
Nr. Pagina 459 459 459 459 459
Bibliografie
“Ingrijiri speciale acordate pacientilor” Lucretia Titirca “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
Nr. pagina 425 455 220 219 458 222 224 223 223 222 426 426 426
1. Precizaţi 5 manifestari ale infectiei HIV-SIDA la copil: RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, 2004, pag. 455 Febra persistenta Oboseala nejustificata Transpiratii abundente nocturne Diaree Hepatosplenomegalie Limfadenopatie generalizata 2.Indicaţi 5 circumstante de aparitie a infectiei cu virusul HIV-SIDA: RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala, 2008, pag. 425 Consumatorii de droguri Homosexualii si bisexualii Persoane care au primit transfuzii de sange Prostituati Persoane cu relatii heterosexuale cu mai multi parteneri Alte boli in antecedente 3.Denumiţi 5 interventii ale asistentilor medicali in ingrijirea bolnavilor cu HIV-SIDA: RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Medicala, 2008, pag. 427 Combate hipertermia Administreaza medicatia prescrisa de medic Asigura aport electrolytic dupa prescriptia medicului Monitorizeaza temperature de mai multe ori pe zi Hraneste pacientul Alimenteaza prin sonda nazo-gastrica 4.Enumeraţi 5 tipuri de substante dezinfectante utile in HIV-SIDA:
RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 91
Cloramina Hipocloritul Fenolii Alcoolul de 70o Apa oxigenata Sarurile de amoniu 5. Numiţi 5 masuri pentru prevenirea propagarii infectiei HIV-SIDA: RĂSPUNS: L. Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Viata Medicala, 2008, pag. 428, 429 Pacientul trebuie sa stie ca nu este un rezervor de virus, ca este contagios pe anumite cai si are anumite obligatii Sa nu doneze sange Sa nu imprumute seringi, ace, obiecte de uz personal Sa informeze partenerul sexual despre boala lui Sa nu aiba relatii sexuale intamplatoare, fara protectie Sa respecte regulile de educatie sanitara MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1.Diabetul zaharat poate exista fara ca bolnavul sa acuze vreo tulburare. 2.Printre cauzele DZ tip I nu se numara ereditatea si infectiile virale. 3.DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la persoanele obeze. 4.De obicei, hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina. 5.Alimentele care vor fi consumate cu restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele, ouale, branzeturile fermentate. 6.Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu varsaturi prelungite. 7.Administrarea de insulina i.v. se face numai in cazul comei hipoglicemice. 8.Una din manifestarile de dependenta in accesul gutos este durerea aparuta noaptea brusc, violent, insuportabil, este monoarticulara. 9.Tratamentul cu antidiabetice orale se face in DZ tip I. 10. Antidiabeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diabetica. II. Asociati notiunile din coloa na “A” cu cele din coloana”B”. 1.
A
1. 2. 3. 4. 5.
DZ tip II DZ tip I Coma hiperglicemica Coma hipoglicemica Guta
a. b. c. d. e. f.
B Antiinflamatoare Solutie glucoza hipertona Antidiabetice orale Insulina administrata i.v. Insulina administrata s.c. Antibiotice
2.
A
B
1. coma diabetica
a. actioneaza prompt in hipoglicemii
2. cortizolul 3. glucagonul retinopatia diabetica
b. complicatie vasculara c. o complicatie grava a diabetului zaharat d. este secretat de celulele A
4. hipoglicemie
e. poate fi generat de arteriopatia diabetica f. complicatie secundara
3.
A 5. coma diabetica
B g. actioneaza prompt in hipoglicemii
6. cortizolul
h. complicatie vasculara
7. glucagonul
i.
o complicatie grava a diabetului zaharat
8. retinopatia diabetica
j.
9. hipoglicemie
k. poate fi generat de arteriopatia diabetica l.
este secretat de celulele A
complicatie secundara
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt: a) Tremuraturi, piele uscata b) Piele uscata, tremuraturi, greturi, varsaturi c) Greturi, varsaturi, piele uscata, instalare lenta d) Pruit 2. Pacientul cu diabet zaharat este o persoana care necesita: a) Intreruperea activitatii profesionale b) Desfasurarea actiunilor respectand indicatiile de regim si tratament c) Nu are restrictii privind efortul fizic d) Intreruperea activitatii intelectuale 3. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urmatoarele manifestari de dependenta: a) Halena acetonica b) Tremuraturi, transpiratii c) Transpiratii, ameteli, astenie, foame exagerata d) Halena amonicala 4. Din alimenatia pacientului cu obezitate se vor reduce urmatoarele alimente: a) Produsele rafinate (ciocolata, frisca, maioneaza) b) Legumele si frutele proaspete c) Carnea slaba si laptele degresat d) Vanat si peste 5. Din alimentatia pacientului cu guta, sunt excluse urmatoarele grupe de alimente: a) Viscere, alimente excitante; b) Legume c) Lactate d) Fructe 6. Insulina este indispensabila in: a) Diabetul de tip I b) Hipoglicemii c) Diabetul de tip II d) Hipercolesterolemii 7. Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetului zaharat tip I b) hipoglicemiei c) diabetului zaharat de tip II d) obezitatii 8. O unitate internationala de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 4 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza d) circa 2 gr glucoza 9. Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici d) nou-nascuti 10. La varstnicii care prezinta complicatii renale, tratamentul antidiabetic este condus dupa: a) exclusiv valorile glicemiei b) valorile glicemiei si glicozuriei c) valorile glicozuriei d) valorile ionogramei 11. Pacientul cu obezitate prezinta urmatoarele probleme de dependenta, cu exceptia: a) tranzitului intestinal normal b) alterarii mobilitatii
c) tulburarilor circulatorii si respiratorii d) intolerantei la activitatea fizica 12. Insulina se va injecta de 3 ori pe zi: a) la 15 minute dupa masa b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele principale d) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale 13. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica: a) Polifagie,obezitate,hiperlipidemie b) Polipnee,poliurie,tahicardie c) Polifagie,polidipsie,poliurie d) Polifagie,polakiurie, polidipsie 14. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) anemie b) hiperglicemie si glicozurie c) cresterea lipidelor in sange d) hipoglicemie si abuminurie 15.Diabetul zaharat evolueaza in: a) 2 stadii b) 5 stadii c) 3 stadii d) 4 stadii 16. Guta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: a) Manifestari articulare specifice b) Leziuni viscerale (mai ales renale) c) Manifestari respiratorii grave d) Alterarea metabolisului proteic 17. Elementul clinic decisiv pentru diagnosticul gutei este: a) costipatia b) flebita c) artrita d) arteriopatia 18. Alimentatia bolnavului de guta poate fi: a) Hipercalorica b) Hipocalorica c) Hiperproteica d) Hiperlipid 19. Pacientul cu acidoza prezinta urmatoarele simptome: a) Astenie, somnolenta-coma b) Convulsii tonico-clonice c) Pierderea monoculara sau binoculara a vederii d) Transpiratii profuse si foame exagerata 20. Coma diabetica poate fi declansata de: a) Efortul fizic prelunigit b) Cresterea activitatii fizice c) Consumul de alcool d) Intreruperea insulinoterapiei 21. Semnele majore din coma diabetica sunt: a) Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, somnolenta b) Agitatie psihomotorie c) Cefalee, diplopie, anxietate d) Tulburari neurologice si contracturi 22. Principiile nutritive ce se vor cantarii inainte de ingerare pentru pacientii cu diabet, sunt: a) Hidratii de carbon b) Lipide vegetale c) Proteinele d) Vitaminele 23. Gangrena uscata apare frecvent pe fondul unei: a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale d) Ischemii cronice progresive SURSA BIBLIOGRAFICA I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) 1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683 2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683 3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693 4- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696 5- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 702 6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413 7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415 8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410 9- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708 10- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708 II.Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414 2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415 3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416 4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416 5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410 2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695 2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687 3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687 4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699 5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696 3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713 2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721 3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721 4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712 5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699 II. Marcati cu X raspunsulcorect: 1- c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag695 2-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 709 3-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696 4-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 720 5-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732 6-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 705 7-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 708 8-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706 9-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 707 10-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706 11-a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali”pag 407 12-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706 13-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690 14-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 684 15-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690 16-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 730 17-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 731 18-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732 19-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695 20-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696 21-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695 22-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 703 23-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 700 MODUL 37: BOLI METABOLICE , DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC-
1.Enumerati 5 tipuri de complicatii cronice ale diabetului zaharat:
RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 697-698
Complicatii vasculare / microangiopatie / macroangiopatie Complicatii infectioase / furuncule / abcese / TBC pulmonar / i nfectii genital / vulvo-vaginite Complicatii oculare / retinopatie Complicatii renale / glomeruloscleroza / pielonefrita / nefropatie Complicatii nervoase / pareze / neuropatie periferica Hiperlipoproteinemie Litiaza biliara Par odontoza 2.Numiţi 5 semne clinice prezente la un pacient cu diabet zaharat aflat in stadiul de coma diabetica: RĂSPUNS: C. BORUNDEL,Medicină internă pentru cadre medii, ed. All, 2007, p. 695-696 Paloare Respiratie Kussmaul Somnolenta Hipotermie Deshidratare Hipotensiune arteriala Poliurie Ochi infundati in orbite Facies emaciat
Comă DACA E IN COMA, E COMA ! MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC –
I.Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta doua modalitati distincte de transmitere: una digestiva si alta parenterala. 2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala. 3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza hepatomegalia care depaseste rebordul costal cu cativa cm. 5. Caile biliare, stomacul, duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios. 6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. 7. Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol patogenic si simptomatic. 8. Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard. 9. Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor, supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10. Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire, ci si tuturor sugarilor. 11. Vaccinarea antihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul hepatic B 13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 14. Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (tantari, plosnite etc) constituie o eventualitate posibila. 15. Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de ti p B in cursul sarcinii. II.Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1.
A 1. Izvorul de infectie
2. Calea de transmitere directa
B a. Contactul nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de germeni b. Organismele vii in care patrund agentii patogeni si se multiplica
3. Calea de transmitere ndirecta 4. Masa receptiva 5. Agentii infectiosi
c. Totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa d. Transmitere unor elemente din mediul extern e. Microorganisme patogene care produc boala infectioasa f. Factorii economico-sociali
2.
A
1.epidemiologia 2.sporadicitatea 3.epidemia 4.endemia 5.pandemia
B
a.aparitia unui numar redus de imbolnaviri in randul populatiei b.studiaza bolile cu raspandire mare in randul populatiei c.boala se afla in mod permanent in anumite teritorii d.izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune e.microorganisme patogene care produc boala infectioasa f.boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare
III.Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Incubatia in hepatita B este de: a)2 - 6 saptamani b) 1 ½ - 6 luni c)2 - 23 saptamani d) 1 - 2 ani 2. Virusul hepatitei B este prezent: a. in saliva, lichidul seminal si sange b. pe tegumente c. pe regiunile paroase d.lichid seminal 3. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect: a. laxativ b.hepatoprotector c. antialgic d.antidiareic 4. Scaderea amoniemiei, se realizeaza prin administrarea intravenos in perfuzie lenta, solutii care contin: a. arginina, sorbitol b.insulina c. aminoacizi d. baze 5. Inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut, dupa diminuarea icterului, se asigura prin administrarea de: a. sedative b.coleretice c. antibiotice d.cardiotonice 6. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a. consumul de glucide b.consumul de lipide de origine animala c. consumul de sucuri carbogazoase d.repausul 7. Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a. hemoleucogramei b.ionogramei c. proteina C rectiva d.imunoglobulinelor 8. Hepatita cronica survine in proportie de: a. 30% dupa hepatita de tip A b.40-50% dupa hepatita de tip C c. 60% dupa hepatita de tip E d.10-20% dupa hepatita de tip C 9. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:
a. coma de gr I b.coma de gr III c. coma de gr IV d.coma de gr II SURSA BIBLIOGRAFICA: I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-b 2. 2-a 1- b 3-d 2- a 4-c 3- c 5-f 4- d Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor 5- f de catre asistentii medicali”pag 286-289
III. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169 2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169 3. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175 4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175 5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174 6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174 7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173 8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173 9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172 25. Precizaţi 5 semne si simptome ale hepatitei virale acute: RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516 Tulburari dispetice Inapetenta Greturi Varsaturi Balonari 26. Enumeraţi 5 elemente ale fazei preicterice intalnite in hepatita virala acuta: RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516 Stare subfebrila Astenie Insomnie Cefalee Hepatomegalie 27. Indicaţi 5 medicamente administrate in tulburarile dispeptice: RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 519 Reglan Emetiral Torecan
Perfuzii cu solutii glucozate sau saline Vitamine 28. Denumiţi principalele 5 examene de laborator recomandate in faza preicterica in hepatita acuta virala: RĂSPUNS: C.Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2009, pag. 516, 517 Urobilinogen ransaminaze sulfat de zinc cefalina - colesterol Examen de urina 29. Numiţi 5 din cele mai importante masuri preventive pentru reducerea cazurilor de imbolnaviri in hepatita virala acuta: RĂSPUNS: L. Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, ed. Medicala, 2000, pag. 265, 266 Masuri fata de persoane prin izolarea si tratarea bolnavilor Controlul medical al contactilor si suspectilor Controlul medical al personalului din sectorul alimentar si din colectivitati Metode de dezinfectie Metode de sterilizare
MODULUL 45 : GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE-
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Educaţia pentru sănătate a femeii începe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii.
2. Perioada de activitate genitală încetează o dată cu instalarea menopauzei. 3. Mamografia reprezintă principala metodă de depistare a cancerului de sân. 4. Autoexaminarea sânilor este obligatorie după vârsta de şase ani. 5. Fibroamele uterine sunt mai frecventa la rasa neagra decat la femeile albe. 6. Histerometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia. 7. Boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peritoneului pelvin. 8. Torsiunea fibromului pediculat genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
9. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală. 10. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 11. Depistarea fibromului uterin se face in general inainte de 30 de ani. 12. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 13 Polimenoreea este o tulburare de ritm a ciclului menstrual. 14. Dispareunia poate fi intalnita in vaginita, inflamatii pelvine. 15. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. A
B
1. Menoragie prelungita 2.Dismenoree 3.Sangerari reduse cantitativ
a.tumora de ovar b.cancer de col uterin c. vulvovaginita
4.Dispareunie 5.Dureri in hipogastru
d.fibrom uterin e.chist hepatic f. boala inflamatorie pelvina 2.
A 1.Histerometrie 2. Testul Lahm-Schiller
B a. examen histopatologic b. masurarea cavitatii uterine
3. Colposcopie 4.Biopsie de endometru 5. Histerosalpingografia
c.examenul radiologic al corpului, istmului uterin si al trompelor d.explorarea orarului endocrin e.detectarea starilor precanceroase ale colului uterin f. examenul endoscopic al colului uterin
III. Marcati cu « X » raspunsul corect : 1.Examenul abdomenului pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice se foloseste: a)Inspectia, palparea b) Inspectia, percutia, palparea c)Palparea d) Auscultatia 2.Durerea in afectiunile ginecologice este localizata: a)in hipogastru, fara iradiere b) in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin c) generalizata in tot abdomenul d) in epigastru 3.In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin: a)Menoragie prelungita b) Menstruatie obisnuita c)Amenoree d) Hipomenoreea 4.Examenul genital cu valve este contraindicat in urmatoarele cazuri cu exceptia: a)In vaginism b) In operatii cu suture recente de perineu c)La virgine d) In cazul prelevarii secretiei vaginale sau din canalul cervical 5.Tulburari de ciclu menstrual de flux sunt: a)Dismenoree, amenoree b) Hipermenoree, hipomenoree c)Polimenoree, oligomenoree d) Amenoree, oligomenoree 6.Pacienta cu boala inflamatorie pelvina poate prezenta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia: a)leucoree, b) febra, c)tulburari urinare d) alterarea vietii sexuale 7. In afectiuni tumorale ale aparatului genital, durerea prezinta urmatoarele caracteristici: a)este vie, chiar din faza incipienta b) se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior c)nu este insotita de greturi, varsaturi, febra d) se manifesta ca o senzatie de greutate si tractiune dureroasa 8. Reluarea alimentatiei ginecopatei post-operator se face: a)imediat dupa operatie b) dupa 7-10 zile de la operatie c)cu prudenta, fara o dieta severa d) a 3-a zi dupa operatie 9. Paloarea exagerata a pacientei, postoperator, este semnul unei: a)anemii prin lipsa vitaminei B b) anemii prin lipsa de fier c)hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei d) asfixii 10. Alterarea eliminarilor urinare in bolile ginecologice consta in: a) polakiurie, incontinenta b) poliurie c)anurie d) izostenurie 11. Leucoreea reprezinta: a)secretia nazala
b) pierderea de sange pe cale vaginala c)leziuni de grataj d) scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, in cantitate redusa 12. Pregatirea locala, pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala, consta in: a)indepartarea pilozitatii pubiene b) clisma seara si dimineata c)alimentatia usor digerabila d) tratament cu cobalt 13. Supravegherea pansamentului incepe: a)la 12 ore postoperator b) la 6 ore postoperator, pentru depistarea deplasarii lui c)imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii d) a 2-a zi dupa operatie 14. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in: a)extirparea anexelor b) extirparea uterului c)extirparea trompelor d) rezectia partiala a ovarelor 15. La externare, asistenta medicala recomanda pacientei cu interventie chirurgicala pe aparatul genital sa evite: a)igiena locala si controlul medical b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c)ridicarea de greutati si efortul fizic d) continuarea tratamentului 16. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a)cat mai tarziu b) dupa 2-3 saptamani de la operatie c)cat mai precoce d) cat mai tarziu 17.Aspectul leucoreei in tricomoniaza este: a)grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului b) cremoasa, verzuie, insotita de prurit c)spumoasa, aerata cu miros de varza murata, insotita de prurit d) rozata, fetida, cu aspect de ˝spalatura de carne˝ 18. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra: a)regimului igieno-dietetic b) tratamenului administrat c)obiectivelor propuse si rezultatelor obtinute d) mobilizarii pacientei 19. Prima mictiune postoperator, apare de regula: a)dupa 24 ore de la interventie b) dupa 6 ore de la interventie c)dupa 12 ore de la interventie d) dupa 20 ore de la interventie 20. Principala cauza a prolapsului genital este: a)ruptura de perineu in urma nasterilor b) lipsa de igiena c)tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore d) agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual 21. Colposcopia este: a)o endoscopie a cavitatii pleurale b) metoda de masurare a cavitatii uterine c)o endoscopie a cavitatii pelviene d) o endoscopie a colului uterin 22. Durerea in tumorile uterine este: a)vie b) nu este prezenta c) puternica d) ca o jena
SURSA BIBLIOGRAFICA: I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii: 1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163 2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163 3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168 4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165 5. A Ginecologie – Nanu si Crisan pag149 6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167 7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175 8. A Ginecologie – Nanu si Crisanpag 156 9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170 10. A Ginecologie-Nanu si Crisan – pag 153 11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178 12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155 13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172 14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172 15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158 II.Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179 2.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179 3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179 4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174 5. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175 2. 1. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167 2.e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167 3.f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167 4.a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167 5.c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168 III. Marcati cu « X » raspunsul corect : 1. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 170 2.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 171 3.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179 4.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 170 5.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 172 6.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 175 7.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179 8.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 187 9.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 185 10.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 172 11.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 171 12.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 184 13. c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 187 14.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 182 15.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 180 16.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 188 17. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 171 18.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 188 19. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag186 20.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag177 21. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag167 22.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag179
1. Denumiti 5 investigatii paraclinice indicate in diagnosticarea fibromului uterin: RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 136 Frontiuri citovaginale / examenul secretiei vaginale Colposcopie Histerometrie
Curetaj uterin fractionat Ecografie Celioscopie Urografie Histerografie Radiografie abdominala pe gol Urocultura 2. Precizati 5 semne clinice prezente la pacienta cu fibrom uterin: RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 135 Hemoragii / menoragii / metroragii Leucoree Durere pelviana Dismenoree Polakiurie Retentie acuta de urina Constipatie cronica Marirea de volum a abdomenului Infectii urinare supraadaugate 3. Enumerati 5 complicatii ale tumorilor ovariene benigne: RĂSPUNS: N. Crisan, D. Naum, Ginecologie, ed. sc. Stiinta si tehnica SA, 1997, p. 236-237 Torsiunea completa Torsiunea incompleta Ruptura Hemoragie / menoragie / metroragie Stare de soc Malignizarea
PEDIATRIE 4. Enumeraţi 5 semne ale diabetului zaharat infantil: RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 409 Polifagie Poliurie Polidipsie Stare de oboseala Pierdere in greutate 5. Indicaţi 5 simptome specifice astmului bronsic la copil: RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 233 Debut brusc deseori noaptea Dispnee de tip expirator Expiratie zgomotoasa - wheezing Expectoratie vascoasa, albicioasa Tusea initial seaca, devine productiva, umeda 6. Numiţi 5 medicamente recomandate in criza de astm bronsic infantil: RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 234 Miofilin – administrat i.v. lent Berotec – spray – la copii mai mari Prednison Solu-Metrol – la copiii mici – i.v. Ventolin – la copiii peste 7 ani 7. Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil: RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, p. 238 Febra ridicata, pana la 40 oC Dispnee cu polipnee, tiraj intercostal si miscari in piston ale capului Geamat expirator, batai ale aripilor nasului Tuse frecventa obositoare Cianoza perioronazala
8. Enumeraţi 5 complicatii posibile ale bronhopneumoniei la copil: RĂSPUNS: C. MARCEAN, Puericultura si pediatrie, pag. 239 Insuficienta cardiaca Convulsii febrile Meningita bacteriana Diaree Varsaturi
.. I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. 2.Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae. 3.Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 4.Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala. 5.Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productiva, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen. 6.In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 7.Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei. 8.Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. 9.In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B -he-molitic. 10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. 11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familiala, rahitismul florid, accidentele cu implicarea craniului. 12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau Fenobarbital i.m. 13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie, polidipsie si poliurie progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori piodermite.
15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetica. II. Asociati termenii din cele 2 coloane A 1. Nou nascut
a. 18 respiratii/min
2.Intre 1 si 2 ani
b.25 respiratii/min
3.4 ani 4.10 ani 5.Adolescent
c. 44 respiratii/min d.20 respiratii/min e. 30 respiratii/min
B
f. 11 respiratii pe minut 2. A 1. acidoza
B
3.echilibru acido-bazic
a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetoici care produc o stare de acidoza metabolica b. perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu predominanata componentelor acide c. mirosul dezagreabil al respiratiei
4.halena 5. polidipsie
d.starea de normalitate a mediului intern al organismului e.sete exagerarta
2.cetoza
f. foame exagerata
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Astmul bronsic alergic se manifesta prin urmatoarele simptome: a. Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la inceput seaca care devine productiva eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa
b.Tuse intensa, chinuitoare seara, in cursul zilei si al noptii, dispnee inspiratorie. c. Tuse productiva cu sputa seroasa-spumoasa, copilul acuza jena retrosternala, stare de oboseala d.Dispnee inspiratorie cu tuse productiva 2.Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu: a. Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b.Siropuri expectorante, desensibilizare specifica, antipiretice, polivitamine c. Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice d.Antibiotic si oxigenoterapie 3.Bronhopneumonia este o boala caracteristica grupei de varsta: a. 4-6 ani b.0-3 ani c. 7-8 ani d.10-14 ani 4.Bronhopneumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a. Debut brusc, febra si frison, dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal, tuse obositoare b.Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie c. Debut insidios, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee d.Debut lent, dispnee si stare de agitatie 5.In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a. 6-8 l/min b.8-10 l/min c. 4-6 l/min d.3-4 l/min 6.Regimul alimentar la copiii cu bronhopneumonie va fi: a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide b.Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide. c. Alimente preferate de copil d.Regim bogat in protein 7.Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a. Cord prea lenes, HTA, cardiopatii congenitale b.Cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite, pericardite c. Anemii severe, hipertiroidism, aritmii grave d.Aritmii grave si hipertensiune arterial 8.Cauzele pulmonare ale insuficientei cardiace sunt: a. Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b.Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat c. Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax d.Hipertensiune arterial si fistule arterio-venoase 9.Cauzele sanguine ale insuficientei cardiace pot fi: a. Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b.Hemoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces c. Nu are legatura cu masa sanguine d.Hemoglobina si hematocritul sunt crescute 10. Insuficitenta cardiaca stanga se manifesta prin: a. Astenie, greturi, varsaturi, cianoza b.Dispnee, cianoza, durere care determina disconfort si anxietate c. Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza d.Dispnee matinala si cresterea tensiunii arteriale 11. Edemul pulmonar acut este: a. O afectiune strict pulmonara b.O marire de volum a plamanilor c. O forma supraacuta si grava a insuficientei cardiace stangi d.O afectiune cardiaca care se agraveaza noaptea 12. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri fine cu caracter ascendent b.Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante d.Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie
13. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome: a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi b.Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii arteriale c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie d.Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij 14. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt: a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G b.Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C d.Cistografie si colonoscopie 15. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este: a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal b.Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate d.Repaus la pat in decubit ventral 16. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente: a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b.Diuretice + polivitamine + antitusive c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective d.Simpticomimetice si antiemetice 17. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza: a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b.Direct de la sursa pe cateter nazal c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave d.Direct de la sursa pe sonda gastrica 18. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu i nsuficienta cardiaca va fi: a. Conform varstei si dorintelor copilului b.Conform varstei in cantitati mici si repetate c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate d.Complet, conform varstei 19. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a. Streptococ, stafilococ b.Escherichia colii, shigella, salmonella c. Anotimpul cald si igiena defectuasa d.Pneumococ 20. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza: a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b.Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si uscat d.Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul 21. Semnele de deshidratare acuta sunt: a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in greutate b.Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm, oligurie c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie d.Piele uscata, colici, frison 22. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in: a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b.Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului d.Antiemetice si alimentatie completa 23. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care actioneaza asupra rinichiului in cazul infectiei cu: a. Stafilococ b.Streptococ B-hemolitic c. Colibacil d.Pneumococ 24. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate b.Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pult acee d.Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite 25. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie, hipertensiune arteriala b.Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee d.Edem generalizat si poliurie 26. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a. Urocultura sterila, b.Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-Hamburger si StansfeldWebb modificate d.sumar de urina in limite normale 27. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt: a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia b.VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric) c. VSH, calcemie, magneziemie d.Glicemie, test de tolerant la glucoza 28. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b.Limitarea activitatii fizice la domiciliu c. Diminuarea activitatii psihice d.Diminuarea activitatilor 29. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul: a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat b. Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei d. Normocaloric 30. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de medicamente: a. Antibiotice, vitamine si diuretice b.Antibiotice antistreptocotice, antihipertensive, diuretice c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite d.Ceaiuri diuretie, antiemetice 31. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin: a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta b.Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta d.Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi 32. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a. 1-5 ani b.6 luni c. 3 luni – 5 ani d.0-1 an 33. Convulsiile febrile se manifesta prin: a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute b.Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile d.Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute 34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie b.Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie d.Hiponatremie, hipoxie 35. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza b.Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata per os
d.Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp 36. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi: a. decubit dorsal b.decubit ventral c. decubit lateral d.Trendelenburg 37. Diabetul zaharat este boala: a. Pancreasului endocrin b.Intregii glande pancreatice c. Ficatului d.Tubului digestive 38. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt: a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi b.Meningite si angine repetate c. Infectii microbiene netratate la timp d.Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I 39. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire b.Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere in greutate d.Apetit scazut, scadere in greutate 40. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a. Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia b.Glicemia, colesterolemia, V.S.H c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G d.VSH, ASLO, retentia azotica 41. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt: a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale ochiului b.Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita c. Arterita, retinopatie, polinevrita d.Anorexie 42. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt: a. Paine, gris, orez, morcovi b.Stafide, caise, must, bere, urda c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda d.Ciocolata, rahat, bomboane 43. Calea de administrare a insulinei este: a. Intramusculara b.Intradermica c. Subcutanat d.Intravenoasa 44. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b.Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c. Respectarea alimentatiei d.Respectarea tratamentului 45. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala scazuta b.Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale d.Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare 46. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a)Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetanici in urina b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportamentul c)Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H. d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie 47. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va f ace: a)Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c)La 24-48 ore de la initierea tratamentului d) La 6 ore de l initierea tratamentului 48. Simptomele in coma hipoglicemica sunt: a)Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta c)Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea starii de constienta, crize convulsivante 49. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza: a)O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c)10-15 g glucoza sau zahar d) Ceai neindulcit 50. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a)30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari c)cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15% d) cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara SURSA BIBLIOGRAFICA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.F pag 237 9.A 2.A pag 238 10. F 3.A pag 239 11. A 4.A pag 233 12. A 5.A pag 266 13. F 6.F pag 280 14. A 15. F 7.F pag 281 8.F pag 314
pag 316 pag 319 pag 341 pag 342 pag 409 pag 409 pag 412
Asociati termenii din cele 2 coloane I. Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 249
II. Marcean si Mihailescu
1.c 2.e 3. b 4.d 5.a
1. b 2.a 3.d 4.c 5.e
“Puericultura si pediatrie”- 407-408
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1) a) 2) c) 3) b) 4) a) 5) c) 6) b) 7) b) 8) c) 9) a) 10) c) 11) c) 12) a) 13) b) 14) b) 15) c) 16) a) 17) a) 18) c) 19) b) 20) b)
– Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 233 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 234-235 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 237 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 238 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 240 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 240 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 265 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 266 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 267 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 268 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 269 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 289-290 – Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie”- pag 279 - 280