DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL
CĂUTARE SI SALVARE PE MARE II. ORGANIZAREA şi COORDONAREA CĂUTĂRII ŞI SALVĂRII PE MARE 1. Sinistre navale. Organizarea şi coordonarea operaţiunilor de de căutare şi salvare. 1
AGENDA • • • • • •
Defi De fini niți țiii și ab abre revi vier erii Clasificare Cauze
Urmări Sallva Sa vare reaa ma mari riti tim mă Coor Co ordo dona nare reaa op oper eraț ațiu iuni nilo lorr SAR SAR 2
Sinistrele
• accidente navale de orice fel care pun în pericol siguranţa navigaţiei şi a echipajului.
3
Sini Si nist stre rele le - cl clas asif ific icar aree – Costiere • pro produs dusee în apropie apropierea rea coast coastei ei • pot interv interveni eni nave, nave, avioane, avioane, elicopte elicoptere re şi alte mijloace de salvare costiere.
– Oceanice • pro produs dusee la mari mari depărt depărtări ări de de • asiste asistenţa nţa poate poate fi acorda acordată tă de către către nave şi şi aeronave cu rază mare de acţiune • uneori pot interveni numai navele . 4
Sinistre • • • • • •
răs ăsttur urna nare reaa nav avel eloor; răstur răs turnar narea ea yac yachtu hturil rilor, or, plu plutel telor or şi bărci bărcilor lor;; coliziunea; explozia; incendiul;
eşuarea;
5
Cauzele sinistrelor Răsturnarea navelor • amb ambarc arcarea area neco necoresp respunz unzăto ătoare are a măr mărfur furilo ilor; r; • su supr praf afeţ eţee lich lichid idee libe libere re mar mari; i; • am amar arar area ea nec necor ores espu punz nzăt ătoa oare re;; • de deza zama mara rare reaa mă mărf rfur uril ilor or;; • lip lipsa sa de de precau precauţie ţie la navig navigaţi aţiaa în ghe gheţur ţurii sau sau alte alte pericole;
• li lips psaa de cont contro roll a bala balast stăr ării ii tan tancu curi rilo lor; r; • inundarea. 6
Cauzele sinistrelor Răsturnarea plutelor şi bărcilor • supraîncă cărrcarea; • li lips psaa de ord ordin inee şi di disc scip ipli lină nă;; • li lips psaa de fe ferm rmit itat atee în co cond nduc ucere ere;; • pierderea echilibrului psihologic (panica, euforia, deznădejdea); -un bord; • ag agăţ ăţar area ea mai mai multo multorr supra supravi vieţ eţui uito tori ri înt într r -un • con condiţ diţii ii hid hidrom rometeo eteorol rolog ogice ice nef nefavo avorab rabile ile;; • ma mane nevr vraa gre greşi şită tă pe pe vân vântt şi şi val val.. 7
Cauzele sinistrelor Coliziunea
• • • • • • • •
slabaa preg slab pregăt ătir ire, e, li lips psaa de vi vigi gile lenţ nţă; ă; neasig nea sigura urarea rea une uneii veghe veghe conti continue nue viz vizual ualăă şi audit auditivă ivă;; neres ne respe pect ctar area ea vi vite tezei zei de si sigu guran ranţă ţă;; interp int erpret retare areaa erona eronată tă a pozi poziţie ţieii navei navei pri prinn radar radar;; manevre de evitare defectuoase;
pripeală pripea lă şi pani panică că în exe execut cutare areaa unor unor man manevr evre; e; conndi co diţi ţiii de vr vrem emee rea rea;; defect def ectare areaa prop propuls ulsor/ or/in instal stalaţi aţiei ei de guve guverna rnare; re; at ţi ţiee l ilee dat il dat
8
Cauzele sinistrelor Explozia
• • • • • • •
supraîncă căllzirea; vent ve ntil ilar area ea şi răci răcire reaa necor necores espu punz nzăt ătoa oare re;; lipsa de de vi vigilenţă; verificarea A.M.C.
scurgeri scurge ri de gaze gaze sau lic lichid hidee uşor uşor inf inflam lamabi abile; le; fuma fu matu tull în în locu locuri ri ne nepe perm rmis ise; e; nerespectarea N.T.S.M 9
Cauzele sinistrelor Incendiul
• • • • • • •
scurgerea lichidelor inflamabile;
frecări frecă ri ma mari ri al alee uno unorr me mecan canis isme me;; fuma fu matt în locu locuri ri nepe neperm rmis ise, e, stup stupee îmbib îmbibat ate; e; scurtc scu rtcirc ircuit uitee elec electri trice, ce, scân scântei tei , impro improviz vizați ații; i; siggur si uran anţţe neca necali libr brat ate; e; nesupr nes uprave aveghe gherea rea mec mecani anisme smelor lor în fun funcţi cţiune une;; lipsa lip sa de de promti promtitud tudine ine în lichi lichidar darea ea sau sau limi limitar tarea ea incendiilor mici
• nec necuno unoaşt aştere ereaa folos folosiri iriii mijlo mijloacel acelor or de de stins stins incen incendiu diu 10
Cauzele sinistrelor
Eşuarea a) Cauze de forţă majoră - avarii;
navă prinsă între gheţuri, derivată la coastă; - furtuni, eşuări intenţionate . -
11
Cauzele sinistrelor Eşuarea b) Neglijenţă şi slabă pregătire profesională - erori de navigaţie; - neglijenţă în serviciul de gardă şi cart; • su suba bapr preci ecier erea ea cond condiţ iţii iilo lorr de navig navigaţ aţie ie;; • ner neresp espect ectare areaa măsur măsurilo ilorr de sig sigura uranţă nţă a naviga navigaţie ţieii pe vreme rea sau staţionarea la ancoră pe vreme rea; • ne neţi ţine nere reaa la zi zi a docu docume ment ntel elor or nau nauti tice; ce; • ne nere resp spec ecta tare reaa indica indicaţi ţiil ilor or pilo pilotu tulu lui; i; • ne nere resp spec ecta tare reaa regi regimu mulu luii de de navig navigaţ aţie ie 12
Cauzele sinistrelor Vreme rea
• • • • •
ceaţ ce aţă, ă, vi vizi zibi bili lita tate te re redu dusă să;; ninsori abundente, furtuni de nisip, ploi abundente; furtuni tropicale (cicloane); furtuni imprevizible;
fundal fun dal lum lumino inoss la la coastă coastă sau lum lumină ină dif difuză uză de la la propriile lumini.
13
Cauzele sinistrelor Vreme rea
• • • • •
ceaţ ce aţă, ă, vi vizi zibi bili lita tate te re redu dusă să;; ninsori abundente, furtuni de nisip, ploi abundente; furtuni tropicale (cicloane); furtuni imprevizible;
fundal fun dal lum lumino inoss la la coastă coastă sau lum lumină ină dif difuză uză de la la propriile lumini.
14
Cauzele sinistrelor Abandonul Marea majoritate a sinistrelor duc la abandonarea navelor.
• Abando Abandonul nul int intenţ enţion ionat at (eş (eşuar uaree voită voită)) se se face face în cazuri rare când s-a pierdut orice speranţă de salvare a navei şi condiţiile permit). • În gen gener eral al se se evit evităă o astf astfel el de de mane manevr vrăă care care presupune asumarea unor mari riscuri din partea comandantului, cauze care foarte greu pot fi
acceptate de autorităţi şi la fel de greu de dovedit. 15
Urmările sinistrelor • av avar arii ii la cor corpu pull nav navei ei,, găur găurii de de apă; apă; • în înră răut utăţ ăţir irea ea stabi stabili lită tăţi ţiii tr tran ansv svers ersal ale; e; • mi micş cşor orar area ea flo flota tabi bili lită tăţi ţii; i; • re redu ducer cerea ea ma mane nevr vrab abil ilit ităț ății ii na nave vei; i; • de dete teri rior orar area/ ea/ pi pier erde dere reaa mă mărf rfii ii;; • pierderea navei, accidente, decese; • pr proc oces esee in inte tern rnaţ aţio iona nale le;; • poluarea; 16
SAR SA R - Ca Cauta utare reaa si Sal Salva vare reaa ...presupune utilizarea resurselor disponibile in scopul acordarii de ajutor/asistenta ajutor/asisten ta persoanel persoanelor or si proprietatilor proprietati lor care se afla in potential potent ial pericol sau sau in pericol pericol
17
Geneva Convention • “. . . fieca fiecare re nati natiune une va cer ceree capit capitanu anului lui nav navei, ei, in masura in care el\ea poate ajuta fara sa aduca prejudicii grave navei, navei, echipajului sau pasagerilor, sa asigure asistenta oricarei peroane care se afla pe mare in pericol de a fi pierduta si sa demareze cat mai repede posibil procedurile de salvare a
acesteia/persoanei in dificultate. . .”
SAR Organization • Lumea este impartita in Regiuni de Cautare si Salvare (SRRs).
• SRRs de obicei corespund Regiunilor de Informatii de Zbor (FIRs)
• SRR sunt stabilite de comun acord de catre partile implicate.
Salvarea maritimă • Se org organ aniz izea ează ză pe pe plan plan mon mondi dial al;; • Cuprinde (1): – sistemul de informare informare asupra pericolelor pericolelor de navigaţie; navigaţie; – semnale de salvare (în radiotelegrafie radiotelegrafie , radiofonie , semne vizuale , semnale sonore);
– staţii de salvare salvare de coastă dotate cu forţe şi mijloace pentru salvare;
– obligativitatea morală a intervenţiei intervenţiei pentru salvarea vieţii omeneşti pe mare. 20
Salvarea maritimă • Cuprinde (2): – căutarea şi salvarea salvarea navelor aflate aflate în pericol – stabilirea metodelor metodelor şi procedeelor procedeelor de salvare a oamneilor, navelor şi bunurilor. – manevra de "om la apă". – dotarea navelor cu mijloace proprii proprii de salvare salvare în conformitate cu SOLAS şi normele de registru.
21
Abrevieri • C.R.S. (Coast Radio Station) – Staţia de radio costieră. D/F F (D (Dir irec ecti tion on – Finding) - Radiogoniometrare Radiogoniometrare.. • D/ • EPIRB (Emergency Position – Indicating Radio Beacon) – Radiogeamanduri pentru localizarea • • •
sinistrelor . ETA (Expected Time of Arrival) – Timpul es esttimat de sosire. ICS (International Code of Signals) – Codul internaţional de se semn mnal aliz izar are. e. MERSAR (Merchant Ship Search and Rescue Manual) – Manual de căutare şi salvare pentru ele cial ci al
Abrevieri
SAR (Search And Rescue) CSS (Coordinator Surface Search) OSC (On Scene Commander) RCC (Rescue Co-ordinator Centre ) RCS (Rescue Co-ordinator SubCentre ) SRR (Search and rescue regions) SART (Search And Rescue transponder)
• Fiecare Regiune de Cautare si Salvare (SRR) este controlata de un Centru de Coordonare a Salvarii (RCC) si un Centru de Coordonare a Salvarii pe Mare (MRCC)
Coordonarea operaţiunilor SAR • se poate face de către: 1. autorităţile de la coastă; 2. de la locul sinistrului.
Coordonarea operaţiunilor SAR • se va stabili un CSS - o navã/aeronavã specializatã, dacã cel puţin una este implicatã , sau o navã va trebui sã-şi asume acest rol (nava cel ce l mai bine dotatã tehnic).
• stabilirea CSS este preferabil sã se facã înainte de a se ajunge la locul sinistrului;
• nava nava care care ajun ajunge ge pri prima ma în în zona zona va va încep începee cãuta cãutarea rea/ va acorda asistenţa solicitatã.
Stabilirea C.S.S.
Desfăşurarea efectivă a operaţiunilor SAR impune coordonarea între între organele şi unităţile implicate (aeronave, nave, alte facilităţi) Metodele de coordonar coordonaree sunt funcție de
regiunea SAR CSS se stabileşte de preferat în ordinea sosirii, prin
înţelegere între navele participante, în funcţie de ETA ETA şi de posibilităţi, nava trebuind să aibă mijloace de comunicaţie pe frecvenţele radio 2182kHz şi 156,8 MHz precum şi 500kHz pentru telegrafie.
Funcţiile C.S.S. - organizarea şi coordonarea operaţiunilor SAR; - ţinerea permanen entta a legăturii cu o staţie de radio costieră; Pe timp de zi va arbora pavilioanele “FR” iar pe timp de noapte va purta lumini distincte, pe care le va face cunoscute navelor angajate în operaţiunea SAR.
Numirea OSC – ului ului RCC/RSC numește OSC, de preferinţă înainte de a ajunge în zo zona na si sini nist stru rulu lui. i. •
•
Dacă nu este posibil, unităţile implicate îşi vor
alege un OSC prin acord mutual. Sau prima unitate care ajunge la faţa locului îşi va asuma automat îndatoriril îndatoririlee şi respons res ponsabili abilitatea tatea OSC-u OSC-ului. lui. •
Sarrci Sa cini nile le C. C.S. S.S. S. Atunci când acestea nu sunt îndeplinite de RCC /RSC - determinarea poziţiei probabile a obiectului
cãutãrii, limita probabilã a erorii poziţiei şi aria de cãutare; - să stabilească distanţ a între unitãţile implicate pe durata cãutãrii; - stabilirea schemelor de cãutare potrivite pentru navele care participã la operaţiune şi atribuirea acestor scheme scheme pe grupuri de nave; - stabilirea navei ce va efectua operaţiunea de
salvare, când obiectul cautat a fost localizat;
Sarrci Sa cini nile le C. C.S. S.S. S. - coordonarea comunicaţiilor;
- să întocmească planul de conducere a operaţiunilor, ordonat de CCS, prin RCC/RSC; modificarea ea planului ordonat şi comunicar comunicarea ea - modificar
acestuia cãtre Centrul de Cautare şi Salvare; - întocmir întocmirea ea rapoartelor periodice şi transmiterea lor cãtre Centrul de Cautare şi Salvare.
Sarrci Sa cini nile le C. C.S. S.S. S. - ţinerea unui jurnal detaliat al
acţiunilor
întreprinse; - să anunţe Centrului de Cautare şi Salvare privind eliberarea de sarcini unor nave care nu
mai sunt necesare în zonã; - raportarea situaţiei supravieţuitorilor, numãrul şi numele acestora, cerând la nevoie asistenţă suplimentară ca de exemplu evaluări medicale ale unor accidente grave, precum şi a navelor pe care au fost ambarcaţi.
RCC - Funcţii • Poar Poarta ta în într trea eaga ga re resp spon onsa sabi bili lita tate teaa pentru îndeplinirea îndeplinirea misiunii misiunii • Identifica resursele pentru SAR • Desemnează On-Scene Commander.
• Coor Coordo done neaz azăă şi con contr trol olea ează ză şi şi conduce unităţile de Search & Rescue (SRUs).
• Co Coop oper erea ează ză sa sauu co coor ordo done neaz azăă al alte te RCCs daca este necesar.
Planul SAR • Fi Fiec ecar aree RCC RCC va pr preg egăt ătii în în ava avans ns un plan detaliat pentru dirijarea/conducerea misiunilor SAR. – O lista a facilitaţilor facilitaţilor SAR disponibile.
– Organizarea comunicaţiilor. – Metode de alertare a participanţilor. – Etapele acţiunii pe care Coordonatorii Salvării le vor întreprinde in mod normal
On-Scene Commander • Desemnat de RCC • Controlul unitatilor SAR • Sta Stabil bileşt eştee com comuni unicar carea ea cu to toate ate fac facili ilitat tatile ile SAR din zona
• Hotărăş Hotărăşte te in det detali aliuu acţi acţiuni unile le ce ce vor vor fi întreprinse când sunt găsiţi supravieţuitori sau ramasite/epave.
On-Scene Commander • Pot fi necesari mai multe OSC atunci când: – Este vorba de o arie geografica de căutare extinsă. – Este limitată comunicarea între diviziunile SRU
– SRUs sunt alocate unor alte RCCs
Search & Rescue Unit • Ori Orice ce uni unitat tatee ce des desfăş făşoar oarăă oper operaţi aţiuni uni de Căutare si Salvare • Anu Anumit mitee uni unităţ tăţii sun suntt spe specia cializ lizate ate in: – SU – Unitate de Cautare – RU – Unitate de Salvare
Tipuri de SRUs • Aeronave SRU – avioane – elicoptere
• Se iau in considerare – Tipul si anduranta – Viteza si altitudinea – Vremea – Echipamentul • cautare • navigatie
Tipuri de SRUs • SRU Maritime rcii SAR – Barc – Barci de patrulare SAR Nave SAR – Nave Nave comerciale comerciale – Nave
• Se iau in considerare – Raza de actiune – Viteza – Permisivitatea marii • Vremea • Navigatia – Circumstantele/Contextul – Capacitati speciale • Medicale • Flight Deck
Tipuri de SRUs SPECIALIZATE
• aflate aflate per perman manent ent în stru structu ctura ra orga organis nismel melor or de de căutare-salvare şi care lucrează în ture;
Tipuri de SRUs SEMISPECIALIZATE
•
care dispun de echipamentele şi au pregătirea necesară participării la operaţii şi participă în mod normal la acestea, în baza unor planuri de cooperare, cooperare , dar nu se
subordonează administrativ centrelor de coordonare;
Tipuri de SRUs SUPLIMENTARE
• cu sa sauu făr fărăă ech echip ipam amen ente te sp spec ecia iali liza zate te şi care participă la operaţii doar la solicitarea centrelor de coordonare şi numai în zona în care sunt dislocate;
Tipuri de SRUs OCAZIONALE
•
situate sau aflate în tranzit în zona de responsabilitate a unui centru de
coordonare, care participă la operaţii atunci când mijloacele aflate la dispoziţie nu sunt suficiente sau au o poziţie geografică geografică favorabilă pentru intervenţie.
RECAPITULARE 1. Sinistre na nava valle. 2.
Organizarea şi coordonarea operaţiunilor de de căutare şi salvare.
44
QUESTIONS? COMMENTS
45
