Cop

1.1De ce minimile nu sunt chiar nule? Minimele nu sunt chiar nule datorita faptului ca instalatia indica un zgomot propriu ce provine din generatorul de microunde(datorita micilor fluctuatii care apar), detector sau voltmetru electronic (care prezinta amplificatoare ce induc un zgomot) 1.2.Cum poate fi explicat faptul că la linia terminată adaptat distribuţia măsurată nu este perfect constantă . In cazul liniei terminata adaptat, distributia masuratanu este perfect constanta din cauza existentei unui mic coeficient de reflexie nenul (apare o mica ondulatie) 1.3.De ce în cazul liniei lăsate în gol distribuţia măsurată diferă semnificativ de distribuţia teoretică existentă la o linie fără pierderi terminată în gol [1, 2]? In cazul liniei lasate in gol distributia masurata difera semnificativ de distributia teoretica existenta la o linie fara pierderi terminate in gol, datorita existentei unei impedante de radiatie la capatul liniei. Unda directa se radiaza in spatiu, in schimb cea reflectata nu este radiata in mediul inconjurator. 1.4 Cum poate fi pus în evidenţă zgomotul inerent oricărei instalaţii de măsură Zgomotul inerent al oricarei instalatii de masura se poate masura prin scurtcircuitarea liniei de masura. Prezenta unui minim pune in evidenta zgomotul instaltiei de masura. 1.5 Cum ar putea fi verificat faptul că pierderile liniei de măsură sunt nesemnificative ? Pierderile liniei de masura se pot verifica ca sunt reduse prin masurarea minimelor relativ reduse. 2.1 Poate fi măsurată lungimea de undă în ghid folosind o terminaţie adaptată conectată la capătul liniei de măsură? Justificaţi răspunsul. Lungimea de unda in ghid nu se poate masura folosind o terminatie adaptata corectata la capatul liniei de masura pentru ca nu avem maxime si minime. 2.2 Nivelul semnalului furnizat de generator afectează măsurarea lungimii de undă în ghid ? Dar sarcina de la capătul liniei ? Nivelul semnalului furnizat de generator afecteaza masurarea lungimii de unda in ghid doar in cazul in care semnalul furnizatat de generator este comparabil cu nivelul zgomotului. 2.3 Ce rol are atenuatorul conectat între generator şi linia de măsură ? Atenuatorul conectat are rolul de a atenua un numar de ori nivelul semnalui genreat pentru a efectua o masuratoare cat mai fina. 2.4 Care este banda unimod a ghidului dreptunghiular din care este realizată linia de măsură ? Banda unimod se afla intre frecventa critica a modului fundamental si frecventa critica a modului imediat superior. 3.1 În cazul şurubului de reglaj, curba de variaţie a raportului de undă staţionară în funcţie de înălţimea h poate să fie nemonotonă (să prezinte un maxim). Cum se explică acest fapt ? Şurubul de reglaj prezintă o capacitate parazită ale cărei valori variază în funcţie de înălţimea şurubului; aşadar modificându-se reactanţa sarcinii se modifică şi factorul de undă staţionară, obţinându-se maximul respectiv. 3.2 Depinde raportul de undă staţionară de nivelul semnalului dat de generator? Factorul de unda stationara nu depinde de nivelul semnalului dat de generator. Definit ca un raport între valorile maxime şi minime ale distribuţiei amplitudinii de oscilaţie în lungul ghidului, el depinde în totalitate de caracterul sarcinii: scurt-circuit, gol, reactanţă pură (s=¥), ghid terminat adaptat, sarcină oarecare. 3.3 În cazul sarcinii compuse din atenuator şi scurtcircuit deplasabil, ce relaţie există între raportul de undă staţionară pe linia de măsură şi atenuarea atenuatorului? Factorul de unda stationara nu depinde decit de sarcina si de impedanta caracteristica a liniei, deci nu exista o relatie bine precizata intre factorul de unda stationara pe linie si atenuarea atenuatorului 4.1 La măsurarea impedanţelor, are importanţă care dintre minime a fost luat în considerare (cel din stânga sau cel din dreapta planului de referinţă echivalent) ? Nu are importanta care din minime a fost luat.

Alta intrebare Daca se schimba frecventa de lucru se va schimba si valoarea lungimii de unda rezulta ca se va schimba si valoarea coeficientului de reflexie rezulta ca se va schimba si r si x. 4.5 Cum se modifică coeficientul de reflexie al unei sarcini când se schimbă planul ei de referinţă ? Dar impedanţa normată ? Daca se schimba planul de referinta se modifica automat si delta apoi se modifica si fi r si se modifica si coeficientul de reflexie (se deplaseaza minimul) Se va modifica si impedanta normata datorita faptului ca se va modifica fi r. 5.1 Explicaţi variaţia în funcţie de frecvenţă a modulului coeficientului de reflexie la intrarea în circuitul de test şi pe sarcină la punctul 2.1.2. 5.2. Cum se explică dependenţa periodică a modulului coeficientului de reflexie în funcţie de frecvenţă, obţinută la punctul 2.1.8? La multipli impari ai frecventei lungimea de unda scade de 2k+1 ori 5.3 Cum depinde banda de adaptare a unui circuit cu un tronson în 4λ de raportul dintre impedanţele între care este conectat? Cu cât raportul dintre impedanţe este mai aproape de 1 cu atât banda de adaptare este mai largă 6.2. Pentru sarcina considerată, care dintre circuitele de adaptare analizate în lucrarea de laborator oferă cea mai largă bandă? Pentru sarcina considerata Zs, banda cea mai larga este oferita de circuitul adaptare cu tronsoane lamda/4 si lamda/8. B=510Mhz 6.3. Tipurile de circuite de adaptare studiate pot fi folosite pentru adaptarea oricărei sarcini complexe? Justificaţi răspunsul. Singurul tip de circuit ce poate fi consideta de adaptare universal este cel de adaptare cu tronsoane de linie conectat in paralel (tronson derivatie) 6.4. Identificaţi posibile dificultăţi de realizare practică a circuitelor de adaptare calculate. Realizarea practica a circuitelor de adaptare depinde de limitele impedantei caracteristice.

3.4 Demonstraţi relaţia (2). Coeficientul de reflexie al unei sarcini este definit astfel:

G=

Ur Ui

. Daca dorim exprimarea in functie de puteri, 2

2

vom tine seama ca Pr = Ur /Zs , respectiv Pi = Ui /Z s. Astfel

rezulta ca:

| G |=

este definit astfel:

Pr Pi

s=

. Factorul de unda stationara

1- | G | . 1+ | G |

Inlocuim pe |Γ| si rezulta relatia:

din care obtinem

1+

Pr Pi

1-

Pr Pi

s=

Pr æ s - 1 ö =ç ÷ Pi è s + 1 ø

2

.

,