1. Aducerea la nivel a electrolitului din bateria de acumulatoare acu mulatoare se face prin completare cu: a) apã distilatã
b) electrolit de densitate corespunzătoare c) acid concentrat
2. Armarea Armarea manualã a resorturilor din cilindrii dubli de frânã din spate poate duce la: a) ineficacitatea frânei de ajutor
b) ineficacitatea frânei de serviciu c) dereglarea sistemului de frânare
3. Blocarea termostatului n pozi!ia nc"is poate conduce la: a) uzura prematură a motorului b) supraîncălzirea motorului c) arderea garniturii de chiulasă
#. $are defec%iuni pot cauza apari%iei bătăilor n func%ionarea suspensiei& a) defectarea amortizoarelor
b) ruperea arcurilor c) uzura bucşelor elementelor suspensiei
'. $are din cauzele de mai (os conduce la uzura prematurã a pneurilor ro%ilor directoare&
a) rularea cu vitezã ridicatã b) reglarea greşitã a unghiurilor direcţiei
c) reglarea greitã a angrena(elor casetei de direc%ie
*. $are dintre cauzele de mai (os pot provoacă oscila%ia ro%ilor directoare& a) griparea articula%iilor mecanismului de direc%ie b) griparea rulmen%ilor ro%ilor directoare c) jocul prea mare între angrenajele casetei de direcţie
+. $are dintre defec%iunile de mai (os provoacă patinarea ambreia(ului& a) furca de debreiere este ruptă b) (ocul prea mare ntre rulmentul de presiune i placa de presiune c) uzura mare a ferodourilor discului de ambreiaj
,. $are dintre defec!iunile instala!iei de alimentare a motorului -iesel determinã un mers neregulat i cu bătăi al acestuia precum i emanarea de fum n e/ces& a) uzura injectoarelor
b) nfundarea in(ectoarelor c) defectarea regulatorului pompei de naltã presiune
0. $are dintre factorii enumera%i mai (os influen%ează durata de via%ã a pneurilor&
a) rularea cu vitezã ridicatã b) reglarea greşitã a unghiurilor direcţiei
c) reglarea greitã a angrena(elor casetei de direc%ie
*. $are dintre cauzele de mai (os pot provoacă oscila%ia ro%ilor directoare& a) griparea articula%iilor mecanismului de direc%ie b) griparea rulmen%ilor ro%ilor directoare c) jocul prea mare între angrenajele casetei de direcţie
+. $are dintre defec%iunile de mai (os provoacă patinarea ambreia(ului& a) furca de debreiere este ruptă b) (ocul prea mare ntre rulmentul de presiune i placa de presiune c) uzura mare a ferodourilor discului de ambreiaj
,. $are dintre defec!iunile instala!iei de alimentare a motorului -iesel determinã un mers neregulat i cu bătăi al acestuia precum i emanarea de fum n e/ces& a) uzura injectoarelor
b) nfundarea in(ectoarelor c) defectarea regulatorului pompei de naltã presiune
0. $are dintre factorii enumera%i mai (os influen%ează durata de via%ã a pneurilor&
a) puterea motorului numărul de osii viteza de deplasare b) viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea corespunzătoare
c) tona(ul autove"iculului numărul de ro%i viteza de deplasare
1. $are dintre supapele motorului cu ardere internã se uzează mai repede& a) supapa de admisie b) supapa de evacuare
c) ambele supape se uzează n mod egal
11. $are dintre următoarele cauze determinã manevrarea greoaie a volanului n cazul unui sistem de direc%ie cu servomecanism "idraulic& a) (ocul mare din angrena(ele casetei de direc%ie b) (ocul mare din articula%iile direc%iei direc%iei c) defectarea pompei hidraulice de înaltã presiune
12. $are dintre următoarele cauze determinã mărirea timpului de reac%ie al frânei& a) distan%a prea micã dintre sabo%i i tamburi b) distanţa prea mare dintre saboţi şi tamburi
c) uzura pneurilor din fa%ã
13. $are dintre următoarele cauze determinã sulfatarea plăcilor bateriei de acumulatoare& a) scurtcircuitarea a cel puţin unui element din componenţa bateriei
b) nivelul scăzut al electrolitului
c) prezen%a apei distilate n electrolit
1#. $are dintre următoarele cauze determinã un consum mărit de combustibil la motoarele ec"ipate cu carburator& a) nivelul benzinei n camera de nivel constant prea redus b) filtrul de aer este colmatat
c) nfundarea (iclorului principal
1'. $are dintre următoarele cauze determină (oc mare la volan& a) uzura articulaţiilor sferice din mecanismul de direcţie
b) ung"iuri de convergen%ă prea mari la ro%ile directoare c) slăbirea fixării casetei de direcţie pe şasiu
1*. $are dintre următoarele cauze determină (oc mare la volan& a) uzura accentuată a capetelor de bară b) uzura accentuată a angrenajelor din caseta de direcţie
c) a(usta(ul angrena(ului casetei de direc%ie prea strâns
1+. $are dintre următoarele cauze determină (oc mare la volan& a) reglajul incorect al angrenajului din caseta de direcţie
b) presiunea din pneurile ro%ilor directoare este prea mică c) lubrifiantul din caseta de direc%ie este prea vâscos
1,. $are dintre următoarele cauze determină (oc mare la volan& a) ung"iurile direc%iei sunt reglate necorespunzător b) rulmenţii roţilor directoare au joc exagerat
c) caseta de direc%ie este calată necorespunzător
10. $are dintre următoarele cauze determină (oc mare la volan& a) griparea rulmen%ilor ro%ilor directoare b) ruperea arcului de readucere a volanului n pozi%ie neutră c) uzura pronunţată a capetelor de bare
2. $are dintre următoarele cauze determină manevrarea greoaie a volanului&
a) unghiurile direcţiei sunt incorecte b) presiunea din pneurile roţilor directoare este prea mică c) griparea pivotului fuzetei
21. $are dintre următoarele cauze determină manevrarea greoaie a volanului&
a) griparea pivotului fuzetei
b) (ocul prea mare ntre pivot i fuzetă c) (ocul prea mare al capetelor de bară
22. $are dintre următoarele cauze determină producerea de fum negru n
e/ces la motoarelor -iesel& a) colmatarea filtrului de aer b) decalibrarea injectoarelor
c) avansul la in(ec%ie necorespunzător
23. $are dintre următoarele cauze determină producerea de fum negru n e/ces la motoarelor -iesel& a) reglarea incorectă a pompei mecanice de injecţie
b) uzura segmen%ilor de raclare c) (oc mic la supape
2#. $are dintre următoarele cauze pot determina patinarea ambreia(ului& a) ruperea arcurilor sau diafragmei plăcii de presiune b) pătrunderea uleiului din motor sau cutia de viteze la garnitura de fricţiune
c) ruperea arcurilor antivibra%ie ale discului de ambreia(
2'. $are dintre următoarele cauze pot determina pătrunderea lic"idului de răcire n baia de ulei& a) ruperea segmen%ilor de etanare b) fisurarea blocului motor n partea superioară c) deteriorarea garniturilor de etanare de la baza cămăilor cilindrilor amovibili
2*. $are dintre următoarele cauze provoacă revenirea greoaie a volanului n pozi%ie neutră& a) presiunea din pneurile ro%ilor directoare este prea mare b) ungerea insuficientă a articulaţiile mecanismului de direcţie
c) ung"iul de cădere prea mic al ro%ilor directoare
2+. $are dintre următoarele defec!iuni determină scoaterea de fum negru n e/ces la motoarele -iesel cu in(ec!ie mecanică clasică& a) pompa de in(ec!ie func!ionează la presiune prea mare b) arcul injectorului este rupt c) supapa de refulare a combustibilului este blocată
2,. $are dintre următoarele defec%iuni produc vibra%ii puternice n timpul deplasării autove"iculului& a) dezechilibrarea arborelui cardanic
b) ruperea semiarborilor planetari c) ruperea arborelui cardanic
20. $are dintre următoarele mãsuri trebuie luate pentru prelungirea duratei de func%ionare a pneurilor& a) rularea cu presiune corespunzătoare b) echilibrarea roţilor c) permutarea roţilor
3. $are este cauza cea mai frecventã a arderii garniturii de c"iulasã& a) colmatarea filtrului de ulei b) termostatul desc"is n permanen%ã c) strângerea insuficientã a prezoanelor chiulasei
31. $are este cauza pornirii dificile la rece la un motor -iesel& a) compresia motorului prea scăzuta
b) compresia motorului prea ridicatã c) defectarea bujiilor cu incandescenţã
32. $are este cauza uzurii uniforme a crestei suprafe%ei de rulare a anvelopei&
a) presiunea prea micã din anvelopã b) presiunea prea mare din anvelopã
c) func%ionarea necorespunzătoare a amortizoarelor
33. $are este defec%iunea care determinã emanarea de fum alb la motoarele -iesel& a) amestecul carburant prea sărac b) nfundarea unui in(ector c) arderea garniturii de chiulasã
3#. $are este ordinul de mărime al presiunii de in(ec%ie al motoarelor diesel clasice fără common rail)&
a) zeci de bari b) sute de bari
c) mii de bari
3'. $are este ordinul de mărime al presiunii de in(ec%ie al motoarelor diesel common rail& a) zeci de bari b) sute de bari c) mii de bari
3*. $are este rolul bateriei de acumulatoare& a) transformã curentul de (oasã tensiune n curent de naltã tensiune b) alimentează consumatorii cu energie electricã atunci când motorul nu funcţionează
c) transformã curentul alternativ debitat de alternator n curent continuu
3+. $are este rolul bobinei de induc%ie& a) induce curent n nfăurările alternatorului b) transformã curentul alternativ debitat de alternator n curent continuu c) transformã curentul de joasã tensiune în curent de înaltã tensiune
3,. $are este rolul cilindrilor dubli de frânã din sistemul de frânare al autocamioanelor oman&
a) frânează ro%ile din fa%ã la apăsarea frânei de serviciu b) frânează ro%ile din spate la apăsarea frânei de serviciu c) frânează roţile din spate la acţionarea frânei de serviciu sau a celei de ajutor
30. $are este rolul demarorului& a) sã pună n micare compresorul b) sã pună în mişcare motorul autovehiculului
c) sã pună n micare ventilatorul de răcire
#. $are este rolul mecanismului de distribu%ie al motoarelor termice n patru timpi& a) asigură distribuirea amestecului carburant b) asigură prepararea amestecului carburant c) asigură pătrunderea amestecului proaspăt în cilindri şi evacuarea gazelor arse
#1. $are este rolul mecanismului de distribu%ie& a) generează i controlează curentul de aprindere b) controlul funcţionãrii supapelor de admisie şi evacuare
c) prepararea amestecului proaspăt
#2. $are este rolul pompei contra ng"e%ului din componen%a sistemului de frânare al autocamioanelor oman&
a) adăugarea de antigel în instalaţie pentru a împiedica îngheţarea apei provenitã din condensare
b) mpiedicã ng"e%area compresorului c) lubrifiază garniturile de frânare
#3. $are este rolul principal al supapei de refulare din pompa de in(ec%ie mecanică a motoarelor -iesel& a) să men%ină presiunea motorinei constantă b) să mpiedice colmatarea pompei de in(ec%ie c) să împiedice picurarea motorinei din injector, la sfârşitul injecţiei
##. $are este rolul pun%ii redresoare& a) induce curent n nfăurările alternatorului b) transformã curentul alternativ debitat de alternator în curent continuu
c) transformã curentul de (oasã tensiune n curent de naltã tensiune
#'. $are este rolul termostatului& a) răcete lic"idul antigel b) închide şi deschide circuitul lichidului de răcire dintre motor şi radiator c) reglează şi menţine stabilã temperatura lichidului de răcire al motorului
#*. $are este valoarea corectã a tensiunii de ncărcare la un sistem electric de
12 4& a) 124567 2 4 b) 134567 2 4 c) !"#$%& ',( #
#+. $are poate fi cauza faptului cã motorul func%ionează cu rateuri& a) amestec carburant prea bogat b) suprancălzirea motorului c) joc la supape prea mic
#,. $are poate fi cauza func!ionării cu ntreruperi a motoarelor -iesel cu in(ec!ie mecanică clasică& a) filtrele de carburant sunt colmatate b) supapa de refulare nu închide corespunzător c) unul dintre pistonaşele pompei de injecţie este gripat
#0. $are poate fi cauza pierderilor de compresie la un motor -iesel& a) segmenţii sunt uzaţi b) cilindrii sunt uzaţi c) supapele nu etanşează pe scaunele lor
'. $are poate fi cauza randamentului slab al instala%iei de frânare& a) anvelopele uzate
b) presiune prea micã n pneuri c) saboţii sunt prea departe de tambur
'1. $are sunt elementele circuitului de naltã tensiune al instala%iei clasice de aprindere prin scânteie& a) înfăşurarea secundarã a bobinei de inducţie, fişa centralã, distribuitorul, fişele bujiilor, bujiile
b) capacul distribuitor contactul nfăurarea primarã a bobinei de induc%ie bateria de acumulatori c) bateria de acumulatori contactul nfăurarea primarã a bobinei de induc%ie ruptorul masa
'2. $are sunt elementele circuitului de (oasã tensiune al instala%iei de aprindere clasice prin scânteie& a) acumulatorul contactul nfăurarea secundarã a bobinei de induc%ie fiele bu(iilor b) acumulatorul, contactul, înfăşurarea primarã a bobinei de inducţie, contactele platinate, condensatorul
c) acumulatorul demarorul nfăurarea secundarã a bobinei de induc%ie
'3. $are sunt principalele cauze care determinã ancrasarea bu(iilor la motoarele pe benzină& a. termostatul permanen!ă desc"is8 b pătrunderea uleiului în camera de ardere* c amestecul combustibil prea bogat
'#. $are sunt simptomele amortizoarelor defecte& a) pe drum denivelat autovehiculul +oscilează o perioadã lungã de timp
b) pe drum denivelat autove"iculul 9oscilează o perioadã scurtã de timp c) pe partea respectivã autove"iculul are garda la sol redusã
''. $are va fi rezultatul folosirii unui combustibil insuficient filtrat la motorului -iesel cu in(ec%ie mecanică& a) a/ul cu came al pompei de in(ec%ie gripează b) supapele de admisie ale motorului se ard c) înfundarea injectoarelor
'*. $ăruia dintre ung"iurile direc%iei de datorează revenirea volanului n pozi%ie neutră& a) ung"iului de convergen%ă b) unghiului de fugă
c) ung"iului de cădere
'+. $ând este recomandatã montarea anvelopelor de iarnã& a) când temperatura exterioarã scade sub - grade .
b) când temperatura e/terioarã scade sub 7+ grade $ c) când partea carosabilã este acoperitã de zăpada sau g"ea%ã
',. $ând trebuie să con%ină antigel rezervorul pompei contra ng"e%ului din
componen%a sistemului de frânare al autocamioanelor oman& a) doar iarna b) ntotdeauna c) întotdeauna când există pericolul îngheţării apei din condens
'0. $e anume comprimă turbosuflanta motorului diesel& a) amestec carburant b) aer
c) combustibil
*. $e cauzã determinã modificarea intensită%ii luminii farurilor odată cu modificarea tura%iei motorului& a) defectarea alternatorului b) releul regulator de tensiune funcţionează necorespunzător c) bateria de acumulare este descărcata
*1. $e cauzează uzura prematurã a motorului& a) termostatul nc"is n permanen%ã b) termostatul deschis în permanenţã
c) uzura rulmen%ilor pompei de apã
*2. $e consecin%e are nfundarea elementelor de filtrare din circuitul de alimentare al unui motor -iesel&
a) motorul se opreşte
b) motorul dã rateuri c) motorul scoate fum negru
*3. $e defecte ale pneurilor apar din cauza suprancărcării ve"iculului& a) ruperea firelor de cord b) uzura neuniformã a benzii de rulare c) apariţia de crăpături circumferenţiale deasupra talonului la anvelopele radiale
*#. $e este presiunea b;7pass& a) presiunea ma/imă livrată de turbosuflantă b) presiunea uleiului din turbosuflantă c) presiunea compresorului turbosuflantei la care gazele de eşapament ocolesc turbina
*'. $e este raportul de comprimare& a) raportul dintre cilindree i volumul camerei de ardere b) raportul dintre volumul ma/im al cilindreei i volumul camerei de ardere c) raportul dintre volumul maxim al cilindrului şi volumul camerei de ardere
**. $e este sistemul retarder& a) regulator de frânã
b) frânã pe arborele de transmisie
c) cupla( pe arborele de transmisie
*+. $e este ung"iul de fugã& a) ung"iul de nclinare transversalã al a/ului fuzetei b) unghiul de înclinare longitudinalã al axului fuzetei
c) ung"iul de convergen%ã al ro%ilor
*,. $e este ung"iul de fuzetã& a) unghiul de înclinare transversalã al axului fuzetei
b) ung"iul de nclinare longitudinalã al a/ului fuzetei c) ung"iul de convergen%ã al ro%ilor
*0. $e mãsuri de protec%ie se iau pentru a evita defectarea alternatorului sau a pun%ii redresoare& a) nu se lasă contactul pus atâta vreme cât motorul nu funcţionează b) nu se sudează cu arc electric autovehiculul cu alternatorul conectat în circuit c) nu se tensionează în exces cureaua de antrenare a alternatorului
+. $e poate cauza descărcarea acumulatorului& a) releul regulator defect b) folosirea frecventã a demarorului
c) mediul rece
+1. $e poate cauza sulfatarea acumulatorului& a) borne de legătura o/idate b) uruburi de fi/are ale cablurilor slăbite c) nivelul redus al electrolitului
+2. $e poate cauza vibra%ia arborelui cardanic& a) îndoirea arborelui cardanic b) uzura rolelor cu ace ale furcilor arborelui cardanic c) uzura crucilor arborelui cardanic
+3. $e poate cauza vibra%ia arborelui cardanic& a) uzura avansată a rolelor cu ace ale crucilor cardanice b) uzura canelurilor arborelui cardanic
c) uzura semiarborilor planetari
+#. $e poate determina scăderea nivelului electrolitului din acumulator& a) tensiunea de încărcare mai mare decât cea normalã
b) tensiunea de ncărcare mai micã decât cea normalã c) folosirea frecventã a demarorului
+'. $e poate determina scăderea presiunii de ungere a uleiului motor&
a) uleiul prea vâscos b) nivelul uleiului prea mare c) colmatarea sorbului pompei de ulei
+*. $e poate determina scăderea puterii motorului& a) defectarea regulatorului de tensiune b) colmatarea tobei de eşapament
c) descărcarea acumulatorului
++. $e poate determina suprancălzirea motorului& a) ruperea curelei de ventilator b) nivelul uleiului de motor prea scăzut c) termostat închis în permanenţã
+,. $e poate determina suprancălzirea motorului& a) nivelul de ncărcare al acumulatorului prea scăzut b) termostat desc"is n permanen%ã c) nivelul uleiului de motor prea scăzut
+0. $e poate provoca scurgeri de ulei n tamburul ro%ii din spate al autocamioanelor oman& a) defec%iunea dispozitivului de blocare a diferen%ialului b) defec%iunea rulmentului ro%ii c) defecţiunea garniturii de etanşare a semiaxei punţii spate
,. $e provoacă manevrarea grea a volanului la sistemele de direc%ie cu servomecanism "idraulic& a) capetele de barã uzate b) defectarea pompei hidraulice de direcţie
c) presiune prea mare n anvelope
,1. $e rol are mecanismul de direc%ie al autove"iculului& a) sã permită o conducere uşoarã şi sigurã a vehiculului, atât în linie dreaptã, cât şi în viraje b) sã permită menţinerea continuã a controlului asupra direcţiei de mers c) sã asigure stabilitatea în mers a vehicului în toate situaţiile
,2. $e rol are mecanismul de distribu%ie& a) asigură pătrunderea amestecului carburant în cilindri şi evacuarea gazelor arse
b) distribuie n mod uniform energia mecanica a motorului spre ro%i c) distribuie scânteia electrică la bu(ii
,3. $e rol are pompa de amorsare din componen!a sistemului de alimentare al unor motoare -iesel& a) să amorseze arcul in(ectoarelor b) să asigure prezen%a motorinei la in(ectoare nainte de pornirea motorului c) să asigure prezen/a motorinei la pompa de injecţie înainte de pornirea
motorului
,#. $e se cuplează la a/ul rolei casetei de direc%ie& a) bara de cone/iune b) bara transversalã c) levierul de comandã
,'. $ilindrii dubli de frânare ac%ionează asupra: a) supapei de siguran%ã a aerului comprimat b) camei de acţionare a saboţilor
c) arcurilor de readucere a sabo%ilor
,*. $ircuitul de naltă presiune al instala%iei de alimentare a motoarelor -iesel este format din: a) pompa de transfer in(ectoare conductele de legătură b) pompa de transfer pompa de in(ec%ie filtre c) pompa de injecţie, injectoare, conducte de legătură
,+. $ompresorul de aer al autocamioanelor este ac%ionat de regulã prin: a) curea
b) a/ cardanic c) ro%i din%ate
,,. $ompresorul de aer pentru frânare este răcit cu: a) ulei de motor b) ventilator electric c) aer sau instalaţia de răcire a motorului
,0. $onductele de legătura pentru frâna de serviciu de la remorcã asigurã: a) alimentarea cu aer comprimat a ro%ilor remorcii i returnarea acestuia n rezervorul ve"iculului trãgãtor b) alimentarea cu aer comprimat a frânei de serviciu a remorcii
c) alimentarea frânei de serviciu a remorcii cu lic"id de frânã sub presiune
0. $onsumul mărit de ulei la un motor -iesel poate fi determinat de: a) uzura ansamblului cilindru&piston&segmenţi
b) uzura pompei de ulei c) uzura cuzine%ilor lagărelor arborelui cotit
01. $u ce se completează electrolitul evaporat din acumulator& a) cu apã o/igenatã b) cu apã distilatã
c) cu apã de la robinet
02. $u ce tip de comandã func%ionează supapa frânei de motor la autocamioanele oman&
a) cu comandã mecanicã b) cu comandã pneumaticã
c) cu comandã "idraulicã
03. $um este de regulă raportul de comprimare al motoarelor dotate cu turbosuflantă fa%ă de cele aspirate& a) mai mare b) egală c) mai mică
0#. $um este tura%ia arborelui de distribu%ie fa%ã de tura%ia arborelui motor& a) dublã fa%ã de tura%ia arborelui motor b) jumătate din turaţia arborelui motor
c) identicã
0'. $um func%ionează supapa frânei de motor a autocamioanelor oman& a) obturează galeria de admisie b) obturează galeria de evacuare
c) obturează ambele galerii
0*. $um func%ionează termostatul& a) închide şi deschide circuitul lichidului de răcire dintre motor şi radiator la anumite temperaturi
b) cuplează i decuplează electroventilatorul de răcire
c) semnalizează conducătorului auto când sã cupleze răcirea motorului
0+. $um pot fi reglate ro%ile din fa%ã din punct de vedere al ung"iului de convergen%ã& a) paralele, convergente sau divergente
b) drepte sau curbe c) convergente spre stânga sau dreapta
0,. $um se asigură lubrefierea a/ului turbosuflantei& a) cu uleiul din motor
b) cu unsoare consistentă c) cu un sistem de ungere separat de motor
00. $um se manifestã defectarea bu(iilor cu incandescen%ã la motoarele -iesel& a) motorul nu dezvoltã puterea nominalã b) motorul este dificil de pornit la cald c) motorul este dificil de pornit la rece
1. $um se manifestă patinarea ambreia(ului& a) ambreiajul se încălzeşte, degajând miros specific b) în mers, motorul turează la apăsarea pedalei de acceleraţie, dar vehiculul nu&şi măreşte viteza c) autovehiculul nu atinge vitezele normale de deplasare
11. $um se manifestă patinarea ambreia(ului& a) plecarea de pe loc se face cu smucituri b) în mers, când motorul se găseşte în trepte superioare de viteză, la acţionarea acceleraţiei motorul autovehiculului turează, fără ca vehiculul să&şi mărească viteza
c) sc"imbarea treptelor de viteză e nso%ită de zgomot de pinioane
12. $um se pot deosebi vizual motoarele diesel common rail de cele clasice&
a) după presiunea de in(ec%ie b) varianta common rail are fire electrice care comandă injectoarele
c) după forma motorului
13. $um se pur(ează apa provenitã din condensare din rezervoarele de aer comprimat ale instala%iei de frânare pneumatice& a) prin supapa de evacuare
b) prin supapa de siguran%ã dublã c) prin demontarea conductelor
1#. $um se reglează convergen%a ro%ilor la autocamioane& a) prin reglarea barei longitudinale b) prin reglarea barei de conexiune
c) prin nclinarea fuzetei
1'. $um se reglează distan%a ntre tambur i sabo%i& a) cu a(utorul arcului de readucere b) cu a(utorul pârg"iei de ac%ionare c) automat sau cu ajutorul şurubului de reglare
1*. $um sunt de regulã ro%ile din fa%ã ale ve"iculelor cu trac%iune pe ro%ile din fa%ã& a) convergente sau paralele b) divergente sau paralele
c) convergente
1+. $um sunt de regulã ro%ile din fa%ã ale ve"iculelor cu trac%iune pe ro%ile din spate& a) convergente sau paralele
b) divergente sau paralele c) divergente
1,. $uplarea ambreia(ului cu ocuri se datorează: a) uzurii canelurilor butucului discului de ambreiaj b) deformării plăcii de presiune
c) uzurii ferodourilor discului de ambreia(
10. $ură%area unui in(ector nfundat al unui motor -iesel cu in(ec%ie mecanică clasică se face: a) folosind diluan%i b) prin folosirea de produse abrazive c) prin înmuierea calaminei într&o baie de motorină şi apoi curăţirea cu o bucată de lemn
11. -acă ambreia(ul nu decuplează atunci: a) apar zgomote puternice de pinioane la schimbarea vitezelor
b) ambreia(ul patinează c) autove"iculul se oprete
111. -acă c"iulasa unui motor diesel este dotată cu cameră de turbionare atunci motorul este: a) cu in(ec%ie directă b) cu injecţie indirectă
c) cu rampă comună
112. -e pe care parte a (antei se ncepe demontarea anvelopei& a) de lângă valvã
b) de pe partea opusã valvei c) de pe oricare parte
113. -ecuplarea spontană din viteză a cutiei de viteze poate fi provocată de:
a) uzura danturii pinioanelor acesteia b) uzura mecanismului de zăvorâre al acesteia
c) uzura ambreia(ului
11#. -in ce cauzã lumina de ntâlnire a farului 9bate spre n sus & a) filamentul respectiv al becului este ars b) becul a fost montat cu ecranul de protec%ie al fazei scurte n (os c) becul a fost montat cu ecranul de protecţie al fazei scurte în sus
11'.
11*. =riparea unui piston al pompei de in(ec!ie la motoarele -iesel cu in(ec!ie mecanică poate conduce la: a) fisurarea carcasei pompei b) ruperea arborelui cu came al pompei de in(ec!ie c) supraturarea motorului
11+. >mposibilitatea decuplării motorului de transmisie poate avea drept cauză: a) jocul inexistent între rulmentul de presiune şi placa de presiune
b) deformarea plăcii de ambreia( c) jocul prea mare între rulmentul de presiune şi placa de presiune
11,. >mposibilitatea decuplării motorului de transmisie poate avea drept cauză: a) deformarea discului de ambreia( b) ruperea pârghiilor sau furcii de debreiere c) jocul prea mare între rulmentul de presiune şi placa de presiune
110. ?n timp ce conduce%i autove"iculul sesiza%i că volanul trage lateral. $are poate fi cauza& a) (ocul prea mare din caseta de direc%ie b) unghiurile de cădere ale celor două roţi directoare sunt diferite c) unghiurile de fugă ale celor două roţi directoare sunt diferite
12. @a ac%ionarea pedalei de frânã a unei instala%ii "idraulice aceasta este elasticã ntărindu7se doar după apăsări repetate. $are este cauza& a) cupla(ul compresorului patinează b) garniturile de frânare sunt murdare c) existenţa aerului în instalaţie
121. @a ac%ionarea pedalei de frânã aceasta are efect doar spre finalul cursei. $are poate fi cauza& a) (ocul mort al pedalei prea mic
b) distan%ã prea micã ntre tambur i sabo%i c) distanţã prea mare între tambur şi saboţi
122. @a ac%ionarea pedalei de frânã aceasta pulsează ritmic. $are poate fi cauza& a) uzura sabo%ilor de frânã b) fierberea lic"idului de frânã c) ovalizarea tamburilor de frânã
123. @a ce este cuplat melcul casetei de direc%ie& a) la bara de cone/iune b) la bara transversalã c) la axul volanului
12#. @a ce intervale de timp se recomandã nlocuirea lic"idului de frânã al autove"iculelor& a) anual b) la fiecare doi ani
c) la fiecare trei ani
12'. @a ce servete supapa de descărcare rapidã din circuitul frânei de mânã a autocamioanelor oman& a) asigurã accesul rapid al aerului comprimat către cilindrii dubli de frână b) asigurã reglarea rapidã a aerului comprimat n cilindrii de frânã
c) asigurã evacuarea rapidã a aerului comprimat din cilindrii dubli de frânã
12*. @a motoarele -iesel combustibilul n e/ces dintre acul in(ectorului si g"ida(ul său este returnat n: a) vasul de e/pansiune b) conducta de alimentare a in(ectorului c) rezervorul de combustibil sau conducta de alimentare a pompei de injecţie
12+. @a un motor diesel cu in(ec%ie mecanicã ce poate cauza mers neregulat i scoatere e/ageratã de fum& a) ruperea arcului injectoarelor
b) uzura in(ectoarelor c) uzura pompei de naltã presiune
12,. @ipsa cursei libere la pedala ambreia(ului poate determina: a) patinarea ambreiajului b) uzura prematură a rulmentului de presiune
c) uzura prematură a pedalei de ambreia(
120. ecanismului de distribu%ie este caracteristic motoarelor termice: a) în patru timpi
b) n doi timpi
c) cu aprindere prin compresie
13. icarea lateralã liniarã a volanului poate fi determinatã de: a) slăbirea uruburilor de prindere a casetei de direc%ie pe asiu b) slăbirea şuruburilor de prindere a volanului în consolã
c) uzura mare a articula%iilor barelor de direc%ie
131. ãtrunderea lic"idului de răcire n baia de ulei a motorului se constatã prin: a) scăderea nivelului apei n instala%ia de spălare a parbrizului b) prezenţa unei spume de culoare gălbuie pe joja de nivel
c) motorul func%ionează neregulat
132. e care ro%i ac%ionează cilindrul de frânã "idraulic al autocamioanelor oman& a) pe roţile din faţã
b) pe ro%ile din spate c) pe toate ro%ile
133. ompa de naltã presiune a sistemului de direc%ie cu servomecanism "idraulic poate fi antrenatã de: a) arborele cotit al compresorului de aer
b) arborele cu came c) arborele cardanic
13#. ompa de naltă presiune din componen%a sistemului de direc%ie cu servomecanism "idraulic este antrenată de: a) motorul autovehiculului
b) priza de putere c) arborele cardanic
13'. ompa servomecanismului "idraulic al sistemului de direc%ie func%ionează cu zgomot. $are poate fi cauza& a) fierberea uleiului din instala%ie b) tura%ia insuficientă a motorului de antrenare c) nivelul redus al uleiului în instalaţie
13*. rin ce se deosebete anvelopa de iarnã de cea de varã& a) materialul din care este confecţionatã diferă b) modelul profilului este diferit
c) dimensiunile anvelopei diferă
13+. rin ce se deosebete profilul anvelopei de iarnã de cel de varã& a) şanţurile profilului sunt mai adânci
b) modelul profilului este sub forma unui fulg de nea c) canalele de evacuare ale apei sunt mai largi
13,. uperea firelor de cord ca urmare a deformărilor mari ale carcasei anvelopei este o consecin%ã a rulării: a) pe drumuri accidentate b) cu presiune prea mare n pneul respectiv c) cu presiune scăzuta în pneul respectiv
130. Ccăderea presiunii de ulei pe rampa de ungere a motorului poate fi determinatã de: a) uzura pinioanelor pompei de ulei b) uzura lagărelor arborelui cotit c) uzura lagărelor arborelui de distribuţie
1#. Ctabilitatea ro%ilor directoare se realizează prin: a) a(usta(ele strânse din articula%ii si caseta de direc%ie b) unghiurile de montaj ale roţilor directoare
c) blocarea a/ului volanului
1#1. Ctrãpungerea diodelor din puntea de redresare trifazicã a alternatorului se datorează: a) inversării legăturilor bornelor bateriei de acumulatoare
b) folosirii unor consumatori electrici de putere pe perioade ndelungate c) punerii la masã a firului bobinei de e/cita%ie
1#2. Ctrãpungerea unei diode din puntea de redresare trifazicã a alternatorului
se manifestã astfel: a) dioda conduce curentul în ambele sensuri
b) dioda nu conduce curentul n nici un sens c) dioda se ncălzete puternic la trecerea curentului electric
1#3. Cupapa de admisie a motorului -iesel asigură pătrunderea n cilindrii a: a) aerului
b) amestecului carburant c) motorinei
1##. Cuprancălzirea motorului poate fi determinată de: a) blocarea termostatului în poziţia închis b) ungerea insuficientă, datorată lipsei uleiului c) ruperea curelei de ventilator
1#'. Curplusul de motorină de la in(ectoare este refulat de regulă: a) n pompa de in(ec%ie b) n pompa de transfer c) în rezervorul de combustibil sau în conducta de alimentare
1#*. Duieratul pneurilor n vira(e poate avea drept cauză: a) ung"iul de fugă incorect reglat b) unghiul de convergenţă incorect reglat
c) ung"iul de cădere incorect reglat
1#+. Eurbocompresorul este ac%ionat de: a) un motor electric b) arborele cotit al motorului c) gazele de eşapament ale motorului
1#,. Fnde este plasat de regulã traductorul ABC& a) n arborele cotit al motorului b) în rulmentul roţii
c) n a/ul cardanic
1#0. Fnde se formează amestecul carburant la motoarele cu in(ec%ie directã& a) în cilindrii
b) n galeria de admisie c) n pompa de in(ec%ie
1'. Fnde se formează amestecul carburant la motoarele cu in(ec%ie indirectã& a) în camera de amestec a chiulasei
b) n galeria de admisie c) n pompa de in(ec%ie
1'1. Fnde se formează amestecul carburant la motoarele -iesel& a) n in(ectoare b) n galeria de admisie c) în cilindrii motorului
1'2. Fng"iul de cădere prea mare duce la uzura uniformã a pneurilor: a) pe marginea exterioarã a benzii de rulare
b) pe marginea interioarã a benzii de rulare c) pe mi(locul benzii de rulare
1'3. Fzura neuniformã a benzii de rulare a pneului se produce din cauza: a) rulării cu presiune prea mare n pneuri b) rulării cu presiune prea scăzuta n pneuri c) ovalizării tamburului roţii respective
1'#. Fzura neuniformã a benzii de rulare a unui pneu pe toatã lã%imea benzii de rulare este produsã de: a) blocarea frânei ro%ii respective b) neechilibrarea roţii respective
c) presiunea prea mare din pneul respectiv
1''. Fzura neuniformã a unui pneu se poate produce din cauza: a) ovalizării tamburului roţii respective
