Corpuri mici din Sistemul Solar
Elev :
.........
Profesor indrumǎtor : Liceul : :
.............
....................
Sesiunea :
Cuprins: 1
Corpuri mici din Sistemul Solar
Introducere……………….……………………………………….3 Scopul lucrarii…………………………………………………….4 Sistemul solar……………………………………………………..5 Cometa Halley…………………………………………………...10 Meteoritii…………….……………………………………..…….11 Mistere si curiozitati ale Sistemului Solar……...........................13 Solar……...........................13 Concluzii………………………………………………………….19 Bilio!ra"ie……………………………………………………….#1
Introducere
2
Corpuri mici din Sistemul Solar De miliarde de ani, Soarele straluceste neobosit, emitand lumina si caldura. El este insotit de alte corpuri ceresti mai mici, care se invartesc in jurul lui si carora le transmite lumina si caldura. Soarele si aceste corpuri formeaza impreuna Sistemul Solar. Corpurile mici din sistemul solar includ comete, asteroizi, obiectele din Centura Kuiper şi Norul Oort, mici sateliţii planetari, riton, !luto, C"aron şi praful interplanetar. #nele dintre aceste obiecte s$au modificat foarte puţin de$a lun%ul e&istenţei lor. 'ai precis, faţ( de cum erau )n cadrul tinerei nebuloase solare )n care s$au format planetele. *stfel, acestea pot oferi informaţii privind planeta !(m+nt, precum şi asupra form(rii şi evoluţiei sistemului solar. oate corpurile din Sistemul Solar se afla in miscare. Daca am putea privi Sistemul Solar din afara, acesta ni s$ar infatisa astfel-n centru se afla Soarele rotindu$se in jurul a&ei proprii/, iar in jurul sau %raviteaza cele noua planete si asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul a&elor proprii. Satelitii se rotesc si ei in jurul propriilor a&e, dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul Soarelui. Cometele, cu orbitele lor alun%ite, par a fi ratacitoare prin Sistemul Solar, iar meteoritii, sin%urii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare pe suprafetele planetelor sau ale satelitilor. -ntre%ul Sistem Solar se deplaseaza in jurul centrului %ala&iei. Sistemul solar prezint( c+teva re%iuni unde se afl( diferite obiecte mici. Centura de asteroizi 0 situat( )ntre 'arte și 1upiter, este similar( din punct de vedere al compozi ției cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din roc( și metal. Dincolo de orbita lui Neptun se afl( centura Kuiper și discul )mpr(știat2 multe dintre obiectele transneptuniene sunt )n mare parte compuse din %"e țuri. !rintre aceste obiecte, de la c+teva zeci p+n( la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria %ravita ție. *stfel de obiecte sunt denumite planete pitice. !lanetele pitice identificate p+n( )n prezent includ asteroidul Ceres și obiectele transneptuniene !luto, Eris, 3aumea și 'a4ema4e. 5n plus, )n aceste dou( re%iuni, se afl( diferite alte corpuri mici cum ar fi comete, centauri și materie interplanetar(. Șase planete, cel puțin trei planete pitice și multe alte corpuri mici au sateliți naturali care se rotesc )n jurul acestora. 6iecare planet( e&terioar( este )nconjurat( de inele planetare alc(tuite din praf și alte obiecte mici. 7+ntul solar un flu& de plasm( de la Soare/, creeaz( o bul( )n mediul interstelar cunoscut( ca "eliosfer(, care se e&tinde p+n( la mar%inea discului )mpr( știat. 8a limita sa e&terioar( se afl( Norul lui Oort, ce reprezint( doar un c+mp de resturi r(mase dup( crearea planetelor, fiind considerat a fi sursa pentru cometele cu perioad( lun%(. El se )ntinde p+n( la o distan ț( apro&imativ de o mie de ori mai mare dec+t "eliosfera. 3eliopauza este punctul )n care presiunea v+ntului solar este e%al( cu presiunea opus( a v+ntului interstelar
Scopul lucrarii
3
Corpuri mici din Sistemul Solar Departe de suprafata !amantului, dincolo de ceea ce pare o cupola uriasa presarata cu stele, se intinde nemar%initul #nivers, realitate ce pare izvorata din cele mai fantastice si tulburatoare visuri. *scuns de barierele timpului si spatiului, #niversul a fost in cea mai mare parte a vremii necunoscut, nee&plorat, ramanand dincolo de posibilitatile de cunoastere ale omului.Dar aceste bariere ale imposibilului au inceput sa se desc"ida in fata realizarilor omului. !rin %eniul sau creator, el a reusit sa ridice putin cate putin valul ce acoperea eni%mele Cosmosului, privind uimit la noile cai ce se desc"ideau in fata. * trebuit sa modifice multe din ideile pe care le avea asupra ener%iei si raspandirii substantei din #nivers, dar cea mai importanta cucerire a fost intarirea convin%erii ca nu e&ista lucruri imposibil de cunoscut. Din cele mai vec"i timpuri omul a contemplat bolta instelata, intrebandu$se ce este cerul$ Ce le%i ii %uverneaza miscarea$ Dar sin%urul lucru pe care il putea face era sa observe cele circa 9::: de stele vizibile cu oc"iul liber si sa le noteze pozitiile in asa numitele constelatii. El nu avea de unde sa stie ca Soarele este o stea si ca stelele isi datoreaza neobosita stralucire focului termonuclear care arde in adancul lor. Nu avea de unde sa stie ca planetele $ asa a numit el aceste stele ratacitoare pe bolta cereasca $ cu toata stralucirea lor nu erau stele, ci corpuri intunecate a caror lumina era reflectarea, ca intr$o o%linda, a celei primite de la Soare.
6ara indoiala, la scoala am invatat lucruri interesante despre sistemul solar, descoperite poate cu sute de ani in urma. -nsa in ultimii ani, astronomia a facut dezvaluiri neobisnuite, fenomene la care nu am fi visat niciodata despre sistemul solar.Sunt multe mistere le%ate de aceasta tema,interesante si importante pentru cultura noastra %enerala.!rintre acestea mentionez "aloul de materie intunecata care invaluie !amantul sau faptul ca e&ista o multitudine de %auri ne%re in spatiul cosmic. *m ales aceasta tema cu scopul de a$mi dezvolta cunostintele le%ate de aceata tema interesanta si fascinanta.
Sistemul Solar Sistemul solar$ este format din Soare )mpreun( cu sistemul s(u planetar care cuprinde
opt planete )mpreun( cu sateliții lor naturali/ și alte obiecte non$stelare. Sistemul este situat )ntr$unul
4
Corpuri mici din Sistemul Solar dintre bra țele e&terioare ale %ala&iei Calea 8actee mai precis )n ;rațul Orion/, %ala&ie care are cca. <: de miliarde de stele. El s$a format acum =,9 miliarde de ani ca urmare a colapsului %ravitațional al unui %i%ant nor molecular . Cel mai masiv obiect este steaua central( $ Soarele, al doilea obiect dup( mas( fiind planeta 1upiter . Cele patru planete interioare mici, 'ercur ,7enus, !(m+nt și 'arte, de asemenea numite și planete terestre > planete telurice, sunt )n principal compuse din roci și metal. Cele patru planete e&terioare, numite și %i%anți %azoși , sunt cu mult mai masive dec+t cele terestre. Cele mai mari dou( planete 0 1upiter și Saturn, sunt compuse )n principal din "idro%en și "eliu2 cele dou( planete mai )ndep(rtate 0 #ranus și Neptun, sunt compuse )n mare parte din substan țe cu o temperatur( de topire relativ ridicat( comparativ cu "idro%enul și "eliu/, numite gheț uri, cum ar fi apa, amoniacul și metanul. Ele sunt denumite ?%i%anți de %"ea ț(@ termen distinct de cel de ?%i%ant %azos@/. oate planetele au orbite aproape circulare dispuse )ntr$un disc aproape plat numit plan ecliptic. Sistemul solar prezint( c+teva re%iuni unde se afl( diferite obiecte mici. Centura de asteroizi 0 situat( )ntre 'arte și 1upiter,este similar( din punct de vedere al compozi ției cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din roc( și metal. Dincolo de orbita lui Neptun se afl( centura Kuiper și discul )mpr(știat2 multe dintre obiectele transneptuniene sunt )n mare parte compuse din %"e țuri. !rintre aceste obiecte, de la c+teva zeci p+n( la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria %ravita ție. *stfel de obiecte sunt denumite planete pitice. !lanetele pitice identificate p+n( )n prezent includ asteroidul Ceres și obiectele transneptuniene !luto, Eris, 3aumea și 'a4ema4e. 5n plus, )n aceste dou( re%iuni, se afl( diferite alte corpuri mici cum ar fi comete, centauri și materie interplanetar(. Șase planete, cel puțin trei planete pitice și multe alte corpuri mici au sateliți naturali care se rotesc )n jurul acestora. 6iecare planet( e&terioar( este )nconjurat( de inele planetare alc(tuite din praf și alte obiecte mici. 7+ntul solar un flu& de plasm( de la Soare/, creeaz( o bul( )n mediul interstelar cunoscut( ca "eliosfer(, care se e&tinde p+n( la mar%inea discului )mpr(știat . 8a limita sa e&terioar( se afl( Norul lui Oort, ce reprezint( doar un c+mp de resturi r(mase dup( crearea planetelor, fiind considerat a fi sursa pentru cometele cu perioad( lun%(. El se )ntinde p+n( la o distanț( apro&imativ de o mie de ori mai mare dec+t "eliosfera. 3eliopauza este punctul )n care presiunea v+ntului solar este e%al( cu presiunea opus( a v+ntului interstelar . Obiectele din sistemul solar interior sunt compuse )n mare parte din roci, materiale ce con țin compuși cu puncte de topire ridicate cum sunt silica ții, fierul sau nic"elul, care au r(mas )n stare solid( )n aproape toate condi țiile din nebuloasa protoplanetar(. 1upiter și Saturn sunt compu și )n mare parte din %aze, materiale cu puncte de topire e&trem de sc(zute și presiunea de vapori mare, cum ar fi "idro%enul molecular, "eliul și neonul, care s$au aflat )ntotdeauna )n faz( %azoas( )n nebuloasa inițial(. A"ețurile, ca apa )n%"ețat(, metanul, amoniacul, "idro%enul sulfurat și dio&idul de carbon, au puncte de topire de p+n( la c+teva sute de %rade 4elvin, )n timp ce st(rile lor depind de presiunea și temperatura ambiante. Ele pot fi %(site sub form( de %"eaț(, lic"ide sau %aze, )n diferite locuri din sistemul solar, )n timp ce )n nebuloasa ini țial( ele erau fie )n stare solid(, fie )n stare %azoas(.
5
Corpuri mici din Sistemul Solar Substanțe )n%"ețate se %(sesc )n compoziția majorit(ții sateliților planetelor %i%ante, precum și )n cea a planetelor #ranus și Neptun așa$numiții %i%anți de %"ea ț(/ și )n numeroase obiecte mici care se afl( dincolo de orbita lui Neptun. 5mpreun(, %azele și %"e țurile sunt cunoscute și ca volatile. #n num(r de modele ale sistemului solar de pe !(m+nt au )ncercat s( redea la scar( relativ( obiectele sistemului solar, dar )n mediul antropic. #nele astfel de modele sunt mecanice $ cunoscute și ca planetarii $ )n timp ce altele se pot e&tinde de$a lun%ul mai multor ora șe sau re%iuni. Cel mai mare model la scar(, Sistemul Solar Suedez, folosește arena Ericsson Alobe de BB: metri amplasat( )n Stoc4"olm drept Soare și, respect+nd scara, un 1upiter de , metri la *eroportul -nterna țional *rlanda, de la =: 4m dep(rtare, )n timp ce cel mai dep(rtat obiect, Sedna, este o sfer( de B: cm din 8ule, de la FB< 4m dep(rtare.
%orul lui &ort G pronunțat > ort > ort, )n en%lez( Oort Cloud, nume alternativ Norul lui $OortG
este un nor de comete care poart( numele astronomului olandez 1an 3endric4 Oort n.
Corpuri mici din Sistemul Solar Norul lui Oort reprezint( doar un c+mp de r(m(și țe din ceea ce a r(mas din creearea planetelor. *ici, la limita Sistemului Solar bucați de roc( se ciocnesc și, tot de aici pleac( asteroizi, meteoriți, comete, etc., formate )n urma ciocnirilor.
Centura 'uiper )n en%lez(, I"eJ Kuiper belt, este centura
de materie primordial( ce )nconjoar( Sistemul Solar, e&tinz+ndu$se de la orbita planetei Neptun p+n( mult )n afara Sistemului Solar actualmente se consider( c( se afl( la )ntre : #* și : #* dep(rtare faț( de Soare/. Obiectele astronomice sau cerești/ ce se afl( )n așa$zisul Disc )mpr( știat )n en%lez( conform, scattered dis4/ sunt cele care poart( un nume colectiv de obiecte trans$Neptuniene. -nteracțiunea cu planeta Neptun, a c(rui rezonanț( orbital( de < B este cunoscut( pentru crearea de distorsiuni de revolu ție a tuturor obiectelor cere ști ale c(ror orbite intersecteaz( pe cea a planetei, este și cauza presupus( a limitei aparente de =H #*, deși modelele e&istente azi trebuie s( e&plice multe puncte neclare ale modelului și teoriei. De cur+nd, )n aceast( zon( au fost descoperite trei potențiale planete <::#;B diametru <9:: 4m/, C"aron B<: 4m/, Luaoar circa B<: 4m/ și Sedna B9:: 4m/. <::#;B, cel mai mare obiect descoperit )n Sistemul Solar de la identificarea lui riton )n BH=9, este mai mare dec+t !luto și are c"iar și o mic( lun(. *ceast( planet( orbiteaz( )n jurul Soarelui )n de ani tere ștri și se afl( la B=,9 miliarde de 4ilometri de Soare. Centura Kuiper a fost denumit( astfel )n cinstea lui Aerard !eter Kuiper BF: $ BF/, astronom olandez$american care a prezis și demonstrat e&istența acestei centuri de materie a Sistemului Solar .
7
Corpuri mici din Sistemul Solar
Cometele$ sunt primele r(m(şiţe ale form(rii sistemului solar ce sunt alc(tuite din minerale, roci şi
)n cea mai mare parte %"eaţ(, sem(n+nd astfel cu un bul%(re de z(pad( murdar. *cestea c(l(toresc )n jurul Soarelui pe orbite eliptice ce pot fi )nclinate faţ( de planul sistemului solar )n orice un%"i. Cometele pot l(sa o urm( ce se )ntinde pe mai multe zeci de milioane de mile atunci c+nd se afl( cel mai aproape de Soare. Cometele cu perioad( scurt( vin din Centura Kuiper, de la periferia orbitei lui Neptun şi dincolo de ea, iar cele cu perioad( lun%( se crede c( vin din Norul Oort, o vast( carcas( sferic( care )nconjoar( sistemul solar, la o distanţ( uriaş(. 5nt+lnirile recente ale navelor spaţiale cu comete ridic( mai multe )ntreb(ri, dec+t ofer( r(spunsuri, iar unele descoperiri sunt destul de neaşteptate. N*S* a ţintit unele dintre aceste corpuri cu sonde spaţiale )nc(rcate cu instrumente care ajut( s( scoat( la iveal( secretele ascunse )n aceste corpuri )n%"eţate.
!luto se afl( )n centura Kuiper. Cu o orbit( )nclinat( faţ( de planul sistemului solar, !luto )şi are ori%inea )n discul turtit al Soarelui, unde corpurile mai mari sau planetele / s$au format. Orbita lui !luto trece prin interiorul celei a lui Neptun, f(c+nd !luto un membru al clasei de obiecte trans$ neptuniane. Sistemul lui !luto este foarte e&otic, av+nd luni C"aron, descoperit )n BFH şi Ni& şi 3Mdra descoperite )n <::.
6-A#E BCO'E*
(steroizii $
numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cere ști mai mici dec+t planetele, dar mai mari dec+t meteoroizii care pot avea diametrul de p+n( la circa B: metri/, și nu sunt comete. Deosebirea dintre asteroizi și comete se face )n prima faz( )n momentul )n care este descoperit corpul repectiv/, dup( aspectul s(u vizual cometele trebuie s( aib( o coam( perceptibil( o atmosfer( dens(/, )n timp ce asteroizii nu au așa ceva. #lterior, stabilirea formei orbitei determin( clasificarea obiectului )ntr$o anumit( cate%orie. 'ajoritatea cometelor au orbite foarte e¢rice, multe din ele evolu+nd pe orbite parabolice.
8
Corpuri mici din Sistemul Solar
FIGURE 2 S!ER"I#I
*steroizii variaz( foarte mult ca m(rime, de la c+teva sute de 4ilometri )n diametru p+na la roci de numai c+teva zeci de metri. C+ț iva dintre cei mai mari au form( sferic( și se aseam(n( cu planete )n miniatur(. otuși, )n vasta lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici și au o form( nere%ulat(. Compoziția fizic( a asteroizilor este divers(, și )n multe cazuri e prea pu țin in țeleas(. *stfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de roc( cu un conținut metalic mai mic sau mai mare, )n timp ce al ții constau )ntr$un con%lomerat de roci, format datorit( for ței %ravita ției. *steroidul 7esta este c"iar vizibil cu oc"iul liber, dar numai din locuri neluminate, )n anumite nop ți cu cer foarte senin. Numit( prima planet( mic(, Ceres a fost descoperit( )n anul BH:B de c(tre Aiuseppe !iazzi, inițial fiind considerat( o nou( planet(. * urmat apoi descoperirea altor corpuri cere ști similare care, cu ec"ipamentul astronomic de pe vremea aceea, ap(reau pe cer doar ca niște puncte luminoase, asem(n(tor stelelor, cu un disc planetar foarte mic sau c"iar ine&istent totu și, s$au putut deosebi de stele datorit( mișc(rii lor/. *cest lucru l$a f(cut pe astronomul Sir Pilliam 3ersc"el s( propun( termenul de ?asteroid@, din limba %reac( QRTUVTWXYZ, asteroeid[s, bazat pe cuv+ntul din %reaca antic( QRYU, ast[r \ stea. 'area majoritate a asteroizilor cunoscuți se %(sește )n principala centur( de asteroizi, )ntre orbitele planetelor 'arte și 1upiter, unde s$a estimat e&istența a peste :.::: asteroizi mai mari de B 4m, precum și a milioane de asteroizi mai mici. #nii au luni ce orbiteaz( )n jurul lor, sau se %(sesc in perec"i co$orbitare cunoscute și ca sisteme binare. ecent s$a descoperit c( planetele pitice )nt+lnesc orbitele planetelor, de la 'ercur la Neptun $ cu sute de obiecte transneptuniene rans Neptunian Objects, NOs/. Cometa Halley Cometa Halley$ este cea mai faimoas( dintre cometele periodice, put+nd fi v(zut(
apro&imativ la
fiecare 09 de ani. Cometa a fost numit( dup( astronomul en%lez Edmond 3alleM, care aplic+nd teoria %ravitațional( a lui Ne]ton și lu+nd )n calcul efectele %ravitaționale ale lui 1upiter și Saturn a reușit s( stabileasc( cu succes data apro&imativ( a urm(toarei re)ntoarceri a cometei.
$
Corpuri mici din Sistemul Solar Din anul <=: ).3r. și p+n( )n prezent, cometa a fost observat( de apro&imativ : de ori, urm(toarea sa apariție fiind )n
Meteoriții
Meteoriții$sunt obiecte de provenienț( e&traterestr( ajunse pe suprafa ța !(m+ntului ca urmare a
arderii incomplete )n atmosfer( a meteoroizilor buc(ți de diverse dimensiuni de fier și roc(, rezultate )n special )n urma coliziunii dintre asteroizi/. E&ist( trei mari cate%orii de meteoriți
1%
Corpuri mici din Sistemul Solar $meteoriți pietroși) sau *aerolitici+ care sunt cei
mai comuni și sunt formați din piro&en, olivin( și pla%ioclazi, minerale silicioase și o oarecare cantitate de nic"el$fier. *ce știa se subdivid )n c"ondrite și ac"ondrite. $meteoriți "eroși) sau *siderolitici+ , care sunt compuși )n cea mai mare parte din aliaje nic"el$fier. $meteoriți micști) sau *pietro și$"ero și+ , ca de e&emplu pallasitele, sunt rari și conțin amestecuri
de silicați și aliaj nic"el$fier. #nii meteoroizi din a c(ror ardere incomplet( provin meteori ții/ s$au putut forma și )n urma dezinte%r(rii cometelor )n fra%mente. 6enomenul luminos provocat de c(derea prin atmosfer( a unui corp solid de dimensiuni mici se nume ște meteor * nu se confunda cu meteorism_/. 6ra%mentele de comet( pot avea o ener%ie de ciocnire asem(n(toare cu cea a fra%mentelor de asteroizi, dar zboar( cu o vitez( mult mai mare și sunt mult mai mici. Din aceast( cauz( pe !(m+nt )nc( nu au fost %(site resturi de comete, ci numai resturi de asteroizi. 'ulți meteoroizi cad spre !(m+nt, dar majoritatea ard din cauza frec(rii cu aerul )nc( )nainte s( atin%( !(m+ntul, )n momentul intr(rii lor )n straturile )nalte ale atmosferei. E&ist( )ns( și cazuri )n care meteoroizii mari și c"iar %i%antici au intrat )n atmosfera !(m+ntului, nearz+nd complet și rezult+nd astfel meteoriții. *șa s$a )nt+mplat cu meteoritul C"ic&ulub cuv+nt din limba Mucatec$ maMa care se pronunț( >tʃʼi4.ʃu.luɓ>, v. *6-/, care a c(zut pe !(m+nt acum circa 9 milioane de ani și a provocat printre altele un crater de BH: 4m )n diametru cunoscut sub denumirea de craterul C"ic&ulub. '(rimea meteoroidului care a intrat )n atmosfer( se apreciaz( c( ar fi fost de cel puțin B: 4m. 8ocul impactului se afl( )n mare, nu departe de coasta nordic( a peninsulei `ucatn și de orașul C"ic&ulub din 'e&ic. Craterul de sub mare a stat )n%ropat )n sedimente pietroase, din care cauz( el nu a suferit erod(ri naturale și s$a p(strat foarte bine p+n( )n zilele noastre. Se crede c( ciocnirea meteoritului C"ic&ulub de !(m+nt a fost cauza dispariției dinozaurilor . Cel mai mare meteorit care a lovit !(m+ntul )n epoca modern( este cel c(zut la : iunie BF:H la nord de r+ul un%us4a, deci acum circa B:: de ani, )n Siberia central( G )n tai%a9: nord, B:B est/. E&plozia a dobor+t copaci numeroși, distru%+nd p(duri cu o suprafa ț( de circa <.::: 4m<. 6enomenul un%us4a nu este )nc( elucidat, ne%(sindu$se )nc( resturi din meteorit, și nici urmele unui crater. Cea mai r(sp+ndit( teorie susține c( acesta a fost un corp solid o st+nc(/ cu un diametru de circa : m, care a e&plodat cu o forț( ec"ivalent( cu apro&imativ B:$B me%atone de trinitrotoluen ceea ce corespunde la circa B.::: de bombe atomice 3iroșima/, la apro&imativ 9 4m deasupra solului. E&plozia nu a produs victime umane, deoarece zona este aproape pustie, )ns( o asemenea e&plozie ar putea distru%e )n )ntre%ime c"iar și un ora ș de m(rimea ;ucureștiului. *ctualmente <::H/ este cercetat micul lac Ceco din apropierea epicentrului e&ploziei, care ar putea s( fi luat naștere c"iar )n craterul c(utat. Craterele care se %(sesc pe 8un( sunt datorate tot meteoriților, dar din cauza lipsei atmosferei, nu e&ist( eroziune care s( le estompeze cu timpul, așa cum se )nt+mpl( pe !(m+nt. ,one de impact ale meteori ților-
!e !(m+nt e&ist( )n jur de B: asemenea structuri confirmate. 11
Corpuri mici din Sistemul Solar
Crater
Locație
Diametru (km)
Vârstă (mil.ani)
Craterul Vredefort
Africa de Sud
250
1970
Acraman
Australia de Sud
160
600
Sudbury
Ontario, Canada
10
1!0
"o#i$ai
%usia
100
&9
'anicou$an
(uebec, Canada
70
210
Craterul )ara
%usia
50
57
'anson
*o+a, SA
&5
70
Craterul Steen %i-er
Alberta, Canada
25
95
/rdlin$er %ies
ermania
2
15
Mistere si curiozitati ale Sistemului Solar
oti suntem familiarizati cu faptul ca Sistemul Solar este o %rupare cosmica elicoidala, cu un miez incandescent, Soarele, in jurul caruia orbiteaza noua planete, intre care se numara si !amantul. 8a fel de bine cunoscuta, dar mai putin popularizata este prezenta in componenta Sistemului Solar a centurii Kuiper, care il incadreaza dincolo de frontiera orbitelor planetare. *ceasta este similara cu centura de asteroizi, dar de <: de ori mai lar%a si de pana la <:: de ori mai masiva. *semenea centurii de asteroizi, este formata mai ales din corpuri mici, ramasite ale formarii Sistemului Solar cu un continut ridicat de volatile in%"etate precum metan, amoniac si apa. 8uata in ansamblu, centura Kuiper este in sine o entitate misterioasa, iar analizata fra%mentat, ofera reale c"estiuni de dezbatere si controversa . Cea mai rapida centri"u!a
12
Corpuri mici din Sistemul Solar !lanetele minuscule si celelalte corpuri care alcatuiesc centura Kuiper din jurul Sistemului nostru Solar au reprezentat dintotdeauna un %rup cosmic misterios, insa acum astronomii au descoperit in randul lor ceva despre care cred ca ar putea fi cel mai ciudat obiect din aceasta parte a %ala&iei. Descoperita la data de
De la forma sa, pana la sateliti, 3aumea este un corp ciudat, insa un obiect celest care ar putea dezvalui cateva lucruri interesante despre istoria coliziunilor din Sistemul Solar, precum si despre aspectul primordial al centurii Kuiper, care este situata dincolo de orbita lui Neptun, cea mai indepartata planeta a Sistemului Solar.
13
Corpuri mici din Sistemul Solar
*tunci cand astronomii au identificat pentru prima oara 3aumea, au remarcat o alternare cu apro&imativ < a luminozitatii ei $ cand mai stralucitoare, cand mai stinsa $ o data le fiecare doua ore. Daca 3aumea ar fi fost rotunda, acest lucru ar fi insemnat, cel mai probabil, ca obiectul face o miscare de revolutie la doua ore, o viteza incredibila care $ teoretic $ ar dezinte%ra$o, este de parere acelasi 'i4e ;ro]n. Ca atare, astronomii au determinat ca este mai probabil ca 3aumea sa fie alun%ita si sa aiba o rotatie completa la fiecare patru ore, ceea ce ii acorda totusi fara probleme titulatura de corp cu cea mai mare viteaza de rotatie din Sistemul Solar. Din cauza fortei centrifu%e, planeta este atrasa spre e&terior in zona ecuatorului, formand o protuberanta. !amantul insusi are o versiune mai putin pronuntata a acestei protuberante din acelasi motiv. otirea "iperactiva a lui 3aumea inseamna ca daca o creatura sau orice fel de obiect ar sta pe suprafata sa, ar infrunta o %ravitatie foarte diferita de cea de pe !amant. -n primul rand, ar fi retinuta cu o forta mult mai mica2 cu cat planeta se roteste mai repede, cu atat tendinta de a te dezlipi de solui ei creste.
Satelitul surpriza
Doar forma asemenatoare cu cea a unei min%i de ru%bM pe care o are aceasta planeta si viteza rotirii ei nu sunt sin%urele bizarerii constatate. 3umea are in vecinatatea sa si un satelit foarte neobisnuit.
14
Corpuri mici din Sistemul Solar Este cunoscut faptul ca unele dintre obiectele care intra in componenta centurii Kuiper au un satelit care le orbiteaza, considerat in multe cazuri a fi un corp de dimensiuni mai mici, capturat de forta %ravitationala a obiectului superior. Dar se pare ca nu este si cazul lui 3iia4a, satelitul lui 3aumea, pe care oamenii de stiinta il considera prea mic pentru sa se numara printre obiectele capturate. 'ai mult c"iar, componeneta acestuia este formata in proportie de peste F: din apa in%"etata. S$a dovedit ca e&istenta lui 3iia4a s$ar potrivit scenariului unui corp care a lovit 3aumea si a imprastiat resturi in%"etate pe orbita acesteia. 3aumea este suficient de mare incat sa faca o diferentiere a elementelor, asemenea !amantului, astfel incat componentele mai dense si mai %rele sa se situeze in zona miezului, iar cele mai usoare, in special %"eata, sa ramana la suprafata. *sadar, urmand acest calapod de analiza, atunci cand planeta a fost acrosata de un alt corp, obiectele imprastiate au fost mai mult %"eata pura de pe suprafata sa.
Observarile ulterioare ale lui 3iia4a au ajutat la determinarea orbitei sale si au dezvaluit o noua surpriza un al doilea satelit, denumit de astronomi Nama4a. Niciun alt obiect din centura Kuiper nu mai este cunoscut sa posede mai mult de un sin%ur satelit. Nama4a este un alt produs al coliziunii care a ciobit 3aumea, cel mai probabil candva in perioada de inceput a istoriei Sistemului Solar, in urma cu =. miliarde de ani. Coliziunea suspectata le spune astronomilor lucruri interesanta despre inceputurile centurii. 3aumea este un obiect destul de mare si a fost, cel mai probabil, lovit de ceva de dimensiuni asemanatoare. Dar obiectele mari sunt destul de rare in acest conte&t, dupa cum spune 'i4e ;ro]n si de aceea, lovitura a fost ori una intamplatoare, ori centura Kuiper avea la inceputuri, in alcatuirea sa, mai multe corpuri mari decat e&ista in prezent. *stronomii nu au idee ce s$ar fi putut intampla cu aceste obiecte, daca ele s$au dezinte%rat ca urmare a unor coliziuni sau daca au disparut prin alte mijloace. 3iia4a si Nama4a nu sunt, totusi, sin%urii produsi ai suspectatei ciocniri2 fra%mente mai mici decat ele s$au rupt de asemenea din planeta pitica, stabilindu$se pe orbite asemanatoare de$a lun%ul centurii Kuiper. *cest scenariu face
15
Corpuri mici din Sistemul Solar ca 3aumea sa fie un nume foarte adecvat 3aumea este numele zeitei "a]aiiene a fertilitatii si a nasterii, precum si mama multor altor zeitati "a]aiiene, inclusiv a 3iia4ai si a Nama4ai, care s$au nascut ca bucati rupte din ea. Cuburi de gheata &ro'n si cole(ii sai au descoperit )ece dintre cele mai mari *ra(mente din +aumea, imprastiate prin centura -uiper si le.au denumit dupa alti /lastari ai )eitei0 Cu si(uranta si altele /or aparea sau au *ost dea descoperite *ara sa li se cunoasca ori(inile0 escoperirea acestor mici resturi re)ultate in urma coli)iunii planetei +aumea este o oportunitate rara, acest lucru nemaiputand *i reali)at nicaieri in Sistemul Solar0 Studierea *ra(mentelor si a distriuirii lor /a *ace lumina nu numai asupra ciocnirii care a rupt +aumea, dar i. ar putea auta pe oamenii de stiinta sa intelea(a mai ine si alte coli)iuni asemanatoare, precum cea care a condus la crearea unii din amantul primordial, e/eniment ale carui urme sunt demult pierdute0 In situatii ca aceea, ucatile dispar cu totul, ceea ce *ace ca +aumea sa *ie cel mai un pariu in intele(erea altor acrosari cosmice0 ceste cuuri mari de (eata, asa cum le descrie &ro'n, reusesc, in plus, sa de)minta o notiune luata in considerare in trecut despre natura centurii -uiper0 stronomii au cre)ut ca pra*ul din aceasta re(iune ar cuprinde orice oiect si i.ar masca ade/arata *orma si supra*ata0 ar aceste *ra(mente arata ca niste cuuri de (eata *rumoase, este de parere &ro'n0 ceasta descoperire su(erea)a ca atunci cand supra*etele oiectelor din centura -uiper sunt oser/ate, astronomii pot presupune *ara teama ca pri/esc supra*etele propriu.)ise ale oiectelor si nu pra*ul0 In ceea ce pri/este moti/ul pentru care pra*ul nu a acoperit cuurile de (eata, atat &ro'n cat si cole(ii sai se atin sa pretinda ca l.ar cunoaste0
Si mai multe mistere In ciuda descoperirilor recente, destule aspecte raman misterioase in ceea ce pri/este +aumea0 Forma sa, de eemplu, nu este cunoscuta cu eactitate si nici despre structura ei interna nu se stie nimic precis0 stronomii stiu ca are un mie) pietros, dar nu sunt si(uri daca si acel mie) are sau nu un interior metalic0 " metoda de stailire a acestui lucru ar putea *i studierea eclipselor de pa +aumea cau)ate de satelitii sai9 un mie) de *ier ar cau)a anumite scimari are timpilor acestor eclipse datorita atractiei sale mai mari0 &ro'n si cole(ii sai planuiesc sa oser/e aceste *enomene cu autorul telescoapelor de pe amant, in urmatorii ani0 ceasta acti/itate ii /a auta pe eperti sa estime)e cu o mai mare preci)ie si masa planetei0 " oser/are speciala /a *i *acuta cu autorul innoitului !elescop Spatial +ule, in numai cate/a saptamani de
16
Corpuri mici din Sistemul Solar acum0 +ule /a urmari o ocultare a celor doi sateliti ai lui +aumea, un e/eniment ce se intampla o sin(ura data in 3%% de ani0
'omentul trecerii unuia dintre sateliti prin dreptul celuilalt se stie ca dureaza apro&imativ cinci ore. Cu ajutorul observarii precise a lui 3ubble, suprapunerea va putea fi surprinsa cu o precizie de cateva secunde. *cest lucru le va spune cu e&actitate cercetatorilor unde anume pe orbita lui 3aumea se afla cei doi sateliti. *semenea observari nu pot fi realizate in cazul altor obiecte din centura Kuiper $ 3aumea este un caz special, este sin%ura care permite astfel de monitorizari. (pa de pe una
*pa descoperit( )n mantaua 8unii are aceeaşi ori%ine ca apa de pe erra, provenind din meteoriţi primitivi, afirm( oamenii de ştiinţ(, citaţi de 'ediafa&. 5n urm( cu =, miliarde de ani, 8una s$a format prin acumularea unor deşeuri spaţiale )n fuziune, rezultate din impactul dintre protoplaneta "eia de m(rimea planetei 'arte/ şi erra primitiv(. !otrivit oamenilor de ştiinţ(, c(ldura de%ajat( )n urma acestei coliziuni ar fi trebuit s( )mpiedice elementele care alc(tuiesc apa "idro%en şi o&i%en/ s( fie prezente )n straturile profunde ale 8unii, )ntruc+t aceste elemente ar fi trebuit s( se evapore. Cu toate acestea, dispozitivele spaţiale lansate de N*S*, al(turi de eşantioanele lunare aduse pe erra de misiunile *pollo au confirmat prezenţa apei pe 8un(, at+t )n scoarţ(, c+t şi )n profunzimile sale. *ceast( descoperire dateaz( de mai mulţi ani şi i$a intri%at pe cercet(tori, care au dorit s( determine ori%inea acelor molecule de ap( lunar(. /urtuna de comete in ta Cori $ istoria in o!linda a propriului nostru sistem solar
6urtuna de comete care are loc in prezent pe stralucitoarea stea Eta Corvi s$a petrecut candva si in trecutul indepartat al sistemului nostru solar. elescopul Spitzer al N*S* a observat cu ajutorul infrarosiilor o adevarata ploaie torentiala de comete si corpuri ceresti in%"etate in Eta Covi $ un sistem solar strain, aflat in relativa apropiere de noi. #n fenomen foarte asemanator pare sa fi avut loc si in sistemul nostru solar, dar in urma cu cateva miliarde de ani, in perioada denumita de astronomi bombardamentul %reu, care pare sa fi adus apa si alte in%rediente ale vietii pe !amant. !e atunci, cometele azvarlite in afara sistemului solar au a%resat planetele interioare, au z%uduit 8una noastra, lasand cicatrice profunde pe suprafata ei, si au produs cantitati uriase de praf, informeaza N*S*. *cum Spitzer a detectat o centura de praf in jurul unei stele foarte stralucitoare de pe cerul nordic, numita Eta Corvi, al carei aspect este asemenator cu resturile ramase in urma distru%etii unei comete %i%antice. !raful se afla destul de aproape de Eta Corvi, unde ar putea e&ista lumi similare cu a noastra, ceea ce su%ereaza ca a avut loc o coliziune intre o planeta si una sau mai multe comete. Sistemul solar Eta Corvi are o varsta de apro&imativ un miliard de ani, considerata de astronomi varsta potrivita pentru producerea unei astfel de furtuni.
17
Corpuri mici din Sistemul Solar Sistemul nostru solar a pierdut o planeta) in timpul "ormarii sale
Sistemul nostru solar avea planete %i%antice, in urma cu = miliarde de ani, in loc de =, cate sunt acum, sustin oamenii de stiinta la -nstitutul de Cercetare Sout"]est, din Colorado. 'ai mult, acestia spun ca fara aceasta planeta %i%ant, datorita materiei ejectate si a perturbatiilor %ravitationale, 7enus si 'arte ar fi fost distruse, prin coliziuni, scrie 6utura Sciences. David NesvornM este unul din autorii acestui studiu, precum si al celui referitor la identificarea asteroidului
Concluzii
Componentul principal al sistemului solar este Soarele, o stea de tip A< din secven ța principal( ce conține FF,H9 din masa cunoscut( a sistemului și )l domin( din punct de vedere %ravita țional. Cele mai mari patru corpuri ce orbiteaz( )n jurul Soarelui, %i%an ții %azoși, constituie circa FF din masa r(mas(, 1upiter și Saturn dețin+nd )mpreun( mai mult de F:. 'ajoritatea obiectelor mari care orbiteaz( )n jurul Soarelui se afl( )n apropierea planului orbitei !(m+ntului, cunoscut și ca ecliptic(. Orbitele planetelor sunt foarte apropiate de ecliptic( )n timp ce orbitele cometelor și ale obiectelor din centura Kuiper au adesea un%"iuri de intersec ție cu ecliptica
18
Corpuri mici din Sistemul Solar destul de mari. oate planetele și majoritatea celorlalte obiecte orbiteaz( )n jurul Soarelui )n aceea și direcție )n care se rotește acesta )n sens invers acelor de ceasornic, privit de deasupra polului nordic solar/. E&ist( e&cepții, cum ar fi cometa 3alleM. Structura %eneral( a re%iunilor carto%rafiate ale sistemului solar const( din steaua central( 0 Soarele, patru planete interioare relativ mici )nconjurate de o centur( de asteroizi din roc( și, al ți patru %i%anți de %az 0 )nconjura ți la r+ndul lor de centura Kuiper și alte obiecte )n%"e țate. Sistemul Solar interior include primele patru planete terestre și centura de asteroizi. Sistemul solar e&terior se afl( dincolo de centura de asteroizi, incluz+nd cei patru %i%anți %azoși cunoscu ți și ca planete joviene/. Dup( descoperirea centurii Kuiper, zonele m(r%ina șe ale sistemului solar sunt considerate a fi o re%iune distinct(, aflat( dincolo de orbita planetei Neptun. 'ajoritatea planetelor din sistemul solar posed( un sistem secundar propriu, fiind orbitate de obiecte planetare denumite sateliți naturali, sau luni dintre care dou( sunt mai mari dec+t planeta 'ercur/ sau, )n cazul %i%anților %azoși, de c(tre inele planetare benzi sub țiri de particule mici care %raviteaz( )n jurul planetei la unison/. 'ajoritatea celor mai mari sateli ți naturali se afl( )n rota ție sincron( cu perioada lor de revolu ție, una dintre fe țele lor fiind totdeauna )ndreptat( c(tre planeta orbitat(. imp de c+teva mii de ani umanitatea, cu puține e&cepții, nu a recunoscut e&istența sistemului solar. Oamenii credeau c( !(m+ntul se afl( )n centrul #niversului și este cu totul diferit de celelalte obiecte divine și eterice care se mișc( pe cer. Deși filozoful %rec *ristar" din Samos a speculat despre reor%anizarea "eliocentric( a cosmosului, Nicolaus Copernicus a fost primul astronom care a dezvoltat un sistem matematic "eliocentric predictiv. Succesorii s(i din secolul al 7--$lea Aalileo Aalilei, 1o"annes Kepler și -saac Ne]ton/ au avut o )n țele%ere a fizicii care i$a condus la admiterea %radual( a ideii c( !(m+ntul se rotește de fapt )n jurul Soarelui și c( celelalte planete sunt %uvernate de aceleași le%i ale fizicii care %uverneaz( și !(m+ntul. 5n plus, inventarea telescopului a condus la descoperirea unor planete și sateliți noi. 5n timpurile mai recente, )mbun(t( țiri ale telescoapelor și folosirea navelor spațiale f(r( ec"ipaj au desc"is drumul studierii fenomenelor %eolo%ice din sistemul solar studiul mun ților și craterelor de impact/ și a fenomenelor meteorolo%ice sezoniere de pe unele planete cum ar fi norii, furtunile de nisip și calotele de %"eata/. Sistemul solar interior este numele tradi țional pentru re%iunea care cuprinde planetele terestre și asteroizii. Obiectele din aceast( re%iune sunt compuse )n mare parte din silica ți și metale, fiind relativ aproape de Soare2 raza )ntre%ii re%iuni este mai mic( dec+t distanța dintre orbitele lui 1upiter și Saturn. Sistemul Solar a fost si ramane plin de mister desi s$au descoperit multe lucruri si multe altele se vor descoperi pe parcurs.
1$
Corpuri mici din Sistemul Solar
Bilio!ra"ie
B$'i4e ;ro]n < au%ust <:BB/. 6ree t"e d]arf planets_ )n en%lez(/. 'i4e ;ro]ns !lanets self$publis"ed/. <$ oberto !inotti ?Spatiul Cosmic $Secrete si inselatorii?ianuarie <::=/ din colectia? 'isterele #niversului@ $.1acgueline 'itton Simon 'itton ?7reau sa stiu astronomie@. =$Constantinescu *rmand A. $? ratat de *strolo%ie Ediţia a $a@. $ ]]].astro$urseanu.ro>%"id."tml$Observatorul *stronomic ?*miral 7asile #rseanu@ 2%
Corpuri mici din Sistemul Solar 9$"ttp>>]]].descopera.ro>etic"eta>astronomie$Descopera.ro $*cademia om+n(, -nstitutul de 8in%vistic( ?-or%u -ordan@, Dic ționarul e&plicativ al limbii rom+ne, ;ucurești Editura #nivers Enciclopedic, BFFH H$?P"at are t"e c"aracteristics of t"e Solar SMstem t"at lead to t"e ori%ins of lifeh@. N*S* Science ;i% Luestions/. *ccesat la martie <:B. F$ Step"en C. e%ler <::/. ?Kuiper ;elt Objects !"Msical Studies@. in 8ucM$*nn 'c6adden et. al.. EncMclopedia of t"e Solar SMstem
21
