Constantin Argetoianu- Memorii pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul 07, Partea a VI-a 1923-1926

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII vol. VII

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


MEMORII PENTRU CEI DE MAINE Amintiri din vremea celor de ieri Volumul aI VII-Iea Partea a VI-a (1923-1926)

Editie §i indice de

STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLI Bucumti, 1996 www.dacoromanica.ro

Colectia

ISTORIE & POLITICA este coordonatA de STELIAN NEAGOE

Toate drepturile pentru tiparirea acestei editii apartin in exclusivitate EDITURII MACHIAVELLI Bucure§ti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-8

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Prezentul volum al VII-lea din seria Memoriilor lui Constantin Argetoianu cuprinde anii 1923-1926 fi incheie de fapt Partea a VI-a a Amintirilor din vremea celor de ieri" a.ya cum au fost structurate de autorul kr. Din acel segment istoric de aproape patru ani de zile, memorialistul a evocat mai int& tribulatide avute cu generalul Alexandru Averescu cu ciracii acestuia, frilmantdri penibile care in

cele din urna au dus la desfacerea Partidului Poporului in doudi. averescan .yi argetoian. Dupd cearta" cu generalul Averescu a venit impdcarea" cu profesorul Iorga din care re-

conciliere a rezultat Partidul Nationalist al Poporului de sub prezidentia lui N. Iorga fi viceprezidentia lui C. Argetoianu. Iscusitul negociator a fost, mai apoi, artizanul fuziunii Partidului Nationalist al Poporului cu Partidul National din Transilvania. comasate in Partidul National Roman de sub ceJIa bicefald IorgaManiu. fn drumul spre constituirea noii Opozitii Unite" pentru inldturarea de la putere a Guvernului liberal condus de lonel Brdtianu, abilul om politic oltean a fost la un pas de per-

fectarea intelegerii de guverndmant" intre Partidul National Roman $i Partidul Tdrdnesc fdurit de Ion Mihalache qi indoctrinat de Constantin Stere. A izbucnit insd lovitura Printului Mof-

tenitor Carol", renuntarea la Tronul Romániei in favoarea ibovnicei ideale Elena Lupescu dupd care vial(' politica' romaneascd a fost gray tulburatd, motiv pentru atotputernicid I. I. C. Brdtianu sd treacd interimatul Guvernului in mdinile gewww.dacoromanica.ro

6

NOTA ASUPRA EDITIEI

neralului Al. Averescu, sub privirile stupefiat-neputincioase ale Opozi(iei Unite" in prag de destreimare... Mare le prozator se dovede.yte ci in acest volum un neintrecut portretist. Exemple intre exemple de bilrbati de Stat ci de oameni politici romdni imortalizali de pana plind de har a castelanului de la Breasta de Do lj: Nicolae lorga; Iuliu Maniu, Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Al. Averescu, Constantin Stere, Ion Mihalache, Principe le Maytenitor Carol, Barbu &irbei, Octavian Goga, Al. Constantinescu-Porcu, Virgil Madgearu. Ca fi peind acum, textele Memoriilor se tipiiresc in integralitate dupci caietele-manuscrise argetoiene. Toate sublinierile, cele trei puncte de suspensie sau rdndurile cu puncte de suspenaparfin lui Constantin sie, precum .,si toate notele de subsol Argetoianu.

Intregim opul cu noua- Anexe (un document semnalat de memorialist ci alte opt descoperite de noi la Cabinetul de manuscrise din cadrul Bibliotecii Academiei Romdne), al cdror conti-

nut se regdseve integral in cartea de fagi, fiind semnalate ca atare in man.yetele paginilor respective. STELIAN NEAGOE

www.dacoromanica.ro

MEMORII

www.dacoromanica.ro

7144-2 9,L2(

MINISTERUL DE INTERN(

-

CAPIIIETUI. MIMS faint.

atz4,:_ /tr.--14

A,e-c.

z-4

et,

cxL4,2

11-0Cck_

k9-6,es

4e,

4

C.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL X-LEA

Redactarea programului Masa la Xeni impäcarea cu Iorga Masa la Iordache" Calgtorie la Paris Inapoiat la Bucure§ti easesc partidul in fierbere Explicatia cu Averescu Banchetul partidului La Ilosiat Tratative cu marghilomani§tii i cu Maniu Complotul lui Jenicà Atanasiu Scrisoarea lui Averescu Intrevedere dramatici cu dânsul Sedinta Comitetului de Directie la generalul Coandä Imi dau demisia din toate comitetele partidului. o

inapoiati de la Sibiu partid de guvertiamant cu un program conturat in toate ananuntele lui, am petrecut luna ianuarie 1923 cu redactarea defmitiv 5. a textelor i a propunerilor adoptate de Conges. A fost ultima mea munc5 in partidul lui Averescu qi am vrut s o duc la bun sfar§it, de§i a fost lipsitA de orice agrement. Fath sa pot inc.5 prevede cele ce urmau sA se intample (si cine ar fi putut sä prevadl pckcaria ce mi s-a pus la cale peste cateva luni!), simteam th drumurile noastre se despgrteau tot mai mult. 0 simtea probabil qi Averescu, caci de0 ne imp& casem de ochii lumii la Sibiu, atitudinea sa fat6 de mine a devenit din zi in zi mai rece, i a cAutat s6 ma jigneascl de cfite ori a putut. Siret si fatarnic cum era §i-a ascuns ins5 unghiile ca pisica, acoperinduli imboldurile suflete§ti cu formele unei politeti i unei corectitudini aparente de procedee ce nu-mi permiteau nici o reactie. Dupà discutiile i lámuririle de la Sibiu, transformarea anteproiectului nostru de program in program defmitiv al partidului era o foarte simplá chestiune de redactare pe care a.1 fi desävaqit-o in cfiteva ceasuri. Averescu a pretins Insà cA era mai democratic sa numim o nota comisie de redactare" pe care sä o prezidez tot eu. Cum toate ajunsesera sa-mi fie indiferente, am primit propunerea, observfind tot* cä www.dacoromanica.ro

10


aceast5 metod5 democratic5 insemna numai o pierdere de timp si nimic mai mult. In realitate, Averescu avea planul lui. A pus pe membrii comisiei mai toti creaturile lui personale sà-mi ridice obiectii la fiecare paragraf, aproape la fiecare fraz5, cu n5dejdea s5 ma enerveze si pierzandu-mi cumpatul, s5 sparg geamurile. Planul n-a reusit ins5, fiindc5 ghicisem de unde venea opozitia unor oameni care prin ei Inii erau incapabili de o asemenea initiativ5 si m-am abtinut de la orice manifestare. Partà la sfar§itul lui ianuarie s-a terminat si cu programul §i Partidul Poporului a fost dotat astfel cu cel mai rational, cu cel mai

practic indreptar, din care au fost excluse petitiile de principii, f5g5duielile electorale cu un cuvant toate frazeologiile cu care-si in§elau de obicei aleg5torii partidele ronfine§ti. Guvemele care au urmat din 1923 inainte si-au insu§it multe parti din acest prop-am, le-au aplicat de cele mai multe ori f5r5 rost, dar au recunoscut totusi prin adoptarea lor ca reprezentau indrumarile cele sanatoase pentru prop5sirea poporului nostru. A fost pentru mine mai tarziu o mare satisfactie sufleteased', A/az:and ideile mele trecute in patrimoniul altora mai norocosi decal mine pe cäile puterii. inainte de a infra intr-o prescurtata expunere a amintirilor mele din anul 1923, in parte atat de dureroase pentru mine, voi mai nota aci, in rubrica anului 1922, dou5 evenimente de o inegala important5 in evolutia carierei mele politice. Arnandoua sunt in legatura cu mo§tenirea politic5 lasat5 de Take lonescu. Bietii takisti famasi orfani se b515b5neau intre ei si nu stiau incotro sa' o apuce. Cel mai cu vaza printre ei, in acele vremuri, era Misu Oromolu, fie si numai fiindca era guvernatorul 135ncii Nationale, caci liberalii-1 lasasera in postul in care il numise Take. A fost un moment intentia catorva caraghiosi sä-1 proclame seful Partidului Conservator-Democrat din care nu mai fam5sesera deck putine cadre. Dar pe de o parte Oromolu n-ar fi fost primit ca sef decat de cativa derbedei, iar pe de alta agatat de Banca National5 cum era, grecoteiul nu era nici el dispus s5 supere pe liberali, catre care se indrepta, printr-o actiune politicá prea caracterizata. Proiectul a ckut in apl, cu toate cele cateva sute de manifeste impartite de comitetul de initiativa" (!!), din care am primit si eu unul! Unii din takisti i§i indreptau privirile spre liberali, altii care nu uitasera invrajbirile trecute, incepuser5 pertractari cu Maniu. Erau insa §i takisti, care stiind ce soart5 ii astepta in slujba altora, ar fi preferat o

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

11

reinviere a Partidului Conservator adaptata imprejurarilor postbelice. Printre aceqtia erau Grigore Filipescu qi Xeni. $i unul qi altul puseser5 ochii pe mine. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu Xeni ca ma roaga s5-i fac cinstea sä pranzesc cu el, numai dânsul qi cu mine, sd vorbirn pollticd. Am c5lcat cu acest prilej pentru prima oara in casa lui Xeni §i marturisesc CA am fost uimit de luxul peste care am dat. Nu ma obi§nu-

isem incá cu imbog5tirile repezi, nu prea mergeam pe la oameni, cunoqteam pe Xeni ca pe un trep5du al lui Take Ionescu i nu-mi inchipuiam ea' era fericitul posesor al unui insemnat numar de Grigore§ti, de Luchiani, de Andreqti care de care mai interesanti. M-a primit intr-o splendit5 i bogat5 bibliotecâ i numaidecit am trecut la masa'. La mask in fata a douà tacfirnuri, un scaun i un fotel majestuos. Cu vocea emotionat5, Xeni rn-a poftit s5 ma aqez in fotel: E jettil pe care sta Take Ionescu, and venea la mine. De ciind a murit nimeni nu s-a mai asezat in el oferindu-vi-1 ast5zi v-am márturisit printr-un simplu gest tot programul meu!" i pe cand intindeam icrele moi pe paine (caci mi-a dat o mas5 domneasc5, perfect incadrat5 in decorul sufrageriei de milionar) a inceput sa-mi expunàplanurile lui. tia el (de unde?) ca cu Averescu n-am sa o mai duc mult; ramasesem 1i eram nu numai un conservator de batina, dar ma mai §i aratasem fire de conducator i cap politic. Take v5 considera ca singurul om de viitor in tam astal i am putut sá ne convingem cu totii de dinamismul dvs. politic (am recunoscut aci o formula a defunctului), fara dvs. Averescu nu putea sa ajung5 la nimic (exagera, rara mine ar fi f5cut mai multe boroboate, i atata tot!) dar acum nu mai puteti face dvs. nimic cu Averescu! Veniti §i luati locul lui Take Ionescu, puneti-va in capul nostru i s5 refacern Partidul Conservator!" Uita bietul om ca n-aveam in capul cui sa m5 pun i c5 ideea conservatoare pierise odat5 cu sinuciderea Partidului Conservator, in toamna anului 1916. Cu epavele clientelei lui Take Ionescu nu se putea constitui un partid i vremurile erau de a.a natur5 incit un Partid Conservator nu mai putea ridica capul. Doctrina conservatoare nu mai putea fi intrupat5 deck printr-un Partid Agrar. Nu putusem ins5 sä ajung la injghebarea unui asemenea partid cu Averescu, i era sa-lincerc cu Xeni! Am explicat gazdei mele ca se iwlase asupra raporturile mele cu Averescu, ca acestea erau excelente, c5 eram foarte magulit de propunerea I Ce prost proorocl

www.dacoromanica.ro

12


ce-mi facea, dar c5 nu putearn sà-i dau urmare. Masa era pe sfarsite, ma ardea posteriorul pe tronul lui Take Ionescu, pe care simteam c5-1 uzur-

pam si rn-am sculat repede s5 luAm cafeaua in biblioteca. Aci, recunosc5tor de masa excelent5 pe care o inghitisem, am socotit c5 une politesse en vaut une autre" si am oferit lui Xeni si tuturor coreligionarilor sai politici sá intre in Partidul Poporului, unde toat5 solicitudinea mea le era asigurata. Pentru takisti, Averescu avea insa peri de lupi, si Xeni mi-a räspuns Ca trebuie s5 se mai gindeasca si sa" mai vorbeasc5 cu prietenii s5i... Am priceput! Prietenii sai inseparabili erau Stelian Popescu si d-rul Demetrescu de la Br5ila... Conversatia mea cu Xeni n-a avut bineinteles nici o unnare. Mai tarziu, Xeni s-a inscris la liberali, Stelian Popescu tot la ei dar pe jumatate iar doctorul Demetrescu la Maniu.

Al doilea eveniment, tot in legáturà cu takistii, a avut consecinte mai importante pentru mine, caci rn-a impacat cu Iorga. Desi nu urnblau pe aceleasi poteci, Grigore Filipescu, trep5dus politic in vesnica agitatie visa si el refacerea unui Partid Conservator, dar pe lângà takisti voia s5 adune si pe fostii prieteni politici ai lui tat5-sau trecuti cu mine (si cu dansul de altminteri la inceput, la Iasi) in Liga Poporului. Stia si dansul (eine nu stia?) c5 intre mine si Averescu scartaia si socotea c5 as fi fost usor de ademenit pentru planul sau. In fruntea acestui partid neoconservator, fantezistul de Filipescu, care in fundul sufletului sàu se temea de mine, crezindu-m5 totusi indispensabil noii formatiuni s-a gfindit s5 pun5 pe... Iorga! Inainte de a vorbi cu mine, a vrut s5 se asigure de sef, fie si numai ca s5 ma pun5 in fata unui fapt implinit. Cum n-a reusit cu Iorga, si poate si din alte motive, Grigoras Ii schimba mai des p6rerile in politica' deca cámasa din spinare n-a mai venit la mine. N-am aflat dec.& mai tarziu de planul lui si de demersul facut pe 1ang5 dl. Profesor; mare mi-a fost prin urmare mirarea, cand intr-o zi prin noiembrie, intálnind pe Iorga in sala pasilor pierduti la Camera, I-am vazut in fata mea cu maim intins5! Era certat cu mine de moarte de cand II amenintasem ca-i bag pumnul in gur5, si ma injura cu fiecare prilej. Eu n-aveam nimic cu el, il stiam nebun si gestul sail se incadra atat de bine in toata firea lui de zanatec incat nu rn-a tulburat deloc. Se mai certase el cu mine, din senin, la Iasi si tot din senin se impAcase. 0 data mai mult, pana sà ne certam si s'à ne imp6c5m iar5si, nu era la urma urmei de ce sà-mi fràtnant mintea. Cu totul neasteptat5 a fost insa cordialitatea cuvintelor sale: parc5 ne despartisem in ajun cei mai buni

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

13

prieteni! N-am dat pe loc o important5 prea mare acestei fericite intimpl5ri: eram departe de ideea cà ea va duce la colaborarea noastrà politi&à din 1924! Cheia enigmei mi-a dat-o Filipescu un an mai tirziu. Iorga fusese foarte m5gulit de propunerea sefiei Partidului Conservator reinviat, dar and i s-a pomenit de mine ca un colaborator indispensabil a sarit ca ars! Ca s5-1 impace si s5-1 ademeneasc5, Filipescu i-a expus in cuvinte ditirambice admiratia mea pentru diinsul, n5scocind cite si mai cite!! Atit a fost de ajuns pentru ca paranoicul s5 se impace numaidecfit in gfind cu mine si in faptia dup5 cateva s5ptamini! Peste 6'0va ani, am uzat si eu de metoda lui Grigoras ca s5 inpac pe Nebun cu Duca, si voi povesti cu acel prilej intreaga scen5, de toat5 nostimada petrecuta in 1922 intre Iorga si Filipescu. Iorga a fost foarte mAgulit de cerfind propunerea sefiei Partidului Conservator, dar a declinat-o timp de gindire. Asa incit Filipescu n-a reusit s5-1 cistige planurilor sale, dar a reusit sà-1 impace cu mine! Vorba romfinului: unde dai si unde crapä!

Redactarea definitivä a programului partidului, in care am avut satisfactia s5 inscriu rara nici o alterare propunerile mele privitoare la solutia problemei constitutionale si cam jum6tate din solutiile mele privitoare la problemele economice si agricole a fost ultima mea inde-

letnicire serioas5 in cadrul partidului lui Averescu. Dup5 o sum5 de plictiseli cu comisia de redactare si cu generalull, am ajuns in fine la o intelegere deplink si cu toate scartaielile carutei, in sedinta Comitetului Executiv din 27 ianuarie 1923, programul meu (desi emasculat!) a fost aprobat in unanimitate. in cursul verii anului 1922 fusesem ales in Consiliul de Administratie al Societátii petrolifere Steaua Romani", reinviat5 si nationalizat5. Cum nationalizarea fusese fcut5 sub auspiciile a sase bánci2, am fost desemnat ca reprezentant al B5ncii farane§ti. Steaua Romin5" era de fapt condus5 de finanta libera15, de englezi i de francezi. Presedinte al Consiliului de Administratie era Barbu Stirbei, director general ingine-

rul Ossiceanu, fost sechestru al Societ5tii pe vremea tizboiului. In afarà de membrii din Consiliu, francezii si englezii mai aveau si cite un director numit de ei, cei dintfii pe Mény, cei din urm5 pe Roggers. 1 Vezi Anexa I. 2 Banca Romfineascd, Banca de Credit, Banca Blank, Banca Genera hi, Banca Berkovitz 0 Banca Tariineasca.

www.dacoromanica.ro

14


Consiliul Ii tinea sedintele cand la Bucuresti, cand la Paris, cand la Londra. In februarie 1923, domnii din Paris si din Londra find impiedicati sä vina la Bucuresti, s-a hotarat o sediMa la Paris si din partea românilor au fost delegati sa faca calatoria Barbu tirbei, Nae tefanescu (Banca Romaneasca), Iancu Mitilineu (Banca Genera la) i eu. Am primit insarcinarea cu o nespus5 bucurie. Eram incantat s5 rev5d Parisul, scumpul Paris al tineretelor mele, uncle nu mai pusesem piciorul de 10 ani1 i eram fericit pe de a1t5 parte sa scap de cloaca politica in care soarta ma impotmolise, sa nu mai aud o lunä nici de partid, nici de Averescu, nici de toti prietenii" lui si de ai mei. Inainte de plecare, D.R. loanitescu, seful organizatiei noastre de 11fov a venit sa ma pofteasca la o masa prieteneascd la Iordache", masa f5ra caracter politic zicea el i menita sa-mi stranga prietenii

maim inainte sa parasesc tam. Eram atat de fericit de calatoria mea incat nu as fi fost in stare sa refuz nimic, cu atat mai putin o masa intre presupusi prieteni. Dac5 as fi putut ghici toate buclucurile ce mi s-au dar de unde sa le ghicesc? tras din aceasta mas5 a fi dat-o dracului probabil ca, daca n-ar fi gasit acest pretext, voitorii mei de bine" ar fi gasit altul. Dar asa a vrut soarta, ca procesul de despartire dintre mine si Averescu sa inceapa printr-o masa... Plecarea mea find fixatà pentru ziva de 12 februarie, masa s-a hotarat pentru sambata seara 10 februarie. Au luat parte la ea vreo 50 de persoane, printre care tin minte cá au fost si licheaua de Petrovici, si Jenic5 Atanasiu si Cudalbu, care s-au ridicat apoi cu cea mai mare violent5 impotriva mea... Masa a fost cordiala, s-a vorbit cu veselie si prietenie, si n-a trecut cred prin gandul nimanui, printr-al meu desigur nici o clipa, ca se organizase acolo o intrunire de fazvratire impotriva sefului... La sfarsitul mesei, Ioanitescu s-a sculat si mi-a adresat cateva cuvinte proclamandu-ma Kronprintul" (!!!) partidului! Ioanitescu punea deseori picioarele in strachini, asa incat ce spunea ori nu spunea el nu avea mare importanta. Proclamarea de Kronprinr, ridicola ca expresie, iaräi nu putea avea nici o importanta caci doar al 2-lea loc in partid nu-mi era contestat de nimeni. Repet, nimeni n-a dat o atentie speciala iesirii lui Ioanitescu. Am plecat a treia zi, in 12 februarie, la Paris cu constiinta netulburata; uitasern complect si masa de la Iordache" si pe Ioanitescu si proI Din mai 1913, cand demisionand din cariera diplomatica, am fost concentrat in campania din Bulgaria si am intrat apoi in politica_ 51 a venit peste noi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

15

clamarea mea ca Kronprinr! Dup5 vreo zece zile am primit o scrisoare de la Citta Davila si alta de la Popovici-Tasc5, scrisori prin care prietenii mei ma vesteau ca se profita de absenta mea pentru a se pune la cale lucruri urate, si c5 intrigantii care lucrau sà" ma strice definitiv cu Averes-

cu imi preg5teau o primire cu huiduieli la inapoierea mea. Masa de la Iordache", la care fusesem proclamat sef al partidului" (!!) era luat5 ca pretext de credinciosii" generalului, care se numarau si-si strangeau scriau Davila si Tasc5 incerandurile... Fatà de aceastà atitudine pusera s5 se numere i prietenii mei, si lupta pe fat5 parea inevitabilà... Citeam i nu-mi venea s5 cred. Nimeni nu se gandise in seara de 10 februarie la o atitudine ostilà fat5 de Averescu. RAspunzand lui Ionitescu, facusem in aplauzele tuturor elogiul sefului si mersesem pfin5 la platitudinea de a-1 declara nu numai stegar, dar chiar i ,simbol" (!!) al partidului, urandu-i viat5 lung5 i necerand pentru mine decat un loc de soldat in randurile camarazilor care ma inconjurau. N-avusesem nici trfacar impresia Ca Ioanitescu facuse ce se numeste o gafd, §i simtisem chiar nevoia, in starea de spirit in care m5 aflam, s5 inlatur pentru un viitor fie si foarte departat legaturi cu un partid de care simteam ca m5 despart tot mai mult. SA iau locul lui Averescu, nu mi-a trecut prin gand, nici mie, nici lui Ioanitescu, nici nimanui din cei de fat5... Citeam si nu pricepeam nimic! Am aruncat intr-un sertar scrisoarea ce venise s5-mi otraiveasc5 putinele zile de incantare in mijlocul Parisului, convins ea' la inapoiere in Bucuresti voi 15muri echivocul in &mid' cuvinte si c5 voi schiop5ta mai departe, al5turi de Averescu, in randurile unui partid de care nu ma mai lega nici o vlag5. Aceastà c515torie la Paris mi-a eamas in suflet ca una din cele mai pl5cute amintiri. Pracut a fost si drumul, de la Bucuresti la Paris. Am cál5torit cu Orient-Expresul restabilit, reluand astfel firul unui confort international intrenipt de la 1914. Am pornit la drum cu Barbu Stirbei, cu Mitilineu, cu dl. i d-na Kaufman si cu Ossiceanu cabinele noastre erau al5turate in acelasi vagon, si am putut astfel s5 ne vedem mai de aproape. Pe tirbei II cunosteam pe de rost i n-am avut de adAugat la bilantul pe care-1 incheiasem deja de la Iasi decat aberatiile sale alimentare: se hi-a/lea numai cu macaroane, cu orez si cu ierburi. Nesfarsitele ceasuri de conversatie, observatiile f5cute in treacat printr-o garà, comentariile unei stiri citite in gazetele succesiv cump5rate i aruncate, ni-au 15murit asupra celorlalti si mi-am dat seama cat de banal era Mi-

www.dacoromanica.ro

16


tilineu, cat de sec si de nul era Kaufman, cat de dräguta si de inteligenfa era nevasta-sa si cat de prost era Ossiceanu. Prostia lui Ossiceanu ma exasperase atat, Inc& abia sositi la Paris am rabufnit. Coborasem cu el si cu Mitilineu la hotel Chatam. Niciodata nu mi-am regasit Parisul cu atat emotie. Trecusera nu numai 10 ani, mai trecuse si razboiul cu tot cortegiul lui de suferinte, de deceptii si de glorie. Cunoscusem si iubisem un Paris umilit si invins, un Paris cu ruinele Tuilerielor in inima lui, ca o vesnica amintire a ultragiului de razbunat, un Paris scapatat si contestat peste Rin si peste Canalul Manecii... Ma inapoiam acum dupa o lunga despartire intr-un Paris triumfator, plin de avanturi, intr-un Paris ce-si recastigase priinul loc in lume... Nu erau desigur toate bine lamurite, fagasele erau mari si caruta trosnea din toate incheieturile

dar eram toti plini de incredere in geniul si in steaua acelei France étemelle" pe care fiece om cu cultura si cu suflet curat o considera ca o a doua patrie, daca din intamplare Durnnezeu ii &Muse alta. N-aveam aka dorinta cleat sa ma reped spre locurile ce-mi erau scumpe, sa cutreier strazile ce-mi erau atat de cunoscute, sa reiau contact cu zidurile si cu privelistile ce-mi erau mai familiare decat oamenii. Slab de ingeri, rn-am lasat tarat, abia debarcat, de Mitilineu si de Ossiceanu la un teatru. Trenul sosise pe la ora 7 seara, mi s-a lasat numai timpul sa-mi desfac geamantanele si sa ma spa] si a trebuit sa o pornesc spre Teatrul Athenée, unde Mitilineu luase locuri. Am inghitit 2 acte proaste, cazusem pe o piesa mediocia, si ne-a apucat pe catesitrei foamea. Am Orasit teatrul si ne-am dus la restaurantul Viel, pe Bulevard restaurant pe vremea aceea destul de bun. Ne-am asezat, si a fost un moment de reculegere pentru fiecare in fata listei de bucate... Eram nemancati, de zece ani! Mitilineu si-a alcatuit un menu" subtire, eu mi-am comandat trei lucruri simple dar care numai la Paris se pot manca: une sole frite, tine cOtelette de mouton, pommes paile et du Brie"! Cand a venit randul lui Ossiceanu, il aud snorcaind: Garsormn, &le schnitzel et ène bock,

jé ye me rappelér dé Leoben!"1 Deja pe drum ma exasperase, cfind 1-am mai auzit cu Kesketu-ul" lui evocand Leobenul in Paris, in Parisul meu slavit si alegand din atatea bunatati rafinate ce-i stau la dispozitie snitzelul si paharul de bere al deznadajduitilor mi-a venit rau, si innebunit rn-am rastit la el pe romaneste sadea: F... M...ta de prost, de aia ai venit la Paris, sa te crezi la Leoben?" A ramas bietul om cu 1 $coala de mine deja Leoben (Austria) unde-si Meuse studiile de inginer.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

17

gura cascata, rn-a socotit traznit si n-a mai zis un cuvant! Mitilineu, distinsul Mitilineu, radea cu hohote, era incantat... La sfarsitul mesei i-am mai dat un prilej de incantare. Cerusem branza de Brie, a opta mi-

nune pe parnant! Inainte de a mi-o aduce, am chemat baiatul si i-am spus: Garcon, j'ai demande du Brie mais je ne veux pas du Brie, je veux le Brie; apportez-moi le fromage entier!" S-a uitat si asta stramb la mine, dar mi-a adus roata" intreaga de branza si am mancat-o toatay Nu mai pusesem Brie pe limba de 10 ani! Treaba era asta? Dupà alti zece ani, Mitilineu tot imi mai pomenea si 'idea de masa de la Viel la care injurasem de mama pe boul" de Ossiceanu i mâncasem o roata de Brie! Dupà cum se vede mi-am ref5cut debuturile mele pariziene en vrai paysan du Danube"! Nu degeaba ma hranisem cu fasole in Bulgaria si la Iasi si ma tampisem zece ani in vraistea politicianismului romanesc! Un somn bun, si a doua zi dimineata mi-am regasit sufletul de om civilizat. Le-am uitat toate, ca vise urate, si am alergat la locurile ce in-

semnaser5 etapele entuziastei mele tinereti. Cei trei ani (1910-1913) petrecuti ca diplomat pe malurile Senei se stersesera din memoria mea si m-am dus sa-mi revad casa din 42 rue de Grenelle in care traisem visuri frumoase; le-am g5sit intacte, si mi s-a parut cä reiau firul vieii de unde-115sasem la srarsitul lui 1896! Cate trecusera, cate traisem de atunci! Le-am uitat pe toate, si cat am stat la Paris am trait numai cu trecutul in brate afarà de cele cateva ceasuri consacrate afacerilor pentru care venisem, dar care n-au fost multe. Am colindat pe urmele trecutului tot Parisul, am fost la Chatou, la Versailles, la St. Germain, la Chartres, la Fontainebleau... Timp de doua saptamani, rn-am simtit intinerit cu 30 de ani... Am trait dou5 saptamani ca intr-un vis, si la inceputul lui martie am plecat spre Ora, spre lanturi, spre plictiseli.. M-am oprit trei zile la Viena sa-mi vad fata si sa ma durniresc. Sa-mi lapad hairr-;ic fericirii si

sa-mi pregatesc mantaua de ploaie pentru Bucuresti... In ziva de 9 martie m-am dat jos din tren in Gara de Nord. Acest contact cu Parisul, cat de scurt a fost, aceastd rupere a continuitlifii salahoriei mele rn-a dezgustat si mai mult de politica si de partid. Nu mai aveam curajul sd inghit sd md prefac, i simteam ca voi fi silit sa iau hotarari grave grave pentru mine bineinteles, caci ma purtau gandurile sa renunt la politica, sa traiesc vara la tara si iarna in strainatate: ma recucerise Parisul... Daca generalul Averescu si cana-

www.dacoromanica.ro

18


liile care-1 sfatuiau nu s-ar fi purtat cu mine ca niste porci, si rn-ar fi lasat sci iau eu iniliativa, a fi ramas probabil la aceast5 hotardre. As fi invocat motive de satiatate sau interese de familie si a fi plecat fat-à sa supar pe nimeni. Din nenorocire pentru mine, mi s-a inscenat o netnaipomenità porcarie" si rn-am vazut silit sa lupt ca sa-mi scap obrazul si sa raman in politica ca sa nu plec ca un invins. intreg anul 1923, de la martie inainte 1-am pierdut rafuindu-ma cu Averescu si cu partidul pe care-1 intemeiasem si pe care rn-am vazut silit sa-lrup in doua. Ioanitescu voise sa-mi faca o pritnire grandioasà" la gara, la sosire sa vina cu tot poporul din Ilfov si din suburbii sà ma aclame! Caci in lipsa mea argetoianistii luasera pozitie, fara sa ma intrebe, impotriva averescanilor. Prevenit de Davila si de Popovici-Tasca, am declinat manifestatia si am tainuit ziva sosirii mele in Bucuresti. Dar Ioanitescu vorbise, se laudase ca. va aduce" zeci de mii de oameni, i faptul a fost bineinteles adus la cunostinta lui Averescu care 1-a inscris in catastiful sail, la pasivul meu. Abia sosit mi s-au povestit cate nu-mi venea sa cred. Profitand de lipsa mea din Bucuresti, trei pezevenghi, Petrovici, Cudalbu si Jenica Atanasiu, au dat asalt lui Averescu sa-1 convinga ca voiam sa-1 detronez si sa-i iau locul. Pipi Negulescu, caracatica invidioasa, incurajase scarboasa actiune, dar de departe, SA nu se compromita. Spre mare mirare, printre cei ce se ridicasera impotriva mea,arn gasit i pe Jornescu, de la Roman, in casa cäruia locuisem, pe care contam ca pe un prieten si pe care-1 ajutasem in tot felul.

Lichelele s-au dus sa spuna lui Averescu cd eu am pus la cale banchetul" in care Ioanitescu ma tratase de Kronprint (!!) In pregatirea si in

asteptarea momentului prielnic ca sa ma proclame &II! Cu firea lui banuitoare, i'.verescu nu credea nimic si credea tot. In timpul guvernarii si in anul care urmase, eu urcasem si el cobordse multe trepte pe scara valorilor politice; ce era mai bun in partid incepuse sa-lcantareasca, sä se desfaca de el si sa se apropie de mine, fara nici o solicitare din partea mea. Oamenii legendelor se prabusesc mai iute decAt altii, si nu era vina mea daca Averescu-si arata in fiecare zi, tot mai mult, arama. In loc sa

primeasca lichelele cum se cuvenea, Averescu si-a frecat ciocul, si-a scos si si-a pus monoclul, a ascultat si n-a spus nimic. Lichelele 1-au parasit convinse ca-i facusera pe plac i ca-i cantasera in struna... www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

19

Cum am luat contact cu prietenii mei, i-am repezit, i le-am aratat cat tau faceau partidului: dupa ce ne uzasem la Guvern, dupà ce ie0sem prapaditi din alegeri, atat mai ne trebuia sa ne razboim intre noi si sa rupem partidul in doua. neat de efortul facut ca sà ajungem la Congresul de la Sibiu, prin rasunetul caruia izbutisem sa ne reluam un kc onorabil in randurile oamenilor... Am adaugat ea' eu unul, dezgustat cum eram de politica, nu simteam in mine nici o vlaga pentru a ma inllama la un nou car al iluziilor, si cu atat mai putin sa determin o revolutie i o sciziune in Partidul Poporului. Dar pe cat eram eu de lini§tit, sau mai bine zis de obosit suflete§te, pe atat erau de intaratati aaa-zisii mei prieteni, adicatoti cei care se ridicaser5 in partid cu o patima oarba impotriva lui Averescu i ma alesesera pe mine drept portdrapel al unei mi§cari la care nu ma gandisem. Eu ma gandisem sa paräsesc politica, dar nu sa nip partidul; ei insä se strangeau in jurul meu fiindca socotisera cä prin insuOrile mele opuse insu0ri1or generalului, reprezentam un punct de cristalizare pentru nazuintele kr. Am luptat cat am putut ca s5 impiedic razmerita din partid i &à mentin randurile organizatiei noastre. Cred cä a fi izbutit, daca Averescu nu s-ar fi lasat iwlat de cei care-I lingu§eau §i de suspiciunile lui: nu putea scapa omul de ideea fixa ca voiam sa-i iau locul, §i aceasta banuiala stupia' 1-a impins sa &ea' nu numai prostii dar i sa duca lucrurile pana sà ma sileasca sa sparg geamurile §i sa nip partidul in dotia.

In primele luni dupa inapoierea mea de la Paris, lucrurile au mai mers cum au mers. Am incercat o leala lamurire cu Averescu asupra prostiei lui Ioanitescu cu Kronprinttil" §i am avut cu dansul o explicatie in urma careia am crezut ca toate se aplanasera. Am simtit totu0 cum raporturile noastre deveneau din zi in zi mai reci, cum eram lucrat" pe langa dansul prin forte oculte §i atotputernice. Eliza Sutu, Inca in toiul influentei sale' a vazut limpede in jocul lichelelor din jurul senilului ei ibovnic, mai ales in al colonelului Ghenciu, cutra bulgareasca in care, in calitatea lui de gagaut, Averescu avea o netarmurità incredere. Ea vedea cum partidul se destrama, cum batranul se curata; a fost o a intervenit cu puterile unei patimi sleite, de cate ori a putut prieteng leala i fata de general 0 fata de mine. Din nefericire bunul ei I Construise tocmai o vita frumoas6, pentru &Ansa, algturi de a lui Averescu in via acestuia de la Severin, vita pe care, dupä ce s-au desptirtit, generalul a luat-o in posesie, locul robind clddirea!!!

www.dacoromanica.ro

20


simt n-a putut dejuca intrigile ascunse ce se teseau in preajma ei in intuneric... M-a prevenit de caste ori a putut descoperi ceva, de cele mai

multe ori ins6 prea tarziu. A sfapit §i ea prin a cunoate" ç / ,osul, prin a se dezgusta de el i prin a-1 parasi, nu prea multa vreme dup5 mine... Pe carid eu m5 trudeam s5 evit orice prilej de conflict, in partid lucrurile se incurcau tot mai mult. De§teptii mei i cutrele lui Averescu voiau cu orice pret s5 ajung6 la ruptur5. Ai mei fiindc5-0 dau seama ca intr-o nouà guvernare erau s5 fie pu§i la index de camarila efuiui ai lui fiindea doreau locurile §i situatiile pe care le ocupaser5 in trecut prietenii mei, c5ci toat5 elita partidului era al5turi de mine.

Pentru a incerca s5 sting focul care mocnea i pentru a readuce armonia in partid, am propus lui Averescu s5 sarb5torim printr-un banchet in stil mare a treia aniversare a intemeierii partidului, printr-un banchet in care toate glasurile s5 se uneasei in jurul lui i s5 afirme unitatea partidului... Averescu a primit propunerea cu multumire, toate prilejurile de pream5rire a persona1it5tii sale fiindu-i pl5cute §i mai ales fiindc5 si-a inchipuit c5-0 va consolida astfel situatia in partid fata de mine, care, s5racul de mine, nu o amenintam intru nimic! Am cerut prietenilor mei sà-mi dea tot concursul, §i de voie, de nevoie mi 1-au dat. Banchetul a avut loc in seara de 25 aprilie, in sala Eforiei i a avut cel mai strälucit succes. Au fost de fat5 800 frunta0 au uitat cu totii micile patimi ce-i desparteau i pentru un moment unitatea partidului s-a inchegat din nou. A vorbit intai Averescu. Cu ob4nuita lui sinceritate a avut curajul, dup5 ce a facut istoricul intemeierii partidului, s5 inastfel, domnilor, in loc ca eful cheie cuvanitarea sa prin cuvintele: sä creeze partidul, in cazul nostru, asist5m la fenomenul contrar: partidul ai-a ales si chiar pot zice cd creat seful!" Dup5 Averescu, am vorbit eu i ca s5-1 impac am tinut o cuvantare in care 1-am t5maiat cat am putut. i pentru cei din afarà am declarat, intre altele: Ne intrunim in fine ast5zi, pentru a treia oaral tot in jurul generalului Averescu, in momente de grea cumpank pentru a ar5ta Orli intregi cà omul in care ea si-a pus toatä increderea, in vreme de fazboi ca in vreme de pace, e la postul sdu!" 0 mai lamurita subliniere a faptului ea' nimeni nu-i contesta §efia partidului, nu puteam face... Aluzie la alte douà banchete, tot in sala Eforiei, in 1919 si in 1921.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

21

Dupl mine au mai vorbit Cudalbu in numele bovinelor, Serghie Nith in numele Basarabiei, Octavian Goga in numele Ardealului, Petrovici in numele cutrelor, Dori Popovici in numele Bucovinei, generalul R5scanu in numele pretorienilor, Pipi Negulescu din partea filozofilor aducand-o si despre iubitul si stimatul nostru prieten dl. Argetoianu"! Au mai 15trat Trancu-Iasi, Imbroane, Petre Dragomirescu, D. R. Ioanitescu (protestau a doua zi printre prietenii mei fiindc5 1-am lAsat sà" spun5 prostii, parc-as fi putut sà-1 opresc!) si altii... Sedinta s-a terminat tarziu, intr-o infrntire genera15, si am avut cu totii impresia c5 toate cele ce se dezlipiserà se lipiserà la loc... Iluzia a fost ins5 de scurta durath. A doua zi dui:4 banchet am plecat la Breasta si de acolo, dup5 cAteva zile, la Ilovat, in Mehedinti, la mosie la Tilic5 Ioanid, trepädusul lui Goga si b5iat simpatic. Tilica Ioanid a fost in scurta lui viata (a murit relativ tank, de inim5) o aparitie sui generis" pe orizontul nostru politic. Printre toti lacomii si arivistii care misunau in jurul nostru, Ti1ic5, pasionat de politic5 si numai de politic5 (dormea cu ea si noaptea in brate), a fost tipul politicianului dezinteresat, and acestui cuvSnt intelesul c5 nu urinal-ea nici afaceri, nici profituri, nici galoane. Fara mvlth cultuth, fará usurinth la vorb6 in fata publicului, isi cunostea lungul nasului, era fericit cind putea s5 duc5 o vorbA de la un fruntas politic la altul sau sà-i pun5 in contact si se multumea sa tragsa in culise dac5 nu adevarate sfori, cel putin sforicele. Mester in alegeri, se arunca cu patimá in lupth, cheltuia tot ce avea si se mai si ingloda in datorii. Serviabil, prieten credincios, se punea luntre-punte pentru toath lumea, neglijandu-si propriile sale afaceri. De pe timpul

neutralitatii inca, si in vremurile care au urmat s-a legat de Goga cu stransa prietenie, prietenie care a ajuns pan5 la complecth integrare a personalitatii sale in personalitatea poetului, coplesitoare fata de dansul. A ajuns mai tarziu s5 nu mai gandeasc5, s5 nu mai simta, sä nu mai mistuie

cleat prin Goga. A trait, cfite zile a mai avut, cu el, pentru el si prin el, irosindu-si toath averea pentru ca ardeleanul nesimtitor s5 nu fie lipsit de nimic cat timp n-a avut la indemfin6 matrapazlâcurile d-nei Veturia si binefacerile Societhtii Mica"... In scurta lui guvernare din inceputul lui 1938, Goga 1-a thsplait facandu-1 subsecretar de Stat la Interne, post pe care TilicA nu-1 ceruse dar in care n-a thcut figura' mai proasth ca altul.

in tulburarea mintilor si raporturilor personale ce izbucnisera in partidul nostru, Goga, exasperat de pretentiile si de naroziile generawww.dacoromanica.ro

22


lului" dupà propriile lui cuvinte se aratase trup si suflet alaturi de mine. Tilica-1 urma orbeste, si cu atat mai mult5 placere cu cat nu se impacase niciodata cu metodele cazone pe care Averescu le aplica in relatiile sale cu cei marunti. De Si in perfecta simpatie cu mine, Goga nu voia totusi o rupturà a partidului si s-a silit cat a putut, pana in ultiexact cum am fa:cut si eu de altmul moment, sa impace lucrurile minteri. Dup5 caldura banchetului care topise gheata, Goga a pus cu Tilica la cale o intalnire intre Averescu si mine ca sa reinnodam itele, prieteneste. Si astfel s-a aranjat petrecerea de la Ilovat. in afarà de Goga, de mine si de Averescu care a venit cu Eliza Sutu, au mai fost de fata cativa prieteiii politici de mana a doua, printre care din nefericire si D. Burileanu, omul cu barba si avere frumoask prietenul si conjudetea-

nul lui Tilic. Zic din nefericire, fiindca bietul om care nu pricepea niciodata nimic" a pus picioarele in strachini si a stricat tot rostul intalnirii. Tot timpul mesei a facut pe desteptul si si-a batut joc pe rand de Cudalbu, de Pipi Negulescu si de Jenica Atanasiu, adica de oamenii cei mai devotati lui Averescu. Tilica, Goga si cu mine ii tot f5ceam semne sa tack dar barbosul nu pricepea nimic, ba parca chiar pricepea pe dos, caci ii tragea tot mai tare. Generalul Ii strangea monoclul in ochi si se facea ca nu intelege, dar simteam cum i se ineca sufletul in venin. Era convins ca-1 adusesem acolo ca sa' pun prietenii mei sa-si bath joc de ai lui, in fata sa. N-a spus-o, dar it cunosteam pe de rost si am ghicit-o. De altminteri Eliza Sutu mi-a confirmat faptul, cateva ceasuri mai tarziu. Era si ea convinsa ca voisem sa joc un renghi mosului, si ma blama. Cum nu era insa pornita nici inecata in venin, nu mi-a fost greu sa o conving ca eram nevinovat...

Ne-am despartit cu bine si Averescu ne-a poftit pe toti la dejun, pentru a doua zi, la via lui. Ne-am despartit cu bine, asa cum ne intalnisem si cum ne-am revazut a doua zi dar intre noi imponderabilele" au ramas tot ostile: din cauza lipsei de tact a lui Burileanu, incercarea lui Tilica Ioanid de a ne apropia daduse gres... Inapoiati la Bucuresti, raporturile dintre mine si Averescu au mers tot racindu-se; fara sa ne dam seama ne indepartam zilnic unul de altul. In iunie, am mai tratat o eventuala fuziune a partidului nostru cu marghilomanistii a fost ultima mea indeletnicire in cadrele averescanismului apoi am plecat la Breasta, si pe cand ma odihneam in sanul familiei, pe neasteptate a izbucnit cu violenta criza...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

23

Cateva cuvinte despre tratativele cu Marghiloman i cu marghilomani§tii. Initiativa acestor negocieri a fost luath de Iancu Mitilineu §i de Grigore Carp, care au venit s5-mi expun5 jalnica situatie a partidului

lor. in conjunctura politics postbelick nu mai era nimic de a0eptat de la Marghilornan, prea in varstä i prea suferind aripa mortii Ii intinca s5 se mai poata invarti sau ridica. P5n5 sese deja umbra asupra lui §i eticheta de Partid Conservator" p5rea prietenilor mei oameni de convingere, dui:4 cum se vede un ponos §i o povark in vremuri de democratie integralr i de orientare spre stanga. Si Mitilineu §i Carp nu vedeau o posibilitate de reinviere a celor din jurul lui Marghiloman decal in randurile Partidului Poporului, eaci de liberali nu putea Ii vorba iar un salt din Partidul Conservator in cel fathnesc ar fi parut i celor ob4nuiti cu tumbele politice, cam exagerat. La o unire cu fo0ii taki0i nu se &idea nimeni, iar Partidul National era Inca cu tot centrul salt de gravitate dincolo de Carpati. Am aflat mai tarziu c5 marghiloman4tii trataseth cu Maniu §i-i propusesera sä constituie aripa partidului sau de dincoace de Carpati. Maniu declinase ins5 oferta, considerarid-o pre-

maturk c5ci voia sa se inteleaga intfii cu un partid democratic pentru baza partidului s5u in Vechiul Regat. Carp, care negociase cu Maniu pricepuse cà acesta voia &à se inteleaga intai cu taràni0ii §i perspectiva de a deveni coditele lui Mihalache nu convenise deloc conservatorilor. Mitilineu i Carp mi-au marturisit c6-0 dadeau seama de greutatea ce le sta in drum: raporturile personale dintre Marghiloman §i Averescu. Ei vorbiser5 insS cu Marghiloman qi acesta le spusese c5 era hothrfit s5 se retraga din politica i c ar lua o asemenea hotarare cu inim5 mai

upara dac5 ar qti soarta partizanilor sal asigurata 0 a mai adaugat cà o asemenea asigurare nu le-o putea da deck o fuziune cu partidul generalului AveresCu i al lui Argetoianu... Am raportat lui Averescu cele vorbite cu Mitilineu i cu Carp §i am gasit pe general foarte dispus sA intre in vorba nu numai cu marghilomani§tii, dar i cu Marghiloman! Uitase care omul usturatoarea inteirelare

din 1909 urmata de alungarea sa din Guvern? Uitase care cele petrecute la Ia0 in februarie 1918 i pentru care-i jurase vrajm5.0e de moarte? Sau socotea c5 aducerea lui Marghiloman sa' bath la w lui cu 015ria in 'liana era cea mai savuroasa razbunare fath de cele indurate in trecut?

Fie una, fie alta, generalul vrea §i pe Marghiloman. Dar de ce nu 0 Marghiloman?" m-a intrebat. Fiindca nu vrea sà mai faca politick dupg cate spune, dar poate qi fiindcä nu vrea sd fie sub sefia d-tale..."

Mowl s-a cam strâmbat, §i m-a rugat sA vorbesc i cu Marghilowww.dacoromanica.ro

24


man"... I-am fAgaduit §i rn-am executat, la Jockey-Club

lath" nici o

team5 c5ci 0iam bine ca Marghiloman nu va primi niciodatà s5 se inscrie" la Averescu. Marghiloman mi-a spus-o pe leau, la prima noastrà convorbire i mi-a declarat c5 a dat prietenilor toatA libertatea s5 negocieze cu cine vor voi, caci el se simtea obosit §i voia sa se retragá din politica"... Averescu nu s-a lasat insà, a chemat pe Mitilineu dupà plecarea mea la Breasta i a continuat sA' umble dupà Marghiloman personal. A 0 ajuns mai tarziu la un fel de intelegere cu el, dar fuziunea conservatorilor marghi1omani0i cu averescanii nu s-a definitivat decit dupà moartea lui. AfmitAtile suflete0i... De0 se certase cu Marghiloman de moarte, Averescu se simtea mai aproape de Marghiloman decdt de Maniu spre pild5, cu care nu se certase niciodatà dar pentru care avea o adevarata aversiune. In iunie 1922 incercasem o apropiere de eful ardelenilor. Am avut o lungA conversatie cu dansul, la doctorul Popovici; aceasta conversatie ar fi putut sà aibe urmari, dac5 n-a fi gAsit pe Averescu de gheatà fata de orice idee de colaborare cu Maniu i cu oamenii &Ai. Maniu mi-a facut intai teorie mi-a explicat CA in trecut menirea Partidului National a fost s5 trezeasca §i sa" tinA viu in Ardeal spiritul solidaritAtii romangti §i ea" in prezent Partidul National vrea sA introduc5 in Constitutia farii Unite anume principii democratice, §i cà odata aceastA sarcinA indeplinita, menirea Partidului National va fi incetat. Partidul National va trebui prin urmare sa fuzioneze cu alt partid regnicolar" aa zicea el... Dupà ce mi-a fAcut teorie mi-a explicat, practic, c5 cu Partidul Liberal nimeni in Ardeal nu vrea sa stea de vorb5, cA de tarani0i se teme sd nu otrdveascd spiritele prin demagogia lor. Programul (!) Partidului National a conthwat Maniu, se apropie mai mult de al Partidului Po-

porului... Ce pAcat, domnule Argetoianu, ca" nu ne-am inteles in 1919' s5 dam lupta in alegeri impreunA contra liberalilor! Din aceasta lupt5 comunA ar fi ie0t un Guvern comun i fuziunea era gata!" Am replicat cà ce a fost a fost, dar cà puteam incheia o asemenea intelegere pentru luptele viitoare... Nu zic nu" a fost rAspunsul lui Maniu ma' duc acum in Ardeal, voi consulta oamenii mei, i peste 3 sAptàmâni va voi da un faspuns..." Averescu n-a parut deloc incântat de perspectiva unor noi pertractari" cu ardelenii §i a incheiat: DacA va reveni Maniu asupra unui proI A cui a fost vina?

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

25

iect de colaborare, roaga-1 sa vina s vorbeasca §i cu mine..." Maniu n-a mai venit, in schimb s-a instalat defmitiv dihonia in partidul nostru §i a doua jumatate a anului 1923 am petrecut-o in cearta cu Averescu, 0115 rn-am despartit defmitiv de el...

Complotul impotriva mea a fost urzit la Bucure§ti, pe cand ma aflam linitit la Breasta, departe de toate intrigile §i de preocuparile de partid. Jenica Atanasiu, pe care-1 tratasem pe timpul cand era subsecretar de Stat, de betiv compromis §i compromitator", impins §i de Cudalbu ce nu-mi putea ierta zeflemelele, uneori crude, o recunosc, Jenica Atanasiu a adresat lui Averescu un memoriu, invinuindu-ma ca am adus mari prejudicii Statului ca ministru de final*, printr-o afacere incheiata cu Banca Comercialà, afacere din care se putea presupune cd trdsesem inseinnate avantaje bdnesti!!! Era vorba de imprumutul in lei restituibil in franci francezi, in anumite conditii afacere despre care am spus cateva vorbe intr-un capitol precedent. DI. Jenica cerea generalului o ancheta §i... eliminarea mea din partid! Averescu cuno§tea toata chestiunea, §tia ca conventia cu Banca Comerciala fusese incheiata cum fusese incheiata numai in vederea unei normalizari a cursului leului a§a Inc& plata in franci nu urma sa fie famanand bineinteles pentru banca decal o inlesnire de trezorerie intre contractanti ca acordul se va revizui in cazul in care cursul leului nu se va egaliza cu al francului. Averescu mai §tia c5 afacerea nu fusese facula de mine, ci de Angelescu (subsecretarul de Stat) sub interimatul lui Take lonescu §i ca eu iscalisem numai, ca interimar al interimarului... Averescu mai putea sä §tie ca acordul §i fusese revizuit in anul precedent (1922) de calm Vintila Bratianu, §i ca astfel Statul nu pagubise nimic de pe urma unei operatii de trezorerie justificata prin totala sleire a Visteriei, fata de care ne aflam. In loc s5 arunce hartia lui Atanasiu la co§ §i s5 spele capul pezevenghiului, Averescu a facut pe miratul ca §i cum ar fi aflat ceva nou, §i pe zbarlitul ca §i cum 1-ar fi atins

cineva in onoarea familiei... Atitudinea lui, vizita pe care a facut-o imediat lui Vintil5 ca sa vada daca nu-1 putea ridica impotriva mea, m-

au facut sa banuiesc ca totul fusese pus la cale de dansul ca s5 ma curete. Dupa Cate am aflat mai tarziu Vintil5 1-a primit cu scarba, i-a spus c5 nu cuno§tea bine afacerea, ca va face o ancheta §i-i va da parerea sa. Cu ancheta a insarcinat pe Oromolu, guvernatorul Bancii Nationale. Acesta nu ma iubea §i nu-mi putea ierta rasturnarea Guvernului

Take lonescu, de pe urma caruia ramasese totu§i, el, guvernator al Banal. Licheaua a ticluit un raport prin care a indraznit sa insinueze ca

www.dacoromanica.ro

26


profitorul" afacerii trebuia s5 fiu eu! Vinti15, care nu ma iubea nici el

(ne desparteau prea multe convingeri, idei §i traditii) dar care ma socotea drept om de o cinste ce nu putea fi b5nuith, a clasat cat era el de pornit raportul javrei §i a trimis vorb5 lui Averescu c5 afacerea putea fi discutata in ce privea oportunitatea ei, dar c5 era in perfecta regul5 §i c5 de altminteri fusese lichidata frâ nici un prejudiciu pentru Stat. N-am aflat decal mai tirziu acest demers al generalului, c5ci de 1-a§ fi cunoscut e probabil Ca m-a§ fi desp5rtit pe loc de dansul. Averescu 1-a thinuit §i numai dupà ce §i-a dat seama ca nu se putea bizui pe un concurs din partea lui Vintil5 (i-ar fi pl5cut sa scoath, ca de obicei, castanele din foc cu mfiinile altora), s-a pus el in mi§care.

0 lun5 sau §ase s5ptamani dup5 ce a primit denuntul lui Atanasiu mi-a scris la Breasta o scrisoare era pe la inceputul lui august' ca sd-mi ceard explicatii asupra unei afaceri ce i se aduce la cunovintd care, dacd lucrurile sunt cum i se aratd, ar putea arunca o tristd hnnind asupra guverndrii noastre!!! Rece, farà un pic de prietenie, cu bánuieli §i amenint5ri subintelese, scrisoarea generalului era vadit menith sà ma exaspereze §i s5 ma impinga la un act necugetat. 0 citeam §i nu-mi venea s5 cred! Iath unde ajunsesern, dup5 tot ce f5cusem pentru dansul, pentru pana§ul §i pentru partidul sail! Ce sa-i räspund? Am luat trenul §i am venit la Bucure§ti. Am gasit pe Averescu in beciul pe care-1 inchiriase (dup5 ce parasise apartamentul meu din strada Atena) in casa lui Iliescu-Branceni de pe Bulevardul Lascar Catargiu, colt cu strada Brutaru. L-am gasit in pat, se plangea de

ficat, §i in-a rugat sa-1 iert ca-mi tulburase vacanta, dar afacerea era foarte gravill!! Am cautat sà-mi sthpanesc nervii §i rn-am m5rginit sà-i spun c5 dac5 era aya de gravd, trebuia s5 o califice astfel in momentul cand s-a sävar§it §i când a seinnat jurnalul Consiliului de Min4tri dup5 lämuririle date de Take Ionescu, de Angelescu §i de mine... iar nu dup5 aproape doi ani! Ca toath chestiunea fusese ridicath nu de tin adversar politic, ci de un partizan, de tin devotat al lui, era deja lucru ciudat; dar ea' clansul, §eful partidului, sa-§i insu§easc5 o astfel de porcarie fata de un colaborator de calitatea mea, i s5 nu sara indignat in ajutorul meu, dovedea o stare de spirit intristatoare §i cà toate firele intre noi se rupseseth...

Averescu a fimas putin pe ganduri, §i n-a ráspuns nimic. Pe cfind el tacea, privirile mete au dat, pe masa' de c5limarul ineu, un bronz artistic Vezi §i Anexa II.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

27

pe care generalul Ii luase rara jen5", la mutarea sa din strada Atena, cu dânsul. Toata luna lui iulie putusem citi in Adevdrul §i in Lupta, foile democratiei integrale, care nu ma iubeau nici ele, mici informatii sau aprecieri neplacute; prietenii mei imi raportasera ca mai toate aceste prostii erau redactate i scrisepe masa lui Averescu, §i apoi duse la gazete de colonelul Ghenciu, bulgarul generalului, sau de Jenica Atanasiu. Mi-e venit sà rad gandindu-ma cá cemeala cu care banda ma irnproFa era luata din calimarile mele i fituicile mazgalite cu pana mea, caci mi-o furase i pe ea! Dupà ce qi-a mistuit gandul, domnul general a schimbat-o, i luarid-o pe un ton prietenesc, a inceput sa-mi ingane o istorioarà din care reie§ea ca fatd de vrafmaii contra cdrora era dezarmat, el a cautat i cauta o cale ca sd md scape solidarizdndu-se cu mine!! Se vede ca-1 impresionase faptul Ca semnase, ca prim-ministru, jurnalul Consiliului de Min4tri, prin care se aprobase operatia cu Banca Comericalà, fapt pe care-1 uitase si pe care i-lreamintisern... De pe buzele lui curgea mierea, dar ochii lui sclipeau de ura i niciodata fatarnicia acestui om nu rn-a scarbit atat. I-am replicat taios ca n-am nevoie de solidarizarea nimanui dar ea' nu puteam trece peste faptul ca calomnia unui betiv fusese luata in consideratie de §eful partidului, intr-o afacere pe care o cunotea, in care §tia ca nu era nimic necurat i care, mai tia ca nu putea fi pusa in seama mea ci in a altora. Nu-mi ramânea dee& sá trag concluziile §i am declarat, sculandu-ma sä plec, ca le voi trage. Averescu rn-a rugat sa nu fac nimic pana a doua zi: Cand am aflat ca vii la Bucure§ti am convocat Comitetul de Directie al Partidului, sd vedem cum aranjdm lucrurile ... Vezi, eu am toat5 increderea in d-ta, dar suntem un partid democratic §i trebuie sà tinem searna i de parerile partizanilor nostri... Sa-i luminam, când vad gre0t. Ne intrunim diseara la generalul Coanda, intre noi, vino negre0t, i toate se vor sfaqi cu bine..." Eram atat de scarbit incAt m-am gandit intdi sa refuz, dar n-am vrut sa se creada ea' fug de raspundere. Am consitntit prin urmare sa iau parte la acest ultim Comitet de Directie, ca sa arat colegilor mei cum sta chestiunea" §i sa iau a doua zi hotararile pe care situatia mi le impunea. La Coanda, am gasit seara Sanhedrinull partidului aproape in cornPipi plectul lui. Erau acolo, in afara de Averescu, Coanda i mine ' Comitetul de Directie al Partidului se compunea din fostii ministri i fostii presedinti ai Corpurilor Legiuitoare.

www.dacoromanica.ro

28


Negulescu, generalul Valleanu, Trancu-Iasi, Cudalbu, generalul Rascanu, Garoflid, dupa cate-mi aduc aminte. Ne-am asezat in jurul unei mese, si de unde ma asteptam sd discutdm prieteneste si sà gasim formula

care sa-mi dea satisfactia" socotità de mine indispensabil5 in urma usurintei cu care seful partidului incurajase lichelele ce incercasera sa mi se impotriveasca, m-am pomenit spre stupefactia mea, acuzat, in fata unui juriu de judecatà! De unde venisem acolo sa discut atitudinea nepermisa a lui Atanasiu et consorts" fata de mine si atitudinea echivoc5 a generalului fat5 de aceste javre rn-am gasit intr-o situatie cu totul neasteptata: Averescu a deschis sedinta prin citirea porcariilor inskate de Atanasiu si a terminat cerandu-mi, mie, o justificare, si celor prezenti parerea lor! Eram tampit; in naivitatea mea de om chistit ma prinsese mosul in capcana, convins ca majoritatea celor de fat5 daca nu toti erau sa se solidarizeze cu dansul impotriva mea, caci din cele cateva cuvinte cu care insotise pelteaua lui Atanasiu reiesea limpede ea donmul sat' voia capul meu. Lovitura ma támpise, o marturisesc, dar nu destul ca sa nu-mi revin in fire dui:a' cateva secunde. In fine pricepeam: dirnineata, Averescu fusese miere i zahar ca sa ma aduca la Coanda si sa-mi dea lovitura. M-am durnirit c5 nu mai era nici o cale de impacare cu el: voia s5 ma curete! In sufletul meu clocoteau sentimentele cele mai opuse: scarba ma impingea sa ma scol, sa le trantesc demisia din partid i sa plec... Am avut insä destula luciditate de spirit sa nu o fac: nu puteam sa plec din partid, si s5 pierd astfel orice control asupra actelor ce se vor dresa impotriva mea, pe o asemenea invinuire caci a doua zi un comunicat ar fi anuntat ca am fost eliminat pe o chestiune de cinste! Trebuia s5 raman in partid pana restabileam adevarul, pana puneam pe calomniatori cu botul pe labe i apoi sà le dau, eu, cu piciorul! M-am stapanit; am declarat ca vreau sa aud, inainte de a lua cuvantul, parerea colegilor mei asupra elucubratiilor unui alcoolic...

Garoflid a luat cel dintai cuvantul si a calificat cu o surprinzatoare energie incercarea de pangarire a unui om a carui cinste nu putea fi puss

la indoiala de nimeni. Cu aceeasi indignare au vorbit si Valleanu si R5.scanu. Singur Cudalbu (complicele ascuns al lui Atanasiu) a indraznit sà spun5 ca o ancheta serioasa ar fi necesara. Trancu-Iasi, care uitase ca-1 facusern ministru, dar nu uitase ca-1 calificasem de singura broasca care

a izbutit sa se umfle cat un bou", fara a indrazni sa ma acuze, a cerut mai multa lumina in aceasta tenebroasa (!!!) afacere". Coanda, saracul, prieten si cu mine si cu Averescu, nu stia cu cine sa se dea, voia s5 itn-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

29

pace lucrurile, dar n-a izbutit decdt s5 ingfine cateva cuvinte farà sens pe

care nu le-a priceput nimeni... Pipi Negulescu a inceput o conferint5, hotarfit s5 taie fire in patru ca s5 nu ajung6 la nici o concluzie...

Eram sàtul; dui:4 dou5 minute 1-am oprit. M-amsculat de pe scaun §i foarte calm rn-am adresat lui Averescu: Domnule general, m-ati convocat azi-dimineata la o consfatuire meniti sà readuc5 pacea in partid; constat c5 m-ati Ine1at, i ea' ma aflu in fata unei comisii de judecata, ca un acuzat. Imi cereti là,nuriri, adicd sd md apdr. Cinstea mea este mai presus de calomniile unui netrebnic, imi pare r5u ca nu v-ati dat seama de acest lucru. Multumesc colegilor mei care ma cunosc de mai multa vreme ca dvs. i care i-au exprimat indignarea lor fatà de actul unei canalii. Nici o secund5 nu ma gindesc s6 ma apar, prin urmare s5 llinuresc lucruri pe care dvs. sunteti in mdsurd sd le ldmuriti celor ce vor fi dispusi sd vd asculte. Eu unul nu mai am ce c5uta aci, v5 rog a primi demisia mea din Comitetul de Directie §i din toate Comitetele partidului, al cdrui soldat raindn. Domnilor, acestea spuse, am onoarea sA v5 salut..." 0 am pornit spre u§5. Averescu Ii strangea monoclul in orbita i stramba din nas... Nu-i convenea s5 raman in partid, ca simplu soldat razvratit, punct de cristalizare a tuturor nemultumirilor iar ca s5 ma dea afara din partid trebuia sa convoace Comitetul Executiv, i §tia bine ea' era s5 fie lupta mare i scandal, i fugea i de lupt5 i de scandal... Venise cu riadejdea s5 ma exaspereze i s5 ma fac5 sa-i trantesc demisia, dar din partid. Lovitura ratase...

Generalul Coanda, Valleanu, Garoflid s-au luat dupa mine sa ma aduc5 inapoi. Peine perdue", vorba francezului. Mi-am luat p515ria ai am plecat... A doua zi, au venit toti la mine afarà de Cudalbu pada' i TrancuIa0 (care s-a ales cu ce merita) sa ma roage s5-mi retrag demisia i s5 ma intalnesc din nou cu Averescu care regreta cele intamplate". Le-am raspuns ca regretam i eu", dar ea nu mai avearn nimic de spus generalului ar c5 demisia mea din toate Comitetele era irevocabilà. Dar generalul nu-ti prime0e demisiile..." a conchis Coanda! Treaba lui" a fost raspunsul meu eu le-am dat, §i nu sunt dispus sa ma joe cu demisiile..." Seara am plecat la Breasta, s5 ma r5coresc, &à ma gandesc la ce-mi rAtn5nea de facut §i sa scap de... prieteni!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XI-LEA

Campania de presa impotriva mea inspirata de Averescu Ma impac cu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat Atitudinea lui Goga Averescu-mi respinge demisiile, dar campania de presa continua Pregatirea Congresului din Chi§inau Agitatia in partid Corespondenta... Partidul irnpartit in doug Interventia generalului Coanda §i a lui Goga Impacare pe jumatate i cu rezerve mintale de o parte §i de alta. o

Dup5 plecarea mea din Bucurqti, presa a inceput sa urle. Pot spune c5 pan5 la remanierea Guvernului Brátianu in octombrie, ziarele romane§ti nu au avut alta nicoval5 de b5tut cleat cearta" mea cu Averescu §i cu Partidul Poporului. Mai ales in august, n-a fost zi in care Adeviirul sa nu publice ceva. Trep5du0 generalului nu tiu dac5 i de ast5 dat5 cu consimtamintul lui sau nu strecurau in fiecare numar ate ceva impotriva mea, c5ci foile din Skindar nu m5. iubeau. Retragerea

d-lui Argetoianu",Actiune pur moralà sau sf4ieri de partid?", Un naufragiu", O sanctiune", Democratii §i dl. Argetoianu", Prima victim5", Partidul National qi dl. Argetoianu", DI. Argetoianu nu se retrage din politic5" farà s5 mai pomenesc de buletine" i de situatii politice" umpleau coloane intregi. Chiar dac5 Averescu n-a incurajat aceast5 adevarata campanie de presä, e sigur c5 n-a interzis-o; dacà ar fi interzis-o ciracii lui n-ar fi alimentat-o dup5 cum prietenii mei nu §i-au permis sà publice nimic fiindcA le cerusem ss5 nu publice un rand si s5 nu se dedea la nici o polemic5. Din aceast5 mobilizare a condeielor, situatia i reputatia mea nu au avut nimic de suferit, dimpotriv5. in cafeneaua politic5, ne cunWeam cu totii, i cerneala ce se scurgea din condeiele mercenare spurca mai mult pe cei ce le puseser5 in mi§care i care turbati de indiferenta §i de

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

31

impasibilitatea mea, spumegau, se intaratau i sarind dincolo de cal, ma improcau cu injuráturi i acuzari ridicole. Scarbiti, oamenii de bun simt dau din umeri i treceau de partea mea. Trivialele atacuri ale presei democratice"1 i demnitatea facerii mele au dus chiar la un rezultat neateptat qi bogat in consecinte: definitiva mea impacare cu Iorga apropierea noastra politica. Certat cu el de moarte" (!) dupa apostrofa mea din decembrie 1920 (cand cu pumnul in gura"), ne intinsesem mana dupa interventia lui Filipescu (Grigora) pe care am povestit-o in paginile precedente, dar nu mersesem mai departe, i nu ne mai intalnisem. Care mi-a fost mirarea sa citesc intr-o buna dimineata in Neamul Românese urmatorul articol:

Omul 0 opera Nu-mi place, in tara unde politica e inainte de toate mahalagism, sa ma ocup de intelegerile i neintelegerile personale, ascunse sau marturisite. In mijlocul politicii de clan inteleg a pasta politica noasträ de idei, pe care nici n-o ajutà nici n-o stingheresc acei care, sa zicem, se pupa i acei care, pur si simplu, nu se mai pupa. Dar in ultimul timp, cu mult zvon de gazeta imprejur, s-a produs in unul din partidele noastre o ruptura de relatii care merita a fi considerata si sub un alt raport deck al oportunitkilor noastre: sub severa lumina clara a moralei. Iatà un om de neam mare, bogat, cult, de o inteligenta pe care n-o intrece deck vointa sa de fier i indiferenta fata de acele principii care pentru noi sunt baza neclintità a oricarei actiuni publice. Oriunde s-ar duce ar fi un important element de putere. Daca ar incerca singur, ar izbuti la ceva. Daca ar indrazni sa spuna pe numele lui ce crede, macar ce crede momentan, in afara de principii, care jeneaza si pot fi dispretuite, ar gasi aderenti. Dar nu, el prefera sa faca altfel. AM in calea lui pe cineva care nu are nici una din insusirile lui. A fost un razboi, si in el, fata de zapaceala altora, un ofiter pi-a pastrat, si din marea incredere in sinesi, tot sangele rece. Oare din el nu s-ar putea face ceva, asa un fel de Boulanger roman? $i iata oniul punandu-se la lucru, cu tot ce vrea, cu tot ce poate. Dibaci, el creeaza o popularitate acelui care n-avea decat un panas. I-o exagereaza monstruos i ajunge a o impune unei taxi intregi de tarani naivi i buni. Aduce la putere pe acela care nu e deck opera muncii, jertfei i rabdarii sale. Odatä ce 1-a instalat acolo, sufera orice: masuri nesabuite, declaratii fra sens, atitudini Jenica Atanasiu era prieten la toartit cu Brauer, zis Graur, care pe vremea aceea domnea la Adevdrul i ducea de nas pe toti colaboratorii lui.

www.dacoromanica.ro

32


ridicole. Va veni, crede el, vremea cand toate aceste infranari vor fi compensate.

Dar de unde! Opera crede ca ea este omul. *i se ridica trasa de alte sfori, ridicand sabia, miraculoasa-i sabie, asupra acelui care a creat-o... Poate fi un mai stralucit exemplu al pedepsei care asteapta orice simulare, orice lipsa de sinceritate, orice manevra i orice mestesug?

N. lorga"

Cu toate reticentele acestui articol, era evident c5 autorul lui lua pozitie categoric5 in lupta in care ma zbaleam, §i o lua al5turi de mine irnpotriva lui Averescu. In faza conflictului in care ma afiam (articolul a aparut prin septembrie) nu mai aveam nici o n5dejde de irnp5care cu generalul; m-am gindit c5 o apropiere politic5 de Iorga putea s5-mi fie prielnic6 dup5 ruperea partidului in douà §i rn-am hot:5ra sa folosesc prilejul pe care ceasul mi-1 oferea §i s5 innod o leg5tur5 noua. A doua zi dupà aparitia articolului In Neamul Românesc, mi-am luat inima in dintil §i m-am fdstacit" in urm5toare1e randuri: Prea stimate domnule Iorga, Nu pot làsas treaca articolul dvs. din Neamul Romdnesc de ieri thrà sa vä exprim, pentra cuvintele magulitoare ce gasesc intr-insul, nu multumirile mele gesturile dvs. stint totdeauna atat de sincere si spontane incat nu pot fi intampinate cu banalitati ci multtimirea mea de un inceput de lamurire a unor relatii a cal-or incordare mi-a fost totdeauna dureroasà. Trait 25 de ani in mijlocul oamenilor civi1izai, incalzit la flacare cultunii occidentale, mi-a fost o grea deceptie cand inapoiat acasa, hotarat sa lupt cu cea mai complecta dezinteresare personala pentru binele tarii mele, rn-am vazut suspectat tocmai de catre omul care se straduia sa dea viati, daca nu ideilor, cel putin disciplinelor sufletesti care tocmai ma calauzeau i pe mine2. La noi politica e patima, i greselile fiecaruia, in loc sa fie obiectiv relevate i indreptate, dau de obicei prilej la atacuri violente personale. Pe cine nu 1-a luat niciodata gura pe dinainte? Cred insa cá suntem in ceasul al 11-lea pentru a ne dumeri. Cei care au un cap ye umeri trebuie sa-si dea seama de raspunderea lor. In aceste sentimente am crezut bine sa vä asigur de toata stima mea, de toata admiratia ce am pentni imensa dvs. opera3 i pentru curatele dvs. insu1 Personalitatea lui Iorga nu mi-a fost niciodatá simpaficit.

2 MO intreb cum am fost in stare sä scriu o asemenea flagornerie", ca sil intrebuintez un neologism fard echivalent in limba romanä. 3 Cum nu mi s-a uscat mOna!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

33

siri, asigurandu-va ca aceste sentimente, oricare ar fi fast aparentele, n-au so\fait niciodatk dupà cum nu vor sovai nici de aci inainte, oricare ar fi circumstantele i contingentele zilei de maine...

imi venea sà rad iscMind aceasta scrisoare, i m temeam totodata sa nu creada bietul domn profesor" ca omul era in cautarea unei noi opere de ridicat pe parloaga noastra politica, caci nu era Inca cazul"!... Dupa cateva zile am primit raspunsul pe care-1 reproduc aci: Stimate domnule Argetoianu, Am citit miscat frumoasa dvs. scrisoare. Ea inlatura ce statea in calea relatutor personale care ar putea folosi tarn. Credinta mea este ca prostia devenità indrazneata ne duce de rapà. Ati sprijinit-o i vedeti rezultatul; am sprijinit-o i eu, i1 \lad. Peste tot ce desparte pe acei care inteleg ceva in haosul creat prin acumularea tuturor greselilor trebuie gasit mijlocul unei actiuni pozitive. De ce natura ar fi, nimeni n-o poate prevedea, dar el trebuie sa fie. Cuvintele se pot substitui ideilor cu o singura conditie: sa nu dea tarie tuturor fleacurilor impotriva oricarei adevarate idei. V-am urmarit cu atentie, chiar cand,

farà vina mea, aveati pentru mine vorbe pe care altii nu le vor uita ci la orice prilej le vor scoate inainte i, macar ca istoric, dator cu obiectivitate, nu ma puteam refuza sa vad energia i curajul, ajunse atat de rare. Ele pot fi de mare folos in tulburile imprejurari de azi cand demagogia agita i lasitatea guverneaza. va rog, cu expresia acestor sentimente, dorinta ca, «din contingen-

tele zilei de maini» sa iasa la fiecare din noi, in buna intelegere, peste forme, formule i osebiri, firesti, de partid, spor pentru tarn' i natie carora le datorim ce este mai bun in noi.

N. Iorga" Iat5, inainte de a ma des/fat-0 chiar de Averescu, viitoarea mea fuziune cu Iorga realizata in ovo"!

Dar sa lasam deocamdata pe Iorga si sà revenim la Averescu si la daraverile mele cu dansul. Am parasit Bucurestiul in seara zilei de 5 august; in ajun trimisesem sefului partidului si in scris demisia mea din Comitete, libelata astfel: Bucuresti, 4 august 1923 Domnule Presedinte, Cu parere de rau ma \rad nevoit din cauza multiplelor mele ocupatii sa renuns la politica militanta. Va rog, prin urmare, sà binevoiti a primi demisia

www.dacoromanica.ro

34


mea din toate comitetele i comisiile partidului in care figurez, fie ca membru de drept, fie ca membru ales sau numit. Raman membru devotat al partidului la crearea caruia am luat o parte insemnatä i pentru care am muncit atat. in aceasta calitate, va rog sá binevoiti a primi asigurarea consideratiei mele. .

C. Argetoianu"

Sosit la Breasta rn-am intins la soare, si am cautat sa-mi cufat sufletul de toata mocirla ce-1 intinase. in mijlocul florilor si al cartilor de pret le-as fi uitat toate, daca rn-ar fi läsat prietenii in pace caci ziarele le aruncam la cos, de multe ori chiar far-a sä citesc articolele ce comentau gesturile pe care nu le faceam i cuvintele pe care nu le spusesern.

Goga nu luase parte la sindrofia de la Coanda nefiind in Bucuresti, dar aflase despre cele intarnplate inainte si probabil ca ghicea qi pe cele ce aveau sa se intample, caci mi-a trimis randurile pe care le reproduc pentru c oglindesc starea lui sufleteasca: Ciucea, 3 august 1923 Scumpe fost i viitor coleg, De la Karlsbad, unde plec astazi ca sa raman pang la inceputul lui septembrie, iti voi scrie. Regret cã n-am putut sta de vorba deunazi cand am fost la Bucuresti. Bucsanl pe care 1-am vazut aici spune cá te-a intalnit i ca-i vorbeai de placerea retragerii in tusculul de la Breasta. Cred ca nu erau decal obisnui-

tele d-tale accente de &à ironie ca i gluma trimisä mie ca n-ai sa asisti la Congresul de la Chisinau. Eu cred i azi ca i ieri, ca stand alaturi..vom putea birui toate puterile tenebrelor, lucru care mi se pare destul de usor. In orice caz as dori mult ca dezgustul sa nu biruie socoteala linistità de la care eu astept intreaga izbanda noastra. Te rog nu lua nici o hotarare pana la revederea noastra cand vom examina din nou situatia i cred cá drumul de maine se va vedea mai limpede. Transinite, te rog, la toti ai d-tale respectuoase complimente de la al d-tale prieten care-ti strange mana. Octavian Goga"

Ca in conflictul meu cu Averescu si cu prostii partidului" care-1 duceau de nas, Goga era fara rezerva de partea mea o dovedesc i urCtunnatul lui Goga.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

35

matoarele randuri ale lui Burileanu, care, ca i Tilicà Ioanid, nu ie§ea din cuvarttul poetului de la Ciucea: Sinaia, 6 august 1923 Scumpe domnule Argetoianu, Gongopol mi-a vorbit de scrisoarea ce ati trimis generalului Averescu. Socotesc ca este inutil &à mai repet Ca orice atitudine yeti lua, eu stau alaturi de d-voastra. Doresc numai sa va rog a-mi ardta momentul si forma in care intelegeti sa ne manifestam solidarizarea cu d-voastra. Cu cel mai afectuos devotament, al d-voastra D.Burileanu"

In socotelile mele eram convins Ca Goga va merge cu mine i intr-adevar cat timp a !Mut cearta in pallid, Goga §i prietenii lui au fost alaturi de mine. Mi-a dat o mare deceptie, la sfar§it, cand a ramas cu Averescu. In august, o asemenea ipoteza nici nu putea fi luata in considerare, a§a Inca am tinut seama, ca sa nu-1 pierd, de cererea lui de a nu lua o hotarare definitiva pripita. De altminteri nu eram nici eu zorit, caci vedeam cum timpul lucra pentru mine, fiecare zi aducandu-mi noi adeziuni printre frunta§ii cei mai de seama ai partidului care se instrainau tot mai mult de Averescu. La Breasta, am primit un rava§", datat din 5 august, prin care Averescu drept raspuns la scrisoarea mea din 4, ma ruga sa renunt la demisii, sau sd le a/min pentru un timp mai oportun (??). N-am priceput ce a vrut sa inteleaga prin un timp mai oportun" §i am pus rava§ul la dosar, fara sa-i dau nici un raspuns. Zorit nu eram, §i fabdare aveam eu multä, dar boierul incepea sa ma plictiseasca. Formele" mele nu erau insa gata pentru ruperea partidului; am ramas prin urmare pasiv §i am lásat pe ceilalti" sa provoace furtuna.

Dupa plecarea mea din Bucure§ti, partizanii no§tri au intrat in adanci framantari. Se adunau palcuri-palcuri, §i toti cei ce insemnau ceva in partid se declarau alaturi de mine. Gongopol (directorul Indreptdrii), Ta§ca (Albert) §i Citta Davila ma tineau in curent cu tot ce se petrecea, de§i eu a fi preferat sa ma lase in pace. Dar in lupta care se deschisese, ei erau mai pasionati decal mine... La 9 august Gongopol imi comunica cum, indignat de toate pored"riile pe care banda Jenica Atanasiu-Ghenciu-Cudalbu le strecura prin gazetele Sarindarului, s-a dus la Averescu sa-i ceara o punere la punct. Averescu i-a dictat urmatorul comunicat: www.dacoromanica.ro

36


Ziarele continua si comenteze, cu multa fantezie, ceea ce ele numesc «cazul d-lui Argetoianu». Sunt infromatii i amanunte prezentate publicului ca §i cum ar proveni de la membrii Partidului Poporului. Socotim cä pentru orice om de buna credinta informatiile care privesc Partidul Poporului nu sunt de riguroasa exactitate cleat atunci cand apar in organul acestui partid Indreptarea. Cat despre membrii partidului, ei nu au a face comentarii, nici a furniza informatii fanteziste i interpretdri eronate ziarelor in cdulare de senzmional, in privima unei chestiuni asupra cdreia seful partidului, dl general Averescu nu s-a pronumat i n-a pus lucrurile la punct. Credem a sti cd asemenea atitudini din partea membrilor Partidului Poporului sunt considerate de seful partidului ca acte de indisaplind".

In realitate, acest comunicat nu insemna decat o desolidarizare pentru public, care nu era in curent cu toate manoperele generalului din culise... Cu prilejul acestei vizite Averescu a facut lui Gongopol mai multe confidente". I-a spus intai ea' e foarte trist (mititelul!) de cele intdmplate", dar ca atitudinea mea nu va avea nici un efect asupra viitoarei situatii", care-i apartine (captatio benevolentiae!) si apoi o serie de brasoave: C5 banuieste ea' toata actiunea" mea a fost pusa la cale (!) prin sugestia prietenilor mei Bratianu si Duca (!!); ca spera ea' voi reveni (n-a primit raspunsul ultim", si el nu a luat Inca nici o atitudine); ca mai sper5 o fuziune cu Partidul National (ca sa impresioneze!); in fine, ca Jenica Atanasiu nu conteaza" in partid, dar Ca Cudalbu conteaza"! (mersi!). Cam odata cu aceasta scrisoare care oglindea o atmosfera mai mult sau mai putin pasnica, in tot cazul o atmosfera care-mi permitea sa nu ies din isihia mea, p1 sd astept am primit si vizita lui Alexandru Otetelisanu, om rara caracter si ambitios fra margini, trimis de Averescu. Pana atunci, consideram pe Otetelisanu ca prieten, caci facea politica alaturi de mine din 1914, de pe vremea lui Nicu Filipescu si-1 ajutasem in mai multe imprejurari grele ale vietii lui. Insetat sa parvina insa, si vázand ca tot ce era inteligent in partid se tinea de mine, si-a zis probabil ca printre prostii lui Averescu va razbi mai usor si mai curand asa Inc& s-a dat de partea generalului. Nu pe fata la inceput; la Breasta a venit ca prieten devotat al meu, sa ma conjure &à nu nip toate firele cu partidul, sa ma impac cu Averescu, care nu doreste altceva, care e

foarte mahnit, care..., care... n-o mai sfarsea! In realitate venise sa-mi spuna ca Averescu asteapta un raspuns la ravasul" sat' din 5 august, si in-a conjurat Inca o data sa dau, de dragul partidului", un www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

37

raspuns favorabil... Am priceput rostul vizitei si n-am putut sa ma abtin de a raspunde fostului meu cirac: De ce umbli cu fleacuri? De ce nu-mi spui pe sleau pentru ce ai venit? Foarte bine. Am sa scriu lui Averescu. Daca nu i-am scris pang acum e fiindca-1 credeam lamurit. In ce priveste sfaturile d-tale, n-am sa ma impac cu nimeni, fiindca nu sunt certat cu nimeni: nu mai fac politicd! Sunt un simplu cetatean inscris in Partidul Poporului si nimic mai mult! i va rog sá ma lasati in pace!" A doua zi dupa vizita lui Otetelisanu, am scris lui Averescu. inainte de a reproduce scrisoarea mea si alte cateva care au urmat, semnate fie de mine, fie de dansul scrisori care au jalonat in august si septembrie drumul rupturii noastre, trebuie &à spun doua vorbe despre Congresul de la Chisinau, caci din cauza acestui congres, in parte, am intins coarda pana in noiembrie i n-am savarsit despartirea mai devreme. Dupa statutele sale, Partidul Poporului era tinut sa se intruneasca in Congres, in fiecare an. In 1922 avusese loc stralucitul Congres de la Sibiu, congres ce impresionase adanc lumea noastra politica si pe care-1 pregatisem cu drag, inchinandu-i toate puterile mele. Congresul de la Sibiu fusese opera mea; eu fusesem animatorul lui. Congresul anului 1923 s-a hotarat in mai si s-a sorocit pentru 14 octombrie, la Chisinau. Frecaturile intre Averescu si mine find deja in mai destul de neplacute, rn-am dezinteresat de soarta unui congres care nu ma mai privea si am lasat pe altii sà lucreze. Toata vara am primit scrisori disperate de la prietenii nostri basarabeni, mai ales de la Iuliu Dragomirescu, cel mai cu cap printre ei. Se plangeau toti cà nimic nu merge, ca lipseste animatorul" si cd toatd treaba e ameninfatd sd cadd baltd. Asta vream si eu! SA' se faca dovada ea' in afara de mine alt animator nu mai era in partid, si ca fara mine nimic nu se putea organiza. Trebuia ca Congresul din Chisinau sà apara ca un caraghioslac, in comparatie cucel de la Sibiu! Eram hotarat, nu numai sa nu iau parte la pregatirea lui, dar nici la sedintele sale. Pe prieteni, i-am rugat insa sa rnearga (multi nu rn-au ascultat) ci sd se abfie de la orice activitate sau manifestafie. Lipsa mea, i abfinerea a aproape tuturor intelectualilor partidului de la discutii, trebuia sà creeze, in gandul meu, o atmosfera de deprimare in jurul lui Averescu i sä-1 izoleze si mai mult in partid. Ceasul despartirii urma sà sune tot in gandul meu dupà congres. Pana atunci, actiunea de lamurire printre membrii partidului putea fi pe deplin terminata, chestiunea bonului de Tezaur nu mai putea fi ridicata, i aveam toti sortii sa strang in jurul meu ce era mai bun in Partidul Poporului. Intentia

www.dacoromanica.ro

38


mea nu era sd pcirdsesc partidul, ci s5 m5 proclam qeful lui, declarând pe Averescu decazut din atributiile prezidentiale, pe temeiul incapacit5tii sale i pe al majoritatii organizatiilor trecute de partea mea... Nevoia de a aqtepta tinerea Congresului de la Ch4inau, ca ai aceea de a rasa stupida inscenare cu afacerea bonului de Tezaur" s5 cads& in-au silit sd o mai lungesc i sa nu sparg geamurile numaideat. Din aceste nevoi de tergiversare s-a n5scut o intreag5 corespondentà, din care dau aci c5teva extrase (cat mai putine) ca &à mai dapan firul inainte s5 se rup5... Breasta, 13 august 1923 Domnule General, 0 lunga conversatie avuta duminica cu Alexandra Otetelisanu, care a venit sa ma vada, m-a lamurit ca dvs. asteptati un raspuns de la mine. Eu crezusem ca conversatia noastra acum zece zile epuizase subiectul. Hotararea mea de a nu mai face politica militanta, am pus-o de fapt in practica de mai bine de 3 luni, asa hick scrisoarea ce v-am adresat-o in ziva de 4 august nu facea decat sa confirme o stare de lucruri existenta. Prin scrisoarea dvs. din 5 curent imi cereti sä aman hotararea mea «pentru un moment mai oportun». Va marturisesc ca nu pricep ce sa aman. Politica militanta, repet, nu mai fac de malt timp asa hick, in aceasta privinta n-ar putea fi vorba de amanarea unei decizii ci de reluarea unor indeletniciri in care activitatea mea a fost dovediti inutila si de care ma simt fericit ca am scapat. Sa aman aducerea acestei schimbari la cunostinta dvs. si a partizanilor nostri? Iar nu poate fi vorba de o asernenea amanare, mai intai fiindca lucrul s-a facut, i apoi fiindca nu era si nu este posibil a se tine secretä o hotarare care singura determina abtinerea mea de la manifestatii la care eram zilnic invitat sa iau parte. Ca hotararea mea nu este un gest, sau mai bine zis un «true» politic, ci rezultatul unui dezgust profund care ma face sa parasesc Mfg regrete un tararn steril, pentru cautarea intereselor mele particulare v-o probeaza faptul ca n-am spus un cuvant in public, ca n-am scris un rand in vreun ziar, cu toati zarva care s-a facut in jurul nurnelui meu zilele trecute, cu toate insultele triviale varsate asupra mea in Adevdrul de catre Benjaminull partidului. Raman deci simplu soldat al partidului, i vä rog sa credeti, philtre cei mai devotati. Intrucat priveste sentimentele mele fata de dvs., va rog sa credeti, domnule general, ca ele raman neschimbate. C. Argetoianu"2 I Jenic6 Atanasiu! 2 Vezi Anexa

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

39

Bucure§ti, 14 august lubite domnule Argetoianu, Parra la aceasta scrisoare e sigur cà ai primit noi emisari. Se pare ca Engelbrechtenl ti-a adus o scrisoare de care mie nu mi-a vorbit2. Schitanescu va veni iara§i sa te vada, dupa o intrevedere cu §eful iubit3. Domnule General, dai partidul pe mana pro§tilor §i partidul nu va merge cu pro§tii! i-ar fi spus el. $eful a raspuns in rezumat: Nu este un incident intre Argetoianu §i aceia cum ii nume§ti d-ta ci intre mine §i Argetoianu care a vrut sa ma incalece (textual...). $i a inceput enumerarea infractiilor la discipling: le §tii... in aceasta privinta am avut azi o notia conversatie cu Averescu. Ma dusesem sa-1 anunt de plecarea mea in concediu, fapt pe care-1 cuno§tea §i mi-a deschis vorba. A fost un monolog aproape... Iata-1: «Am sa-i scriu lui Argetoianu (nu §tiu dacä nu facea aluzie la scrisoarea ce se spune Ca ti-a trimis-o deja); cä trebuie sa se decida la un fel. Prelungirea acestei situatii creeaza o continua enervare in partid. A§ fi foarte bucuros ca Arg. sa se intoarca, caci iti marturisesc cà imi pare rail mult de plecarea had. Argetoianu a fost o mare forfa utila in partidul nostru de la formarea lui §i pana la jumatatea guvernarii noastre. Caci, nu ca sa ma laud, pada atunci a lucrat in comun acord cu mine. Fire§te, adesea adoptam parerile lui,5 dar in orice caz, ie§ea din consensul amandorura. Dar pe urma a vrut sa aibi o orientare proprie. $i rn-a jignit de multe ori. A§a in cazul cu Poltzer-Aroneanu. Eu ca §ef de Guvern facusem o declaratie; el din cauza e§ecului de la Roman, unde a candidat iarg§i impotriva vointei mele, a dezmintit ceea ce spusesem eu. $i pe urma s-au mai intamplat celelalte incidente, cand eu spuneam una §i el facea alta. A vrut sa faca o politica prea rezemata pe Palat, pe cand eu voiam sa ne rezernam mai mult pe corpul electoral. Daca Argetoianu intorcandu-se ar vrea sa reincepem colaborarea iara§i in conditiile de la inceput6, adica sa nu treaci peste mine, ii deschid bratele §i-§i va recapata iara§i rolul de forta intai in par-

tid...» Este vreo intelegere pe sub ascuns cu tarani§tii, cum crede Davila? Am aruncat o sonda, intreband de instructiunile ce sa las la gazeta in lipsa mea... I Nume de batjocura prin care cei ce nu-1 iubeau desemnau pe Alexandru Oteteli§anu... 2 Inexact. Nu mi-a adus nici o scrisoare. 3 Schitanescu, fost deputat de Vdicea, om dintr-o bucafa dar cam ticnit... 4 !!!

5 Cand nu le adopta, mergeau lucrurile prost! 6 A, nu de zece ori nu!

www.dacoromanica.ro

40


« Cred, mi-a spus ca sunt insemnate tendinte de apropiere de noi, adicit de trecerea in partidul nostru a multor taranisti. Mie yin sd-mi spund lucruri niari. Sd zic cif s-ar implini nwnai pe jumdtate, fi tot ar fi ceva serios...» (Cred ca cei pe care-i stii, tin acest limbaj: «Ce e daca pleaca Argetoianu? Vin toti taränistii cu noi!» Ca si cum popa Draghici i Capatineanu ar fi forcele de care partidul are nevoie!). Instructiuni: a nu se face personalitati nici cu taranistii, nici cu nationalii se pot insa reproduce articole de ale lui Goga din Tara Noastrd... Te scutesc de alte detalii fàrà nici un interes... fndreptarea, ce cred ca se primeste regulat la Breasta, nu putea lasa nerelevata grosolania lui Iacob Rosenthal din manseta Adevdruluil . 5i cum era in ajunul intrunirii de la Calarasi, am pus pe Hanes (Petre) sa &ea' o nota, fiind sigur cà generalul nu o va putea refuza. In adevar asa a fost, dar a cerut sa o semneze, cu nume ori initiale spre a nu putea fi interpretata ca o polemica a gazetei!! Ziarele Adevdrul i celelalte au relevat acest ciudat fel de raspuns. Atunci seful insusi, cu pana incisiva a lui Dogar (!), a scris un lung, lung, raspuns Adevdrului i altul mai scurt Universului, aparute in Indreptarea de luni... Cred de altfel, ca ai recunoscut i stilul din articolul de fond «Vrabia malai viseaza» in care se afirma ca orobustitatea constitutionala a partidului nostruo nu poate suferi «din cauza plecarii unei persoane oricare ar fi ea»!... A fost tot «propice mana»... Eugen Goga2 a venit pe la mine, intors din vilegiatura i i-am spus ce trebuia sa-i spun. S-a dus la Averescu. Nu 1-am mai revizut. Spunea ca va merge si la d-ta. n schimb a facut un articol pe care Averescu a trebuit sd-I aprobe, aparut ca fond in Indreptarea de azi, marti, i Cartianu ti-o va aduce. Citeste-1, este relativ destul de bun, mai ales in partea in care vorbeste de «casa de rendez-vous a Rosenthalilor unde merg intrigantii din toate partidele». Mi-a parut mai putin bine de atacurile contra Luptei, care ne face servicii, dar se vede cà cele dintai au reclamat pe cele de al doilea. $i asupra acestui capitol un amanunt: zilnic, tot timpul cat au aparut atacurile din Adevdrul contra d-tale, colonelul Ghenciu a fost in cabinetul lui Iacob Rosenthal (declaratie sigura facuta mie de un reporter devotat de la Adevdrul). Mare valva a facut azi interviul lui Matei Cantacuzino scurt dar decisiv asupra crizei noastre. Adevdrul desi ii solicitase, a refuzat sa-1 publice, find atat de favorabil d-tale. Atunci Matei 1-a trimis Epocii, care 1-a publicat cam prost din punct de vedere tehnic, dar 1-a reprodus i Lupta (il aduce Cartianu). 1 Iacuv Rosenthal publicase cu there groase o notitä prin care explica" cä eliminarea" mea era o purificare" a Partidului Poporului... 2 Fratele lui Octavian si pana la un punct, indrumatorul lui politic.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

41

$i acum, despre Calk*. Suita: Cudalbu, Jenica Atanasiu, Valleanu, Meitani, Bucqan, qi Zaharescui (altul care te iube§te!), Ghenciu... Combinasem cu Buricescu2 aceasta lista de oratori: Cudalbu, Atanasiu, Valleanu (ceruse el sa vorbeasca), Ghenciu (de asemenea) §i seful. S-au intercalat apoi Meitani §i Bucqan. Cazul acestuia e interesant. L-am expus lui Jeni Goga, care vrea si ma faca a nu crede ce am vazut §i auzit eu. In adevar, dupa masa oficiala de searit din ajun, f5ra discursuri, am ramas toti, afara de general §i de Cudalbu. $i Jenica Atanasiu, mai bujor la &fa' ca oricand, a inceput sa-1 recomande pe Buc§an ialomitenilor:

«Sa vedeti ce om este! N-o s5 aveli deziluzii cu en... Goga este un poet, un fantezist! Spiritul organizator §i materialist (!) este Buc§an! 0 sa-1 auziti Maine!» ($i cla-i mereu a§a!) Buc§an era foarte incurcat, parea insa fericit3.

M-am ridicat atunci, de§i nu vorbesc cu Jenica Atanasiu fiindca i-am trimis prin curier-express amenintari cu palme §i alte complimente referitoare la familie, §i am baut pentru Goga.

Hanes a toastat pentru Argetoianu 0 Goga (aclamatii!!). S-a Wilt apoi pentru mine... Cred ea acasa Jenica a scuipat sange! A fost un dezastru pentru el! Hanes e term; osciIatori sunt altii in Ialomita iar «pusarea» lui Buc§an si tandreta lui cu Jenica mi-au parut suspecte. De altfel, a doua zi la intrunire, intr-un deplorabil discurs, Buc§an, atacand violent pe nationali, 1-a asigurat pe qef de «sprijinul neclintit al ardelenilon>. intrimirea de la Calarqi a fost un «four» eclatant, 300 de tarani apatici §i cu lectie facuta. La Slobozia4 insa a fost, cu proportii reduse, ceva in felul Caracalului5! Adaug ca mi s-a spus asta, caci eu am stat la Ciulnita nu prea §i i-am weptat. imi era bine Cred ea' te va fi exasperat lungimea acestui volum. Ce vrei! Prea erau multe de spus! Sper a fi complect, adaugand ca pe Cocorul omul meu! 1-am poftit pur 0 simplu si nu mai calce pe la Indreptarea. Aci toata lumea e bloc §i a§teaptà numai cuvantul meu. Satisfactie principiala mi s-a dat pe toata linia. Dar asta nu schimba situatia. Cred insa, sper cel putin, Ca voi putea sa ma odihnesc 1in4tit Ong in septembrie, la Constanta. 1 $eful organizatiei de la Buzgiu, un prost abuziv si incurch lume... 2 Seful organizatiei noastre din Ialomita. 3 Toati lumea era convinsii crt Goga va parftsi pe Averescu cu mine, si Bucsan, care s-a crezut totdeauna umbrit de cumnatu-säu se pregAtea sd-i is locul pe lingA general, ca reprezentant al Ardealului!!! 4 Sectorul prietenului meu Stefan Istrate. 5 0 intrunire extraordinarä a partidului in luna mai precedentä.

www.dacoromanica.ro

42


Marturisesc ca am mare nevoie de aceasta odihna i de oarecare distanca de scathe zilnica pe care o inghit de atata vreme. Ti-a§ ramane indatorat daca mi-ai scrie doug randuri la Otel Francais, Constanta.

C. Gongoporl Bucure§ti, 15.VIII.23 Iubite domnule Argetoianu, Din cauza tacerii ce am impus Indreptdrii, ziarele brodeaza tot felul de inchipuiri pe chestiunea demisiei d-tale. Pentru a pune capat acestei stari de lucruri, care desigur trebuie sa-ti fie qi d-tale neplacuta, te rog a-mi da rezultatul la scrisoarea pe care ti-am trimis-o in urma intevederii noastre.

Incontestabil ca mi-ar fi mai placut daca mi 1-ai da verbal. Eu plec asta-seara la Severin. In orice caz, in speranta ca rezultatul va fi in acord cu vederile exprimate in prima mea scrisoare, te rog a primi incredintarea consideratiei mele distinse. General Averescu"

Severin, 17.VIII.23. Domnule Argetoianu2 In adevar Weptam un raspuns de la d-ta. Aceasta i explica scrisoarea mea de la 15.VIII din Bucure§ti. Stiam ca de obicei o scrisoare comporta un raspuns, mai ales cand pune o intrebare sau face o propunere. Diferim insa de vederi i asupra acestui detaliu. D-ta care ai fost atata timp in corpul diplomatic, probabil cal cuno§ti mai bine deck mine protocolul de observat in corespondenta. Acum la scrisoarea d-tale. Hoteirdrea mea te citez de a nu mai face politicd militantei, am pus-o de fapt in practicii de mai bine de trei luni... Daca de fapt ai facut ap, te-a suparat cineva pentru aceasta? Nu puteai sa continui §i mai departe sa faci ceea ce ai facut 3 luni, deoarece nimeni nu-ti aducea nici o suparare? La cc bun un gest public, pentru a sublinia o stare de fapt existent0 1 Directorul indreptaiii. Prieten vechi. il cunoscusem la Epoca pe vremea lui Nicu Filipescu. Gazetar iscusit 0 scriitor de talent, redactor la Romania, in Ia0, pe vremea razboiului, a pornit cu mine la politica in 1918 i nu rn-a parasit. In 1926, retragandu-ma din Partidul National, ca RI nu mai fac politica de partid, 1-am lasat acolo. A fficut drum... 2 Raspuns la scrisoarea mea din 13 august.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

43

Dar daca memoria nu ma in§eala, eu §tiu cii in intervalul in care d-ta spui ca nu ai facut politica militantà ai fost la Galati §i in urma la Caracal. Activitatea d-tale nu a fost niciodata dovedita inutila, ea a fost insa, este

drept, de la un timp incoace, stanjenità de mine personal, acolo unde ea se desfa§ura in diverge* cu vederile mele, sau chiar impotriva acestora. Regret §i eu zarva care se face in ziare. Dar a cui este vina? D-ta §tii ca inainte de a-mi intra mie in maini prima d-tale scrisoare §i de a o fi deschis, intreaga chestiune era deja publicata in Aurora? D-ta §tii ea' acum 3-4 zile au aparut intr-un ziar din Craiova fraze pe care mi le-ai spus d-ta intre patru ochi, ca aceea ca de ce nu rn-am solidarizat cu d-ta cum am facut cu Tfislauanul? §i ai sa convii Ca aceste lucruri nu au patruns in presa datorita Veniaminului partidului. in ceea ce prive§te calificativul de Veniamin, ii gasesc riscat. in tot timpul vietii mele nu am avut Veniamini §i nu acuma voi incepe a practica un sistem pe care 1-am avut o viati in oroare. Stiu la cine faci aluzie. Acea persoana are din partea mea acele prerogative pe care le are §i Popovici-Ta§ca. Nu numai atat, dar d-ta §tii prea bine ca nu sunt omul a inchide ochii asupra exceselor de zel. in ceea ce prive§te in fine hotararea d-tale, cu parere de ran trebuie sa-ti declar, eu, cà daca nu o retragi2 d-ta, o consider ca nula §i neavenita. Situatia ce voie§ti sa-ti creezi d-ta in partid ar fi o inovatie periculoasa §i in orice caz in afara sau mai bine zis in opozitie cu statutele. Dacsi e§ti soldat credincios e§ti obligat a primi once insarcinare ti se da sau iti revine de drept. De aceea te rog foarte mult, mai mediteaza asupra chestiunii, gone§te din sufletul d-tale toate presupunerile care au nascut dintr-o excesiva susceptibilitate §i din informatii neinterneiate. Da, este adevarat ca nu ai numai prieteni3, dar nu uita ca a doua zi dupa banchetul partidului d-ta mi-ai pus conditia sa aleg intre d-ta §i cativa din amicii no§tri. Lucml s-a aflat §i era natural sa se de§tepte in ei un viu resentiment. Se gaseau in legitimä aparare. Cu putini rabdare din partea d-tale, ar fi putut cre§te iarba deasupra acelui incident §i lucrurile puteau sa-§i reia cursul lor anterior. De un lucni trebuie sá fii insa convins, ca nu am incuraj at qi nu voi incuraja niciodata curentele duonanoase in partid. In rezumat prin urmare, intreaga chestiune este in mana d-tale. Vei hotari cum vei crede, dar situatia trebuie limpezita. Din aceasta cauzi, spre rnarea mea parere de fall, ma yid nevoit a te ruga sfi-ti dai osteneala a ma pune in cuno§tinta de hotararea d-tale, fie in scris fie 1 Era eu sa ma pun pe aceea§i linie cu Tfisläuanu!!! 2 Presupun demisia din Comitete. 3 Aveam intr-adevar impotriva mea in partid pe toti prooii care cumulau prostia cu lichelismul.

www.dacoromanica.ro

44


verbal viind aci la mine, dupà cum ai falgaduit, lucru care mi-ar face plAcere, independent de hot:it-area d-tale. Cu o cordiali stringere de mâng, al d-tale

General Averescu"

in aceste cfiteva rfinduri se oglindea toat5 firea lui Averescu, toat5 duplicitatea si fatarnicia lui. Pornise impotriva mea pe chestiunea bonului de Tezaur", ma umilise, ma chemase s5 mkjudece Trancu-Iasi si Cudalbu, cei doi vajnici apar5tori ai cinstei si onoarei partidului si iat5 ca nu mai era vorb5 de afacerea" bonului de Tezaur decal intr-o perfida aluzie, in evocarea unei plangeri" ale mele ca. nu se solidaritampenie colportata de oamenii lui si zase cu mine ca cu T5släuanu" pe care o stia f5r5 temei serios c5ci ma cunostea destul de bine ca sa-si dea seam5 c5 nu putusem formula o asemenea plingere. Lasand far5 nici o jena la o parte faptul care ne despartise sufleteste definitiv, invoca tot felul de fleacuri: c5 am spus c5 rn-am lasat de politica militanta si totusi am facut asemenea politica, c5 am tratat pe nedrept pe Atanasiu de Veniamin", c5 dfindu-mi demisia din Comitete rn-am pus in opozitie cu statutele partidului, c5 am facut destäinuiri Aurorei lui Lupu... Totusi, o pretioas5 m5rturisire: activitatea d-tale nu a fost niciodata doveditä inutilà, ea a fost insii, este drept de la un timp incoace, skinjenitei de mine personal, acolo unde ea se desfeiyura in divergentei cu vederile mele sau chiar impotriva acestora". i in concluzie, in fraze pline de reticente, dorinta unei impacari si somatia unei limpeziri a situatiei"... In realitate, Averescu incepuse s5-si dea seama el plecarea mea din partid insemna ruperea acestuia in douà, si c5, ce era mai bun intr-insul, oameni si organizatii,l-ar fi p5r5sit odat5 cu mine. Era prea inteligent ca s5 nu-si dea seam5 c5 cei ce se ridicasera impotriva mea erau tocmai elernentele inutile ale partidului, prostii si lichelele. Asa stand lucrurile, Averescu a incercat prin scrisoarea lui fie s5 ma induplece la o retractare, fie s5 pun5 toat5 afacerea pe un Winn mai prielnic pentru dânsul. 0 despartire pe chestiunea bo-

nului de Tezaur ar fi facut din mine o victim5 nedreptatit5 si toat5 lumea s-ar fi ridicat impotriva lui. 0 despärtire pe temeiuri de neintelegeri politice facfind ins5 din mine un razvratit si punând in seama mea sfasierea partidului permitea tuturor oportunistilor s5 ramana in junil feftilui, far5 sa-si calce principiile morale in picioare. Socoteala nu era rea...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

45

Fara sa ma emotionez de somatia" generalului, profitand de faptul ca-mi da sa aleg intre o explicatie scrisa S una verbalà, i-am trimis vorba

ca ne vom lamuri la prima noastrà intalnire. Cum eu evoluam intre Breasta si Sinaia, iar el intre Severin si Bucuresti, nu era probabil sa ne intalnim prea curand, ceea ce-mi da ragazul dorit pentru savarsirea celor ce nu mai puteau fi evitate. Averescu s-a multumit cu acest raspuns, caci n-a avut incotro. De nu s-ar fi multumit nu i-ar fi ramas cleat sa convoace Comitetul Executiv si sa incerce id' ma dea afara din partid dar se temea s5 nu aib5 majoritatea cu el. Si apoi, nu era omul actelor violente. Luptei pe fata prefera o lovitura pe la spate; cea cu bonul de Tezaur daduse gres ii trebuia si lui vreme sa-mi pun5 alta la cale. isi da ins5 seama c5 i-o coceam si eu: toata chestiunea era eine va lovi intiii... Pe cand raporturile mele cu Averescu au intrat astfel intr-o faza mai linistita, in partid vapaia se intindea. Se poate zice ca in decursul lunilor august si septembrie, partidul s-a impartit in doua. Tot ce era mai bun invoca autoritatea mea ca sa se ridice impotriva scarbosilor care invocau pe a lui Averescu ca sa se apere. Presa celorlalte partide arun-

ca untdelemn pe foc, nascocind intrevederi intre Averescu si mine, conditii puse si neprimite, si cate si mai cate. Partidul Poporului mergea repede spre o lichidare... Pe la sfarsitul lui septembrie generalul Coanda si Goga au facut o suprema incercare de salvare. Eu Siam bine c5 cu Averescu nu mai puteam &á fac cask dar fixasem sorocul despartirii dup5 Congresul de la Chisin5u care trebuia s5 se tina in zilele de

14 §i 15 octombrie. Ca sa pot ajunge la aceasta data, pe de o parte m-am prefacut c5 intru in vederile celor doi negociatori-impaciuitori, iar pe de alta ca sa dau o explicatie nepoliticd a absentei mele de la Chisinau am simulat o agravare a bolii mele de intestine care cerea o imediata cued' la Karlsbad... Lui Coand5 si lui Goga le-am spus ca numai o restitutio ad integrum" a situatiei mele dinainte de criz5, prin Idmuriri publice date de qeftd partidului in fata C'omitetului Executiv, i indepartarea elementelor care s-au ridicat impotriva mea, de la once amestec in treburile organizatiilor noastre de partid puteau sä ma determine sa renunt la rezolutiile mele de pasivitate politica. Coanda, care a fost cel dintai la Severin, s-a inapoiat cu convingerea ca o intelegere pe aceste baze nu era exclusa si ca trebuia neaparat s5 am o intrevedere cu Averescu. Era ins5 tocmai ce voiam sA evit. Pe cand ma intrebam cum sa fac ca sa scap de aceasta inutila intrevedere,

www.dacoromanica.ro

46


spre norocul meu, a doua zi dupg inapoierea lui Coandà de la Severin, am primit de la Averescu urm5toarea scrisoare: Severin, 26.IX.23 Domnule Argetoianu, Am facut si eu cercetarile mele in chestiunea cu Banca Taraneascal, si in

special in cazul Sldvescu care, in treacat fie zis, nu a fost destul de abil, si chestiunea mi se pare prea complexa pentru a o discuta prin scrisori. Prefer sa o rezervam unei intretineri verbale. As dori mai de graba, sa reglam o aka chestiune, mult mai importanta si mai yrgenta. Iti trimit aci o colectie de taieturi din ziare. Cele cuprinse in ele ma privesc pc mine personal si unitatea, adica taria partidului. Nu merg pana acolo, pana a preciza cum s-a facut cu unele articole din Adevdrul sursa acestor atacuri contra mea si a partidului. Nu arunc banuiala ca ar fi scrise de cei ce sunt in vecinatatea imediata a persoanei d-tale, sau

de acei care desi mai putin aproape se socotesc amicii d-tale personali mai presus de orice. Sunt mai de graba inclinat a crede ca ele sunt datorate roiului de reporteri, care dupg ce prind ceva cu urechea cladesc pe aceste baze subrede, cu material lucrat din imaginatia lor, fara nici o infranare. Fapt este insa si aici este punctul esential 6 aceasta stare de lucruri se datoreste atitudinii d-tale, §i deci esti raspunzator de ea. Pe de o parte ai dat o demisie inacceptabila, cu mult zgomot in jurul ei, zgomot care a inceput inainte chiar de a o fi primit eu, iar pe de alta, daca nu

incurajezi, dar primesti ca altii sa-ti ia apararea si si faca interveniri pentru d-ta. Prin nici un gest nu ai dezaprobat zvarcolefile acestor zelosi, care, in fond nu fac decat rat', si in special d-tale, caci la urma urmei nu cred sa-ti convina, ca altii sa se faca in partid, aparatorii situatiei si prestigiului d-tale. I Pe la inceputul lui septembrie Averescu imi trimisese o reclamatie a lui Mihai Vladescu (Teleorman) din care reiesea ca acea bancd (pe atunci Inca sub infaurirea mea) strdnsese cu usa" pe acest prieten al generalului, ca sà-1 pedepseascd pentru simpatiile lui. Dupà ancheta facutä, s-a constatat a dl. Vlädescu primise pur si simplu invitalia sA vinä sa-si schimbe polita la scadentà. Ceea ce am comunicat in scris generalului, anexAndu-i si o scrisoare a prietenului meu Virgil SlAvescu, prin care acesta dovedea, cd desi pdetenui meti, primise exact aceeasi invitatie ca si Vladescu. Asernenea invitatii care reamintesc scadentele debitorilor sunt de intrebuintare curentä in banci. Ceea ce insd dovedeste toatii patima pe care Averescu si ai lui au pus-o in lupta impotriva Inca, e cd au adresat o circulard la toti debitorii Bancii Taranesti oferindu-le concurs pentru gdsirea sumelor datorate, la alte bdnci, in cazul in care Banca Tdreineascii le-ar cere achitarea la scadentd!! Genera lul Averescu a avut nerusinarea RI semneze aceste circulare!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

47

De aceea, bazat pe declaratia facuta, ca tii la partid, eu te rog a pune capat acestei stari de lucruri, folositoare numai celor care ne invidiaza vitalitatea (! !), exagerand micile efervescente superficiale qi sporadic; care nu au nimic de comun cu lini§tea imperturbabila a masei partidului. Parerea mea ti-am spus-o verbal qi in scris; ea a ramas neschimbata. Totul depinde prin urmare de d-ta §i numai de d-ta. Pentru a evita un nou echivoc, sh §tii cii avept raspunsul d-tale, oricare ar fi hotararea ce vei lua, §i-1 Wept cat mai neintarziat. in a§teptarea acestui raspuns, te rog a primi o cordiala strangere de mana §i incredintarea consideratiei mele distinse. General Averescu"

Nu terminasem bine &à citesc scrisoarea, i a venit Goga, pus la curent de Coand5, s5 m5 ia la Severin, unde pleca chiar in acea searà (eu eram in tecere prin Bucure§ti, de la Breasta la Sinaia). S-a mirat §i el, dup5 ce a citit scrisoarea generalului de continutul ei: Cum poate dinsul s'a cread5 cá o demisie ca a d-tale poate trece neb5gata in seamg, sau c5 d-ta poti impiedica pe unul i pe altul sa' vorbeasc5 qi sa scrie, cand partidul fierbe! L-au incalecat pro§tii, draga prietene, i-i face de cap!" Goga a insistat tott.wi s5 merg cu el la Severin, fiindcA Coanda ii spusese c5 Averescu era foarte deprimat, i c5 se putea obtine totul de la el". Cum nu aveam nimic de obtinut, c5ci §tiam bine c5 colaborarea noastrà, (care nici in timpurile bune nu corespunsese nadejdilor mele) era rupt5 pentru vecii vecilor, am refuzat net declarandu-m5 jignit de termenii scrisorii pe care o aveam in fata ochilor. Am repetat ins5 lui Goga conditiile sub care mi-a modifica atitudinea (tiam bine ca., chiar de le va primi, Averescu nu le va indeplini niciodata) i i-am dat urm5toarele randuri (pe care le-am scris in prezenta lui, cu rugàminte s5 le transmita efului nostru iubit): Bucure§ti, 27 septembrie 1923 Domnule General, Am primit scrisoarea dvs. din 26 septembrie impreuna cu anexele ei. In contradictie cu conversatia pe care o avusesem in ajun cu dl. general Coandi inapoiat de la Severin ea constituie un adevarat rechizitoriu impotriva mea. Vechea poveste: hotul de paguba§! Am fost, din senin, insultat qi calomniat prin presa de anumite persoane fhcand parte din partidul meu. Am raspuns prin tacerea dispretuitoare a celor ce se simt tari qi cu con§tiinta curata. Nu a§ putea ie§i din rezerva politica pe care mi-am impus-o deck primind

din partea directiunii partidului o satisfactie tot publica, dupg cum public a fost ultragiul.

www.dacoromanica.ro

48


Fiindca Goga pleaca la Severin, il insarcinez sa va dea toate lamuririle pe care situatia le comporta. Primiti etc... C. Argetoianu" P.S. Regret ca dvs. imi atribuiti mie raspundere pentru articolele de gazetä pe care mi le trimiteti si pe care in mare parte le citesc acum pentru prima oara. M-am dezinteresat complect despre tot ce apare la gazeta §i daci n-am dat nici o dezmintire e ea' n-am iesit din rezerva pe care mi-am impus-o. AceIasi lucru pot spune §i pentru interventiile personale facute pe langa dvs."

Sufletul lui Goga era un ciudat amestec de siretenie troareasa si de sinceritate poetia La inceput conflictului meu cu Averescu, se asezase holarat de partea mea din scarb5 pentru prostii si pentru lichelele ce misunau in jurul generalului. Pe m5sur5 ins5 ce pr5pastia intre mine si Averescu se säpa, Goga si-a dat seama a era un loc de luat pe 15110 fostul fetis, loc pe care 1-ar fi 15sat liber plecarea sau diminuarea mea. De ce s5 piece cu mine? Cu mine sau cu Averescu, tot al doilea famanea, si probabil a si-a dat seama a Averescu era mai usor de dus de nas dee& mine... Eu 1-am crezut omul meu" paria in ultima clip5, si asa 1-au crezut nu numai prietenii mei, dar chiar .yi ai lui, dovad5 entuziasta si imediata adeziune pe care mi-au trimis-o a doua zi dup5 ruptur5 Tilled' Ioanid si dl. Burileanu, intimii ail. Goga a plecat la Severin ca prietenul meu, dar a sosit la Via stearpr ca prieten al lui Averescu... Toate acestea le-am aflat mai tarziu si cum era s5 mi le inchi-

pui and am vázut pe Goga inapoindu-se de la Severin cu condittile mele primite i numai cu cuvinte sarcastice la adresa lui Averescu in gur5? Mi s-a raportat mai tarziu a generalul fusese mult mai impresionat de interventia lui Coand5 deck de a lui Goga. Ceea ce 1-a hot5rat sä primeasch conditiile mele, a fost o lista' adus5 de Coandà, 1ist5 pe care figurau toti cei hotarati s5-1 p5r5seasc5 odata cu mine, lista' pe care figurau cele mai destoinice elemente ale partidului. Averescu a primit

ideea unei imp5c5ri cu gandul ascuns s5-mi micsoreze" situatia in partid, s5 m5 demonetizeze si s5-mi fure" cat mai multi dintre partizani, deziluzionati" prin supunerea" mea... Nu putea bietul om s5 stie, c5 eu nu urmAream deat o amanare de cateva s5peamani, si ca-i pregateam lovitura pentru luna noiembrie, dup5 Congresul de la Chi1 Tilicti loanid si Burileanu s-au retractat numai dupd ce au fost siguri eft, spre mirarea kr, Goga famine cu Averescu...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

49

sintu, ce trebuia cum am spus-o sá demoralizeze pe cei ce mai rezistau Inca, prin constatarea golului provocat de abrinerea mea. Incfintat de el si de talentele sale diplomatice, Goga a venit sà-mi afirme cá Averescu primea conditiile mele, si c, cu prilejul intrunirii Comitetului Executiv, convocat inainte de Congresul de la Chisinau, va face o expunere a incidentelor petrecute in ultimele luni, expunere care-mi va da toata satisfactia... Odatà cu ramura de màslin, Goga mi-a adus si o scrisoare de la Averescu, ca raspuns la a mea: Severin, 1.X.1923 Domnule Argetoianu, Regret foarte mult c5 nu am putut fi destul de explicit in scrisoarea mea ultimA, c5ci rispunsul d-tale este cu totul in dezacord cu ceea ce era in intentia mea a-ti impktg§i prin acea scrisoare. A fost departe de mine ideea de a face un rechizitoriu. Am voit sà rezum numai o stare de lucruri pe care o cuno§ti §i d-ta tot a§a de bine ca §i mine §i am afirmat, ceea ce afirm §i acum Ca ea se datore§te atitudinii d-tale din ziva in care mi-ai trimis demisia. Nu poate fi vorba aici nici de hot de pàguba§. Este pur §i simplu vorba de o situatie din care trebuie neaparat sa' ie§im.

Amicul nostru Octavian Goga mi-a explicat cg atitudinea d-tale se datore§te convingerii ce ai capatat cg eu nu a§ mai fi fata de d-ta ceea ce am fost §i c5 a§ fi pierdut increderea in d-tal. Convingerea d-tale este gratuità. Ca §ef de partid, a§a cum inteleg eu aceastä insarcinare, nu-mi este ing5.duit sà reglez raporturile mele cu amicii mei politici altfel cleat pe baza valorii lor personale. Pe de alta parte, prin faptul ca aproape 30 de ani am fost in

cariera mea necontenit §ef, am capatat oarecare deprindere §i sigurantä in aprecierea valorilor. Pe baza acestor consideratii te-am asociat atfit la intemeierea cat §i la consolidarea partidului nostru. Mi-ai dat un concurs foarte pretios §i nu inteleg ce ar putea sa ma fac5 a ma lipsi pentru viitor de acest concurs, decfit refuzul d-tale. Nu, domnule Argetoianu, eu nu ti-am retras increderea ce am pus de la inceput in d-ta ca colaborator lurninat §i harnic, §i sunt convins cà dac5 vei relua activitatea d-tale de frunta§ valoros al partidului, partidul nu va putea decfit sa ci§tige. Pot sâ adaug ceva mai mult, cä de golul pe care 1-a creat atitudinea I Acces de megalomanie nejustificat prin nimic din ce am spus eu lui Goga. Poate sa fi inventat ceva in acest sens Goga dar mai iute cred cd generalul a aventut aceastä frazd in scrisoarea sa ca o compensatie pentru cele, incontestabil amabile, cu care i§i incheia epistola.

www.dacoromanica.ro

50


d-tale din ultimul timp, nu s-au bucurat nici chiar acei din amicii noV:ri politici pe care i-ai banuit d-ta a te submineaza. Gone§te prin urmare din sufletul d-tale presupunerile neintemeiate care I-au invadat §i revin-o in mijlocul acelora, de care §tiu de altfel, ca nici nu va putea vreodata sa te lase inima sa te desparti. In speranta cal cel putin de data asta am reu§it a ma face &á fiu inte1es, te rog &á prime§ti increderea vechii mele afectiuni. General Averescu"

Dac5 intre noi ar fi fost o simplà ceart5, aceste randuri ce contin maximul de sentimentalitate ce o fire inchisa ca a lui Averescu putea s5 exteriorizeze, ar fi fost menite s5 ne impace. Din nefericire intre noi nu fusese o ceart5", nu fusese nici cum afirma el banuiala mea ca-i pierdusem increderea. Fusese altceva, fusese pierderea treptata a oric5rei increderi din partea mea, in insusirile sale politice si morale... Imi dam bine seama c5 cu dânsul nu mai aveam nirnic de facut" si c5 despartirea era inevitabilà. Dorind insA s5 amin aceasta desp5rtire cu c5teva saptamani, scrisoarea generalului era binevenita, si rn-am declarat satisfacut. Intre patru ochi, am declarat insa lui Goga c'd mai rámanea lui Averescu de dovedit sinceritatea celor scrise... Goga, care se exercita deja s5 jure fals, mi-a jurat ca generalul era sincer, cä era Inca sub impresia atitudinii mele, parc5 a intrebuintat chiar cuvantul de inconsolabil (!!!) si c5 ma ruga cu insistent5 sà-mi aman c5l5toria si s5 iau parte la Congresul de la Chisin5u, si in acest sens a insistat un ceas

si Goga. Am explicat fratelui Tavi, c5 aiasta nu se poate", vorba lui Lascar Catargiu, Ca trebuia s5 lasam valurile s5 se linisteasc5, sa constat ca vorbele lui Averescu din scrisoare nu erau numai vorbe, si c5 cele ce

urma s5 pronunte in fata Cornitetului Executiv al Partidului erau cele ce trebuia sd rosteascd, dup5 toate c5te se intamplaser5... Dar ca sa dovedesc la rândul meu generalului cd intram pe calea impdcdrii, am incredintat lui Goga urmátoarele linduri, aminând reluarea activiatii mele politice dupà inapoierea mea de la Karlsbad, adic6 dup5 sedinta Comitetului Executiv si dup5 Congresul de la Chisingu. Cu rezerva bineinteles c5 declaratiile ce se vor face in sedinta Comitetului Executiv sà" corespunda cerintelor mele.

Iata scrisoarea mea (une politesse en valait une autre"): Bucurqti, 2 octombrie 1923. Domnule General, Nu fara dreptate invocati dragostea mea de partid. Pentru a salva unitatea §i prestigiul partidului am rabdat toate. Nici insultele, nici calomniile, nici in-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

51

trigile urzite impotriva mea n-au izbutit sa ma miste, qi n-am facut gestul pe care cei ce nu cunosc rostul socotelilor politice il sperau. Iau act cu multumire de sentimentele pe care mi le exprimati in scrisoarea dvs. din 1 octombrie precum §i de tot ce mi-a relatat Goga, inapoiat de la Severin. Bucuria multumirii mele este in* va marturisesc intunecata. 0 adanca tristete ma framanta cand ma gandesc la toate zbuciumärile din lunile trecute, atat de inutile, §i care au avut drept singur rezultat sa zdruncine adanc structura partidului nostru §i sa compromità solidaritatea dintre noi. In speranta unor zile mai putin tulburate, va rog la randul meu a crede, domnule general, in sentimentele mele neschimbate. C. Argetoianu"

i in ziva de 5 octombrie am plecat la Viena, linistit ca cel putin in lipsa mea nu se va intampla nimic in partid, chiar dacà dupà cum bànuiam atitudinea lui Averescu in fata Comitetului Executiv si a Congresului n-ar fi fost tocmai ce trebuia sä fie. In fundul sufletului doream chiar ca Averescu s5 nu se 016 de cuvant ca sa-mi dea prilejul sä s5v5rsesc ultimele formalit5ti de despartire, dup5 inapoierea mea... Am 15sat pe prietenii mei liberi s5 mearg5 sau s5 nu mearg5 la Congres, dar i-am rugat s5 nu facà din atitudinea lor o manifestatie politic5. Inainte de a pleca a venit la mine Alexandru Otetelisanu sà-mi spun5 c5 prietenii mei voiau sa propuna la Chisin5u alegerea mea ca sef de

partid. 0 absurditate, bineinteles, dar ca sa-1 linistesc pe Otetelisanu care era si secretarul Congresului i-am dat la mina* aceste randuri: Bucure§ti, 5 octombrie 1923 Domnule Secretar qi scump prieten, In momentul plecarii mele in strainatate, sunt informat ca prieteni binevoitori au intentia sa puna in Congresul de la Chi§inau candidatura mea la §efia partidului. Nu am vreme si controlez exactitatea acestei §tiri dar daca s-ar pune la cale o asemenea inscenare, vä rog a da citire acestor randuri prin care pun in vedere Congresului nu numai ea' nu sunt candidat la §efia partidului, dar Inca, ca nu permit nimanui sä uzeze de numele meu pentru propuneri al caror cantec este lesne de inteles. In materie de autoritate politica, ma simt stapan pe mine insumi §i aceasta §efie imi ajunge. Cu o strangere de mana C. Argetoianu"

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XII-LEA

Karlsbadul toamna La Bucuresti in fata Comitetului Executiv, Averescu nu se tine de cuvant Congresul de la Chisinau Averescu refuza sefia pe viata si e proclamat sef pe 4 ani Ma inapoiez la Bucuresti si trec Rubiconul Manifestarea partizanilor mei la gara Ruptura mea cu Averescu Ma proclam seful Partidului Poporului Actiunea mea pe terenul politicii valutare Sinceritatea si stabilizarea monetara realizate in 1929 au fost puse la cale de mine in 1923. o

Plecat la 5, m-am oprit trei zile in Viena si am sosit la Karlsbad in 10 octombrie. Ca sg-mi linistesc intestinele si fiindcg locul imi placea, ani de-a randul In-am adgpat la izvoarele acestei localitgti termale, incantatoare in banalitatea ei. La Karlsbad, afarg de Sprudel ce tasneste clocotind ca o scuipáturg maniata a Infernului, Dumnezeu a creat totul sub zodia banalitàtii. Dealurile ce rnarginesc valea serpuità, in fundul cgreia rauletul Tepl isi impinge cuminte apele sarbede si sgrgcgcioase sunt mediocre si banale, ca ingltime, ca fantezie de forme, ca prilejuitoare de privelisti. Muffle, ce imbracg dealurile si Valle ca sg acopere sgfacia pgmantului sunt si ele banale si mediocre: alinieri de molifti, smulsi din pepiniere si plantati la sfoarg cu sarguintA de mana silvicultorilor metodici. Peste toate, rgcoreala ploilor zilnice, ce nimiceste incg din zori incercárile de rgzbire ale soarelui de varg; peste toate funinginea vgrsatä de cosurile bailor, fabricilor si bucgtariilor funingine ce se aseazg peste pgduri, pe ziduri, peste drumuri si pang peste pastrgvii din Tepl, mazgalind formele si culorile. Din aceste locuri ce ar fi trebuit sg" fie jalnice, mana omului a Ilcut un mic rai burghez. Nu geniul, mina. Geniul e absent, la Karlsbad. Desi oras vechi si insemnat, desi statie balnearg" cu renume mondial, si bogata, Karlsbadul nu posea un monument, nu posedg o arhitecturg care sg merite doug minute de atentie. Casele, hotelurile, &dile sunt lipsite de orice frumusete. Dar

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

53

toata aceasta banalitate a Karlsbadului era a§a de bine pieptanata §i dichisita de mina omului, 'Mat incinta pe oricine. Poteci intretinute ca in palma cutreierau padurile, cu urcu§uri line, cu banci, cu KaffeeHauser"1 0 cu Kniisperhauschen" (cabinete de necesitate) la toate fa's-

crucile; pravaliile cele mai elegante (vorbesc de vremea dinainte de razboi) din Viena, Berlin §i chiar din Paris, i§i aveau sucursalele lor pe Alte Wiese (strada principal5), pe Marktplatz §i pe strada ce ducea din aceasta piaci' la Miihlbrunn; hoteluri §i case cu camere mobilate de un confort desavfir§it restaurante excelente, dame, eleganta, muzica... Banalitate, dar banalitate ce ingaduia o viata placuta §i fara griji, o via-

ta ce invaluia ',aria §i pe cel mai razvratit in acea Gemiithlichkeit" austriaca, pe care nimic n-a inlocuit-o... Facusem de 25 de ori2 cura" la Karlsbad, dar niciodata in octombrie, ci vara intre iunie §i septembrie. Am gasit de data asta Karlsbadul pustiu. Trei sferturi din pravaliile de pe Alte Wiese inchise, cu obloanele lasate. De asemenea inchise toate hotelurile mari, §i restaurantele elegante. Mi-am gasit o camera intr-o casa pe Marktplatz, §i in fata pe

sui§ul ce duce la Schlossbrunn un restaurant deschis intr-un beci, Marktkeller" birt rara aparenta dar cu o bucatarie minunata. Padurile de brazi erau verzi ca vara, dar mute, caci toate Kaffehauser-ile" erau inchise qi ele. Dimineata la izvoare, in loc de miile de persoane inOrate pe douà randuri intr-o coada nesfir§ita cateva zeci de oameni, mai ales barbati...

Am petrecut astfel intr-o lini§te totalä, §i fara alta distractie cleat plimbärile in padure §i ate un volum de lectura u§oara 21 de zile. Minunat ragaz ca &á ma gandesc la cele ce se dospisera la Bucure§ti §i sa iau hotaririle defmitive ce nu mai puteau fi aminate. Averescu s-a tinut de vorba §i a convocat Comitetul Executiv pentru ziva de 10 octombrie. Dar in loc sa faca expunerea clara pe care i-o cerusem, a ingfinat o peltea in care a declarat ca in partid nu s-a petrecut nimic3, ca-mi dadusem demisia pentru o neintelegere, ca adversarii §i I Cafenele speciale in care se gAsea o cafea minunata, suncA excelentä si oud proaspete... 2 Primisem cu acest prilej diploma de Ehrenkurgast", o medalie, un album cu yederi si scutirea de Kurtaxe" si de platã a bailor!! Meritam cu atat mai mult aceasta favoare cu cat mA si cAsAtorisem o datA in 1897, in Karlsbad, devenind astfel enorias al bisericii rusesti din localitate! 3 Cand partidul era incA si in acel moment in plinA fierbere!

www.dacoromanica.ro

54


zvoni§tii exageraserà totul, ca demisia mea a fost respinsà, cä r5masesem soldat devotat al partidului, i a mai facut i un istoric al infiintarii Ligii Poporului, la Iai, pe care nu i-1 ceruse nimeni... Despre porcAriile puse in spinarea mea, despre intriganii §i despre sanctiunile de luat impotriva lor nici un cuvant... Au fost, domnilor, unele neintelegeri datorate unor cauze care nu cred ci este cazul (!!!) s5 le expun aci, neintelegeri insa care spre marea mea satisfactie au putut fi limpezite i lucrurile puse la punct. Afirmatiile ziarelor erau insä §i de data asta gratuite, cgci, pentru ca sa fie vorba de o impacare, trebuia mai intfii sa" fi existat o cearfa, §i anume o ceartä §i nu pot vorbi dee& de intre dou5 parti. Oh, atat cat ma prive§te pe mine mine cáci dl. Argetoianu lipsqte, cearta n-a existat, c5.ci nu §tiu s6 fi fost sup5rat vreodatápe (!!!) dl. Argetoianu. Explicatiile pe care le-am dat d-lui Argetoianu 1-au satisfkut, cäci atit din scrisoarea ce mi-a trimis cat i din cele ce mi-a spus amicul comun rezultä ca-§i va relua activitatea in partid.

in sfarit, facand acum suma algebricá a tuturor celor intAmplate in ultimele trei luni, g6sim un rezultat imbucurAtor (!), adicä pozitiv."

Aceste patru pasaje principalele pasaje extrase din cuvântarea lui Averescu (corectat5 de dinsul §i publicatà in Indreptarea) dau masura fatarniciei omului, care se angajase la una §i s5vir§ise alta. Prin cuvântarea lui, Averescu a incercat sa" bagatelizeze procesul deschis intre noi i s5 ma prezinte in fata Comitetului Executiv, ca un rdzvrcitit pocciit, pi iertat... mai important dec5t discursul lui Averescu a fost atmosfera crea15 in comitet i in care a fost rostit. Reproduc in aceasta privint5 m5rturia unui prieten devotat care mi-a scris la Karlsbad, ateva zile dup5 §edintà: Vin acum la faimoasele declaratii. Luni 8 curent, deci trei zile dupà plecarea d-tale, a apdrut convocarea Comitetului Executiv pentru miercuri 10, ora 4 p.m. Au sosit la §edint5 membrii aflati in Bucure§ti i numai cAtiva din provincie; lipsa lor s-a datorit acestei convocäri de ultima ora §i mai ales faptului ea' §edinta a fost fixatà in preajma plecarii la Ch4ingu. Au fost reprezen-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

55

tate organizatiile din Banat, Mehedinti, Do lj, Romanati, Teleorman, Dambovita, Prahova, Braila, Ia0, Roman 0 Boto§ani. Deschiderea Fdintei s-a facut intr-o atmosferit de neincredere 0 de curiozitate. PreFdintele a intrat imediat in discutia ordinei de zi. Trei ore s-a discutat chestiunea articolelor din statute ce urmau sa fie modificate la Congres; vorbarie multä 0 inutila din care insa s-a evidentiat §i pentru cei mai neincrezatori scopul urmaritI. Finalmente propunerile Ffului au fost adoptate. A urmat in ordine ierarhica generalul Coan&à, care in calitate de preFdinte al comitetului de organizare a dat o serie de explicatii asupra programului Congresului. In fine, dupa ce ordinea de zi a fost epuizata qipante din membnii Cornitetului pdrdsiseri 14.edinfa, plictisiti de lungimea dezbatenilor, generalul a facut alaturatele declaratii2, publicate apoi in indreplarea dupa ce, bineinteles, au fost revazute de autorul bor. 5edinta a fost imediat nidicatd, 'Inc& Goga 0 Burileanu n-au mai putut interveni, dupà cum fusese convenit. Domniile dumnealor Cudalbu §i Atanasiu au lipsit de la aceasta solemnitate. Astfel a luat sfar0t aceasta farsa de prost gust, care a dovedit o data" mai mult buna-credinta 0 sinceritate de care este animat ilustrul nostru Ff... Prietenii a§teapta cu mare nerabdare intoarcerea d-tale pentru a fixa atitudinea noastra. Pang atunci am cerut tuturor sä pastreze rezerva de pada' acum, pentru a nu anticipa asupra hotararii ce vei lua."

Congresul de la Chisinau s-a deschis in ziva de 14 octombrie, patru zile dupà aceasta memorabila sedinta a Comitetului Executiv. Dupa marturisirea celor de fata, a fost un fiasco desavarsit. Lume de adunatura, stransa din Chisinau si din regiunile vecine, mai mult decat delegati din toata tara. Din Ardeal si din Bucovina foarte putini lume caci era drumul si lung si scump. Din Vechiul Regat, multe organizatii cu totul lipsä...; ce deosebire cu Congresul precedent din Sibiu! Abtinerea si absenta animatorului" daduse intrunirii o lovitura de moarte. Desi numele meu n-a fost pronuntat cuvant de ordine fiind dat in acest sens de Averescu toata lumea era cu gandul la mine si la intentiile mele", fie ea' asteptau gestul meu final cu nadejde, fie ca se temeau de el. Ma insel: s-a evocat o data numele meu rn-a citat Gogu Valleanu in referatul lui, dar a fost imediat luat la interogatoriu" de Averescu. Bietul Nea Gogu s-a incurcat si s-a inecat in propriile lui argumente, I Reconstituirea Comitetului Executiv pentru eliminarea prietenilor mei. 2 Trimise in anexa.

www.dacoromanica.ro

56


caci se daduse nenorocitului sarcina sä rezolve problema ieftinirii traiului!!! Fata de refuzul multora, si gratie tactului si discernamfintului binecunoscut al generalului, insarcinarile cele mai nepotrivite fusesera date unuia si altuia. Astfel Anibal Teodorescu se pomenise cu Finantele" in brate, un obscur profesor Zallarescu de la Buzau cu Instructia

Publicr, un Zaharia de la Galati cu Comunicatiile", iar Gogu Valleanu, generalul, cu Ieftinirea Traiului" am spus-o deja. Singurul raport ca lumea a fost al lui Garoflid (Problema agrara) dar Garoflid n-a venit la Congres si raportul lui a fost citit de Berlescu. Culmea divagatiilor a atins-o insa trepadusul de Manoilescu, in raportul sau asupra

Problemei monetare"1, sustinand crearea a doud monezi (!!!); un leu aur §i un leu blithe!! Aceasta tampenie Ii fusese sugerata de tata Averescu (cititorul lui Ricardo!), si cum era la debutul carierei sale politice, junele arivist nu voise sa-si contrazica seful, in care-si pusese toate nadejdile. Cei de fata mi-au povestit la inapoierea mea in Bucuresti, ca atmosfera deprimanta ce invaluia Congresul a influentat pada' si pe Averescu si pe Goga, care au fost sub nivelul lor obisnuit in cuvantarile pe care le-au tinut. Pe toti, i-a deceptionat adânc atacurile pe care Averescu le-a indreptat impotriva Partidului National ardelenesc. De la Goga, le asteptau, dar de la Averescu, nu. in ultimele luni, de cind izbucnise criza in partid, ciracii generalului soptisera la urechea cui vrea sa auda

cà fuziunea cu Maniu era gata", si ca putin le pasa de plecarea" mea... Multi crezusera, i deodata totul se prabusea! Ce e mai nostim, e cá Averescu a intemeiat refuzul (!!!) sdu de colaborare cu Partidul National (povestea vulpii cu strugurii prea acri) pe sentimentele antidinastice dovedite de Maniu si de prietenii sài, cu prilejul Incoronarii! El, care fusese la Alba Julia, nu putea da mfina unor oameni care se abtinusera de la incoronarea primului Rege al României Intregite! Uitase mosul ca mersese la Alba Iulia, contra vointei lui, impins de umeri de mine! Iesirea impotriva lui Maniu si a Partidului National i-o dictase insa un interes momentan: nevoia de a multumi pe Goga, si a nu-1 pierde odata cu mine... Atmosfera Congresului a fost inviorata o leach" prin alegerea noului adic5 a presedintelui partidului.

Comitet Executiv si a sefului

Incepusem de cilteva luni campania mea pentru stabilizarea monetard, campanie ce avea un mare räsunet, i Averescu a crezut necesar sä aducA si el in Congres, o formulA concurentA si dAduse aceastä sarcind lui Manoilescu, gata la toate si bun la nimic.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

57

Printre articolele statutului modificate de Congres dup5 propunerea lui Averescu au fost i cele relative la Comitetul Executiv, i la pre§edintia partidului. Sub pretextul unei noi organizari, Averescu a voit s5 reinnoiasc5 Comitetul Executiv, compus in majoritate din prietenii mei. Dupâ votarea articolelor noi, Congresul a ales 25 de membri, comitetul urmand a fi complectat prin membrii de drept (efii de orga-

nizatii, fo0ii mini0ri etc.) §i prin alti membri cooptati ulterior. De0 propus5 de Ghenciu, omul lui Averescu, s-a intamplat ea din cei 25 de ale0, 10 erau prietenii mei! Camarila generalului nu-0 cuno0ea nici oarnenii!

Cu alegerea pre§edintelui a fost teatru intreg! Averescu ceruse s5 se introduea in statute un articol prin care durata prewdintiei sau a eftei s5 fie m5rginit5 la 4 ani. Din 4 in 4 ani, pre§edintele urrna s5 fie ales sau reales 0 generalul mai cerea sa fie reales de Congresul de la Chi0n5u pe baza noului articol i pe un termen de 4 ani. Tot acest matrapazlac nu avea nici un sens, c5ci nimeni nu-i disputa §efia. Dar Machiavellied de la Severin avea planurile lui. Prin realegere, voia o consfmtire fat5 de criza provocat5 de mine in urmdrirea sefiei (!!) iar fixand un termen de 4 ani, lasase sa se inteleag5 ea dup5 acest termen imi va trece mie mina (!) incercand astfel s5 ca0ige de partea lui, din prietenii mei! DestAinuirile lui Ghenciu (eaci el le

Meuse) n-au iwlat pe nimeni (prea erau cusute cu otgonul) dar se vede ea au speriat pe Petrovici cel pe care-1 facusem eu ministru! 0 i-au dat prilejul unui act de slugarnicie, conform cu firea lui. Batandu-se cu pumnii in piept a declarat ea' pentru prima (ma in viata lui va fi indisciplinat (!) §i se va opune din r5sputeri propunerii efului s5u: Domnule general, dati dvs. exemplul disciplinei, supuneti-va vointei partidului intreg, i primiti prqedintia pe viatar fncantat sorbea totdeauna cu voluptate balele lingu0torilor Averescu a multumit cu recuno0inta lui Petrovici §i Congresului care il aplaudase, dar a menti-

nut punctul salt de vedere, refuzand categoric pre§edintia pe viata: Suntem un partid democratic, §i vreau sa pot i eu, eventual, s5 trec r5spunderea pe umeri mai tineri, §i sa riman simplu soldat in partid..." i s-a acut cum a vrut el, iar Petrovici, disperat, a plans! Zece ani mai tarziu, cand rn-am impaeat cu dansul, Averescu mi-a marturisit cd s-a gandit atunci la mine si cd mi-ar fi trecut sefia chiar inainte de 4 ani, dacd as fi rdmas lezngd dasul... Bineinteles ca a minwww.dacoromanica.ro

58


tit in 1934, cum a mintit in 1923. Evenimentele din vara anului 1934, cand cu criza TatIrescu, in care inc5p5tanarea lui de a rárnfine ser a prábusit toatä combinatia pusa la cale de mine cu Regele Carol au dovedit-o cu prisosinta... Gongopol mi-a povestit c5 Goga facea pe scarbitul pe cand vorbea Petrovici, si c5, desi sta 15110 Averescu, ar fi soptit: Dac5 se mai coneu plec!" De altminteri, tot timpul Congresului a tinua' pe tonul 5sta avut o atitudine echivoc5, injurand pe Averescu prin colturi eand se afla inconjurat de prieteni de ai mei si blam5nd atitudinea mea cand urechile ce-1 ascultau apartineau ieslelor generalului... Dup5 ce rn-am inapoiat la Bucuresti, amicul Goga mi-a explicat" ea n-a vrut s5 rup5 partidul, cki tot mai spera intr-o impkare... Ce impacare? Vorba lui Averescu, nu putea fi impkare unde nu fusese cearta, si atitudinea mea nu era dictata de resentirnente, oricat de legitime ar fi fost ele, ci de consideratii de o ordine mai inalta... Am spus mai sus c5 numele meu n-a fost pronuntat la Congres, din ordinul lui Averescu. A fost totusi unul care a indraznit s5-1 pronunte, la banchetul Congresului. Acest unul a fost parintele Cugiujna, din Orhei. P5rintele Cugiujna era un vlajgan cat un munte, cu must5ti si cu cioc de muschetar, fara nici o vocatie sacerdotalà, cu fat5 si cu apuc5turi de bandit. Intrase din 1918 in politica' cu Averescu, si muncea de dirnineata p5n5 seara s5 stranga avere. Plimba rasa lui sur5 de pop5 rusesc prin toate Ministerele si afacerile cele mai veroase tasneau din

servieta" lui. 0 cruce mare de aur, atarnata de un lant, se zbalea pe pieptul lui de taur, ca o talang5 de gâtul unei vite. Mai tarziu s-a si lasat de preotie la care s-a inapoiat apoi iarasi ca sà-si inchine puterile" cooperatiei... Asa cum era, era un om de curaj, si ciocul generalului nu-I speria. S-a sculat de pe scaun la banchet, si ridicând paharul a graft cu accentul lui moldovenesc: Trebuie s5 aducem omagiul nostru respectuos la doi b5rbati de frunte care, desi absenti, sunt in sufletele noastre ale tuturora, dl. Argetoianu care a stabilit ordinea in tar5 si dl. Garoflid care a prezidat impropriet5rirea!" Un moment de tkere; apoi, in fata camarilei consternate, un raport de aplauze si ovatii nescarsite:

Traiasca Argetoianu!" Mosul ingalbenise si s-a gràbit sa ridice masa, amanand pe ceilalti oratori... la Congresul urmalor! La iesirea din salà, Tilicá Ioanid s-a apropiat de Averescu si i-a spus: Domnule general, ce bine era daca cuvintele rostite de Cugiujna ar fi fost spuse de dvs.!" Averescu i-a easpuns ins5 numaidec5t: Domwww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

59

nule Ioanid, ce bine era &Ca Argetoianu trimitea o telegrama Congresului!" Bine pentru el si lichelele lui... Numele meu n-a fost prenuntat in dezbaterile Congresului, dar una din hotararile luate a fost direct luatà impotriva mea. Hifi la Congresul din Chisinau partidul avea un presedinte, dar n-avea vicepresedinte. De fapt, indeplinearn eu functiile de vicepresedinte, adica de loctiitor al presedintelui. Cu modificarea statutelor de la Chisinau s-au infiintat cinci locuri de vicepresedinti si s-au ales, in ordinea urm5toare (propusa de Averescu): generalul C. Coanda si C. Argetoianu, pentru Vechiul Regat, Goga pentru Ardeal, Sergiu Nit5pentru Basarabia i Dori Popovici pentru Bucovina. Prin aceast5 nerusinata alegere eram pus pe picior de egalitate cu betivul Dori Popovici si cu anonimul Sergiu Nita iar pe cand acestia, ca si Goga, erau singuri st5parii pe tinuturile lor, eu trebuia sä impart cu Coanda Vechiul Regat, si Inca pus in coada lui Coanda! Cu alte cuvinte, de unde pana atunci aveam sub autoritatea mea de fapt dac5 nu de drept, intreg partidul, nu-mi mai era ingaduit daca m-as fi supus acestei ineptii sa ma ocup decat de o parte a organizatiilor Vechiului Regat! Inca o masura care mi-a dovedit adevaratele intentii ale lui Averescu si rn-a decis la pasul definitiv'. 1 Pentru a sublinia si mai lamurit aceasta capitis diminutio" in ce ma privea, inapoiat la Bucuresti, generalul Averescu ne-a trimis pe ziva de 20 octombrie, fiecaruia din cei desemnati intr-insa, urmatoarea Delegatie" ce punea sfarsit interimatelor mele, intemeiate pana atunci prin consensul tacit al tuturor:

Delegatie Pe timpul absentei presedintelui Partidului Poporului din Capitala, o delegatie a Comitetului Executiv Central compusa din d-nii General Coanda C. Argetoianu P. Negulescu si Oct. Goga va da solutie defmitiva chestiunilor care nu sufera intatziere si care nu ating orientarea generala a politicii partidului. Hotararile Delegatiei se vor lua dupa prealabila consfatuire a delegatilor prezenti si ele vor fi comunicate pe data («la confiance regne!»), presedintelui partidului, prin Secretariatul Comitetului Executiv Central. Fiecare din delegati are facultatea de a convoca pe colegii sal la consfatuire, indicand ziva, ora .yi locul. Presedintele Partidului Poporului

General Averescu" $i aci fusesem clasificat al 2-lea dupa generalul Coanda!!

www.dacoromanica.ro

60


Pe cand eu imi faceam lini§tit cura la Karlsbad §i petreceam pe urmele lui Goethe intalnite la fiecare pas, §eful nostru Mo§ Teaca profita de lipsa mea ca sa-§i calce angajamentele §i sa-mi taie unghiile", dupa propria lui expresie. De0 se obligase, inainte de plecarea mea, sa faca in plenul Comitetului Executiv declaratii care sa-mi dea intreaga satisfactie §i &à puna cu botul pe labe pe cei ce se ridicasera impotriva mea §i indräzniserà sa-mi banuiasca pang §i cinstea, de§i precizase Ca incidentul" odata aplanat urma sa-mi reiau in partid locul pe care nimeni

nu mi-1 contestase niciodatà, Domnul Mo§ a socotit ca poate scapa prin tangenta" in Comitetul Executiv §i s5 ma reduca in Congres la rolul unui sub-Coanda pironit intre Pipi Negulescu §i Sergiu Nita. Vadit cauta cearta cu lumanarea. Tinut la curent prin scrisori despre aceasta tradare, marturisesc ca ea m-a lásat cat se poate de rece, cáci nici un moment nu ma gandisem sà-mi mai pierd vremea in politica alaturi de un om in care nu mai aveam nici o nadejde. Atitudinea lui imi convenea chiar, caci imi u§ura indeplinirea gestului de defmitiva despartire. Facarnicia lui Averescu a avut ins5 darul sa exaspereze pe Goga, mai intai fiindca se purtase cheza§ fata de mine de buna-credint5 a §efului §i se facuse de ru§ine 0 apoi fiindca era convins ca cearta noastr5-1 facuse sa scape puterea". Pe la sfar§itul lui septembrie §i in octombrie, Bratianu intrase intr-adevar in serioase dificultati, de ordin intern de partid, §i Goga era convins ea' fara cearta noastra Regele ar fi schimbat Guvernul §i ar fi chemat pe Averescu, cad despre nationali §i despre tarani§ti, despre Maniu §i despre Mihalache nu putea fi vorba cat timp ar fi avut Bratianu un cuvant de spus. In realitate, Goga §i-a

facut iluzii, Bratianu era in apogeul puterii lui §i, mai tare decal oricand, se juca cu Ferdinand ca cu o papu§a. Toata criza politica s-a terminat printr-o remaniere §i Guvernul a mai tinut doi ani §i jumatate. Dar Goga nu era in curent cu cele ce se petreceau in culisele Seraiului, 0 a limas convins ea incapatanarea Mo§ului §i reaua lui credint5 fata de mine il indepartase de blidul cu linte dup5 care ofta. De aci nervozi-

tatea lui in timpul Congresului din Chi§inau, butadele" §i buderiile" cu care a alimentat cafeneaua politica, dupa Congres. Terminandu-mi cura, am parasit Karlsbadul §i am luat drumul tarii. M-am oprit 24 de ore la Viena, i in ziva de 4 noiembrie dupa-amiza, urma s5 sosesc la Bucure§ti. La Bucure§ti, prietenii mei fierbeau, §i pe de o parte ca sa se racoreasca, pe de alta ca sa ma imping5 spre pasul pe care-1 doreau (§i pe care ei nu §tiau ca eram deja hotarat sa-1 fac) www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

61

prietenii mei au hofarat sà-mi organizeze o formidabil5" primire la gar5. Cum a aflat Averescu despre ce se pregátea, a tunat i fulgerat. Oamenii lui de cash au anuntat excluderea din partid a celor ce ar pregäti aceast5 manifestare sau ar lua parte la ea. Iar Goga si Coand5 au facut demersuri amicale" pe lang5 Popovici-Tascal, Ioanitescu, Davila (cei doi din urm5 sefii organizatiilor din Ilfov si Vlasca, care trebuiau s5 contribuie" la popularea pietii G5rii de Nord) conjurandu-i s5 nu rup5 partidul" c5ci de data asta n-ar mai fi putut imp5ca pe general. Toti trei s-au ar5tat intransigenti,.c5ci nu de asta le era team5, ci tocmai asta asteptau. De alta se temeau ei: s5 nu refuz eu manifestatia si s5 le scap printre degete, cAci ca s5-i mai domolesc, nu le desthinuisem intentiile mele. Popovici-Tasc5 a r5spuns lui Goga si lui Coandg a nu pricepea opozitia lUi Averescu impotriva unui gest natural fat5 de un fruntas aJ partidului, si c ar fi fost mai nimerit s vin5 si generalul la gar* s pecetluiasc5 astfel imp5carea pe care pretindea c5 o dorea! Goga a incercat s5 miste pe Averescu in acest sens, dar n-a izbutit s5 pro-

voace, din fericire pentru planurile mek, decat un zambet ironic. in realitate Averescu era tot atat de convins ca si mine c5 o colaborare nu

mai era posibil5 intre noi, ci manevra pour mettre les torts de mon coté". Destinul irni rezerva s5 mai suport o data exact aceleasi manevre in 1930, cu prilejul despktirii mele de Partidul Liberal numai c5 atunci urma s5 tragh sforile prietenul meu Duca... Cum spusei, teama prietenilor mei era s5 nu m5 invoiesc, eu, la manifest...30a pregkità. Teregrafic m5 preveniser5 la Viena, si cum nu le r5spunsesem nimic, mi-au trimis la Arad pe Radu Pancu, un bun, inteligent si devotat prieten s5 ma convingl in scopul diametral opus, Goga mi-a trimis, tot la Arad, pe Tilic5 Ioanid, s5 m5 conjure s5 decomand manifestatia, cci tot restul se va aranja! garanta Tavi"! Ce e mai

nostim, e ch intalnindu-se in Arad, si petrecand impreuna, chci erau prieteni, Pancu a convins pe Tilic5 sä nu mai intervink lucru ce-i era cu atat mai usor cu cat amicul Ioanid nu putea suferi pe Averescu si se socotea printre aderentii mei convins de altminteri ca mai toti (afar5 de mine) c5 in caz de desphrtire Goga va merge cu noi. in gara Arad, am r5spuns numaidecat lui Pancu c5 primesc manifestatia cu condilia sd fie serioasd qi sd nu rnd fac de ras. Tilicä n-a mai zis nimic, si s-a urcat cu mine in tren pe cand Pancu a rhmas la Arad s5 telefoneze lui Tasc5 si s5 ia trenul urm5tor. Era seara tarziu, rn-am culcat si am dormit somnul celor drepti...

www.dacoromanica.ro

62


A doua zi la ora 3, am sosit in Gara de Nord. Pe peron m a§teptau frunta§ii", ce era mai bun in partid iar pe plata, masele, cu surle, cu steaguri, cu flori. Am vazut multe manifestatii in viata mea, dar n-am v5zut alta mai reusifa. Ioanitescu si Davila se intrecuserà si probabil ca puseser5 la bátaie multe parale. Urlau oamenii cat Ii tinea gura, si dac5 n-as fi banuit dedesubturile acestei inscenari si a fi fost mai naiv, a fi putut sa ma cred omul cel mai popular din Romania. Bineinteles s-au tinut i discursuri, si am vorbit si eu. Nu s-a spus nimic impotriva lui Averescu, dar nu s-a pomenit numele lui, i fiecare cuvantare s-a terminat printr-un tralasc5 Partidul Poporului" i un tfaiasc5 Argetoianu" subliniate prin urale facnite de zece mii de glasuri... Pe mine, aceasfa prirnire nu m-a Incaizit, c5ci stiam cum sunt puse la cale asernenea manifestatii, dar pe Averescu 1-a inghetat. Caci bineinteles Puiu Cfainiceanu a pornit a doua zi la Severin, cu raport amanuntit insotit de fotografii. Prirnirea ce mi s-a facut in Gara de Nord nu rn-a incalzit, dar rn-a multumit. M-a multumit fiindc5 fusese reusit5 §i nu ma f5cuse de ras; m-a multumit, fiindc5 printr-insa se 15mureau lucrurile: trecusem Rubiconul. Cunosteam pe Averescu pe de rost §i stiam bine ea cu toate era in stare s5 se impace, numai cu asta nu: concurenta pe terenul mascaradelor! L5sasem de altminteri sortii sà cada fara nici un entuziasm. Avusesern trei luni vreme destufa de gandit i concluziile la care ajunsesem numai imbucufatoare nu erau. Un lucru era cert: cu Averescu nu mai aveam ce cduta in political Mai intAi fiindc5 se dovedise incapabil s5 urrnareasc6 scopurile pentru care plecasem la drum cu el si atat de incalpatanat in singura lui ambitie de a ajunge prim-ministru pe orice cale fdrd nici o preocupare de a doua zi, incat orice indreptare in aceast5 privintà era exclusà. Apoifiindcii toate firele ce ne legaserd se rupsesera, §i era iafasi exclus sà-1 mai pot influenta in viitor pentru a-1 indrepta pe o cale mai bura. Aceast5 prima concluzie: despdrfirea, mi s-a iinpus de la inceput, i dac5 am tot amanat-o sub fel de fel de pretexte, a fost fiindc5 nu ilia puteam hotaii incotro sd o apuc dupd despartire. Dac5 a fi fost de unul singur, hotararea mea ar fi fost usoar5, as fi plecat de la inceputul anului, a fi parasit i pe Averescu si politica, as fi petrecut verile la Breasta i iernile in strainatate si a fi incheiat o carier5 ce nu-mi (Muse decal amare deceptii, cu toate satisfactiile rn5runte intalnite in cale. Dar nu eram singur. Conflictul" meu in partid nu era numai conflictul meu. Ca mine simteau si gandeau cele mai www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

63

bune elemente din partid. Nu scosesem 'Inca o vorb5 si facuserä toti zid in jurul meu. Multi din fruntasii nostri, si unii sefi de organizatie o luasera' inainte si suferiserá pentru ideile mete" fazbunarile si ostracismul sefului. Aveam o datorie fat5 de acesti oameni, si n-am fugit niciodata de la indeplinirea unei datorii... Retragerea din viata politica se arätase din zi in zi pentru mine mai imposibil5 si m-am vazut astfel silit s5 pun la cale un plan pentru scoaterea multimilor ce ma purtau la liman. Mi-am dat bine seama de greufAtile pe care urma s5 le infrunt. Ade-

varatul rneu adversar nu era Averescu, ci Br5tianu

desi nu mai

aveam nimic de impartit cu dansul. Personal, nici Bratianu nu mai avea nimic cu mine, dar isi ap5ra omul situatia de stapan al politicii roma-

nesti, si in aceast5 privinta nu era nimic de zis. Rupand partidul in dou5, soarta fiec5rei ramuri era in maim Regelui Ferdinand. Dac5 Regele Ferdinand ar fi schimbat Guvernul in primele luni ale anului 1924,

Guvernul devenit odios si a cdrui inldturare era cerutd de intreaga opinie publicd, §i m-ar fi chemat pe mine, n-ar mai fi ramas un om a15turi de generalul Averescu, iar eu a§ fi putut nu numai s5 reincheg un partid puternic, dar sa dau si Orli un Guvern national in care s-ar fi contopit cu Partidul Poporului si elementele de ordine din Partidul National §i din Partidul pranesc. Nu mi-am facut nici un moment iluzia ca asemenea lucru se va intampla. Soarta noastra era in mina Regelui Ferdinand, dar mana Regelui Ferdinand era condusa de Br5tianu si Brdtianu nu putea adrnite constituirea unui organism politic care sd-i tind frunte. Sistemul lui era s5 se agate de putere cat putea, si cand nu mai putea sa cedeze interimatul" guvernarii unei formatii slabe si la discretia lui, unui om care sa fie o ONO' in mainile lui. Mi-am dat bine seama in acele luni in care rn-am zb5tut atat, sufleteste, ea' Regele nu va inl5tura asa de repede pe Brätianu si c5 intre mine si Averescu, Bratianu va impune Regelui pe Averescu, paiat5 ale c5rei sfori puteau fi trase cu atat mai lesne in lipsa mea de liingd dasul. Despre Maniu, Mihalache, Iorga neputand fi vorba cat timp BrAtianu sta de veghe, iar eu flind temut de diinsul, mi-am dat seama inc5 din 1923 c5 succesiunea Guvernului BrAtianu va reveni lui Averescu, (lath' va mai avea in jurul sdu elementele necesare ca sd o poatd primi. De aci necesitatea pentru mine de a reduce la un minimum si personalitatea generalului si fortele ce-1 inconjurau. Aceast5 manevr5 mi-a cerut ins5 timp: a trebuit s5 las lui Averescu cat mai multe prilejuri de a se face odios opiniei publice si de a descuraja cati mai multi partizani.

www.dacoromanica.ro

64

.


Si am mai avut Inca un motiv de intarziere. Plecand de la premisa ca. Bratianu nu va ezita sa aleag5 ca succesor, intre mine si Averescu, pe Averescu, am ajuns la concluzia ca singurul mijloc de a z5damici planurile Satrapului de la Florica era sa canalizez partidele nationale §i democratice" spre putere, imp5andu-le cu Coroana, de care se depdrtaserd, dandu-le chez5sia spiritului meu politic si temperamentului meu de ordine. Pentru aceasta viitoare colaborare, trebuia insa, inainte de faptul indeplinit al despdrfirif mele de Averescu, sa pun simpatiile iorghistilor, manistilor i taranistilor de partea mea. Pentru aceste manevre am avut insa nevoie de timp. Cu Iorga, articolul scris de dansul in Neamul Romiinesc, mi-a dat abia la sfarsitul lui septembrie prilejul unei impacaciuni. Cu Maniu si cu Partidul National din Ardeal avusesem totdeauna cele mai bune raporturi personale. in Partidul Poporului, Maniu nu se

impaca cu sabia si cu pretentiile dictatoriale ale lui Averescu, si cu Goga. intre partidele noastre se tratase totusi, de mai multe ori o fuziune, si in Guvernul din 1920, Maniu autorizase pe Goldis sä intre. Ruptura n-a devenit iremediabila decfit dupa suprimarea Consiliului Dirigent din Ardeal, care a determinat i retragerea lui Goldis din Guvern. Dar Maniu si ardelenii f5cuser5 pe Averescu si pe Goga räspunz5tori de aceasta m5sur5, si nu se suparaser5 deloc pe mine, cum au dovedit-o si in timpul guvernarii noastre, si dup5, in 1922, negocierile politice pe care le-am avut cu ei. Prin Mihai Popovici, prin Braniste, prin Goldis, prin Vaida i prin Sdrdteanu, Zed' sa solicit nlrnic, m-am aranjat farà nici o greutate de altminteri ca in caz de ruptur5 cu Averescu, simpatiile lor, f5r5 s5 se angajeze Inca la nimic, s5 fie de par-

tea mea. Cu Partidul Taranesc a mers mai greu, din cauza afacerii Madgearu". Dar Madgearu era detestat de ai lui, mai ales de Lupu, de Iunian si de Stere si pe de alta parte poate tocmai din cauza asta

Lupu si Iunian si Stere erau personal in cei mai buni termeni cu mine. Cu Mihalache raporturile mele nu erau nici bune, nici rele, dar §i

reformatorul taranimii romanesti ura adanc pe Averescu care indraznise la un moment dat sa-i taie iarba de sub picioare. Cu Partidul Liberal odios tuturor, cu partidul nostru sfasiat si in refacere cele trei partide democratice dominau intreaga opinie publica, si toate ziarele de tiraj le sustineau. Chiar in afara de planurile mele politice de viitor, era esential pentru mine ca in ceasul rupturii de Ave-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

65

rescu simpatiile lor s5 mearg5, in cearta noastrci, spre mine. Si le-am avut. Randurile precedente sunt menite s5 15mureasc5 pentru ce am intarziat pang in decembrie cu ruptura, $i pentru ce am fost silit sA procedez in realizarea ei la o violent5 de limbaj ce nu se incadra nici in temperamentul, nici in obiceiurile mele.

Dup5 primirea mea triumfal5 in Gara de Nord, raporturile dintre Averescu qi mine au fost de fapt rupte. La inceput, generalul fiind Ina la vie, am tratat cu el prin Coand5 i prin Goga, care tot mai sperau,

impotriva tuturor evidentelor, o imp5care. Dup5 ce s-a inapoiat la Bucure0i, pe la sfAr0tul lui noiembrie, lucrurile se in5spriser5 atAt, incat nu ne-am mai vazut. Nu voi raporta aci nimic despre aceste palabre" prin terti, fiindc5 ele nu prezinta nici un interes, referindu-se numai la pretentia lui Averescu de a obtine consimtdmatul meu la excluderea prietenilor mei din partid, vinovati, pro primo (cum zicea bietul Flondor) de a se fi abtinut de la Congresul din ChiOnau §i pro secundo de a fi organizat fAr5 autorizatie manifestatia de la gara considerat5 de dl. §ef (nu de gar5... ci de partid!) ca indreptat5 impotriva autoritatii sale! Aflasem pe de aka parte, ca Averescu hot5rAse s5 convoace Comitetul Executiv, ca s5 pun5 intreaga chestiune, si &A cear5 odatA cu excluderea prietenilor mei, i pe a mea. Si fiindca mi-mi trecea nici prin gand sA ma razboiesc cu Cudalbu, cu Jenic5 Atanasiu qi cu Ghenciu, intr-un Comitet Executiv reconstituit pe spranceanál i-am dat drumull Ce s5 o mai lungesc cu am5nunte care i-au pierdut tot interesul: la 15 decembrie am redactat un manifest prin care am decapitat pe generalul Averescu qi rn-am proclamat ef al Partidului Poporului! In acest manifest, dup5 ce enumeram, farà nici o menajare erorile i tradarile generalului, continuam: Iat5 omul a arui popularitate ne-a amagit, un moment, pe toti. Vazusem lipsurile lui de la inceput. Dar ne consolam cu speranta, naiv5

recunoa0em, ca golurile evidente s-ar fi putut implini prin munca 0 truda celorlalti. Pentru a conduce un partid in situatia de azi a Romaniei, ii trebuie unui *ef: S5 alba increderea desAvar0t5 a Coroanei; 1 In care probabil a totuo a, fi avut majoritatea!

www.dacoromanica.ro

66


Sä fie un om reprezentativ al opiniei publice; Sa posede in cel mai inalt grad simtul politic. Intrucat privqte increderea Coroanei in generalul Averescu, nu am

eu cAdere sá vorbesc; dar conflictele care au pecetluit in decembrie 1921 caderea Guvernului de atunci sunt 'Inca vii in mintea tuturor. Reprezentativ al opiniei publice, generalul Averescu n-a fost niciodata. Feti§ismul rural, de care s-a bucurat in randurile unei mase amorfe la primul ei contact cu viata public5, n-a trecut niciodatà in tabara tiutorilor de carte, iar indatà ce masele amorfe au inceput s5 se dqtepte fetiOsmul, cu toate ademenirile unei oribile demagogii, s-a naruit. Cat despre simt politic i generalul Averescu, ar fi o glum6 de prost gust, riscandu-se o imperechere. S-a vazut din sumara enuntare a catorva, de ce fantezii ori de ce ex-

travagante ar fi §i e capabil acest diletant politic, mereu absorbit de exegeza statutelor partidului. Totu§i, lasandu-se ingfadit, generalul Averescu, prin influenta ce ar fi putut exercita, v5zut mai de departe, asupra maselor, putea fi 'Inca de fobs operei de inchegare a Romaniei Noi. Este ceea ce nu a putut intelege. In multumirea vanifatii sale nu si-a facut drum nici un imbold mai inalt. Partidul organizat de altii, acäutat sà-1 transforme in camarilà avand doar dreptul sá i se inchine cu evalvie inaintea §ubredei sale personalitliti. Dar ideea care a cdlduzit atiitea energii de seamd, venite la apelul nostru, nu poate pieri. Partidul Poporului are sd trdiascd o viatd noud, dezvoltandu-se netulburat mai departe. lar anticamera d-lui general Averescu se va goli incetul cu incetul, fdrd ca lumea sd-si dea rndcar seamd de un proces de descompunere, care de azi inainte nu mai intereseazd viala noastrd political" Valva pe care acest manifest a facut-o a fost enorma. Toate ziarele 1-au reprodus §i 1-au comentat, i toate mi-au fost favorabile mie, pecetluind pe Averescu ca pe cel mai nedibaci §i mai prost om politic afara de Viitorul, care, nu s-a pronuntat §i s-a marginit s5-0 arate bucuria pentru spargerea singurului partid ce i-ar fi putut face concurent5 daca ar fi fost altfel condus. Al5turi de mine s-au declarat toate organizatiile Partidului Poporu-

lui care insemnau ceva in judetul lor. Alauri de mine au venit toate elementele curate ale partidului, toti cei care aveau ceva in mintea i in

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

67

sufletul lor. Cu Averescu au ramas numai cei cu galoane pe maneci, si in mare majoritate oameni verosi i frâ scrupule. Alaturi de mine s-a steam intreaga redactie a lndreparii, afar5 de aardescul care a luat locul lui Gongopol, si cu toti acesti vechi colaboratori am infiintat, chiar in ziva lansarii manifestului meu, noul ziar al partidului indrumarea, titlu pe care era sa fie dat 'Inca de la Iai gazetei noastre de lupta... Cu Averescu a ramas insa Goga. A rátnas cu picioarele langà dansul, caci sufleteste s-a declarat cu mine... Un ziar de dimineata, comentand manifestul meu, scria: Spartura s-a facut si este definitiva. Partidul Poporului s-a rupt in doua. DI. Argetoianu este seful unei ramuri i generalul Averescu seful celor cativa generali i fosti ministri. DI. Octavian Goga a limas in lotul averescan cum era de prevazut. DI. Goga se intelege de minune cu conceptiile «politice» ale generalului Averescu caci i castelanul de la Ciucea e oricand gata sa trateze cu oricine orice combinape numai sa ajunga mai repede la Guvern. De la ideea unui pact cu ungurii2 semnat deurfazi in castelul de la Ciucea dl. Goga a sarit la «Ideea Nationala» de la Cluj imbratisand miscarea antisemita, ceea ce nu-1 va impiedica maine sa asigure pe evrei cà s-a pus in capul miscarii studentesti pentru a o scoate din mainile lui Cuza! Acum nu-i ramane d-lui Goga deck si impinga pe generalul Averescu sá accepte sefia d-lui Marghiloman sau a d-lui Stere dar daca d-nii AverescuGoga vor ajunge la un acord cu «progresistii» sau cu opoporanistii» steristi, e lesne de intrevazut cä nici dl. Marghiloman i cu atat mai putin dl. Stere se vor lasa condusi de generalul Averescu sau de dl. Goga!"

cu toata pareDefectiunea lui Goga caci a fost o defectiune3 rea de rau sufleteasca datorita slabiciunii mele pentru dansul a fost biAnton Bardescu, excelent element, dar influentat de unchiul s'au doctorul Bardescu, marghilomanist credincios, care vedea in plecarea mea de lfinga Averescu posibilitatea partidului sau de a reinvia sub conducerea generalului! Anton Bärdescu a incetat din viatà dupd scurta vreme, räpus de o tumoare la creier, board de care era probabil deja atins in 1923, si care ii sleise toate energiile...

2 Goga tratase si incheiase un pact de aliantà cu Partidul National Maghiar din Ardeal, peste capul meu, cu singura invoire a lui Averescu si se scuzase pe tang mine cu argumentul cd era hotarfit sa tragd chiulul ungurilor"!... 3 De la inceputul conflictului, Goga s-a ardtat plin de reticente: desi in toate ocaziile, in fata mea si a prietenilor mei, n-avea decat cuvinte de blam pentru general si proclama dreptatea cauzei mele, s-a inut si de pulpana lui Averescu sub pretext de impaciuire, flindca nu voia ca partidul sa se rupa. Duplicitatea lui a fost atat de mare, incfit a

www.dacoromanica.ro

68


nevenit5, qi ca atare a resimtit-o intuitia mea politic5 care, cu tot succesul" loviturii date, prevedea CA Brgtianu, *i prin urmare Regele, vor face &à atarne balanta de partea lui Averescu §i c5 nevoia ma va sili sa ma apropii de Maniu 0 de nationali0i, fat5 de care prezenta lui Goga alaturi de mine ar fi constituit un obstacol de neinvins. Prietenii mei adic5 majoritatea partidului care nu vedeau i nu socoteau atat de departe erau ins5 incantati i adevaratul" Partid al Poporului a debutat sub efia mea in mijlocul celui mai curat entuziasm: aveau oamenii sitnt5mantul c5 se prerneniser5 qi se spalasera de mocirla in care o mana grea, despotic5 i nepriceputk ii silise s5 tralasc5. Eu unul, am s5v5r0t totu0 chibzuitul act cu inima stransà, pe de o parte fiindc5 pecetluia falimentul defmitiv al frumoaselor planuri concepute in 1917 i 1918 la Ia0 pe de alta fiindca-mi dam seama de toate mizeriile i de toate compromisurile politice prin care voi fi silit s5 trec ca sa scot din faga., caruta, a carei conducere mi-o incredintase increderea opiniei publice i a prietenilor mei. Din nenorocire n-aveam altà solutie §i in lipsa curajului de a parasi pentru totdeauna arena politick a trebuit s5 fac singurul pas compatibil cu demnitatea mea in cadrul unor lupte patirnw pe care nu le provocasem eu... $i ap a luat srar0t Partidul Poporului intemeiat la Ia0 in prim5vara n5dejdilor din 1918, de mine, de Matei Cantacuzino i de Cuza, in jurul pamponului generalului Averescu 0 s-a naruit o legenda care n-a fost nici macar un vis frumos... Pe lespedea sub care au fost ingropate naivele noastre n5zuinti s-ar fi putut &a/3a, ca o sinistr5 ironie urmatoarele cuvinte scrise de Pamfil $eicaru in foaia lui:

...i dl. C. Argetoianu a trebuit s5 suporte revolta morald a d-lui Jenica Atanasiujudecata inteligentei d-lui Bou-Cudalbu, intransigenfa de convingeri a d-lui Petrovici, energia d-lui Pipi Negulescu, coalizate de momfiia legendei..." i ca incheiere a dureroaselor capitole in care am incercat sd dau ceva din zbuciumul sufletesc ce rn-a dus la 010erea partidului inteinselat pe cei doi prieteni ai lui cei mai intimi, pe Tilica Ioanid si pe D. Burileanu. Dupà publicarea manifestului meu, acesti doi inseparabili" aifratelui Tavi , au venit la mine sa ma felicite si sd se felicite cd au scdpat de Averescu. Dupa 48 de ore Burileanu mi-a scris, si Ioanid a venit sa-mi spuna cat erau de mahniti cif nu pot merge cu mine, dar nu se puteau desparti de Goga, care, spre mares lor surprindere, ramanea alaturi de Averescu...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

69

meiat de mine la Iasi, voi reaminti cuvintele prin care Regele Ferdinand mi-a talmacit cateva luni mai tarziu la Sinaia, rostul celor intamplate. A ascultat bietul Rege lunga poveste a mizeriilor indurate de mine, a tacut cateva clipe, a dat din cap si mi-a susurat: Ce vrei Argetoianu, are un suflet de vagmistru!". Cititorii mei s-ar putea intreba pentru ce am procedat cum am procedat ci n-am creat un partid nou. Aceasta intrebare, cititorii mei nu si-ar fi putut-o pune, daca Bratianu nu s-ar fi dat de partea lui Averescu si nu 1-ar fi intolit din nou, prin fagàduiala aducerii la putere si prin umplutura zestrei guvernamentale" pe care i-a aruncat-o in brate in 1926.

In realitate vechiul partid era al meu, i doua treimi dintr-insul au párásit pe Averescu odata cu mine. cat de slab r5m5sese Averescu, a dovedit-o faptul ca, adus la putere in 1926 de Bratianu, nu s-a putut mentine decat un an. Altfel ar fi iesit socotelile, daca cei de sus, in loc sa ajute pe Averescu, rn-ar fi ajutat pe mine. Dar tocmai asta nu o voise Bratianu... Partidul era al meu mai mult decat al lui Averescu, 91 cu toate banuiebile privitoare la atitudinea ulterioar5 a lui Bratianu, nu puteam sd-1 las altuia. Nu puteam sa nu incerc sá distrug o legenda pe care tot eu o intarisem si sa dobor omul care minase atatea n5dejdi curate. Am distrus legenda. Daca omul a scapat din ghearele mele, n-a fost meritul lui, si daca n-am izbutit sa intemeiez din pricina vitregiei vremurilor si vrajmasiei camarilei de Sus o nou5 forta politick am avut cel putin satisfactia s5 constat, ca fara mine Averescu n-a mai insemnat nimic, cu toate ca vantunic cele bune i-au mai umflat o data panzele in anii 1926-1927... Si mi-a fost sorocit sa dau cu el defmitiv de patnant, in iunie 1927, de data asta o, ironie! cu ajutorul aceluiasi Bratianu, care-1 salvase in decembrie 1923... Unii au pretins ca, dac5 nu rn-as fi despartit de Averescu, soarta Romaniei ar fi fost alta. Asa pusa, afirmarea n-are sens. Daca Averescu n-ar fi innebunit la inceputul lui 1923 si Partidul Poporului si-ar fi continuat activitatea inceputa in 1922 pe baze noi, poate c5 soarta Orli ar fi fost alta. Dar asa cum ajunsese s5 fie condus partidul in toamna anului

1923, prezenta mea si a prietenilor mei alaturi de Averescu n-ar fi schimbat nimic. Ar fi consfintit un faliment mai mult: pe al meu. inainte de a trece mai departe si de a schita in aceste Amintiri etapele straduintelor mete politice din anii unnatori, vreau s5 spun dou5 vor-

www.dacoromanica.ro

70


be despre actiunea inaugurata de mine in cursul anului 1923, pe terenul monetar fiindca aceasta actiune a avut o mare inraurire asupra evolutiei ideilor noastre economice §i a determinat redresarea monetara din 1929 cunoscuta sub numele de stabilizare. Guvernarea noastrà din 1920 §i 1921 izbutise s5 liniqteasc5 definitiv spiritele i s5 curme valul bo4evismului care ne ameninta de jos. Spiritele se lini§tiser5 atat de bine, Inc& primiser5 cu indiferent5, ba aproape cu umilità bucurie oroarea inutile a unui nou Guvern liberal. Opinia publica, care indat5 dup5 dezastrele fazboiului ar fi reactionat cu vio1ent5, s-al5sat pâlmuita pe amandoi obrajii, i a primit cu resemnare hothrarile cumetrilor ce conduceau din spatele Tronului destinele Orli. Contribuiser5 multe la aceast5 indiferenta fat5 de evenimentele politice i poate mai presus de toate, s5r5cia crescandà i greulatile vietii care ridicau econornicul" pe deasupra politicului" i impingeau multimea s5 cread5 ca samsarii i zarafii de dupa tarabele liberale vor

fi in stare s5 indrepte starile materiale §i s5 opreasc5 alunecarea fiecaruia spre prapastia falimentului. Dupà ce, in primii trei ani care au

urmat r5zboiului, am fost cu totii atat de orbiti de Romania Mare" Inc& am inchis ochii preocuparilor de ordin economic i 15sandu-ne tampiti de surlele i de tobele politicului" am decretat cea mai stupid5 reforma agrara din cate s-au inf5ptuit pe fata pamantului i am neglijat echiparea" gospodariei noastre nationale s5r5cia ne-a deSeptat in fine prin loviturile ei, i ne-am aruncat toti s5 dregem ce stricasem i s5 mai scapam ce era de sc5pat. M-am aruncat §i eu.

Aceast5 inc5lecare a preocupärilor economice pe deasupra celor politice s.a savarOt pe la sfar§itul anului 1922 i pe la inceputul anului 1923, §i a fost determinat5 prin continua §i catastrofala cadere a leului. Studiind mai de aproape problemele sleirii puterilor noastre nationale, am ajuns sa-mi dau seama ca una din principalele cauze ale raului sta in gye§itele noastre conceptii pe taramul monetar. Pornind de la con-

vingerea absurda, nascocità de economi§tii occidentali gràbiti s5 descurce haosul limas de pe urma razboiului, c5 in materie monetarà etalonul aur era inlocuit prin etalonul-credit Guvernele noastre au socotit leul nostru de§i lipsit de acoperire metalicat, ca o monedd normaid in crizd trecdtoare,i au tras din aceasta premis5 fals5 concluziile cele mai nenorocite. Teoria etalonului-credit, era ins5 numai o teorie, i I Tot aurul nostru rämasese la Moscova, unde fusese dus din prostie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

71

nicaleri, in nici o Ora' 0 nici la noi nu se inlocuise legal acoperirea metalic5 a monedei printr-o acoperire bazat5 pe creditul Orli sau pe altceva. $i din punctul de vedere legal al functionarii ei 0 nu era alt punct de vedere de luat in consideratie moneda noastrà era cea mai

proasfa din toate, c5ci, pe cand celelalte monede se bazau pe un stoc metalic existent, fie chiar sc5zut fat5 de circulatia semnelor" sporita prin inflatia provocata de nevoile r5zboiu1ui, emisiunile monetare romane0i nu se bazau pe 1iimic. Bo da: pe o polità semnat5 Institutului de

Emisiune de calre Ministerul de Finante in functiune, dupi cum am ar5tat intr-un capitol precedent al acestor Amintiri"... In aceast5 privint5 ne faceau concurent5 numai Germania i Austria pr5buOte §i invinse, care fuseser5 deposedate de aurul lor de c5tre inving5tori. Dar nici Germania, nici Austria, n-au pretins niciodat5 c5 moneta lor de dup5 rázboi era o moned5 normalà.

Aceast5 minciun5 nationalà" ne-a dus departe: ne-a dus la un pas de pieire. Fiindc5 s-a considerat moneta noastr5 ca normald 0 sc5derea valutar5 a leului ca trecdtoare, s-au comprimat preturile la exces (nebunia preturilor maximale) i s-au redus bugetele la sume ridicole. Calculate la valoarea lor real's, la valoarea leului in aur, bugetele noastre de dup5 r5zboil au reprezentat anual, pentru Romania intregitd §i nevoit5 s5-qi refac5 utilajul distrus, circa 250-300 milioane, pe cand ultimul buget al Romiiniei Mici s-a ridicat la 620 milioane! Ni se spunea ins5: nu e nimic, e o criz5 trec5toare, leul va creste si va reveni la valoarea lui normald, §i toate vor fi bine! Ba guvernatorul 135ncii Nationale, Oromolu, de vesel5 memorie, da chiar interviuri, pus

de Vintil5 Br5tianu, §i anunta dinainte, nenorocitul, cu cat va creste leul in fiecare lund (era pe la sfapitul lui 1923), i imira cifre cu virgule: in cutare lun5 va cre§te cu 2 virgul5 3, in luna urm5toare cu 3 virgufa 4, i ap mai departe pang sa ajung5 dup5 calculele lui la 100% din valoarea aur! Acest rezultat miraculos2 trebuia atins dac5 nu m5 in§el,

cam pe la inceputul lui 1925! Reteta pentru a se atinge un asemenea I Ma refer aci la bugetele Statului; acelea§i constatari se pot face cu privire la bugetele judetelor §i comunelor. 2 Tot ce scriu aci se refera aproape exclusiv la guvernarea liberald (1922-1926). Sub guvemarea noasträ nu s-au spus astfel de prostii, dar s-a facut gre§eala mare sli se neglijeze problema monetarä, tot sub nenorocita inranrire a credintei ca etalonul-credit va inlocui etalonul aur. Ca ministru de fmante, eu am avut cel pulin scuza ca nu eram pregätit pentru problemele fmanciare am spus-o la timpul salt dar Titulescu si Take Ionescu se considerau mari fmanciari...

www.dacoromanica.ro

72


rezultat era simp15: sporirea creditului Statului! Dar cum se putea spori creditul Statului, cand comprimarea bugetului impiedica orice investi-

tie remuneratorie, orice complectare sau reparare a utilajului de productie precum si normalizarea c5i1or de comunicatie, ruinate de rázboi? Si mai erau si pratile in str5inalate ingreuiate prin lipsa de devize, si mizeria functionarilor, si s5r5cirea tuturor celor atinsi prin comprimarea preturilor de productie... Principala ramurà de avutie a Orli, agricultura, era izbitä crunt prin taxele de export, menite s5 mentin5 preturile cerealelor in interior sub cele reale din afar5 iar5si in dauna creditului tarii. Asa inc5t, cu cat se comprimau preturile, cu ata sc5dea creditul t5rii, si cu cat sc5dea creditul Orli cu atat sc5dea si valuta monetark si astfel Inca o data preturile. Era un cerc vicios, pe care numai orbii nu-1 vedeau. Probabil ca-lvedea si Vintila Br5tianul, dar era Incapatanat, si nu voia sa marturiseasca c5-1 vede, fiindca apucase pe alt5

cale... in Partidul Liberal, disciplina era ata de mare Inca nimeni n-a indr5znit sä se ridice impotriva politicii monetare a Guvernului. In celelalte partide, problemele monetare si chiar cele economice n-au inceput s5 intereseze pe conducatori cleat dup5 1926. Erau toti atit de ahtiati de putere, atit de preocupati de calk pe care &à ajung5 la Guvern, kick fleacuri" ca viitorul t5rii si ruina noastrà economicA nu-i interesau... In aceast5 atmosfer5 grea, s-au ridicat numai doi oameni sa spun5 adev5rul: unul in afara de orice partid, Alexandru Perieteanu si altul eu, tocmai in momentul in care iesisem deja cu un picior din partidul in care ma aflam. Perieteanu n-a intreprins o actiune politick c5ci nu era

om de dinamism politic, si s-a m5rginit s5 scoata in toamna anului 1922 o brosura pe frantuzeste intitulafa: La monnaie, ses avaries et leurs remedes2, prin care a incercat &à dernonstreze c5 moneda depindea, in ce privea valuta ei, numai de raportul emisiunii cu stocul meta-

si afirma ca singura solutie a crizei era stabilizarea monetard Meta list" la exces, Perieteanu a avut meritul s5 fie cel dintai in Eurolic

pa care sa preconizeze stabilizarea cursului monedelor avariate, pe cand in toate tarile se urrn5rea, prin metode diferite, normalizarea cursurilor, prin reducerea monedei la valoarea ei aur initialk 1 PIMA in cele din unnA s-a dat invins si el i a prezidat in Guvemul säu din 1927 1928 la stabilizarea monetarä. 2 Pe laugh' care a mai scris i cateva articole pe romfinqte, in diferite reviste.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

73

N-am avut cunostint5 de brosura lui Perieteanu, si am ajuns pe drumul meu, la aceleasi concluzii, in ce privea stabilizarea tocrnai in toiul certei mele cu Averescu. Prima mea cartulie, in jurul valutei noastre a aparut in august 1923. Prin aceasta brosurA, dup5 o scurtA analiz5 a greselilor sávarsite dup5 fazboi in materie monetark proclamam ca o necesitate imperioas5 introducerea imediatd a principiului sinceritdtii in socotelile noastre public& si pregAtirea cat de repede a unei stabilizdri monetare. Nu e locul aci s5 intru in amanuntele unei probleme la rezolvarea c5reia in-am inh5mat intr-o lupt5 de fiecare zi, mai intai singur, apoi, dup5 ce rn-am despartit de Averescu, impreun5 cu prietenii mei lupta la care s-a asociat si Perieteanu inscriindu-se in partidul nostru. Vreau numai s5 subliniez dou5 lucruri: mai intai c5 si teoriile mele monetare si solutiile date de mine in problemele valutare au contribuit si ele la despartirea mea de Averescu; apoi, c5 patima cu care in-am aruncat in luptà pentru triumful ideilor mele a dat in anii urrn5tori, intregii mele activit5ti politice un colorit special, care s-a intins si asupra partidului meu pan5 la fuzionarea lui cu al lui Iorga. Intr-adev5r, pan5 nu izbucnise criza in Partidul Poporului, am avut mai multe conferinte cu Averescu in care am vrut s5-1 conving CA formulele

mele dau singura solutie rational5 problemelor economice ce preocupau pe toti. N-am putut ins5 s5-1conving; nu stiu dac5 n-a priceput, sau n-a vrut s5 priceap5 ca s5 nu adopte ideile mele i &Ali arate independenta. Fapt este cà n-a primit nici sinceritatea,nici stabilizarea monetar5 ca puncte esentiale de program pentru partid... incepuse s5 cocheteze cu Vintilä Bratianu, in n5dejdea CA acesta-1 va ajuta s5 ma manance", si visa si el despre o ridicare treptat5 a leului, nth' sa priceapA c5 o asemenea urcare era nu numai imposibilà (nu s-a vazut niciodata o moneda devalorizat5 cu peste 90% revenind la cursul ei normal), dar cd ar fi fost si o nenorocire o moned5 pricinuind in urcare dezastre economice si mai mari decal in scädere. Neputand introduce in programul partidului principiile pe care le socoteam salvatoare, le-am dat drumul in august (in brosura sus-citatà)pe cont propriu, avand grijA sa nu angajez intru nimic partidul din care detnisionasem dar din care faceam Inca formal parte. Averescu a fost furios, a declarat c5 am cornpromis (!!) partidul, si a pus pe Manoilescu s5 g5seasca el o formula pentru Congresul de la Chisin5u (teoria celor dota monezi!)! 1 Cele particulare ar fi unnat, fortat.

www.dacoromanica.ro

74


Succesiunea evenimentelor ulterioare mi-a dat mie dreptate cornplect5 (desi cam tarziu), ceea ce n-a impiedicat pe Averescu, in 1923 sä-si bath joc de solutiile mele. Dar de ce si de cine nu si-a balut joc Averescu, incepand cu el insusi! Brosura mea .in jurul valutei noastre, a avut un succes enorm; presa s-a pus s5 discute ideile pe care pentru prima oath' cineva indráznea s5 le prezinte marelui public', iar mie imi soseau zilnic scrisori nenum5rate, cu aprobári si adeziuni, cu nedumeriri, cu cereri de 15muriri... Ziarul Argus, singura foaie independenth consacrath problemelor economice, si farà legaturi de partid, scria: DI. C. Argetoianu a dat la lumina' o extern de interesant5 brosurà intitulat5 ln jurul valutei noastre. M5rturisim ca" rar ne-a fost dat s5 citim o recunoastere mai sincerà brutal5 a greselilor comise de oamenii nostri politici de la thzboi incoace..." Si mai departe: Odath toath intinderea r5ului constatat5 si buba pip5ith, dl. Argetoianu g5seste fireste usor si solutia, care nu este alta decit restabilirea unei monede san5toase. Pentru aceasta d-sa crede ca' trebuie rupt v5lul si de azi inainte pus6 problema pe «sinceritatea monetath». S5 constat5m cu multumire ca ideea restabilirii monedei si-a facut drum, find pus5 de un om politic pentru prima oard in adevdrata ei lumina'. M5 pot 15uda ea' niciodat5 n-a fost dus5 in tam noastr5 o campanie atat de metodic, cu athta verv5 si cu athta thbdare. Brosuri, articole, interviuri si mai ales conferinte s-au tinut lant, timp de doi ani. Dup5 brosura mea din august, prima mea manifestare mai serioas5 a avut loc in ziva de 24 noiembrie, cand am tinut la Institutul Economic, dupd cerere, conferinta Moneda si Valuta. Am mai vorbit la Institutul Social, la Craiova (StabilLarea Monetard), la Iasi (Sinceritatea monetard), la

Galati (Devalorizarea monetard), la Timisoara (Criza monetard si scumpirea traiului) etc. ducând pretutindeni cuvãntul cel bun, in alaiul partizanilor mei politici, c5ci dup5 conferinta de la Institutul Economic, devenisem si eu sef de partid! I Broura lui Perieteanu se adresa numai unui mic grup de initiati arid de prezentare al problemei.

www.dacoromanica.ro

prin modul

MEMORII, 1923-1926

75

Ideile mele s-au impus incetul cu incetul panä sus, au fost adoptate panä §i de cei mai darzi adversari ai mei din prima or5, §i am avut cel putin satisfactia s5 v5d pe VintilA Bratianu prezidand in 1928 la lucr5rile preliminare ale stabilizarii monetare, dupa ce adoptase pentru bugetul sâu principiul sinceritatii. Au trebuit astfel 5 ani pentru ca ideile mele, combatute de politicieni numai fiinda erau ale mele, s ajung5 sä se impun5. intarziere care a ruinat jum5tate Ora §i m-a silit tot pe mine sd vin cu conversia datoriilor in 1931 intarziere, care ne-a facut sà pierdem conjunctura favorabild a plasarnentelor capitalurilor disponibile din Occident §i a pAgubit cu miliarde economia noastrà nationa15... In 1933, am vrut sa string intr-un volum tot ce scrisesem de la 1923 asupra problemelor economice la ordinea zilei, dar alte preocupari nu mi-au dat r5gazul sá o fac. Am scris ins5 o prefat5, pe care-mi permit s5 o transcriu aci, tale quale", ca o satisfactie postum5 pentru o munc5 grea §i dezinteresat5 pe care compatriotii mei n-au faspl5tit-o: Am strans in acest volum marturisirile unei lupte de zece ani de zile dus5 pe taramul problemelor economice, monetare §i financiare, probleme cu solutia carora mintea oamenilor s-a fr5mantat adanc in vremurile de dup5 r5zboi. Interesul public a sazut desigur in timpul din urm5 fat5 de cateva din aceste probleme. Pentru altele, sunt propuneri §i solutii care nu se

mai incadreaz5 exact in starile de azi §i ar trebui revizuite. Nu am schimbat totu§i nimic in aceste expuneri succesive care, din etap5 in etapà, au marcat toate cotiturile crizei. Cred c5 cercet5torul de maine va putea folosi materialul adunat aci, care 15mure§te pozitiile fiecaruia in cursul unui proces pe care Istoria nu 1-a judecat inca.

Criza care incetul cu incetul s-a intins in ultimii zece ani asupra lumii intregi i§i are obar§ia in dezechilibrul dintre productie §i consumatie §i in pasivul enorm ce apas5 pretutindeni atat asupra produckorului cat §i asupra consumatorului. Excesele capitalismului care au dus la supraproductie industrialà §i agricolà, pe de o parte inflatia creditului care a dus la sporirea pasivelor pan6 dincolo de absurd, pe de alta, sunt consecintele directe ale r5zboiului. Fata de aceste adarici tulburari, puterea de rezistenta a fiecárei ta'ri a fost strans legatà de puterea aparatului economic, specific fiec5reia din ele. Romania, tara aproape exclusiv agricola §i-a ales cel mai r5u moment, din punct de vedere economic, pentru inf5ptuirea ma-

www.dacoromanica.ro

76


rii reforme care faramithnd proprietatea ruralk a distrus dintr-un condei cultura mare far5 sa" pun5 nimic in loc. E lucru vàdit, a reforma agrath a*a cum a fost conceputa i realizat5, a contribuit in burth parte, in coltul nostru, la precipitarea fenomenelor de s5r5cire impotriva arora lupthm thr5 succes. Daa in momentul inflatiei preturilor, productia noastth de cereale ar ft rämas aceeasi, cantitativ i calitativ, ca inainte dac5 nu s-ar fi recurs in acelaqi timp i la nes5buita de reform5 m5sur5 a taxelor fiscale de export, este foarte probabil c5 am fi putut rezista far5 prea mari pagube la asaltul crizei din afath. intr-o scurt5 lucrarei pe care am publicat-o in 1913 am arätat toate neajunsurile la care va fi expus5 economia noastrà nationalà prin trecerea brusa de la cultura mare la cultura mica. Dqi scris5 cu zece ani inainte de perioada cuprins5 in volumul de fath, am crezut nimerit s5 o reproduc aci (impreun5 cu dou5 cuvântari rostite in Senat la inceputul anului 1914) ca o prefata la capitolele ce urmeaz5 dup5 cum qi reforma agrath poate fi considerath ca o introducere la evolutia ulterioath a pr5buqirii noastre economice. in Rom5nia intregita, prima abatere ingrijothtoare de la linia normalit5tii a fost inregistrath pe terenul monetar. Cea dinthi problem5 pe care trebuia s5 o rezolv5m a fost problema monedei nationale. Am fost impreun5 cu Alexandru Perieteanu, nu numai cei dintai, dar singurii2 care am cerut in anii 1922, 1923, 1924 stabilizarea monetath. Nu am fost ascultati dee& prea thrziu, dup5 sase ani, i stabilizarea s-a thcut, in condilii grayite, abia in 1929. Ea nu a fost realizat5 in momentul util, atunci and abundenta capitalurilor disponibile in Occident nu ne cerea pentru investiri in stil mare dee& o monedà fix5. Ea a fost realizath tocmai in momentul in care devenea aproape inoperanth din punct de vedere economic, in momentul in care se preg5teau deja vremurile devalorizarilor succesive realizate de atunci in atitea tari. Aceeasi intarziere, aceeasi indatitnic5 reavointh o constathm din partea Guvernelor noastre qi in ceea ce priveSe lichidarea pasivelor. Am pus problema categoric Inca din anul 1929. Am prezentat Parlamentului prima lege de conversiune in noimebrie 1931. Nici pana asthzi problema nu a fost definitiv rezolvat5; nesfaqitele pasuiri qi mora1 Marea noastre I proprietate # exproprierea. Bucurevi, Socec, 1913. 2 Chiar in toatA Europa!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

77

torii, nenum5ratele m5suri §i legi exceptionale paralizeaza mai departe intreaga noastrà activitate economic5. La argumentele aduse pentru indreplatirea m5surilor radicale propuse in fiecare etap5 a crizei, argumente legate prin firul bunului simt in urm5rirea unui scop unic care se degajeaz5 de la sine in paginile urmkoare adversarii mei politici nu au fost in stare s5 opun5 alte argumente, ci numai patimä. Determinarile politice, la noi, sunt din ne-

norocire numai in functie de interese: interese de ambitii personale cand e vorba de conducaori interese colective electorale, când e vorba de turm5. Politica de partid, care nu e decal politica de gawk a paralizat in ultimii ani dinamica natural5 a fenomenelor economice in evolutia ei qi a pus pe cei ativa oameni care vedeau clar in neputint5 de a-§i realiza programul. Iata pentru ce am reprodus in acest volum §i cateva pagini cu caracter mai mult politic decat economic. Farà ele ar fi lipsit complimentul atmosferei politice in care rn-am sträduit s5 trag o brazd5 nouà pe ogorul pur economic; prin ele se lamure§te in acela0 timp pentru ce nu am reu§it sa inf5ptuiesc decit foarte putin din programul in care am crezut qi cred qi azi. Tiparitura de fat5 nu este destinat5 marelui public. M-a§ multutmi s5 o rásfoiasc5 tinerii care se preg5tesc pentru luptele politice de maine, tinerii care n-au trait vremurile vitregi pe care le-am trait noi, qi care ar putea fi ispititi s5 cad5 in acelea§i erori ca predecesorii lor". Dupà despartirea de Averescu, realizarea ideilor mele economice a trecut pentru mine pe planul intfii, inaintea oricaror altor preocupari de ordin pur politic. Indiferent fata de orke aka consideratie, am fost gata sa dau mana 0 cu dracul, numai s5 ajung la infaptuirea, fie qi partia15, a unui program in care vedeam salvarea t5rii. In str5duinta mea de a ajunge la tinta ce mi-o propusesem, am fost de multe ori silit sä o iau pe c5i piezi§e §i uneori neplacute...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIII-LEA

Situatia politica §i raporturile dintre partide la inceputul lui 1924 Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere de Iorga §i pregatirea fuziunii cu dansul Initiativa taran4tilor

pentru constituirea unui bloc al opozitiei §i eFeul lor Propunerea lui Iorga, de la Craiova Tratativele Iorga-Maniu Insuccesul lor Ma inteleg definitiv cu Iorga Contact cu *tirbei §i cu Titulescu. o

-

Anul 1924 a fost caracterizat, in politica romaneasca, prin incercarile opozitiei de a se organiza §i de a constitui prin fuziuni i intelegeri un bloc in stare sä puna capat dezmatului liberal §i in picioare un Guvern in masura &à faca cinstit fata nevoilor tarii. Din nenorocire, meschinaria oamenilor care-0 ascundeau patimile personale §i pretentiile unor ambitii nejustificate in dosul principiilor" i programelor" a dus la nesfar0te pertractari", i acestea la o continua amariare a solutiilor practice. Blocul" n-a fost gata decat la sfar0tul iernii 1926, cu cateva saptamani inainte de demisia Cabinetului Bratianu §i prin urmare prea tarziu pentru ali putea asigura succesiunea Guvernului... Nu voi face istoricul acestor pertractari i al fuziunilor care au putut fi aduse la indeplinire, a noastra cu Iorga in 1924, a lui Iorga i a mea cu Maniu in 1925 0 nici al colaborarii" noastre cu tarani§tii dupà

lupta comuna data in alegerile pentru Camerile de Agricultura din 1925. Ma voi margini la cateva insemnari i la destainuirea unor fapte nedate in vileag 0 voi cauta sa flu cat de scurt, caci n-am facut cu totii dee& sa batem apa in piva, i cu toate eforturile mele, n-am putut organiza acea forta democratica" ce trebuia sa stavileasca abuzurile camarilei i ale unui regim mai mult incorWient dee& corupt. Toata stradania noastra in ultimii doi ani ai Guvernului Bratianu inscaunat in ianuarie 1922, a facut mult zgomot dar n-a lasat nici o urrna in isto-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

79

rie... Capitolele ce urmeaza nu vor prezenta interes decat pentru cei ce vor urmari in amiinuntele bor cauzele dezastrului national la care am ajuns in 1940. Am consacrat prima luna dui:4 ruptura noastra de Averescu, reorganizarii Partidului Poporului. Am spus deja ca cele mai multe din organizatiile lui aderaser5 miscarii noastre. Dar famaseser5 goluri pe care a trebuit sa le implinim, dup5 cum a trebuit sa refacem organizatii noi in judetele ramase cu Averescu. In special, tot Ardealul era de aranjat", caci slabele noastre injghebari de peste munti urmaser5 soarta lui Goga. Goga nu avea nici darul organizatiei nici talentul mfinuirii oamenilor si n-a putut zbarndi in politica decat la Guvern, pe aripile politiei,

sau alaturi de Guvern cum a fost cazul cu alegerea de la Reghin in 1925, cand a fost scos de par de agentii lui Ionel Bratianu. Ca' organizatiile partidului din Ardeal ramaseserä cu Goga alaturi de Averescu nu era mare paguba pentru noi, caci nu faceau cinci parale. Dar daca nici cu Goga, orisicat cunoscut si popular in Ardeal ca poet, nu se putuse face nimic, cu atat mai putin puteam eu incropi ceva serios intr-un tinut

de care nu ma apropiasem niciodata si care politiceste era iobagit" Partidului National si domnilor" lui. Cum actiunea mea era insa indreptata spre o intelegere cu Maniu nu rn-am prea sinchisit de situatia locala de peste munti; a trebuit totusi sa injgheb comitete pe unde am putut caci n-am izbutit pretutindeni comitete care sa stea de vorb5 cu celelalte particle", si aceast5 injghebare mi-a cerut bataie de cap si vreme. In Banat situatia era cu totul alta. Acolo Partidul Poporului era tare, si sub conducerea lui Avram Imbroane imi ramasese credincios mie, asa incat in acele Orli n-am intampinat nici o greutate.

Pe la sfarsitul lui ianuarie toaleta partidului" era gata si eram in masur5 sa iau parte cu dansul la orice lupta politick farà sa-mi fie fried' s5 ma fac de ras. in acel moment situatia politica era cam urmatoarea: pe de o parte Partidul Liberal puternic inchegat in jurul Guvernului si al lui Ionel Bratianu a carui card5sie cu Coroana se arata mai nezdruncinata ca oricand pe de alta partidele sustinute de diversele straturi ale opiniei publice, din ce in ce mai ostila liberalilor, uzati prin doi ani de guvernare. Cu toate greselile comise Partidul Liberal era Inca foarte tare, fiindca era Partidul Regelui si continua sa ademeneasca prin siguranta puterii pe toti lacomii si pe toti trepadusii vietii noastre publice

rosi de ambitii nejustificate. Ca in toate tarile, oamenii cumsecade, oamenii inimosi care nu urmareau numai o slujbä sau un ghelir, consti-

www.dacoromanica.ro

80

CONSTANTIN ARGETOIANU.

tuiau o minoritate si dac5 blidul cu linte ar fi fost destul de copios ca s5 sature mai mult5 lume, prea putina ar fi r5mas cu opozitia. Pe lang5 c5 era o minoritate numeric vorbind opozitia mai avea si cusurul sà

fie taiati in cinci particle care nu se intelegeau si se dusmaneau intre ele. Ca s5-si valorifice pretentiile, unele din aceste partide se dedaser5 la cele mai desatitate supralicit5ri electorale i siliser5 maim Partidului Liberal s5 recurg5 si el, pentru captarea maselor amorfe, la aceleasi periculoase metode. Se inaugurase astfel in politica romaneascA perioada de nenorocità demagogie care ne-a dat gata. intre cele cinci partide de opozitie, partidul care facea mai mulfa demagogie era Partidul faranesc condus de Mihalache si de o man5 de intelectuali innebuniti de ambitie, in fruntea earora stralucea dinamismul lui Madgearu, talentul lui Iunian i lipsa de scrupule morale a doctorului Lupu. Lipsit5 de un program serios pentru ridicarea taranimii, actiunea Partidului Tar5nesc era cu atat mai periculoasa cu cat in dosul titulaturii atat de ademenitoare a grup5rii, in dosul c5m5sii lui Mihalache si in dosul divagatiilor explozive ale doctorului Lupu nu era nhnic qi prin urmare loc pentru toate. Partidul Táranesc se intitulase partid de clasd, fiir s5 formuleze ins5 revendiarile acestei clase, fiindc5 oportunismul" celor ce indrumau miscarea era mai puternic decal radicalismul" lor, si nu voiau bietii candidati la portofolii ministeriale sà-si inchid5 toate portile in fata lor. In umbr5, singurul ideolog dezinteresat al partidului, Stere, Ii esea cu rabdare panza lui pentru zile mai bune pe care el insusi le socotea foarte indepktate. Spre norocul relativ al t5rii, miscarea tafanist5 n-a pornit din mijlocul t5r5nimii ca un curent natural si puternic, curent ce ar fi distrus tot in drumul lui ci a fost o ideologie creat5 de sus in jos si menit5 s5 fie folosit5 de cativa smecheri ca s5 ajungä in fruntea bucatelor. Al doilea partid demagogic din opozitie era Partidul National ardelenesc, condus de Iuliu Maniu dup5 principii democratice". Maniu si

domnii" din Comitetul de o sufa" nu se puteau hothri sä abdice de la conducerea exclusiv5 a poporului din Ardeal si in acest scop mentineau in fiintä un partid care nu mai avea nici un rost din clipa in care telul in urmárirea ckuia romanii iobágiti de unguri 11 infiintaserà fusese atins. In realitate, Partidul National nu mai era cleat o gasc5 de interese personale si regionale pe care Maniu, ca s5 Ii dea o fatà in lume o imbrácase in hainele democratiei integrale".

Intre oligarhia" vechilor cadre si revarsarea utopiilor nez5g5zuite ale celor noi, Maniu g5sise in cateva volume franceze traduse in ungu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

81

reste doctrina burgheza a solidaritatii si a democratiei integrate, si i-a inchinat intreaga sa viatà. Demagogie f5cea si Averescu, dar demagogia lui nu mai prindea; era demagogie fasufiat5 ca si personalitatea lui. Averescu f5cea demagogie adica fagaduia marea cu sarea fiindc5 nu mai avea altceva de f5cut: ideile si conceptiile de guvernamant il parásiserà odat5 cu mine.

Singure, partidul lui Iorga si al meu, erau straine de orice idee demagogig5. Partidul lui Iorga era Iorga si Iorga isi rumega de decenii crezul nationalist far5 s5 se preocupe de contingentele politice. Nem5surata lui ambitie il impingea sa' pretind5 pentru el locul de c5petenie, si tot restul nu-1 interesa. S5 ajunga el sef de Guvern, si tot restul Minister, program, Parlament se vor g5si de la sine, indiferent care ar fi. C5ci Ministerul, programul, Parlamentul era sa' fie el... Prea intelectual ca s5 nu dispretuiasc5 masele, nu cerea si nu astepta nimic de la ele; gata s5 le obladuiasc5 daca dispensatorul puterii, adic5 Regele,l-ar chema nu fag5duia nimic poporului dar era gata sa se umi1easc5 (pe ascuns) in toate culoarele Palatului.

Singurul partid cinstit, cu program, cu eartile pe faca, departe de orice demagogie, cu scop bine precizat in acel inceput al anului 1924 era al meu. N-am obiceiul s5 m5 laud, si am dat destule probe de modestie in cariera Plea ca s5 nu fiu invinuit de megalomanie dar sinceritatea pe care mi-o impun in aceste marturisiri m5 sileste s5 spun lucrurile cum au fost. Numai eu am dat in acele vremuri grele solutii pentru toate problemele economice care dominau viata noastrà politica si care 15sate in voia Domnului au dus tara la ruina. Ca nu urmaream ca altii scopuri personale, am dovedit-o primind in lunile unn5toare nu un set ci doi, in nadejdea sa ajung la ceva pe terenul realiz5rilor. Din cele cinci partide la dispozitia Regelui la inceputul lui 1924, numai partidul meu era un partid obiectiv, in care ideile si scopurile" iar puse pe primul plan erau menite sa adune adeziuni si colaborari eu ca Sef n-am fost decat un slujitor devotat al partidului. Din celelalte patru, trei nu erau decat garnitur5 in jurul unui om remorc5 ce trebuia sA ridice la putere o ceat5 de neputinciosi. Asa era Partidul Nationalist-Democrat (!) al lui Iorga, asa era Partidul National al lui Maniu, asa era Partidul Poporului al lui Averescu! Asa era si Partidul Taranese, numai c5 acolo omul" era multiplu Mihalache, Lupu, Stere si Iunian (ca sa nu mai vorbesc de Madgearu) socotindu-se fiecare se..

www.dacoromanica.ro

82


Daca Regele Ferdinand ar fi fost un adevarat Rege si n-ar fi fost o simpla papusa in indinile lui Barbu Stirbei si ale lui Ionel Bratianu, si mi-ar fi dat mie in 1924 posibilitatile pe care le-a dat in 1926 lui Averescu din ordinul tutorilor sai e foarte probabil ca soarta Romaniei ar fi fost cu totul alta... S5 lasam insa ce n-a fost", si sa vedem putin ce a fost, si curn a fost.

Am aratat deja mai sus ca-mi dam perfect seama pe cand ma desparteam de Averescu, ca intre mine si general, Bratianu va prefera pe acesta din urma ca succesor, putand sa faca din el ce vrea. Imponderabile politice rn-au intarit si mai mult in aceasta convingere in cursul lunii ianuarie 1924. Injghebarea de organizari in toate judetele nu rn-a impiedicat sa judec clar situatia si sa vad ca nu ma puteam margini la concurenta cu Averescu facand dovada c5 veritabilul Partid al Poporului" era al meu si nu al vecinului. Acest proces trebuia sa fie judecat la urma urmelor in fata unei instante supuse vointei lui Bratianu si Bratianu nu putea, in falsa lui conceptie de guvernare, sa-mi dea dreptate mie. Ca sa castig procesul, sä inlatur pe Averescu si sa dau tarii un Guvern destul de tare pentru a infdptui, mi-am dat limpede seama ca trebuie sa leg intr-un manunchi fortele reprezentative ale intregii opinii publice si sa dezlantuiesc valul care sä mature tot in calea lui. Numai o unire a partidelor zise detnocratice putea constitui o forca pe care Bratianu sa nu indrazneasca sa o infrunte si Regele sa o nesocoteasca. $i astfel s-a nascut in mintea mea planul unei fuziuni cu Maniu si cu Iorga si al unei intelegeri de guvernare a noului partid iesit din fuziune, cu taranistii. Caci o fuziune cu Partidul National si cu cel Nationalist era pentru mine si pentru partidul meu posibila in principiu, dar cu un partid de clasd ca cel Taranesc, nu. In calea planului meu stau insa doua greutati. Una, neingrdditele ambitii ale oamenilor, care, desi ar fi urmat sa-si imparta pielea ursului din padure, nu s-ar fi multumit niciodata cu ce li se cuvenea si ar fi donit sa apuce si partea vecinului alta, situatia mea personalà, fata de democratii integrali". Aveam peri de lup; colaborarea mea cu Averescu ma colorase ca partizan al dictaturii, i prin urmare ca inamic al poporului". Personal, in afara de Madgearu (detestat de ai lui) aveam insa raporturi bune cu toate vedetele democratiei, asa incfit, daca greutate de apropiere era nu era insa imposibilitate. Deferenta pe care o aratasern fata de sinceritatea lui Stere, in cele mai amare zile ale acestui

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

83

om oropsit si faptul c5 nu ezitasem s5 m5 urc cu dansul in trAsur5 la Camera si sà strábat alaturi de el orasul, sub ochii bucurestenilor mirati imi castigase stima si prietenia celui mai pur" dintre democrati, a doctinarului ce domina spiritele in Partidul Tara'nesc. Nu m5 indoiam cA prin Stere voi ajunge la timpul oportun s5 ma impac i cu ceilalti mari democrati", pada' si cu toapa de Mihalache si cu cutra de Madgearu. Fat5 de ardeleni, situatia era cu totul alta. Burghezi ind5ratnici, cu toate profesiunile lor de credint5 inaintate, vecinàtatea mea cu Averescu si cu dictatura nu speriase dee& pe cativa. Cei mai multi voiserà chiar s5 fuzioneze cu Averescu si cu mine, la sfarsitul lui 1919 si la inceputul lui 1920. Dar ii sup5rase pe toti dizolvarea Consiliului Dirigent, si prietenia mea cu Goga, dusmanul lor de moarte. Si fiindcA nu mai voiau sä vorbeasc5 de Consiliul Dirigent ca s5 nu supere St5panirea, si de Goga, ca s5 nu se coboare la o chestiune personalk se inv5luiau in panzele democratiei" i ma tratau de reactionar. Judecata lor nu era ins5 ireductibilk si greutatea nu era de neinvins nici aici. Am socotit c5 inainte de a incepe orice lucrare de apropiere, fie de Partidul National, fie de Partidul faranesc, era bine s5 pun ceva rose pe obraz si sà evoluez in aparentele politica mele spre democratie si astfel am ajuns la hotararea s5 ma inte1eg cu Iorga, i sà fuzionez chiar cu partidul lui. Cu Iorga de mank m5 puteam prezenta ca un frate" si lui Maniu si lui Mihalache. Planul meu se contura astfel in patru etape: fuziunea cu Iorga era prima etapk fuziunea cu Maniu si cu ardelenii a doua, intelegerea cu caranistii a treia si revendicarea puterii pe baza unui program precis §i concis sustinut de intreaga opinie public5 romaneasck a patra. Am examinat problema pe toate fetele ei si nu mi-au sc5pat din primul moment din vedere greut5tile pe care puteam s5 le intalnesc in cale. Cu putin noroc si cu experienta pe care o castigasem in politick am socotit ins5 cá voi putea infrunta si invinge greut5ti1e pe cafa vreme dac5 a fi r5mas singur nu puteam inl5tura concurenta lui Averescu dee& pe potecile umilirii i supunerii ce duceau la portita mic5 a Puterii, portit5 a c5rei cheie era in mana camarilei supus5 ordinelor lui Br5tianu. 0 politica' de ploconealà era insA incompatibil5 cu caracterul meu. Cine vrea s5 infaptuiascâ ceva nu trebuie s5 cerseasc5 puterea ci ne-o dovedise falimentul miluitei guvernki a lui Aves5 o smulg5 rescu. De cat s5 nia plec, era mai bine s5 plec si s5 ma lipsesc de politica dar inainte de a pleca ma impinge dracul s5 fac o ultim5 sfortare

www.dacoromanica.ro

84


si s5 mai incerc o data s5 pun in picioare o fort5 politica' in stare sá curete putregaiul ce ne coplesea tot mai mult. Nu reusisem cu pamponul si cu dictatura puteam s5 am mai mult noroc cu demo ra0; i astfel, tout compte fait" am intrat in dans si am muncit din greu doi ani si jumatate ca sal nu ajung la nimic. Caci n-am izbutit sa constitui blocul democratic de guvernare decal prea tarziu, in ajunul schimbath de Guvern, si n-am mai avut vreme s5-1 slefuiesc indestul ca s5-1 impun Coroanei si sà inchid gura clevetitorilor. Beatianu a putut astfel s5 siluiasea constiinta Regelui si &à treacg puterea lui Averescu care se b5gase slug5 plecata la dânsul.1 M-am strAcluit doi ani si jum5tate degeaba, dar cel putin am petrecut, cáci ceasurile traite in intimitatea conduc5tori1or democratiei romanesti au intrecut in fantezie tot ce-mi putusem inchipui. imi adusem eu seama de la inceput, ca greutatile nu le voi intimpina nici chiar cu tar5nistii in materie de program si de doctriná de guveni5mant ci in impacarea ambitiilor personale, pe care le stiam desantate si quasi-ireductibile. Doi ani si jum5tate rn-am eaznit sa" trag sforile acestor paiate recalcitrante; am tras de ele p5n5 mi-am t5iat degetele, dar n-am izbutit &à coordonez miscarile unor suflete meschine care-si ascundeau ambitiile si 16comia in dosul principiilor si frazelor sforäitoare menite sa insele lumea. Dupä cum voi ar5ta mai la vale, cu nimeni n-am avut de furc5 ca cu lorga si cu Maniu: amândoi voiau s5 fie sefi, si n-am putut sd ii Impac pin6 la urm5, asa incit putinele noastre sanse de a constitui Guvernul din aprilie 1926 au mai fost zadarnicite si prin aceasta ireductibil5 vanitate. Dar s5 nu anticip5m, si s5 le luam pe rand. Voi c5uta sg fiu cat se poate de scurt in reinnoirea acestor evenimente si fapte pe care le-a inghitit trecutul. Sunt lucruri perimate, dar care 15muresc mizeria morala in care ne-am pr5busit in anii urm5tori...

Conformandu-m5 programului pe care mi-lfixasem, am inceput pe la sfirsitul lui ianuarie s5 ma apropii de Iorga. Iorga era un caz patologic, si fat5 de dânsul trebuiau intrebuintate metocie speciale. Incontestabila sa acuitate intelectuala era intunecat5 prin dou5 marl cusururi: vanitatea si pripeala. Cred c5 n-a existat de cand e lumea, in clasa ei intelectual5, un asemenea vanitos. Aceasta vanitate era o boa15, caci se in1 Cu hotararea de a-1 trfida!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

85

tindea in toate ramurile activitatii sale, pada la copilkii si la absurditati ce erau in contradictie cu via lui inteligenta si cu darul de pricepere cu care il inzestrase Dumnezeu. Cu dinsul discutiile nu erau posibile; nu admitea nici o contradictie, nu ceda o iota din ce apucase sa spuna si

nu din adanc5 convingere, caci isi schimba parerile mai des deat rufele, ci fiindca nu-si putea inchipui pe nimeni in drept sa se ridice pfina la inaltimea lui si sa poata indrepta ceva in rationamentul sari. Era ins5 distrat (prea invartea multe lucruri deodata in capul lui) si cadea usor in capcanele cele mai grosolane. Am povestit deja cum 1-a adus Grigore Filipescu sa se impace cu mine. In raporturile mele politice ulterioare cu dansul, mai ales in anii 1931 si 32, am izbutit deseori sa ii

schimb macazul intampindandu-1 cu fraza: Ai avut dreptate dind ai spus ...", spunandu-i eu ce aveam de spus, si ce el nu spusese niciodatä! Dar ca sa nu treaca de uituc, primea afirmatia mea drept buna si adopta pe loc punctul de vedere pe care-1 sustineam. in politica, vanitatea lui Iorga suferise adfinci jigniri la sfarsitul r5zboiului si in primii ani care au unnat. La Iasi, fata de lumea veche prabusita in rosturile ei, crezuse un moment Ca ii sunase ceasul si ca era chemat sa prezideze el la organizarea Romaniei noi. Gasise chiar formula celor trei puteri in Stat: poporul, Regele si el. improscand transeele cu Neamul Rorndnesc, aduand pe Rege s5 faca soldatilor faimoasele fagaduieli de improprietarire care au suparat atat pe Bratianu, crezuse ca.' va cuceri o popularitate pe temelia careia sä se aseze. Dar popularitatea nu s-a indreptat catre dânsul, ci care Averescu de aci ura lui neimpacata impotriva generalului. A fost prima deceptie a domnului Profesor. A doua a fost chemarea lui Bratianu la putere dupa Ministerul Coma. Bratianu si nu el!

A treia in 1919, cand nu i s-a incredintat lui, istoricul national", conducerea tratativelor de pace la Paris (atfit ne mai lipsea!)! Ultima jignire a suferit-o prin numirea lui Vaida in fruntea primului Guvern de oameni noi" si prin inlocuirea Guvernului Federatiei Democratice" prin Guvernul Averescu. Iorga sarise in scaunul de presedinte al Adunarii Deputatilor, convins ca Vaida nu va putea face fata situatiei si ca va trece el, dupa scurt timp, din fotelul de la Camera in cel de la Presedintia Consiliului. in acest scop, a facut chiar tot ce a putut ca sa demonetizeze Guvernul Vaida, farä sa-si dea seama, pripit cum era si orbit de vanitate, ca lucra pentru altii. De data asta insä masura a fost plina; si-a dat omul seama ca pierduse toate prilejurile de inaltare la sefia Guvernului, ca urma sa fie prins si el in angrenajul vechii rotative de www.dacoromanica.ro

86


particle si strivit, c5 nu ii mai rAmanea in materie de sefie dee& s5 comande lui Toni, lui Butureanu i lui Saban-F5gete1 de la Craiova. Furios, §i-a dat poalele peste cap si s-a pus s6 injure toatá lumea, incep5nd cu Regele si sfarsind cu mine... Cearta mea cu Averescu, care sfar5ma unul din factorii rotativei, i s-a infatisat dinaintea ochilor ca o licgrire de n5clejde. Vanitatea lui gadilat5 de Filipesou 1-a indreptat inspre mine si a scris Opera si omul, faimoasa punte de imp5care intins5 in Neamul Romcinesc... De ce nu 1-as fi putut impinge si pe el la Guvern cum impinsesem pe Averescu? fi Aceast5 intrebare Iorga §i-a pus-o lui; dacá mi-ar fi pus-o mie, r5spuns s5 nu se bizuie pe mine ca s5 ajung5 la Guvem, c5ci numai cu o barb5, farà popularitate, far5 sabie si cu o moarä de vant in cap oricht de mester a fi fost in tragerea sforilor politice, nu puteam face nimic

Dar am spus c5 pe 15ng5 vanitatea lui excesiv5, Iorga mai era si pripit. Nu rn-a intrebat nimic, si s-a aruncat in bratele mele. Eu 1-am primit cu plkere, cäci aceast5 imbr5tisare intra in planurile mele. Cu Iorga nu era nimic de facut, dar rar5 Iorga, iarIsi, nu se putea face nimic. Dupà cum in chimie anumite comuri nu se pot imbina decfit in prezenta unui corp strain care nu particip5 insa la transformarea lor molecularà tot astfel, simteam 15murit ca prezenta lui Iorga va inlesni mult combinatia mea cu Maniu si cu taränistii, eliberandu-mà de suspiciunea de reactionar pe care convingerile mele autoritare o justificau p5n5 la un oarecare punct. Hot5r5t s5 trec cu Iorga de la prietenie la fuziune, am pus pe ai sä vorbeascA cu ai lui". mei" inainte de a spune eu un cuvant Partidul lui Iorga se infatisa ca cea mai paradoxal5 grupare de oameni ce se putea inchipui. Se dau toti drept discipolii Marelui Carturar, desi nou5 din zece erau lipsiti de cea mai elementarà cultur5 si se socoteau sincer apostolii" unui crez rezumat in dou5 cuvinte: nationalism qi romemism, desi nu visau dec5t gheliruri i parale. i acesti oameni, cei mai lacomi din citi am cunoscut in politica romineascä, ii jertfeau timpul si slabele lor rnijloace ca s5 urmeze orbeste pe singurul om din România ce nu Ii putea duce la limanul fericirii, adic6 al Puterii. Si o stiau, si totusi nu se clinteau. Explic5 cine poate pentru ce un gheseftar de provincie ca Butureanu, un invAtátor mediocru ca Toni', un literat I Acesta a sralit totu0 prin a-ai ca§tiga ffisplata, iar dupd ce a para'sit pe Iorga, a fost numit subsecretar de Stat in Guvernele de dictaturà ale Regelui Carol al II-lea.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

87

de Tharasi ca Ifrim, un inginer bleg ca Cihodariu, un editor far5 carte ca Saban-Fagetel c5ci 5stia erau fruntasii" partidului au r5mas ani si ani de zile credimiosi unei formule abstracte si unui om care nici nu se uita la ei. Caci Iorga nu facea nici o selectie printre partizanii säi si primea pe oricine in rândurile apostolilor". Marturisirea unei fanatice admiratii, o putinic5 de murauri pentru cucoana Catincal, o injur5tura la adresa adversarului momentului erau cheile obisnuite ce duceau la sufletul domnului Profesor. F515 s5 ia o infonnatie, far5 sa patrunda in mintea lor, domnul Profesor lua oamenii la repezeala si Ii aseza in partid la intamplare. Asa ajunsese s5 numeasc5 in fruntea Neamului Românesc un escroc, pe Alexandru Cusin2 si sef de stat-major pe Munteanu-R5mnic, fiindca ii era ruda si se impiedica de el in casà. Iorga Ii dispretuia partizanii si partidul, dar voia sà aib5 partid, ca sa poata fi sef, c5ci in vremurile pe care le reamintim sefii de particle" se bucurau de o vaza protocolafa special5 i erau chemati s5 joace rol in Sfatul Suveranului, fie si numai ca figuranti. De douà-trei ori pe an Ii aducea aminte de partid, ii aduna undeva, Ii da indrum5ri pe care le uita a doua zi, nu da cuvantul nimanui, Ii lua p51aria i pleca. Apostolii se descurcau cum puteau, si cativa din ei au izbutit chiar s5 injghebe in judetele lor organizatii electorale destul de tari. Dar dac5 dl. Profesor nu avea nici o consideratie pentru p5rerile politice ale partizanilor sai, se arata in schimb foarte sensibil fat5 de toate clevetirile lor, si cele mai t5mpite intrigi ii faceau usor drumul in acest suflet in care veghea, vesnic treaza, suspiciunea. in realitate, partidul lui Iorga era Iorga si oricfit de absurdá poate p5rea aceasta formula, fuziunea o faceam cu el, nu cu partidul &Au. Pentru desávirsirea formelor insa, si mai ales ca s5 evit nemultumirile intrigik viitoare, am vrut sa ma asigur intai de partidul domnului Profesor. Data find marea superioritate de clas5 a fruntasilor partidului meu fat5 de ai lui Iorga, ma temeam ca nu cumva acestia sa pun5 bete in roate unei fuziuni. Temerile mele n-au fost insa intemeiate. Iorghistii erau asa de ahtiati de Putere si asa de convinsi ca numai eu puteam impinge pe seful kr pan5 la Guvern, *Mat au sant pe ideea fuziunii, la prima aluzie f5cuta de prietenii mei. Apostolii au inceput s5 vie unul cfite unul la mine si s5 imi ceara sä iau initiativa unei contopiri de partide care, in ce ii privea pe ei, ar fi primit5 cu entuziasm. Eu tn-am läsat 1 Doamna Iorga, de altminteri o grant& sora profesorilor Bogdan. 2 Care a mai escrocat si pe a1ii, nu e vorbá!

www.dacoromanica.ro

88


greu, n-am zis nu, dar nici da, obiectandu-le ca ideea trebuie sd se coacd. Prietenilor mei le-am dat instructii, sa sufle pe foc cat vor putea, ca ideea sa se coaca mai iute -iar eu am inceput sa fac vizite lui Ior-

ga, vizite in care i-am vorbit despre toate, numai de fuziune nu, caci imi cunWeam omul §i trebuia pregatit. La dansul, din nefericire nu se mai putea coace nimic dar cu dansul se puteau cOace Inca multe. Am vorbit de una de alta, de frumusetea Venetiei, de indaratnicia ardelenilor, de freza" lui Mihalache, de scrobiturile sufleteSi ale lui Maniu §i astfel am ajuns i la ideea formarii unui bloc democratic de opus liberalilor... Vezi domnule Argetoianu" spunea Iorga incantat noi doi ne-am putut intelege intr-o clipa, dar cum sa te intelegi cu MaNimic nu e imposibil, pentru un om care a desciniu i cu Stere?" frat ca d-ta tainele arhivelor de la Frani, de pe vremea Dogilor", i-am raspuns eu razand! Da, da, venetienii au fost cei mai iscusiti politici din lume!..." Era fericit ca il pusesem oarecum pe o linie cu Dogii Venetiei, qi numai vanitatea il oprea sa-mi ceara pe loc fuziunea vanitatea care il silea sd md lase pe mine sd cer... Eu insa n-am cerut deocamdata nimic §i 1-am lasat sa mai Wepte.

Despre proiectele mele cu Iorga, nu vorbisem cu nimeni in afara de prietenii mei politici pe care-i insarcinasem sa ia contact cu iorgh4tii. Dar vorbisera ei, qi mai vorbisera qi iorgh4tii, a§a Inc& ideea unui bloc democratic a inceput &à fie agitata in cercurile politice qi prin redactiile gazetelor pe la fmele lui ianuarie qi la inceputul lui februarie qi sali faca drum §i in Partidul National qi in Partidul Taranesc. 0 unire a tuturor fortelor democratice nu era insa uwr de infaptuit §i nu se putea realiza cu una cu doua. Pe de alta parte Partidul Taranesc i Partidul National erau exasperate de legiferarile liberare. Partidul National se opusese din rasputeri noii Constitutii. Partidul Taranesc se ridicase cu o vigoare §i mai mare, sub impulsul lui Madgearu, economistul partidului, impotriva legii comercializarii bunurilor Statului, lege ce se afla tocmai in discutia Parlamentului la inceputul anului 1924. Pada' sa se ajunga la un bloc democratic prin fuziuni ce nu erau Inca pregatite, tarani§tii au luat in primele zile ale lui februarie, initiativa unei uniri a opozifiei impotriva legiferarii liberale i a Guvernului Bratianu. Fiindea' aceasta initiativa a fost primul pas care a dus la intelegerea realizata in 1925 intre partidele Iorga, Maniu, Mihalache i Argetoianu, reproduc aci declaratia Partidului faranesc, azi uitata de toata lumea dar care a facut valva mare in momentul publicarii ei: www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

89

Comitetul Central Executiv al Partidului Pthnesc, in sedinta sa din 10 februarie crt. luand in discutie chestiunea fonngrii, in actualele imprejufari, a unui bloc al opozitiei, a ajuns la urnfatoarele incheieri: Lufind puterea prin uzurpatie si impotriva normelor constitutionale, fabricându-si un Parlament prin violentarea vointei nationale si prin fraude, prima grijà a guvernarii liberale a fost sà-si asigure dictatura politic5 printr-un surogat de Constitutie impusá tarii cu forta armatä. Dupà doi ani de preg5tiri in care si-a dovedit complect incapacitatea de a aseza temeliile pentru restaurarea economicá si fmanciarä astazi organizeaza asaltul indraznet pentru cotTopirea avutiei Statului si pentru monopolizarea complecta a vietii economice si politice nationale. Este o necesitate nationalä ca toate fortele vii ale Orli s5 facâ front unic pentru salvarea avutiei publice si a libertalilor cetatenesti, z5darnicind tentativa de subjugare a intregii vieti sociale si politice. in consecintà, Partidul pranesc ii afirm5 convingerea despre necesitatea incheierii unei intelegeri cu partidele de opozitie, cu urmatorul scop: 1) Impiedicarea planului Guvernului liberal de a realiza legiuirile de aplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statului.

2) Wasturnarea Guvernului liberal. 3) Stabilirea regimului legal si constitutional.

In vederea realizarii acestui scop, Partidul Pra'nesc crede a se impune de la sine necesitatea ca partidele coalizate s5 declare a nu vor accepta nici intr-un caz puterea deal in conditii care i-ar ingtidui anularea legislatiei liberale. Partidul Tararksc este constient a intr-un Stat civilizat raporturile contractuale intre Stat si particulari incheiate in chip legal de Guvern, trebuiesc respectate cu sfintenie. Fiind dat ins5 cä Guvernul liberal este un Guvern de uzurpatie lipsit de orke baza si constitutionalä ca unul care a acaparat puterea prin fraude si violente Statul nu poate fi legat in mod legal de actele acestui Guvern. In consecinca va urma ca partidele coalizate s fac5 cunoscut opiniei publice, c5 ele nu se vor simti legate de legile impuse tarii de acest lata exagefarile politice ce au demonetizat azuintele cinstite si au dus la consolidarea regimurilor de pungasie si de jaf...

www.dacoromanica.ro

90


Guvern i nu vor respecta angajamentele luate Med' drept in numele Orli de acest Guvern.

Partidele coalizate se vor indatora de asemenea pentru stabilirea ordinii legale de a nu accepta puterea dee& in conditii care ar asigura functionarea normal5 a regimului constitutional i parlamentar. In acest scop este necesar5 garantarea unor alegeri libere i sincere printr-o conventie specialà precis5 qi detaliatk ce va trebui sa" cornplecteze aceast5 intelegere. Odata admise aceste baze principiale, urmeaz6 a se preciza mijloacele tactice de lupt5 parlamentarà i extraparlamentark Partidul Pranesc crede c5 numai in aceste conditii poate fi restabilied' ordinea legal5 in Romfinia i asigurat5 dezvoltarea normal5 a Orli. Partidul pranesc este dispus a colabora cu toate fortele opozitioniste, in marginile in care aceasta colaborare duce la intronarea regimului constitutional qi parlamentar san5tos". Declaratia Partidului Tar5nesc ne-a fost inmanatà, fieckui ef de partid, de c5tre un fruntaq al partidului, care ne-a dat citeva l5muriri suplimentare i ne-a cerut un easpuns. La mine a venit doctorul Lupu. Initiativa taranist5 constituia cum zice neamtul ein Strich durch die Rechnung" in planurile mele. Partidul Tar5nesc se socotea partidul maselor electorale, cel putin in Vechiul Regat i in Basarabia i ca atare 4i luase nasul la purtare, convins c5 fat-5 dansul nici un Guvern nu mai era posibil in tara romaneasc5. Dac5-1 lasam s5 ia el initiativa unui bloc democratic, ar fi pus astfel de conditii Inc& nici o intelegere, necum o fuziune, n-ar fi putut fi realizata qi o incercare de felul acesta era greu sa fie reluat5 cu sorti de izband5 dac5 ar fi dat o prima data greq. In naivitatea kr de oameni far5 experienta politick t5r5n4tii mai puseserà qi dou5 deplorabile conditii. Prima, nerespectarea angajamentelor contractuale semnate de Guvern, ne-ar fi indepartat iremediabil de la putere a doua, conditia unui acord electoral prealabil consemnat intr-o conventie specialk precisa i detaliatá", ar fi zadarnicit de la inceput orice posibilitate de intelegere. 0 intelegere de guvernare sau un bloc democratic util nu se puteau realiza cleat pe baze legale i nerevolutionare. Pentru aceasta trebuia int5i s5 ne intelegem noi, partidele burgheze, al lui Iorga, al lui Maniu i al meu ca s5 impunem apoi razvràtitilor Secerei autoritatea noastrà coalizat5 i sa-i convingern s5 primeasc5 un program realizabil in locul fanteziilor lor de diletanti n5bädàioqi, in materie de guvern5mant.

www.dacoromanica.ro

ME MO RII, 1923-1926

91

afara de aceste consideratii, mai era un rnotiv care rn-ar fi impiedicat pe mine personal s5 iau in serios oferta taranistilor. Era faptul ca adresasera propunerile lor i generalului Averescu i partidului SU, cu care eu unul nu mai puteam primi nici un contact. Un refuz categoric nu era totusi posibil, caci rn-ar fi invrajmkit cu un partid cu care voiam sa fac mai tarziu, dupà fuziunea mea cu Iorga i cu Maniu, o intelegere de guvernamant. Raspunsul meu devenea astfel delicat. L-am formulat in modul urmator: Partidul Poporului e convins c5 in circumstantele politice de azi un acord a cat mai multor partide din opozitie ar fi binevenit. Partidul Poporului este prin urmare dispus sa ia contact cu oricare partid din opozitie, animat de acelea.yi convingeri ca ci dlinsul, in vederea stabilirii unui asemenea acord si crede ca o intelegere a opozitiei se poate face in jurtil celor trei puncte formulate de Partidul Taratiesc ca scop al acordului, i anume: 1) Impiedicarea planului Guvemului liberal de a realiza legiuirile de aplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statului. 2) Rasturnarea Guvemului liberal. 3) Stabilirea regimului legal si constitutional. Pe baza acestor idei, Partidul Poporului e gata s5 incheie o conventie de conlucrare cu celelalte particle de opozitie, convenfie al cdrui confinut va trebui stabilit de comun acord". Am trimis acest rkpuns cu inima cu atat mai usurata cu cat aflasem Ca Iorga refuza categoric sa stea de vorb5 cu un partid condus" de Ste-

re si ca Maniu speriat de clauza electorate era hotirat sä torpileze" incercarea, fara sa ia totusi o atitudine lamurita, dupà obiceiul salt.

Iorga a skit ca ars, cand i s-a prezentat de Madgearu si de Mihalache propunerea de colaborare. El, aláturi de Stere niciodata! Cand ma gandesc c5 un an mai tarziu 1-am adus sà primeasc5 totusi colaborarea oropsitului basarbean, ma mir i eu cum am ajuns la o asemenea minune. Pentru moment, n-am intervenit insa deloc, caci atitudinea lui Iorga imi convenea de minune. intre Maniu si partidul sau, (partid de domni", partid de mici burghezi) i Partidul Taranesc existau trei legaturi: cuvantul democratie", amintirea guvemarii comune sub Vaida i frica. Mai ales frica. Maniu era ingrozit la ideea ca Mihalache cu camasa i cu Secera lui va descaleca in Ardeal si Ii va fura alegatorii. De frica acestei expropieri electorale", Maniu era gata sa ia pe caranisti in brate, cu 0 singura con-

www.dacoromanica.ro

92


ditie: s5 nu treac5 Carpatii in Ardeal. Ideea unei imbrätisari" nu era ins./ coapt51, nici de o parte nici de alta. Wanistii porniser5 cu organizatiile lor in Transilvania si nu prea voiau sä dea inapoi, iar oamenii lui Maniu nu se deprinseser5 Inca cu declamatiile demagogice, nu erau inea' convinsi c5 tot ce zboar5 se si m5nanc5... In asemenea conditii, a dat si Maniu un ráspuns plin de reticente, prin care primea far./ sà primeasc5 oferta tarànistilor:

Partidul National Roman primeste cu vie satisfactie propunerea Partidului Taranesc de a colabora la formarea unui bloc al intregii opozitii pentru a impiedica incercarea Guvernului liberal de a robi tara, atat politiceste cat si economiceste. Oferta Partidului Tar5nesc iw contrazice in principiu vederile Partidului National Roman, exprimate in repetate randuri. Partidul National Roman accept./ deci in principiu oferta Partidului Taranesc, de a forma un bloc puternic al opozitiei. R5mane ca dup./ ce se va constata care anume partide din opozitie sunt dispuse sà adere la constituirea blocului, sà stabileasca mijloacele si tactica de lupta, textul definitiv al acordului precum i declaratia ce

ar trebui publicate. R5spunsul lui Maniu a z5darnicit incercarea t5r5nistilor de a forma un bloc al opozitiei sub inspiratia si din initiativa lor, eaci Mihalache ai consortii urm5reau o aliant5 mai ales cu ardelenii: pe noi, cei iesiti din oligarhie" ne poftisera si ne-ar fi primit ca simple accesorii, numai ca s5 poat5 zice c5 aveau in manä intreaga opozitie. Trecusem un mare hop. Dar pericolul putea s5 se iveasc5 din nou, c5ci tafailistii nu erau oameni care sa" renunte la conducerea opozitiei i s5 se lase descurajati de un prim esec". Ca s5 evit5m pericolul unei egemonii t5raniste, trebuia s5 inlocuim initiativa lui Mihalache prin alta, c5ci ideea unei coalizari a opozitiei era in aer si opinia public./ ne cerea sa facem ceva. Formula unui bloc al opozitiei nu putea fi ins5 reluat5 a doua zi dup5 ce se prabusise in mainile t5r5nisti1or. Trebuia propus5 alta. M-am gandit atunci s5 modific putin planul pe care mi-1 propusesem, i inainte de a proceda la o fuziune cu Iorga, sá imping pe acesta s5 fac5 o propunere de fuziune a fortelor nationale". tiam dinainte ca. Iorga nu va primi niciodat5 o fuziune cu taranistii fuziune pe care n-as fi putut-o primi nici eu si c5 va face propunerile sale in asa fel incat in afar./ de mine I Fuziunea celor douà particle nu s-a realizat cleat in 1926, dup5, chiulul pe care Briltianu 1-a tras lui Maniu cu prilejul schirnbarii de Guvern.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

93

si de partidul meu sa se simta vizat Maniu i Partidul National. Mai

§tiam ca pe cat era Iorga de pripit pe atat era Maniu de lent i de precaut, qi c5 o fuziune cu dansul cerea luni i luni de pertractari. Imi convenea de minune §i o asemenea intarziere, caci tot ce ceream eu era ca Iorga sd agdie pe Maniu, s intre in vorb5 cu el gi sa impiedice pe Ora"ni§ti sa-i cada in spinare. Iorga §i cu mine urma sa luam astfel din mainile taraniqtilor initiativa unei concenteari a opozitiei iar dup5 raspunsul dilator al ardelenilor, ce nu putea lipsi, sa procedam, noi, la o fuziune intre partidele noastre, i sa continuam, conform planului meu initial, pertractarile de fuziune cu Maniu §i sa pregatim apoi o intelegere politic5, de opozitie i de guvernare, cu tar5n4tii, fara s5 fuzionam insa i cu ei.

Iorga a fost incantat de rolul pe care i-1 destinam i a imbratipt cu entuziasm planurile mele. De unde nu avusese pana atunci decat zeflemele pentru Maniu §i pentru Comitetul lui de 100, a inceput sà scrie in gazeta, i mai ales s5 vorbeasck numai bine despre ardeleni §i sa caute sa-i intalneasca. Dup5 ce a pregatit bine terenul 1-am ajutat i eu cat am putut dl. Profesor s-a dus la Craiova, pe la inceputul lui martie §i acolo, intr-o intrunire publica, a rostit un calduros apel la unire i la colaborare, punand in ce privea Partidul National punctele pe i.

Invitatia a fost atat de clara, atat de calduroasa, Inca Maniu s-a simtit dator sà raspunda Domnului Profesor in scris. Probabil ca qi lorga i Maniu facusera in aceeai clipa acela§i vis: §i unul i altul s-au vazut in fruntea celei mai puternice coalitii politice de opozitie qi in curand §ef al viitorului Guvern. *i din contactul avut i cu unul i cu altul in acele zile pregatitoare ale unei noi actiuni politice, am avut impresia ca fiecare se bizuia pe mine pentru consfintirea sefiei Caci din primul moment s-a pus fara sa se punk intre aceqti doi oameni, chestiunea eftei! *i cum putea fi altfel, cand i Iorga i Maniu n-au urmarit in viata decal ambitiile lor personale? Dupa inapoierea lui Iorga de la Craiova, Maniu i-a trimis in ziva de 15 martie urmatoarele randuri: Stimate domnule Profesor, in legatura cu importanteie dvs. declaratii de la Craiova cred din parte-mi necesar i a dori sa examinam impreuna situatia politick care ne prezinta zi de zi noi dificultati interne 0 externe. Daca sunteti i dvs. de acord sunt cu placere la dispozitia dvs. pentru o intalnire unde i and doriti dvs.

www.dacoromanica.ro

94


Rugandu-va sa primiti asigurarea osebitei consideratii §i stime ce va pastrez, sunt al dvs. devotat. Iuliu Maniu"

La aceast5 scrisoare Iorga a raspuns numaidecat: Stimate d-le Maniu, Cuvintele mele de la Craiova pline in adevar de recunoa§tere pentru imensele servicit aduse de Partidul National din Ardeal cauzei romane§ti inaintea razboiului de eliberare §i pentru popularitatea de care in amintirea acestor servicii el continua a se bucura intre romanii ardeleni, tindeau la posibilitatea unor discutii in vederea alcatuirii Partidului Democratic National, Monarhic §i Legalist, intrebuintand metode intelepte de lupta, de care Romania are nevoie neaparata pentru a ie§i din haosul §i dezagregarea de azi. 0 intalnire cu dvs. ca §ef al acelui partid mi se pare §i mie de folos, nu pentru organizafiile noastre, care cer deopotrivi o refacere radicald in alaituire, program si melodd, ci pentru fara in funcfiune de care avem dreptul de a exista.1

Discutiile noastre ar putea aduce rezultate capabile de a fi puse in scris §i comunicate opiniei publice, daca, precum nu ma indoiesc, ankindoi vom aduce in ele acelasi spirit de sacrificiu si de infelegere a vremurilor2, care, pretinzand inlaturarea tiraniei, se dau inlaturi cu scarba Nä de incercarile revolutionare, ducand la anarhie, §i de agitatiile internationale uneltite de tradatorii razbotului. Daca am avea in Bucure§ti prieteni comuni, v-a§ oferi sambata seara la ora 10 terenul neutru al casei vreunuia din ei. Cum insa ace§ti prieteni nu-i cunosc, §i dintre noi doi eu singur am o locuinta statomica, ne-am putea intalni la mine daca nu vedeti o impiedicare in aceasta. Primiti va rog asigurarea unor vechi §i bune amintiri §i a consideratiei deosebite pentru luptatorul contra opresiunii maghiare, ce sunteti dvs.

N. lorga"

Am reprodus aceastà scrisoare nu numai ca document istoric, dar

i

fiindc5 ea zugràvqte pe Iorga, ap cum era. Pripit §i r5u... zorit s5 ajung5 b5tind din palme efhull hunui mahrrre pahrrrtid", Domnul Profesor propunea lui Maniu, acest Fabius Cunctator al politicii noastre, s5 pun5 intr-o singurà intrevedere, in scris, rezultate pe care s5 le i aduca indatà la cunWinta opiniei publice... i ca sà-1 aducg la acest rezultat i s5-1 ademeneascg la sacrificii i la intelegerea vremurilor", 1 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui. 2 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

95

dl. Profesor face in treacat o aluzie nepl5cuta la Stere (...si de agitatiile internationale uneltite de tradatorii rázboiului"), desi stia c5 ardelenii se imprieteniser5 cu basarabeanul, si trateaz5 pe dl. Prezident Iuliu atat de sensibil in aprecierile ce priveau personalitatea sa, de om farà domiciliu stabil'. Si la sfarsit, colac peste pupàzà, ii acord5 stima i consideratia sa, numai in calitate de fost luptator impotriva opresiunii maghiare!

Cu alte cuvinte: domnul Maniu la fuziune, si repede; esti un fost 1upt5tor contra ungurilor, dar rar5 domiciliu permanent in tam romaneasca, i n-ai habar de political F5 sacrificii, renunta la taranistii odiosi si la ideile revolutionare si dà mina cu mine! Dar asa era Iorga, stiau toti c5 era asa. Maniu nu s-a sup5rat si s-a dus cu mare plkere" la Iorga. Conversatia a fost lung5; de fapt a fost mai mult un monolog al Domnului Profesor, intrerupt din cand in and prin ate un cum nu", prin cate un s5 vedeti dvs." timid. La sfarsitul convorbirii Iorga a socotit fuziunea ca si facuta (cu dansul si cu mine, c5ci rarà sä fie autorizat, vorbise si de partidul meu) dar Maniu a incheiat prin observatia c5 Partidul National era un partid democratic si Ca prin urmare trebuia s5 ia i avizul Comitetului &au, faimosul Comitet de 100. Si-a adus atunci aminte i Iorga c5 si partidul sau era un partid democratic si cà avea un comitet de consultat. In realitate, Maniu era hotarat sa nu fuzioneze. Nu dispretuia deloc o apropiere de Iorga si de mine (dovad5 ca a facut fuziunea cu noi un an mai tarziu) dar voia intai sa-si 16mureasc5 situatia fata de taranisti. Dorinta lui secrets era s5 inghit5 intai pe taranisti, i apoi, astfel intarit si cu o temelie electorala solida de o parte si de alta a Carpatilor s5 ne anexeze i pe noi, fie si numai ca sd ne neutralizeze, i s5 fie el singur stapan peste noul bloc democratic si antiliberal. Din nenorocire pentru el, in primavara anului 1924, taranistii imbatati de popularitatea lor electoralà, i plini de iluzii, cu privire la potentialul lor politic, nu voiau sa aud5 de fuziune. A trebuit sà-i loveasca Bralianu si pe ei cu maciuca in cap, prin chemarea lui Averescu la putere in 1926, ca s5 se dezmeticeasca si s5 alerge la randul lor dup5 Maniu si dup5 fuziune... Concluzia intrevederii intre Iorga si Maniu a fost prin urmare ca ambii sail" s5 supun5 fiecare comitetului sau proiectul de fuziune. Maniu nu se instalase Inca in acele vremuri la Athenée Palace, si-si plimba ghiozdanul cu cdmasa de schimb de la un prieten la altul...

www.dacoromanica.ro

96


Dar repede... dar repede!..." a repetat Domnul Profesor, insotinduli oaspetele pâna la u§a. Domnul Profesor era el democrat, dar nu se prea incurca cu comitetele. Ap incat a treia zi dupa intrevederea avuta cu dansul a fost in masura sa trimita lui Maniu urmatoarea epistola: 20 martie 1924 Scumpel domnule Maniu, Consultand Comitetul Executiv al Partidului Nationalist-Democrat asupra rezultatelor atinse prin convorbirea noastra de samba.* el m-a insarcinat sa va aduc la cunostinta parerile sale. Cred ca dvs. yeti fi cules opinia aderentilor Partidului National (!!) i ca voi avea pl5cerea sà constat Ca intenfille ambelor grupciri corespund, pentru mai marele folos al fthii .yi pentru asigurarea in Stat a ordinei prin libertatea disciplinatci in jurul Regelui fi a Ideii Nafionale. Deocamdata cred ca aceasta corespondenta nu trebuie comunicata publicului (era grabit Domnul Profesor, dar si prudent!), cum e o datorie sa o facem de indata ce vom avea rezultatul, oricare ar fi el, al deliberarilor dvs. Sigur ca ele nu vor zabovi prea mult, data fiind sinceritatea noastra si forma atal de clara in care o exprimam (aci Iorga face o aluzie la diferitele zvonuri ce ii parvenisera despre dublul joc pe care-I incerca Maniu, cu noi cu taranistii), va rog a crede 'Inca o data in sentimentele mele de stima deosebita si de afectiune.

N. lorga"

La aceasta scrisoare era anexat i urmatorul proces-verbal:

Proces-verbal Delegati a Permanenta a Partidului Nationalist-Democrat supune prezentul proces-verbal aprobarii d-lui N. Iorga, seful partidului, i Ii exprima odati cu aceasta intreaga sa incredere, lasandu-i deplina latitudine in conducerea tratativelor cu Partidul National Roman i cu Partidul Poporului de sub sefia d-lui Argetoianu. In afara de punctele stabilite de seful nostru in convorbirile deja avute gi pe care le aprobam cu totul, supunem atentiei sale urmatoarele diziderate: I La Iorga, epitetele aveau o mare important:A. Stimate", Scumpe", Domnule Presedinte" sunt cuvinte care destainuiesc mai bine dee& o lung analizA stares sufleteascA a Profesorului in corespondenta dintre dansul i Maniu, reprodusA aci...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

97

1) Programul se va redacta de o delegatie formata din reprezentanti ai celor trei partide, care vor cauta sa puna de acord programele actuale, tinandu-se socoteala de cele mai urgente nevoi ale tarii. 2) Primul comitet executiv al partidului fuzionat va cuprinde intr-insul o treime cel putin din membrii Partidului Nationalist-Democrat. 3) Conducerea partidului fuzionat se va hotari de comun acord intre cele trei partide. 4) In ceea ce priveste numele partidului fuzionat, in vederea cal titulatura trebuie sa desemneze si tendima inaintatä a noului partid, se poate adopta fie

formula de Partid National Democrat" fie aceea de Partid National al Romaniei Unite", fie orice altà titulatura care si reprezinte ideea de Partid National de stanga. C. Ifrim, Bufureanu, Cihodariu, Toni, Ta.ycd, Fdgefel"

Cu tot zorul lui Iorga, Maniu si-a luat ragazul pentru raspunsul sat'. L-a dat dupà 14 zile, ceea ce, totusi, era un record de viteza pentru dansul si pentru ardelenii lui. Maniu 1-a inmanat la 3 aprilie, la orele 4, la Camera, Profesorului furios fiindc5-1 citise deja la orele 3 in Viitorul i aflase ea' era negativ... Reproduc si aceasta proza, ca sä nu se piarda, impreuna cu raspunsul pe care dl. Prezident 1-a primit a doua zi: Mu lt stimate domnule Profesor, Partidul National Roman este viu miscat de propunerea Partidului Nationalist-Democrat, ca printr-o fuziune a celor doug partide sa se creeze o forta politica comuna pentru intronarea democratiei nationale si radicalel. Munca savarsità de dvs., domnule Profesor, pentru desteptarea si intarirea sentimentului national, conceptia nationala luminoasä si profimdg pe care ati raspandit-o o viata intreaga apropie Partidul National Roman fatal de partidul pe care dvs. il prezidati. Cu toate acestea tinem sa precizam de la inceput ca astfel cum s-a formulat propunerea de a se crea un partid nou national de stanga, partidul nostru nu o poate accepta, deoarece noi nu putem nici macar in forma indirecta sa desfiintam partidul creat de natiunea romaneasca din zbuciumul si lupta ei nesfarsità pentru libertatea si pentru mentinerea nestirbitä a ideii nationale. Domnia voastra ca istoric, domnule Profesor, veti simti mai bine cà nu vrern si nu putern &á fasturnam valorile morale create de el in desasurarea istorica a neamului nostru. Mara de aceasta, crearea unui nou partid de stanga ni se pare inutili pentru ca Partidul National Roman, razimat pe masa cea mare a taranilor, a case1 Ce frumoasa e betia de cuvinte! Dar cat rau ne-a facut...

www.dacoromanica.ro

_

98


nilor, a intelectualilor, cu un cuvint a tuturor claselor muncitoare qi producatoare din aceasta Ora, adversar al tuturor privilegiilor opuse muncii §i meritelor adevarate are in programul sau toate postulatele partidelor celor mai radicale din stanga care accepta ideea solidarismului social fi national', intregirea programului de actiune cu postulate impuse de nevoile zilei fire§te nu poate intarnpina nici o greutate. Mari de aceasta socotim ca ceea ce a facut forta din trecut a Partidului National Roman a fost statomicia desivar§ita pe terenul unor principii politice fundamentale qi bine precizate. In consecinta nu putem face tranzactii pe terenul principiilor marturisite de noi in nenumarate hotarfiri qi declaratii in materie constitutionala nici in chestiunile de drept in ce prive§te legalitatea actualelor a§a-numite Corpuri Legiuitoare. Orice intelegere insa nu ar putea exclude alte partide democratice de It o colaborare sau chiar de la o eventuala fuziune cu partidele noastre. Va rog mult stimate domnule Profesor, sa primiti asigurarea distinsei stime §i inaltei consideratii ce VA pistrez. Al d-voastra devotat lu liu Maniu" lath' i easpunsul:

/

Stimate domnule Pre§edinte Am prirnit la Camera, joi la orele 4, adresa d-voastra al carei cuprins il cuno§team din ziarul Viitorul aparut la orele 3, §i cu aprobarea Comitetului de conducere al Partidului Nationalist-Democrat, am onoarea de a va raspunde ce urmeaza: Nu a fost vorba de o propunere pe care v-a§ fi facut-o, ci, enuntand o idee in cuvantarea mea de la Craiova, in urma convorbirii pe care mi-ati cerut-o, mi s-a parut ca sunt autorizat a consulta pe amicii mei cu privire la rezultatul la care puteam socoti ca am ajuns. Nu rn-a indemnat, va asigur, la aceasta, o stare de slabiciune a organizatiei noastre, nici sentimentul ca ar fi nevoie de o colaborare pentru a arunca tam intr-un adevirat haos in momentul caderii Guvernului actual qi cu atat mai pu-

tin dorinta ce am fi avut de a cre§te numárul aderentilor pe care partidul d-voastra §i I-a ca§tigat in acest Vechi Regat, a carui flarnura n-a plutit deasupra unui rabzoi de liberare, pentru a crede eh in luptele politice ea trebuie ascunsa ca un simbol de inferioritate morali. $tiarn bine tot ce a facut Partidul National Roman in mica lui patrie supusa, dar §tiam §i ce am facut noi, o intreaga generatie, irnpartità azi in for1 Maniu a citit o singura carte, dupa ce si-a terminat studiile in Budapesta: La solidarité Sociale", de Leon Bourgeois, tradusa in ungureste si de atunci, scotea solidarismul" la fiecare ocazie...

www.dacoromanica.ro

,

MEMOR11,1923-1926

99

matiuni a criror reunire pe o bazti de nationalism, monarhism i legalitate o credem necesarri oi partidul nostru nu cel din urea, in marea patrie romtineascri liberri. Dar credem cri hotarele disptirtind, o nouti coiWiintri a democratiei nationale cere o notai fortà cu un nou nume §i un program nou. Nu uitasem hoffirfirea partidului dvs. de a reincepe agitatia constitutionalg, dar credeam cà e dintre acelea care pot ceda inaintea intereselor patriei.

Fiecare am siivarit un act politic: noi prin mfina pe care eram gata sh v-o intindem, d-voastril prin refuzul d-voastri. Opinia publicg va judeca. $i suntem siguri cà opinia romitneasc6 din Ardeal e cea dintfiii care nu va va aproba. Primiti và rog asigurarea consideratiei mele deosebite.

N. lorga"

Biata noastra opinie publica, pe care o invoca tata Iorga, n'y voyait que du feu"! Palmele pe care le primise in 1916 *i 17 o dqteptasera putin, dar nu o dumirisera Inca pe deplin i ii mai trebuiau o serie de alte palme i de picioare in... posterior, ca sa-si dea seama de tot golul din dosul frazelor sonore si a palinodiilor sub care se ascundeau ambitiile i lacomiile oamenilor noWi politici, indiferenti fata de interesele superioare ale tarii i ale neamului i incoiWienti de pericolul care ameninta propria lor existenta. Epistolele de mai sus, dl. Prezident idl. Profesor, le redactasera pentru.pultime, pe care erau obipuiti sä o prosteasca prin grai i prin scris. In realitate, starea dumnealor sufleteasca era urmatoarea: Iorga voia fuziunea cu Maniu, dupa cum o voia i cu mine, ca sd fie .yeful unui adevdrat partid politic, iar nu ca pana atunci al unei adunaturi de iar Maniu nu o voia incd, jerpeliti pe care nu-i lua nimeni in serios fiindca nu vrea sa se certe cu taran4tii de care Iorga nu voia sa auda, si tot mai credea Incti intr-o posibild valorificare a firmei sale ardelene in Vechiul Regat. Nerecunoa§terea Constitutiei promulgate de liberali *i a legalitatii Parlamentului lor erau mofturi, dupa cum s-a dovedit un an mai tarziu cand s-a realizat fuziunea intre cateOtrele partidele noastre, dupa ce Maniu si-a dat seama ca in ipostasa" de partid regional va ramane de caruta la schimbarea Guvernului. Dupa ruperea acestor atat de scurte tratative prin schimbul de scrisori reprodus, lorga, furios, a fulminat cfitva timp, iar Maniu s-a ascuns prin colturi ru*inos. Mi-aduc aminte ca in seam chiar a zilei in care cei doi efi se ciocnisera la Camera a avut loc o mare serata la Palat in chistea Principelui Higashikuni, un var bun al imparatului Japoniei. Mem-

www.dacoromanica.ro

1 00


brii opozitiei se indesau totdeauna la receptiile de la Palat, cki la portile Orientului principiile democratiei integrale nu interziceau contactul" cu St5panul de la care, de§i il §tiau neputincios, fiecareepta revärsarea Nilului. Guvernamentalii veneau ma1,putini, find de obicei ocupati s5 mistuie ce inghitiser5 in cursul zilei. In seara aceea, a fost un adevärat balci, §i contrastul dintre neclintitele fete de filde§ ale japonezilor §i forfoteala valahilor surescitati de evenimentul zilei" era cat se poate de pitoresc. Iorga da din barb6 far5 r5gaz, plimba fracul s5u demodat, plin de pete §i de decoratii, din grup in grup facea haz pe contul lui Maniu §i recita versuri improvizate §i pornografice cu privire la raporturile domnului Prezident cu cei 100 ai lui. Goga, incantat de ruptura tratativelor cu Maniu, i§i freca mainile, prindea oamenii de un nasture §i le demonstra c5 oricat am crede noi regàtenii de pro§ti pe

ardeleni, realitatea era inc5 §i mai jos de inchipuirea noastra... Noi protestam, de politete §i findc5 Goga exagera, dar din rkt5tile poetului de la R5§inari, tot famanea caste ceva in mintea fecaruia. Ce departe eram de vremea cand cei mai multi dintre noi a§teptau de la romanii de peste munti o regenerare moral5 §i national5 ce departe eram de vremea in care Regele Ferdinand tot ingana, cu lacrimile in ochi: Maniu

nu e al nimänui, Maniu e al meu!" Maniu nu venise in acea searà la Palat, dar tovar5§ii sai de idei, Vaida, Cicio Pop, Sever Dan, popa Man, Mihai Popovici, se ascundeau dup5 perdele, ru§ino§i, §i cand prindeau pe cineva disponibil ii explicau politica" §efului lor... M-am inapoiat acas5 obosit de atata tränckealk dar destul de multurnit de desfa§urarea evenimentelor, cki, dupà cum am 15murit-o deja mai sus, nu socoteam Inca momentul sosit pentru o fuziune cu ardelenii. L5sasem pe Iorga sa-§i incure caii; Iorga nu era u§or de oprit §i nu era nici r5u sà-§i sparg5 putin capul.

A doua zi a venit Mihai Popovici sd nid lthnureascd Maniu §i ei toti ardelenii, nu puteau consimti a§a, cu una cu douk la desfiintarea Partidului National al earui nume a fost de 70 de ani impletit cu suferintele 0 cu n5dejdile poporului de peste munti. Iorga i-a luat prea repede §i multi se temeau de despotismul lui. In schimb eu ma bucuram printre ardeleni de o atmosferà bunk §i din ce in ce mai bunk §i WO sperau c5 noi vom ajunge s5 ne intelegem. Farà s5 o spun5 pe §leau, am priceput foarte bine dorinta lor: o fuziune prin care &à se adauge forte noi Partidului National neatins in organizatia sa actualk §i s5 i se pro-

cure totdeodat5 prilej de coborare in Vechiul Regat. Cu alte cuvinte

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

101

domnul Iuliu Maniu si cei 100 de tovarási ai d-sale ar fi consirntit s5 ne

punem in slujba lor, pentru binele t5rii si al Ardealului. Ca si lorga, ardelenii nu erau 'Inca copti pentru planul politic la care ma inh5rnasem. Un succes, ca si un insucces au intotdeauna reactiunile lor. Insucce-

sul incercárii lui Iorga, a inasprit pentru un moment raporturile dintre ardeleni si dl. Profesor. La aceast5 raceala a mai contribuit si o deosebire de atitudine adoptat5 in Camera, imediat dup5 ruptura tratativelor noastre, cu prilejul votkii legii comercializ5rii. Legea a fost luata in consideratie si votat5 intr-o sedinta de dimineat5, in ziva de 6 aprilie, sedint5 tumultuoas5 in care Grigore Filipescul a ajuns la bátaie cu deputatul guvernamental Tomulescu si in care Partidul National si cel Taranesc au citit ate o declaratie violenta. Initiativa acestor declaratii a fost luatä de t5r5n4ti, sub influenta lui Madgearu, nedomolit Inca. Madgearu f5cea spume la gur5 la ideea unor afaceri manoase cu invest4ii mari de capital strain, date pe mana liberalilor. Nu i-a fost greu s5

monteze" niste apelpisiti ca dr. Lupu, Inducanu, Iunian, Calinescu etc. si fac5 s aprobe o motiune stupid5 prin care Partidul Tar5nesc se angaja nu numai sä nu recunoasca legalitatea legii liberale, dar ci sd inceapd o canipanie de publicitate in strdindtate ca sd impiedice anga-

jarea capitalurilor, ata de timide fatä de amenintarile revolutionare intr-o tarà 'Inca neclasata printre tarile de tout repos". Ca si Iorga, Maniu i Vaida n-au luat parte la aceasta sedint5 (nici nu erau in Bucuresti) dar in lipsa celor doi conducatori ardeleni, Grigore Filipescu a convins pe colegii sai prezenti sä citeasc5 i ei o declaratie §i mai violent5 in numele Partidului National. Filipescu era in faza de supraexcitare a bolii sale; se facuse stacojiu, mai ales dupa palmele incasate de la Tomulescu §i urla ca un nebun c5 voia sa imptWe pe Bratianu, ca voia sa impugte pe Rege i c5 Partidul National nu va mai admite nici un compromis i c5 va .yti sd impund ce vrea... Mai neplacut5 pentru Guvern cleat declaratiile celor dou5 partide de intransigent5 opozitie, declaratii copilarqti ca fond i vulgare ca forma, a fost atmosfera in care declaratiile au fost citite, caci ea dovedea implacabila urà de care erau animate cele dou5 partide cu r5sunet in opinia publicä, impotriva regimului. I Pe atunci inscris cu mai multe ciurucuri ale Partidului Conservator in Partidul National.

www.dacoromanica.ro

102


in sedinta de dup5 amiaz5 a apkut si Iorga in incinth, inc5 maniat de insuccesul lui ca negociator, si foc pe Maniu. Fara s5 stie c5 nu era Maniu acela care pusese la cale declaratrile de dimineath, s-a gandit un moment s5 fac5 una diametral opus6 (mi-a märturisit-o a doua zi), dar cum nu o putea face farà sa" cad5 in bratele lui BeAtianu, pe care-1 ura si

mai mult deck pe Maniu a scApat prin tangenth. Folosindu-se de plecarea iminenth a Regelui in str5inkate1, domnul Profesor s-a urcat la tribuná si a facut o declaratie de loialitate fath de CoroanA, declaratie in care a avut grij5 s5 pun5 in opozitie str5duintele Regelui de a-si servi tara printre str5ini cu f5gAduieli1e altora de a o ponegri... Majorifatile au aplaudat bineinteles, si Partidul National ca si cel T5r5nesc au con-

siderat aceast5 manifestare la care s-a asociat farà nici o autorizare amicul meu (!) D. R. Ioanitescu, ca un act favorabil Guvernului, si s-au indepktat putin mai mult de Iorga si de mine... Absenta mea din Camer5 se simtea, dar raul nu era fara leac, i prietenia cu nationalii si cu tkanistii putea s5 mai stea putin la r5coare, c5ci trebtria sà" infaptuiasc5 intsi fuziunea cu Iorga. A doua zi dup5 aceast5 memorabil5 sedint5 si dup5 plecarea Regelui si Reginei2 am facut o lung5 vizith lui Iorga. Intentia mea era s5-1 mai domolesc si s6 nu-1 las sA o apuce razna i sa spuna sau s5 fac5 mai departe lucruri care sà-mi inchid5 calea unei apropieri de ardeleni si de t5t5nisti intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Dar abia rn-am

atins de subiectul propus, paranoicul a skit ca ars si mi-a propus s5 fuzionAm. Ratase o fuziune si Ii trebuia numaideck alta, ca s5 nu r5mA-

ie pe un refuz! Si turuie gurA! Nurnele noului partid: Uniunea National5" sau oricare altul... Programul? SA-1 fac eu; ideile lui sunt cunoscute, el le intrupeaza si in afarà de ideea nationalã si nationaliste tot restul ii era indiferent. Mai ales problemele economice si financiare, fdrd importantd, dupd diinsul... (cu cine ma inhámam, dar trebuia!) iar de s-ar ivi dificult5ti in câteva locuri s-ar mentine ambele organizatii, pAn5 s-ar intelege. Simplu! Ca sA spun si eu ceva, am strecurat o propunere (vorbea tot el, f5r5 s5 astepte din partea mea aprobare sau reprobare), sa ramana deocamdath, fi pad vor veni altii,

amândouà partidele autonome In Uniunea Nationalà"... Bineinteles n-a primit, ii trebuia fuziune", ca o compensatie pentru esecul cu Ma1 Mama 615torie a Regelui i a Reginei, insotiti de Duca (ministrul de externe) la Paris si la Londra ealatorie de apoteoza tot arnanata de la incheierea pacii. 2 Regele si Regina au plecat in seara de 6 aprilie, la orele 22.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

103

niu, dar nu s-a ridicat impotriva incidentei pana vor veni *i altii", *i atat mi-a fost deajuns pentru moment... De*i conditiile imi erau indiferente (despre *efia lui nici nu putea fi discutie), caci aceasta fuziune nu era pentru mine dee& un provizorat *i o prefata, i-am raspuns ca primesc fuziunea in principiu, dar ca pentru

formd *i in ce prive*te amanuntele, ii ceream doua-trei zile ca sa ma consult 4i cu prietenii mei. Fireste" mi-a easpuns pripitul imparat al Aiurelei dar mai bine cloud decdt trei..." 0 ne-am despartit frati de cruce. Inainte de a-I parasi, 1-am adus sa-mi fagaduiasca a va lasa pe ardeleni *i pe tarani*ti in pace... Am sa ti-i aduc pocaiti *i mielusei, *i ai sa fii *eful unui mare partid, al celui mai mare partid din tars!" II schimbasem intr-o clipa; i*i mangaia barba *i bea lapte! Consultarea era o vorba, caci toti prietenii mei politici erau favorabili unei fuziuni; singurii doi mai rezervati erau lancovici *i Ottescu. Ii mo*tenisem pe amfindoi de la Take Ionescu *i nutreau contra lui Iorga sentimente de antipatie congenitalà. Oameni de mana intai amandoi, tineam insa foarte mult la parerea lor,*i am srar*it prin a-i convinge prin argumentul ca scopul scuzd mijloacele. Ottescu era o fire de elita; inteligent, curat, leal era insa de o susceptibilitate aproape bolnavicioasä. L-am cunoscut abia in 1920, la Ministerul de Finante, unde Titulescu il adusese secretar general. Ne-am legat, in scurtele mele treceri pe la Finante, ca interimar, *i dupa moartea lui Take *i plecarea lui Titulescu la Londra, a ramas sa faca politica cu mine. A stat neclintit langa mine, sfetnic de incredere *i de fiecare zi, !Ana in 1937 cand s-a supgrat pe Radian *i mi-a cerut excluderea dar suscepacestuia din partid. Cum n-avea dreptate, i-am refuzat-o

tibilitatea lui nu m-a iertat *i m-a *ash, spre marea mea deceptie. Eu i-am pastrat insa *i stima qi prietenia mea, *i am contribuit mult ca in 1938 sa fie numit Rezident Regal la Constanta, iar in 1939 1-am numit ministru de interne in Cabinetul meu... Pe cat era Ottescu de plapand ca fire *i de retras in sine, pe atat era lancovici de exuberant *i de comunicativ. Lucrase in intimitatea lui Ta-

ke Ionescu 4i se specializase in probleme internationale. Cuno*tea oamenii *i treburile din jurul Genevei cum nu le-a cunoscut dupd damsul decat Titulescu. Dupa moartea lui Take, venise la mine nu pe baza de principii politice carora nu le da mai multi importanta decal au, ci pe bazA de simpatie personala, *i-mi devenise repede indispensabil. lancovici ar fi fost un admirabil ministru de externe, mult mai bun de-

www.dacoromanica.ro

104


cat Titulescu, caci fara sa fie atins de fenomenismul" acestuia, fra sa fie ros de bolnavicioasa hiperambitie care a impins pe Titulescu sa subordoneze interesele tarii intereselor sale personale, avea o inteligenta qi un talent de ali exprima ideile cum rar am vazut. Din nefericire pentru el qi pentru tail, Iancovici a murit tank, rapus brusc intr-o seara de un acces de cord. Daca ar fi trait, ar fi razbit desigur, qi lumea ar fi vorbit despre dansul. Mi-ar fi fost foarte dureros sa fac fuziunea cu Iorga sub blamul acestor doi prieteni, acestor doi tovafa§i de lupta pe care ma sprijineam in momentele mele de depresiune. Au cedat, ca sa nu ma lase singur, qi le-am fost foarte recunoscator de increderea pe care mi-au marturisit-o. Desfawrarea evenimentelor le-a dat dreptate lor, dar nimeni nu putea prevedea cele ce s-au intamplat in 1925 (la sffirOt) §i in 1926 (la inceput)1. In 1924 aveam dreptate eu, qi faptele ar fi dovedit-o cu siguranta daca nu s-ar fi intamplat ce s-a intamplat. Cu imprevizibilul nu poate socoti nimeni. Daca n-am avut nevoie sa discut fuziunea cu partizanii mei politici, caci o doreau toti, i o qtiam cele douà zile de ragaz pe care mi le luasem mi-au dat prilejul sa discut imperecherea mea cu Iorga cu Marele Maher al regimului, cu Barbu *tirbei §i cu amicul Titulescu, mega-

fonul aliatilor nWri". Cu tirbei, intalnirea a fost pusa la cale de Nae Capitaneanu. Nae Capitaneanu era una din acele figuri qterse pentru marele public, dar care au jucat un rol important in politica pe vremea in care toate evenimentele politice se plamadeau in culise. Multa vreme, Capitaneanu n-a fost cunoscut cleat ca trepaduq takist, cu reputatie proasta de om de afaceri. De ate ori se vorbea de scaderile morale rezumate prin cuvantul de takism", printre cele cfiteva nume puse inainte, al lui Capitaneanu era nelipsit. Era un oropsit al opiniei publice. in 1917, la Ia§i, Titulescu numindu-1 intr-un loc vacant de director la Banca Nationala, s-a vazut silit sa demisioneze dupa scurta vreme, fata de indignarea zilnic manifestata de toata lumea. Ca toata lumea, il credeam §i eu punga, Fara sa-1 cunosc. Dupa razboi am ajuns in contact mai apropiat cu dansul, i mi-am schimbat cu totul parerea Capitaneanu nu avea decal o pasiune pe lume: politica. tia toate; alerga de dimineata pana seara, sa afle" §i nu era om mai fericit cleat dansul daca putea afla ceva 1 Lovitura Primului Carol.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

105

ce altii nu stiau. Nefiind de talie sA canalizeze el insusi un curent, sau s5 indrume pe altii se multumea s5 fie omul cuiva", mai mult decal omul unor idei, in urm5rirea puterii, scop final al tuturor politicienilor pasionati. Si ca om al cuiva" era mai credincios si mai discret ca un cfiine. Cfit a trAit Take Ionescu, a fost omul lui, trup si suflet al lui. Inconsolabil, dupa moartea lui Take s-a legat de tirbei si 1-a slujit neclintit pan5 la moarte. Lucru ciudat, acest pasionat al politicii, gata sh fac5 moarte de om pentru cel cAruia se devotase, era aproape indiferent pentru soarta sa personal5, si nu hrAnea nici o ambitie. Desi detinuse toate secretele lui Take Ionescu, nu ii ceruse niciodata nimic, si a primit la Iasi locul de la Banca Nationalfil ca sA nu-1 refuze i s-a lepAdat de el indat5 ce a socotit cA prezenta sa in acel post putea aduce neplAceri sefului. Singura situatie" mai in vazA a primit-o sub Stirbei, in 1927, la Ministerul de Interne, pentru cfiteva Aptamâni, mai mult ca s5 ajute pe patronul s5u cam ageamiu in afacerile Vorniciei, decAt ca sA aparA pe primul plan. Isi agonisise ca avocat o modest5 avere, nu-si vfirAse mfiinile in nici o afacere prea veroas5 i suportase ani de-a randul reputatia de ghe§eftarfiirci sd se apere ca sd nu supere pe Take. Tinea la bani, fireste, ca tot omul dar banii, nevasta, copiii, familia erau pentru el lucru secundar. Viata lui era politica, §i numai politica, cu bucuriile si cu deceptifle ei. Si in politica bietul CApiffineanu a avut mai mult deceptii decfit bucurii, si a murit amarfit. in cursele lui de informatie ajunsese §i pfin5 la mine, si bunul s5u simt ca si discretia lui m5 cuceriserA si incetul cu incetul ajunsesem sA-i impArtAsesc cat se putea din planurile si n5dejdile mele. Cfit trebuia, sau cat vream s5 ajung5 la urechile lui Stirbei, cAci 0iam CA Nae C5pitaneanu nu m5 va tr5da cu nimeni decfit cu Stirbei... Stirbei incepuse, cam prin acele vremuri, s5 se plictiseascA in situatia sa de intermediar intre Beatianu i Rege si-i intrase in cap ideea c5 ar putea iesi din culise §i juca un rol politic pe fatA. De ce n-ar fi ajuns si el prim-ministru, dup5 ce facuse atfitea? Cu firea lui ascunsa, p5sea ins5 pe aceast5 nou5 cale cu sfialA. Se multumise cu o aluzie in colocvide sale intime cu Regele i cu Regina, aluzie ceva mai apasatA probabil fata de Regin5, c5ci altfel nu s-ar pricepe interventia ei brusc5 in iunie 1927, cand a obtinut pentru dAnsul succesiunea lui Averescu, impotriva vointei lui BrAtianu care sustinea pe Prezan. De deschis, nu se deschisese ins5 decal lui CApitaneanu de a carui discretie era sigur, pe de o parte fiindcA orice om cat de inchis, are nevoie de un confident

www.dacoromanica.ro

106


pe de alta ca sa aiba pe cineva care sa vorbeasca *i sa lucreze pentru dansul. $tirbei se incumetase sá joace o partici/ grea. $tia a Bratianu era sa fie impotriva lui, fiindca Bratianu avea nevoie de el la urechea Regelui, iar nu pe scaunul sail prezidential fie *i numai ca interimar. Bratianu i*i cuno*tea bine oamenii, *i socotea pe $tirbei in politica ca o forta oculta, ca o floare de beci dezvoltata in intuneric dar incapabila sa se valorifice la lumina zilei. Aceastä forta, Bratianu nu voia sa o prinda, qi sa o

vada ofilindu-se la razele soarelui. Dar in calea unui Guvern $tirbei mai stau *i alte greutati. $tirbei n-avea partid, *i nu avea nici prieteni, cu care sa constituie un Minister. Numai cu Capitaneanu, nu mergea *i nu sosisera 'Inca vremurile Guvernelor de tehnicieni, pe care opinia publica infeudatà *Inca partidelor nu le-ar fi inghitit. Fanatismul ardelenilor *i al tarani*tilor a caror popularitate era in cre*tere de o parte *i de alta a Carpatilor era greu de infruntat. Printul Barbu *i colaboratorul sau intrevazusera doug posibilitati: una, o intelegere cu mine alta, o intelegere cu Maniu; *i de se putea cu amandoi. $i Capitaneanu cauta

sa ne convinga, pe mine, ca numai prin $tirbei puteam sa ajung sa impiedic pe Bratianu sa impue pe Averescu *i pe Maniu ca numai cheza*ia Printului Favorit putea servi de firma unui Guvern democratic a carui inscaunare speria inca pe Rege... De cand intrasem in conflict cu Averescu, *i mai ales de cand ma despartisem de dansul, Capitaneanu ma luase in intreprindere ca sa ma convinga sa dau concursul meu unui Guvern $tirbei. Un Guvern $tirbei nu intra catu*i de putin in vederile mete; ma impacasem, chipul, cu prietenul meu Pompaduro de la Ia*i, dar nu-mi schimbasem parerea despre dansul indeajuns ca sa-I admit ca temelia pentru un Guvern de lucru *i de mari inaptuiri. Ca sa nu ma cert cu nimeni, *i ca sa nu descurajez doi oameni care imi puteau fi utili pentru eliminarea defmitiva a lui Averescu, n-am refuzat sa iau in considerare propunerile lui Capita-

neanu, dar nici nu m-am solidarizat cu ele. La toate sondarile Mute, am raspuns cd nu puteam lucra in vederea constituirii unui Minister ,Ftirbei, dar cd, dacd un Guvern sStirbei s-ar constitui, n-ar fi exclus sd ii dau concursul meu, in anumite condifii. $i Capitaneanu se multumise *i cu atfit.

in asernenea imprejurari, $tirbei nu putea sa vada cu ochi buni proiectul unei fuziuni ale rnele cu Iorga, caci *tia bine ca Iorga nu i-ar fi cedat in ruptul capului Pre*edintia Consiliului. Iorga din vanitate, $tirwww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

107

bei ca sa aiba un loc mai bun la mesele de gala de la Palat, voiau si unul si altul sa fie prim-ministri, si nu voiau altceva. Era greu s5 se impace. Cum s-a aflat de vizita mea la Iorga si cum am plecat de la dânsul, Iorga a vestit-o lumii intregi tn-am pomenit cu Nenea Nae la mine. A venit sa-mi spue cá nu ma sfatuieste sá fuzionez. Era convins ca singura posibilitate de succesiune a Guvernului Bratianu era un Minister Stirbei. Regele voia pe Maniu, dar nu-1 voia singur, caci se temea sa nu dea mana cu caranistii. Stirbei era pentru Rege o chezasie de ordine si de continuitate. Dupa mai multe convorbiri avute impreuna, Maniu primise pe Stirbei ca prim-ministru i trebuia sá o spuna indirect Regelui in prima sa audienta, declarandu-i ca n-are nici o obiectie impotriva

unui sef de Guvern desemnat de Majestatea Sa, cu conditia sa nu apartina vreunui partid politic si sa nu fi fost nici militar, nici magistrat. Maniu socotea ea" ar desemna in modul acesta destul de clar pe Stirbei, eliminand pe generalul Prezan i pe Manolescu-Ranuticeanu cei doi candidati permanenti la prezidarea Guvernelor neutre. Stirbei insa n-ar putea primi raspunderea unui Guvem cu ardelenii fara mine, caci singur se teme ca 1-ar incaleca Maniu. Fuziunea mea cu Iorga ar

zadarnici toatà combinatia, caci cu Iorga n-ar mai fi nimic de facut. Stirbei obtinuse prin Stere, cu care era in cei mai buni termer* asigura, rea ca Partidul Taranesc ar primi cu bunavointa un Guvern prezidat de dansul si aceast5 intelegere esentiala pentru impacarea spiritelor, ar fi fost zadamicita prin prezenta lui Iorga in Minister, admitandu-se ca prin imposibil s-ar fi ajuns la ceva cu dansul. Am raspuns lui.Capitaneanu ca eu unul nu urn-tat-earn constituirea

unui Guvern Stirbei, si in genere a unui Guvern neutre, incapabil sd-si impund un program de infdptuiri fiindcd lipsit de orice bath electorald si de sprijinul unei bune pdrii cel putin a opiniei publice. Formula Stirbei era pentru mine o formula de pis-aller", o formula pe care as fi primit eventual sa o sprijin numai in caz de infrangere, ca sa evit un Guvern Averescu sau un Guvern prezidat de alt randas al lui Bratianu. Nazuinta mea era cu totul alta. Era sa constitui un grup politic destul de putemic ca sd se irnpund Regelui i lui Brdtianu, destul de puternic ca sa cucereascd Guvernul, destul de puternic ca sa fie solicitat, in loc sa solicite el. Pentru realizarea unui asemenea grup politic, trebuia sa strang intr-un singur manunchi partidele care dominau opinia public5. $ i socoteam ea' Partidul National (Maniu), partidul lui Iorga i partidul meu fuzionate, plus Partidul Taranesc in colaborare

www.dacoromanica.ro

108


constituiau singura ecuatie politica' in masura sa rezolve problema propusa. Prima fuziune trebuia sa o fac cu Iorga caci numai cu el de brat ma puteam apropia de ardeleni... Capitaneanu m-a rugat sà ma mai gandesc totusi si sä primesc pe Stirbei care vrea sà-mi vorbeasa si el. Douazeci i patru de ore mai tarziu am primit vizita lui Stirbei. Pornind de la cele ce insarcinase pe Capitaneanu sa-rni spuna, mi-a marturisit cd-si schimbase peste noapte

pdrerea, ca s-a razgandit, si cà credea cà fuziunea mea cu Iorga era butia si trebuia f5cuta. Alcatuirea unui bloc democratic disciplinat va fi foarte util5 Regelui si apoi cum ai putea d-ta refuza o fuziune propusa de Iorga, pe ce tnotiv?" grala, apasand pe fiecare cuvarit Prin. tul Barbu... In realitate nu se r5zgandise deloc, dar era in firea lui sd nu se opue Ia nimic pe fatd, de frica sa nu se compromita dup5 cum fugea si de orice initiativ5 in v5zul lurnii. Sans avoir l'air d'y toucher" mi-a povestit a formula ,Ftirbei, pe care el nu o preconizeaza catusi de putin, careia ar prefera cu mult un Guvern alcatuit de grupul de particle

la care ma gandesc castiga totusi teren, si nu numai in cercurile politice... Ca o concluzie, Stirbei a insinuat cà credea intr-o schimbare de regim in toamn5; Bratianu era foarte uzat si nu va mai putea deschide Parlamentul in noiembrie... Ultimele lui cuvinte au fost: Crezi cà vei putea ft gata pana atunci?" $i a plecat surazand... Vizita lui Stirbei mi-a dat de gandit. Stia el multe, i afirmatia cà regimul trebuia sa se schimbe in toamna nu putea fi nesocotita. Pana in toamna imi era ins5 greu sa-mi domolesc carlanii si sa-i bag la ham. Trebuia sa ma gräbesc. Interventia lui Stirbei, in loc sa' stanjeneasca fuziunea mea cu Iorga, a avut astfel efectul s5 o grabeasca...Un lucru ma linistise: imi spusese cà Averescu era curatat la Rege... In drumul meu, un Guvern Stirbei, ar fi fost o pietricia marunt5 un Guvern Averescu, un bolovan mare. Titulescu n-a venit sä ma vada in legatura cu proiectele mele de fuziune, dar venind vorba i despre ele rn-a incurajat mult sa' le realizez. In treacat prin Bucuresti, plin de Londra si de Paris, cu gandul numai la Geneva unde Societatea Natiunilor ii oferea un teatru croit pe masura insusirilor lui speciale si un public ingaduitor al istericalelor sale1 Titulescu a venit s5 se vaite si la mine, cum se vaita la toti, de prigoana compatriotilor s5i, care nu-1 pricepeau si Ii puneau bete in roate. TO!

Cum sa apere el interesele superioare" ale României in Occident, and cei de acas5" Ii sabotau toate actiunile si Ii precupeteau fiecare I Vezi Anexa IV.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

109

bucAticA? Parcg cerea el bani pentru dfinsul? Sunt dezgustat, ma, de politica romfineascA. Partidul Liberal e prea tare i face prostii, iar partidele de opozitie sunt prea slabe 0 spun prostii! Bine faci, mA, cA incerci s5 ii aduni pe toti intr-un partid ca sA-1 poti opune liberalilor. SA dea Dumnezeu sA reu§e0i 0 cred cA ai sA poti, cAci in toate combinatiile pentru viitorul Guvem se vorbeSe de tine, pfinA i la taran4ti... SprijinA-te pe Mihalache, Ala e om, mA, §i bagA bine de seamA sA nu te incurce Maniu, cA e o cutrA bAtranA Iorga nu conteazA dar e un pana

necesar... Cat privqte pe Averescu, e ramolit, mA. In naivitatea lui mi-a oferit dou5 portofolii in viitorul Guvem; i-am explicat un ceas de ce nu le puteam primi §i la sfar0t mi-a multumit cA ii acceptasem oferta! Dar grAbiti-vA, cAci Guvemul actual face boacAnA dupA boacAng. IatA cA acum, in preajma vizitei Regelui, bursa din Londra a hotArfit sA nu mai admitA valorile romine i leul la cotA, dacA pang la 2 mai nu se regleazA chestiunea 0ampilArii titlurilor foste proprietate ale supu0lor germani, i mai toate scurse pe pietele engleze. La interventia Guyernului nostril, Guvernul englez a rAspuns cA nu poate face nimic, bursa

din Londra find o institutie autonomA... Plec joi sa aranjez aceasta delicatA afacere! Si mai este o notA foarte neplAcutA a lui Deringl, cu privire la rezilierea unor lucrAri la Galati2... Uf! Nu mai pot, mA, nu mai pot! CautA s5 grupezi cat mai iute partidele democratice sA dai Regelui posibilitatea sA schimbe Guvemul, cA cu Aqtia nu mai merge!" Mihalache a fost ultima marotA a lui Titulescu, §i i-a rAmas credincios pfinA la moarte 'Ada la moartea lui politicA cel putin. Aceste dou5 firi se atrageau prin contrast. Unul, indozabil, zvApAiat in ideile lui, numai spurnA §i scApArAri, flutura in jurul realitatilor §i jongla cu rationamentele celAlalt, lipsit de orice fantezie i de duh, greoi, tenace, utiliz5nd fiecare argument pinA la capAt spinteca problemele cum taie plugul brazda in parnantul negru. Unul plApand, jumAtate mort, i0 intretinea iluzia vietii prin supraexcitarea nervilor, celAlalt, sAnAtos, carnos, farA nervi, ignora cu desAvar0re stimulentele paradisurilor artificiale. Titulescu citise tot ce-i cAzuse in manA panA la varsta de 25 de ani, i apoi nu mai citise nimic (decit protocoalele de la Geneva); Mihalache nu citise nimic pârtA la varsta de 25 de ani, i numai de 1 Ministrul Angliei la Bucure0. 2 Era vorba de rezilierea unui contract pentru executarea lucrärilor de aducere a apei la Galaii. Pentru aceastil reziliere englezii, adjudecatarii lucrärilor, cereau o indenmizare de 20 000 lvre, iar Vintila Bratianu i Orleanu nu voiau sã dea decfit 7.000.

www.dacoromanica.ro

110


la aceasta varsta inainte se aruncase pe manuale, rumegandu-le cu mintea impAcata. Titulescu era numai nuanta *i subtilitate Mihalache numai platitudine *i *ablon. Titulescu nu credea in nimic, pe and Mihalache credea orbeqte in toate prostiile recoltate prin manuale, Titulescu era democrat, fiindcA democratia era la moda in Apus *i indispensabila oricui voia sa joace un rol la Geneva, la Paris sau la Londra pe cand Mihalache era democrat fiindcA credea in democratic *i in

minunile ei. Dragostea lui Titulescu pentru Mihalache a mers pana acolo Inc& 1-a luat cu el, 1-a imbracat qi inainte de a-1 plimba pe terase-

le Rivierei 1-a prezentat, ca un nou paysan du Danube" tuturor vedetelor de la Geneva, de la Briand pang la Madame Weiss.

Secretiile mele fiind normale nu imparta*eam pentru Mihalache entuziasmul lui Titulescu i n-am ajuns niciodata sa ma inteleg cu el. A fost i aceasta una din cauzele care m-au facut sa pierd batalia in aprilie 1926 probabil de*i nu *tiu daca a* II ca*tigat-o de m-a4 fi inteles mai bine cu dansul, *i mai mult cred ca nu, caci altele au fost puterile care ne-au invins i pe el *i pe mine. Dar in primavara anului 1924, eram inc5 convins de izband5 *i hotarat sä dau mana *1 cu Mihalache ca sa-mi ajung scopul.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIV-LEA

Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai inalnire cu Gold4 Trata-

tivele lui Maniu cu tiraniqtii

incercarea de fuziune intre

Averescu §i tarani§ti sub auspiciile Italiei Perfectarea fuziunii cu Iorga Raporturile in noul partid Rand prin Moldova §i Bucovina Traian BrAileanu Intrevedere cu Maniu la Sovata Raporturile mele cu Printul Carol Valenii de Munte Cu Iorga la teatru Iorga in provincie Campanie electoralà la Galati Intru din nou in Camera. 0

intarit i mai mult in planurile mele prin convorbirile cu $tirbei *i cu Titulescu, rn-am dus la Iorga in ziva de 10 aprilie *i am hotargt arnandoi sg fuzionarn partidele noastre, sub *efia lui, in ziva de duminical 11 mai. Am hotarat sa contopim *i ziarele, intrunind redactiile Nea-

mului Romdnesc qi lndrumdrii sub conducerea lui Gongopol (directoml Indrumdrii), Neainul Romeinesc rarnanand singura foaie oficialg a

noului partid, foaie in care Iorga ar continua sa publice articolul sau zilnic. Lui Cusin, directorul Neamuhd Rorndnesc, urma &à i se incredinteze douà suplimente, unul cultural, ce trebuie sa apara duminica, *i altul economic de scos in fiecare joi.

Fixasem cu Iorga data de 11 mai, ca sa avem vreme nu numai sa facem toate formele, dar &à *i pregatim o campanie de intruniri in toata tam, care trebuia sg pomeasca imediat dupg fuziune. Am lasat pe Iorga fericit, dar eu am plecat de la el pe ganduri. Facusem primul pas, trecusem Rubiconul dar ce ma a*tepta pe rnalul celglalt? Munca gea pentru mine incepea abia dupa aceasta fuziune, caci numai cu Iorga singur nu puteam ajunge sa cuceresc citadela la portile careia veghea Bratianu. Un moment mi-a trecut prin minte ca a* putea rata" fuziunea cu Maniu *i ca a* fi lamas cu Iorga pe brate... Ce a* fi facut cu el? Mi-a venit sa rad, *i am gonit repede din fata ochilor aceasta detestabila icoang.

www.dacoromanica.ro

1 12


Totusi, chiar in seara acelei zile am trecut printr-un ceas neplacut. Ideea fuziunilor era in aer, toata lumea vorbea de ele, si opinia publica cerea ca partidele de opozitie sa se uneasca. Prietenii lui Alexandru Perieteanu si V. Toroceanu imi aranjasera o masa cu Goldis, intr-un cabinet la Capp, ca s5 vorbim de fuziune. Socotisem Ca va fi o searà de vorbarie goala si primisem de hatarul prietenilor mei, dar spre marea mea surprindere rn-am pomenit in fata unor tratative destul de inaintate intre nationali si tkanisti, tratative care-mi lantureau raspunsul negativ dat de Maniu lui Iorga. Goldis mi-a citit o not5 redactat5 de Stere cu enumerarea concesiilor pe care Partidul faranesc era dispus s5 le faca Partidului National in vederea unei fuziuni. Lupta de clas5" ar fi inlocuita prin angajamentul claselor muncitoare si producatoare (in care se cuprindeau si intelectualii) de a se stradui in favoarea emanciparii si ridicarii paturii t5ranesti, cea mai importanta din populatia Orli. Formula propriet5tii de munca", adica a dreptului de proprietate redus la

suprafata muncita de o familie, ar fi inlocuita printr-un program de cooperatie. Taranistii ar mai fi renuntat si la suprimarea armatei si a jandarmeriei ca scop final al n5zuintelor lor (ce draguti!). Goldis mi-a 15murit apoi, ca tratativele de fuziune sunt foarte inaintate, c5 indata ce vor fi terminate, ei, ardelenii, ca si taranistii sunt de acord sa fuzioneze si cu mine, dar nu cu Iorga. In acest scop Goldis ma ruga sa nu fac nimic cu Iorga, pana nu se hotaraste intre ei si taranisti. L-am intrebat da-

ca un ragaz de trei saptamani era suficient; mi-a raspuns ca era prea mult... si ne-am despartit strangandu-ne maim. Perspectiva unei fuziuni prealabile intre nationali si taranisti nu-mi convenea deloc. Cu taranistii, eu unul nu puteam fuziona. Puteam sa rn5 inteleg cu ei, pe puncte bine determinate, pentru o colaborare de Guvern, ei constituind o minoritate; dar sa fac casa comuna cu ei, P-mi sacrific ideile mele si s5 ma identific cu nazbatiile lor niciodata. Daca fuzionau cu nationalii, nu incapea nici o indoial5 ca ii incalecau, ca forrnau un nou partid de extrema' stanga, si ea nimic nu mai era de facut cu ei... Si nici 15sarea lui Iorga in afara nu-mi convenea.

lorga era o excelenta contrapondere de rnanevrat atat impotriva lui Maniu cat si impotriva taranistilor. Pricepusem foarte bine planul durnnealor: sa ma anexeze noului partid ultrademocratic ca o chezasie de ordine pentru Coroank sa se serveasc5 de dibacia mea politica ca sa ajunga la putere, si apoi sa-mi dea cu piciorul. Dar tocmai aceasta dibacie politica' pe care binevoiau sa mi-o recunoasca imi interzicea sa

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

113

primesc o promiscuitate ce nu putea decat s5 m5 compromit5. Mi-am dat intr-o clip5 seama ca, de se f5cea fuziunea national-taranista, toate planurile mele se inecau. Si fuziunea mea cu Iorga devenea si ea inuti15, c5ci nu o primisem decdt ca un prim pas pentru o apropiere de ardeleni si de t5r5nisti... Am p5r5sit pe Goldis foarte plictisit. A doua zi am pus copoii mei in miscare si rn-am mai linistit afl5nd cà lucrurile nu stau tocmai asa cum mi le povestise Goldis. Ideea unei fuziuni intre ardeleni si caránisti era Inca in faza dorintelor". Dar nici un partid nici celalalt nu voia Inca s5 renunte la ideologia lui; Maniu cerea t5r5nistilor s5 devin5 un partid burghez, iar Mihalache, Stere et compania cereau ardelenilor s5 treac5 la un socialism agrar de extrema' stang5. Fiecare partid se credea Inca' tare, i nu era prin urmare Inca copt pentru o fuziune... A trebuit lovitura pe care au primit-o in aprilie 1926, ca sà-si dea seama de realifati si sa se vadä siliti sa-si uneasca puterile intr-un singur partid ca s5 se poat5 impune Coroanei, desi e foarte probabil cá dacà ar mai fi trait Bedtianu i Regele Ferdinand, nici asa nu s-ar fi impus... N-au trecut opt zile si toate nadejdile unei fuziuni intre cele dou5 mari particle democratice, s-au pr5busit. Pentru planurile mele, calea r5manea deschis5... In acea lurid' a lui aprilie a anului 1924 a mai fost o tentativa de fuziu-

ne intre Averescu si t5r5nisti, tentativA pus5 la cale, dupd ciite mi-a spus ,Ftirbei, de Legatia Italiei, din porunca lui Mussolini. incercarea n-a dus la nici un rezultat, si tratativele s-au poticnit de la primul pas, c5ci generalul a cerut inainte de toate inchinarea inaintea pamponului s5u i supunere la toate articolele Regulamentului Interior al Partidului Poporului"!

Formalifatile fuziunii intre Partidul Nationalist-Democrat si Partidul Poporului (sectia mea), s-au desfasurat farà nici o greutate, proba-

bil fiindc5 nici eu nici Iorga nu le-am dat nici o important5. Iorga socotea c5 partidul era el, ca gloata din jurul lui era o simpla garnitur5 de care se slujea dup5 nevoile politicii, impingand-o inainte sau nesocotind-o, dup5 interesele sale care se rezumau in goana dup5 putere.

Pentru mine, notiunea de partid era ceva mai realk caci o mâna de oameni inteligenti Ii legaser5 soarta de a mea, i a fi fost un netrebnic daca in urmarirea planurilor mele politice nu m-as fi preocupat si de soarta bor. Acest sentiment de recunostint5 era de altminteri singurul ce

www.dacoromanica.ro

114


ma lega de un partid, care, prin el insui o qtiam foarte bine nu ma putea duce la nimic. Semi-15nd actul de fuziune, Iorga era convins c5 inh5mase la c5ruta lui un cal destul de puternic ca s5-1 urce coasta iar eu c5 gasisem mägarul pe spinarea c5ruia s5 pot pátrunde in Ierusalim... Partizanii nostri, de o parte §i de alta, au fost ins5 incântati i i-au manifestat zgomotos entuziasmul. Ai mei au v5zut in aceast5 fuziune o int5rire a partidului pe de o parte prin organizatiile electorale iorghiste,

printre care uncle erau foarte bune, i tocmai in judetele in care noi eram mai slabi pe de alta prin r5sunetul graiului i scrisului Carturarului, care, cu toate seaderile lui politice, tinea inca o bun5 parte din opinia public5 sub influenta sa. Iorgh4tii erau fericiti ea' trecuser5 in fine, prin simpla mea intovar4ire cu ei, de pe liniile moarte ale ideologiei politice pe cele vii ale urm5ririi scopurilor practice. Cu Argetoianu ajungem sigur la putere"... era lozinca bietilor oameni care nu gustaserà in lunga lor carier5 deck p5inea amarà a opozitiei... Intre 15 aprilie i 5 mai am dispus de o parte i de alta s5 se intruneasc5 organizatiile judetene i comunale ale fiecärui partid i s5 se pronunte asupra oportunit5tii fuziunii, i cum nu ne indoiam la Centru c5 judetele vor raspunde da cu bucurie, am rugat pe partizanii nostri s5 foloseascA sarbatorile PWelui i s5 mearg5 prin sate, brat la brat, sa popularizeze printre tArani unirea celor dou5 partide. Toate organizatiile iorghiste, ca i ale noastre, au aprobat farà discutie fuziunea, iar rapoartele sosite dup5 descinderile la tarà ne-au ar5tat ea poporul privea cu simpatie i cu incredere actul nostru politic. In ziva de 9 mai, am semnat cu Iorga urmatorul document: Subsemnatii Nicolae Iorga si Constantin Argetoianu tratand in numele Partidului Nationalist-Democrat si in numele Partidului Poporului, am hotarat sub rezerva aprobarii organelor statutare competente ale fiecarui partid, fuziunea ambelor partide in urmatoarele conditii: 1) fn dyteptarea inchegaiii unirii cdtor mai multe forte democratice, spre a fi puse in serviciul Tarii, Partidele Nationalist-Democrat si al Poporului fuzioneaza pentru a forma un singur partid sub denumirea Partidul Nationalist al Poporului. 2) DI. Profesor Nicolae Iorga este proclamat Sef al noului partid. 3) 0 comisie compusa din trei membri din fostul Partid Nationalist-Democrat si trei membri din fostul Partid al Poporului, se va intruni imediat dupa actul fuziunii si va alcatui un proiect de statut al noului partid. Acest proiect

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

115

va fi supus discutiei §i aprobarii comitetelor executive ale ambelor foste partide, intrunite. 4) Programul politic al Partidului Nationalist al Poporului va fi alcituit de organele statutare ale noului partid, indata dupa ce aceste statute vor fi intrat in vigoare. Se intelege de la sine ca acest program va fi alcatuit pe baza indrumarilor nationaliste i democratice propavaduite pana astazi de dl. Profesor Nicolae Iorga §i de amicii d-sale precum i pe aceea a orientarilor financiare §i economice sustinute de dl. C. Argetoianu §i de prietenii d-sale in manifestarile lor politice. Pada' la alcatuirea programului, conducatorii celor douà particle care fuzioneaza, vor arita tarn printr-un manifest normele de guvernamant ce cred potrivite cu rezolvarea problemelor ce se infati§eaza astazi poporului roman. 5) Ziarele Nearmil Rorncinesc i Indrumarea vor fuziona. Partidul Nationalist al Poporului va avea un singur organ oficios care va apare zilnic sub numele Neamul Romiinesc. Redactiile ambelor ziare se vor contopi sub directia d-lui C. Gongopol. Dl. Cusin va fi insarcinat cu conducerea numerelor economice i culturale ale ziarului. 6) Organizatiile judetene ale ambelor partide se vor contopi alegand prin bung intelegere §i in Weptarea dispozitiilor statutare, ate un comitet judetean provizoriu. N. lorga C. Argetoianu"

Am redactat in acel* timp i urmatorul manifest catre Ora, pe care 1-am lasat pe Iorga sa-1 scrie (ar fi fost cineva in stare sa-i opreasca mane), sugerdndu-i numai ideile conducatoare in materie de autoritate i de economie nationa1a: Manifestul Partidului Nationalist al Poporului cdtre celdtenii Rornâniei Intregite. Misiunea pentru care Partidul Liberal a fost chemat la Guvern se apropie de sfar§it.

Asupra felului cum §i-a indeplinit-o nu credem Ca mai e de nevoie sä lamurim tara: ea cunoa§te indeajuns i cele cateva parti bune i parti rele care din nenorocire s-au adus la dansele. A stärui asupra acestora ni se pare de prisos; vremurile sunt prea grele pentru orice bunavointa patriotica, §i pe langa aceasta, noi pretuim indestul folosul pe care tara II trage de la orice forta organizata in scopuri nationale, pentru a nu contribui sá o discreditam. Simtim o criza de autoritate care trebuie sa puna frau oricaror critici, cat de indreptatite. Nu e mai putin adevarat insa ea' problemele de capetenie raman i astazi deschise i oricine aspirà la guvernare trebuie sa aiba o atitudine neteda i cinstita NA de dansele.

www.dacoromanica.ro

116


Ne-am unit pentru a incerca solutii noi, pe care le credem mai bune. $i voim ca inch' de astazi natia s5 §tie ce am intelege sä ii dam, daca vom fi crezuti vrednici a o guverna. Marea schimbare a proprietatii pamantului s-a indeplinit. Atateilcal..a.ri in

aplicarea legii i-au viciat insa urmarilel .yi neingryirea laid de socrta midi proprietdii a sccizut # stricat produclia national& Credem ca seinfrune o revizuire a conditiilor in care s-a aplicat legea §i intemeierea unui regim agar care sa ocroteasca munca, s-o indrepte, s-o st5paneasc5 §i sa punk' frau lenii, in vederea neaparatei intensificari §i selectii a productiei. Bogatiile tarii sunt inca in mare parte neexplorate, iar in unele cazuri salbatic prädate. Organizarea exploatarii §i industriilor trebuie facut5 in a§a fel incat orice initiativa sa fie incurajata, orice munca fasplatita §i actiunea tuturora sa' fie incadrata intr-o larga politica de Stat. Cu ajutorul oricui, de oriunde ne-ar aduce un concurs iubitor, se cere ca far5 zabava sa se dea Romaniei Unite sistemul de mijloace de comunicatii, care nu s-a conceput macar teoretic "Ana acum. Banul tarii nu poate famine un obiect de specula' al Bancii Internationale. El trebuie stabilizat §i refacut in a§a fel, incat sa dea credit in afara fa'rà s5 provoace speculatie inauntru. 0 condi* esentialà este §i tinerea tuturor indatoririlor luate fata de strainatate. Statul nu-§i poate asocia in intreprinderile sale falsul capital al lacomiei politicii de partid. Dar el va trebui sa' recurga la orice asociatie cnesta, care i-ar permite sub exclusiva lui conducere §i supraveghere a trage cel mai mare folos din imensele avutii ce se afla in mina lui. Pentru a fi bine servit, Statul sa aiba atatia functionari cati ii trebuie, dar §i ace§tia sa fie r5sp1atiti pentru o activitate devotat5 atata cat le trebuie pentru intretinerea §i demnitatea lor personala. Inläturand surogate fiscale nedrepte, ca taxa asupra exportului, care love*te pe micul cultivator, nu ne-am sfii a pune sarcini noi pe cei care le pot plati §i a recunoa§te functionarilor, asigurati printr-un statut de liberatate, dar §i de severa indatorire la un serviciu real, tot ceea ce li se cuvine. Nici un sacrificiu nu poate fi crutat pentru invatámant. Ridicarea clasei tarane§ti la nivelul pe care trebuie sh-1 atinga pentru ali putea indeplini bine dreptul politic covar§itor ce i s-a acordat qi asigurarea intaietatii culturale a poporului romanesc, prin ajutarea la studii inalte a elementelor destoinice dar sarace, e cea dintai datorie a unui om politic. In miFarea culturala a lumii, poporul nostru trebuie sa se manifeste prin tot ce are i prin tot ce poate. I Ideea lui Iorga. A mea era a principiile fuseserft greqite, independent de gre§ita aplicare a taxelor...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

11 7

intelegatori ai insemnátatii bisericilor nationale in viata statelor si a sentimentului religios in genere, credem ca' biserica romaneasc5 mai mare ca si aceea care cuprinde o mai mica parte din poporul nostru trebuie sA aibk atAt o situatie material5 bunä a clerului popular, cat si putino de conducere a organelor superioare si autonomia necesar5 in tot ce priveste disciplina clerului si inviitárnantul bisericesc. Dar orice nationalitate legatà de biserica ei, si de inv5t5mintele ce crede c51 trebuie s6 dea sufletelor, sa fie ocrotita de Stat f5r6 a fi oprit5 in exercitiul functiunilor ei firesti. Armata nu poate fi lAsatà un singur moment rard tot ce ar ajuta pe admira-

bilul nostru soldat, care trebuie si fie un luptator iar nu un sacrificat. Cu orice pret se cere ca puterea noastra militar5 sà fie asa de solida, inc5t a1iante1e sa complecteze numai sistemul nostru defensiv. Aceste aliante, asa cum le-a facut rAzboiul, cum le reclam6 situatia iesità din tratatele de pace, trebuie mentinute, armonizate si int5rite prin contractul moral, care lipseste Inca prea mult. Pe langa cele defensive pentru azi cu cei

deopotriva amenintati, sunt necesare cele constructive de manä cu cei de aceeasi rasa si de aceeasi conceptie politic5. Nationalitatile cu drepturi istorice si cu valoare cultural5 simtim datoria nu numai de a le recunoaste, dar de a le asocia la conducerea efectiva a unei cari care este si a lor. Orice ceeatean are dreptul la linistea care sA ii asigure munca si la multumini pentru serviciile aduse societ54ii si patriei. Oricine ar incerca sa tulbure pentru orice motive pacea reconstructiei nationale va gasi in noi dusmani care n-am cruta nimic din mijloacele pe care legea le pune la indemâna. Ordinea nu e pentru noi o formula politieneasca, ci o conditie moralà de existentä si dezvoltare. A o crea in suflete si a o impune in rosturile materiale e cea dintii cerintA a momentului de azi. Nu socotim leg5tura noasträ ca exclusiv5. Oricine, individual sau in grupare, poate aduce onestitate, pricepere si voie bung de a lucra va fi pentru noi prietenul pe care ni-1 dorim. Am voi ca din intreaga generatie care a sustinut cu credinta si vitejie räzboiul, elementele care, in deosebire de liberalismul clasic, nu pun temei pe formule vechi si pe interese materiale sa" fie laolaltà pentru a da un partid puternic si popular de guvernámant, pe care Ora in dorinta ei de realizari practice, il cere unul singur, solidar, democratic si idealist. Cu acest program ne indreptAm cgtre tail si il supunem atentiei Suveranului in credinta ea' ceea ce am facut, f5rd ambitii desarte, in acest ceas, e un serviciu important pe care il aducem natiunii adanc iubite de noi.

Nicolae lorga C. Argetoianu"

www.dacoromanica.ro

118


Faptul c5 am semnat al5turi de Iorga aceast5 peltea, care nu se deosebea de obisnuitele peltele programatice ale tuturor partidelor, cu pa-

ragrafele lor inutile si banale privitoare la armata, la biseric5 si la aliame (parc5 aud in jurul meselor comitetelor susurandu-se: trebuie pus ceva i pentru aliatii nostri... sä nu uit5m armata... si biserica... si Koala") ca si cum annata, biserica si aliantele aveau nevoie de o schimbare de regim ca s5 se organizeze

aceast5 peltea care pe 1ang5

principii admise de toat5 lumea nu aducea nici o precirare noud de infdptuire faptul, repet, c5 am semnat-o, dovedeste c5 nu rn-am gandit un minut s5 impart vreodat5 cu Iorga r5spunderea unei guvern5rii. Politiceste, fuziunea mea cu dansul era o declasare (dup5 cum pentru dansul, tot politicayte vorbind, era o clasare), o declasare provizorie, dar singura cale ca s6 ajung la o grupare de forte, realizabild, impotriva atotputerniciei unei camarile care se inst5panise asupra Coroanei, si prin Coroan5 asupra Tarii... Dac5 a fi putut prevedea Ca Regele Ferdinand urma sa" dispara in 1927 si Ionel Bratianu cateva luni dup5 dansul, desigur c5 n-as fi alergat dup5 potcoave de cai morti in 1924. Nu e vina mea dac5 nu m-a facut mama prooroc! Pe cat eram eu de sigur ca fuziunea noastr5 numai in doi nu ne putea duce la Guvern, pe at:it de convins era Iorga ca si pusese mana pe

putere! Era in fine seful unui partid de guvenfarnant" si se vedea prim-ministru, cel mai tarziu pan5 in toarnn5! Nu-si mai incapea in piele de fericire, da din barb5, din brate, din poalele redingotei infoiate ca

douà aripi, mangaia pe Catinca, uita s5 suduie pe MunteanuRamnic era radios! Ma naanca din ochi, i cand intram pe us5 in biroul lui i se inveselea fata si-mi jura din cinci minute in cinci minute dragoste si credint5 pan5 la sfarsitul vietii sale! Dragostea s-a stins dup5 un an (nu-1 putusem aduce la putere), iar despre credint5, ce sa mai vorbesc caci n-a fluturat de la inceput cleat pe buze... In dupa-amiaza zilei de 10 mai Iorga si-a intrunit Comitetul Executiv al partidului si a tinut oamenilor veniti din toat5 tara o cuvantare plin5 de duh si de piruete, in care a facut istoricul tratativelor duse cu ardelenii si cu mine. Fat5 de ardeleni a fost ironic, dar f5r5 prea multa r5utate, afirmand c5 asteapt5 de la ei o revizuire de constiinta si incheind cu cuvintele: Primind de la Partidul National r5spunsul care se 1 $i totui am facut-o in 1931! Dar in ce imprejurari, i prin ce concurs de intamplan imprevizibile cat timp nu intrasera nebunii in scenal...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

1I9

stie, nu consider5m totusi exclusA o intelegere, ci asteptAm inc5; nu cu mainile la spate, dar nici cu main intins5 cAci nu vedem alta minA intins5 inaintea noastr5..." In ce privea Partidul Taranesc, 1-a blestemat inc5 o dat5 declarand c5 ...chiar cu riscul de a rdmine singur, nu inteleg s5 fac nici o tranzactie cu elementele nepatiotice nici cu cele incapabile. Am cautat deci unirea cu elementele capabile si cuminti: politica cu prostii si cu nebunii nu fac pentru nimic in lume!" Pentru Iorga Partidul Taranesc era Stere si Mihalache, ori Stere era nepatriotic, nebun si international", si Mihalache prost! I-a trebuit vreme ca s5 revizuiascA si el aceast5 judecatA sumar5! Dup5 ce a netezit astfel situatia, dl. Profesor a citit actul nostru de fuziune, in aclamatia celor prezenti, fAcAnd pe modestul la paragraful privitor la sefia lui, pe care a pretins CA nu o ceruse!

Cu Comitetul meu Executiv, mica formalitate a avut loc chiar in ziva de 11 mai, la orele 10 dimineata. Cu prietenii mei politici avusesem contact si eram inteles dinainte, asa Inc& sedinta a fost si mai scurta. Le-am reamintit cá tratativele de fuziune fuseserA duse in dou5 directii: cu partidul d-lui Iorga i cu Partidul National din Ardeal si am declarat numaidecAt CA amanuntul tratativelor cu Partidul National

nu intereseaz5 deoarece nu au dat rezultat, iar cA cele privitoare la tratativele cu dl. Nicolae Iorga stralucesc prin lipsa lor, deoarece rn-am inteles cu dl. Profesor, far5 nici o discutie si de la prima intrevedere. Am citit textul intelegerii noastre, i aplauze unanime au aprobat si de partea Partidului Poporului fuziunea cu Partidul Nationalist-Democrat.

Sedinta a tinut numai cateva minute, si am pornit spre clubul lui Iorga, sa ne pup5m, i s5 mergem cu totii la sala Amicitia" unde ne asteptau delegatiile judetene ale ambelor particle. Toate s-au petrecut intr-o palmä de loc, c5ci clubul nostru ca si al nationalistilor erau vecine, in strada Brezoianu, cam peste drum de Universul, iar sala Amicitia" ii deschidea portile in infundAtura ce duce spre Cismigiu. Am urcat scarile clubului lui Iorga cam plictisit, caci in ultima clip5 ma apucase o nedumereal5 si ma intrebam dac5 nu f5ceam o prostie... Dar vinul era tras! Am urcat scarile ca un automat, si sus am cAzut in bratele lui Iorga, deschise, pe cand toat5 sleahta apostolilor urla i aclama! SA fie intr-un ceas bun si s5 trAiesti, Sefule!" a fost scurtul meu discurs pe pragul unei noi vieti politice... Tot asa de scurt si de elocinte a fost i lorga. Oprind cu o mina: aclamatiile, cu cealalta a spus (c5ci domnul Profesor f5cea miracole ca Isus Christos): Ai crezut cA

www.dacoromanica.ro

120


vei gki in mine un aliat si ai aflat un prieten de o viald intreagd!" De cate ori mi-am adus aminte aceste vorbe mai tarziu! Oh politick oh scarboas5 politick cfità minciun6 e in sufletul t5u!

Am plecat in bands la sala Amicitia", la doi pasi, i acolo am fost intampinati de grosul partidelor in aclamatii nesfarsite. Ne-a adresat un discurs de primire tefan Meitani, nu mai stiu pentru ce el si nu altul, am luat apoi eu cuvantul si am subliniat importanta" evenimentului pe care-1 s5varseam incheind prin urmátoarele cuvinte, din care n-a lipsit si nici nu se putea altfel gräuntele de ironie pe care-1 cerea mo-

mentul: Ifni aduc aminte cä acum citeva zile dl. Iorga imi spunea: Lumea ma crede ea' nu sunt un om practic, dar ai sa" vezi d-ta ce om practic stiu s5 flu eu! Tot astfel, domnilor, lumea ma crede pe mine un reactionar, dar aveti s5 vedeti dvs. ce democrat sunt eu! (Aplauze, aclamatii, strig6te de bravo). i astfel, cu spiritul practic al d-lui Iorga si cu idealismul meu, vom face tbtul ca s5 scapam tara din impasul prin care trece, far5 sà ii cerem nimic in schimb... Terminand aceste scurte declaratii si strângfind mfina noului nostru ef, tin s5-1 asigur c5, daca nu sunt omul vorbelor, sunt in schimb omul

cuvantului..." Dupa mine a vorbit Iorga, frumos si cu c51durk Domnilor, eu ma a vechilor mei priepot 15uda c5 stiu ce e in inima prietenilor mei teni. Ei bine, pot asigura pe oricine ea' niciodat5 aceasta inim5 n-a fost mai larg deschis5 and i-a vorbit cineva, de cum e astazi la cuvintele unui om care simte ca dl. Argetoianu, insemn5tatea fiecarei silabe pe care o rosteste... Cuvântarea lui a dezvoltat ideea c5 noul partid va fi o armatd care va lupta disciplinat, cdtre un scop precis, cu o metodd ia.flexibila... Ne-am inteles usor pentru c5 am avut ochii deschisi orbii nu se pot inteleget si nu ne-am magulit cu programe fiindc5 stim cd programul ii face suferinta ci nevoile unei iri, iar aceastä nevoie noi o vedem, o intelegem si credem câ avem putinta dac5 nu de a o suprima, dar in orke caz de a o mangala i indrepta! Cine se asteapt5 de la noi la inutile manifestäri de reactiune cultura15 sau boiereasca se insealà: nu le vom face, pentru ca sunt inutile si pentru ca nici unul nici altul nu suntem dispusi s5 facem prostii de haAfirmatie indrazneatal

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

121

tfirul nimanui; pentru ca partidul pastreaza fondul vechii ideologii a celor ce 1-au infiintat §i pentru cg vechiul nostru steag plute§te azi deasupra partidelor reunite qi va pluti maine asupra unei tari intregi, care va fi ingltata prin acest steag!" Frumoase cuvinte, care din nenorocire acopereau sentimentele mai putin frumoase. Ah, daca Iorga n-ar fi fost decat omul cuvintelor sale, ce bung treaba s-ar fi putut fae cu dinsul!

La Amicitia" n-a mai vorbit nimeni dupg noi. Am pargsit sala, ne-am fotografiat la intrare (celebrul cli§eu cu capul lui Iorga §i al meu, razand) §i ne-am despartit dandu-ne intfilnire seara la Athenee Palace, unde un banchet de 300 tacamuri a fost servit frunta§ilor §i le-a ingaduit sa-§i dezlege limba §i ei. Au vorbit acolo pe rand, §i pada' la ora 2 dimineata Petre Dragomirescu, profesorul de la Ia§i, D. R. Ioanitescu, profesorul G. Ta§cg, Cihodariu, D. Toni, Ifrim, Vrabiescu, N. Romanescu qi altii 0 de 2 ori lorga §i eu. La inceput, Iorga ridicase pahanil intr-o calduroasa inchinare Regelui calator, care in acea zi purta cu el icoana tarii noastre" la Bruxelles, iar Emanuel Pache Protopopes-

cu citise numeroasele adeziuni ale celor ce nu putuserg lua parte la banchet... Si astfel a luat sfar§it acea zi istoricg buia sa lege nici un rod...

floare frumoasg ce nu tre-

Din colaborarea mea de opozitie cu Iorga, care trebuia sà dureze aproape doi ani din care unul in trei, caci din primavara anului 1925 s-a adaugat §i Maniu la fuziunea noastrg, §i cu el alte plictiseli nu

mi-a rgmas nici o amintire bung. De teamg ca la venirea la Guvern (despre care nu se indoia nici unul §i pe care toti o credeau iminenta, atata incredere aveau in dibacia mea politica) fo§tii mei partizani sa nu ocupe toate locurile apostolii minori ai nationalismului integral s-au pus pe intriga, au inceput sa sape raporturile mele cu apostolul major, qi sg-§i apere cu inver§unare locurile in care se cucutaserg in fruntea organizatiilor kr judetene. Trebuie sl mgrturisesc cg in relatiile mek cu Iorga n-au prea reu§it, caci Iorga n-a inceput sa se raceascg fata de mine decal dupà ce s-a incredintat, la inceputul anului 1926, cg sustineam impotriva lui, candidatura lui Maniu la preqedir4ia Consiliului. A inghitit dupà cum voi arata §i colaborarea cu tarani§fii, cu Stere cu tot dar pe Maniu prim-ministru, nu. Plevu§caria iorghika n-a reu§it sg ma strice cu §eful, dar mi-a fgcut zile fripte cu pretentiile la §efii locale.

www.dacoromanica.ro

122


Iorga era foarte sensibil la reclamatiile prietenilor s5i politici si se temea si el de un ascendent prea mare pe care 1-ar fi putut lua in partid prietenii mei, cAci 10 da seama de superioritatea lor individual5. Dar nu voia sA se certe cu mine si adoptase in consecintA o nenorocia atitudine de abtinere in transarea conflictelor judetene. S-ar fi putut intelege cu mine in dou5 ceasuri si am fi putut astfel impAca toate neintelegerile, pe temeiul obiectiv al raporturilor locale de forte. Ca s5 nu se certe nici cu mine, nici cu ai lui, noul sef a preferat sd nu se amestece, repetandu-mi intruna: Las5-i pe ei s5 se inteleagA, ca. vor ajunge si acolo!..." Dar ce sA ajungA! Ai mei erau cat se poate de moderati si gata sA cedeze iorghistilor pe oriunde se putea, far5 periclitarea organizatiei. Dar iorghistii voiau toate locurile, sub pretext cd ei erau mai apropiati de popor! Afara de Dolj, unde nu indrAzneau s5 discute situatia mea si de c5teva judete unde nu aveau pe nimeni, pretindeau pentru ei toate sefiile, de frith' s5 nu capete un loc bun la blidul cu linte, in ziva apropiat5 a chem5rii la putere! Mi-a rAmas in minte tortura moral5 la care rn-au supus, s5ptamani si luni de-a rfindul mai ales trei caraghiosi inexistenti" in judetele lor si care nu voiau in ruptul capului &A cedeze sefia oamenilor mei". Nu era zi in care s5 nu mA piseze ceasuri intregi domnul Domescu de la Barlad, domnul Chirescu de la Constanta, domnul Dicescu de la Ramnicul SArat. IntamplAtor, in Tutova Georgescu Barlad si in Constanta Teodorescu-Vlahu trecuserA cu intreaga veche organizatie a Partidului Poporului alAturi de mine; erau amandoi electori formidabili, obtinuser5 in alegeri rezultate remarcabile si nu se puteau supune unor necu-

noscuti ca Domescu, fost magistrat cu pretentii si cu ambitii sau ca Chirescu, avocat f5r5 clienti si fAr5 relatii. Oameni cumsecade erau si Chirescu si Dornescu, din nefericire in politicA nu era deajuns sh fii om

cumsecade. Mai putin violent ca in Tutova si in Constanta, dar totusi intr-o m5sur5 supArAtoare, se certau oamenii nostri in toate judetele, de la Iasi pada' la Timisoara. Nici m5car in Bucuresti n-am putut s5-i pun de acord, si a trebuit sA iau eu sefia localA ca s5 nu o las unui general Anastasiu, unui Mociornita sau unui Mateescu-CApetineanu, care toti voiau sA fie sefi in ciuda oricarui bun-simt! Pe mine nu mA ingrijorau prea mult aceste conflicte, dar m5 exasperau fiindc5-mi stau oamenii pe cap de dirnineata panA seam. Mergeam la o fuziune si cu Partidul National si stiam bine cA intelegerile in doi cu iorghistii nu aveau decdt o valoare relativa si cA totul va trebui rein-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

123

ceput dup5 fuziunea cu Maniu. in asteptarea acestei a doua fuziuni, m5 preg5team la pertractarile" ce trebuiau sa vie sfaclindu-m5 cu Cihodariu, un bou in douà picioare. Dac5 nu ajungeam s5 incheg o fuziune si cu ardelenii si o intelegere cu Oranistii, fuziunea mea cu Iorga nu f5cea o iar, oricat de paradoxal ar p5rea lucrul tocmai orgaceapá degerat5 nizatiile iorghisteargetoianiste bine cimentate erau menite s5 se transforme in tot atitea izvoare de greut5ti in cazul thvnitei fuziuni cu Maniu. N-am pus, pentru aceste motive, nici o vlag6 in organizarea noului partid. Programul a thmas s5 fie redactat si impärtasit poporului dup5 constituirea Comitetului Executiv, iar Comitetul Executiv nu putea fi constituit decfit dup5 ce toate organizatiile judetene vor fi fost fixate in

forma lor defmitiv5. Pornite pe amfinare, in asteptarea altor evenimente, toate ar fi fost astfel bine, dac5 n-ar fi fost continua zap5ceal5 intretinut5 de iorghisti, care vedeau si ei c5, cu fiecare zi ce trecea, soarta lor ameninta s5 devie tot mai proastà. Ca sa mai scap de plictiseala recriminatillor, m-am inteles cu Iorga s5 numim o comisie mixt5 care s5 asculte p5rti1e si s5 incerce sa" le impace. Iorga a desemnat pe dl. Butureanu, profesor Tasc5 si Munteanu-Rimnic iar eu pe d-nii ste-

fan Meitani, profesor Petre Dragomirescu si Iulian Vràbiescul. Din nenorocire, apostolii nu prea aveau incredere in aceast5 comisie, si cum Iorga ii da afarà, n5v5leau cu totii la mine. Totusi comisia mi-a fost de mare ajutor cu deliberarile ei, peste care m-am prefacut ea' nu intelegeam s5 trec, ca sà-mi dau thgazul s5 mai thsuflu.

Anul 1924, anul meu de concubinaj politic cu Iorga (anul 1931 a fost un an de c5snicie legitim5 terminat ca atatea c5snicii printr-un divort definitiv!), a fost un an p1M de evenimente m5runte pentru mine, un an de preg5tire pentru cele ce s-au intamplat in 1925. Aceste evenimente mkunte au avut importanta lor atunci, dar n-au 15sat o darà prea luminoas5 in istoria evolutiei politicii romanesti si nici in mintea mea. Guvemul liberal a continuat s5-si fac5 de cap, uzind si abuzand de pute-

re; opozitia s-a agitat in intuneric, pe dibuite, diversele ei elemente c5utând o apropiere far5 s5 o g5seasc5

iar eu, infaturat momentan de

pe scena public5 prin cedarea sefiei lui Iorga si prin absenta mea din Parlament m-am marginit s5 tes in culise panza pe care socoteam ca voi putea broda, in fine, florile nazuintelor mele politice de totdeauna... I Aceiai domni fuseserd desemnali in ziva fuziunii pentru redactarea statutelor noului partid

redactare apoi amanata panA la intrunirea noului Comitet Executiv.

www.dacoromanica.ro

124


Am facut gre§eala sä nu inregistrez nimic pe hartie in acele zile de incordare §i de pregatire in care s-a dospit scurta dram5 a democratiei romanqti abatuta din calea ei prin lovitura din aprilie 1926 aa Inc& amintirile mele nu se mai contureaza cleat in trásaturi mari ce nu pot da decat o slab5 idee despre atatea framantari care n-au dus totu§i la nimic.

imi aduc aminte cà dupa un iunie destul de inearcat asupra caruia voi reveni numaidecat, am pornit in iulie cu automobilul la drum, prin Moldova §i Bucovina, i rn-am inapoiat prin Ardeal la Bucure§ti. Am fost insotit in aceast5 excursie politica de prietenul Radian i primul nostru popas o jumatate de zi a fost la Focpni. Scopul calatoriei mele era &à ung putin balamalele fuziunii §i s5 caut s5 infratesc partizanii mei cu ai lui Iorga. Am putut sa constat cu acest prilej ea o masa' comun5 i cateva glume apropiau oamenii mai bine ca lungi tocmeli §i discutii. In zilele de 10, 11, 12, 13 §i 14 iulie am mancat pe de-a intregul i am impaeat pe jurriatate, la Focpni, la Bacau, la Roman, la Boto§ani §i la Dorohoi. Am petrecut noptile la Panait Cantili (Bacau), la Leon Ghika (Boto§ani), la Rautu (Dorohoi) §i mi-a r5mas din aceste trei case viziuni nqterse ca tipic reprezentative ale diverselor moravuri

moldovenqti. La Bac5u, cas5 luxoasa cu pretentii de stil Louis Seize", sleita de orice urm5 de viata sufieteasea; curata spilca, cu parchetele i clantele u0or frecate zilnic colivie aurita in care tralau, izolati i atipiti ca douà cucuvele, batranul meu prieten Panait Cantili §i matahala sa de nevasta. La Boto§ani, casa lui Leon Ghika inchis5 §i moarta ziva se deschidea i invia noaptea intr-o forfoteal5 ce tinea pada in zori. Leon Ghika, pas5re de noapte §i el, dar pasare vesela, obimuise pe bot4aneni s5 se agite numai la lumanari. La intrunirea, la banchetul i la consfatuirea organizate in cinstea mea, ziva, n-a luat parte, eici dormea, in schimb toata noaptea mi-a poftit la un paharel de

vin pe toti ambitio0i localnici §i rn-a ajutat sa-i pun de acord i sa primeasca §efia prietenului meu, profesorul Petre Irimescu. Dac5 casa lui Cantili mi-a infatipt viata moldoveanului r5p5nos, ciufut §i calic, dac5 a lui Leon Ghika-Dumbraveni pe a moldoveanului trasnit, petrecalnic §i nesocotitor al banului ca i al timpului pierdut casa lui Rautu din Dorohoi mi-a pus in fine in fat...1 ochilor o icoana de viat5 iinitit i normalà, cum era firesc s5 o duc5 oamenii care, far5 sa inoate in belpg, aveau ce le trebuia ca sa traiasca ca lumea. De la Dorohoi, www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

125

rn-am ab5tut prin Herta la Noua Su lita s itnpac pe Giurgiuveanu al meu cu Calinic Istrate al lui Iorga (amandoi electori de mana intai) si am ajuns seara la Cern5uti unde am fost primit... de profesorul Traian Bthileanu, seful iorghistilor, care trebuia s ajung5 ministru, dar mai tarziu, odat5 cu legionarii dup5 lovitura de Stat din septembrie 1940. Bthileanu, pe care-1 cunoscusem la Viena si pe care-1 vedeam zilnic la Legatie unde functiona drept cancelar, era mielul lui Dumnezeu, otn pasnic i m515ios, incapabil de un gest sau de o actiune mai hothratä. Mare trebuia sä-mi fie mirarea cand 1-am v5zut in c5mas5 verde cu revolverul in mink proclarnand de pe fotoliul s5u ministerial c5 profesorii trebuie sá invete de la studenti, nu studentii de la profesori cum sä se poarte in viath"! In acea pasnic5 var5 a anului 1924 n-as fi crezut niciodath c5 m515ietul profesor de sociologie de la Cern5uti ii va termina cariera prin pusc5rii si prin lagare de concentrare... Dup5 ce am pus bazele unei noi organizatii la Centhuti, unde eu nu aveam mai pe nimeni, am coborat spre Bucuresti prin Sucevita, Putna, Vatra Dornei, Bistrita si Sovata. Noaptea de la 14 spre 15 iulie n-am mai petrecut-o la Centhuti ci la Zvoriste, in spatiosul conac un fel de caste! al familiei Manoliu-Tescanu, nu departe de Mih5ileni. M5 poftise colonelul George Miclescu, prieten politic, cas5torit cu una din domnisoarele Manoliu. Am petrecut si am dormit bine. Zile le urmaloare mi-au adus incantarea ochilor departe de plictiselile politice. La Moldovita, la Putna, la Sucevita am trait ceasuri de duioas5 intimitate cu trecutul, la Vatra Dornei (am dormit la dr-ul Spanu) mi-am lasat gandurile pe Bistrita in jos inchipuindu-mi o noug desc5lecare romaneasca. Drumul de la Vatra Dornei la Bistrita m-a cucerit: de pe culmea de despártire a apelor de la M5gura, vederea nu cuprinde, cat se poate ea intinde, cleat coame de paduri verzi, paduri ce se desfasoara in toate *tile i pan5 la orizont ca o mare de verdeat5, o mare cu fream5tul si cu valurile ei. E o priveliste cum nu cred ca se mai gaseste una in Europa. De la Bistrita la Sovata am facut o zi; oprindu-ma de mas5 in Top lita patriarhului Miron. Drum interesant, dar mai putin simpatic, prin Ardealul s5sesc i secuiesc... Mi-aduc aminte de ziva petrecuth la Sovata, ca de ziva de ieri desi au trecut aproape 20 de ani peste ea in clipa in care scriut. Am gasit I 7 mai 1943!

www.dacoromanica.ro

126


acolo Sanhedrinul Partidului National cu Maniu in frunte. tiam ca erau toti acolo si ma abátusem din drum nu de dragul palniei pline cu apa sarata, inconjurata de cateva vile si hoteluri fara farmec si de o padure de fagi faith' confort, catarata pe maluri si pe dealuri ci de dragul lor. Erau acolo in afara de Maniu Vaida, Mihai Popovici, Aurel Vlad, Bontescu, popa Man, Coltor si altii mai marunti pe care i-am uitat. Era un foarte potrivit prilej sA string mai de aproape pe chestiunea fuziunii cu ei pe care, pana atunci nu o pertractasem" decal cu fratele Mihai Popovici, fiindca nu o socotisem coapt5. Coved' nu era ea nici Ifi vremea aceea, cu toata arsita lui iulie, dar pertractari" in mai multi sub verdeata, seara la masa si pe potecile ce duceau noaptea pe luna spre iurta" Eremituluil imi parusera foarte nimerite pentru a grabi coacerea. Situatia se mai schimbase de altminteri. Negocierile ardelenilor cu taranistii nu dusesera la nici un rezultat i Maniu lamasese seful unui partid stimabil dar regional, ceea ce II punea in stare de

inferioritate fata de ceilalti sefi, in momentul deschiderii crizeide Guvern pe care toti o prevedeam pentru prim5vara anului 1925, cel mai

tarziu. Toti prietenii lui ii impingeau la o intelegere cu cineva", cu oricine afara de liberali pe care nu-i puteau suferi si care in plus, erau aproape pe dric. Cu caranistii nu se izbutise; intre averescani si noi, toti ne preferau pe noi, pe Iorga si pe mine. Se cam speriau ei de nazbatiile Paranoicului, dar aveau incredere in dibacia mea ca sa dreg lucrurile. Marea lor nedumerire era chestiunea sefiei, la care Maniu nu voia sa renunte (si nici ai lui n-ar fi consimtit) si se intrebau cu totii, plini de groaz5, ce se va intarnpla cu Iorga in caz de fuziune... Scopul vizitei mele la Sovata a fost sa-i fac sä inteleagA fara sa le-o spun pe sleau si cu atat mai putin sa iau un angajament in aceasta pri-

vinta, cd voi fi de partea lor... Am izbutit, ardelenii m-au prodamat fratele kr, si ideea fuziunii noastre a facut un pas serios inainte. E interesant de insemnat ca, cu toata mediocritatea lor intelectualà, ma simteam mai putin instrainat politiceste in mijlocul ardelenilor decat in

fata lui Iorga. Probabil c5 mentalitatea celor de dincolo de munti se incqdra mai bine in crezurile si proiectele mele dee& fulgurarile lui Iorga care n-a putut niciodata sa-si dea seama in viata câ dou5 si cu doua fac patru. lUn farsor al carui numel-am uitat!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

127

Mi-aduc aminte ca in vara i in toarnna acelui an 1924 rn-am legat mai steins de Printul Carol, fara s5 intru totu§i in intimitatea lui, ap 'Meat n-am putut sa-limpiedic s5 faca in 1925 prostia pe care a facut-o. De la Iasi §i pana s-a casatorit cu Principesa Elena a Greciei, il zarisem numai de departe, i marturisesc ca nu ma impinsese nici o simpatie spre dansul. Primirea intepat5 pe care mi-o facuse in ianuarie 1918 cu prilejul prezentarii mele ca ministru, evadarea lui in toamna aceluia§i an din Moldova §i casatoria lui clandestin5 cu Zizi Lambrino la Odessa apoi toate palinodiile sentimentale i erotice la care s-a dedat pada' la cal5toria sa in jurul globului, ma scarbiser5 de dansul i e probabil ca raporturile noastre ar fi ramas din cele mai reci, dac5 n-ar fi intervenit

simpatia Principesei Elena pentru sotia mea, i despartirea mea de Averescu. Cred chiar ca despartirea mea de Averescu a fost punctul de plecare al apropierii lui de mine caci el s-a apropiat de mine, nu eu de el. Printul Carol hr5nea o ur5 neimpacata, o ur5 de apa§, impotriva a trei oameni: Barbu $tirbei, Ionel Bratianu i generalul Averescu. Contrariul parerilor generale, ura mare a Printului nu era tirbei, era Bratianu. Pe tirbei il dispretuia ca arnant al mamei sale dar pe Bratianu, care-1 judecase si-1 condanmase, il ura din toata puterea sufletului s5u. Dac5 tirbei s-ar fi rnultumit cu rolul domnului de Pompadour, poate c5 ar fi ajuns chiar sa se impace cu el, dar ceea ce nu-i ierta, ceea ce nu i-a iertat niciodata, a fost ca s-a facut instrumentul lui Bratianu §i c5 a invartit pe Regele Ferdinand dupa poruncile efului Ocultei Liberale. Pe Averescu nu 1-a iubit niciodat5, dar la inceput farà s5-1 urasea. tia de pe vremea razboiului c5 Averescu il socotea ca un militar submediocru; a mai venit i mica chestiune cu camerista Thea despre care am pomenit intr-un capitol precedent al acestor Atnintiri a§a incat n-avea pentru ce s5 indrageasca pe generalul cu care se mai sfadise, i cu obraznicie, cu prilejul Consiliului de Coroana provocat de ultimatum-ul lui Mackensen in ianuarie 1918. Dar ura n-a intrat in sufletul Printului Carol impotriva lui Averescu decal dup5 ce acesta se solidarizase cu Bratianu in chestiunea Zizi Lambrino §i dupa ce generalul a

dus lucrurile pan5 la desfacerea romanticei casatorii incheiat5 la Odessa. Cat timp am fost alaturi de Averescu, Carol nu se putea gandi la o apropiere de mine dar indata ce in-am dumariit cu generalul i-am devenit cu atat mai simpatic cu cat tia c5 sunt un adversar hotarat al lui Bratianu §i ca nu ma amestecasem nici de departe in afacerea Lambrino §i in sechestrarile lui de la Mon5stirea §i de la Bistrita. Prin-

www.dacoromanica.ro

12.8


cipesa Elena s-a gàsit numaidecfit en confiance" cu sotia mea, ne-a a venit la noi cu Printul Carol de poftit la mask ne-a poftit la bridge brat. Mi-aduc aminte de o serata pe care am dat-o dupá cererea Printesei; dansa i surorile ei au dansat toat5 noaptea pe cand eu am jucat bridge cu Printul, p5n5 la ora 5 dimineata! Partidele de bridge au devenit tot mai dese, la dânsul, in Palatul de la osea, la mine, la generalul Hentescu, comandantul Aviatiei, in c5suta in care locuia la aeroportul de la 135neasai. Pe nesimtite am trecut de la bridge la politic5. De c5te ori n-a trebuit s5 iau apararea lui Br5tianu, pe care-1 ura atAt inat vrea sa ma conving5 c5 era prost! Incercarea mea de a restabili aceast5 judecata n-a avut ins5 nici un succes, qi mi-am dat seama ea la o schimbare de Tron, rolul politic al lui Bratianu era terminat!... Ce s5 mai vorbesc

de Averescu! Incetul cu incetul, Printul mi s-a deschis tot mai mult, i-am c4tigat increderea, ideile mele politice 1-au incântat 0 rara a preciza amanuntele unui viitor care atunci ap5rea Inca foarte indepartat, in-am convins cci fn cazul unei schimbari de Domnie eu a s fi omul

pe care s-ar bizui... 0 schimbare de Domnie nu era ins5 de prevazut pentru multi ani, in 1924 i chiar in 1925. Daca am fi putut-o prevedea, dacà am fi putut ghici evenimentele din 1927 (moartea Regelui Ferdinand i a lui Br5tianu) e mai mult dec5t sigur c5 nici Carol n-ar fi plecat dup5 Lupeasca, nici eu dupà Maniu qi dup5 t5r5ni0i! Eu cel putin m-am p5c5lit, dar nu mi-am f5cut de cap.

Mi-aduc aminte de trei zile petrecute pe la inceputul lui august al acelui binecuvântat an 1924, la Valenii de Munte, unde, chemat de Iorga, m-am dus &à tin trei prelegeri. Am desfasurat in fata inv5t5torilor, in fata misionarelor" i in fata proletariatului intelectual care se adunase acolo, câteva probleme economice i financiare. Iorga imi sorbea cuvintele eram in faza dragostei imi batea ritmul frazelor din cap i din picior, ma lauda, ma admira, ma ruga sa mai yin si in orele libere rn-a dat din prima zi gata, caci a volt sà-mi arate tot i numaidecat. Mi-a ar5tat biserica, 15murindu-mi cládirea ei i genealogia ctito1 Hentescu a fost primul stalp al camarilei Regelui Carol. Primul nu ca importantä, ci ca data. A ajuns in fruntea Aviatiei impins de Print, si a fost scos dupà plecarea lui

Carol, ca sa-si regaseasca cateva clipe de reactivare si de glorie la Restaurare". Hentescu nu era prost, si poate cà ar fi fost si un bun militar daca n-ar fi fost cartofor. Un om care-si petrecea noptile la Automobil-Club facand pe crupierul, nu putea face treaba la comandament a doua zi...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

129

rilor, m-a dus la muzeul instalat intr-o casuca in care adunase toate cioburile de primprejur, icoanele pe care le putuse terpeli de prin biserici, marame, zevelci, poale brodate, cate-o plosca zugravita, ota de Pa.,,ti incondeiate §i cateva tiparituri vechi obiecte nenorocite smulse din vapaia vietii sau moarte de mult §i mancate de cari sau de rnolii, fara nici un interes pentru mine. M-a dus la Scoala zugravilor de icoane", intr-o alta casa paraginita in care trei oftico§i fierbeau m511161ig 5. in a§teptarea inspiratiei; mi-a aratat locul unde urma sa cladeasca in mijlocul targului un teatru pentru reprezentarea festivi a pieselor sale (ca Wagner la Bayreuth!), m-a plimbat prin temeliile incepute ale Scolii Principesa Elena" menita sa adaposteasca demoazele minorita-

re en mal de roumain" §i rn-a dus in fine i la aminul misionarelor" instalat in casa veche boiereasca a Valenilor, o casa simpatica i sfioa&á, in fundul unei curti, o casa in care vreo douazeci de tinere invätatoare, cele mai multe frumu§ele, inghiteau zilnic, hai sa-i zicem conferinfa Maestrului, i se pregateau astfel SA poarte cultura romaneasa in tinuturile instrainate prin vitregia vremurilor. Ajuns la misionare am cazut pe un scaun; ma dureau picioarele §i mi se muiaserä §alele. Dansul insa, care facuse de zece ori drumul, caci ca §i cateii zburdalnici o lua inainte, se intorcea, se incurca cu o vorbi in curtile oamenilor, disparea, aparea lath' dansul insa nu da nici un semn de obosealà, 4i inspecta §i mangaia oitele date cu rouge" pe buze i cu pudra pe obraz ca orice misionara ce se respecta. Maestrul imi deapana meritele lor, culturale bineinteles. De dormit am dormit bine la Valeni, caci am tras la prietenul meu politic avocatul Radulescu, om strain de mi§carea culturala locala dar cu scaun la cap, cu paturi de puf §i cu Wernuturi de olanda. Din nefericire a trebuit sa iau toate mesele la Iorga sentinta §i asta a fost marea mea suferinta. fara drept de apel i de recurs Cum putea omul acesta trai cu porcariile ce se serveau pe masa lui? Era aqa de distrat Inc& nu vedea nici ce baga in gura. Erau lucruri mockloase §i ingrozitoare, de la mamaliga nefiarta scaldata in zar Ora la gaina prea fiarta (se desfacea...) neagra de pene ramase in piele... Biata coana Catinca, incorWienta, sau ca sa ma pedepseasa fiindca nu ma iubea, ma tot indemna sa mananc §i eu ma luptam cu ea refuzand sub

cuvant a nu-mi era foame (de§i eram afamat) sau a sunt la regim. Seam pe la ora 11, and imi da drumul i ma inapoiam acasa, nu indrazneam sa cer nimic Radule§tilor, sa nu afle Apostolul (intr-o maha-

la ca Valenii toate se aflau) §i sa se mahneasa i sa se supere... Am www.dacoromanica.ro

130


trait trei zile cu paine, cu ceapa si cu putin cas sarat, pe care mi le trecea Toni pe ascuns Toni cel insarcinat cu popota cursistilor" cazati prin scolile primare si pe unde se putea, Toni facatorul de minuni care hranea cateva sute de oameni, cu nirnic, cu cei cativa lei pe care Iorga ii da pe zi, rupti din modesta subventie capatata de la Ministerul Instructiunii. M-am strecurat cu bine prin toate aceste mizerii, si la plecare prietenul meu pe o viata" rn-a dus la gala in alai, precedat de fanfara locala si cu toti cursistii nemancati dar adapati la izvorul celui mai curat nationalism, dupa el... Mi-aduc aminte de o reprezentatie la Teatrul Popular, intr-o loja,

poftit de Iorga. Se juca o piesa a lui, un fel de satirà a moravurilor noastre politice. Nu mai stiu titlul piesei, dar principalul personaj purta numele de Sarmald §i aproape toata piesa era un monolog al lui Sarmalà. Teatrul lui Iorga era un teatru sui generis". Scria o drama sau o comedie in 5 acte, in doua ceasuri. Ca tot ce a scris, piesele lui nu erau tampite, dar erau idioate. Mai intai nu erau piese, ci scheme de piese. Cateodata rar remarcabile, ca de pilda /sus, pe care a trebuit sa o inghit, pe timpul prieteniei mele cu dansul. Scheme le asteptau insa sa fie dezvoltate, si Profesorul n-avea nici timpul, nici dar teatrului. Sarmaid era in mintea lui Iorga un prototip, si fiecare cuvant al lui trebuia sa poarte", cu toate subintelesurile lui in realitate insa era o sinistra paiata lath' viata si prin urmare fara duh... Iorga, langa mine, radea de se prapadea la fiecare replica a palidului actor ce intrupa ridicolul personaj. Radea si ma inghioldea: Bine, nu?" Ioanitescu umpluse galeria

cu oamenii sai" din Negru, pe care ii punea sa urle ura!", bravo!", traiasca domnul Profesor!" la fiecare trei cuvinte. Dupa un act n-am mai putut sa rabd, dar nu stiam cum sa plec fara sa jignesc de moarte pe pretenul meu"... Mi-am adus din fericire aminte frica lui fantastica de boalà, de boala sub orke forma. M-am incovoiat, si am inceput sa gem... S-a uitat la mine, si m-a intrebat, speriat: Ce ai?"

Mi-e eau, mi-e rau de tot, dureri nebune in pantece..."

Eih,

dhrraga, du-te rhephedhe hacasa si teh puhne hin phat!" Am protestat, si am declarat ea' mai bine mor deck sa nu vac] srarsitul formidabilei creatii. Dar Nebunul n-a vrut sa auda, se temea de molima, se vedea deja pe dric, si rn-a silit aproape cu forta sa parasesc sala. Am plecat incovoiat in douä, rn-a dus Cihodariu de brat si plin de nadejde ca aveam &à mor si ca-mi va lua locul in partid, pada afara la o trasura... M-am

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

131

urcat intr-un taximetru v5itandu-m5 si asa am sc5pat de Sarmald i de parintele lui sufletesc! Mi-aduc aminte de o deplasare cu apostolul la Cernauti si de alta la Br5i1a, excursii politice, menite s5 cimenteze organizatiile noastre si s5 le intareasc5 vlaga. Renuntasem la proiectele informarii publice, c5ci

aveam amandoi oroare de asemenea exhibitii, si le inlocuisem prin conferinte publice si prin consfatuiri cu fruntasii locali ai partidului. Am sosit si intr-un kc si in altul pe la amiaza, am luat masa cu partidul", Iorga a tinut cite o conferint5 cu subiect istoric-literar si seara banchete cu eke un discurs politico-economic" 16trat de mine si urmat bineinteles de cAteva cuvinte ale Sefului multe presarate cu obisnuitele glume. La dejunuri nimeni n-a avut voie s5 vorbeasc6 de politica' local5, si nici nu s-ar fi putut, cu oricita indràznealà, c5ci vorbea numai El, Unicul, si nu stia nici numele celor ce-1 inconjurau, dar-

mite s5-i mai intrebe de p5surile kr personale. I-am mai luat eu la o parte, pe neb5gate in seamá, unul ate unul si le-am ascultat dorintele si le-am dat sfaturi. Cu conferbatele lui la Cernguti si la Braila a fost petrecere mare. Iorga era un conferentiar delicios; ajutat de prodigioasa De lui memorie improviza cu o màestrie si cu un duh farà pereche. obicei nu se sinchisea de subiectul prelegerii sale, o lua razna si-si aducea aminte de titlul conferintei numai la sfarsit, in cdteva fraze de incheiere. La Cernäuti, anuntase o conferint5 despre legaurile istorice ale Bucovinei cu Moldova si a vorbit tot timpill despre poetul R., cu care bucovinenii se mandreau, i-a despicat scrierile cu o rAutate si cu o verv5 delicioasa; 1-a dat gata, si dupà ce n-a mai famas nimic din el, a definit in cinci minute integrarea Bucovinei in sufletul moldovenesc... La Braila, in momentul de a se urca la tribun5 uitase despre ce trebuia s5 vorbeasc5, si se inc5p5tanase sa o stie, spre mirarea celor care-1 insoteau, si care din intimplare nu citiser5 cu destul5 atentie afisul si uitaser5 si ei titlul conferintei! A fost o istorie intreag5, pan5 am dat de un afis si am putut s5 satisfacem neasteptata pretentie a conferentiarului de a-si cunoaste subiectul conferintei: Rolul Beal lei in razboaiele trecute" sau asa ceva. Asa?... Bine..." a exclamat Maestrul, s-a urcat la tribun5 in aplauzele publicului, si a vorbit un ceas si jum6tate despre altceva! Era o gràdin5 de om! Mi-aduc aminte de zece zile petrecute la Galati, pe la mijlocul lui decembrie, in campanie electora15. Se ivise o vacant5 la Senat, si Cen-

www.dacoromanica.ro

132


tru1 hotSrfise s5 prezentárn pe prietenul meu politic Ilie CAlciurescu, seful organizatiei partidului nostru in Covurlui. Aveam in acel judet o organizatie foarte tare, CMciurescu era cel mai simpatizat dintre candidati, si rn-am decis sà-i dau o man5 de ajutor, aproape sigur Ca vom cuceri mandatul. Lupta se da intre trei candidati, al nostru, cel liberal si cel t5ranist. Forte le erau cam egale, balanta inclina usor in favoarea noasträ, dup5 marturisirea tuturor. Succesul depindea de votul ovreilor, foarte nurnerosi (vreo 800 de alegatori) si foarte disciplinati. Ca ministru de interne ma purtasem foarte bine cu ovreii si nadajduiam concursul lor. Abia sosit la Galati rn-am dus la seful lor politic, doctorul David, care m-a primit ca pe un trimis al lui Elohius i mi-a spus: Domnule ministru ati salvat viata, aci la Galati, sub ochii mei, a atorva sute de copii ovrei refugiati din Rusia, dindu-le hran5, vesminte si adapost. Ar trebui sá fim niste netrebnici, daa nu v-am da votul nostru. Puteti conta pe toate voturile noastre! Noi nu inselAm!" 8i cu toate astea au inselat: in ajunul alegerii a venit licheaua de Fildermann de la Bucuresti, cu ordinele Centrului, i toti ovreii au votat cu Guvernul, care ne-a invins cu putine voturi... Aceast5 campanie a fost pentru mine foarte placuta, aci am trait si am petrecut bine. Instalat la hotel Metropole, caa curat5 si bine tinutA, luam mesele, and nu eram poftit prin familii, la restaurantul Sure pe Strada cea mare, la resturantul Sure care mai pAstrase ceva din vechea lui faimA. Aflandu-m5 pe malul Dunärii, si in centrul pescariilor noastre, mi-am zis cà trebuie sa manfinc in fiecare zi peste proasp5t, si nu m-am jenat. imi reamintesc ins5 cà intr-o bun5 zi nu a fost insemnat nici un fel de peste pe carta de bucate de la Sure, de obicei destul de bogata cu privire la acest articol. Cum, n-aveti azi peste deloc?", am intrebat mirat. Nu, domnule, mi-a raspuns chelnerul, n-a sosit de la Bucuresti!" Am aflat astfel cà pestele adus la Galati din. Delta si de la VA !coy era expediat la Bucuresti, si de acolo reexpediat la Galati, pentru nevoile consumatiei locale! Aferim organizatie! 8i ne mai miram

de ce toate lucrurile mergeau pe dos in scumpa noastrà tara! Ca s5 atrag simpatiile aleg5torilor culti" am tinut la Galati si doa conferinte, una la Liga Culturalà, sectia locala prezidata de profesorul Calmuschi, sub-seful iorghist al organizatiei noastre alta la Teatru. Eram atunci in toiul carierei mele de conferentiar, si prelegerea mea asupra idealismului si realismului in politia" a avut mare succes. www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

133

Bietul Calciurescu a fost foarte dezamagit prin caderea lui; era o fire subtire si sensibila si din acel moment s-a läsat prada descurajarii... S-a mai incurcat dupg scurth vreme si intr-o nenorocith afacere sentimentala, si s-a sinucis. A fost unul din tovarasii mei de lupta politica pe care i-am regretat mai mult... Pe cand ma aflam la Galati, Iorga mi-a pus la cale la Bucuresti reintrarea mea in Camera, fara sa ma previe. Guvernul, ca sa nu-1 intarate, n-a indraznit sa respinga demisiile pe care le ceruse lui Beion Georgescu, lui Potirca si lui Vräbiescu si am fost astfel proclamat deputat de Do lj, fara sa fi fost intrebat, caci n-as fi primit niciodath sacrificiul pri-

etenilor mei. Trebuie sa marturisesc ea' Iorga a procedat in aceasta afacere cu mult tact si cu multh delicatete, invocand interesul superior al partidului...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XV-LEA

intrevederi §i negocieri cu $tirbei Meidge Actiunea lui Stere Reiau incercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereu§ita de Iorga Mihai Popovici i concursul lui Chestiunea Sefiei §i a intelegerii cu taranitii Iau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorga la Paris Ma inteleg cu Maniu Apelul lui catre partidele democratice Raspunsul meu i adeziunea Partidului Nationalist al Poporului Atitudinea celorlalte particle Formele fuziunii Infiintarea Partidului National cu doi §efi. o

Pe ling5 i printre toate aceste distractii" i multe altele pe care le-am uitat, gandul meu a urm5rit zi cu zi pe de o parte scopul la care ma inh5masem, alc5tuirea blocului democratic menit sa ia succesiunea Guvernului Br5tianu iar pe de alta consolidarea doctrinei mele monetare, stabilizarea, pentru care ma r5zboiam Inca cu toat5 lumea §i mai ales cu Vintila Br5tianu, adversarul ei cel mai inver§unat. Au mai trebuit aproape 4 ani pin5 sa se conving5 i bancile liberale i tutorele lor de necesitatea stabilizarii. Cu alcátuirea blocului democratic a mers ceva mai iute, dar totu0 cite t5raganeli, cite pertractari, cite ambitii de imp5cat!

In negocierile mele am gasit un ajutor nea0eptat, qi determinant in ce privea pe tarani0i din partea lui tirbei. Da, din partea lui tirbei, omul lui Br5tianu! Banuiala mea c5 lui $tirbei i se urise cu rolul de codoq ascuns in umbr5 qi in tainele alcovurilor, s-a int5rit pe zi ce trecea 0 a ajuns s5 fie o certitudine. Bineinteles c5 omul nu marturisea nimic i c5uta s5 justifice interventiile lui prin devotamentul sau care Rege, caruia voia, zicea dinsul, sa-i puna un instrument de guvernare la lin-

demink canalizind totdeodat5 spre metode de ordine curentele cele dezmAtate reprezentate prin Partidul Taranesc. *i nu numai c5 nu marturisea nimic, dar mi-a mai cerut s5 pástrez cel mai mare secret in jurul

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

135

demersurilor sale, sub pretextul ea nu voia s5 se cunoasc5 raporturile lui cu Stere, cki cu Stere lucra el. In realitate nu se jena de legaurile lui cu Stere, ci se temea de Br5tianu pe care nu indräznea s5-1 infrunte pe fatà. Toti domnii acestia lucrau numai pentru satisfacerea ambitiilor lor personale. Dac5 Iorga si Maniu voiau s5 fie prim-ministri fiindc5 asa le cerea temperamentul lor autoritar si inalta idee ce aveau despre ei insisi, dacá tirbei ravnea cu titlul de presedinte de Consiliu un kc mai bun la masa' si o regularizare a situafiei sale politice Stere c5uta prin frecventarea lui tirbei si printr-o eventualà participare la Guvern o reabilitare politica'. Stere i§i da seama ca numai ascendentul lui $tirbei asupra Regelui putea sà-1 impun5 intr-un Guvern, si cum pe de alt5 parte era certat de moarte cu Iorga si nu putea suferi pe Maniu nu vedea deloc cu ochi r5i o presedintie a Printului. faranistii nu avea pe cine sà" sustie din sanul lor din fericire, cki Stere n-ar fi suferit pe nimeni s5-i treacg inaintet, si se impkau s'i ei toti mai iute cu ideea unei presedintii a lui tirbei, omul Regelui, cleat cu una a lui Maniu sau a lui Iorga, sefi ai partidelor concurente. Dandu-mi seama la randul meu de marile greutati ce voi intimpina ca s5 conving fie pe Iorga, fie pe Maniu s5 primeasc5 insc5unarea celuilalt, rn-am familiarizat si eu, din ce in ce mai mult cu ideea unei presedintii tirbei, in credinta c5 si

Iorga si Maniu vor primi mai lesne un homo regius" in capul lor, decal unul pe altul. S-a organizat astfel un adevArat complot intre tirbei, Stere si mine, complot pe care nu 1-a stiut nimeni, complot care a pregátit in tkere succesiunea Guvernului BrAtianu. Lipsa de rezistent5 a Regelui fata de injonctiunile lui Br5tianu, imposibilitatea Partidului National si Partidului T5r5nesc de a se intelege asupra unei liste ministeriale si tr5darea lui Iorga in fata Regelui au impiedicat planul nostru s5 reuseasc5. Dar nu am ajuns Inca acolo... Complotul nostru a putut famine secret si pentru ca nu ne-am into"nit niciodatd in trei. Eu tratam separat cu tirbei si cu Stere, iar Stere avea intalniri cu $tirbei si astfel se complecta circuitul. Cu tirbei am avut mai multe intrevederi in iunie si in iulie. Pretextam ca s5 ne intalnim afacerile Societ5tii petrolifere Steaua Roman5" in Consiliul careia de administratie, prezidat de tirbei, eram membru. Erau tocmai la ordinea zilei dificult54i de aplanat intre grupul roman, grupul englez §i 1 Vremelnica sefie de mai tarziu a lui Mihalache in Partidul National-Tariftnesc, a fost primitii de Stere ca sA doboare pe Maniu fi fiindoi o ftia vrernelnica...

www.dacoromanica.ro

136


grupul francez. Ne vedeam des, dar pe langh afacerile Ste lei", vorbeam mai ales de ale noastre. Veniser5 membrii Consiliului din Paris si din Londra; printre ei erau Champin, Mercier, Jacques Stem cei doi dintai prieteni de la Iasi, chci facuser5 parte din Misiunea generalului Berthelot, ca ofiteri de rezerva. hi lep5daser5 acum uniformele si imbeacaser5 hainele de milionari... Jacques Stem era fiul acelui Stem care organizase subscrierea primului imprumut strain consimtit Romaniei inch vasal5 a Turciei, in anul 1870. Mat deschis, cu avere mare, cu frumoase instalatii la Londra si in Kent era tipul ovreiului complectamente anglicizat, in personalitatea caruia, fizic5 si moralà, nu mai r5m5-

sese nimic din tarele rasei. 8tirbei s-a pus in patru ca s5 fach cinste oaspetilor nostri si-mi reamintesc cu plhcere o mash adevarat princiara pe care a oferit-o membrilor Consiliului, la Buftea, pe iarb5, in zarea lacului... Au fost toate ca in Anglia, in castelele Lorzilor, numai ea" in juml mesei se plimba si mugea un bou! Era insa un bou pe dou5 picioare si-1 chema Osiceanu, si era directorul general al Societhtii! Ba cu Steaua",

ba cu Stere, ma imprietenisem bine cu 8tirbei, ne vedeam des si ne intelegeam. M5 gandeam la zilele de cur5tenie sufleteasc5 de la Iasi, pline de entuziasm si de nhdejde si sorbeam far5 remuschri ciorba de la Buftea! Mi-era cam rusine de mine dar unde nu duce politica! Cu Stere ma intalneam la Athenée Palace. Stere, c5shtorit cu v5duva lui loan Radovicil locuia la Bucov, lang5 Ploiesti si nu venea decal

din cand in cand la Bucuresti, pentru 2-3 zile, si teagea la hotel. Dar inainte de a vorbi de Stere, doua vorbe despre doctorul Meidge. Doctorul Meidge era, un mamos englez vestit, si-ladusese la Bucuresti Regina, pe atunci Principesa Maria, pentru facerile sale. Foarte inteligent, Meidge, avea o patimh neingràdith pentru politic5. Pentru tot ce era politica; politic5 englez5, politic5 intemational5, politic5 nationala in Orile in care se afla sau prin care trecea. Se zicea deja pe atunci ca era in serviciul lui Intelligence Service" si am avut prilejul s5 aflu

mai tarziu c5 era subventionat" si de Ministerul nostru de Exteme. Palk ori nu, se at-Ma cat se poate de interesat de politica noastr5 si mh vizita des cand venea la Bucuresti. Cateva zile dup5 intrevederile mele cu $tirbei, din luna mai, a venit sh-mi sugereze o formula de Guvem tirbei, cu concursul meu, al lui Maniu si al thrhnistilor formula ce 1 Fratele ministrului Radovici. Mort tin5r, tuberculos si socialist. S-a aruncat in mare, de pe vapor...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

137

ar fi foarte agreata la Londra, spunea el. $i rn-a infrebat: Ce ai zice despre o asemenea combinatie?" Nu mi-a placut niciodata sa vad strainii bagându-qi nasul in afacerile noastre politice qi am raspuns englezului cam evaziv. Se vede insa ca *tia el ceva de la $tirbei, caci a interpretat discretia mea ca un consimtamint *i numaidecit mi-a declarat ca va intra in actiune pe langa Regina intra la dansa cum vrea *i cand vrea *i ca o va convinge sa se inhame la capacitarea" Regelui Ferdinand

in vederea acestui plan minunat. Mi-am inchipuit din prima zi cfind mi-a vorbit tirbei, ca omul nu ascunsese nimic din ambitiile sale, Reginei, *i mi-am adus aminte de vremurile in care Principesa Maria sf5tuia pe conservatori, vorbind cu tata-meu, sä aleaga de *ef pe scumpul ei Barbu. i iata cum a intrat in combinatia noastrei qi Regina Maria *i Meidge. Meidge era insa discretia facuta om, iar Regina nu avea cu cine sa trancaneasca, caci nu vorbea politica decfit cu tirbei.

Stere a fost una din figurile cele mai conturate ale politicii noastre intre anii 1910 *i 1925. Masiv, bloncos, greoi la mers *i la vorba, Stere ne-a venit din tundrele Siberiei gi s-a oprit intr-o prima etapa la Iasi, unde a inchegat in jurul lui o generatie de tineri ce se socoteau sociali*ti

fiindca sensibilitatea lor ii zbarlise impotriva rnizeriilor omengti *i teoriile economice *i sociale germane le otravisera mintea pomita sä taie fire in patru dar care, ca *i dfinsul, erau in realitate simpli utopi*ti. in

aceasta prima etapa, in etapa lui Stere cu barba, caci purta o barba deasa, frumoasa qi neagra ca pana corbului etapa de aclimatare *i de luare de contact evadatul din Siberia *i-a marginit activitatea in lumea ideilor, rationamentelor *i ecuatiilor cerebrale, depaqind foarte rar cercul lor. Profesor la Universitate i*i facea cursul in fata studentilor *i-1 continua apoi in fata ciracilor, a prietenilor sau a oricui, qi oriunde la Hata Romeineascii, pe care o intemeiase, la prieteni, la el acasa, la birt sau pe strada, vorbind *i fumand de dimineata pana seara qi pang noaptea tfirziu. Stere a dovedit mai tarziu, prin romanul in multe volume in care *i-a zugravit viata, ca era un mare scriitor (primul volum din aceasta serie va ramâne un cap de opera al Iiteraturii romaneqti, de o putere tolstoiana), dar in aceasta prima faza a vietii sale in Romfinia a lucrat mai mult cu vorba dec5t cu condeiul, *i totu*i, sau poate tocmai

din pricina asta, *i-a creat in acest rastimp legaturile trainice care nu s-au rupt niciodata ca *i vrajma*iile tot atat de puternice. intr-o a doua etapa a carierei sale, dupà ce a sedus pe Ionel Bratianu Ste*i s-a inscris cu atatia genero*i" in randurile Partidului Liberal

www.dacoromanica.ro

138


re a cobordt de la Ia0, ras barba §i s-a inecat in politic5. Prirnul s5u mare act politic a fost reforma agrar5 pe care a b5gat-o pe gât Br5tienilor, al doilea, de la 1914 inainte, rezistenta impotriva curentelor nationaliste ce ne impingeau in rAzboi impotriva Puterilor Centrale, cu sacrificiul revendicarilor noastre asupra Basarabiei. Toat5 lumea §tie cum s-au intors evenimentele i cum Stere a devenit un tr5d5tor". Atunci 1-am cunoscut, in mijlocul zbuciumarilor sale suflete0i; nu-1 intAlnisem niciodat5 inainte. De frecventat, nu 1-am frecventat insa cleat dupa r5zboi, dup5 ce fusese clasat tradator". Ii ascultasern in Camera, in

rarele sale manifestatii la tribuna din timpul neutralitatii" (1915 1916), i cuvAntul lui imbacsit dar sincer §i neme0e§ugit, truda sa de om c5znit ce-0 alegea cu greu cuvintele t*ite cu prea mare imbulzea15 din bogatia lui sufleteasc5, ma miFaser5 adinc. Sinceritatea i bunacredint5 rn-au sedus totdeauna. Eram ins5 in acea vreme a neutra1it54ii

prea despartiti prin toate ca sa ne apropiem. El concepuse reforma agrara pe baza de expropiere §i eu eram omul care combatusem §i cornb5team expropierea, pe temeiuri solide de doctrin5 economica el era in fruntea celor ce cereau razboiul al5turi de Puterile Centrale impotriva Rusiei, 9 i eu faceam parte din Actiunea Nationala" §i l5tram zilnic impreun5 cu Filipescu, cu Take Ionescu §i cu intreaga tara: vrem Ardealul, vrem Ardealul!"

Dup5 fAzboi ne-am apropiat insà. La0tatea §i f5tarnicia cu care Stere a fost atacat de profitorii intregirii neamului" rn-a dezgustat si pe cAnd Iorga §i Take Ionescu loveau far5 inn in omul prabu0t i dezarmat, eu i-am intins mAna. Ne-am intalnit des, mai ales in anii 1924, 1925 i 1926, §i ne-am inteles in multe, de0 multe altele ne desparteau. Mi-a r5mas din aceste convorbiri o impresie ciudatà, impresia cd nu era bun de nimic intr-o politicS constructivd, ci cd, cu.toatd pldcerea

de a sta de vorbd cu dánsul, ceasurile petrecute cu el erau ceasuri pierdute. Pentru Stere, totul se reducea la idei i la rationamente; la deductii i niciodata la inductii. Sta pe marginea patului, cu vepica lui tigareta intre buze, §i rationa à perte de vue". Totul era pentru dânsul de sintezA nu se ocupa niciodat5. Acest utopist materie de analizA care credea in puterea rationamentului §i a deductiei, nu incerca niciodat5 sa construiascA. Voluptatea rationarii ii satisfacea pe deplin §i nu-0 da seama c5 aceast5 patim5 ii istovea, cum istove0e alcoolul sau opium-ul pe cel ce se dedá la abuzul lor. Tot rationand de dimineata pAn5 seara, Stere ajunsese la un fel de betie a rationamentului, cu rare

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

139

clipe de luciditate, in care tot ce se mi§ca in jurul s5u ii ap5rea in fine sub culori reale. Momentele acestea de luciditate, de odihnA a ma§inii de rationament, erau insA prea rare ca sA poata da ceva. Omul acesta se nAscuse cu minte intreagA, dar prea trAise mult singur in anii de formatie intelectualk §i i-o deformaser5 pustiurile siberiene, pustiurile sufletului slay §i pustiurile filozofiei germane, fiecare cu nemArginitul lor... A§a cum era, §i poate fiindcA era a§a, Stere exercita o mare, o cople§itoare influenta asupra analfabetilor, asupra manualiSilor i asupra belferilor Partidului TAranesc. In complotul meu cu $tirbei §i cu Stere, am pus toat5 greutatea pe Stere. tirbei nu era pentru mine cleat un atout" mai mult, utilizabil pentru a zadarnici uneltirile lui BrAtianu la Palat, pentru a invirti pe Rege i pentru a servi in ultimul moment ca sperietoare scoas5 din cutie §i menita s5 impace pe Iorga cu Maniu. Stere ins5 era omul care-mi putea aduce Partidul Taranesc, §i in tot cazul omul care 1-ar fi putut impiedica la o colaborare cu noi qi cu ardelenii. Iata de ce am cAutat s5-1 cfi.tig pentru planurile mele, cAci rarA Partidul Taranesc, de opozitia caruia toat5 lumea se temea, nu puteam infati§a Coroanei blocul fortelor de stanga domesticite... E probabil ck date find intransigenta §i rationalismul lui, n-a fi reuOt niciodatA cu Stere, dacA n-ar fi fost dorinta lui, ascunsh dar tenace, sä moari reabilitat. OricAt ar fi cineva de rationalist, oricat ar trAi trei sferturi din zi in nori, nu-i poate fi plAcut &A aud5 incontinuu in

jurul lui cuvintul de tr5d5tor i amenintarile de puF5rie... $i-1 mai incinta §i ideea c5 putea contribui el, s5 curete de la domnie pe Iorga i pe Maniu. Parc5-1 aud i acum pronurttand cu evlavie, cu vocea lui ap5-

satk cuvintele Printul Barbu..."

bea lapte citandu-i numele, cu

gandul la cei doi §Afi" pe care urma sa-i dea gata. Am lasat toatA grija aducerii" tarAni§tilor pe seama lui Stere, §i n-am luat contact cu alti membri ai partidului nostru de stanga, decat intAmpl5tor. Avand pe Stere, §tiam c5 voi avea partidul. Odat5 inteleqi cu nationalii, imi dam seama c5 vom mai avea un hop greu de trecut, acela de a convinge pe Iorga s5 inghita pe Stere ca tovar4 de lupt5. Era greu, §i toat5 greutatea cAdea evident in spinarea mea, dar mai trAisem eu i alte momente grele in politick §i cu Iorga ce nu era posibil? LAs And astfel actiunea de apropiere cu tAr5rti§tii inseilat5, §i pe seama lui Stere, m-am pus sA* lucrez serios la fuziunea cu ardelenii. Pe tArarti§ti nu-i puteam intr-adevar cAp5ta decal dup5 o fuziune cu nationa-

www.dacoromanica.ro

140


lii, ca sd tie prezentdrn lor mai tari deciit ei. Dac5 intre noi §i nationali ar fi intervenit o simpla intelegere de colaborare, t5r5ni§tii ar fi pretins s5 duca ei dantul intr-o intelegere in trei socotindu-se mai tan electoralice§te decal fiecare din celelalte partide. Prin fuziunea noastra cu ardelenii ponderea electoral5 c5dea ins5 de partea noului partid astfel alcatuit, §i taranistii atat de respectuo§i fat5 de hotararile sufragiului universal nu mai puteau zice nimic. Fuziunea mai era indispensabil5, fiindc5 se constituia astfel un mare partid regnicolor §i nu se mai putea aduce

ardelenilor invinuirea regionalismului lor. Prin urmare, cu Partidul National, nu intelegere, ci fuziune qi o fuziune era in principiu mai greu de realizat cleat o intelegere. Problema mai era ingreunata §i prin faptul ca negocierile pripite dintre Iorga §i Maniu dedeser5 greq, §i c5 lorga i§i dedese drumul de necaz la cunoscutele lui sarcasme §i ironii, sarcasme §i ironii la care ardelenii mai greoi de duh erau foarte sensibili. Cu toate greutatile problemei, m-am pus pe lucru §i am avut satisfactia s5 o dezleg in mod favorabil. Ca sä impac lucrurile intre noi, ca sa ajung la o intelegere §i de la o intelegere la o fuziune cu Partidul National, mi-a trebuit insa aproape un an. Nu rn-am pripit insa ca Iorga, ca s5 nu stric treaba §i fiindc5, bine informat prin tirbei, §tiam c5 am vreme inaintea mea, §i c5 sorocul schimbarii de Guvern nu va sosi in nici un caz inainte de toamna anului 1925. Am fost gata in vara anului 1925, dar Guvernul nu s-a schimbat dee& in primavara anului 1926 §i poate c5 aceast5 amanare ne-a fost fatal5 §i ea, c5ci a izbucnit intre timp criza succesiunii Tronului, prin dezertarea Printului Carol, unul

din factorii politici pe care ma sprijineam. Atitudinea hotarat5 a lui Averescu contra Printului, in Consiliul de Coroana de la Sinaia, in opozitie cu abtinerea lui Maniu §i simpatia exprimat5 pentru Print de Iorga, a hot:alit desigur pe Beatianu parka' atunci §ovaitor sa impun5 Regelui un Guvern al generalului, dup5 cum schimbarea de atitudine a lui Averescu 1-a hotar5t in iunie 1927 sa' ceara izgonirea lui. Si in 1926 ca §i in 1927, Regele a facut dupa placul lui Bratianu, caci Bratianu ajunsese s5 fac5 §i s5 desfac5 tot ce voia in tara romaneasca. Omul care m-a ajutat mai mult la intelegerea mea cu Partidul National, omul care mi-a pregatit acordurile incheiate cu Maniu in ianuarie 1925, a fost Mihai Popovici. Mihai Popovici se gisea in toata splendoarea lui de Cavaler Vienez, de Rege al Rathauskeller-ului. Gustase cu lingurita din bunatatile puterii in scurtul Guvern Vaida, §i dorea growww.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

141

zav s5 guste din ele cu lingura mare. Si cam tocase destul din modesta lui avere qi nazuia s5 o refac5 dorintA legitim5 ce n-a putut insa ft satisfacut5 decat multi ani mai tarziu cu prilejul imprumutului pe care 1-a incheiat la Paris in 1931, ca ministru de fmante in Cabinetul Mironescu. Din §tafet5 intre Vaida §i Maniu, ajunsese sfetnic ascultat de dl. Prezident, in admiratie inaintea eruditiei lui. Maniu care nu citea nici o carte 4i Ikea cruce vázand cat citea fratele Mihai 0 nu c5rti marunte, spunea dl. Prezident, ci carti de alea groase de cate 800 de pagini..." Fratele Mihai se Ikea c5 le citqte, sau le citea era totuna, c5ci citea ca un prost i nu mistuia nitnic. Daca volumele buchirisite nu-i imbogateau cunotintele, ii creSea in schimb sensibil vaza in partidul de popi i de belferi printre care putea frece drept o lumin5 ce se r5sfrfingea i asupra §efului. Tr5ind mai tot timpul in afar5 de Ardeal,

Mihai Popovici era unul din putinii ardeleni careli da seama c5 Ardealul nu era buricul p5mantului, i c5 singur, dl. Prezident, cu toti ai lui imprejur nu va putea fi chemat niciodat5 la Guvern. 0 incercare de desc5lecare in Vechiul Regat dedese geq, pe t5r5n4ti nu-i putea suferi (temfindu-se totdeodata de ei i dorind sä ii neutralizeze), cu Averescu nu se putea intelege Maniu din cauza printipiilor" ap incat nu mai

r5maneam deck noi, lorga i cu mine. Am explicat lui Popovici tot planul meu; a fost incamat i mi-a fag5duit c5 se pune pe lucru. A fagiduit i s-a tinut de vorb5. Dar n-a fost nici pentru el lucru u§or, caci

Maniu nu mai voia la inceput s5 aud5 de lorga. Pe la jum5tatea lui iulie, la Sovata, am gásit mult drum facut, pe Maniu i pe ai lui alti oameni dee& iil5sasem in iunie la Bucure§ti, cu prilejul ultimelor mele intrevederi. Fratele Mihai lucrase, i lucrase bMe. Am lásat pe Popovici s5 lucreze in special pe Maniu, pe care am evitat s5-I mai intalnesc ca sa nu ia pozitie fat:5 de mine pan5 nu era hofarat la fuziune, c5ci inc5p54inat cum era, ar fi fost greu de invartit daca cumva ar fi luat o pozitie negativa. De la Sovata nu 1-am mai väzut pan5 in ianuarie 1925. In schimb, rn-am tinut de capul celorlalti frun-

ta§i ardeleni, mai importanti qi mai marunti. ii docaneam pe unde ii prindeam §i i-am convins pe rand c5 unica lor posibilitate de a ajunge la Guvern, era o fuziune cu noi. Singuri, nu ii va chema Regele niciodata la Guvem, iar impreun5 cu taran4tii i mai putin, caci taran4tii erau socotiti drept bo4evici. Si tar5n4tii i ei, nu puteau pupa puterea decal cu chez5§ia unui om care s5 inspire incredere O'Regelui qi lui Bigianu, i acest om eram eu. Zi cu zi, ardelenii s-au familiarizat cu

www.dacoromanica.ro

142


ideea fuziunii cu noi, cu atat mai usor cu cat raporturile lor cu taranistii se cam invrajbisera, dup5 insuccesul incercarii de fuziune intre ei, ce mersese pana la votarea acelorasi 10 puncte de program de catre comi-

tetele ambelor partide, dar apoi se prabusise. Taranistii incepuser5 chiar s5 constituie organizatii judetene in Transilvania si aceasta incalcare a tinutului rezervat" prin drepturile istorice Partidului National, ingrijorase pe domnii" de la Blaj si de la Cluj. Ardelenii erau copti pentru orice combinatie, numai sa ajunga la putere. Cat traisera sub regimul unguresc, nu cunoscusera de la trezirea lor in viata politica si de la intemeierea Partidului National decal opozitia. Dup5 actul Unirii de la Alba Iulia si dup5 primirea triumfala ce se facuse delegatilor lor la Bucuresti in decembrie 1918, ei se v5zuser5 perpetuu la putere, ca reprezentanti ai tinuturilor alipite, in toate Guvernele. Facusera insa de la inceput greseala sa se izoleze in Consiliul Dirigent si s5 se manifeste ca partid regional, asa incat, in cei sase ani care trecusera de la Unire nu gustasera decat trei luni (Ministerul Vaida) din bunatatile carmuirii, si doua mari Guverne, Guvernul Avereseu si Guvernul Bratianu, se formasera cu nesocotirea lor. Aceasta stare de perpetua opozitie in loc de perpetua guvernare ii exasperase, si erau gata la orice, numai sa nu ramaie de cäruta la schimbarea de Guvern ce se apropia. Prin decembrie, Popovici a venit sa-mi spunä Ca sosise momentul sa stau de vorb5 cu Maniu, in fine hotarat la fuziune. Doua dificultati, spunea el, ne mai stau in cale: chestiunea sefiei, pe care Maniu nu intelege sa o abandoneze lui Iorga, si dorinta kr, a ardelenilor, de a nu se vrajmasi prea tare cu taranistii si de a nu rupe toate puntile cu ei. Nu mi-a fost greu sa linistesc pe fratele Mihai asupra acestor dificultati. L-am asigurat ca eram alaturi de ei pentru proclamarea lui Maniu ca sef al noului partid iesit din fuziune, si ca hotarat s5 ajung la formarea unui bloc de guvernamant care sa cuprindà si pe taranisti, nu eu voi fi acela care se va opune oricaror incercari de a-i apropia de noi. Dar ce va zice Iorga?" rn-a intrebat Popovici. Iorga, dragul meu, e bun la opozitie dar nu face de Guvern. Trebuie sa-1 menajam cat suntem in opozitie, caci la lupta e un animator far5 pereche dar trebuie sa-1 inlaturam de la Guvern, daca vrem sa constituim un Guvern trainic. Si lucrul e foarte usor. El nu va primi decat prezidentia Consiliului si daca ne aranjam in asa fel ca ea sd fie oferitd lui Maniu, ne scapam de nebun

«ipso facto», caci nu va primi niciodat5 un portofoliu in subordine. L-am pune presedinte la Senat, sau 1-am face mitropolit!..." In ce priwww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

143

yea pe tArailiqti, am asigurat pe Popovici cA vom g5si noi o formula s5-i impacam qi pe ei.

Iorga pleca in fiecare an, in ianuarie, la Paris pentru douà luni. FAcea cursuri la Sorbona, se juca cu fetitele la Fontenayaux-Roses i mai bAga mesa pe editorul sAu Gamber cu cdte un volum menit sA nu fie citit de nimeni. Am convenit cu Popovici s5 nu iau contact cu Maniu decdt dupá plecarea lui Iorga, ca &á nu ne incurce in tratativele noastre. Mai aveam §i alegerea lui CAlciurescu la Galati, apoi veneau Sarbatorile, i nimic nu ne zorea. Am adaugat, ca voi avea grijA sA iau imputernicirile efului Partidului National al Poporului inainte de plecarea sa. Pe Iorga nu-1 tinusem in curent cu pertractArile" mele din Yard' §i din toamnA decal in másura in care cunoscuta lui indiscretie nu putea sä ma stanjeneascA. Mai ales de intrevederile cu Stirbei qi cu Stere nu i-am spus nimic. Despre convorbirile mele cu ardelenii, cdt am putut. imi primea confidentele cu un surds ironic; nu era impotriva unei fuziuni cu ardelenii, dar era convins CA nu se poate ajunge la nimic cu ei. De vreme ce nu reuqise el, cine era &A reu§easca? Instinctul lui politic, care in chestiunile de ordin personal da rareori grg, il impingea &A vad5 in Maniu un concurent la efie i la prgedintia Consiliului §i aceste perspective intareau antipatia lui de totdeauna pentru conducAtorul ardelenilor, antipatie pe care totu§i nu indraznea sA o dea pe fatà. in ce privea pe tarani§ti, ii ura, ii injura qi nu voia sA audà de ei. Mie-mi era de-ajuns s5 capat autorizatia de a trata cu Partidul National in lipsa sa din Ora autorizatie pe care nu putea s5 mi-o refuze. Pentru rest, eram hotArdt s5-1 pun in fata faptelor indeplinite, arrive que pouvra"... Pus in curent de Mihai Popovici, Maniu a fost de acord cu aceastA procedurk §i a rAmas sa ne vedem in ianuarie, dupd ce se va inapoia din Ardeal unde urma sä petreaca CrAciunul i Anul Nou. In ajunul plecarii sale ca sa nu se rAzgandeascA m-am dus la Iorga, gi i-am cerut imputernicirea de a trata cu Maniu, fara s5 i-o cer, aqa cum trebuia procedat cu dansul. I-am spus ca primisem informatii sigure, prin Popovici, cA ardelenii voiau acum, sa fuzioneze cu noi; c5 era pdcat ca pleca in strAinátate, qi 1-am rugat &Ali arnane plecarea... Nu se poate" tn-a intampinat dinsul cu vioiciune am luat angajamente la date fixe, la Paris qi in Italia, cu nici un pret nu le pot amfina ca sä alerg dupä o nAlucal Dar uite: iti dau d-tale imputernicire, pierde-ti vremea cu Maniu, dacA ai vreme de pierdut! Eu am toatA increderea in d-ta, dar

www.dacoromanica.ro

144


nici una in Maniu, si sunt convins c5 nu vei ajunge la nimic, ca si mine!..." Acest ca si mine era cheia gandului s5u! Mi-ajunsesem ins5 scopul, si nu-mi trebuia mai mult. L-am rugat s5-mi dea o imputernicire scrisd, ca s5 o pot arata lui Maniu", in realitate ca sa i-o pun sub nas dac5 mai târziu ar nega c5 lucrasem cu consimt5mantul sk. Cum SA nu! Desigur!..." Si Wand o hartie mi-a dat depline puteri, sa tratez fuziunea cu Partidul National pe baza ideilor nationaliste si a unei politici de ordine si autoritate consfmtita prin programul Partidului National al Poporului"... Am pus hartia in buzunar si am plecat multumit. A doua zi 1-am dus la gara, sa ma asigur ca pleaca! Cu Maniu rn-am intalnit abia la 15 ianuarie, cand s-a inapoiat de la

Cluj. Seful Partidului National rn-a primit spunandu-mi cat era de multumit c5 in fine capacitase comitetul sk pentru o fuziune cu noi" ca si curn eu n-as fi stiut c5 oamenii lui" voisera aceast5 fuziune Inca din primávara precedent5, si c5 nu o voise el! Dar nu venisem s5 discut, venisem sd fac fuziunea, cki nu mai aveam timp de pierdut. Cum ne-am asezat, (il vád si acum, dup5 atatia ani, intepat pe scaunelul lui, scrobit si nemiscat ca un gandac str5puns de un ac si fixat pe un dop de plut5), dl. Prezident a continuat: ...Sa vedem acum conditiile sub care s-ar putea realiza fuziunea pe care o dorirn si o voim..." Stiam cu cine aveam a face si ca s5 tai scurt la pertractarile" ce se puneau la cale, am luat o foaie alba' de hartie de pe mask am semnat-o jos si am dat-o lui

Maniu: Pune d-ta ce conditii vrei, eu le primes dinainte, si iata, le ai semnate gata!" A farnas omul mut, si un minut n-a stiut ce sà-mi spun5! S-o fi asteptat el la multe, numai la asta nu. Gratie acestei figuri" (care

s-a aflat, cki nu m-am jenat s5 o povestesc, si de care s-a fkut mult haz), pertractarile" noastre n-au durat dee& trei zile, in loc s5 tie trei s5pfarnani. Pe Maniu il interesau douà lucruri, dup5 cum imi spusese Popovici: Sefia, si sa nu lase pe tarkisti s5 cread5 ca fuziunea noastr5 insemna un act inamical fat5 de ei. Sefia, imi era indiferenta sefiile nu tn-au interesat niciodata, si poate ea a fost o gresea15 din partea mea: lasand altora panasul in toate combinatiile pe care le-am incercat, am compromis rezultatul urmarit ca sa satisfac arnbitii pe care le ,dispretuiam. VrAinfasirea sau nevràjm5sirea cu tarkistii ma interesa insa foarte mult, cki dupa fuziunea cu Partidul National trebuia s5-i aduc si

pe ei la colaborare ca s5 perfectez blocul. in secret, am convenit cu Maniu ca va fi el sef, si c5 voi aduce pe lorga sà-I proclarne, cum adusesem in 1914 pe Nicu Filipescu sä proclame pe Marghiloman sef al www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

145

Partidului Conservator. Pentru aceasta-mi trebuia ins5 timp, si in nici un caz nu puteam incerca operatia" la distant5: trebuia s5 asteptim inapoierea lui Iorga in tar5. In ce privea pe caranisti, am c5zut de acord ca Maniu s5 fac5 un apel public la fuziunea tuturor partidelor de opozifie, pe baza unui program de ordin foarte general; la acest apel sä r5spund eu a doua zi in numele Partidului National al Poporului, printr-o neconditionat5 adeziune. Celelalte particle (cel faranesc si al lui Averescu) nu vor putea faspunde dee& dup5 mine, fiindcA luate prin surprindere le vor trebui cateva zile s6 se dumireasc5 si s5-si consulte Coerau doar particle democratice! R5spunsul meu mitetele respective pecetluind ins5 fuziunea celor dou5 particle nationale, era mai mult ca sigur ea' Averescu va declina propunerea din cauza mea si c5 tar5nistii (condusi in realitate de Stere, desi Mihalache fusese proclamat sef cu cateva zile inainte) o vor declina-o din cauza lui Iorga f5r5 s5 mai tinem socoteal5 si de alte motive de ordin mai obiectiv. Fuziunea se realiza astfel numai intre noi cum o voiam si unul si altul, dar t5r5nistii nu se mai puteau supara, c5ci fuseser5 poftiti la dans, si refuzul venea din partea lor. Aceast5 procedur5 mai avea pentru Maniu avantajul ea' lua o ipotec5 asupra viitorului: era natural s5 fie el seful unei formatiuni politice a c5rei althuire era datorità initiativei sale. Si ca s5 facem lucrurile elegant si repede, am mai hothrat s51u5m cele 10 puncte votate, cum am spus mai sus, cu cateva luni inainte atat de Comitetul de Directie al Partidului National cat si de acela al Partidului far5nesc §.i Maniu sa" lanseze apelul sciu de ziva Unirii, la 24 lanuarie. Pertract5rile mele cu dl. Prezident n-au durat dup5 cum se vede nici opt zile, un record ne mai atins in cariera politic5 a lui lulius Manius Cunctator. Apelul a aparut in ziva de 24 ianuarie, si dup5 o parte introductiv5 in care ar5ta c5 unirea partidelor de opozitie trebuie realizat5 pentru interesele superioare ale t5rii si pentru inl5turarea guvernarii Partidului Libekal ce ameninta s6 duc5 economia nationalà la faliment conchidea la fuziunea partidelor democratice din opozitie intr-un singur partid. Punctele de program pe temeiul c5rora apelul chema partidele la fuziune erau astfel formulate: I) Monarhie constitutional5. 2) Partidul intemeindu-se pe solidaritatea tuturor claselor muncitoare si produc5toare cu taranimea care este factorul principal de productie national5, baza structurii noastre sociale si astfel temelia vietii noas-

www.dacoromanica.ro

146


tre de Stat intelege s5 reprezinte interesele colective ale natiunii romane. 3) Partidul considera principiile cuprinse in hotararile Adun5rii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, precum qi declaratiile de Unire din Chi0n5u i Cernauti, ca norme directive ale partidului i care urmeaz5 s5 fie consfintite prin ordinea constitutional5 stabilità de reprezentantii intregii tari, liber ale0. 4) Politica extern5 a partidului se va intemeia pe mentinerea §i consolidarea raporturilor celor mai stranse cu Aliatii, alaturi de care Statul roman a luptat in decursul razboiului. Partidul va tinde a realiza o politic5 a pkii, intemeiata pe mentinerea i executarea cinstita i leal5 a tratatelor i aliantelor incheiate i a asigura raporturi de bun5 vecinàtate cu State le i natiunile imprejmuitoare. Va da concursul s5u ca Societatea Natiunilor s5 devie o institutie prin care s5 se garanteze pacea, respectul tratatelor Incheiate i dreptatea intre popoare. 5) intronarea in viata de Stat a unui regim legal §i constitutional. 6) inscrierea in Constitutie a garantiilor libert5ti1or §i drepturilor cet5tene0i. 7) Asigurarea libertatii i sincerit5tii alegerilor, in special prin verificarea mandatelor de care Justitie. 8) Descentralizarea administrativA i autonomia local5 in cadrele unit54ii politice a Statului. 9) Principiile c515uzitoare ale programului economic sunt: a) indrumarea treptat5 a economiei noastre nationale pe baza cooperatiei, §i cea mai larg5 protectie §i dezvoltare a proprietatii tarane0i pe temeiul utilitatii sociale §i nationale, ca mijloc de ridicare a productiei nationale i de asigurare a t5fanimii in contra exploat5rii. b) Inlesnirea dezvoltarii industriei nationale prin: mäsuri pentru intensificareaproductiei izvoarelor de energie (carbuni, petrol, gaz metan, c6deri de al:4) i organizarea rational5 a valorificarii §i distribuirii fortei motrice produse, in interesul economiei nationale; m5suri pentru dezvoltarea industriei nationale, indeosebi a aceleia in leg5turâ cu valorificarea produselor agicole, precum 0 cu valorificarea muncii i inden-fat-151-h in toate formele de organizarea a industriei mijlocii i mici cu excluderea productiei interesate a industriei lor lipsite de bazele naturale de dezvoltare.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

147

c) Pentru refacerea utilajului economic ca i pentru punerea in valoare a bogätiilor Orli, find nevoie pe lang5 capitalul national i de capital strain, se vor crea conditii de stabilitate, egalitate de tratament in fata legii §i administratiei §i garantii de drept pentru respectarea contractelor. d) Legislatii de ocrotire a muncii dupa normele stabilite in statutul international al muncii stipulat in tratatele de pace. 10) Speciala preocupare pentru armata, ca sa corespunda pe deplin chemarii sale de aparare nationala. Ca numire a partidului fuzionat este indicata prin congresul Partidului National i al celui Taranesc, titulatura de «Partidul National Taranesc»I; ea poate fi §i «Nationab>, sau alta asupra careia conducerea partidului fuzionat va avea libertatea sa hotarasca. Pentru conducerea interimara a noului partid se va forma un comitet provizoriu compus din cate un delegat al fiec5rui partid, sub prezidentia aceluia din delegatii asupra caruia va cadea de acord majoritatea Congresului partidului fuzionat, care s-ar convoca gra intarziere, va avea atributia de a stabili Comitetul Executiv definitiv, persoana prezidentului partidului, de a fixa programul de guvernamant al noii grupari politice i de a stabili statutul de organizare intemeiat pe principiul secflunilor provinciale". *i apelul lui Maniu srapea prin cuvinte pe care le-ar fi dorit inaripate, dar care, sub influenta atmosferei otravite de politicianism, nu puteau sa se desprinda de banalitatea riturilor democratice: Fac acest apel dezbracandu-ma de orke egoism de partid2, in dorinta de a contribui prin el la realizarea unui pas inainte pe calea evolutiei politice a neamului romanesc §i nazuinta de a se forma un partid de forta irezistibila care va sta in serviciul unui nationalism hotarat dar laza qovinism, a unei democratii radicale 0 curate3 §i a dreptatii sociale sprijinite de o conceptie politica patrunsa de simtul legalitatii §i al moralitatii politice.

Cu ajutorul acestui partid se vor organiza fortele vii ale natiunii spre a se preface intr-o puternica arm5 politica pentru apararea neamuI In grija lui de a nu indispune pe tafanisti, Maniu ciluta nu numai prin cele 10 puncte de program, dar si prin titulatura propusA pentru noul partid ski agate apelul sau de incercarea avortatä de fuziune cu ttiranistii, din anul precedent... 2 S-0 fi gäsit cineva s1-1 creadil? 3 De toate! 5i pentru Iorga si pentru Stere!

www.dacoromanica.ro

148


lui nostru de orice pericol intern 0 extern (!), pentru inaltarea i stralucita dainuire a Orli intregite i a Dinastiei sale. Preqedintele Partidului Nationa. 1 , man Iuliu Maniu Bucure0i in 23 ianuarie 1925" Duca cum se poate vedea nu numai din continutul lui, dar qi din stil,

nu rn-am amestecat deloc in redactarea acestui apel, %and lui Maniu intreaga raspundere, ca i placerea de a macina o data mai mult uruiala democratica cu care partidele noastre hraneau de mai multe decenii masele rabdatoare qi naive. N-am vrut sa-mi pierd vremea in discutii zadarnice de amdnunte si de puncte de program, in elimindri de contradict-II si de prostii. N-am cerut nici macar sa fie mentionata stabilizarea monetard, cheia de bolta a intregii noastre redresari economice. N-aveam nevoie de program. Mie-mi trebuia o foga' politica' care sa-mi permita sa cuceresc puterea; odata instalat la carma, ma credeam in putere sa determin politica economica a Guvemului, singura care ma interesa. Pe mine ma interesa economicul, pe ei toti laolalta politicul ne puteam intelege de minune. Mi-a fi impus ideile mele cu atat mai

wr cu cat ei nu aveau nici una, i nu m-a fi certat niciodata cu ei fiindca nu le-a fi cerut nici un prefect, i nici un gheqeft... L-am lasat pe Maniu sa spuna ce vrea, gtiind bine ca nu va ie0 din principii gi postulate de ordin general qui n'engagent A rien", rezervandu-mi dreptul sa vorbesc si mai ales sd fac, in ziva in care vom fi in masura sa realizam ceva. Fata de redactarea lui Maniu, am impins indiferenta pada' la rautate, caci 1-am lásat sa scrie fará sa-i propun cea mai mica corectura, fraze pe care cititorii le vor fi subliniat in treacat cu un suras i care depà.esc media ob4nuite1or amfigurisme i a imbecilitatii curente in materie de rnanifestari verbale sub regimul stupidei dernocratii care a paralizat Europa, dupa Pacea de la Versailles. Cu toata mediocritatea literara qi doctrinara a documentului,Apelul" lui Maniu a impresionat adanc gi a facut o nemaipomenita valvâ. Dovada ca lumea era exasperata de ce era, ca voia altceva, ea' gandea ca mine cd nurnai acest altceva de a doua zi conta, restul find zarzavat de garnitura. Toate ziarele s-au ocupat saptamani de-a randul numai de fuziunile in perspectiva, publicand 0irile cele mai senzationale 0 mai inexacte sub mangete ditirarnbice. Ziarele liberale au improFat

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

149

venin cu tulumba mare, au injurat, au ironizat si au sunat clopotele de alarm5! Prin cafenele, prin cluburi, prin saloane, pe stradà, nu s-a mai vorbit de altceva. In fine a fost un wir-war" cum zic nemtii, cum nu mai fusese de mult. Conformandu-m5 intelegerii noastre, am trimis lui Maniu a doua zi dupà aparitia Apelului sAu, urmaloarea scrisoare: Stimate domnule Maniu, Partidul National Roman i Partidul Nationalist al Poporului au acela§i crez politic §i urmaresc in serviciul Romaniei Intregite acela§i scop de lini§tita consolidare a Statului. Lufind act cu insufletire de patrioticul domniei voastre apel, imputernicit de organele statutare ale partidului meu, §i in special de catre prgedintele nostru dl. Nicolae Iorga, vin a va declara in lipsa acestuia, ca pe baza ideii nationale fara tranzactii, a inlaturarii principiului luptei de clasà, a intrebuintarii mijloacelor legale, Partidul Nationalist al Poporului este gata si fuzioneze cu Partidul National Roman pornind de la cele zece puncte enumerate in calduroasa domniei voastre chemare. Primiti etc. C. Argetoianu"

Prin aceast5 scrisoare de adeziune, fuziunea intre Partidul National Roman si Partidul Nationalist al Poporului era in principiu savarsit5 si dup5 cum prevazusem, cu celelalte partide nu s-a ajuns la nimic. Delegatia Permanent5 a Partidului Taranesc s-a intrunit si ca s5 scad 5. importanta chemarii lui Maniu, s-a ocupat intai de cazul" Spanisteanu si Morarescu, invimliti amandoi de indisciplin5 si care ceruser5 printr-un memoriu schimbarea conducerii si tacticii partidului. Dup5 ce a exclus din partid pe acesti ilustri oameni de Stat, Delegatia a mai re-

zolvat si cazul" Ionescu-Olt, alt fleac, si a trecut in fine la discutia Apelului lui Maniu. Mihalache a sustinut c5 Partidul Tar5nesc nu poate lua in considerare apelul d-lui Maniu, intrucat considerafuziunea Partidelor National si Tdrdnesc ca principial fdcutd prin rezoluiiile congreselor celor doud partide intrunite vara precedentd impiedicarea realizarii ei find datorit5 unor chestiuni personale a c5ror faspundere o poart5 numai conducerea Partidului National. Si dl. Mihalache a inche-

iat, sever, c5 Apelul domnului Maniu era lipsit de obiect vi inutil in fond, si nesincer in formd. Delegatia a hot5rat s5 resping5 propunerea prezidentului Partidului National, dar cum nu erau de fat5 si reprezentantii organizatiilor judetene, s-a fixat pentru darea unui ràspuns definiwww.dacoromanica.ro

150


tiv o a doua qedinta, la care s5 participe toat5. lumea. Cei prezenti la aceasta a doua edinta au aprobat hotararile luate in prima edinta, aqa Inc& apelul lui Maniu a fost defmitiv respins ca nesincer!!! Punctul de vedere sustinut de tarani0i era cu totul fals. Congresele din 1924 nu aprobaser5 fuziunea (dovada cA nici nu s-a fAcut), ci numai

cele 10 puncte pe baza cdrora se putea face. Iar chestiunile personale erau dou5: una, c5 tarani§tii nu voiau s5 cedeze §efia lui Maniu (cu toate afirmarile lor contrare) alta, c5 Maniu qi ai lui nu voiau pe Stere. in realitate nici Maniu, nici Mihalache, nici Stere nu voiau fuziu0 refuzau sä nea, i de ochii lumii votau puncte, fáceau declaratii bea din acela0 pahar. Am subliniat mai sus c5 Maniu nu s-a gandit un moment sà ademeneasca pe tar5ni§ti prin Apelul s5u, §i câ tot ce a urmark prin redactarea lui, a fost sd nu-i supere. Tel pe care nti 1-a atins cleat pe jumkate dup5 cum se vede. Cu Averescu, lucrurile s-au desfawrat intr-un mod i mai fatarnic. Duplicitatea partidelor in aceast5 imprejurare a dat nota moralitatii lor 0 ar fi putut deschide ochii pan5 i orbilor asupra ambitiilor nemasurate ce se ascundeau in dosul frazelor frumoase i a a§a-ziselor principii democratice. Ideea inchegkii unui mare partid era atat de populara Inc& nimeni nu indr5znea s5 p4easc5 pe fat5 impotriva ei. Era ins5 la mintea omului c5 o fuziune nu se putea face sub conducerea lui Averescu, cu totul demonetizat in acea vreme, i mult prea cazon" ca sa fie pus in fruntea unei migc5ri radical-democratice. Si cine-0 putea inchipui c5 era s5 cedeze el efia? Siret cum era nu i-a fost greu s5 gäseasc5 formula cu care s5 scape prin tangenta, s5 nu refuze chemarea lui Maniu qi in acela0 timp s5 z5d5rniceasc5 adeziunea sa. Dupä mai multe codeli i invarteli, dup5 ce a trimis vorb5 c5 prime§te conditiile propuse de Maniu, in ziva de 12 februarie a srar0t prin a trimite acestuia o scrisoare alambicat5 din care voi cita urm5toarele declaratii: Deoarece-mi comunicati c5 aveti intentia a supune Congresului Partidului National Roman chestiunea fuziunii acelui partid cu Partidul Poporului, cred util in interesul solution5rii far5 noi intarzieri a chestiunii,.sä v5 fac urm5toarele declaratii: I. Pe baza mandatului ce avem de la Partidul Poporului, propunerea meal de fuzionare cu Partidul National in urma apelului dvs. o puteti considera ca defmitivg. 1 Ca intotdeauna, am respectat si aci sintaxa si stilul generalului...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

151

II. Fuziunea devine irevocabilA ra r a alta formalitate numai in cazul cand Congresul Partidului National nu rahficd vreo fuziune cu alt partid". in momentul cand scria aceste cuvinte, Averescu §tia foarte bine c5

fuziunea noastrA cu Partidul National era un fapt indeplinit, dac5 nu Inca perfectat, a§ Inca paragraful al doilea al declaratiei sale, cel cu veto" mascat fatA de mine, anula primul paragraf cu adeziunea! Conform programului dinainte stabilit, §i acest refuz... Terenul find astfel netezit prin raspunsurile tarani§tilor §i averescanilor, nu mai r5maneau decat formele de indeplinit pentru fuzionarea noastr5, a Partidului Islationalist al Poporului cu Partidul National Roman. Aceste forme ar fi fost foarte simple §i s-ar fi adus repede la indeplinire dacA n-ar fi fost Iorga. Dar era Iorga, §i era incA un Iorga la Paris, accesibil numai prin scrisori §i telegrame! Cu dansul trebuiau luate toate precautiile. Imi dam perfect seama de starea lui sufleteasc5: nu putea, probabil, sA-mi ierte c5 reu§isem la repezeal5 acolo unde el i§i pierduse zadarnic timpul, cu un an inainte! Nu putea s5 ierte, probabil, nici pe Maniu, fiindc5 Apelul lui dusese la rezultate concrete pe cand al sAu nu! Si mai era qi chestiunea Sefiei!

Bineinteles cA Maniu m-a läsat s5 m5 zbat singur cu Paranoicul. Indat5 ce publicarea Apelului s5u fusese hotArata, am scris la Paris §i am comunicat lui Iorga rezultatul la care ajunsesem, rugandu-1 sà-mi trimita aprobarea sa. WAspunsul mi-a venit par retour du courrier". Erau chiar dou5 raspunsuri, adicA douà plicuri. Unul pentru mine singur, altul ca sa fie afatat. RAspunsul oficial, pentru partid §i pentru Maniu era o simpla cartA de vizial, pe care grifonase" qi semnase aprobarea fuziunii. Cand zic simplA" vorba vine, cáci sub numele s5u erau tiparite urmAtoarele randuri: Membre Correspondant de l'Institut de France Professeur Agree (?) a la Sorbonne, Directeur de l'Ecole Roumaine en France Professeur a l'Université de Bucarest Ancien President de la Chambre des Deputes cu o trAsatura de condei, §tersese aceast5 lung5 titulatur5 märturie a copilare§tii sale vanit5ti qi scrisese: te autorizez, iubite prietene, a incheia cu Partidul National Roman, pe baza ideii nationale fAr5 tranzactii, a inlaturarii principiului luptei de clas5 qi a intrebuintarii mijloacelor legale, putandu-se lua ca baz5, cu 1 Vezi Anexa V.

www.dacoromanica.ro

152


rezervele de mai sus, cele zece puncte de fuziune din 1924 ale Partidului National Roman". Era repetarea deplinelor puteri ce-mi dedese la plecare, la care mai addugase .yi cele zece puncte pe baza cdrora urma Maniu sd-si interneieze Apelul. Am primit scrisoarea lui Iorga cateva ore inainte de a trimite adeziunea mea lui Maniu, adeziune pe care i-am das-o in persoana, ca sa-i mat gi biletelul cald sosit de la Paris. Nu i-am pomenit ins5

de cele patru pagini ce insoteau biletelul. Imi pare gozav de fau ca n-am mai gasit aceasfa scrisoare printre hartiile mele. Se vede ea am pus-o ap de bine, ca sa nu se piarda, incat nu mai §tiu de unde sa o iau. Heat, caci zugravea ca niciuna alta pe Iorga, cu toate ambitiile care-1 rodeau qi cu toatá pornirea lui sarcastica impotriva oamenilor pe care nu ii iubea. Erau patru pagini de sfaturi, sa nu ma las pacalit de Maniu patru pagini in care purtatorul de cuvant al ardelenilor era tratat cu ou5 qi cu otet. Principala grija a lui lorga era sa nu piarda efia (atat il interesa pe el!) qi simtea ca o va pretinde i Maniu. Pentru dansul era o dubla chestiune de amor-propriu: sa famaie ef, i sa nu fie invins de cel putin fatä de el. Maniu, pe care-1 tinea drept o fiintA inferioara Diferitele pertractari cu Maniu i negocieri cu Iorga (prin scrisori i telegrame) au tinut pana pe la 10 februarie. Ele nu mai intereseaza astazi, oricat ne-am zbatut noi atunci. E de ajuns sa spun cá pe chestiunea Sefiei n-a fost chip sa impacam pe cei doi tanto0. Maniu a declarat ca

era gata sä o cedeze domnului Profesor, o personalitate atat de eminenta", dar cd nu voia partidul. Iorga, mai sincer, mi-a scris cd nu poate ceda pasul lui Maniu, intai funded' ar fi o injosire a Vechiului Regat, al doilea fiindca nu are nici o incredere in capacitatea de conducere a ardeleanului. Argumente pentru multime i pentru prostime: in realitate vrea sa' fie SAT', i pace!

Cu mari greutati am ajuns la o formula tranzactionala dar absurda: la un partid cu doi qefi! Ex-aeguo"! Mi-am dat foarte bine seama Ca porneam prost la drum, dar ce era sa fac? Investisem tot capitalul meu politic in constituirea blocului de guvernamant democratic" de opus 0 nu puteam sa dau inapoi. La gandul insa ca combilui Averescu natia" trebuia sa se mai sporeasca qi cu tarani0ii, mi se fAcea parul maciuca, caci ma intrebam cum voi putea ajunge sa impac toate ambitiile meschine ce clocoteau in jurul meu Mi-am luat inima in dinti qi am mers mai departe. La urma urmei ma interesa blocul; galoanele §i vani-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

153

t5tile sefilor nominali puteau trece pe planul al doilea cat timp tineam eu sforile in mink si pan5 in acel moment le tineam bine. intelegerea de Guvern cu Regele nu o putea duce mai bine la indeplinire altul decat

mine. Important nu era seful partidului cat mai tinea opozitia, c5ci eram toti in jurul lui gata sä punem uniarul la car; important era seful Guvernului de maine ci pe acela-mi rezervam sd-1 fac pe Rege sd-1 desemneze... Iorga a primit, farà entuziasm, sefia bicefal5 dar a primit-o. in gandul lui era CA Regele nu va primi pe Maniu ca prim-ministru, find-

ea Bralianu nu-1 va rasa s5 ia un regionalist" si cà personalitatea sa, importanta sa internationalà (ecoul glasului sau r5suna in toate capitalele Europei) si amintirea multor servicii personale din trecut ii vor impune pe el atentiei si alegerii Regelui ca presedinte de Consiliu. S5 ajung5 prim-ministru, oricum i ori cu cine, era marea, singura §i ultima sa ambitie! Fat5 de bicefalie, Maniu s-a 15sat mai greu. A primit-o fiindc5 a v5zut i dansul ca si mine, c5 nu era alt mijloc de a iesi din incurcaturA, §i fiindc5, mai putin genial dar inzestrat cu mai mult bun simt decal concurentul sat', §i-a dat seama cà acesta nu putea fi un obstacol serios pe calea ce ducea in fruntea Guvernului. Totusi, intrev5zand rolul ce trebuia s5-1 joc, Maniu n-a primit deck dup5 ce i-am dat cuvantul cà la

schimbarea de Guvern Ii voi sus fine pe dânsul impotriva lui lorga. I-am dat cuvantul si i-am f5g5duit tot concursul meu cu atat mai usor, cu cat nu vedeam pe altul pe care sa-1 primeasca i t5ranistii. Despre Iorga nu putea fi vorba; Iorga implinea rolul calului de tramvai, si odafa coasta suità nu mai avea nimeni nevoie de el. Politica e cruda, si nu se incurcâ cu sentimentele... Au mai fost i alte pertract5ri" mai marunte, si in fine, la inceputul lui martie totul a fost gata. Am rugat telegrafic, si eu i Maniu, pe Iorga sa' se inapoieze degrab5 in tarn', ca sä nu intarziem prea mult infaptuirea fuziunii si s5 batem fierul cat era cald. N-a fost chip s5-1 urnim. Ne-a telegrafiat cà angajamente de care trebuia sa se tie, il impiedicau sä se inapoieze in tarä inainte de sfarsitul lui martie dar ne da binecuvantarea sa de la distant5 i ne ruga s5 termin5m cat de repede cu toate formalit5tile, in lipsa sa. Ne-am supus si fuziunea s-a semnat intre Maniu si mine. in ziva de 8 martie s-au adunat separat congresele partidelor noastre si au aclamat in unanimitate motiuni identice, dup5 o scurt5 cuvantare

www.dacoromanica.ro

154


a mea in Congresul Partidului Nationalist al Poporului dupa cuvantari mai lungi ale lui Maniu, lui Vaida si lui Dumitrescu-Braila (doctorul, fost takist) in Congresul Partidului National Roman. Ca sa-1 imbunez pe Iorga (il simteam ostil, cu toate aprobarile lui!) si sa-1 familiarizez cu noua situatie, mi-am incheiat cuvantarea prin urmatoarele cuvinte:

Aplauzele si miscatoarea dvs. aprobare, ma obliga sa vä fac o rugaminte: in aceste solemne momente, gandurile noastre toate sa se indrepte catre marele nostril set Nicolae Iorga! Va pot asigura fiindca am stat in permanent contact cu d-sa ca dl. Nicolae Iorga, acolo, departe, este cu tot sufletul ski mare, in mijlocul nostru! i sa stie tara intreaga Ca adevaratul autor al fuziunii, este omul care de 20 de ani arunca pe pämantul Romaniei samanta infratirii de o parte si de alta a Carpatilor! Lui si numai lui se datoreste acest stralucit fapt politic; fara el Ardealul nu ar fi pus mina lui in mina noastra, pentru fuziunea partidelor noastre!" Apostolii au delirat de fericire credeau tot ce li se spunea cu conditia sa li se insire gogosi iar eu ma bucuram dinainte de bucuria pe care o va resimti Iorga citind cuvintele mele: se va convinge instantaneu ea' dansul era autorul fuziunii, si se va imblanzi... Conditiile fuziunii au fost fixate intr-o motiune, supusa congresului fiecarui partid, motiune cu urmatorul continut:1 Congresul Partidului Nationalist al Poporului, intrunindu-se la Bucuresti in ziva de 8 martie 1925, ascultand expunerea vice-presedintelui Comitetului Executiv Central al partidului, hotaraste: 1) Congresul ia cunostinta de expunerea vice-presedintelui Comitetului Executiv Central si aproba concluziile sale. 2) Congresul constatand necesitatea concentrarii fortelor nationale si democratice pentru realizarea unui regim constitutional si democratic adevarat si pentru indreptarea situatiei dezastruoase de azi a tarii, ratifica fuziunea Partidului Nationalist al Poporului cu Partidul National Roman de sub presedintia d-lui Iuliu Maniu, intr-un singur partid, cu denumirea de Partidul National, pe baza programului propus de dl. Iuliu Maniu in Apelul &au catre partidele de opozitie, din 24 ianuarie 1 Textul este cel votat de Congresul Partidului Nationalist al Poporului. Cel votat de Partidul National Roman era identic, numai cu inversiunea nomenclaturii partidelor fuzionate.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

155

1925.

3) Pana la convocarea Congresului general al partidului fuzionat, care va avea loc cat mai curand posibil 0 care va hotari organele de conducere ale partidului, Partidul National va fi condus de prqedintii partidelor ce fuzioneaz5 asistati de delegatiile contopite ale ambelor particle.

Aceasta conducere va fi in drept a hotari i in chestiunile privitoare la organizarea partidului fuzionat in provincii qi judge.

4) Parlamentarii partidelor fuzionate i0 vor desemna o delegatie permanenta pentru conducerea unitara a luptei parlamentare. 5) Congresul constatand ca Apelul adresat de dl. Iuliu Maniu a izvorfit din sincera dorinta de a concentra fortele nationale i democratice pentru intronarea unui regim de legalitate i de prosperitate nationalà, iqi exprima nadejdea Ca in cele din urm5 el i0 va gasi rasunetul dorit fara rezerve, w dupa cum farà rezerve a fost conceput". Titulatura partidului facuse obiectul unor lungi pertractari. Se putea hotari Maniu la ceva, rata' lungi pertractari? Amicul Iuliu pretindea sa se pastreze numele istoric de Partidul National Roman, iar tata Iorga cerea ca nota istoricd (dinamick zicea el) continut5 in cuvantul Nationalist" sa nu disparà. Numai eu nu aveam nici o pretentie pentru sufixul meu de al Poporului"! Am ajuns in fine sa-i impac, lamurind lui

Maniu c5 calificativul de Roman" adaugat celui National" avea un sens in Regatul Maghiar, dar constituia un pleonasm in Romania intregita 0 obtinand de la Iorga s5 renunte la silaba ist", care nu insemna lucru mare, dinamismul unui partid find in functie nu de titulatura, ci de conducerea sa. Si astfel am ajuns la firma de Partid National, menita s5 aiba o viata atat de scurta... Formula cu pana la convocarea Congresului", din paragraful 3, a fost introdusa dup5 cererea mea, ca sa dam un caracter de provizorat caraghioslficului cu doi efi. Stiam c5 Congresul nu se va putea tine a.a repede, date find greutatile de contopire in judetele Vechiului Regat, caci doi sau trei ambitio0 se certau in fiecare loc pe conducere, qi ca astfel qefia bicefal5 va dura pang la schimbarea de Guvern, iar odata noul Guvern constituit, eful sau va fi cu u0.irinta proclamat i qeful partidului. Cum i Iorga i Maniu erau fiecare siguri de chemarea lor la prqedintia Consiliului au primit fara greutate ideea unui provizorat. Cu atat mai uqor, cu cat fiecare nu avea dec.& un gand: sa se scape de

www.dacoromanica.ro

156


ce151alt! Dup5 cum se vede fuziunea se desávarsea intr-o atmosfer5 de incredere si de sinceritate! Ultimul paragraf, al 5-lea fusese introdus in motiune la cererea lui Maniu: era destinat Partidului T5r5nesc, r5mas in afarà de fuziune, si

amenintätor fat5 de vechile citadele electorale ale domnilor din Ardeal... Iorga acceptase paragraful cu conditia s'à nu se vorbeasc5 de t5-

fariisti, si invitatia la vals s5 aibà un caracter vag si general. Um lui Iorga, din ce in ce mai pronuntatá impotriva tarariistilor, imi prevestea ceasuri pl5cute pentru constituirea blocului defmitiv de guvern5mant dar ce puteam face? Intrasem in hoed' si trebuia &A joc... Congresele ambelor particle s-au tinut la aceeasi or5, la ora 10 a.m.; al Partidului Nationalist al Poporului la Clubul partidului in strada Bre-

zoianu, al Partidului National Roman in sala Amicitia", vecin5, in care se pecetluise cu un an inaMte fuziunea mea cu Iorga... edinta noastrà terminandu-se mai repede, am pornit cu 60N/a fruntasi spre sala Amicitia" si am asteptat in strad5 sfarsitul Congresului Partidului National Roman. La iesirea lui Maniu din sal5 rn-am imbrätisat cu dânsul, apoi ne-am incolonat cu toti si am luat-o pe jos prin strada Brezoianu. Ne-am oprit in fata clubului Partidului Nationalist al Poporului, unde, din balcon, ne-a vorbit Toni. Ingrosat5 cu toti ai nostri", coloana s-a indreptat apoi spre clubul Partidului National Roman din Calea Victoriei prin strada Matei Millo si piata Teatrului. Pe drum multimea s-a luat dup5 noi, si ajuns5 in fata Teatrului gloata a cuprins

intreaga pi* si a blocat o bun5 parte din Calea Victoriei. 0 mare de capete, ca pe vremea manifest5rilor pentru r5zboi din anii neutralitátii, misuna spre Bulevard, in jos pe Campineanu si pe strada Regard'. Dou5 cordoane de jandarmi barau trecerea spre Palat; incolo nici o stanjenire

din partea politiei. Din balconul clubului au vorbit multimii Mihai Popovici, Pelivan, Vaida. Urlete si entuziasm! Dupa dansii Maniu si cu mine am ap5rut in fata multimii, si in uralele ei am vorbit si noi. Maniu a multumit lui Iorga si tuturor lupt5torilor pentru Unirea infaptuit5 si a asigurat opinia public5 ea noul partid va introna cinstea si legalitateal. A invitat apoi pe toti cet5tenii constienti s5 vie si s5 stea al5turi de dansul in lupta pentru starpirea abuzurilor.

Eu am fost mai scurt, marginindu-m5 sä spun cu glas emotionat, cum se cuvenea: Dati-mi voie s5 t51m5cesc sentimentele ce-mi umplu I ParcA auzeam pe Averescu la Ia§i!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

157

sufletul printr-un singur gest..." i am dat mana cu Maniu, in delirul de entuziasm al poporului! Aceasta memorabila zi s-a incheiat printr-un banchet la Suzana" i o telegram5 semnatA de Maniu i de mine, adresata lui Iorga... La banchet au fost de toate: masm5ruri suculente, vinuri alese, discursuri, entuziasm. Si astfel i-a inceput scurta sa viat5 Partidul National. La inceput avAntul a fost mare. S-a inchiriat un local nou pentru club, pe Ca lea Victoriei, in fata bisericii Cretulescu, 1)5115 s5 se cumpe-

re un local propriu, c5ci nu ne indoiam de viitor. S-a ales apoi, in virtutea punctului 3 al motiunii de fuziune, cite o delegatie de 17 persoane de c5tre fiecare din partidele fuzionate qi acestor delegatii reunite s-au dat urmaloarele trei sarcini: 1) S5 preg5teascg statutul nou, ce se va supune Congresului; 2) S5 intocmeasc5 programul de guvern5mAnt; 3) S5 niveleze asperitAtile dintre organizatii, pentru ca pAn6 la urm5 rivalitAtile personale s5 fie imp5cate. S-a mai hot:Aril ca ambii foqti secretari generali s5 functioneze ping la Congres, ca sa ajute Delegatia in aplanarea conflictelor locale, in calitatea lor de cunoscAtori ai arhivelor. In fine, in ce privea presa, s-a decis ca ziarele Romlinia §i Neamul Rornânesc s'a aparà mai departe, ca organe oficioase ale partidului, pan5 la intemeierea unui nou ziar, dac5

se va simti nevoia. Dualism pe toata linia: fuziunea se prezenta astfel mai mult ca o juxtapunere 'de particle, ca o unire, decAt ca o adev5rata fuziune racil5 initial5 care a gr5bit desfacerea partidului dup5 aprilie 1926.

fricurc5turile n-au inceput ins5 cleat dup5 inapoierea lui Iorga in tarà c5ci ai mei erau oameni cuminti, iar iorgh4tii, ireti ca toti idealiqtii, au a§teptat sA le fie qeful de fat5 ca s5 ridice capul. Despre aceste incurckuri, despre conflictele organizatiilor noastre, despre palinodiile lui Iorga gi despre rolul meu de imp5ciuitor intre dansul i Maniu, voi in§ira ate ceva mai la vale.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVI-LEA

Contact cu tarani§tii impacare cu Lupu i cu Madgearu Apropiere de Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cu

Banca Blank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cu tarani§tii Alegerea de la Reghin Iorga ca§tigat ideii Opozitiei Unite Calatorie in Elvetia qi la Venetia Inapoiat la Bucurqti pun chestiunea intelegerii de guvernamant cu taraniqtii Reactiunea lui Iorga §i a tarani§tilor Opozitia Unita la Dacia" Excluderea mea din Camera Regina Maria oprita de a veni la Breasta. o

Cu fuziunea savarsita", a.sa stramba-schioapa cum o putusem realiza

se indeplinise prima parte a planului meu politic in vederea cuceririi puterii. Urma acum in plan, intelegerea cu Partidul Taranesc pentru perfectarea blocului. Dupa cum reiese din paginile precedente, ma multumisem in cursul anului 1924 si in primele luni ale lui 1925 sa pregiitesc terenul in aceasta directie prin intrevederi tot mai dese cu Stere si cu Stirbei a caror politica se potrivea cu a mea in telurile urmarite. Sosise in fine momentul sä fac un pas mai departe. L-am facut; am facut chiar mai multi in cursul lunii februarie, pe cand se plamadea si fuziunea noastra cu Maniu. in afara de consideratiile de partid, intre mine si taranisti exista un intreit motiv de raceala personala. Era mai intai convingerea tuturor, in Partidul Taranesc, ca eram omul reactiunii feroce, gata sa trag in teapa pe toti cei ce nu gandeau ca mine, era apoi chestia" cu Madgearu si in fine animozitatea doctorului Lupu care nu ma ierta ca nu-1 bagasem in Guvernul Averescu, in 1920. in ce privea reactionarismul meu, lucrurile se mai potolisera multumita influentei lui Stere, indrumatorul respectat al socialismului roman" (care nu ascundea printre tovara.sii sai simpatia lui pentru mine). Multumita mai ales fuziunii mele cu Iorga precum si fuziunii quasi-incheiate cu Maniu, caci i Iorga i Maniu erau chezasii politice pe care, din punct de vedere democratic nu le putea nimeni contesta. Pana sa conving si pe

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

159

Mihalache c5 de0 ma' nOscusem boier nu eram ciocoi, am inceput prin

a ma impOca cu Madgearu 0 cu Lupu. Lucrurile au mers upr, cOci erau amandoi ahtiati de putere, umblau cu limba scoas5 dupà un portofoliu i sfar0ser5 prin ali da seama cO cu prilejul schimbarii de Guvern voi avea un rol insemnat de jucat. Cu Lupu a fost de ajuns o mas6 la Capp i cateva glume. Cu Madgearu i mai putin: ne-a impacat MOcarescul la Camera. Ne-am dat mana, 0 lOsind trecutul s5 fie trecut, am vorbit de chestiunile zilei. Pe Madgearu, in partidul lui, nimeni nu-1 putea suferi; se certa cu toti §i cand unul voia P-Inecàjeasc5 il ameninta cu chemarea mea. Chem pe Argetoianu", devenise o expresie curentA in discutiile bor. Madgearu a pus o conditie la impOcarea noastrà: s5 nu i se mai aminteasca neprOcuta mea invitatie 0 conditia a fost primitO. Ap Inc& prin impacarea cu mine a scapat bietul om i de halucinanta i continua evocare cu care-1 plictiseau proprii Pi tovar50. Cred cà a-fost i acesta un motiv care I-a impins spre impOcare §i spre mine 0 nu cel din urm5.

Cu Mihalache lucrurile erau putin mai complicate, c5ci cu dansul nu era vorba de o impOcare personalà raporturile noastre dac5 nu erau cordiale, erau cel putin de o perfecta corectitudine i urbanitate

ci de o apropiere sufleteasc5", daca se putea vorbi de o asemenea apropiere intre doi oameni atat de despartiti prin toate convingerile, prin toate traditiile i prin formarea lor intelectualO. 0 apropiere intre mine i eful Partidului faranesc era totu0 indispensabilä pentru izbutirea planului", i stam la pind5, sO prind un prilej prielnic §i sO rup gheata intre noi. Acest prilej s-a prezentat in Fdinta Camerei din 12 sau 13 februarie2, nu-mi mai aduc bine aminte data exacta. Dup5 rOzboi, moravurile noastre politice deveniser5 i mai sOlbatice ca inainte. intre particle, intre adversari politici, toate acuzatiile, chiar i cele mai nedovedite erau bune. In lupta pe viata i pe moarte dintre Partidul Liberal 0 cel Taranesc, liberalii acuzau zilnic pe taran4ti, prin

foile lor, prin intruniri, la Camera, unde puteau, c5 erau vinduti strainilor, ea' partidul lor era la discretia bancilor ovreiqti in legatura cu Internationala SovieticA 0 c5 reprezenta nddejdea dumanilor neamului". Mihalache a hot5rAt sá spulbere odata toate aceste acuzatii prostqti, 0 in acest scop s-a urcat la tribuna Camerei. A vorbit douà 1 Deputat taranist din Piatra Nearnt. 2 1925.

www.dacoromanica.ro

160


ceasuri. A fost o §edinta mare, cáci =nil a vorbit din fundul inimii, §i a vorbit bine. In cursul cuvintirii sale a adus in discutie Banca Blank si

s-a ridicat impotriva unei afirmatii a lui lorga, facutA incidental in Camera in decembrie precedent, afirmatie dupi care Aristide Blank ar fi oferit Profesorului in ianuarie 1920 §efia Partidului Taranesc. In afirmatia lui Iorga nu fusese probabil nici o intentie real; Iorga era convins ca toate qefiile i se cuvin iar Aristide Blank, prieten personal cu doctorul Lupu, cu Iunian, cu Mihalache, cu RAducanu etc. avea obiceiul SAO bage nasul unde nu-i fierbea oala. Din afirmatia lui Iorga i din pri-

etenia lui Blank cu àrnitii, liberalii triseseri ins5 concluzia c5 Banca Blank subventiona partidul i ci era stipida pe hotarfirile lui. Ca prieten politic al lui Iorga §i ca membru in Consiliul de Administratie in Banca Blank, am cerut cuvantul dup5 ce a sfaqit Mihalache: gäsisem prilejul ciutat sa imblanzesc fiarele! Am inceput prin a pune la punct afirmatia atribuita lui Iorga, declarirld cá stiam (in realitate nu tiam nimic!), c5 Profesorul nu dedese nici o importatnä cuvintelor lui Blank,

nu le atribuise caracterul unei propuneri pe care zisul Blank nu avea nici o calitate sã o faci, §i nu le luase deck drept un deziderat personal §i drept un omagiu adus Insuirilor sale politice... Trecind apoi la chestiunea subventiilor Bancii Blank am declarat c5 sunt in masura sa dovedesc cá niciodati Banca Blank n-a subventionat Partidul Taranesc o asemenea subventionare fiind imposibil5 intr-o banci in care toate partidele erau reprezentante in Consiliul de Administratie i care era prezidata de un liberal notoriu, dinamic §i influent ca cll. Constantinescu-Porcu... Am mai spus eu i altele; am mai batut aua ca sà priceap5 iapa! Cuvintele mele au incintat pe taraniSi i efectul lor a fost atit de coifir§itor incit a doua zi, Mihalache, intr-un raspuns pe care 1-a dat ziarului Universul, 1-a somat sa le reproduci. Din acea zi am fost socotit de tarani§ti ca unul din ai kr, i la Camera, Mihalache ma consulta regulat asupra maruntelor hotariri de tactick in cursul edintelor! Certurile vechi fuseseri uitate, i toate cite ne desparteau lisate la o parte! Dar pe cand eu ma imprieteneam astfel cu tiráni§tii, era sa" se rupa si putinele fire ce mai rezistaser5 in legiturile lui lorga cu ei! $i era I Iata cuvintele lui Iorga dupg notele stenografice: lntr-un moment dat s-a gasit dl. A. Blank ca sa ma ia in automobilul d-sale, ducandu-ma catre Universitate si mi-a spus cá a fi cel mai potrivit sef al Partidului Taranesc". (Moni korai Oficial din 13 isDezbaterile parlamentare). nuarie 1925

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

161

lucru gray, caci Iorga urma sa fie seful sau unul din sefii Partidului National fuzionat si trebuia sa se inteleaga si cu taranistii in vederea blocului planuit! Zece zile dupa sedinta de la Camera am primit intr-adevar de la Paranoicul meu prieten urmatoarea scrisoarel datata din Paris: 19 februarie 1925 Scumpe prietene, iti multumesc de cuvintele ce le-ai gasit frumoase si calde, pentru a rfis-

punde insultelor sefului taranist arida i-ar trebui un profesor de logicd si unul de bumf crestere ca sd fie our'. Blank e un om necorect. A cautat, a solicitat, cu aparente culturale, and prezidam Camera cred, cunostinta mea pentru a-mi strecura in automobil ca.

Lupu, cred, i-a spus cat de greu si-ar gasi taranistii un sef, iar el le-a spus: «Dar el exista, e dl. Iorga». Raspunsul meu a fost gestul vag care se indica. Nimic din afirmatia mea nu intrece acest nerasturnabil adevar. Raspund in forma pe care o merità agresorul, prin ziar. De altfel raspunsesem asertiunii tanarului bancher lacom de mariri printr-o telegramä care se vede ca n-a ajuns. Rana la intoarcere care va zabovi, te rog a ma crede al d-tale indatorat prieten.

N. Iorga"

Am pastrat scrisoarea pentru mine; articolul din Neamul Romdnesc anuntat in scrisoare a luat din fericire pe Aristide de piept si a lasat pe Mihalache pe planul al doilea, asa Inc& lucrurile nu s-au prea stricat. Trebuia lasat timpul &à lucreze si a ramas sa impac eu pe lorga la ina-

poierea lui in tall Gheata intre taranisti si mine topindu-se astfel pe masura ce negocierile mele cu Maniu inaintau, in ziva in care am semnat actul de fuziune totul era pregatit pentru abordarea etapei a doua a planului meu: intelegerea cu taranistii. Cu ei nu putea fi vorba de o fuziune, mai intai

fiindca nu era in plan si apoi fiindca dumnealor" nu erau inca copti pentru o asemenea operatie, dup5 cum o dovedise incercarea lui Maniu. Era vorba sa ajungem cu dansii la o intelegere de guverriamânt, dar nici aceasta nu era usor si trebuia chiar si pentru atat sa procedam treptat. Am fost de acord cu Maniu sa incepem printr-o intelegere de opozitie, pe care mai tarziu, dupa ateva luni de colaborare si de lupte comune in eventuale alegeri ce s-ar ivi, sa o transform5m in intelegere I Vezi Anexa VI. 2 La Iorga, susceptibilitatea bolnavicioasa si vanitatea care nu admitea Mei o contradictie, exasperau toate perceptiile. In realitate, Mihalache vorbise cam acru, dar fitril nici o atragere la personalitatea Profesorului.

www.dacoromanica.ro

162


de guverndmiint pe baza unui program determinat. 0 intelegere de opozitie putea, in gandul nostru, sa fie cu atat mai lesne realizat5, cu cat o ceruser5 chiar taranistii Inca cu un an inainte. 0 singur5 greutate ne sta in cale: era lorga. 0 prevazusem demult, dar nu rn-am gandit un moment &à ma impiedic de ea. Iorga irni fusese indispensabil ca sa ma apropii de Partidul National si sa fuzionez cu el dar odata aceasta fuziune realizata, incetase sa devie indispensabil, i pada' la oarecare masura devenise chiar un lest. Mi-am luat asupra mea sá-1 impac, convenind cu Maniu ca in cazul in care nu s-ar putea, intre Iorga si Oranisti &à dam preferinta acestora din urma. Dar ca si Maniu am socotit si eu, Ca prezenta lui Iorga printre noi era de cel mai mare interes in indoitul scop al prezentarii blocului ce trebuia sà insumeze toate partidele dernocratice, si al unei personalitati de opus lui Stere pentru un mai bun echilibru al fortelor in viitoarea colaborare. Luandu-mi asupra mea impacarea lui Iorga, am lasat lui Maniu sarcina de a se intelege cu Oranistii. Era rolul lui, caci era unul din cei doi sefi ai partidului fuzionat si era bine sa se invete lumea de la inceput cd dfinsul era purtiitorul nostru de cuwint. Nu am avut nici tin amestec in pertractarile" lui Maniu cu taranistii: nu ma interesau. Scopurile mele erau constructive, nu destructive. Ce urmaream eu era intelegerea de guvernknant si in aceasta eram hotarat sa intervin cu toata puterea convingerilor mele, i tocrnai fiindca eram hotarat s5 intervin in intelegerea de guvernamant era politic sa nu intervin in cea de opozitie ca s5 nu am aerul ca eu conduc din umbra toate. Pe de aka parte, Maniu, care in materie de guvernamant era vitel la poarta noua, se pricepea de minune si mult mai bine ca mine in toate chestiile" de opozitie. Astfel stand lucrurile am hotarat sa iau o scurta vacanta i sa ma duc in Elvetia, la Lausanne, sa-mi v5d fata.

inainte de a pleca mi-am indeplinit ins5 dou5 datorii: am adus pe Iorga s5 primeasca colaborarea de opozitie cu taranistii si am pecetluit pe teren fuziunea cu Partidul National luand parte la Reghinul Sasesc la o alegere partiala. Fericita idee de a merge la Reghin a fost o consecint5 a intdrzierii lui Iorga de a se inapoia la Bucuresti, unde n-a debarcat deck la sfarsitul lunii (martie), prevenindu-ne Ca nu poate rnai devreme, cu toate chemarile noastre telegrafice. Plictisit de atata politica inalta, si nemaifiind retinut de nimic la Bucuresti, am socotit ca ceva politica mai marunta ma va distra i cà gestul meu ma va apropia si mai

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

163

mult de fratii de dincolo. N-am avut s5 regret hotkarea luatd, cAci am petrecut cateva zile savuroase, si am avut si prilejul s5 p5trund mai adânc in sufletul ardelenilor. Absenta mea din Bucuresti a durat 6 zile. Am plecat in ziva de 18 si In-am inapoiat in ziva de 24 martie. Am plecat cu Marin Seinescu, cu automobilul lui si c615toria de la Bucuresti la Tirgu-Mures, unde ni se fixase cartierul, a fost grea. Ninsese, inghetase si se topise, si trecerea prin munti a fost plin5 de peripetii, de derap5ri si de patinaj pe loc. Am crezut c5 nu vom ajunge niciodat5 la Predeal, iar coborfisul pe valea Tirnisului a fost si mai r5u. Am luptat tot drumul cu greut5tile; plecati din Bucuresti in zorii zilei am ajuns la Tirgu-Mures pe la ora 10 seara. Noroc c5 masina lui Seinescu era bun5 si ca soferul s5u era iscusit. Cu o masin5 mai slab5 si cu un sofer mai prost am fi ramas pe drum. La Tirgu-Mures am tras cu Seinescu la hotel New-York, cas6 foarte curat5 si bine tinuta; paturi moi, ruffirie curatà si inas5 bunä. Nu e vorba, mese n-am prea luat la hotel, c5ci tot pe drumuri, am m5ncat mai mult pe la prieteni politici. Alegerea de la Reghin luase o mare importanta in ochii lumii politice. Liberalii neavánd pe nimeni s5 prezinte in locul de deputat vacant, oferiser5 candidatura lui Octavian Goga, sub cuvint ea' cantaretul patimirii noastre" avea dreptul la un loc in Camera. In realitate, a fost inceputul cfird5siei lui Bratianu cu Averescu, probabil deja hot5rdt5 in acel moment dar tinut5 secreta, asa de secreta 'Inca nimeni n-a bànuit-o macar. Partidul National pusese candidatura lui Voicu Nitescu, care pe acea vreme era numai simpaticul conducàtor al voluntarilor ardeleni, din Siberia pan5 in Moldova, pe timpul marelui r5zboi. De atunci a fost de cateva ori ministru si si-a dat in petec. Dar in 1925 era Inca us6 de biserica. Daca alegerea ar fi fost libera, aproape n-ar fi fost luptà, c5ci Partidul National avea quasi-unanimitatea aleg5torilor. Guvernul a pus ins5 in joc toate mijloacele lui, de la bat5usi adusi din Bucuresti 0'115 la frauda prin violarea urnelor si prin falsificarea proceselor verbale. Par-

tidul National a avut s5 sufere consecintele propriilor sale *ate, caci liberalii au profitat de legea electorala promulgat5 de Consiliul Dirigent, Inca in vigoare, ca sa-si faca mendrele. Rezultatul a fost c5 Voicu Nitescu a pierdut locul cu cateva voturi. Am fost infránti dar am petrecut de minune. Am b5tut sat cu sat si catun cu c5tun, valea Muresului pin5 la Deda, unde era o sectie de vot; ne-am urcat pe valea Gurghiului, prin Hodac, 01.15 la L5pusna; am cu-

www.dacoromanica.ro

164


treierat plaiul dintre Mures si Niraj. Am fost primiti cu cinste si osp5tati in castelul de la Brfincoveni de contele Kemeny si de americanca lui la Dumbr5vioara de contele Teleki si de ai s5i. Mi-aduc aminte cu drag de acest frumos colt de WA, de simpatica piat5 a Reghinului cu caracteristicele sale constructii s5sesti si mi se rupe inima cand m5 gfindesc c5 tot acest tinut ne-a fost furat de unguril. Cartierul general al bataliei noastre fusese instalat in Reghin, in casa d-lui dr. Trutia, notar public si vanator de searna. Desi notar public, dl. Trutia purta zi si noapte jambiere de piele, haine verzi cu nasturi ciopliti din os de cerb si pan5 la palarie. Tovar5s al tuturor vin5torilor Regelui Ferdinand in masivul Gurghiului, era atit de siderat de cinstea prieteniei Suveranului pe care il socotea drept urmasul legitim al Impäratului", 'Inc& se caznea sa-i semene vorbind sacadat, inganând da, da, da" la fiecare intrebare, umbland lasat pe vine si tunzându-si barba dup5 regalul sau model. Casa lui era plin5 de coame de cerb, de cocosi imp5iati si de tot felul de lighioane naturalizate". Politiceste adept al lui Maniu, ca toata lumea in acea regiune, gazduia pe Sef si pe Vaida care conduceau alegerea din biroul sAu. Seara veneau la raport toti, b5etii", dup5 ce cutreieraser5 satele, si povesteau groz5viile" batausilor liberali adusi de la Bucuresti, care terorizau oamenii si c5utau sa-i conving5 astfel s5 nu mearg5 la vot. Procedeele brátieniste demoralizaser5 grozav, 'Inca inainte de ziva alegerii, tineretul ardelean neobisnuit cu brutalitatea electoral5 regateana. Acolo, la Trutia, intr-o searà, am auzit b5etii" lui Maniu oftand dup5 un Stirbei", f5r5 de care socoteau ei ca nici o impart5sire cu sfmtele taMe ale Puterii nu era posibila, si pe unul din ei lasand &à cad5 faimosul dac5 ar vrea Mihai2...", de care avea sa fac5 mai tarziu atita haz Regina Maria, careia mi-am f5cut o pläcere sa-i povestesc scena... Goga, care n-avea pe nimeni nici in Reghin, nici aiurea, tr5sese la mizerabilul hotel din localitate, impreun5 cu Burileanu si cu Tilic5 Ioanid. Nimeni din noi n-a avut vreun contact cu el, si populatia i s-a aratat ostila, pretutindeni. Spilcuit, mánusat, distant, trecea ca un bolid prin sate intr-o masina de lux, aclamat de batausii bucuresteni, spaima lumii sfioase din acele pasnice meleaguri. I Scris in 1943, iunie. 2 Miliai Popovici!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

165

Majoritatea, aproape unanimitatea alegatorilor, era atat de credincioasa Partidului National, incat cu toata teroarea, cu toate fraudele prevazute, nimeni nu se indoia in lagarul nostru de succes. Dar Guyernul luase mIsurile necesare", si spre stupefactia ardelenilor, dar nu si a mea, Voicu Nitescu a fost batut cu cateva voturi... Cum a fost primit Goga in Camera de opozitie, isi poate inchipui oricine! M-am inapoiat la Bucuresti in ziva de 24 martie, in ajunul sosirii lui Iorga. L-am luat de la gara, unde I-am primit cu totii si cu urale (ceea ce I-a magulit), 1-am dus acasa si I-am convins sa primeasca colaborarea de opozitie" cu taranistii, larnurindu-i ca o campanie de opozitie nu-1 angaja la nici un compromis de doctrina, la nici un contact indezirabil" (aluzie la Stere) si ca la urma urmelor taranistii vor fi pacaliti caci vor scoate castanele din foc pentru noi. Ideea de a ',kali pe Oranisti (in gandul lui pe Stere), nu i-a displacut deloc, si a inceput &a suf.& &á mangaindu-si barba: partida era castigata. Am sfarsit prin a-i spune ca el va fi seful unic si conducatorul Opozitiei Unite" si 1-am dat gata. Toata operatia nu a durat mai mult de o ora... M-am dus numaidecat la Maniu cu rezultatur; acesta a fost incantat. A fost atat de incantat, incat cateva zile mai tarziu, cand mi-am luat ziva buna de la el (inainte de a pleca la Lausanne m-am dus pentru cateva zile la Breasta, sa-rni \rad parintii), rn-a intarnpinat cu un: Cum, pleci si ma lasi singur?" iesit din inima; se invatase si trateze toate chestiunile cu lorga, prin mine. Cu toga durerea dornnului Prezident am plecat, lásfindu-i in seama sa desavarseasca intelegerea cu taranistii pentru constituirea unei noi Opozitii Unite. Destinul hofarase ca Ion Bratianu fiul sa infrunte ca si

Ion Bratianu tatal in 1888, coalitia tuturor fortelor noastre politice exasperate, in 1925 ca si in 1888, de atotputernicia Partidului Liberal. Am plecat, si cele trei saptamani de vacanca, intre 16 aprilie si 9 mai, pe care le-am petrecut in Elvetia si la Venetia au fost un vis frumos, din nenorocire prea scurt, ca toate visele. Nu mai fusesem in Elvetia de mult, si baia de civilizatie pe care am luat-o pe malurile lacului Leman mi-a linistit nervii si mi-a facut un bine de nespus. M-am instalat la hotel Beau-Rivage, la Onchy, si de acolo cu trenul, cu automobilul, cu vaporul, pe jos, m-am plimbat zi de zi de-a lungul lacului, de la Geneva si 'Dana la Montreux, la Territet si la Chillon. Am trecut si in fata, in Franta", la Evian si la Amphion. Pre-

www.dacoromanica.ro

166


tutindeni, o inantare pentru ochi, si o des5varsitA odihn5 a creierului, c5ci toate aceste senine privelisti, nu declansau nici un efort intelectual pentru a fi pretuite. Omenirea-si tfaise dramele pe alte meleaguri, si micile tragedii locale ce intunecaser5 malurile inflorite ale Lernanului imi erau necunoscute i nu ma tulburau. Amintirea lui Jean Jacques Rousseau si a cutrei de Voltaire, ar fi putut constitui o complicatie dar aceasta amintire nu rn-a pasionat niciodat5, i n-am alergat dup5 ea nici la Ferney, nici la Clarens. Nu m-am prea irnp5cat in viat5 cu t5rile prea civilizate, in care organizatia" i tehnica" au ajuns sa inlocuiasc5 nu numai efortul dar pan5 si orke initiativA individuala. Elvetia poate fi asezata in fruntea acestor tari in care toate nevoile vietii sunt satisfacute automat. Am avut totdeauna impresia c5 capetele elvetienilor sunt mai mici ca ale celorlalti oameni, fiindc5 creierul lor se atrofiaz5 intruna, prin lips5 de exercitiu. In Elvetia, omul mediu" n-are nevoie sa cugete, fiindc5 toate-i vin pe de-a gata, farà nici o str5duinta, organizatia comunifatii f5când inutil5 orke initiativ5 personal5. De Elvetia ma rnai indep5rtau si muntii, care in general vorbind nu-mi plac, fiindc5 impiedic5 vederea. De data asta ins5 totul rn-a incintat: si muntii in zarea kr luminoasa, si la ficelle"I si aparatele automate si impecabila tinutá a strazilor si des5varsitul confort al caselor... Ma imp5case murdäria de la Iasi si salbaticia Bucurestilor postbelici cu civilizatia, c5ci totul este relativ pe lume (adev5r dovedit inainte de nasterea lui Einstein) si valoarea lucrurilor depinde de perspectiva sub care sunt v5zute. 0 constatare pe care am avut prilejul s5 o fac o data mai mult, trecand prin Geneva. Acest oras imi fusese p5n5 atunci antipatic din cauza lebedelor albe si a calvinismului negru; de cand se mai adaugase si Societatea Natiunilor cu gratiile damelor Weiss, Titulescu2, Tabouis i V5carescu irni devenise odios. Cu toat5 antipatia mea am pornit intr-o dimineat5 spre Geneva, sà-mi verific sentimentele si deodatà s-a intamplat o minune. Minunea a fost c5 am intfilnit pe doctorul Iancu Cantacuzino. Acest mare artist r5tacit printre fiolele cu microbi, mi-a destainuit infatiski ascunse ale vechii Geneve, rn-a imp5cat cu Monumentul Reformei I Numele popular ce se da funicularului ce leaga localitatea Onchy, pe lac, de Lau-

sanne. Acest funicular circula fait nici un impegat; calatorii pun 10 centime intr-o cutie si se urea in vagon. La noi, nu nurnai ca nimeni n-ar pune banii in cutie, dar primul calator ar fura i cutia, cu bani cu tot data fund lipsa de supraveghere. 2 E vorba de Nicu, nu de simpatica lui sotie!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

167

(terrasse de la Treille), mi-a revelat farmecul portretelor din secolul al XVIII-lea agatate pe peretii Muzeului de Arta' vi Istorie, mi-a deschis sufletul lui Liotard, pictor pe langa operele caruia trecusem f5r5 bagare de seam5 la Paris mi-a aratat in fme o Geneva pe care nu o bánuisem, o Geneva care nu mai era nici a lui Calvin, nici a lebedelor sarbede, ci a omenirii ginditoare. Au trecut ceasuri dupg ceasuri, fara sa-mi dau seama, si seara tarziu in-am prabusit intr-un vagon, in trenul pentru Lausanne, coplesit de oboseala si de incdntare. 0 zi ce mi-a 15sat o amintire nestears5... De la Lausanne rn-am dus de-a dreptul la Venetia, unde nu rnai pusesem piciorul de douazeci de ani... Venind din Bucuresti, strabatusem Simplonul noaptea; de data asta am trecut Alpii ziva. Am fost transportat in 20 de minute dintr-o lume intr-alta si am putut sa-mi dau seama de cat insemnau muntii, inainte de progresele tehnicii care au doborat obstacolele de nepatruns si sunt pe cale a face din toti i din toate o apa. Pe valea Rhonului in sus, pana la Brig, privelistea e impunatoare, dar rece. Vegetatia nordica cu monotonia bradului lipsit de fantezie, nu inveseleste ochii. Oamenii stint tacuti, vitele cuminti si pana si apele curg linistite in matca lor legala". Viata tacuta la umbra muntilor care frang razele soarelui de miazazi. Viata fara nici un prisos de puteri, care s5 se concretizeze in infaptuiri MI5 alt folos decdt multumirea simturilor. Lume banal5 ce-si macina zilele fail izbucniri de patima si fara ciocniri de idealuri. Cum cobori in Italia totul se schimba. Pamantul rodeste si omul traieste cu prisosuri. Vegetatia 4i ingaduie fanteziile cele mai neastep-

tate si oamenii nu mai traiesc cu singura grijà de a minca, de a se reproduce si de a muri. Lumina si caldura le-a deschis sufletele, le-a intetit poftele si i-a aruncat in lupt5 cu patimele si cu ideile. Din incordarea vointelor, nazuintele cele mai indraznete si-au gasit cal de inchegare in realizari tot mai perfecte. Urmele luptelor sângeroase s-au sters si n:au mai ramas deck urmele artei, pentru desfatarea ochilor nostri. In Italia, toate se desfasoara in linii de o perfecta armonie: o cask o biserica, o alee, o gadina, pdna si o simpla ag5tat5 pe arbori sau bolta evoc5 chiar pentru cei cat de putin pregatiti sa unei porti de ferma cerceteze, o straduint5 milenara cal:re frumos. Peisajele iau astfel un caracter de noblete ce nu se intalneste in alte tari si privelistea kr e o continua incdntare. Cele opt ore de calatorie de la Domodonola la Venetia mi-au parut casteva clipe; as fi vrut ca drumul sa nu se mai sfarseasc5...

www.dacoromanica.ro

168


La Venetia ma astepta o alta delectare. Nu stiu daca era reactia unei minti, mai coapte sau contrastul viziunilor din ultimii ani, dar farmecul Venetiei m-a cuprins ca niciodata. Pe timpul petrecerii mele in Italia' facusem lungi popasuri in cetatea Lagunelor, ultima oara cu Il fuoco al lui d'Annunzio in mina, dar niciodata nu simtisem in asa masura imponderabilele" ce se ridicau din fiecare piatra, din fiecare icoana, si ma copleseau. Am lasat la o parte vizitarea sistematica si documentata a locurilor, si timp de cinci zile am hoinarit la voia int5mplarii. Palatul Ducal, interiorul bisericei San Marco, monumentul lui Colleoni, tripticul lui Giovanni Bellini la Frari, mi-au revelat insusiri noi pe care nu le

banuisem in repetatele mele vizite anterioare. Mi-aduc aminte de o plimbare la Torcello, ca de un adevarat pelerinaj... Timp de cateva ore mi-am uitat de toate si de WO!

Dar viata e viat5 si de la Venetia a trebuit sa ma inapoiez Ia... Dacia! Am sosit in Bucuresti in ziva de 9 mai. Inca pe drum, aflasem prin gazetele cumparate la granità ea Opozitia Unita se formase, sub forma

unui bloc democratic de atac, asa cum il dorisem in asteptarea unei intelegeri mai intime de guvernare. Maniu lucrase repede de asta-data, impins de conjunctura momentului si de imperativul opiniei publice. In Elvetia si la Venetia nu voisem sa stiu nimic despre cele ce se petreceau la Bucuresti; trei ceasuri dupa sosirea mea in strada Victor Emanuel eram la curent cu tot ce se intfimplase. 0 vizit5 la Maniu si alta la Iorga mi-au permis sa constat c5 Maniu manevrase cu destula abilitate pentru a calma momentan susceptibilitatile colegului sau la Sefie si a-1 impaca cu ideea unei colaborari de opozitie cu taranistii. Ii pusese in mana steagul razvratirii, si at5t fusese de ajuns. Cu toate frecaturile de amanunt peste care Maniu alunecase, Iorga primise ideea unei mari intruniri la Dacia" pentru ziva de 17 mai. Discutarea reformei administrative si a prelungirii privilegiului Bancii Nationale exasperase opozitia, mai ales pe taranisti, si o miscare violenta fusese hot5r5ta. Am socotit momentul prielnic sa pun pe fata chestiunea unei intelegeri de guvernamant cu taranistii, sa o pun numai, ca sa nu sperii pe lorga, dar sd o pun. Era primul pas spre realizarea finala a planului conceput. M-am inteles cu Maniu sa nu spunem nimic lui Iorga, si sä dau eu un interviu, prin care cu toata discretia ceruta domnul Profesor si fie pus in 1 1898- 1904.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

169

fata unui fapt indeplinit... Pe d-ta n-are sa se supere spunea Maniu pe cata vreme pe mine nu m-ar ierta niciodata, si ar rupe toate puntile intre noi..." Pasul trebuia odata facut, si era mai bine sa-1 facem mai devreme decat prea tarziu si sá lamurim" situatia fata de Iorga. Ca sä nu se supere ca nu i-am supus fituica si lui pentru aprobare, am luat pe Pamfil Seicaru cu mine la Breasta, ci i-am dat interviul acolo, distanta si insistenta lui Seicaru putand servi la rigoare de scuze (slabe scuze, recunosc) pentru nesocotirea sefiei sale. Reproduc aci acest interviu fiindca de la dansul au pornit nesfarsitele noastre negocieri cu

Partidul faranesc

si-1 reproduc impreuna cu introducerea lui

lasand la Seicaru, fiindca cred, fara modestie, ca aceasta introducere o parte unele exagerari de apreciere precizeaza pozitia mea in lupta pe viata si pe moarte ce se deschidea intre blocul Opozitiei i Guvern:

DI. C. Argetoianu s-a intors in tara. Cuvantul omului care infatiseaza in politica generalä realismul robust, iar in Partidul National o inteligenta organizatoare, are o deosebita greutate in situatia creata prin neasteptata coalitie a celor douà partide de opozitie. Reintors din strainatate cu energii improspatate, 1-am vazut in cadrul de patriarhala eleganta de la Breasta unde se complace sa medite-

ze asupra problemelor politice. Linistea covarsitoare a splendidului parc Ii dá seninatatea de judecata, concentrarea spirituala necesara ca sa poata examina ecuatiile politice ale momentului. Ceea ce caracterizeaza pe dl. C. Argetoianu este o siguranta impresionanta care emana din gest ca si din cuvant. Oscilatiile pline de melancolie ale indoielii nu le-a cunoscut; afirmativ i hotarat, cugetarea sa se desfasoara ca o robusta pagina dintr-un clasic. Nu neaga, ba le vede in toata linia lor aspra, greutatile politice, masurand obstacolele just; calculeaza cu linistea unui matematician quantum-ul de forte necesare inlaturarii lor. Convorbirea s-a desfasurat logica, rata risipa de paranteze, situatia

politica infatisata brutal, iar posibilitatile de indreptare precizate cu siguranta unui chirurg. Redau elementele vorbirii thrá nici o alterare: P.

Ce impresie v-a fdcut spontana injghebare a blocului? Sunt foarte multumit de blocul care s-a infaptuit, iar multumirea se amplifica prin acel element de hotarfitoare sinceritate care sta la ba-

www.dacoromanica.ro

170


za blocului. Am lucrat intotdeauna pentru aceasta unire. Cand am inceput tratativele de fuziune in decembrie trecut, am facut si atunci toate eforturile ca fuziunea sa se fac5 in trei: imi pare rau si astazi c5 nu s-a facut de atuncP, caci nu s-ar fi risipit zadarnic atata pretioasa energie

ma consolez ins5 ca prin pactul de colaborare incheiat astazi s-a realizat cel putin o unire sufleteasca a fortelor vii. Socotesc insd cd un bloc cu scopuri numai negative, adicd de rdsturnare a regimului actual Int este de ajuns. Vd mdrturisesc càpe mine nu md preocupd in momentul de fati decdt politica real constructivd. Am putut constata, in scurta mea calatorie, ea' am ajuns in cel mai adevarat si concret inteles al cuvantului, cea de pe urma tar5 din Euro-

pa. De la razboi incoace n-am facut dee& un singur lucru mare, am mutat granitele Orientului de la Carpati la Tisa, i nu mai vorbesc de discreditul de care ne bucuram in Wile apusene; am izbutit s5 dam contur de realitate tuturor afirmatiilor calomnioase ale dusmanilor nostri, intransigenti in ura ce ne-o poarta2. 1 0 pioasa minciuna pentru niagulirea täränistilor! 2 Cu privire la modul cum eram judecati chiar in Franta arnica, am primit cateva saptärnani mai tarziu, urmatoarea scrisoare (vezi Anexa VII) trimisa de M isu Seulescu (fostul ministru de fmante) in iunie de la Paris:

Seumpe Argetoiene, Nu stiu daca fac bine sä te arnarasc i pe tine cu irnpresiile ce culeg p-aici. Se intampla ca la suprafata se aflä azi in Franta tocmai generatia cu care, student, ma gasearn in contact. Am multi prieteni printre deputati, dar vai! mai ales printre senatori!

Zilele trecute am asistat la sedintele Camerei i Senatului, unde am putut avea lungi, dar foarte dezagreabile conversatii. Am fost supus la interogatorii ca la judecatom! de instructie. Acela care m-a intreprins insa mai de aproape a fost Francois Marsal. Dansul rn-a chemat acasä si rn-a intrebat cu o precizie care m-a uirnit, din cauza exactei informatii, asupra tot ce priveste viata politica si economica a tarii noastre. Mi-a spus intre altele, Ca dansul ne-a dat, and era ministru de finante, cele 200 milioane franci, inca nu deplin platite i ca fusese indus in eroare asupra situatiei noastre fmanciare. Era oripilat de intreaga noastra politica economica si revenea intruna asupra exproprierii care desflintand exportul ne-a distrus defmitiv valuta. Mi-a declarat ca nu intelege pentru ce reformam acum Banca de Emisiune si mai ales critica prelungirea privilegiului pe 30 de ani. Cum aveam inca 5 ani, dansul era de parere sa asteptam experienta Poloniei, Cehoslovaciei etc. si numai cu doi ani inainte de expirarea actualului privilegiu sa ne atingem de Banca. Nu crede in realizarea programului de insanatosire a rnonedei, arata de altfel o mare neincredere in orice conceptie a ministrului nostru de fmante pe care-I cunoaste, cu care a vorbit: «Courtes vues, manque de limpidité, c'est peut-étre un fiscal patriote, mais pas un ministre financierD. Restul «a l'avenant...»

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

171

Suntem prin urmare la ultimul moment, dac5 vrem ca tam noastr5 sa mai fie numarat5 printre çàrile civilizate, i s5 indreptim tot faul pe care ni 1-a facut ani de zile o politics de imelare a altora ca §i a noasträ Care sunt eleinentele poultice creatoare? Blocul care s-a format trebuie s5 aib5 un program lamurit, nu de frumoase deziderate, ci de solutii pozitive. Concentrandu-se toate puterile luptatoare s5 se obtin5 o cat de grabnic5 schimbare a regimului care a exasperat intreaga opinie publicá, interesele tuturor claselor sociale.

Un program lamurit i limitat pentru actiune de salvare gospod5reasc5 in interior i restabilire a prestigiului moral i a creditului economic in afar& Schimbarea regimului se impune mai ales fat5 de cele dou5 proiecte care amenint5 s5 fie transformate in legi: al reformei administrative si al prelungirii privilegiului Bancii Nationale. Legi absurde i incapabile, totui promulgarea lor ar z5p5ci in ap mod viata noastrà social5 i economic5 Inc& promulgarea trebuie sa fie impiedicat5 cu orice pret. Vedeti, accentuez ultimele cuvinte, repetandu-le: cu orice pret! Bine, dar pentru aceastd actiune vi se va obiecta de Partidul acestui bloc i-ar trebui o unitate de actiune si de cugetare Liberal pe care o dà afirmei liberalii, numai un singur ,Fef? Printre altii am vazut pe batranul nostru Clémenceau, care a tinut sa ma terorizeze. Cea mai mare greseala a vietii lui ar fi fost desfiintarea Austriei, o crirnd contra civilizatiei si progresului omenesc. Ca noi toti, cehoslovacii, iugoslavii, românii, ungurii, nu suntem viabili, incapabili sa ne organizam, si ca el in memoriile lui va explica ca o confesiune personala inaintea Istoriei, cum a fost adus sa comità o astfel de aberatie. Tot timpul mi-a servit intepäturi i impertinente cu spiritul lui incisiv. Cugetam in mine: unde te afli tu sà-1 mai pui la loc! Mi-a spus una bung: el nu poate suferi pe Caillaux, si cfind a aflat ca s-a impacat generalul Gourand cu dansul, a chemat pe general, la telefon si i-a strigat: Ecoute Gourand, quand on n'a qu'une main, on ne la souille pas! Generalul stransese mana lui Caillaux... Marsal mi-a spus ca ar dori sa vina in octombrie in tara. El prepara acum o brosura asupra datoriilor interaliate; I-am rugat sa ne crute, ceea ce mi-a promis. Ne va trimite brosura ca s-o raspandim, si-mi va scrie la timp sosirea lui ca sa-i pregatim primirea. Am tinut sa impart cu tine impresiile rele ce am adunat ca sa ma mai descarc pe mine. Ceea ce ti-am povestit nu e a zecea parte din cat a trebuit sa inghit. Pang si André Hesse, ministrul Coloniilor, si-a permis sa ma agonizeze cu impertinente pe un ton dulceag si surazator. Intreg respectul meu afectuos batranilor nostri. Omagiile mete doamnei Argetoianu, iar tie cele mai amicale sentimente. M. Seulescu"

www.dacoromanica.ro

172


Spunand aceasta, liberalii nu-si dau seama cat de mult injosesc viata politica' in tara noastrà. Partidele noastre nu sunt b5gate la st5pan, find constituite de adevaratele forte vii ale natiunii, legate numai prin

firul ideilor si disciplina unui nationalism creator* Nefiind vorba de interese, intelegerea intre noi a fost, este si va fi foarte usoara. Existenta partidelor noastre nu atarna de existenta unui om sau de fetisismul unui nume, asa incat numai partidele noastre pot garanta Orli o adeVarata" continuitate a efortului si o adev5rafa unitate de conducere. Hot 5rarile noastre nefiindu-ne impuse nici de necesitätile consolidarii unei reputatii individuale, nici de capriciile unei aventuri triviale, ele vor insemna formularea unor convingeri &lane ingem5nate intr-un gest unitar. Care sunt mijloacele prin care credeti cd s-ar putea frange rezistenta Guvernului? Fat5 de starea opiniei publice din tali stare ce Inca inainte de plecarea mea in strainatate, stiu ea era perfect cunoscuta Suveranului cred cá mijloacele legale vor fi foarte suficiente pentru aducerea schimbärii actualului regim la indeplinire"... Am asteptat cu oarecare infrigurare efectul declaratiilor mele asupra lui Iorga. Paragraful interviului relativ la politica constructiv5" I5murea fail nici un echivoc intentia de colaborare la Guvern cu Oranistii cu taranistii care erau Stere" si cu care, din acest cuvant, Puritanul Razboiului de Intregire nu voia sa intre in relatii mai stranse. Ma asteptam la o izbucnire, cu toate straduintele mele de a-I imbuna laudand, in aceleasi declaratii nationalismul creator" infatisat ca principalul cheag al partidelor noastre. Spre marea mea mirare, Iorga n-a izbucnit. Cu dansul nu se putea niciodata prevede nimic, si reactiile sale erau totdeauna neasteptate. Eih dharag5, hai vohrbhit fhoarthe fhrumos hai dhrrrepthathe, thothul nhu heste sh5 dobhorrrhi, he sh6 phui cevha han hloc!" Dorea si el sa fie constructiv, intelegand prin aceasta sa fie prim-ministru. Trecusem un hop: Iorga inghitise ideea unei colaborari de guvernamant si cu taranistii pentru moment era destul, restul trebuia s5 vida, treptat. Cred ca" ceea ce a determinat acceptarea lui, a fost constatarea

c5 Stere nu se amesteca deloc in hotararile Opozitiei Unite. Avea el probabil si acolo cuvantul sat' de spus, dar il spunea acasa prietenilor I Pentru Iorga!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

173

s5i care se prezentau in fata lui Iorga i a lui Maniu farg dansul 0 rar5 m5car s5 invoce autoritatea p5rerii sale. Iorga i0 va fi zis c5 dupà cum fusese lásat la o parte in opozitie, tot aa Stere putea fi 15sat la o parte qi in Guvern. Cu Mihalache, cu Lupu, cu ceilalti carani0i pe care dom-

nul Profesor" ii domina ca pe simpli fo0i elevi ai woalei" sale politice, intelegerea putea la urma urmei sa fie. Stere se tinea desigur la o parte i din tact politic, ca s5 nu ingreuieze situatia Opozitiei Unite in actiunea ei, pentru moment indispensabil5 dar mai ales fiindca, ca i mine, detesta palinodiile ap-ziselor lupte de opozitie". Ca i mine, Stere era un om de politica' constructiv5; deosebirea intre noi era c5 eu cautam s5 cladesc pe parnant, iar el in nori. i nici lui tirbei, omul intunericului, nu-i placea s5 se incurce in actiuni violente, ap. Inc& am format cate01rei, printr-o intelegere nernarturisit5 o sectie special5 de opozitie, marginindu-ne s5 lucr5m in culise. 0 sectie ce ar fi putut fi numità sectia tradatorilor: Stere tr5dase Romania Mare, eu In5 preg5team s5 tr5dez pe bietul Iorga, iar $tirbei pe Beatianu. La urma urmei, toat5 politica nu e decal tr5dare: inainte de a trada pe altii, omul politic se tr5deaz5 pe el insu0! Maniu, care 01.15 atunci nu indraznise s5 vorbeasc5 lui lorga despre o colaborare de Guvern cu faräni0ii de fric5 s5 nu fie in§facat, a r5suflat §i el uwrat §i mi-a multumit. Tarani0ii au a0eptat qi ei cu curiozitate reactia lui Iorga i dup5 ce au aflat-o, au facut pe grozavii in public, comentand perspectiva unei colaborki de Guvern cu rezerve, cu s6 vedem" 0 cu depinde de program" pe carid intre ei i-au m5rturisit bucuria, eaci incepeau s5-0 dea seama i dan0i c5 nici dup5 zece ani de truda nu vor pune singuri mana pe Guvern. Ca s5 obtie ins5 cat mai mult de la noi, tactica lor era s5proclame c5 nu urmaresc Guvernul (cand in realitate nu visau decfit portofolii §i automobile ministeriale), c5 vor rnai intai sa schimbe moravurile t5rii, s5 de0epte taranimea §i s5 nu ia faspunderea Puterii dec.& in ziva in care, peste 5, 10 sau 20 de ani, vor putea s5 aplice integral prograrnul lor. Singurul care, poate, ar fi avut dreptul sá marturiseasca cu sinceritate o asemenea dezinteresare, ar fi fost Stere, dac5 n-ar fi fost chestiunea reabilit5rii sale. Dar aceast5 reabilitare fiind principalul sail obiectiv, urm5rea qi dansul Puterea, cu aceea0 ravn5 ascuns5 ca tovar4ii sai de firma.

Am 15sat pe Maniu, pe Iorga, pe t5r5ni0i s5 ia toate initiativele Opozitiei Unite, §i de0 prezent la mai toate discutiile lor, m-am 16sat pe planul al doilea, qi rn-am retras in umbri. Din aceast5 umbr5 rn-am www.dacoromanica.ro

174

CONSTANTN ARGETOL4NU

hotarat sa nu ies pada" nu vor incepe negocierile cu taranistii pentru constituirea unui Guvern. Amatorii de galagie s-au gasit la largul lor in acea lunä a lui mai a anului 1925; opinia publica se ridica ca un singur om impotriva liberalilor si a Guvernului Bratianu parea Ca psihoza ce innebunise oamenii in 1888 se redesteptase. Ione! Bratianu s-a tinut insa mai dãrz dec.& tatal salt (e drept ca n-avea 12 ani de domnie in urma lui, ci numai 3) si furtuna nu I-a rnaturat. Cum nu m-am amestecat in manifestarile aproape zilnice ale Opozitiei Unite, dezlantuite mai pretutindeni dar mai ales la Bucuresti, voi aluneca asupra lor. Mi voi multurni cu cateva cuvinte despre intrunirea de la Dacia" din 17 mai, nu numai fiindca intr-insa a culminat efortul opozitiei, dar si fiindca a fost cea mai formidabila manifestare cetateneasca din cate s-au vazut in Bucuresti, de cand se face politica. Am asistat ca tanar de 17 ani la faimoasele intruniri organizate de Opozitia Unita din 1888, am luat parte activa la toate manifestarile Actiunii Nationale" din 1914, 1915 si 1916 marturisesc ins5 ca niciodata n-am vazut asa ceva. A mai fost vechea sari Dacia" plina de gemea, a mai fost lume neincaputa in sala pe afara, prin curte i pe piata dar asa ceva nu s-a rnai vazut. Pe langa salá, curtea era asa de ticsità Inca oamenii se striveau unii pe altii iar plata Sf. Anton era o mare de capete ce se revarsau in strada Carol, in strada Serban Voda si in ulitele invecinate. Oricat de sceptic ar fi fost cineva fata de acest fel de manifestari, nu putea sa nu fie impresionat. Mai tarziu intrunirile de la Dacia" au fost inlocuite prin mari manifestari de mase, taranime adusii de partide cu mare cheltuiald din judete. Aceasta modä noua a fost inaugurata de Averescu care a adus la Arenele Romane" din Parcul Carol, 10.000 de oameni. National-taranistii si liberalii, dupa 1928 au sporit tarifele si au adus ate 100.000, care defilau ceasuri intregi pe soare si pe ploaie, obositi si plictisiti, cu pancarte i cu drapele. Cred ca cea rnai reusità din aceste exhibitii a fost cea organizata de liberali in primavara anului 1930; oamenii au fost incolonati la Sosea, au trecut prin tot orasul si s-au adunat in gradina Societatii de Tir, de langa Op ler, unde s-au tinut discursurile, irnprastiate prin megafoane...; asemenea manifestari costau mult, n-aveau nici o importanta fiindca nu erau spontane nici sincerel I Mi-aduc arninte ca intr-o zi m-am pornenit cu vreo 20-30 de oarneni din Breasta,

oamenii mei, in curte la mine. intrebandu-i de rostul lor, mi-au raspuns cd veniserd peutru intrunire: De ce sä nu venirn, conasule, sd vedem i noi Bucureoiul; ne-a plAtit drurnul i mfincarea, si am venit. Dar noi tot ai dvs. suntem, si inainte de a ne incolona, am trecut sd v-o spunem. Era sub Vaida, in 1932...

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

175

si nu impresionau pe nimeni. Cea dintfii, a lui Averescu la Arene" a impresionat totusi pe Regele Ferdinand; mi-a spus-o intr-o audienta, cfiteva zile dupa ce avusese loc. M-am grabit s5-i spun: Sire, ma angajez in fata Majestatii Voastre, nu numai s5 aduc tot atatia, dar chiar pe aceiasi!"Regele a rfis, si s-a dumirit... In mai 1925 nu se ajunsese Inca la asemenea inscenari costisitoare; toata cheltuiala erau cfiteva mii de lei chiria salii. Lumea venea aproape nechemata, cum afla ca o intrunire avea loc. Intrunirea din 17

mai a fost ultima mare manifestatie a populatiei Bucurestilor la Dacia", un fel de chant du cygne" la care au cfintat o droaie de lebede. Prin numarul celor care se adunasera si prin insufletirea lor, aceast5 intrunire a fost intr-adevar impunatoare, si a impus. Prin numar si prin insufletire, caci pentru rest! Pentru a da o idee de calitatea discursurilor, voi reproduce dup5 gazetele zilei cáteva crimpeie din al lui Iorga:

Daca-si inchipuie cineva ca cu citeva mfiini lungi, cu cdteva obrazuri groase si cu cfiteva boturi care rfinjesc pe banca ministeriala,

se sfarama o lupta ca a noastrà, apoi daca nu o inteleg azi, o vor intelege maine c5 nu! (Aplauze fiirtunoase)

Dac5 vi se pare ea aci in sal5 este cald, eu v5 asigur c5 este cineva caruia, in clipa aceasta ii este mai cald decfit acelora din dvs. care sufer5 mai mult! (Aplau=e, ilaritate). Cu tot ajutorul pe care i-1 poate da Societatea «Frigul»1, eu va asigur ca ii va fi si mai cald! (Mare Haritate. Aplauze. Strigaie de bravo). Se va incalzi pana se va topi! (Mare ilaritate. Aplau=e prelungite). Este mai bine s5 se topeasca el personal, decfit s5 se topeasc5 o tara! (Aplauze indelung prelungite)

Noi ne-am adunat aci; uitati-va ce steag este acolo (arata un steag tricolor desfasurat), tricolorul sub care ai nostri au varsat sfinge, sub care ai lor au facut bani! (Aplauze furtunoase). Veti asculta pe acei care, dup5 ce au purtat uniforma Orli in fata dusmanului (Strigifte: triiiascii!) poart5 acum uniforma t5ranimii in fata acelora care-si fac placere s5-si bala joc de dânsul! (Strigtite: rusine!)" 1 Aluzie la o afacere liberald; Societatea Frigul" fusese inflintata de ManolescuStrunga pentru comercializarea pestelui din Delta.

www.dacoromanica.ro

176


Dach asa a vorbit bietul Iorga, ajuns s5 facg rec1am5 cAm5sii lui Mihalache, isi poate inchipui cineva ce au fost celelalte cuvant5ri! Presedintia intrunirii s-a dat lui Stefan Cicio Pop; in curte s-a mai instalat

o tribuna alcAtuitá din trei mese cu una pe deasupra, iar in piata Sf. Anton o birj5 a fost transformat5 intr-o a treia tribun5. 0 serie de oratori" au ocupat dou5 ceasuri catesitrele tribunele, si cum usile si ferestrele erau deschise, vocile, urletele de entuziasm si aplauzele se amestecau intr-o nemaipomenità cacofonie, demn5 de Romania Mare! Sub pretext ca eram r5gusit, am refuzat cu toate insistentele lui Iorga, lui Maniu, lui Mihalache s5 vorbesc, si am sf5tuit si pe prietenii mei personali s5 se abtina. M-au ascultat mai toti, afará de Ioanitescu si de Stefan Istrate (de la Ialomita) care au dat n5va15... intrunirea s-a terminat bineinteles cu o motiune, citità de Iorga, dupa ce a rostit urm5toarele cuvinte: Ne indreptam c5tre tarà prin acest manifest in numele amândoror partidelor legate pentru totdeauna si sigure de biruintii1"1

lath" acum, pentru cei de maine" si textul acestei motiuni care a servit de baz6 propagandei celor dou5 partide in campania electoral5 din august urm5tor: Au trecut trei ani de cand un Guvern care s-a impus samavolnic t5rii, carmuieste, ajutat de un Parlament ales prin sil5 si inselaciune, o tail bun5 ale carei legi sunt nesocotite si ale c5rei interese sunt jertfite unor combinatii personale si unor idei absurde. F5g5duielile cu care au fost inselati putinii care 1-au voit sunt uitate *i singurul temei al acestei stäpaniri farà pereche de trufas5 este puterea public5, smuls5 de la datoria ei fata de noi toti ca sa fie intrebuintata, necinstind-o, in folosul unei cete de tirani, pe care nu-i indreptäteste macar putinta de a face binele. Un singur om, primul ministru, crezandu-se mai mare decat Regele si mai sfant decal Natia, rade la privelistea trista a operei pe care o ocroteste.2 Aceast5 priveliste inseanin5:

.

1. 0 administratie f5r5 constiint5 si far5 raspundere, cálcand in picioare orice conceptie democratic5 a vietii de Stat. 2. 0 moned5 discreditatà. 'In acel moment de entuziasm Iorga siderat de camasa lui Mihalache, uitase pe Stere... Din nenorocire si-a adus aminte dupd ce s-a trezit! 2 Stilul lui Iorga, pus in serviciul demagogiei, intrece pe Caragiale!

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

1 77

3. Un buget insel5tor, care nu poate acoperi ruina financiarà a Statului. 4. 0 viat5 economic6 in care haosul m5suri1or de sus se impleteste cu nerusinarea exploatarii de jos.

5. Avutiile t5rii puse la indernfina capitalurilor inchipuite si indr5znelii partizanilor. 6. 0 n'aval5 de legi necugetate din care se desface o singur5 idee: folosul partidului. 7. 0 conducere a diplornatiei care ne-a instr5inat prietenii scumpe si ne-a 15sat farà sprijin in fata dusmanilor.

8. Nemultumirea nationalifatilor, care asteapt5 adesea numai o mfin5 feateasc5 pentru a colabora cu noi in folosul Patriei. 9. Tulburarea constiintelor t5ri1or unite si zguduirea increderilor in regimul national care insemnau visurile seculare ale rornfinilor de acolo. In special o brutalitate condamnabil5 cautà, pare, ca inadins s5 instr5ineze sufletul t5ranului basarabean.

10. 0 armat5 care nu are nici azi tot echipamentul si armamentul necesar actiunii ei de ap5rare. 11. Dezorganizarea transporturilor pe c5ile ferate, fatal5 pentru economia carii. 12. Productia agricol5 cornpromisa in urma neorganizarii ei si in urma aplic5rii neoneste si interesate a reformei agrare.

13. Industria neocrotita printr-un sistem de Stat (?) si conventii externe si sugrumat5 de un trust bancar in folosul unui partid.

14. Un sistem de impozite lovind in m5sura mai mare in munca onest5 si spornica, in economiile respectabile, decdt in rezultatul jafului in averea public5 si speculatiei crirninale. 15. S5n5tatea public5 p5r5sit5 din economii bugetare neroade, in zodia tuberculozei, paludismului si sifilisului. 16. Mizeria public5: a functionarilor tarii pl5titi derizoriu, a pensionarilor muritori de foame, a intelectualilor istoviti, unit5 cu cea mai hidoas5 mizerie moral5 a luxului neinfinnat, a petrecerilor scandaloase, a familiei distruse, a sc5derii prin imputinarea copiilor a populatiei romanesti. Opozitia Unita' a Partidelor National si T5r5nesc, cu inl5turarea in-

terpusilorl unei tiranii pe care sper5 s5 o mosteneasc5 pentru ca s5 o continue in conditii si mai rele, cere Virii numai dou5 lucruri: 1 Aluzie la Partidul Averescan.

www.dacoromanica.ro

178


S5 inteleaga c5 asa nu se mai poate. S5 vie in ajutorul ei ca s5 scape tara de urgia guvernarii liberale si s5 o ajute a face opera grea de indreptare, ins5n5tosire si moralizare.

Mobiliz5rn constiintele sub steagul dernocratiei nationale, cerem concursul energiilor oneste si curajoase si nu ne vom opri dee& and tam va fi din nou liber5 si Regele-si va relua dreptul constitutional de a-si alege ministrii dup5 interesele singure ale Natiei! Jos Guvernul Bratianu!

Partidul National §i Partidul Tdrdnesc" Cei ce vor citi dui:4 ateva decenii aceast5 imbecil5 peltea, ma vor b5nui c5 am inventat, si totusi n-am nascocit nimic. Banuitorii vor putea g5si capul de opera pe care-1 reproduc, asa cum 1-am dat, in toate gazetele timpului. Oricit as fi fost de obisnuit cu tampenia acestei lite-

raturi speciale de motiuni si manifeste cu care partidele oträveau in opozitie opinia public5, de data asta mi s-a parut c5 toate limitele au fost trecute. Cfind rn-a intrebat Iorga, dup5 ce a citit motiunea: Eih, cum o gàsesti?" n-am fost in stare sa-i r5spund nimic si m-am multumit cu un gest de... admiratie. Nu-i asa?" a replicat Inconstientul. Era in al saptelea cer. Il aclama poporul, ii dau patru particle intrunite cu cadelnita, vorbea Natiei si ameninta pe Rege! Numai catapeteasma ce ascundea Guvernul intarzia s5 se sfasie!

Recomand amatorilor de caraghioslficuri s5 citeasc6 cu atentie punctele 14, 15 si 16 ale motiunii, si sa le savureze. Ce e mai ciudat, e c5 in loc s6 o arunce la cos, ca o proast5 manifestare de cugetare si de stil, poporul românesc a ráspuns acestei chernAri farà rost, si a dat cu primul prilej, cu prilejul alegerilor pentru Camerele de Agricultur5, tot concursul sail Opozitiei Unite. Situatia economic5 a tarii era atat de grea si opinia public5 era atat de indarjita impotriva Guvernului, inc5t alegatorii au trecut peste literatura domnului Pro-

fesor si ne-au dat saracii votul in asa masura, inc5t, cu tot ce ni s-a furat, am iesit in majoritate... Pe cand noi cei dinguntru ne desavarseam cu sfintenie programul caragealesc, stapirlirea complecta pe dinafarà tabloul prin másuri tot atat de demne de ironia nepieritorului autor al Scrisorii pierdute. Guvernul rnobilizase aproape un corp de armatà impotriva noastrá si dewww.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

179

dese comanda trupelor generalului Florescul, sub-seful Statului Major. inconjurat de ofiteri si de subofiteri, generalul isi instalase postul de comand5 in strada Carol, colt cu strada Caldkari, ca intr-o adevärat5 b5t5lie intinsese o hart5 a campului de operatiuni" pe o plansetà sustinut5 de un trepied mobil. Mi-a r5mas in minte caraghioasa inf54isare. Nu lipsea decat ocheanul ca s5 complecteze clasica icoan5 a conducàtorului de osti in momentul unei actiuni decisive! Strada Carol si strazile care duceau spre Nord (!) erau barate de putemice cordoane de soldati pentru scurgerea publicului find 15sate libere numai str5zile indreptate spre Sud, spre piata Ghica si spre Bulevardul Maria. Palatul Regal cu imprejurimile lui, piata Teatrului, Skindarul, Curtea Prefecturii Politiei erau ocupate de artnat5, cu pustile si mitralierele inckcate... P5cat c5 nu mai tr5ia nenea Iancu Caragiale s5 vad5 pe iscusitul nostru general dand ordine, trimitand stafet5 dup5 stafetà, ordonand trompetilor sa' sune ca s5 acopere glasurile oratorilor" de r5spantie, cum 1-am v5zut eu! Desigur c5 Napoleon nu era mai preocupat la Austerlitz de victorie ca generalul Florescu in piata Sf. Anton! Toate aceste pregairi militare, toate aceste inscenki martiale erau cu atat mai ridicole cu cat erau mai inutile, c5ci nimeni in lagkul" opozitiei nu se gandise la violente si la revolutie. Noi f5ceam politicd, §i nirnic mai mult! Nu era numai vina noastr5 dac5 asa se facea politica sub Hohenzollernii valahi... Generalul Florescu trecea drept una din sperantele, dac5 nu chiar speranta" Statului Major romanesc. Din ziva in care s-a facut ins5 de

ras la Dacia", si-a pierdut prestigiul si simpatiile care-1 inconjurau, asa incat s-a pr5busit in indiferenta general5 trei ani mai tarziu cu prilejul unui incident care a f5cut oarecare valv5. Ajuns secretar general al Ministerului de R5zboi sub generalul Mircescu2, a fost amestecat in afacerea furtului planului nostru de mobilizare, steipelit de o poloneza la Vatra Domei, din ghiozdanul ministrului. Poloneza a dispkut farà urm5, si Statul Major s-a v5zut nevoit sä refac5 planul pe alte baze. Faptul nu s-a dat in vileag decat dup5 c5derea Guvernului Averescu, Guvernului Br5tianu, care a urmat, a ordonat o anchet5 si generalul I Fiul natural al generalului Ion Emanuel Florescu, fostul prim-ministru, caruia semana ca dotia picaturi de apä. Genera lul Ion Emanuel nu-I recunoscuse formal, fiind-

ca legea-1 oprise cdci avea 3 fete legitime, d-nele Emil Ghika, de Szent Keresty si Billeanu dar câtesitrele surorile il primiserfi drept frate... 2 Ministerul Averescu 1926-1927.

www.dacoromanica.ro

1 80


Florescu in paza cdruia fitsese dat planul, acuzat cel putin de usurintk s-a ap5rat aruncând toata vina pe Mircescu, seful sàu. Generalul Zizi Cantacuzino, prieten cu Mircescu, a scris in Epoca un tiL. llent, in care a tratat pe Florescu de om lipsit de caracter" si de neleal camarad. A urmat un duel, in care generalul Florescu pierzandu-si mintile a apucat cu o man5 spada lui Zizi pe cind cu cealaltà c5uta s5-i bage fierul in burt5. Din fericire n-a izbutit dee& s5-1 rAneasc5... Martorii n-au putut s5 se inteleaga asupra procesului-verbal; s-a mers la arbitraj si supra-arbitraj. Rezultatul a fost c5 Florescu a trebuit s5-si dea demisia din Jockey-Club, si dup5 cdtava vreme si din armat5... De inim5 rea, bietul om n-a mai trait mult; s-a imbolnavit si a murit. F5r5 strategia generalului Florescu intrunirea noasträ s-ar fi terminat in liniste, oamenii s-ar fl impthstiat farä nici o manifestare de strad5, conform ordinelor primite. Barajul din strada Carol a provocat ins5 buclucul; Iorga, Maniu, Vaida, Popovici i cu mine pomisem pe jos spre club insotiti de partizani, f5r5 nici o intentie de dezordine. Soldatii ne-au oprit; am incercat atunci s5 vorbim cu ofiterii, dar din ordinul generalului trompetele au sunat si mai vijelios si au acoperit glasurile noastre. Zidul de baionete a inceput sa inainteze si sà ne impingA s-a incins b5tae i un soldat a lovit de mai multe ori cu patul pustii pe Iorga. Hustrul a inceput sa tipe: Mä omoark ma omoar5!" si pin5 s5 ne dumirim ne-am pomenit cu el la 50 de metri inapoi, vociferand si cucutat in birja care servise de tribun5 adun'arii din piata Sf. Anton. Nici n-am putut sà-mi dau seama cum a fost ridicat pe mdini i dus de valuri pan5 pe stanca salvatoare... Asa fac Guvernele prostii, dând m5n6 liber5 subalternilor fara Mspundere. Palma incasata de Halipa la Zguritall si patul de pusc5 primit de Iorga in piept la Dacia" au cobordt Guvernul Br5tianu in opinia public5 mai mult decit toate greselile comise in trei ani de guvernare. Obrazul lui Halipa si tâtele lui Iorga au faurit victoria opozitiei in aleguile Camerei de Agricultur5 din august 1925.

Lunile lui mai si iunie din acel an au fost rarticular de agitate dar numai in lumea politick c5ci marile mase populare de la tark cu toat5 Cu prilejul unei alegeri partiale in Basarabia (judetul Soroca) un cunoscut zbir" electoral, cgpitanul Popescu, teasese dou5 palme lui Halipa. Incidentul adus in fata Camerei n-a atras cApitanului Popescu-Zgurita nici macar un cuvânt de blam din partea Guvernului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

181

nemultumirea lor fat5 de greut5ti1e vietii, au stat linistite. La orase ins5, prin cafenele, prin cluburi, pe strad5, lurnea dard5ia. Constituirea Opozitiei Unite, intrunirea de la Dacia" si intrunirile mai mici din sectoare si din provincie, provoc5rile zilnice si nestanjenite ale presei asa-zise intretineau o atindependente, toatà pornit5 impotriva Guvemului

mosfer5 furtunoasa si dau fieckuia impresia ca regimul era pe clued'. Tonul discutiilor si diapazonul violentelor era dat de Camera unde, in mijlocul invectivelor, sanctionate prin excluderi temporare, se dezbàteau importantele legi privitoare la reforma administrativ5 si la prelungirea privilegiului 136ncii Nationale, citadela liberal5 careia Guvernul era hot5rat s5-i asigure viitorul, inainte de a depune armele. Membrii Guvernului si rnajoritarii erau atat de odiosi si atat de sectari in manifestarile lor, Inca intr-o zi rn-au exasperat si pe mine si rn-au scos din ssarite. Am parasit incinta strigand presedintelui: Asta nu mai este Camer5, asta e adev5rat bordel!" Cuvintele mele au avut un r5sunet cu atat mai mare cu cant nu ma amestecasem pan5 atunci in certurile si in luptele parlamentare, socotindu-le inutile, ca si violentele de limbaj de la intrunirile publice. In Dealul Mitropoliei ca si la Dacia", facusem pan5 atunci pe lordul englez si intr-o clip5 mi-am dat in petec si am fAcut pe tiganul. Nu stiu ce m-a apucat: se vede c5 nu-mi digerasem bine dejunul si c5 nerusinarea majorit5tilor trecuse in acea zi limitele permise. Cei injuriati s-au fazbunat pe loc si in ziva de 20 mai am fost exclus din Camera pe 30 de sedinte (se tineau dou5 pe zi). Multumità acestui act de autoritate, mai posed si acum autograful ilustrei nulit5ti ce r5spundea numelui de Mihail Orleanu, omul care a pus Coroana Romaniei Intregite pe capul Regelui, la Alba Iulia si-1 Pastrez in arnintirea unor timpuri care nu se vor mai intoarce... Dintr-un lag5r intr-altul ajunsesem la ur5. $i pentru a se vedea pana unde mergeau patimele, voi dest5inui un mic incident. Tot ce priveste faptele Suveranilor unei t5ri are dreptul s5 se incadreze in istoria poporului peste care dansii domnesc. Din cel mai neinsenmat zest se pot trage concluzii neasteptate. Regina Maria hotarase pentru sraritul lin mai o scurt5 c515torie la Craiova, nu mai stiu in ce scop de binefacarea15, si curn tinea foarte mult la mum5-mea, o prevenise ca-i x a face o IA i.-

zita la Breasta. Vizita trebuia s5 aib5 loc in ziva de duminic5 1 lume In ajun, samb5t5, d-ra Cantemir a trimis mum5-mii un bilet scuzand pe Regina, c5 nu va putea veni a doua zi la Breasta fiind no oità sa mear-

www.dacoromanica.ro

1 82


ga la Segarcea 1 gi prevenind-o ca vizita a fost remisa pentru luni la orele 5 p.m. Luni in locul Reginei, a sosit urmatorul rava: Draga Doamna, M-am obosit atit de mult ieri si astazi de dimineati inc.& nu mai indraznesc sa pornesc intr-o excursie azi dupa-amiaza. Imi pare foarte rau caci as fi vrut foarte mult &à yin sa va vad daca bunul Dumnezeu va vrea, voi veni alta data. Cu toatá prietenia

Maria"

Se intamplase ea' Guvernul afland despre intentiile Reginei, a nascocit intai deplasarea la Segarcea, i vazand ca Regina insistä in inten-

tiile ei, i-a defins pur si simplu sci vie la Breasta. Mi-a marturisit-o chiar Regina, la prima noastra intrevedere. Domnul ConstantinescuPorcu este cel care :s.-a opus, dupà cate am putut eu sa aflu" mi-a spus Regina i apoi a continuat: Nu admit sa mi se impuna cu forta un lucru; a trebuit sa ma supun, dar am sa le-o platesc!..." Tampitii 4i inchipuisera ca o vizita a Reginei la Breasta de0 eu eram la Bucurqti §i puteau sa o afle prin politie ar fi dat girul regal apostrofei mele de la Camera! Era de altminteri natural ca cel cu musca pe caciula sä se alarmeze de o asemenea perspectival Am reamintit aci acest mic incident pentru a arata 1)&15 unde puteau merge patimele politice in mica noastra Romanie devenitä mare pe harta.

-

1 Un domeniu al Coroanei, la 18 kilometri de Craiova.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVII-LEA

intre Maniu si Iorga Situatia Guvemului Noi intrevederi cu Stirbei si discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cu Printul Carol in iunie Raità prin Banat si Ardeal Intrevedere cu t'aranistii la Ol4nesti Incurcàturile cu lorga Alegerile pentru Camerele Agricole Excursie la Marea Neagrä Succesul nationallaranist in alegeri si fatImicia liberalà. o

Desi exclus din Camera, am petrecut §i ultimele zile ale lui mai §i iunie tot la Bucure§ti, de unde grija zilei de a doua" nu-mi permitea s6 lipsesc. Pe de o parte trebuia s5 mentin coeziunea Partidului National, pe de alta sd pregdtesc intelegerea de Guvem cu tarani§tii. in Partidul National, abia constituit, a inceput sà scartdie, indata dupa sosirea lui Iorga in tat-5. Pe amicul nostru Iorga un moment imbatat patul de pqc5 in piept prin rolul de conducAtor al Opozitiei Unite de la Dacia" il rechemase la simtul realiatilor, i pentru dânsul realitatile erau intrupate in ceata de caraghio§i care ii pomeneau numele prin judete. Toti acqti apostoli voiau s5 fie §efi, degi nu reprezentau nirnic §i in fiecare dimineat5 faceau anticamer5 la domiciliul Mântuitorului qi parveneau unul cite unul sa-1 conving5 c5 Maniu ii persecut5 numai fiindcä erau oamenii concurentei". La fiecare reclamatie, I5r5 sa examineze cazul i f5r5 macar sa cearà numele concurentului sau concu-

rentilor, Iorga scria pe loc un biletel" lui Maniu rug5ndu-1 sä fac5 dreptate. Dreptatea era bineinteles sä dea locill iorghistului. Maniu care nu scria niciodatA, se temea s5 dea ochi cu Iorga, cAci Iorga il sidera, nu-1 rasa sa spuie un cuvânt, raspundea pentru el la intreb5rile pe care i le Ikea, qi domnul Prezident atat de mAsurat i de precaut la vorbA, nu

putea scoate mai mult dintre buze cleat un dar ma rog...", un dar sa vedeti, domnule Profesor"... caci Nebunul ii tAia fraza i conchidea alandala g5ndindu-se la altceva. Maniu era terorizat, dar nu putea towww.dacoromanica.ro

184


tu0 &Ali ia ráspunderea nàzbâtiilor ce i se propuneau; in nedumerirea lui adoptase un procedeu comod, acela de a recurge la mine §i de a ma ruga sá impac lucrurile... qi pe domnul Profesor"! Aproape in fiecare dimineat5 pe la 7, 7 §i 1/2 imi zb5rniia eram matinali amandoi telefonul la ureche, §i un glas pitigaiat ma intAmpina cu cuvintele: Aici vorbqte Maniu!" Stiam ce ma a§teapta. Ma ruga ap de frumos s5 ma duc la domnul Profesor" §i sà-1 conving de cutare sau cutare lucm, incit orke posibilitate de refuz era inlaturata. Era pe de alt5 parte in interesul meu s5 mentin fuziunea §i s5 netezesc asperitatile. Raporturile mele cu lorga erau in acel moment de aa natur5 inc5t n-aveam nici o greutate sà-mi indeplinesc misiunile, dar aceste continue operatiuni de redresare ma plictiseau peste masura, i m5 mai obligau s5 nu ma mi§c din Bucure§ti, de0 lasasem lui Maniu grija de a echilibra fuziunea organizatiilor noastre din judge, neamestecandu-m5 incat ma priveau dec5t in cazurile exceptionale in aceast5 buc5t5rie. Trebuie sa" marturisesc c5 in putinele cazuri in care am fost chemat in ajutor de prietenii mei mai WO oameni de inteles am g5sit cea mai mare bun6vointa din partea lui Maniu i un spirit de echitate care ii f5cea cinste. Aceste continue frecaturi, au enervat kith' pe lorga, i cum n-a c5p5tat niciodata dreptate fiindc5 n-avea raporturile lui cu Maniu §i cu diversele comitete care se balabaneau in zeama fuziunii au inceput s5 se inacreasca, §i au mers tot inkrindu-se pan5 in august, cand a izbucnit criza, prima criz5 in colaborarea noastr5 in trei. Voi reveni mai la vale asupra acestei crize, caci a fost destul de grav5 i era s5 se desfac5 partidul...

Si lit s5 stau in Bucurqti, dqi p5rintii §i interesele mele ma chemau la Breasta, m-am folosit de orele libere ca s5 reiau conversatiile cu Stere i cu Stirbei, i s5 pà§esc mai departe pe drumul trasat. Stirbei, totdeauna bine informat, rn-a pus in curent cu planurile lui Br5tianu. Despre o demisie ca urmare a inverpnatelor atacuri ale opozitiei, nu putea fi vorba. Prirnul ministru convinsese pe Rege ea nu trebuie sd se supu-

nd injunctiunilor strdzii. Sub Carol I, care urmarea inainte de toate lini§tea sa personala §i nu se solidariza niciodatd cu Guvernele demonetizate, soarta Ministerului Bratianu ar fi fost pecetluità de mult. Regele Ferdinand insa era un patima§, si stiindu-se slab de caracter, se incdpdtana, de cdte ori gdsea pe cine sd se sprijine, tocmai ca sd dovedeascd tdrie de caracter... G6sise omul in Br5tianu, qi se agata de el.

Br5tianu era decis s5 fixeze alegerile Camerelor de Agriculturà in www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

185

august, alegeri ce se faceau dupä noua lege promulgata pe bazele sufragiului universal, i s5 incerce astfel opinia publicA. ConstantinescuPorcu II asigura c5 va avea majorit5ti zdrobitoare (liberalii erau neintrecuti in materie electoral5 i nu pierduser5 niciodatà alegeri generale fiind la Guvern), succes ce i-ar fi permis s'A ducA guvernarea sa paná la sfirqitul legislaturii (primávara 1926). Bra a crede in majoritati zdrobitoare, nu vedeam nici eu posibilitatea unui insucces pentru Guvern, w Inc& in cazul cel mai bun pentru noi nu-mi inchipuiam o schimbare de regim probabil5 inainte de sfarOtul anului i Stirbei a fost de acord cu mine asupra acestui punct. Intarzierea schimb5rii de Guvern imi convenea. Partidul nostru era in plin5 organizare, cel 1-51nesc numai cu gandul la b5taie i la viitoarele alegeri momentul nu era prielnic pentru tihnite discutii de program i pentru mai agitate negocieri in vederea distribuirii portofoliilor. Am socotit ca in septembrie sau in octombrie, dupd deceptia alegerilor, vom putea sta de vorba mai liniqtit, i ne vom putea intelege mai u§or. M-am inteles cu Stere asupra aman5rii negocierilor de colaborare, de la partid la partid, pan5 in toamnk i am inceput sa discut5m noi doi, intre patru ochi, punctele care ma interesau mai mult. Am expus in casteva §edinte programul meu monetar, financiar i economic si am avut pfacerea s5-1 Vad primit de Stere, aproape far5 nici o obiectie. Pe el il interesa aproape exclusiv organizatia administrativä i repeta intruna: Int 5i o administratie bunk restul vine de la sine". Mi-a expus ideile lui, multe erau §i ale mele dar asupra unora am facut rezerve, si a ramas s'à le discut5m cu totii. M-a prevenit ea' Madgearu imi va face dificult5ti, ca s5 dovedeasca ca are §i el idei, in materie financiarà. Vom fi doi contra lui...", a incheiat Stere, §i mi-a fag5duit ca pan5 in toamn6 va cauta s5 netezeasca drumurile" in partidul sat'.

in cursul lunii iunie am vazut de dou5 on i pe Printul Carol, mai dezlántuit ca oricând impotriva lui Bfatianu i lui Averescu, i foarte nerabdator s5 se vad5 la putere. Impresia lui era c5 Regele e satul de BrAtianu, i c5 nu Weapth dee& un prilej onorabil ca sd schimbe Guvernul, iar dupà cite tia el un Guvern Averescu era cu totul exclus. Lucrurile puse momentan mai mult sau mai putin la cale, mi-am luat un concediu de o lunk la inceputul lui iulie, din care am petrecut 8 zile prin Banat qi prin Ardeal, qi restul la Breasta. A plecat qi lorga la VA-

www.dacoromanica.ro

186


leni, ap Inc& a mai fasuflat §i Maniu qi a putut s5 se ocupe cu pactul electoral de incheiat cu t5r5n4tii pentru alegerile Camerelor de Agricultur5, pact decis in principiu. N-am avut nici o parte la aceste discutii, nu eram candidat, §i alegerile acestea facand parte din campania de opozitie grija lor cadea in sarcina lui Maniu, nu intr-a mea. Dup5 cateva zile de odihn5 la Breasta, am plecat cu cativa prieteni, in dou5 automobile, spre Re§ita. Am pornit din zori, am facut de dejun un popas mai lung la Wane Herculane §i prin Iablanita, prin incantatoarea vale a Nerei, prin Bozovici am urcat la Steierdorf-Anina unde am intrat in minunatul parc forestier al Societ5tii Re§ita. Muffle Re0tei, care ocup5 aproape toat5 intinderea domeniului de 98.000 hectare sunt intretinute cum nu sunt altele in Romania. Timp de aproape un ceas, coborand i urcand pe aleile acestei imense gràdini, am strabaut, trecand prin Klause (re§ediMa de var5 a magnatilor otelului), cei 40 de kilometri ce ne mai desparteau de Vila Oaspetilor" clàdità pe o teras5 cu vedere pe tot ora§ul, nu departe de principalele ateliere ale uzinelor. Cum f5ceam parte din Consiliul de Administratie al Societ5tii am fost primit, eu i prietenii mei erau i douà prietene cu toate onorurile §i cu o rnas5 imbel§ugat5. Am apreciat cu totii gusto§ii p5steavi de la Klause §i vinul de la Moldova Nou5, din viile Societ54ii, eaci propriet5tile Re§itei merg pana la Dun 5re. Pe vremuri, cand nu erau automobile §i nici drum de fier, c515toreau boierii cu po0.alioanele i erau primiti pe la m5n5stirile inchinate §i bo-

gate, cu tot dichisul oriental, cu masa intins5 i imbelwgata. Luptandu-m5 la masa cu un p5str5v minunat, in fata unui pahar de yin auriu §i in muzica ciocanelor ce n5v5lea din afarà rn-am dus cu gandul la egumenii grasuti §i primitori, ce ofereau §i ei musafirilor aceia§i Ostravi i acela§i yin vechi, §i am masurat in ritmul ciocanelor tot drumul pe care tara noastra 1-a f5cut in mai putin de o sut5 de ani. Tot p5str5vi §i yin vechi oferiti cu aceea§i generozitate, dar in locul unei arhonderii sfoegite, dupà model grecesc, o vita cu confort american dupà model nemtesc; in locul egumenului simandicos §i smerit, un inginer ungur in fata mea, botos §i familiar in manifestarile sale. Grádinita cu meri§or i cu lamaita, ingfadit5 de ziduri d5r5p5nate a fost inlocuita printr-un parc englezesc cu lucrari de arta' betonate, pe intinderi de sute §i mii de hectare... Mirosul de gutui §i de levantica ce plutea, aproape nesimtit, prin odai, a fost gonit de duhorile fabricii ce patrund 'Dana i prin feresautomobilele; in locul clopottrele inchise. In locul p(Walioanelor www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

1 87

nitelor din care se imprastia sunetul armonios al talangelor oribilele cosuri netencuite ce improasca cerul cu funingine... Ma intrebam, rumegand, dac5 cu tot acestprogres oamenii erau mai fericiti acum, sub zodia sirenelor moderne decfit erau sub zodia toacei si a clopotelor seculare? Robii manastirilor vechi adunau mierea din faguri, sapau pamantul si doborau codrii lucrand de voie si in aer curat robii manastirilor moderne in care infloreste tehnica si rationalizarea muncii isi ard planfanii si-si istovesc puterile in arsita cuptoarelor, sub controlul cronometrului nemilos. Parca era mai bine inainte... Noroc c5 pastravii si vinul nu s-au schimbat! Dupa o zi petrecuta la Resita, dupà clasica vizita de noapte facuta la topitoria de otel, unde titanica manevrare a incandescentelor siroaie de metal domesticit a impresionat adanc cucoanele, am pornit mai departe la drum, si prin Lugoj, Paget si Dobra am ajuns la Deva unde am petrecut o noapte. Din Deva ne-am dus la Abrud, prin Brad. La Abrud am stat o zi intreaga, si de acolo, prin Campeni, prin valea Ariesului si prin Turda am ajuns la Cluj. La Lugoj si la Deva, pe care le cunosteam, rn-am oprit numai pentru a lua contact cu batranul Dobrin si cu doctor juris" Iustin Pop conducatorii locali ai Partidului National si sfetnici ascultati de Maniu pe care nu-i intalnisem niciodata. Am socotit asemenea intrevederi

utile, pentru a ridica temperatura fuziunii", si nu rn-am inselat, caci am cistigat astfel doi prieteni. Din aceste dou5 figuri ale trecutului politic ardelenesc, mi-a placut mai mult Iustin Pop, a carui vlaga politica nu se stinsese, desi era pe trei sferturi orb si cu un picior in mormint. Isi ducea organizatia, puternica organizatie a celui mai romanesc judet din Ardeal, cu o autoritate pe care nimeni nu o contesta si pe care o datora mai mult inaltei sale probitati, decat altor insusiri sufletesti mai putin aparente. Regionalist infocat, rn-a primit cam rece, dar mi-a oferit o masa. Am izbutit sa-1 dezghet, si la sfarsitul mesei mi-a marturisit

ca-si schimbase parerea asupra regatenilor", cel putin in persoana mea. Ne-am despartit buni prieteni dar nu trebuia sa-1 mai vad... La Abrud, am dat de alt Pop', doctor juris" si el, si sef si el al Partidului National local. Exemplar de serie, frecat cu Bucurestiul, ambitios si doritor de mai bine, nu calca pe urmele doctorului Iustin si nici o originalitate nu se desprindea din inf5tisarea lui. Nu era nici macar orb. ' Laurentiu.

www.dacoromanica.ro

188


Punctele culminante in trezire de impresii i sentimente noi, le-am inregistrat, in aceasta calatorie, in Tara Motilor, intre Brad §i Turda. Era pentru mine un tinut strain, in care nu mai pusesem piciorul §i care nu semana cu nimic din câte vazusem pana atunci. Tara pietroasa §i saraca in infatiqarile ei, ca qi cum ar fi vrut sa ascunda mai bine comorile aurului inchise in adâncimi i sa nu dea de banuit trecatorilor, Tara Motilor nu e totu§i un tinut trist qi aceqti oameni lipsiti de toate, duc in modestele lor casute o viata fericita. Poate fiindca n-au ambitii mari 0 se multumesc sa-qi câqtige o paine, spdleind aurul, sau cutreierand lumea cu carutele in care plimba din targ in targ i din sat in sat nidimentarele obiecte cioplite cu mainile lor. Principalul venit al motilor, din parinti, a fost insa spalatul aurului. Sistemul de despartire al minereului pretios de pamântul i de impuritatile in care zace, e ace1a0 ca acum 3 000 de ani. Conglomeratul de piatra, de huma i de metal pretios e batut cu ciocane hidraulice qi macinat pana devine o pasta moale. Aceasta pasta e apoi spalata pe diferite planuri inclinate, iar la sfiqitul spalaturii, parcelele de metal pretios

sunt oprite in lana unei blani de oaie intinsa pe scândurile ultimului plan. Operatia se savaueste i astazi exact aa cum e descrisa in povestirea lui Herodot. Si cum nu se cunoaqte alt loc producator de aur in bazinul Mediteranei, s-a dedus ca miticul Jason a venit dupa Ulna de aur" pana in Tara Motilor, destul de departe dupa cum se vede de Taurida legendei... De când s-au infiintat societatile anonime i fabricile de la Brad, reglementandu-se exploatarea filoanelor aurifere, de când s-au introdus atatea restrictii in cautarea pretiosului metal, motii au säracit de tot. Au fost redu§i sa munceasca la exploatarile de paduri, meserie ce nu-qi hraneqte omul când gasqte de lucru qi Inca mai putin când nu gasqte sau sä piece la camp sa cer§easca din poarta in poarta fainä §i malai. Foarte putini au mai ramas acasa sä spele aur, ca pe vremea batrânilor. Oaia e tovaraqa saraciei qi a motilor. Oaia se hranqte cu putin, nu cere prea multa ingrijire §i da lana §i lapte. Lana se toarce i se tese iarna de femei, iar laptele qi urda impiedica populatia sa moara de foame. Mdncarea de lux a motilor este balmovd, o marnaliga flared' in zar de lapte de oaie, laolalta cu unt §i cu smântana tot de oaie. Dar balrnwl nu se fierbe in fiecare zi, i e rezervat pentru zilele mari. De0 colinda tam pana la sute de kilometri de departare, motii i-au pastrat obiceiurile qi moravurile lor. Thrgul de fete de pe muntele Gai.www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

189

na se mai tine si azi, a evoluat" insa si el cu timpul. Pe vremuri, motii traind razleti prin vai uitate de Dumnezeu, tinerii nu se puteau intalni si cunoaste. 0 data pe an se urcau cu totii pe platoul muntelui Gaina si faceau petrecere mare, cu bautura si cu lautari. Petirile se faceau la sfarsitul petrecerii, si preotii veniti cu norodul cununau pe loc perechile. Fete le venite cu zestrea lor in legAtura, coborau de-a dreptul in casa barbatului ales. Acum motii s-au mai imblanzit, ale de comunicatie sau inmultit, flacAii si fetele nu mai au nevoie sA urce muntele ca sa se intalneasca. riirgul de fete n-a fost totusi desfiintat: s-a schimbat intr-un mare balci. Vin multi negustori pe muntele Gaina si cum printre moti nu prea sunt prAvalii, fiecare om isi cum/35ra ce ii trebuie pentru un an intreg, si pe cat il tin curelele. Abrudul e un oras simpatic si curAtel, asezat intre munti. Amintiri din trecut, putine. Singurul monument" al orasului era in acele zile doamna Buzoianu, fosta sotie a lui Alexandru Davila, nAscuta Keminger, divortata, recasatorita cu profesorul Buzoianu si ramasa vaduvA profesoara si ea. Auzisem mult vorbindu-se despre dansa, dar nu o intalnisem niciodata. Toata lumea cunoaste romanul ei cu Alexandru

Odobescu terminat tragic prin sinuciderea marelui scriitor... Dupa moartea lui Odobescu, d-na Keminger se cumintise, se maritase cu Buzoianu si nu s-a mai incurcat in romane. Dupa alipirea Ardealului fusese numita directoare a Liceului de fete din Abrud, si o cam uitase lumea: eu, in tot cazul. Iata cum am dat de dansa: printre tovarasii mei de drum era si Dorel Davila cu tanara si vioaia lui sotie nr.1, Mioara Cantacuzino, sora dupa tata cu generalul Zizi si prietenul rneu Dorel ne-

a poftit pe toti la muma-sa, care, scoala find in vacanta, dispunea de paturi, berechet. Cu mine mai era si Nicu Ottescu, capitanul Lupu si sotia si nu mai stiu cine cu totul eram opt. D-na Buzoianu ne-a gazduit pe toti afara de Ottescu, care, daca nu ma insel, a fost musafirul d-lui dr. Laurentiu Pop. Fara Dorel Davila as fi trecut prin Abrud, fara sA intalnesc si sa admir pe d-na Buzoianu si ar fi fost pacat. M-a cucerit din primul moment, prin autoritatea cu care mi-a poruncit sa ma asez

pe scaun si sa astept dispozitiile ei de incartiruire. MA asteptam la o doamna oarecare, cam coapta, cu ramasite de nuri, caci mi se spusese ca a fost frumoasa dar spre marea mea surprindere m-am gasit in fata Germaniei, coborata de pe soclul ei de la Niederwaldl, si venitA in 1 Monumentul de la Niederwald, pe Rhin, reprezentand o colosalà intxupare a Germaniei a fost ridicat dup a. ràzboiul din 1870.

www.dacoromanica.ro

190


Romania s5 mu§truleze pe valahi... Am priceput imediat inst5panirea ei asupra barbatilor cu care a trait, i n-am mai avut decal un gand: s5 trebuie sa" fi avut peste 60 de ani ma supun i eu! Cu toat5 varsta ei era Inca frumoasA i seducaloare i nimeni nu se putea gandi pri-

vind-o la anii pe care ii purta pe umeri. Dei numai de cativa ani in devenise Abrud loc de retragere i de meditare pe care-I ceruse regina orawlui. Toti, civili i militari ascultau de dansa i era o minune s5 o auzi imp5rtind ordine. Dup5 ce ne-a rostuit pe toti, a luat telefonul in mink i in mai putin de un sfert de ceas, comandantul militar i efii administratiei civile au fost la dfinsa. 0 masa' pentru aceea0 sear5, un dejun pentru a doua zi i cate o excursie pentru inainte i dupä masa% au fost organizate. Dansa poruncea, §i capeteniile locale, cu creionul in man5, luau note. Skut mana, särut mina, s5rut mana..." i au disparut câteOtrei reprezentantii autorit5tii, cum veniser5, farà zgomot. Se grabeau sa" execute poruncile Reginei... tia multe, §i §tia sä le spuna. Citise mii de c540, §i retinuse din ele cat trebuia; se infl5c5ra §i se lini§tea, vorbea cu duh i cu miez. P5rul ei abundent §i ro§cat ii Ikea o aureola in jurul capului, §i cand se mi§ca, liniile trupului sail se profilau in curbe armonioase. Am avut la Abrud, in oropsitii no§tri Munti Apuseni, o intalnire cu una din acele creaturi enigmatice ale Rena§terii in fata icoanelor carora, din nenorocire atat de putine, st5m nedumeriti, prin muzeele Italiei... De0 icoana, de data asta era vie, numai dup5 ce am paräsit cu regret Abrudul, rn-am simtit din nou in mijlocul realitätilor. *i prima realitate de care am dat a fost domnul Chirtop, in Campeni de Arie§. Domnul Chirtop era §eful Partidului National local, i a fi §eful Partidului National in Campeni, in valea Arie§ului, in Tara Motilor, la poalele muntelui G5ina nu era lucru de rand". Domnul Chirtop, senator, era unul din cei doi ticniti notorii ai Ardealului politic. Cella lalt era Serban, nobil de Voina, deputat sau senator i el, care se plimba in haine de vanator, verzi, §i cu o parf5 la p5l5rie, fiindc5 era cavaler; \tech.' in Fagara§ cu Vasu un averescan incarnat" (pe care din Vasu... de

noapte, nu-I scotea), $erban se razboia cu el tr5gand cu puKa peste zidi... Chirtop cel putin tragea cu gura, nu cu puFa, i nu tr5dase niciodat5 cauza romaneasc5, ca $erban care inainte de Unire s-a lasat de dou5 ori ales de Tisza. Nebunia lui Chirtop era ura salbatic5 impotriva I in gradina lui de la Ffig5ras, $erban aliniase de-a lungul aleilor toate sticlele de sampanie pe care le golise, ingropAndu-le pe jumalate in pämant, si gradina era mare.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

191

politicienilor din Vechiul Regat, cu care refuza s5 stea de vorb5. Totu0 a facut o exceptie pentru mine. Urma ca in acea zi s5 1u5m dejunul la Baia de Ariq, la Maniu venit i el din Bucure0i s5 se facoreascA câteva zile 0 se vede ca. §eful prevenise pe Chirtop despre trecerea mea prin Câmpeni i ii ceruse sà-mi fac5 cinste. La Abrud mi se povestiser5 din tfaznalle lui Chirtop, pe care, de0 era parlamentar, nu-1 intal-

nisem niciodatà la Bucure0i, cäci fugea de noi cei spurcati de peste Carpati \0 nici prin gand nu-mi trecuse s5 ma opresc la dansul. Casa lui find insa pe §osea, ni§te flacai mi-au tinut calea §i rn-au rugat s5 cobor. Am coborat cu totii. Mi-a ie0t inainte, o namila mustacioasa, un om intre 50 i 60, cu cap semet, ce reamintea pe al lui Vercingetorix, ap cum il infat4eaza sculptorii moderni mi-a intins o labä §i mi-a spus rituos: Domnule Argetoianu qti primul om politic reg5tean care calc5 pragul meu. Ionel Brätianu §i Constantinescu iart5-ma Doamne cum ii zice, mi-au cerut, du/id' ce s-au cobordt de pe G5ina, sà-mi fac5 o vizitä: am refuzat sà-i primesc in casa mea! Domnule Argetoianu, poftiti, ma onorati!" $i laba mi-a indicat up deschis5... Aceasta mare

cinste a fost intaria printr-o nota cuvintare in fata frunta01or locali adunati in jurul mesei i prin numeroase pahare de yin! Am f5spuns cum se cuvenea, am b5ut idem §i dupâ o jum5tate de ceas petrecut in casa in care nu intrase nici un reg5tean" mi-am continuat drumul. La redeschiderea Parlamentului, la Bucure0i, Chirtop a venit de mai multe ori la mine: ne facusem prieteni! Valea Arieplui, la poalele muntilor, e una din cele mai frumoase ale Ardealului. Râul §erpuie0e intre dealuri impadurite i scald5 livezi simpatice i din ce in ce mai simpatice, cu at cobori spre qes. Ploile din iunie umflaserá apele, care se revarsaserã i f5cuser5 stricAciuni la poduri i la §osea; totu0 am putut sa trecem, i putin inainte de amiaza am sosit la Baia de Ariq. Proprietatea lui Maniu se compune din ateva cl5diri ridicate pe un dâmb intre malul drept al Arieplui i dealul impAdurit. Clàdirea principal5 e veche, din secolul al XVIII-lea, un patter cu acoperipl i cu ornamentele din jurul ferestrelor caracteristice epocii Mariei Tereza. Casa nu e mare cateva od5i spatioase in jurul unei anticamere mai modeste, ce d5 de-a dreptul pe curte. La oarecare distanta, diseminate, dependinte cam darapanate, instalatia de pisat minereurile §i de sphlat aurul, un grajd, o magazie. Grading, p1antatii, flori sadite, nu exist5: mina omului n-a facut nimic pentru a infrumuseta locul. A facut in schimb mâna lui

www.dacoromanica.ro

192


Dumnezeu, si atat era destul. Home-ul" lui Maniu nu era aici, ci la Badacini in Salaj. La Baia de Aries, venea mai rar, mai ales de cand incredintase nepotului sau Romul Boila exploatarea acestei bai, singura lui avere. Afacerea era de altminteri putin rentabila, filoanele contineau o mica proportie de aur si Boila se indatorase cu milioane ca sa o puie in valoare. Boila era un bou, dar un bou speculativ si Era scrupule. Ca sa scoafa din namol Baia de Aries era sa bage mai tar' ziu pe Maniu in mocirla. Lichidarea unei datorii de 18 milioane la Banca Nationalà, ca si conventiile de exploatare a bali in intelegere cu smecherii de la Skoda afaceri mai mult proiectate cleat realizate de Boila pe timpul guvernarii lui Maniu (1928-1930), n-au fost niciodata bine lamurite. Casa de locuinta era foarte simplu mobilata, aproape fara confort, dar curat5 si o atmosfera de demnitate, aproape de austeritate, domnea peste tot. Maniu adusese cu el o parte din biblioteca sa: manualul tricolor Le francais en quinze legons", si ultimele trei numere din Monitond Oficial. Ne-a primit cu mult5 caldura, aproape cu placere. Ne-a ara-

tat cum umbra' ciocanele, ne-a plimbat pe pajiste si ne-a dat o masa simpla dar suculentà. Erau de fata si nepotii Boila, si venise si doamna Mama, o aparitie modesta, dar de o mare distinctie. In caldura comunicativa a ospatului, si nitel si sub influenta unui indracit de yin de Aiud, mi-am dat drumul limbii. Comesenii mei au las si au fost incaritati, inclusiv domnul Iuliu dar am aflat mai tarziu ca doamna Mama a fost scandalizata, si in-ar fi calificat dupa plecarea mea cu cuvintele grele drept reprezentant primejdios al coruptiei bucurestene primejdios bineinteles pentru virtutea" ardeleneasca! Mi-ar fi luat apararea Boila atat imi mai lipsea! Biata domana Mama! N-am mai avut cinstea sa o mai intalnesc pe acest pamant, si nu voi intalni-o nici in cer: dansa trebuie sa stea in rai la dreapta Domnului, iar eu mi-am retinut biletele pentru fundul iadului!

De la Baia de Aries ne-am luat drumul spre Cluj, prin Turda, si nu ne-am mai oprit nicaieri. Seam la ora 8 am sosit la hotel Astoria. La Cluj am stat doua zile de vorba cu fi-untasii partidului, si in ziva de 15 iulie am fost inapoi la Bucuresti. Pe drum, ne-am oprit 24 de ore la baile Olanesti din Valcea, unde mi se spusese Ca se aflau cativa fruntasi t5ranisti cu doctorul Lupu in frunte. Mi-am adus aminte de popasul de la Sovata din anul precedent, si de pasul de apropiere cu Partidul National al lui Maniu savarsit acolo si in-am gandit ca cateva vorbe schimbate cu taranistii,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

193

la un pahar de apa sau la un pahar de yin, in intimitatea unei vilegiaturi, puteau fi de folos pentru planul pe care-1 urmaream, cu toate obstacolele ce le intalneam in cale. La Olane§ti, in vila lui Cernazeanu (eful lup4tilor din Valcea) am gasit mare sindrofie. Pe lang6 Lupu, cu care eram prieten de la Iaqi se mai aflau acolo Raducanu, Iunian, Gica M5carescu qi vreo 5-6 dei minores". Am injurat cu ei pe liberali, am vorbit de una §i

de alta, dar m-am abtinut de la orice propunere concreta" §i am evitat cat am putut tema schimbarii de Guvern", tasandu-i sa inteleagä c5 atat timp cat nu va fi constituit un bloc de Guvern cu toate fortele democratice, Bratianu va sta la putere. Au incercat ei sa ma aduca la o ofertd, dar socotind ca poama nu era Inca coapta am refuzat sa o cumpar. Ne-am apropiat insa in acele cateva ceasuri la Olanqti mai mult decat ne-am fi putut apropia in cateva luni la Bucurqti.

Am petrecut luna lui august 1925 facand naveta intre Breasta

ai

Bucureqti, caci numai vacanta n-a fost vacanta acelui an. Abia imi desf5ceam geamantanul la tara §i telefonul ma rechema in Capita la. Ma chema Maniu in ajutor, c5ci se incurca zilnic cu Iorga qi cu iorgh4tii qi mai erau i negocierile cu taran4tii pentm alcatuirea listelor de candidati in vederea alegerilor Camerelor Agricole fixate la 25 august pentru toata tara. In aceste alegeri, rolul meu s-a marginit sa impac pe Iorga innebunit de partizanii lui, care, de0 inexistenti prin majoritatea judetelor, voiau toate locurile. Actiunea mea a fost atat de 1imitat5 in aceste alegeri incat a. putea sa nu ma ocup de ele. Rezultatul lor a avut ins5 o inraurire atat de mare asupra politicii romanqti, incat nu le pot trece sub tacere. Fara sa ma intind prea mult asupra lor, le voi consacra cateva pagini dupa ce voi lamuri cum m-am descurcat din incurcaturile cu lorga.

Adevarul este ca Iorga inghitise cu greu i nu mistuise §efia bicefa15. Primise fuziunea in convingerea ca va purta singur penele Wei"; ideea ca Maniu, sau eu, sau altul ar duce greul in spinare i ar conduce de fapt partidul nu-1 supara, cu conditia sa fie sub ordinele sale i sa poatA vorbi el, qi el singur, in numele partidului. Caci penele i vorbele erau totul pentru dansul. Faptul ea' purta i Maniu o pada i ca putea vorbi qi el in numele partidului, 11 otravea §i ii strica tot cheful. Se su-

pusese totu§i conditiilor lui Maniu in nadejdea ca Guvernul se va schimba repede i cum nu putea fi decat un singur prim-ministru, nu se indoia ca va fi el chemat s5 fie qi cA va putea astfel recupera" qefia

www.dacoromanica.ro

194


unic5 pe o cale indirect5. Ca s5 gr5beasc5 aceastä recuperare, primise s5 se pun5 in fruntea coalitiei de opozitie cu t6r5n4tii, se dedese la violentele oratorice de la Dacia" i infruntase paturile de pu§c5 cu nädejdea s5 tranteascA Guvernul.

Criza de Guvern amanandu-se, cu toate aceste violente, aproape sine die", domnul Profesor se acrise de tot. La aceast5 acrea15, pe lang5 consideratiile de mai sus, contribuiser5 i partizanii s5i, fo§ti apostoli, precum §i greufatile materiale prin care trecea cu gazeta lui, Neainul Romeinesc. Lipsiti de orice simt politic, apostolii nu se preocupau decat de micile lor interese i ambitii, i se varau mereu inainte in vederea situatiilor" de dup5 venirea la putere. La urma urmei era dreptul lor, dar ceea ce trecea dincolo de acest drept, era s6 innebuneasc5 pe Iorga cu riscul de a sparge partidul i de a zAd5rnici astfel posibilit5tile de procopseal5 dup5 care alergau. Am mai spus-o: Iorga nu cant5rea cererile partizanilor s5i; i le inswa, le sustinea cu inc5p5tanare i facea chestie personal5" din tot ce ii cerea dl. Chemale, dl. dr. Topa, dl.

Munteanu-Ramnic, zis c5cat", sau alti... rahati. Cu cat primea de la Maniu obiectiuni mai intemeiate, cu atat se inverwna mai tare, tipa i ameninta. Bietul Maniu recurgea la mine §i nu mai era uwr nici mie, cu toat5 trecerea pe care o aveam inc5, s5 impac lucrurile. Vai de capul meu 13115 ajungeam nu s5-1 conving câ n-avea dreptate aceasta era exclus dar s5-1 conving sd suporte nedreptdtile lid Maniu §i s5 nu dea demisia din partid sau s5 denunte fuziunea. De cate ori nu mi-am zis: duc5-se invartindu-se, i duc5-se toate! Din cauza apostolilor care-1 int5ratau zilnic, Iorga ajunsese aproape s5 nu mai vorbeasc5 cu Maniu, iar acesta, terorizat, evita s5 dea ochii cu dansul. Dacà la aceasta se mai adaug6 §i faptul c5 dl. Profesor cand il catitai era la V5leni, se exp1ic5 c5 de multe ori dl. Prezident nr. 2 era

nevoit s5 ia hotdrari fail s5 mai consulte pe dl. Prezident nr. 1, dqi Maniu recuno§tea pro forma" prioritatea lui Iorga in egalitate, dup5 o elegant5 fonnu1 5 pe care o g5sise. Trebuie totu§i s5 subliniez ca. Maniu nu i-a luat singur r5spunderea decat pentru decizii de am5nunt §i

numai atunci cand nu se putea altfel, cand chestiunile cereau o solutionare urgent5, i Iorga nu putea fi g5sit niaieri. Chiar in aceste cazuri Maniu alerga dup5 mine §i-mi cerea consimt5mantul meu, socotind c5 avand pe al meu il avea i pe al lui Iorga. Cele mai multe hot5rari de felul acesta au fost date cu privire la alegerile Camerelor de Agricultur5, t5r5ni§tii &and zor cu inregistrarea semnelor, cu alc5tuirea i cu de-

punerea listelor de candidaturà. Iorga nu voia sa" se amestece in far*

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

195

cu t5r5ni0ii i tocmai din aceast5 cauz5 evita pe Maniu, dar se supara foc de cate ofi un apostol venea sà-1 parascâ câ luase o decizie farà sà-1 consulte. 0 nesocotire totalà a pretentiilor lui Iorga ar fi dus la o ruptur5, i Maniu ca i mine i-a dat seama cà o desfacere de Iorga ar fi avut cele mai deplorabile consecinte. Blocul nostru se intemeia inainte de toate pe opinia publicai care ne sustinea tocmai fiindc5 izbutisem sà ne unim cu totii i s5 formAm un bloc al fortelor populare; o sciziune, cateva luni dupà fuziunea in trei i inainte ca blocul" s5 se fi complectat 0 cu t5r5ni0ii, ar fi constituit o m5rturisire de incapacitate i o lips5 de solidaritate ce ne-ar fi fost fatal5 si ar fi depdrtat de noi curentul sin:patiilor unanime. Am spus c5 Iorga mai era sup5rat i din cauza greut5ti1or pe care le intampina cu scoaterea Neamului Ronuinesc. Intr-adevAr, Neamul Ronuinesc n-avea tiraj §i nici publicitate p15tita. Redactia, hartia, tip5ritu1, costau. Cat timp a durat Partidul Nationalist al Poporului, i Neainul Romdnesc a fost singurul oficios al partidului, acesta, in spetà eu 0 cu prietenii mei, am sustinut gazeta. Dupd fuziunea cu Maniu, indatoririle

mele au incetat, era treaba celor doi §efi s5-0 intretie presa. De0 Maniu care gira fondurile noului partid se obligase s5 fac5 fat5 §i nevoilor Neamului Romfinesc, de fapt, cum nu dispunea nici el de bani destui, se ingrijea intai de Romdnia lui i de foile partidului ce ap5reau in Ardeal, iar Neamului Romdnesc ii da cu lingurita mica. Ii mai dedesem eu o sut5 de mii de lei, dup5 constituirea Partidului National, i altà sut5 de mii Banca pianeasca, dar aceste sume fuseser5 supte ca o picatur5 de ploaie de ogorul insetat. Apostolii erau tinichea, i de ar fi avut n-ar fi dat nimic: pentru ei fuziunea insemna sä ia, nu s5 dea! Gongopol nu mai §tia pe unde sa" scoat5 c5map, iar domnul Profesor da din colt in colt. Perspectiva de a nu-0 mai scoate foaia, punea capac la toate. Urmatoarele douà scrisoril, pe care mi le-a trimis de la V5leni, oglindesc starea sufleteascA a Marelui Ilurninat, ob4nuit s5-i pice toate in gura, s6 porunceasc5, sá nu fie contrazis i sä fie adulat de tot ce mi0ma in

junil lui: 8 august 1925 Scumpe amice Argetoianu, DI. Protopopescu-Pake2 imi aratä starea deplorabilá a ziarului. Membrii partidului nu aveau s5-1 sustie. Aflu c5 putinul care s-a dat acum in urm5 vine 1 Vezi Anexele VIII, IX. 2 Emanuel Protopopescu-Pake, un prieten politic al meu.

www.dacoromanica.ro

196


de la altii dee& dan§iP. Aceasta insa n-o pot ingadui. Si nu pot nici plati nici datoria de 300.000 lei, care apasfi asupra mea ca proprietar. Ap fiind am luat decizia definitiva de a reveni la o foaie de cultura saptämanala, organ al partidului ramanand Rorneznia. Doresc ca prin club sa se faca ultimul sacrificiu al acoperirii datoriilor. Prime§te, te rog, cu multumiri pentru tot ce ai facut, salutari amicale.

N. lorga" 10 august 1925 Scumpe amice Argetoianu, Ma grabesc a raspunde frurnoasei §i ca intotdeauna, netedei d-tale scrisori. Nu rn-am gandit sa cer dubla iscalitura pentru orice act de administratie a

partidului. Inca mai putin a te opri intr-o actiune care nu poate fi cleat, cu munca d-tale, folositoare tuturora. Ceea ce am vrut sa spun e alta. Noi n-avem nici o ordine in alcatuirea noastra. in atatea luni n-am avut prilejul nici sa provoc o hotarare parerile mde au fost totdeauna aruncate sub masa nici macar sa pun o iscalitura. Nimeni nu §tie ce are de facut §i de aici vine Ca oricine i§i poate aroga orice. Un exemplu lamuritor e acel «secretar politic» pe care nu §tiu cine 1-a numit §i 1-a intitulat §i care, la plecarea lui, lasa un subsecretar «politic». Cum s-a facut un program care mi s-a prezentat gata facut fara si §tiu macar ea' se lucreazi la el, a§a fail §tirea rnea s-au luat toate deciziile cu privire la alegerile apropiate. S-a facut un aranjament &á garantie, s-a adaugat semnul nostru la acela al unui partid cu care n-am fuzionat, ba chiar s-a admis prin §tergerea cu creionul pe circulara d-tale a prohibitiei semnul singur al tarani§tilor. Eu declarasem public in ajun a nu-1 admit. A doua zi mi se pune sub nas adresa... Nu pretind a juca un rol conducator, dar imi voi perrnite sa nu joc unul ridicol. in chestiunea ziarului, eu nu inteleg ca amicul unora personal, om politic, dl. B. Stirbei, sa-rni plateasca deficitele §i nici nu pot ramane dator cu 300.000 de lei, caci eu raspund ca proprietar. Dna partidul n-are incredere in ziarul in care n-am nici un arnestec2, daci vrea Romeznia §i tolereaza Cuviintul, da-mi voie sa iau acasä biata mea foaie3 vazuta cu ochi rai i parasita. Sunt foarte hotarat.

Dna d-ta crezi ca din scrisoarea mea &are dl. Maniu rezulta o jignire a d-tale, te rog sa-mi-o restitui ca s-o rupem. Vonn scrie o alta care va cere tot 1 Aluzie la contributia Blincii raranesti. 2!

! !

3 Era foaia lui... dqi nu se arnesteca in conducerea ei, dupa cum pretindea dota linii mai sus!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

197

asa de hotArat sk avem o organizatie in care fiecare din noi sa oim ce suntem, dându-ne seama de ce putem si un program de guvernamant redactat loaial (sic) de cine are dreptul. $tiu tot ce-mi aduci si cat de malt iti datoresc. Da-mi voie insä a recurge Inca o data si la mijlocirea d-tale pentru ca situatia neclara de astazi sa inceteze. SA inceteze pentru toti, dar mai ales pentru mine, care sunt obisnuit a cere sa mi se precizeze la ce am dreptul si dupa aceea sa se respecte actiunea mea in marginele odatA fixate. Ce se produce azi in partid cu vesnicele certuri pentru aparentele intaietatii, cu intrigile marunte si cu aproape zilnicele iesiri publice, cu noile hArtuieli inte noi si tAranisti, ma mahneste adanc din douA motive. Pentru ca aceste lucruri se petrec si pentru ca eu n-am nici caderea nici mijloacele de a le impiedica. Nu suntem tin partid si nu putem da un Guvern, acesta e tristul adevar. imi pare rau ca am spus Regelui altceva cleat aceasta. N-as mai repeta-o, la a grAbi un faliment al sperantelor puse in noi, nu voi mai ajuta. Cu atat mai putin as primi fie si numai o pArticia de rAspundere. Rabdarea o am, si de aceea nu fac nici un act public. Desfiintarea ziarului zilnic, la care nu mai trimit nimic, o voi face-o cu toatA discretia. Dar increderea, aceea am pierdut-o. $i farA &Ansa, cum as avea elanul? Primeste te rog incredintarea celei mai sigure prietenii.

N. lorga" A15turat5 la aceasta scrisoare era si una pentru Maniu, inadmisibi15,

fiind in termeni care nu puteau duce decit la o rupturä a partidului. M-am urcat in automobil, m-am dus la VAleni, am restituit scrisoarea lui Iorga si am obtinut de la dansul s5 nu mai scrie niciuna. N-a fost usor, dar am reusit. M-au trecut ins5 n5duse1ile.

In scrisoarea adresat5 mie, Iorga avea si n-avea dreptate. Avea dreptate in general vorbind, c5ci lucrurile mergeau greu in partid si carul scartaia dar dac5 mergea greu, vina era in mare parte a lui si a oamenilor lui. Vesnic pe drumuri, vesnic gr5bit si enervat, nu-1 puteai prinde niciodata, sau dac5-1 prindeai iti sc5pa din mina'. Maniu ar fi fost incantat s5 imparta r5spunderea hotararilor cu cineva, i numai fatA

de continua carent5 a colegului s5u de presedintie se resemnase s5 solutioneze singur chestiunile urgente din partid, luind si avizul meu de ate ori rn5 avea la indemâng. Cu taranistii n-am fi ajuns la nimic, dacA pentru fiecare punct s-ar fi cerut si asteptat binecuvantarea lui Iorga, care acceptase colaborarea cu dansii in principiu si 15sase, ca si mine si dupA sfaturile mele, pe Maniu sa se descurce cu ei.

www.dacoromanica.ro

198

CONSTANTIN ARGETO1ANU

Pe de altà parte din cauza neincetatelor conflicte provocate de iorghi§ti, nu se putea ajunge la definitivarea organizatiilor locale i prin urmare la constituirea organelor superioare ale partidului. dar viAtmosfera din partid nu era ceea ce trebuia sa fie, desigur na nu se putea pune numai in spinarea lui Maniu. Ne lipsea un cheag care sa ne strang5 la un loc, ne lipsea un drapel pe care sa-1 urmam cu totii fara ovaire, ne lipsea un om cu destul5 autoritate, cu destula inteligenta §i mai ales cu destuld vlagd care sa-§i impuna vointa. Maniu facea ce putea, i in tot cazul facea mai mult cleat Iorga care nu facea nimic. Pe chestiunile de amänunt, enumerate in scrisorile sale rnai sus reproduse, Iorga nu avea dreptate. Nu i se d5dese nitnic sä iscaleasc5, fiindc5 nu era nimic de iscalit. Programul in fata c5ruia fusese pus far5 s5 fie consultat, nu era un program, ci un proiect de program, care tocmai i se supunea in vederea observatiilor §i tnodific5rilor ce ar fi avut de facut. De pripit ce era nu-i da niciodata seama de adevaratul rost al lucrurilor. A§a §i cu secretarul politic al partidului. Partidul n-avea nici un secretar politic. Intr-o zi Maniu rn-a intrebat dac5 Iorga ar consimti sa numim un secretar al Comitetului de Directie, ca s5 dam o paine unui tank eminent" (eminent" era calificativul preferat al lui Maniu, cand vrea s5 laude pe cineva) unui tank eminent" care o ducea greu, i dac5 am putea s5-i facem o leafa lunara de 5 000 lei. Am faspuns c5 desigur, §i c5-rni luam asupra mea räspunderea aprob5rii lui Iorga. Aceasta aprobare am §i obtinut-o cateva zile mai tarziu, dar Iorga nedand nici o important5 faptului, il uitase... Tanarul eminent" care o ducea greu, era Ion Lugoianu, care de atunci a urcat toate treptele, a ajuns ministru, ginerele lui Stelian Popescu §i multirnilionar... S-a zis ca Maniu era amorezat de una din surorile lui Lugo§ianu, §i c5 din aceasta pricina voise s5 incurajeze" pe featiorul lor. Se poate, §i n-ar fi fost nimic de zis caci Lugo§iencele erau fete frumoase, dar nu cred c5 bänuiala &à fi corespuns unei realit5ti, eaci Maniu nu se prea incurca cu damele, ili satisfacea nevoile pe preturi reduse, la hotel Moscova.

Nici in chestiunea cu semnele electorale, n-avea dreptate Iorga. Convenisem cu tafani§tii, dupa cum se va vedea indata, s5 ne prezentam impreuna la alegerile pentru Camerele Agricole, adoptand pentru listele noastre semnele celor doua partide (secera §i coasa) impreunate i ele. Cum unii din membrii partidelor noastre, care nu incapusera pe liste, voiau sa candideze independent, adoptand fiecare semnul partidu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

199

lui s5u, secera sau coasa, am trimis o circular5 prin judete, circular5 prin care interziceam intrebuintarea semnului nostru coasa" si acelasi lucru 1-au facut i t5fanistii pentru secerA". In capul lui s-au incurcat circul5rile i Iorga a dedus cà fusese sacrificat5 coasa" in favoarea secerii" ceea ce nu era cazul. Enervarea lui Iorga i nemulturnirea sa adanc5 nu erau in realitate provocate prin fleacurile pe care le evoca, ci prin 15murirea lui progresiv5 c5 la o schimbare de Guvern, presedintia Consiliului ar putea sd-i scape. Ideea ea Maniu, sau altul, ar putea s5 fie prim-ministru, si nu el 11 innebunea. Aluzia la conversatia sa cu Regele e tipic5 in aceast5 privint5; dup5 cum se vede Iorga isi prepara Inca din august 1925 atitudinea pe care a infatisat-o Regelui in aprilie 1926 pentru a sabota un Guvern Maniu, sub cuvant c5 nu-si putea lua faspunderea sa recomande partidul al earui presedinte totusi era, ca un partid de guvern`imant... Multumit c5 obtinusem renuntarea la scrisoarea adresat5 lui Maniu, n-am mai eautat s5 clarific cu Iorga invinuirile lui de arnanunt i sä justific atitudinea lui Maniu, rezervandu-mi s5 o fac cu alt prilej si rn-am rn5rginit s5 Vars putin balsam pe r5nile Nevropatului, mai ales pe cea mai sangerand5, pe a Neamului Romanesc. Situatia acestei gazete era intr-adev5r jalnic5. Iorga Ii tinea de scurt redactorii i Ii impiedica

sa dea viat5 celor douà sau patru foi, din cat se compunea jumalul, ca sa nu faea concurent5 articolului s5u zilnic. Gongopol era disperat, si gata s5 treac5 la Romania... M-am caznit si am parvenit sa conving pe domnul Profesor c5 Neamul Romdnesc avea Ufl caracter prea personal, c5 era prea identificat cu pana i numai cu pana lui, ca sa poat5 tine loc

de ziar de partid; ea partidul find s5rac nu putea sustine dou5 foi oficioase; ea astfel stand lucrurile, era mai cuminte s5 15s5m Romania sa indeplineasc5 mai departe rolul s5u, iar Neamul Romanesc s5 apar5 ca foaie personalti a sa, o data sau de mai multe ori pe saPt5mana, dup5 cum ne vor permite succesiv mijloacele. Ma obligam in schirnb s5-i

Osesc in partid cei 300 000 lei necesari pentru plata datoriilor. Cu aceast5 f5g5duial5 (si stia ea tin f5g5duielile mele), i-am luat bietului om o piatrà de pe piept 1-am mai linistit si 1-am rnai imbunat. Nu stiu ce glumet ii b5gase in cap ea tirbei era gata s5-i plateasc5 aceasta datorie, si-si inchipuise chiar ea in realitate voia sA i-o pratease5 Regele si c5 tirbei nu era decat un om interpus! I-am sfaramat iluziile si 1-am silit s5 se pun5 cu picioarele pe parnant! Acest angajarnent rn-a silit &à mai stau la Bucuresti, i s5 mai yin de la Breasta de vreo dou5 ori. 0 data a mai venit i Iorga la Bucuresti, si

www.dacoromanica.ro

200


am putut s5-1 mai apropii de Maniu. In fme i-am varsat si paralele ag5duite si s-au mai linistit lucrurile cu el, c5ci cu ai lui, nici vorbä! Mu It m-au mai plictisit pezevenghii!

Ceea ce a calmat ins5 aproape de tot pentru un moment pe Iorga, a fost formidabil5 noastrà izband5 in alegerile pentru Camerele Agricole. Inainte de a vorbi de aceast5 izband5 si de consecintele ei, voi reaminti cum si in ce conditii s-a ajuns la un cartel electoral cu tar5nistii. Acordul din care iesise Opozitia Unit5, fusese un acord de lupt5 prin care atat Partidul National cat si cel farsarlesc se 1egaser5 numai pentru r5sturnarea regimului liberal. Acest scop atins, fusese inteles ea fiecare partid isi va lua libertatea de actiune, atat cu privire la succesiunea Guvemului, cat si la eventualitatea alegerilor generale, in cazul instalarii unui nou Guvem in afarà de Opozitia Unità. Ipoteza unor alegeri generale Inca sub guvernarea lui Brátianu nici nu fusese pus5, c5ci nu s-a gandit nimeni la ea. Dar s-a gandit Bratianu, sau mai precis nenea Alecu Constantinescu-Porcu, care a planuit o lovitur5 genial5 (dup5 pkerea lui). Profitand de calduri si de o alegere partial5 la Gorj care indepktase de la Camera aproape toat5 Opozitia Unita', nenea Porcu a trecut la repezeal5 si rar5 discutie legea lui de reorganizare a Camerelor de Agricultur5. Eu nu eram la Gorj si nu m-as fi speriat de c51duri, dar de cand fusesem exclus din Parlament, nu mai luam parte la lucr5rile lui, asa Inca n-am putut lua cuvantul si protesta impotriva unor dispozitii stupide inscrise in lege. De altmintreli, protesfarile mele, nu numai c5 n-ar fi impresionat pe Porcu, dar le-ar fi mancat porcii. In noua lege erau si lucruri bune, dar modul de recrutare al Camerelor era atat de absurd, inc.& anihila toate másurile favorabile unei mai bune indrum5ri a gospod6riilor noastre agricole. In loc ca Camerele de Agricultur5 s5 fie numite din personalitati de meserie si competente, sau

alese de un corp restarts de agricultori si creseatori bine calificati, noua lege chema la vot pe toti cei de varsta de 21 de ani si se indeletniceau cu munca campului, cu crescátoria, sau posedau un petic de pamant rural de orice fel, p5mant arabil, livad5, vie sau pAdure. Intreg corpul electoral al t5rii, mai putin cativa intelectuali de la orase (tocmai

cei care facuser5 dovad5 de mai mult discern5mant in politic5) era chemat la vot sufragiul universal find astfel pus in miscare pentru alegerea unor Camere profesionale! Aci era lovitura de geniu a lui nenea Alecu, cel putin asa credea el. Era sa fie dupà ideea lui un fel de www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

201

alegeri generale rurale, care, duse dupa metodele liberale puteau si tre-

buiau sa dea rezultate neasteptate, caci forta opozitiei se manifesta intotdeauna la orase, unde fraudele si violentele erau mai greu de adus la indeplinire si de data asta orasele aproape nu mai erau chemate la cuvant. Guvemul a socotit ea putea sa-si procure astfel un succes zdrobitor, in sfarsit de legislatura, sa dovedeasca prin vot ca tara era cu el si sa impresioneze opinia publica diriguitoare si pe Rege, intr-o suficienea masura pentru a impune arbitrajul liberal la schimbarea de regim daca de schimbare de regim mai putea fi vorba.

Alegerile Camerelor Agricole au fost fixate la 25 august, iar din iulie Guvernul s-a pus pe lucru. Dupa Constitutie, Camerele de Agricultura mai desemnau 6 senatori, asa Inc& in caz de succes (si de succes nu se indoia nimeni in Guvem), Partidul Liberal ar fi dispus de aceste

locuri in Parlament pe 8 ani, oricare ar fi fost imprejurarile politice. Prefectii, sefii de judete si agentii electorali liberali s-au pus in miscare, amenintand, suduind, ademenind si cumparand. Goana si prigoana s-au dezlantuit mai rau ca la alegerile pentru Camera si Senat. De agri-

cultura n-a mai fost vorba, ci numai de politica. Ca sa dau o idee de criteriul care a prezidat la compunerea listelor guvernamentale de candidati, e destul sa spun ca la Do lj spre pilda, din vreo 24 de locuri, nu s-a dat nici unul vreunui agricultor toata lista find alcatuita din agentii electorali cei mai cu vaza si mai lipsiti de scrupule... Fata de aceasta neasteptata lovitura, Opozitia Unita s-a vazut silita sa ia hotarari la repezeala. Si repezeala se impaca foarte greu cu obiceiurile democratice. La centru, hotararea unor liste comune ale Partidelor National si Pranesc a fost repede hotarata greutatea era insa punerea in practica a acestei hotarari. In judete, organizatiile fiecarui partid, avide de lupta si de onoruri, nu voiau sa auda de lista comuna, fiecare in parte crezandu-se stapane pe situatie. Era apoi chestiunea sem-

nului. Cu care semn se va inscrie lista? Taranistii sustineau cu drept cuvant ca semnul lor, secera, era mai popularizat dee& al nostru, coasa. In Partidul National se folosisera mai multe semne, si coasa nu trecuse Inca un examen serios. Totusi noi nu puteam renunta la semnul nostru, caci ar fi insemnat recunoastrea unei precaderi ce ar fi putut fi mai tarziu invocata, la o eventuala intelegere de Guvem. Pe mine, chestiunea senmului era singura care ma interesa. Nu dam o ceapa degerata pe rezultatul alegerilor. Erain convins ca listele stapa-

nirii vor iesi pretutindeni, altfel de ce ar fi facut Guvernul alegerile? www.dacoromanica.ro

202


Cum era alt5 chestiune. Si nu ma indoiam c5 poreariile electorale vor fi at:at de scandaloase, Meat liberalii nu vor putea trage nici un folos politic dup5 ele. Interesant pentru mine, repet, era semnul c5ci gindul meu era tot la ziva urmatoare in care va trebui, ca s5 perfect5m blocul, s5 ne intelegem i cu t5r5ni0ii. Cedându-le semnul listelor noastre comune, le recuno0eam ipso facto" o superioritate electoralä lucru

gray in lumea democratic5. M-am amestecat in negocierile privitoare la semn §i In-am amestecat cu atat mai v5rtos cu cat n-am gasit la Maniu pe aceasta chestiune rezistenta pe care eram in drept s5 o a§tept. Discutiile au fost laborioase. S-a propus un al treilea semn, nou, pentru aceste liste comune. Era solutia cea mai rationalà, din nefericire nu aveam ragazul sà" popularizam un semn nou, pe c5nd al liberalilor (cmcea) era cunoscut, §i taranii nu votau deck dup5 semne. Dupá nesfdr0te discutii s-a adoptat o solutie proasta in ce privea succesul electoral urm5rit, dar buna din punctul de vedere politic, care singur ma interesa. S-a hot5r5t sa se insemne listele cu amilndoud semnele, coasa trecut5 prin secer5. Era probabil c5 multi tarani se vor incurca i.-0 vor pierde voturile, dar pericolul unei preponderente electorale t5r5niste era evitat 0 asta era principalul. Fiindc5 in Ardeal nu erau t5r5ni0i s-a convenit ca acolo listele s5 se puie numai cu semnul coasa, iar in Basarabia am primit, noi nationalii, s5 se pun5 listele numai cu secera, in compensatie. Prin aceast5 concesie echilibrul nu era stricat in favoarea tarani0ilor, dimpotriv5, caci in Ardeal erau 22 de judete, iar in Basarabia numai 9. C5teva judete din Vechiul Regat s-au ridicat impotriva hot5r5rii

Centrului, §i in aceast5 imprejurare, noi, cei din Partidul National ne-am purtat mai bine ca t5fani0ii caci noi am interzis partizanilor noqtri uzul coasei (de unde i una din supararile lui Iorga), pe cánd t5-

rani0ii au läsat totala libertate partizanilor lor, in ce privea semnul, acolo unde intelegerea nu s-ar putea stabili asupra semnului comun". E drept c5 in practic5 oamenii s-au inteles mai pretutindeni §i au depus liste cu semnul comun. Odat5 chestiunea semnului tramatá, alegerile de la care nu ateptarn cine §tie ce rezultat, fata de rnasurile ce ticnn c5 se vor lua nu in-au mai interesat. Am I5sat pe Maniu s5-0 bata capul cu taran4tii pentru alcatuirea listelor, pentru aplanarea conflictelor, pentru propaganda', pentru masurile de aparare, pentru consemnarea fraudelor etc.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

203

Era meseria lui nu era a mea. Si cu toate invinuirile, atat de nedrepte Maniu, cu pe care i le-a adus Iorga ca s5-i Oseasc5 nod in papur5 r5bdarea, cu tactul si cu inc5p5tanarea lui, a dus lucrurile de minune, si la bun sfarsit.

Listele depuse, alegerile Camerelor Agricole, repet, nu rn-au mai preocupat. Cunosteam prea bine criteriile dup5 care se schimbau Guvernele la noi, ca s5 ma mai emotioneze rezultatul bor. Nu ma indoiam c5 vom strange multe, foarte multe voturi, dar pentru mine succesul Guvernului era asigurat. Castigul nostru era ea' prin aceast5 lupt5 comuna ne apropiam si mai mult de tafanisti si c5 nu mai ramanea decat o ultim5 etapà de strab5tut ca s5 des5varsirn blocul de guvern5mant la alatuirea c5ruia lucram de doi ani de zile. Rezultatul alegerilor din 25 august fat5 de care eram atat de pesimist m-a preocupat atat de putin Inc& rn-am hothrat SA nu iau parte la vot, in Dolj, ci sä ma duc la Tekirghiol, unde se afla sotia mea cu copiii si s5 petrec vreo zece zile la mare. Am plecat din Bucuresti cu un automobil deschis Steyr, un automobil pe care-1 cumparasem pentru Breasta, si cum mi se spusese c5 drumul era foarte prost, am plecat in zori de zi ca sä ajung pansi seara la Tekirghiol. 0 c615torie cu automo-

bilul de la Bucuresti la Marea Neagra era pe acele vremuri, care nu sunt atat de indepartatel, o adev5rat5 expeditie. Dunarea nu putea fi trecuta decat la Oltenita sau mai sus de Calarasi, in fata Silistrei. Mi s-a recomandat sä trec pe la Oltenita; trecerea nu era usoarà dar pe la Silistra era si mai prost. Mai erau si soselele; aproape impracticabile panä la Calarasi, ceva mai bune de la Turtucaia la Silistra. M-am hot5rat pentru Oltenita, cu atat mai mult c5 nu fusesem niciodat5 in Turtucaia, si

nu cunosteam nici regiunea Cadrilaterului, de-a lungul Dunarii. Un singur lucru ma cam ingrijora si ma f5cea s5 mai ezit: aproape in fiecare saptatnana se semnalau atacuri de banditi, comitagii bulgari, pe soseaua Turtucaia-Silistra. Alecu Riosanu, pe atunci capitan sau maior activ, doritor si el s5 petreacA cateva zile la mare, mi-a propus s5 ma insoteascâ, inarmat cu o excelent5 carabinâ militarä. Eram singur; am primit propunerea lui cu mare plkere, si ultima mea ezitare a disparut. A fost scris ca Riosanu sà-mi apere viata: in 1925 pericolul nu s-a concretizat in 1940 in schimb, fall dansul as fi trecut pe altà lume... 1 Scris in 1943, iunie.

www.dacoromanica.ro

204


Bunul Alecu Riosanu, scumpul meu baiat, cine ar fi crezut vreodatà c5-1 va rapune soarta inaintea mea! Peripetiile calatoriei noastre vor inveseli poate pe cei de maine" si pentru acest cuvant le fac loc in aceste Amintiri". De la Bucuresti la Oltenita se mergea acum dou5zeci de ani din hop in hop si intr-un nor de praf. Am pus dou5 ceasuri sa stràbatem cei saizeci si cativa de kilometri ce despart Capita la de Dunare. Dar adevaratele placeri ne asteptau la Oltenita. Vaporasul care f5cea serviciul intre acest port si Turtu-

caia nu putea transporta un automobil; despre un ferry boat" sau despre un pod umbrator" tras de o salupa, nici vorba. Fusese unul dar se stricase! Eram doar in Romania unde toate se stria' si nimic nu se drege. Cum am izbutit s5 trecem masina dincolo, ma mir si eu! Am impreunat doua barci, am asezat peste ele de-a curmezisul scanduri groase, am tras pe ele automobilul, 1-am legat strans cu franghii de improvizata podealà, si da-i drumul! Noroc ca erau apele linistite. _ Noi am trecut cu alta barca. Dup5 dou5 ceasuri, la Turtucaia, alt5 pacoste! In lips5 de Chei, a trebuit s5 ridicam masina pe brate, si in fine, cu chiu cu vai, am v5zut-o iar pe Omani.. 0 scurt5 raitä prin Turtucaia care nu merita nici cinci minute de atentie, si in sus, printre vii, pe soseaua Silistrei. Intre Turtucaia si Silistra n-am dat de banditi, dar de alla nenorocire: de bolovani ascutiti! Soseaua refacutà, chipul, de administratia romaneasc5, fusese impiefrifa cu pietre mari si colturoase, care, jumatate ingropate in p5mant indreptau impotriva cerului vaifuri ascutite si taioase, moartea cauciucurilor! Am pus nu stiu ate ceasuri pang la Silistra, alta porcarie de oras, cu un liceu model, cu un minaret ofticos pe jumatate ros de vreme si de boala necredintei. Multamita prietenului meu Melidon, fruntas local al partidului" am putut s5 ne linistim foamea cu putina branza, cu masline, cu paine si cu o cafea neagra... Ce a fost drumul de la Silistra pana la Constanta prin Ostrov, Cuzgun, Cobadin si Murfatlar, desfide orice descriptie. Plouase tare cu o zi inainte si era sa ne impotmolim de mai multe ori; in o suma de locuri se lucra" (o eufemism!) la noua sosea si trebuia sa incàlecam terasamente sau sa coboram in transee si nu stiu cum am scapat f5r5 sa ne rasturnam. Zeci de kilometri nici un sat, nici un om, nici o indicatie pe la r5scruci de drumuri inaintam cu frica s5 ne rat5cim si noaptea alerga dupa noi si era gata sa ne prind5. Am avut noroc si am ajuns la Murfatlar, odata cu dansa! De la Murfatlar la Constanta, desi se facuse www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

205

intuneric, drumul a fost o placer; caci n-aveam decal sa urtnam soseaua, drept inaintea noastra. Hopurile, praful, gramezile de pietris ce debordau pana in mijlocul soselei si in care se poticneau rotile noastre dinainte, ne-au pärut fleacuri pe langa tot ce traisem. in fine Constanta, si la ora 9 1/2, plini de praf si de noroi, obositi, dezgustati de turism, am debarcat la vila Popovici, cea mai simandicoasa din Carmen Sy Iva cum incepuse sa-i zica Tekir-ghiolului lui Movila... Litre 1930 si 1939 tot litoralul de la Constanta i pang' la Mangalia s-a civilizat si s-a transformat. In 1925 era 'Inca salbatic i pustiu. Eforia nu exista; erau acolo numai sanatoriile, cel vechi al Eforiei spitalelor civile, cel mai nou al Societatii Marietei Bals pentru combaterea tuberculozei la copii, un stabiliment de bai rudimentar (tot al Eforiei) si ruinele hotelului Princiar", al lui Bocu, ars in timpul razboiului. Localitatea se numea tot Tekir-Ghiol, ca si Carmen Sy Iva, cat nu se ridicase acolo decal hotelul Movila, baile i cateva maghernite pe malul lacului. In ultimul deceniu inainte de razboi, Eforia ajunsese sa fie o plajä occidentala, cu esplanada, cu hoteluri foarte bune, cu vile luxoase, cu un stabiliment de bai cum nu se gasesc multe in Europa Apuseana Carmen Sy Iva un oras cu cazino si cu sumedenie de vile una mai cocheta decal alta; o cale ferata 1i o sosea asfaltata au srarsit prin a lega aceste frumoase si populate localitati cu Constanta, devenita si ea oras mare. In 1925, in jurul hotelului Movila erau numai balarii, iar vila Popovici construita de Popovici-Racaciuni mai la mare, ca sa faca concurenta lui Movila, sta singura i izolata in bataia vantului, intre doi salcami. Vaduva lui Racaciuni se maritase cu Harjeu, fiul generalului, mai tanar mult cleat dansa, un pervertit ce se plimba cu degetele pline de inele, cumparate de baba si amandoi impreuna deschisesera o pensiune chic", in care trasese nevasta-mea i ne oprise si noua, lui Riosanu si mie, odai. Nu voi uita niciodata cele 24 de ore pe care le-am trait acolo caci am fugit a doua zi! Ca sa ma spat, a trebuit sa cumpar 10 sticle de borvis, caci nu era intamplätor apa in toata casa! Ca sa sting lumina (electrica, ma rog!) din camera mea, trebuia sa ies in coridor sá caut acolo comutatorul si sa ma inapoiez in odaie, aprinzfind chibrituri si ca sä ajung astfel pada' la pat... Sa mai vorbesc de privata si de mancare? Singura masä pe care am luat-o la Popovici a fost un supliciu: duceam cu o mana mancarea la gura si ma aparam cu cealalfa de muste care-mi disputau fiecare bucatica iar in ce priveste functiile inverse, dupa o scurta inspectie

www.dacoromanica.ro

206


la W.C. am preferat sa" ma usurez printre buruienile ce inconjurau casa! Venisem pentru 10 zile; a doua zi de dimineat5 am sters-o cu trenul inapoi la Bucuresti, 15s5nd nevesti-mi automobilul si pe Riosanu! Au-

tomobilul s-a inapoiat dup5 cateva zile si el la Bucuresti cu perechea Don; desi aveam un excelent sofer era sa cad5 cu totii in Dunare si sa se inece!

inapoiat la Bucuresti, n-am asteptat rezultatul alegerilor si rn-am dus la Breasta, unde mi-au sosit neasteptate stiri ale izbândei noastre. Dup5 primele telegrame, am luat din nou trenul si am venit la Bucuresti, unde am gasit pe toti partizanii nostri in fierbere: toti erau convinsi Ca indata dup5 inapoierea Regelui in Ora, fixata la 2 septembrie, Guvernul va demisiona. Asupra opiniei publice, efectul succesului Opozitiei Unite a fost covfirsitor. Liberalii si asociatii lor averescanii intrasera in gaur5 de sarpe. Voi reproduce aci cateva extrase din oficiosul Guvernului Viitorul, dinainte si de dup5 alegeri; juxtapunerea lor va larnuri rnai bine dec5t orice comentariu dezam5girea liberalilor i starea lor sufleteasc5. Iat5 ce se putea citi inainte de alegeri, in articolul de fond politic al Viitorului din 11 august: Alegerile agricole vor aduce cu ele i o indicatie probabith asupra increderii pe care partidele o au in judecata tont".

Si mai departe in acelasi numar: Partidele din opozitie national si thrdnist s-au angajat intr-o adevdratd luptd electoralei al cdrei rezultat vor trebui sd-1 suporte cu toate consecinfele lui."

in minfarul Viitorului din 14 august se scria: Data find situalia din intreaga Ora, Partidul Liberal poate fi sigur de retqitd In ziva de 25 august".

Iar in cel din 20 august find iar5si vorba de rezultatele sigure ale alegerilor se preciza: Constat5ri1e thcute de noi azi i realizate de evenimentele cele mai apropiate din viitor, vor avea importante consecinte in viata politicA a Roma.niei..."

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

207

Dup5 palmele primite de la corpul electoral, onoratul oficios al onoratului Guvern o schimbk ca si cum n-ar fi spus cu zece zile inainte exact contrariul: Rezultatele alegerii de ieri nu pot avea nici o insemndtate politicti (!!!) din nenumarate motive: flindca in Camerele Agricole se va face gospodarie iar nu political; fiindca impotriva regimului actual prezentandu-se o coalitie ce nu se va putea niciaind contopi intr-un singur partid de guverndmant, o indicatie pentru viitoarea guvernare este exclusd; funded Guvernul si Partidul Liberal nu s-au angajat in lupti pe acelasi teren, cu opozitia coalizata (!!H)" (Viitorul din 26 august 1925)

i dup5 dou5 zile: Situatia politica a unui partid sau altul, nu se poate judeca dupa rezultatele unor alegeri profesionale (!!), deci cu un numar restrans de voturi. Sunt alte alegeri, la care participa intreg corpul electoral, asa cum il prevede Constitutia. Acestea singure cand se vor face2 vor avea sa aduca cu ele indicatii politice de care vor trebui sa Oda seama si partidele si Guvernul..." (Viitorul din 28 august 1925)

Apoi dac5 era a§a, dac5 alegerile Camerelor Agricole nu avuseser5 nici o importanta politic5 s-ar fi putut pune Viitorului indiscreta intrebare de ce se intrebuintaser5 din partea Guvernului cele mai abjecte metode electorale, de ce se indep5rtaser5 de la urne aleg5torii opozitiei cu miile, de ce se furaser5 c5rtile de alegator, de ce se falsificaser6 aproape toate rezultatele, in dauna aceleia§i opozitii? Argurnentarea Viitorului era copil6reasc5; evident alegerile pentru Camerele de Agricultur5 ar fi trebuit s5 aib5 un caracter gospod'aresc, iar nu politic dar tocmai patronii Viitorului le dedeser5 acest caracter politic, niarturisit inainte de alegeri, de insu0 Viitorul! Totuqi, pe mine comentariile Viitorului de dupà infrângere rn-au multumit, fiindc5 am gàsit intrlinsele o pretioas5 confirmare indirect5 a temeiului straduintelor mele. 1ntr-adevar Viitorul marturisea ca o in-

dicatie pentru viitoarea guvernare era exclusa" (din aceste alegeri) I De aceea toti candidatii liberali fusesera alesi printre cei mai notorii agenti electorali! 2 0 arnenintare cu alegeri generale prezidate tot de liberali...

www.dacoromanica.ro

208


fiindcd impotriva regimului se prezintd o coalifie ce nu se va putea nicicad contopi intr-un singur partid de guverndmfint. Cu alte cuvinte, dac5 o asemenea contopire s-ar desávar0, lucrurile s-ar prezenta altfel. 0 mai 1Amurit5 incurajare pentru actiunea pe care o urm5ream de atata vreme nu-mi putea veni din lagarul adversarilor. $i mi-a venit la timp, eaci incepusem sa" ma descurajez... Cea mai jalnica situatie, dup5 aceste alegeri, era ins5 a averescanilor. Incapabili s5 infrunte singuri urnele rará s5 se fac5 de ras fat5 de toate partidele, primiser5 sa figureze pe listele Guvernului, miluiti cu cateva locuri. Ca sa scape de rqinea unei infrangeri pe liste guvernamentale, ni§ine nemaipomenità in tam romaneasc5, otreapa generalului s-a aruncat fara scrupule asupra binefac5torilor partidului ei, i a expli-

cat infrangerea Partidului Poporului prin impopularitatea Partidului Liberal! Oare nu §tiau domnii c5 Partidul Liberal era impopular? i in acest caz de ce s-au urcat in carca lui? De ce n-au avut curajul s5 se prezinte singuri in fata aleg5torilor i a opiniei publice? Dac5 Partidul Liberal a ie0t infrant din alegerile de la 25 august 1925, partidul generalului Averescu a ie0t nimicit. Brätianu a invins un hoit, in aprilie 1926.

Un rezultat secundar, dar apreciabil §i el pentru mine, al acestor alegeri, a fost o relativa impacare a lui Iorga. Socotind i el c5 infrangerea liberalilor va trage dupà dansa o repede schimbare a regimului, Dezinteresatul, ca s5 ajung5 la prim-ministeriat a 15sat-o mai moale cu celelalte pretentii i a dat urmätorul interviu:

Ma uime§te ipocrizia liberalilor, care dup5 ce au transformat aceste alegeri de gospod5rie in alegeri politice, declarà c5 n-au inteles niciodat5 sä le dea acest caracter. Am v5zut cu ochii mei prefectul organizand, am ascultat plangerile t5ranilor carora li se refuzaser5 certificatele. Stiu cat de departe poate merge neru§inarea in viata noastr5 politica': partizanii d-lui I. I. C. Beatianu se pot lauda cà au intrecut aceasta masued'.

Dumneavoastrd socotiti cd aceste alegeri au insemndtate politi-

cd? Da, §i au o insemnatate dubla. intai, nicàieri de fapt n-a reuOt Partidul Liberal. Nic5ieri. Pe alocurea a reuit administratia, i la Ia§i elementele de dezordine pe care le patroneaz5 aceea0 administratie. Ceea ce se numqte averescanism se zbate in ridicolul in care a trait toat5 vremea. www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

209

Apoi, opozitia vie sd se inteleagd pentru a da tdrii Guvernul de care e nevoie. Forma nu md intereseazd, conditiile irni sunt indiferente. Singur spiritul are valoare pentru mine. «Conditiile» nu creeaz.i un spirit. DacA spiritul este bun, conditiile yin de la sine". Cu reticentele lui obipuite, aveam in fine 9 i pe Iorga consimtitor al unui acord de guvernàmfint cu taran4tii!1 Ca nu-1 interesau conditiile" (la plural) era adevarat.Il interesa numai una: sä fie el pre§edinte de Consiliu!

---

I In Bucuresti, dupà proclamarea rezultatului de la Ilfov, era sä curga sfinge din cauza prieteniei national-taraniste. loanitescu stransese pe ai nostri la clubul Partidului National, Lupu si Madgearu pe ai lor la clubul Partidului Taranesc si au vrut sii schimbe vizite. A intervenit politia, si din nou annata, iarasi cu generalul Florescu. S-a incins o bittaie pe Calea Victoriei, care n-a putut fi potolitä deck prin tactul generalului Nicoleanu, prefectul de politie.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVIII-LEA

Guvernul nu trage consecintele infrangerii la alegerile pentru Camerele de AgTiculturà Cei doi Constantinesti Situatia partidelor in octombrie 1925 MA ocup de raporturile cu Coroana si cu alcAtuirea programului de guvernAmânt in intelegere cu fa"rAnistii. o

In opozitie cu camarazii rnei de lupt5, nu rn-am leganat un moment cu tladejdea unei imediate schimbki de Guvern. tiam prin tirbei c5 Bratianu era hotkat s5 mearga pan5 la capkul legislaturii. In orice tali din lume, un insucces ca cel inregistrat de Guvern in alegerile pentru Camerele de Agricultura, ar fi tras dup5 el o schimbare de regim. Cu atat mai mult cu cat Ministerul Brkianu facuse din aceste alegeri o piatr5 de incercare si scontase o intarire prin dobandirea unor rnajorit5ti de voturi zbdrobitoare. In ce priveste Guvemul, singurul rezultat al alegerilor a fost o oarecare demonetizare a d-lui Alecu Constantinescu inearcat cu raspunderea nenorocitei experiente. Cu cat a coborat Porcu in consideratia asociatilor s5i de exploatare a tkii, cu atat a crescut in ochii acelorasi asociati prestigiul altui Constantinesc, al domnului Tancred, daca se poate vorbi de prestigiu in 1eg5tur5 cu un asemenea individ. Vintil5 Bfatianu, de obicei atat de sensibil pe chestiunile de cinste, si atat de intransigent, primise introducerea lui Tancred in Minister, desi ii dovedisem ca pezevenghiul luase bani de la Veith si ca tradase in negocierile cu Resita" interesele nationale romanesti.1 Lui Tancred, ca mai tuturor oamenilor cu multe muste pe c5ciulà, nu ii 1 Vintilti insarcinase pe Tancred sA trateze cu Veith nationalizarea definitivä a Resitei". Toate actiunile urmau sa fie nominative, dar Tancred a convenit cu Veith sä se atribuie un vot la zece actiuth si prin aceastA simplä combinatie majoritatea ramAnea in mainile strainilor care desi nu detineau majoritatea actiunilor, ajungeau la majoritatea voturilor deoarece toate actiunile lor erau intr-o singurd manA pe cand românii, desi in

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

211

placeau vrajm4iile; in politica era totdeauna pentru intelegere §i pentru impacare. Alecu Constantinescu, cu temperamentul sau de luptator, provoca dimpotriva opozitia, i nu fugea de la lupta, pe c5nd Tancred era totdeauna gata sa curd' la o intelegere. Tot intelegandu-se" Meuse avere, i socotea Ca in politica ca i in afaceri se putea sta de vorba". Deosebirea intre cei doi ConstantinWi era mare.

Alecu Constantinescu a fost de buna seama un napastuit. Burtos, scurt pe picioare, cu ochii sfredeliti in osanza, semana cu un purcelu, i Inca din finer*, pe cand era im simplu avocat la Creditul Rural, i se zisese Porcu", porecla prieteneasca §i fra' nici un substrat moral. Inteligent, mecher, prinzand intr-o clipa firul cel bun in toate incurcafara scrupule morale i mwer la toate, Alecu Porcu s-a turile vietii ridicat repede in politica i a ajuns pe planul intai in Partidul Liberal, de0 conu' Mitita nu putea sa-1 sufere, fiindca era spurcat la gura. Dar cu cat se ridica, cu atat se ridica in jurul lui invidia, gelozia i valul clevetirilor. Reputatia de om necinstit, nu i-au facut-o lui Alecu Constantinescu adversarii politici, ci prietenii. Hatargiu din fire, convins ca legile puteau fi interpretate" daca nu calcate, politician pana in maduva oaselor, Alecu Constantinescu §i-a imbuibat partizanii §i prietenii partizanilor, intemeindu-se pe lozinca ca scopul scuza mijloacele", i pentru dansul, scopul era intarirea Partidului Liberal i mentinerea lui la putere... pentru binele Romániei, bineinteles. Se povesteau despre dansul o suma de anecdote hazlii. Pe un partizan care ceruse aprobarea mai multor permise de export, I-a intrebat: Cat c4tigi, ma, cu afacerea asta?" Jenat, partizanul s-a codit i a sfapit prin a marturisi: Doua sute de mii de lei coane Alecule". Ptiu! Si era sa-ti aprob hartia! Eti un dobitoc, cu afacerea asta se pot caSiga cel putin doua milioane! N-o stric eu pe tine!" Alta data, un liberal de seama i-a cerut autorizarea sa defri§eze o O.:lure supusa regimului silvic; conu' Alecu voia sa-1 satisfaca, dar nu tia cum &à eludeze legea, precisä §i opusa oricarei defri§ari de paduri clasate. Pune §i tu ma, acolo ca vrei sa scoti pamajoritate, ar fi cazut in minoritate fiindca n-ar fi putut folosi toate voturile. treizeci de ac-

tiuni straine aveau de pilda trei voturi, pe cand treizeci de actiuni romanesti, daca erau impartite 15 si 15 nu mai aveau decat doua voturi. Cand i-am denuntat manopera, Vintila s-a facut rosu ca un rac, a desarcinat pe Tancred cu negocierile si a amanat Adunarea generala a Societätii care trebuia sa ratifice intelegerea. Veitb mi-a marturisit ca cumparase pe Tancred cu 200.000 lei! Pe nimic. Tariful mituielilor s-a inzecit de atunci...

www.dacoromanica.ro

212


durea ca s5 pui men si pruni..." Si de atunci, si din nenorocire, a rámas in Ministerul Agriculturii traditia acordarilor de defriOri pentru plantari de arbori fructiferi"! Suflet bun, plkerea lui de a servi" e i - it de mare incdt c5lca legea nu numai pentru partizani, dar i pentru adversari, dup5 toane, stim5 sau prietenie. mi aduc aminte ea' un protopop din Banat a venit s5 ma roage s5 merg cu el la dinsul pentru o chestiune cam complicata: ii %lase granita nou5 mosia in douà si cum sfirbii ii luaser5 o jum5tate din pamant omul cerea s5 fie scutit de expropriere pe jumatatea ce ii ramasese. Cerere echitabilà, dar care nu se intemeia pe nici un text de lege. Ca s5 nu refuz un partizan politic, m-am dus cu protopopul si cu Imbroane (care mi-1 prezentase) la conu' Alecu. Foarte amabil, acesta a explicat banatenilor mei cà era dezarmat, cã reforma agrara nu prev5zuse asemenea cazuri, si c5 nu putea face nimic. Ne-am sculat s5 plec5m. Alecu in-a strans de mada i mi-a soptit: Mai stai..." Popii au iesit, si eu am rätnas. Tii s5 ti-o fac?" m-a intrebat, cu un surds s5galnic gr5sulia Excelent5... Bineinteles; altfel n-as fi yenit!" Apoi atunci am sa ti-o fac; gásesc eu formula!"

G5sirea fonnulelor" devenise specialitatea lui, cu formulele" lui scotea foarte des Guvernul din incurcaturá, dar si mai des pe cei din jurul s5u. Si cum nu prea avea mfina nenorocoask cei din jurul s5u se imbog5teau. Adversarii si concurentii erau convinsi cã cele mai fericite formule" le gasea pentru el insusi, c5 el cdstiga milioane si cä stransese o avere colosala. Porecla amical5 din tinerete s-a transformat astfel

incetul cu incetul intr-o calificare de suveran dispret i s-a intdrit in opinia publicA credinta ca. Porcu era capabil de once porcarie". La moartea sa clevetitotii au amutit insäl, c5ci Porcu" n-a 15sat in urma lui decdt o foarte modest5 avere, mult mai putin deck ar fi putut s5 agoniseasc5 o viat5 intreag5 un avocat atat de reputat i cu atata cliente15. Cel mai mirat

si cel mai p5c6lit

a fost fiul s5u Atta, care cre-

dea si ansul ca atâta lume, c5 Porcu" plasase milioane nenumarate in strainatate... Moartea a reabilitat pe Alecu Constantinescu, si a f5cut dovada ea fusese cat a trait, un porc" onorar si aproape onorabil! Celalalt Constantinescu, Tancred, era cu totul alt5 spet5 de om. in locul rdtului jovial al Porcului, o fat5 de cioclu. 0 rnustat5 groas5 si canita nu parvenea s5 ascund5 buzele umflate i stacojii ce páreau inI Afarift de Pamfil Seicam, care a scris in ziarul sSu un articol necrologic de o cruzime nepotrivita fala de un mort.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

213

toarse pe dos, dup5 cum vesnicii ochelari nu disimulau aka' pereche de must54i lipita pe frunte in locul sprancenelor. intregul &Au cap, la o prima si superficial5 privire avea un aspect priapic de parcA era scos din

pantaloni; mai da si cu rosu pe obraz cu gandul la patachinele dup5 care alerga balbaia si stropea cand vorbea. Conul Alecu era urat dar atragator, pe and Tancred era urat si resping5tor. intr-insul, totul era cleios, de la mana pe care o intindea, pang la vorba cu care improsca. Prin platitudine, prin anumite insusiri domestice, printr-o incontestabi15 putere de munc5 intrase pe sub piele Bratienilor, care nu 1-au mai 15sat din brat; desi il cunosteau pan5 in m5duva oaselor. in 1927, era sa fie iar ministru, Ionel si Vintilà 1-au vrut 0115 in ultimul moment. A

trebuit s5 opun5 Duca un veto absolut si &à declare c5 nu infra in Guvern al5turi de dansul, ca s5 fie sacrificat... Pan5 la alegerile din august 1925, raporturile Guvernului cu opozitia fuseser5 date in competenta lui Alecu Constantinescu. Dup5 aceste alegeri, ele au trecut pe nesimtite in a domnului Tancred, care a inceput sà-si plimbe stropitoarea la Camera, prin randurile noastre. De ce s5

ne viajm5sim?",noi plecam", succesiunea nu v5 poate reveni decat dumneavoastr5",sci )te in(elegem" erau leit-motivele colocviilor d-sale individuale. i alegea de obicei pe cei mai moi" dintre noi, si cauta printr-insii sà-si &ea atmosferà ca sa ajung5 si la cei mai dadi Iorga 1-a sictirit pan5-n ultima zi la Maniu, la Mihalache, la mine a ajuns abia in primavara lui 1926...

Conu' Alecu, bon garcon" il 15sa sä se incuie, suradea si trdgea sforile... Desi nu clintiserà Guvernul din loc, alegerile pentru Cornell si Agricultur5 15muriser5 oarecum situatia politic5 prin rezultatul lor. Ele dovediser5: 1) Impopularitatea total5 a Partidului Liberal; 2) Impresionanta forca electoralá a blocului democratic" recunoscuta chiar de liberali, care nu mai invocau impotriva lui cleat fipsa de coeziune"; 3) Nimicirea Partidului Poporului (averescan).

Pentru lumea intreaga nu mai inc5pea nici o indoial5 a Guvernul Brátianu isi tr5ia ultimele lui zile, si ca dup5 dansul nu putea veni decat blocul nostru. Prin tirbei aflasem cd aceasta era si pdrerea lui Briitianu, care se intreba numai cine va fi fericitul in stare sA tie in frau toti

www.dacoromanica.ro

214


arm5sarii inhámati la cáruta noastr5. intrebare la care tirbei suridea, si se vedea deja cu h5turile in man5, chit s5 fie r5sturnat la primul hop. Un Guvern Averescu se contura pentru toata lumea, si chiar pentru Br5tianu, ca imposibilitate. La Averescu, Brátianu nu se gandise niciodat5 serios; partidul lui fusese angajat prin mijlocirea lui Goga ca opozitie miluità" ca s5 strice unanimitatea opiniei publice impotriva Guvernului i Goga fusese recompensat printr-un loc in Camer5, cu prilejul vacantei de la Reghin. in octombrie 1925, succesiunea Guvernului era definitiv asigurata blocului democratic: nu rnai r5manea dec5t perfectarea intelegerii de guvernare intre .t5ranisti i noi. Nu incape indoial5 ca faid lovitura Printului Carol, care a determinat chemarea lui Averescu, schimbarea de Guvern s-ar fi facut conform indicatiilor corpului electoral si a bunului simt. Dupà cum voi arata mai la vale, bunul simt era s5 inving5 si dup5 lovitura Printului Carol, dar dac5 Guvernul ar fi fost inlocuit in octombrie sau noiembrie 1925 in loc de aprilie 1926, e sigur ea in locul unui Minister Averescu am fi avut un Minister Maniu, cu sau rar5 tar5nisti mai probabil, cu. Br5tianu n-a vrut ins5 s5 se retrag5 in toamna anului 1925, ca sa nu plece batut in alegeri, si de un gest de autoritate al Regelui Ferdinand nu putea fi vorba. Ca sa justifice prelungirea guvernarii sale, Brätianu a facut pe constitutionalul. A declarat pe de o parte c5 rezultatul unor alegeri acute pe baza unei program profesional nu putea fi invocat pe

terenul politic, iar pe de alta ea conform spiritului Constitutiei, un Guvern trebuia s5 dureze 4 ani, cat tinea qi legislatura. Pe aceasta chestiune, un violent conflict a izbucnit intre Guvern si opozitie. Guvernul a pretins Ca Camerele erau alese pe 4 ani calendaristici (martie 1922 martie 1926), pe and opozitia a sustinut ca prin 4 ani" Constitutia a inteles 4 sesiuni. Cum in 1922 avusesera loc 2 sesiuni, opozitia a contestat cu galagie Guvernului dreptul de a deschide o a 5-a sesiune in noiembrie 1925. Nu rn-am amestecat personal in acest conflict si in nici un altul. Am lasat politica" si grija luptei" de r5sturnare a Guvernului, altora si rn-am ocupat cu singurele dou5 lucruri pe care le-am socotit importante: cu mentinerea atmosferei noud favorabile Sus .Fi cu alcdtuirea unui program ci unei intelegeri de guvernare in sanul blocului, ca sd inlesnim sarcina Guvernului la momentul oportun.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

215

In ce prive§te primul punct am lucrat pe trei c5i: prin Stirbei, prin Costic5 Hiott si direct. Direct conform tacticii pe care am crezut-o mai bunk mai ales in ultimele luni inainte de crizà. Dupa alegerile Camerelor de Agricultura, Stirbei simtind c5 funia se apropia de par, a socotit ca era mai abil el zicea: mai prudent SA taca si sa se retraga ca melcul in scoica lui. Mi-a trimis pe Capitaneanu rugandu-ma &à tinem contactul printr-insul. imi convenea de minune, caci fath de Capitaneanu puteam vorbi mai pe fath si printr-insul puteam afla mai multe decat prin discretul Favorit-Cumnat. In tot decursul toamnei si al iernii, am primit o datade douà ori pe sapthman5 vizita lui Capitaneanu. Din ate ii spunea Stirbei, din cate mai afla si de pe la altii, caci cu firea lui de copoi i§i plimba nasul pretutindeni, Capitaneanu nu s-a indoit un moment, pada' in ultima zi de chemarea Partidului National la succesiunea Guvernului. Singura lui indoial5 (indoial5 probabil intretinuta de Stirbei), era dac5 voi putea impune eu (caci de mine nu se indoia!) presedintia lui Stirbei, si dac5 Regele va primi o participare a taranistilor in Guvern... Capitaneanu a insistat tot timpul pentru colaborarea cu Oranistii, fiindc5 si-a dat seama ca numai dintr-un conflict intre taranisti si noi pe chestiunea sefiei Guvernului, putea sa iese o presedintie a lui Stirbei. Pentru aceasta colaborare insista si Stirbei, punand inainte legaturile sale cu Stere. Am convingerea ca Stirbei a lucrat tot timpul sincer pentru chemarea noastr5 la putere, §i voi arata mai la vale sentimentele de deceptie §i de adanca ostilitate cu care a primit Guvernul Averescu. Maniu i-a reprosat mai tarziu ca n-a facut nimic pentru a obtine schimbarea de Guvern in octombrie sau noiembrie 1925 si c5 a lasat pe Bratianu sà-si joace mendrele. Din punctul sau de vedere Maniu a avut dreptate, numai Ca punctul sau de vedere nu corespundea cu al

lui Stirbei. Acesta urmarea, in plus de aducerea blocului la putere, chiar locul lui Maniu, si pentru a ajunge la acest din urm5 scop avea exasperare care s5 o duca la acte nevoie de exasperarea opozitiei destul de violente, Inc& sd inspire teanid Regelui ,si sd ii forteze miina la o schimbare de Guvern pe de o parte la impunerea unei persoane de incredere in fruntea noului Guvern pe de alta... $tirbei a lucrat tot timpul pentru noi, dar desigur si inainte de toate pentru el. Cu Costic5 Hiott, ministrul Casei Regale, eram legat cu prietenie de pe vremea cand faceam amandoi politica cu Nicu Filipescu. Era o ciudata fire de om; inteligent, citit, subtire nu era bun de nimic, fiindca-si petrecea vremea taind fire de par in patru. intorcea lucrurile pe

www.dacoromanica.ro

216


fatg, pe dos §i in toate felurile pang sg ia o hotgrare, qi in cele mai multe cazuri nu lua nici una. Elegant pe dinafarg §i pe dinguntru, avusese succese la dame in tinerete, qi se tinuse mult5 vreme cu Simky Lahovari pe vremea cand aceasta era una din leoaicele" Bucure§tiului. Despre tafal sgu se spunea c5 era fiul doamnei Esthiotti, frumusete celebrg, cu casa deschisg §i primitoare, peste drum de biserica Alba, la Ci§meaua Ro§ie §i a lui Gheorghe Asachi. Alexandru Emanuel Lahovari1, a carui mama, Olimpia Lahovari era fiica lui Asachi, socotea

zvonul intemeiat, qi trata pe Eratii Hiott ca rude de maim stang5". De altminteri, Nicu Hiott, fratele lui Costic5 semgna ca doug picaturi de ap5 cu bustul lui Asachi a§ezat la loc de cinste in salonul lui Alexandru Emanuel. Numele de Hiott ar fi fost dat copilului din flori, luandu-se a doua jumätate a numelui doamnei Esthiotti... Costic5 Hiott ar fi putut s5 ajunga ministru, ca toat5 lumea, prin politica, clacg n-ar fi fost atat de sfios §i n-ar fi avut o adevarat5 repulsie

pentru tot ce constituia miezul" carierei in care intrase farg voie §i numai de dragul lui Nicu Filipescu. Cu infati§area lui de lord englez, cu oroarea lui de promiscuitatile electorale, Costica Hiott n-a pus o data picioarele intr-o intunire publicg, n-a dat maim cu un agent, n-a bgtut pe umgr un aleggtor. Activitatea sa politica' pang la razboi s-a lirnkat la articole tipgrite in Epoca, cele mai multe nesemnate iar dupg razboi a renuntat §i la scris. Nu e de mirare cg a jamas astfel de carutg, pe cand altii, cu mult inferiori lui, au ajuns. Dupg incheierea pkii, 1-am

impins noi, fo§tii filipescani, §i am obtinut s5 fie numit ministru la Praga, rug ca dansul s5 fac5 un demers. Tinuta lui, discretia lui, omenia lui au impresionat pe Regina Maria care 1-a impus in locul lamas vacant prin moartea lui Mi§u. Brgtianu acceptase numirea ca s5 fac5 pläcere Reginei dar nu o prea mistuise, cgci era obi§nuit s5 aibg oamenii lui" in apropierea Suveranilor qi numai omul lui" nu era fostul devotat al lui Nicu Filipescu. Prin incuscrirea cu Stirbei2 se mai rupsese gheata intre dansul qi primul ministru, dar atat. Toate simpatiile lui Costicg Hiott mergeau care Maniu §i cgtre Partidul National, in care se inscriseserg mai toti filipescanii, dar socotind c5 in postul sau nu trebuia s5 faca nici un fel de politica, i§i interzisese orice manifestare a sentimentelor sale. Nu se deschidea cleat fata de Grigore Filipescu §i ' Post ministru la Roma, la Constantinopol, la Viena si la Paris. 2 Nicu Hiott, singurul copil al lui Costica s-a casätorit cu Caterina 5tirbei, fiica cea rnai midi a lui Barbu, de care s-a despartit mai tarziu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

217

de mine, dar cu 615 prudent5, cu eke reticente, cu eke precautii oratorice! Discretia lui il impingea cateodat5 la scene ridicole. imi reamintesc una intre altele. Dorind sä am de la dansul nu mai stiu ce informatie de nimic, urmätorul dialog s-a desfasurat intre noi: Argetoianu, am sà-ti spun dar cuvânt de onoare ca. n-ai sA repeti? iti dau cuvfintul meu... Ei bine, nu stiu nimic!"

Insist asupra acestei discrete aproape patologice a lui Costicä Hiott, pentru a da tot pretill informatiilor sale care mi-au dat atata siguranta, dupa cum se va vedea, in demersurile mele din primele trei luni ale anului 1926, care au precedat criza de Guvern. Partea a doua a misiunii pe care ma insarcinasem s5 o duc la bun srarsit, stabilirea unui program de guvern5mant comun cu tafanistii, mi-a dat mult de lucru, mi-a pus mintea si nervii la grea-incercare si am fost de mai multe ori pe punctul s5 renunt la toate §i s5 ma dau batut. In paginile care unneaz5 cititorul va gAsi un slab ecou al deziluziilor si al suferintelor morale prin care am trecut, ca sa nu ajung la nimic, la nimic interesant cel putin in ordinea de idei pe care o urmkeam de atatia ani... in afar5 de ramurirea situatiei politice generale notata mai sus, alegerile Camerelor de Agriculturi au mai avut consecinte si in sanul gru-

parii noastre, a Opozitiei Unite si anume o sporire de pretentii in Partidul Tkanesc si o usoar5 deprimare in Partidul National. Succesele cele mai masive fuseser5 ale tar5nistilor, in Vechiul Regat. Partidul lor se dovedise ca o fo45 electorala de temut si conduchtorii lui, uitand toate contingentele noastre politice s-au crezut arbitrii situatiei. Oamenii au luat nas si au inceput sä vorbeasc5 de sus. S5 ne vorbeasca de sus chiar noua, aliatilor kr din alegeri, desi isi dau seama c5 fara noi nu puteau fi chemati la putere. A fost o greseal5 tactic5 pe care au savarsit-o, caci prin spectacolul precupetirilor lor, au slabit vaza blocului si au permis lui Br5tianu s6 obtinA mai usor in aprilie urmator inlkurarea unui Guvern ce se prezenta sub aspecte eterogene si rarà un cheag care s5-i asigure o carmuire linistita. In Partidul National, popularitatea taranistilor a impins pe Maniu s5 alerge mai mult ca oricand dup5 colaborarea kr, si pe Iorga, intransigentul de pada atunci, s5 o vad5 cu ochi mai indulgenti si &à se intrebe dac5 nu putea deveni el candidatul la presedintie al taránistilor, lipsiti

www.dacoromanica.ro

218


in r5ndurile lor de o personalitate cu destulá autoritate personalà pentru a pretinde la sefia Guvernului... Numai eu nu-mi pierdusem cumpaul. Succesul t5ranisti1or ma plictisea, fiinde5 imi dam seama c5 negocierile cu dansii urmau s5 fie mai anevoioase, dar fiind hotarit s5 le duc la bun sfarsit nu ma indoiam cà

voi izbuti in straduintele mele. Mai bine informat decit toti ai mei despre st5rile de spirit din jurul Regelui, stiam C cu tot prestigiul lor electoral, t5r5nistii nu vor putea sui coasta puterii dee& in caruta noastrà si ea' pang in cele din urm5 vor trebui sa" se supun5 conditiilor mele. Si rnai stiam un lucru, cà trebuia sá ma grabesc. Regele se inapoiase la

inceputul lui septembrie din strainatate si c615toria lui triumfalà in Franta si in Anglia ii dAduse curaj, asa Inc& o criza de Guvern provocat5 de dinsul putea sa se deschida inainte de primàvar5, termenul fixat de Bratianu. Nu era probabil, dar era posibil, i trebuia sa Ern gata pentru toate eventualitAtile. M-am pus pe lucru si mi-am consacrat tot timpul, de la inceputul lui octombrie si pang la srarsitul lui decembrie, la aducerea la indeplinire a acestui ultim punct al planului rneu de actiune. Pot s5 spun, c5 din partea Partidului National, am lucrat aproape singur Iorga nu s-a amestecat deloc in negocieri, rezervându-si sà pun5 conditii de ordin personal, bineinteles in ultimul moment, conditii sine qua non", dup5 obiceiul sau. Maniu, incantat s5 nu se angajeze personal", si convins c5 din punct de vedere programatic eram mai in m5sur5 eu cleat dansul, sa lupt cu doctrinarii" taranismului, mi-a 15sat rnan5 libera. Tem-

perament iezuitic, ii convenea de minune s5 intervie si el in ultimul moment, sá facà eventuale rezerve fata de angajamentele mele si s5 mai obtie ceva peste ce a fi obtinut eu. Mi-a delegat pe Mihai Popovici ca reprezentant al Ardealului" (Maniu nu pierdea nici un prilej de a bága Ardealul in toate sosurile), in realitate ca observator al lui. Mihai Popovici nu mi-a adus nici un ajutor, dar trebuie sa ii aduc marturie cinstit5 ea* nici nu m-a incurcat in pertractarile" mele. Prin lungi intrevederi cu Stere, cu Mihalache, cu Lupu, cu Iunian si cu Raducanu am ajuns s5 conving conducerea" Partidului Taranesc câ sosise inomentul s5 transform5m intelegerea noastrá de opozitie intr-un acord de guvern5mant si c5 inainte de a discuta chestiunile personale" (impartirea portofoliilor, prefecturilor si celorlalte demnit5ti) era nece-

sar s5 ne punem de acord asupra programului de adus la indeplinire printr-o guvernare comun5. Imi cunosteam oamenii, i imi dam seama www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

219

c5 ne vom intelege mai usor asupra problemelor de rezolvat decal asupra faimosului echilibru de forte", formula abstract5 menit5 sa mascheze ambitiile concrete. In vederea acestor discutii asupra programului, am propus s5 ne intalnim de dou5trei ori pe s5pfaman5, la mine

acas5, in comitet restrans, fiecare partid fiind reprezentat prin 4-5 membri. Propunerile mele au fost acceptate. In gandul meu, aceste negocieri, fàfi sa fie secrete, trebuiau s5 fie discrete. Spre marea mea mirare, ne-am pomenit la conducerea Partidului National era pe la inceputul lui octombrie cu o hartie de la Mihalache, prin care mi se

propunea oficial" transformarea acordului de opozitie in acord de guvernárnant, si am aflat in acelasi timp c5 Comitetul Central Executiv al Partidului Peanesc" fusese convocat, impreun5 cu parlamentarii si reprezentantii organizatiilor judetene, pentru ziva de 13 octombrie spre a discuta aceasta propunere". Cam jenati, Stere si Mihalache mi-au explicat" c5 partidul lor era un partid democratic (i-a mancat fripti democratia!) si c5 inainte de a incepe negocieri atat de importante ce puneau in joc viitorul partidului, erau siliti s5 cearà invoirea acestuia. Erau jenati si unul si altul fiindc5 in pertract5rile" lor cu mine nu pomeniser6 despre aceast5 formalitate" si erau jenati mai ales fiindc6 pricepuser5 din vorbele mele ea' ghicisem adeväratul scop al acestei convoc5ri: sd-si ingrddeascd dinainte posibilitdfile de concesii si sd hotdrascd ei, anumite puncte, fird sd le

mai discute cu nail 0 ruptur5, ce ar II pfabusit tot planul meu find exclusa, am inghitit si aceast5 porcarie f5cand ins5 atenti pe interlocutorii mei asupra faptului c5 Guvernele nu se obtin" prin procese verbale de Comitete Executive, si cd porneam cu piciorul stag... Stere si Mihalache au incercat s5 o dreag5 afirmand c5 formele" nu pot strica fondului" si c5 asupra fondului" urma s5 ne punem de acord noi. Formele" se vor adapta apoi fondului", etc. si rn-au pisat un ceas cu formele" 0 cu fondul"... Voi reproduce aci comunicatul Partidului faranesc, dat dup5 incheierea discutiilor din sedintele Comitetului sal Executiv din 13 si 14 octombrie 1925, pentru a ar5ta pe de o parte obfaznicia acestei grup5ri imb5tat5 de succesul alegerilor si pe de alta cat drum a facut in 4 ani, trecand de la utopiile din 1925 la ghesefturile din 1929... Citez textual: Comitetul Central Executiv al Partidului Thanesc, impreuria cu parlamentarii si reprezentantii organizatiilor judetene, in sedintele de la www.dacoromanica.ro

220


13 §i 14 octombrie, examinand situatia politic5 genera15, raporturile cu Partidul National i chestiunea alegerilor comunale qi judetenei i alte chestiuni de partid, a ajuns la urm5toarele incheieri: I. In ce privege acordul de opozitie cu Partidul National. Avand in vedere cà acordul de opozitie intre partidele Taratiesc i National, al ckui scop este r5sturnarea Guvemului liberal i asigurarea reciproc5 de alegeri generale libere in cazul cand aceasta ar depinde de unul din cele douà partide; Avand in vedere c Guvemul n-a tras Inca consecintele din rezultatele alegerilor Camerelor de Agricultur5, p5r5sind puterea; Comitetul Central al Partidului farsanesc intelege sà respecte acel acord 135115 la realizarea obiectivului (stilul e al Partidului far5nesc!) in acest scop reinnoieqte mandatul Delegatiei Permanente de a examina de la caz la caz §i a executa mijloacele de lupt5 (stilul e tot al Partidului Pr5nesc) in intelegere cu conducerea centrala a Partidului National, pcind la eventuala infiin(are a unei conduceri unitare, printr-un comitet unic al celor douii Delegatii Permanente comitet care sä fie investit cu puteri depline de a lua imediat orice másuri obligatorii pentru cele dou5 particle in vederea obtinerii mai grabnice a rezultatului urmarit. II. ln ce privege propunerea de acord de guvernare. Avand in vedere raportul verbal facut de preFdintele Comitetului Central Executiv dl. I. Mihalache cu privire la situatia politic5 generalà, precum qi dezbaterile ce au urmat in cursul zilei de 13 octombrie; 1) Comitetul Central ia act gi aprob5 propunerea pe care Delegatia Permanent5 a f5cut-o conducerii centrale a Partidului National, anume de a examina necesitatea complectkii acordului de opozitie printr-un acord de Guvem motivat5 de faptul c5 rezultatul alegerilor de la Camerele Agricole a creat o nouà situatie politic5 qi constitutionalà din care rezultà noi obligaii pentru cele dou5 particle. 2) Comitetul Central ia act §i aprob52 de asemenea bazele principiale pe care a stat Delegatia Permanenta in propunerea facuta conduAlegerile comunale i judetene trebuiau s'à alba' loc Inca in toamna anului 1925 Dupá infrangerea suferittt de Guvern in alegerile pentru Camerele Agricole, ele au fost amtmate pentru primavara anului 1926. 2 Tot stilul Mibalache! $i asa ptinit la srarsitul Comunicatului... 1

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

221

cerii Partidului National pentru acordul de guvernare, baze care constituie insa.,i ratiunea de a II a Partidului Tar5nesc qi anume: a) Adoptarea i executarea unui program minimal de guverndmiint, menit, pe de o parte a pune tarn pe adevaratele ei temelii de reconstructie material5, de refacere moralä qi de ordine legal5 iar pe de alt5 parte, a-i garanta emanciparea de trusturile bancare qi de dictatura oligarhic5; b) Punerea in functie sincerà qi corect5 a mecanismului constitutional prin Guvern parlamentar izvorat din alegeri libere; 3) Comitetul Central ia act qi aprob5 de asemenea c5 Delegatia Per-

manenta a propus douà solutii de realizare a ideii Guvernului parlamentar: a) Sau pe baz5 de libertate de candidare in alegerile generale, fiecare partid cu programul &au, Guvernul definitiv alcaluindu-se ulterior, potrivit structurii parlamentare; b) Sau, determinati pe lang5 consideratiile tehnice §i de noua

lege electoral5 depus5 de Guvernul liberal la Camera pe bazä de cartel electoral incheiat deodat5 cu acordul de program minimal. In acest ultim caz insà, pentru a r5mane in cadrul principiilor i indicatiilor constitutionale, la temelia cartelului electoral nu pot interveni alte consideratii decat indicatiile din ultimul timp ale corpului electoral, precum si diferitele manifestatii ale opiniei publice din care se poate constata increderea ce acord5 tara fiecaruia din cele dou5 particle. Avand in vedere acestea, Partidul Tdrdnesc se simte in drept a socoti cif reprezintdforte cel pu(in egale cu Partidul National si ca atare n-ar putea face alffel deceit sd stea pe picior de egalitate in examinarea eventualului cartel electoral. 4) Insuqinduli pe de-a-ntregul punctul de vedere al Delegatiei Per-

manente, atat in ce prive§te necesitatea propunerii de des5varOre a acordului de opozitie printr-un acord de guvernAmant in noua situatie politic5 i constitutionala, cat i asupra bazelor principiale ale acestui eventual acord; Considerand de asemenea necesitatea pentru Partidul raranesc de a se orienta clar cat mai curand, in vederea campaniilor electorale deschise

Hotdrdste, a) Dà mandat Delegatiei Permanente, ca in intregime sau prin delegatii ei anume desemnati si in conditiile mai sus expuse, s5 poata desavarqi i complecta acordul de opozitie printr-un acord de Guvern.

www.dacoromanica.ro

222


b) Pada la realizarea acestui eventual acord 0 pentru a nu fi surprin0 de imprejurari Delegatia Permanenta va lua fara intarziere masurile tactice indicate pentru ca Partidul Taran.esc sä intre in campaniile electorale pregatit .yi liber pe miscarile sale. III. In ce priveste alegerile comunale si judetene. Comitetul Central a formulat o serie de directive cu caracter general lasand aplicarea lor tactica la libertatea organizatiilor locale cu anume restrictii. Partidul Taranesc iinelege sd tragd consecinte politice din alegerile

pentru consiliile judetene. Asemenea consecinte vor avea evident i orke alegeri comunale in care Guvernul se va fi prezentat cu liste de partid. Este de la sine inteles, pe de alta parte, ca necandidarea de catre Guvern a actualekr comisii interimare precum §i orke renuntare din par-

tea sa la liste de partid, data find practica liberala, va fi socotità ca o recunoa§tere din partea Guvernului a impopularitatii sale i implicit ca o biruinta morala a opozitiei". Partea esentiala a acestui comunicat, tot cantecul lui, se afla tiparita in ultimul alineat din punctul 3 al paragrafului II (relativ la acordul de

Guvemare). Forte cel pull,: egale cu Partidul National"

0 prin

urmare pretentii in aceea0 masura... Restul era garnitura, i Inca garnitura banala; garnitura cu care se umpleau de obicei golurile peltelelor democratice, pline de declaratii teoretice dar lipsite de cele mai elementare precizari practice. Pe acqti doctrinari" cu buzunarele pline de principii (in ateptarea altor bunatati") nu-i interesa decal un singur lucru: sa nu-i incalece Partidul National, i sa ocupe ei locurile de prime violine in Guvern. Intemeiati pe incontestabilul lor curent electoral, tarani§tii-0 inchipuiau ca se vor putea impune de0 nu puteau ignora ca intr-o tara necoapta, ca a noastra, pentru regimurile democratice, pute-

rea nu se c4tiga numai pe baza de popularitate. Singuri, tarani§tii n-aveau nici o §ansa sa ajunga dupa liberali la Guvern. La Guvern ii aduceam noi, nationalii, ca sa-i impiedicam sa agite mai departe tam in opozitie, i in acest sens §i numai in acest sens putea fi primita de Coroana formula noastra. A admite egalitatea cu tarani§tii in alcatuirea Camerelor viitoare i a Guvemului, ar fi fost sa ne sinucidem avant la lettre". Interesant, era in comunicatul t5r5ni§tilor, i amenintarea la adresa lui Maniu cu libertatea de mi§cari" pada' la stabilirea acordurilor li-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

223

bertate ce urma, bineinteles, sâ fie folosita inainte de toate, in Ardeal. Stiau hotii de ce se temea domnul Prezident... Ca s5 evit5m o reactie public5 prea violenta din partea lui lorga si un comunicat" tot atat de darz ca al lor din partea noastrl, Maniu a fost de parere atat de doritor s5 ajungà la o intelegere cu tar5nistii s5 nu convoc5m Comitetul Executiv al Partidului National pentru r5spuns, si s5 ne mkginim la 15muriri verbale intre sefi. Am convins pe lorga ca Maniu avea dreptate, si lui Mihalache i s-a explicat ea' inainte de a proceda la formele defmitive ale unui acord, era conzult", vorba ardelenilor, sci fim fixati, atat asupra programului minimal de guvern5mint cat si asupra criteriilor pe baza ckora se va stabili raportul de forte intre cele douà partide. Si cum stiam c5 alegerile comunale si judetene vor fi amanate, n-am facut nici o obiectie la hotkarea de libertate in miscki" pretins5 de t5r5nisti pan5 la stabilirea acordurilor de guvernare acordul de opozitie r5manand in picioare pan5 la fasturnarea regimului Br5tianu. A famas inteles ca precizarea unui program minimal s5 continue s5 fie discutata la mine acasa. Pranistii au delegat in acest scop pe Mihalache, pe Stere, pe Lupu si pe Madgearu iar Partidul National pe Iorga, pe Maniu, pe Mihai Popovici si pe mine. Iorga a declarat cà nu vrea &à se intalneasca cu Stere si de fapt n-a venit deck de dou5 ori la intrunirile noastre, cu asigurarea Ca nu va veni Stere, iar Maniu o singur5 data, farà s5 cearà nici o asigurare. Astfel incat, prezenta lui. Stere in comisia tkanista a avut drept efect s5-mi arunce mie pe umeri intreaga r5spundere a negocierilor, intrucat privea Partidul National c5ci de pkerile lui Popovici nu tinea nimeni seam5. Raportul de forte" a rämas s5 fie discutat deocamdata; intre Maniu si Mihalache. Acest deocamdate il g5sise Maniu Cunctator, convins ca pe acest teren nu se va ajunge la intelegere a priori", si ea' numai precipitarea evenimentelor" si faptelor indeplinite" vor putea duce la

solutii... S5 vedeti dumneavoastrà, domnule Argetoianu, altfel voi putea eu vorbi lui Mihalache dup5 ce voi fi inskcinat cu formarea Guvemului, ca acum. Si apoi de ce sa vindem pielea ursului in p5dure? Sa ii tinem cu vorba i s5 astept5m..." In tinutul cu vorba" era Maniu neintrecut! Pe Iorga 1-am adus s5 lase sarcina acestor negocieri colegului ski, f5candu-1 s5 creadà ea' tot el va transa chestiunea" in dou5 vorbe, dup5 ce Maniu nu va fi ajuns la nimic!

www.dacoromanica.ro

224


imi pare r5u cA n-am protocolat intrunirile programatice" care s-au tinut lant la mine acasà, in octombrie, in noiembrie §i in decembrie pang la Cr5ciun. Au fost savuroase, din toate punctele de vedere qi pentru mine foarte instructive c5ci mi-au permis s5 patrund mentalitatea straturilor noi" qi sà-mi dau seamä de tot golul ce se ascundea in dosul frazeologiei demagogice. Pe langä delegatii oficiali ai partidului au mai venit din cand in cand intrarea era liber5 qi dezbaterile nu erau secrete 0 alti frunta§i t5r5ni§ti ca Halipa, Gic5 M5c5rescu, Iunian, R5ducanu, Costache Lupu qi Inca cativa pe care i-am uitat. De la noi, ni-

meni. Dintre toti numai Mihalache, Stere i Madgearu erau sinceri democrati, convin§i de misiunea lor pe p5mant unde Dumnezeu ii h5r5-

zise ca s5 lumineze gi sä ridice poporul romanesc. Toti ceilalti erau simpli farsori hot5rati s5 ajung5 min4tri, oameni pentru care problemele sociale erau numai prilejuri de vorbarie qi care porniser5 in politica' cu piciorul sting fiindcA din stanga,ssufla vantul i fiindc5 in celelalte

partide concurenta era prea mare. In Partidul Liberal doctorul Lupu ajunsese cu greu prefect i deputat; in cel Taranesc &arise de-a dreptul intr-un Minister (0 Inca la Interne!) qi avea pretentii de §ef... Stere, Mihalache i Madgearu erau sinceri democrati, dar temeiurile democratismului lor erau tot atat de diferite pe cat de deosebite erau insu§irile lor sufleteqti §i contingentele in care se dospise temperamentul fieckuia. intre ei, cel mai recent format deqi nu cel mai final-, era Mihalache. Panä la fazboi orizontul lui fusese limitat de modestele idealuri ale corpului didactic de la sate. St5panirea unei cooperative rurale, un ravnit loc de deputat, pre§edintia Asociatiei Inv5tAtorilor, excursii m5noase prin Ministere cu un ghiozdan la subtioar5, erau singurele preocup5ri ale unei minti bine echilibrate pe care nu o framantau ambitii dearte. 0 minte pentru care lumea incepea la Topoloveni i se

sfagea dac5 nu la granitele Muscelului, cel mai departe la Bucure§ti. Razboiul a rupt toate hotarele §i toate zagazurile, revolutia ruseasca a impins valurile utopiei asupra Europei istovite iar dezechilibrul economic §i s5r5cia au tulburat capetele oamenilor. Masele populare pierzand respectul oligarhiei" i increderea intr-insa, s-au ridicat *i au cerut altceva. La noi, unde nimic nu era preg5tit pentru o schimbare radical5 de regim, la§itatea p5turilor conduc5toare n-a opus nici o rezistenta asalturilor demagogice i s-a gfabit s5 arunce lest" in loc sa apere organismul politic i social existent i sd-1 adapteze treptat noilor conjuncturi. Sufragiul universal i expropierea au fost aruncate in gura www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

225

lupilor" si la anarhia europeana postbelica s-a adaugat o anarhie morala si materiala specific romaneasca. Ambitiile invätatorului Mihalache s-au desteptat odata cu ambitiile intregii sale tagme si cum se ridicase deja deasupra colegilor sai prin presedintia Asociatiei si prin decorarea cu Mihai Viteazul", a facut din camasa care ii ascundea posteriorul un simbol si s-a pus in fruntea miscarii taranesti. Si fiindca, desi indraznet

la fapta, era smerit la vorba, a ajuns ministru la un an dupà srarsitul razboiului, intr-o zi in care isi pierduse toata lumea mintea. Prea inteligent ca &á nu-si dea seama ea a ajunge nu era nimic si ea' a se met:fine era totul si constient de lipsa sa de pregatire pentru posturile inalte de comanda, Mihalache s-a aruncat pe manuale. A citit tot ce a gasit, pe romaneste; a luat hapuri de frantuzeste si a inceput sa descifreze si textele comandate la Paris. A inghiti nu inseamnä insa a si mistui, asa incat in cazul omului nostru asimilarea a fost mediocra. Mais il y avail la bonne intention. Grija mare a lui Mihalache, in acele inceputuri ale carierei sale, era sa nu fie prins in delict de ignoranfd si pentru aceasta venea la consfatuiri cu lectia preparata, al-a sä reuseasca bineinteles &à impresioneze pe cei de fata, mai toti familiarizati cu cartile, cu doctrinele si cii teoriile. De multe ori se plictisea si el cu lectia" si lasand manualele la o parte, o lua mai taraneste, punand numai bunul sau simt si inteligenta sa naturala la contributie. Vorbea atunci cu miez, evoca cu talent mizeriile celor multi, si impresiona. Mai tarziu, Mihalache a lasat la o parte erudifia, care la dansul era o simpla spoiala, s-a multumit sa fie le paysan du Danube" si si-a tinut acest rang cu denmitate. In 1925 in* suferea Inca de situatia inferioara pe care i-o crea lipsa lui de diplome universitare si de jacheta. Si fiindca suferea, se arata artagos in discutii, si susceptibil cu exces... Pe cand democratismul lui Mihalache era astfel produsul contingentelor in mijlocul carora traise si al nazbatiilor postbelice democratismul lui Stere era eflorescenta unui suflet excesiv, unei minti supra-acute tulburate prin mania analizei si printr-o enciclopedica eruditie care scrutase toate orizonturile... tiparite. Pe cand Mihalache trecuse de la democratic la carte, Stere fusese impins de carte spre democratic. Persecutat, izolat, rupt din legaturile oamenilor Stere n-a trait ani si ani de zile decat cu cartile si cu doctrinele abstracte. Fara sh coboare in mijlocul poporului (n-a facut-o nici in Rusia, nici chiar in Siberia unde a fost exilat) si sa-i cerceteze insusirile, nevoile si posibilitatile, Stere a studiat in carti toate doctrinele si a sfarsit prin a alege una,

www.dacoromanica.ro

226


pe aceea pe care a simtit-o mai apropiath de suferintele §i de pomirile sufletului lui §i care se impka mai bine cu concluziile rationamentului s5u. Stere a cunoscut omenirea prin operele ei tip5rite i a judecat fiecare popor dup5 ce era scris in cärti. Asa a cunoscut pe nemti, pe francezi, pe englezi i chiar pe ru0 0 i-a f5cut despre dan0i o idee incomplectà. Cum in materie de filozofie §i de sociologie romfinii nu au scris aproape nimic pe romani, Stere nu i-a cunoscut deloc... Democratismul lui Madgearu era sincer §i el, izvoarele sincerithtii sale nu trebuiau c5utate nici in influenta mediului, nici in a doctrinelor. Constipat §i atrabilar, Madgearu tampise cartea", urmase cursuri in Germania, fusese elevul silitor al lui Werner i al lui Sombart, tocise zeci i sute de volume i se socotea depozitarul tuturor teoriilor, mai ales al celor germane, in materie de economie politic5 §i de sociologie.

Era convins c5 e singurul economist §i financiar al Romaniei §i in aceast5 calitate chemat s5 organizeze noile a§ezhri postbelice, care nu puteau fi aduse la indeplinire i in Romania decal sub senmul unei democratii cu atat mai intransigente cu cat binefacerile ei erau mai putin dovedite. Dezinteresat din punctul de vedere al intereselor sale materiale, Madgearu era lacom de putere §i neräbd5tor sà-0 poath valorifica genialele conceptii economice §i financiare. Fiecare zi de inthrziere ii rodea ficatii, ii otthvea sufletul i il impingea sà" scuipe venin. In fond, era spurcat numai la vorb5, qi sub valurile de thut5ti ce ii curgeau dintre buze se ascundea o inim5 bun5 §i naiv5. Negativ ca toti constipatii, Madgearu incepea prin a opune un viguros nu, in discutie, la mice propunere pentru a ceda apoi argumentelor conving5toare, c5ci nu era un inc5p5tanat, ci un pornit deosebire mare. Fiindc5 era un pornit se da la oameni, ca cainii prin sate, fat-5 sä §tie pentru ce dar fiindc6 nu era inc5patanat, se imp5ca dup5 ce sfar§ea sá latre, cu oamenii pe care incercase sä ii rup5 cu coltii. Asa se aruncase asupra mea, din senin, pe timpul Guvernului Averescu 0 se imp5case: in loc sà-0 infigà coltii in mine ajunsese s5 i-i infig5 in sandwich-urile mele §i s5 m5 sustie in lupta mea pentru stabilizarea monetarà impotriva lui Vintil5 Br5tianu care, in sufletul lui Madgearu, luase locul meu de inamic nr.1 . Casa mea inc5p5toare §i confortabil5 a fost timp de aproape trei luni un centru pl5cut de intalnire pentru frunta0i democratiei §i ai arivismului. Le serveam ceai i cafele negre, pthjituri, mezeluri §i aperitive...

Curatau democratii tot, ca Ikustele, §i plecau multumiti. Mai putin multumit thmâneam ins5 eu... www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

227

Mai putin multumit fiindc5 imi dam tot mai bine seama, pe zi ce trecea de greutatile aproape de neinvins ce stau in calea unei intelegeri de guvernare intre tar5nisti si noi. Aproape de neinvins, fiindca nu erau greulati de ordin programatic, ci greut5ti ridicate de ambitiile personale ale unuia si ale altuia. Desi fusese inteles c5 in intrunirile de la mine nu se va discuta decal program, fiecare argument, fiecare cuvant pronuntat nu urmarea decat un singur scop nem5rturisit: asigurarea portofoliului ravnit. In loc sä fie obiective, discutiile erau subiective. Lupu pretindea Interne le, Madgearu Finantele, Mihalache Agricultura §i ca

sa obtie aceste trei portofolii f5ceau cu totii rezerve cu privire la presedintia lui Maniu, desi nu indrazneau sà cear5 locul de prim-ministru pentru partidul kr. Bineinteles aceste pretentii erau schitate numai in treack, fara s5 fie puse in discutie, iar eu ma margineam sa observ ca asemenea chestiuni nu erau Inca la ordinea zilei...

Nici chiar Stere, cel mai dezinteresat in materie de portofolii, nu respecta ordinea de zi". Orice punct in discutie ii da prilejul unor nesfarsite digresiuni in care dup5 ce debala" cunostintele lui teoretice se asa Inca pierdeam cu totii avanta in tot felul de consideratii politice vremea si bateam cum se zice apa in piu5. Hot5rasem de comun acord sä nu ne ocup5m dee& de problema administrativ5, de cele fmanciare §i economice si de perfectarea reformei agrare asupra celorlalte probleme de guvern5mant intelegerea intre cele dou5 particle neprezent5nd nici o greutate. Problema constitutionala fusese lasata la o parte, si acest simplu fapt dovedea cat erau de ahtiati dup5 putere bunii nostri democrati. Si Partidul Nationall si Partidul far5nesc declaraser5 in Camera ca nu vor recunoaste si nu vor aplica noua Constitutie votata de liberali dar si nationalii si tar5nistii Ii dau seam5 ca nu ii va chema Coroana la putere cleat pe temeiul acestei Constitutii. A continua cu nerecunoasterea" intransigenta insemna si pentru unii i pentru altii inl5turarea de la succesiunea Guvernului Bralianu; a reveni asupra declaratillor solemne f5cute, o umilire greu de inghitit si greu de talmacit opiniei publice.

In ultima vreme, Maniu declarase ca nu recunoaste Constitutia in drept, dar ca o recunoastere in fapt, ca lege fundamentala provizorie a Statului. Taranistii nu mai declaraser5 nimic, i fasaser5 lucrurile incurcate, asteptand sa le descurce Dumnezeu. Si unii si altii au primit I Fractiunea Maniu, inainte de fuziunea ei cu Iorga i cu mine.

www.dacoromanica.ro

228


sugestia mea, si anume sa lamureasca ca prin declaratiile lor anterioare inteleseserd numai sa urmareasca votarea unei noi Constitutii, in mo-

mentul cand convocarea unei noi Constituante va fi posibila... Mai erau i intr-un partid §i intr-altul intransigenti, dar conducerile lor erau

plictisite de situatia inextricabila in care se bagasera, i neputand ie0 dintr-insa cu cinste, amanaserdhotàrdrile de luat. Am socotit §i noi, in comitetul nostru restrans, ca chestiunea nu era la ordinea zilei §i am trecut peste dansa. Nu voi intra in amanuntele discutiilor noastre, cat pot s5-mi amintesc despre ele, fiindc5 amanuntele nu mai prezint5 nici un interes. Voi nota numai cateva puncte esentiale. In solutionarea problemei administrative s-a admis ideea descentralizarii regionale sustinuta de mine in 1921 ca un prim pas pentru o descentralizare mai larga. S-a admis de asemenea §i autononiia satului, cenità de taràni0i, cu toate incercarile mele de a demonstra utopia unei asemenea reforme. In materie economica am cazut cu totii de acord sa incurajam initiativa individualà, sa ingradim interventia Statului, sa garantam colaborarea capitalului strain §i s5 nu inlesnim crearea unei industrii artificiale §i parazitare daunatoare agriculturii i menitä numai sa satisfac5 interesele bancilor liberale. in materie financiark principiile sinceritatii bugetare i stabilizarii monetare pentru care ma fazboiam de trei ani de zile, au fost admise dup5 o lunga discutie in care Madgearu, care le aproba, a vrut sa ne arate toata eruditia lui. In ce prive0e reforma agrafa, ne-am inteles sa des5vagim operatiile de improprietarire care a0eptau Inca perfectarea lor, sa o sfar§im cu nenumaratele procese Inca in curs §i sä corectam erorile facute i datorite in cea mai mare parte necinstei organelor de improprietarire, §i &à luam masurile legale impotriva delicventilor. N-am avut sa refuzam tarani0ilor o noua improprietarire,fiindth n-au cerut-o. Discutiile noastre s-au terminat de Craciun. A fost un fel de gentleman-agreement" cum spun englezii, caci n-am atemut nimic pe hartie, dar a ramas ca punct ca§tigat 0 pentru opinia publica ca cele douà partide populare se intelesesera asupra unui program de guvernare... Mai rámanea un nimica tot: sa se inteleaga i asupra constituirii unui Guvern §i asupra alcatuirii listelor de candidati in alegeri! Cititorii vor vedea mai la vale cum au fost rezolvate §i aceste igeutati sau mai bine zis cum n-au fost rezolvate! www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

229

Din aceste conferinte, cu clipele lor agitate si cu altele monotone ca in toate intrunirile, mi-au ramas cateva icoane de neuitat. Inchid ochii si v5d pe Iorga, asezat intr-un fotel, b5tand masura cu piciorul drept aruncat peste cel stang, cu ochii atintiti la us5 ca sa vada daca nu cumva infra' Stere tacand i mancand. N-a spus un cuvant, el vorbaretul,

in nici una din cele dou5 sedinte la care a asistat. Venise de politete pentru mine, dar nu era in mediul lui, §i nu vorbea niciodata in chestiunile care nu-1 interesau. Venise mai tarziu, si cum ii oferisem o ceasc5

de ceai si sandwich-uri rn-a intampinat cu un refuz: Multumesc, nu iau niciodat5 nimic intre mese..." Dou5 minute mai tarziu, si-a tras fotelul lang5 masà, a golit una dupà alta cinci cesti de ceai si a inghitit vreo 20 de sandwich-uri si prajituri... gandindu-se la altceva! Asa era omul! Nu putea sta fara sa' fac5 ceva; hofarat s5 nu ia parte la discutii, neindfaznind sa-si scoala fittlicele din ghiozdan i s5 fac5 corecturi, sau sà ia o carte si sä citeasc5, se pusese pe mancare, si trage-i! \rad pe Maniu, reticent si cu aparente de fat5 mare, incercand sa contrazic5 pe Stere i atacandu-1 asa cum o leoreta ar fi putut ataca un

mistret... M5 rog dumneavoastra, aveti dreptate, dar nu e tocmai asa... S5 vedeti, la Budapesta..." inainte cu argumente subsi tile si de multe ori cam anemice... Mistretul, se oprea cateva minute, rumega, ragaia, apoi se arunca asupra leoretei, i o f5cea harcea-parcea!

Incoltit, Maniu incheia: Aveti dreptate, desigur, dar vedeti dumneavoastrà ma rog, la noi in Ardeal..." Ardelenii d-tale au famas suflete de iobagi!" urla Stere, si cu o mina' puternic5 ca s5 dovedeasc5 c5 sufletul lui era suflet de st5pan, Inha trei sandwichuri deodata si musca din ele... 11 v5d pe Lupu suduindu-se cu Madgearu, amenintandu-1 cu gura plin5 in care prajiturile se amestecau cu injuraturile, 9 i pe subtilul Iunian despärtindu-i cu un: Da ce, va credeti la Camera? Nu va dati seama ca ati devenit boieri?" Din fericire, toate s-au sfarsit fara bátaie si cu bine, relativ. Zic relativ fiindc6 desipeprogram am ajuns, chipul, la o intelegere, pe m5sura ce ne intelegeam mi-am dat seam-á cat de putin cantarea programul in socotelile acestor doctrinari manati numai de ambitiile lor personale. Interesele tarii i principiile in slujba carora se declarau cu atata ifbs, erau pentru ei floare la ureche. i imp5carea ambitiilor personale imi pärea foarte grea, daca nu imposibila.

www.dacoromanica.ro

230

CONSTANTTN ARGETOIANU

Dui:4 lichidarea sindrofiilor mele politice m-am intrebat, cuprins de oarecare descurajare, daca nu trebuia sa schimb inc5 o data' macazul *i sa vad daca nu era rost s5 pun la cale un Guvern ra e a concursul Partidului Taranesc. Dupa lungi ezitari am inlaturat insa o asemenea schimbare de plan. Un Guvern al Partidului National cu rivalitatea Iorga-Maniu

in5untru §i cu coalitia Partidelor Liberal §i Pranesc in afara, era dinainte sortit infrangerii. Mi-am adus aminte cum au manevrat liberalii pe t'arani§ti in 1921 impotriva Guvernului Averescu, Guvern ce prezenta o suprafat5 incomparabil mai rezistenta decat aceea pe care ar fi putut-o infat4a bicefalul Partid National. Un Guvern Maniu (de un Guvern lorga sau $tirbei nu putea fi serios vorba) in flanc cu Bratienii, cu bancile lor, cu toti taran4tii atat de darzi, de aprigi i de zgomoto0, cu Averescu gata la orice abdicare numai sa guste inca o data puterea i pandit de toate sagetile otravite ale Camarilei, nu putea ajunge nici /Jana la alegeri. Trebuia sa merg inainte pe calea apucata, fie chiar daca aceasta cale ducea la un calvar. Cu atat mai rau pentru mine, daca inainte de a porni nu ma preocupasem mai serios de calitatea celor cu care trebuia sa fac drumul...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIX-LEA

Lovitura Printului Carol intalnirea cu Lupeasca in Franta Hotkarea de a nu se mai inapoia in tar-a Motive le care au provocat aceasta" hotdrdre Renuntarea Printului la drepturile sale constitutionale Consiliul de Coroang de la Sinaia Hotararile de la 4 ianuarie 1926 Consecintele politice ale actului Printului Carol i tulburarea raporturilor intre particle. o

Pe cand m5 frAmantam Cu gandurile mele §i nu &earn solutia ce-mi trebuia, un eveniment se preg5tea care urma s5 tulbure adanc toat5 viata public6 romaneascA §i sà modifice raporturile dintre diferitele noastre forte politice: in ajunul Cr5ciunu1ui a izbucnit bomba Printului Carol! Cam pe la 20 decembrie nu mai tin bine minte data Printul plecase la Londra s5 reprezinte pe Rege la funeraliile Reginei Alexandra, v5duva lui Eduard al VII-lea §i mätu§a Reginei noastre. Trimiterea Printului Carol a fost hotarat5 i pus5 in executare in cateva ceasuri. Prevenit la ora 11 dimineata, Printul a trebuit sa plece la ora 3 dup.& amiaz5 ca s5 poat5 ajunge la Londra la timp pentru inmormantare, §i a plecat insotit de aghiotantul i confidentul s5u colonelul Condiescu. Dup5 cateva zile, zvonuri de necrezut au inceput s5 circule in Bucure§ti despre purtarea scandaloas5 a Printului la Londra, de unde, indat5 dup5 inmormantare ar fi §ters-o farà m5car sà participe la masa de familie la care fusese poftit, i farà s5-§i ia r5mas bun de la Regele §i de la Regina Angliei. Se mai optea c5 fugise din Londra ca s'a se intal-

neasc5 la Paris cu o doamn5 Lupescu §i lumea se intreba cine era aceast5 doamn5 Lupescu. Eu §tiam cine era, §i tocmai fiindc5 §tiam cine era, nu mi-a venit sa" cred c5 zvonurile puteau fi intemeiate. Cate nu se povesteau la Bucure§ti, dezmintite a doua zi de fapte! De data

www.dacoromanica.ro

232


asta ins5 zvonurile n-au mai fost dezmintite a doua zi, ci conflrmate. Ba se mai adAuga c5 Printul intentiona s5 renunte la drepturile sale de succesiune la Tron §i sä nu se mai reintoarc5 in tara... Am alergat la Costica Hiott, pe care 1-am gasit cu o mutra de un cot i care rn-a prirnit cu cuvintele: Ce zici de nenorocirea asta Argetoianu? E mai r5u decdt

se spune. A plecat sA se sinucid5. Chestiunea cu femeia e secundark simplà garnitua E nebun! Ce zici, Argetoianu?" Ce sA zic; mi s-au taiat picioarele, am c5zut pe un scaun 0 n-am mai zis nimic... Nu mai v5zusem pe Print din iunie. Petrecusem foarte putine zile la Sinaial, iar in toamn5, inapoindu-m5 la Bucure0i am aflat ca lucrurile mergeau prost intre dânsul §i Printesa Elena, asa incat nu le-am dat ghies, a0eptAnd sa fiu chemat, daca ar fi avut chef sa ma vadk Dar nu rn-au chemat. Raporturile mele cu Printiil Carol erau de natur5 pur politick §i asa au r5mas pAn5 la sf5r0t. Nu rn-am varat niciodatA in intimit5tile lui i am famas totdeauna strain de poreariile pe care le-a savApit. Politice§te, 0iam ca continua s5 fie al5turi de noi §i atAt imi era de ajuns. Dau aceste lämuriri ca sa explic cum s-a facut c5 n-am fost deloc in curent cu zbuciumkile sale sufletqti din toamna anului 1925. Aflasem la Sinaia, ca toat5 lurnea e5 se amorezase de sotia unui cApitan

Tempeanu, de la Van5torii de Munte, o roFovan5 frumu0c5. Venea noaptea la vila Carola2, cand c5pitanul nu era acask §i da cu pietricele in geam pang iqea duduia la fereastra, i cocoanele care surprinseser5 de mai multe ori manevra §i mi-o povestiserk faceau mare haz de aceast5 idila. Intr-o zi, luam aperitivul la Capp; douà dame au trecut pe teras5 §i Paul Prodan mi-a indicat pe una din ele ca fiind doamna Tempeanu despre care incepuse sä se vorbeasca. Pada s5 ma intorc stam cu spatele la teras5 damele au trecut asa Inc& n-am putut prinde dee& farmecele posterioare ale ibovnicei Printului. Nu i-am vazut fata decdt 13 ani mai tarziu, in plin5 glorie, la un bal al Asociatiei Finantei i Marei Industrii"... tii ca e evreica?" a adaugat Prodan... La Bucure0i am aflat c5 mai era i curvA i c5 se da, indata dupa r5zboi, pe ativa franci. Dezgustat, Tempeanu ceruse divortul, care tocmai se pronuntase i doamna Tempeanu de la Sinaia devenise la Bucure§ti doamna Lupescu. Nimeni nu aduse importanta acestei aventuri banale, i cercurile Palatului erau mai preocupate de crescinda tensiu' N-am achizitionat vila din Strada Mondstirii decAt in 1927 si a trebuit sa o refac clici era minatà. Nu rn-am putut instala in ea decfit in 1928. In 1925 sotia mea petrecuse vara la Ungarth unde am cobordt si eu din cand in cand pentru 2-3 zile. 2 0 anexa a pensiunii Ungarth.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1923-1926

233

ne dintre Print si Printes5 decfit de leg5tura cu d-na Tempeanu-Lupes-

cu, socotità un pass-temps" vremelnic. Se spunea chiar c5 Printesa Elena impingea pe Print in bratele Roscovanei, ca s scape de asiduitàtile conjugale, care o plictiseau. Printesa suferise ingrozitor cu sarcina M nasterea fiului sàu Mihai, i pentru nimic in lume nu vroia sa mai ràmãnà o data insarcinat5... Unii au afirmat mai t5rziu Ca Printul Carol aranjase" toate dinainte ca sa nu se mai intoarc5 si s5 ramana in str5in5tate cu Lupeasca altii, ca toate au fost puse la cale de Bratianu si de Stirbei i ca Carol a cazut victima celor doi cumetri care se temeau de Domnia lui. Multi in fine au ramas convinsi c5 neasteptata hot5fire a Printului Mostenitor acoperea un mister, qi cate legende nu s-au creat! Nu s-a spus ca Printul a surprins pe Stirbei dupá o perdea, in camera Reginei, si 1-a p5Imuit? Nu s-a povestit c5 a trimis lui Bratianu o scrisoare prin care-1 prevenea ca nu era loc in Romania pentru amandoi i cá unul din ei trebuia s5 disparà? Nu s-a scris ca moralitatea lui (!!) n-a putut s5 se impace cu moravurile desfrdnate" ale Reginei si cu... coarnele ilustrului &Au parinte? Nu s-a soptit ca o drama ingrozitoare", f5r5 &à se arate care, dar se va afla odatà, a determinat neasteptatul gest la Mostenitorului Tronului? Printul Carol a fost in mare parte räspunz5tor de crearea acestor legende, care ii conveneau, ca sa acopere márs5via faptei sale. A 15sat intr-adev5r un val de mister, &à planeze, de la inceput paria la sfarsit, asupra evenimentelor care au precedat hotardrea sa, hot:it-ire pe care nu a

justificat-o deca prin argumente laturalnice sau prin invocarea unor fapte pe care le tainuia. Cand s-a inapoiat in tara, prima mea intrebare a

fost: De ce ai plecat?" intrebare la care mi-a raspuns: Am sd-ti spun odatd i ai sä vezi ea am avut dreptate..." Nu mi-a spus insa niciodat5 nimic. i tot asa a fost si cu altii. In interviul pe care 1-a dat ziaristului danez Bogholm si care a fost publicat in ziarul fiancez Le Matin din 7 ianuarie 1926, si in care s-a arkat pe rand monarhist, t5r5nist si fascist, Printul Carol a explicat dezertarea lui prin faptul cS Br5tianu a cautat sà-1 sileasca sä renunte la Tron". Adica cum? El, care nu putea sà-1 sufere, a plecat tocmai ca sä fac5 pl5cere lui Bratianu? Fiindc5 se supärase ca. zisul Bratianu nu-1 numise in Consiliul de Regenta, pe timpul absentei Regelui din tar5.1? Motivul marturisit era copiláresc. In actul sau oficial de renuntare, n-a dat nici macar atat... 1 adtitoria Regelui din 1925 la Paris si la Londra.

www.dacoromanica.ro

234


DacA Printul Carol ar fi disp5rut din Istorie dup5 fapta sa din deasupra recembrie 1925, e probabil c5 a fi r5mas i eu nedumerit sorturilor care I-au aruncat dincolo de granità i mi-a fi thurit probabil 0 eu o legenda intemeiatd pe putinul ce cunoscusem dintr-insul pdnd atunci, putin care nu ii era defavorabil deloc. Din nenorocire, evenimentele ni 1-au readus in 1930 (0 cu at5 n5dejde 1-am primit!) si I-am pdscut zece anil Am vazut limpede in sufletul lui de veleitar, i mi-am 15murit pe deplin i actul din 1925. Premeditare? Br5tianu? Stirbei? Moralitatea Reginei? Complot? Mofturi! Fuga lui n-a fost decit fapta unui degenerat priapic care a dat cu piciorul la tot ca s5 satisfac5 acea libido" pe care Freud a analizat-o atat de bine in 1ucr5ri1e sale. C5 in momentele lui de depresiune nervoas5 s-o fi gandit la o renuntare la Tron ca s5 scape de tot ce ii sta in calea pornirilor sale erotice, e foarte posibil dar ca s5 fi thcut un plan de evadare e exclus. C5 ura cu toat5 inc5p5tanarea lui de nevropat i pe Bratianu i pe Stirbei c5 nu iubea pe mum5-sa este iar50 sigur, dar c5 sa le fi sacrificat viitorul s5u de este i mai exclus. Rege Ipoteza unui complot intre Brätianu i Stirbei trebuie i ea exclusa, de0, §i unul §i altul nu-1 puteau suferi. Brätianu era foarte tulburat de ideea unei intotdeauna posibile schimb5ri de Domnie, mai ales ca Regele Ferdinand era de s5n5tate ubred5, 0 se intreba cu ingrijorare ce va da Carol dupà suirea lui pe Tron. Dar de aci 135115 a complota" era deosebire mare. Si in tot cazul un asemenea complot nu putea fi pus la cale cu complicitatea victimei. S-a spus ca Brätianu a fost acela care a trimis pe Lupeasca dupa Print ca s5-1 ademeneasca i s5-1 hotkasc5 la ruptur5. Mai tarziu, Bratianu mi-a dezmintit cu energie faptul §i Condiescu mi-a m5rturisit era in toate confidentele indragostitilor ca.

Lupeasca a par5sit Bucure0ii in secret a doua zi dup5 plecarea lui Carol care n-a aflat decal la Londra despre prezenta ei la Paris. Nu incape indoial5 ea' toat5 lovitura a fost pus5 la cale de Lupeasca §i c5 Carol, care i-a g5sit intr-insa femeia care 1-a ingenuncheat pe viata, s-a supus ca un cazut i decazut ce era. Fire de masochist, jidoavca thcea dintr-insul ce vrea, cfind il strangea... in brate. Femeie de0eaptà, Lupeasca §i-a dat seama c5 lucrurile nu mai puteau merge cum mergeau, ea" criza era iminenta i c5 un deznod5m5nt era fatal. Carol trebuia sa" lichideze fie c5snicia sa cu Principesa Elena, fie legatura sa cu dansa. Si cum il 0ia slab i influentabil s-a temut, ca sechestrat i despartit eventual de dánsa, sub presiunea Regelui, Reginei §i Guvernului,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

235

scdpat de sub influenfa sa directd, sa nu se scuture de jugul ei, intr-un moment de luciditate sexuala, cum facuse deja cu Zizi Lambrino. La o precara legatura cu Principe le MWenitor al Romaniei, Lupeasca a preferat una pe viata cu Principe le Carol de Hohenzollern, §i a hotarat sa se prabwasca cu dansul de gat intr-un scandal din care nimeni sa nu-1 mai poata scoate. Dupa spusele lui Condiescu, d-na Lupescu a incercat de mai multe ori sa convinga pe Print sa plece cu dansa, fara sa-1 poata aduce la o decizie. Probabil ca veleitatile sale de renuntare la Tron erau consecutive acestor scene... Vazind ca nu-1 poate hotari &à fuga cu dansa, afurisita ferneie a gasit in neateptata trimitere a Printului la Londra un foarte nimerit prilej sa-qi incerce norocul, i a plecat dupa el. Singur, intre cracii damei Carol a fost un om pierdut. E probabil ca a incercat sa reziste, dar a fost invins, i restul se cunoate. Ca a luptat, ea' n-a fost el initiatorul in aceasta drama, o dovedqte deceptia cu care a primit pe Costica Hiott la Milano cand acesta i-a prezentat la semnatura actul de renuntare, o dovedesc lacrimele pe care le-a varsat dupà semnaturai, o dovedesc ideile de,.sinucidere, naive i copil5.re0, care i-au trecut un moment prin minte. Intr-adevar in scrisoarea adresafa Reginei2, prin care anunta parintilor sai irevocabila hotarare de dezertare a datoriilor sale de Print Motenitor qi de sot, Carol a propus o solutie romantica pentru evitarea scandalului, i anume sa se povesteasca cd intr-o plimbare de-a lungul lacului Garda cdzuse cic automo-

bilul in apd si se inecase ... S i adauga dezamagitul Print: Cine tie daca lucrurile nu se vor int5mpla chiar ap; in tot cazul voi dispare i nu se va mai auzi de mine..." 0 ultima dovada ea Printul Carol n-a fost promotorul" planului de renuntare la Tron, e ca, indata ce s-a trezit a inceput sa lucreze la reca§tigarea drepturilor sale, i nu §i-a dat pace pana nu s-a inapoiat in tara, in 1930, cu riscul vietii sale. Am spus mai sus ca Bratianu §i Stirbei n-au complotat contra Printului ca sa-1 impinga sa plece, i ca nu ei au trimis pe Lupeasca dup5 dansul. Nu e mai putin adevarat ca n-au facut nimic ca sa impiedice pe Carol sa-0 desavapeasca prostia. Dupà cum Lupeasca a profitat de prilejul pe care soarta i-lpusese la indemank ca sä impinga pe nenorocitul Print in prapastie, tot astfel s-au folosit i Bratianu §i Stirbei de imprejurari ca sa pecetluiasca in graba o situatie ce ii scapa pe ei de un 1 Fapt mie raportat de C. Hiott. 2 Copia acestei scrisori mi-a fost citità de C. Hiott. 5i Averescu poseda o copie pe care mi-a ardtat-o in 1934.

www.dacoromanica.ro

236


vr5jma§ personal §i tam de un Rege nefast. Repede, s5 nu se fazgandeasc5! Ce e mai greu de 15murit, e cum au izbutit s5 atrag5 in jocul kr pe Regina Maria, care, ori§icum, n-ar fi trebuit s5 uite sentimentele ei de mama care, dup5 cum mi-a spus-o de atatea ori, preg6tise pe Carol ca sd domneasc5"! Regina Maria era o mare ambitioas5 qi legase n5dejdi mari de domnia lui fiu-s5u Carol, socotind c5 va juca pe lang5 dansul un rol covar§itor de inspiratoare". N5dejdi, care de altminteri au fost dezmintite ulterior, c5ci Printul Carol urcat pe Tron a calcat-o in picioare pada a murit. Se vede ea' cei doi cumetri au convins-o ca avea un rol mult mai insemnat de jucat cu un Rege minor, §i cu o Regent5 supus5... Oricum, ce e sigur, e c5 Regina a devenit punctul de rezistenfd, impotriva incerearilor de imp5ciuire ale Regelui Ferdinand, un alt veleitar, galvanizat §i el prin vointa unei femei de§i la dansul patima n-a jucat nici un rol, ci numai slàbiciunea. Atat in Consiliul de Coroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie, cat §i in audienta lui lorga de la Cotroceni din ziva de 4 ianuarie 1926, Regele Ferdinand s-a infati§at abulic, cu ochii scur§i, cu gesturi incoherente §i sacadate, ca o p5pu§5 ale c5rei sfori le trägeau altii... Am o dovad5 irecuzabil5 c5 Regina, de§i facea pe nenorocita §i pe disperata de plecarea fiului sau preferat, n-a voit cu nici un pret revenirea" lui Carol. Intr-adev5r, indat5 ce am aflat despre primirea scrisorii Printului, m-am dus la Simky Lahovari, dama de onoare §i confidenta cea mai intim5 a Reginei, §i i-am declarat cd imi iau angajamentul sd aduc pe Carol inapoi, dacd Regele si Regina (pusesem pe Rege" de politet5) md autorizau sd o fac. Simky a fost foarte impresionat5 de propunerea mea, mi-a multumit, §i mi-a spus cà imi va da r5spuns 135115 seara. Seara a trecut pe la noi §i mi-a adus r5spunsul Suveranilor:

Majestatile Lor imi multumesc foarte mult, dar hotdraserd sd trimitd pe Costicd Hiott, si deplasarea mea nu mai era necesard ... Ori rostul trimiterii lui Costic5 Hiott era cu totul altul. Hiott n-a avut misiunea s5 impace pe razvfatit §i s5-1 conving5 s5 se inapoieze la datorie, ci dimpotrivd sci-1 facd sd semneze fdrd nici o rezervd urmatoarea declaratie de renuntare prin care nenorocitul i§i pecetluia defmitiv soarta:

Declar prin aceasta ea main; in mod irevocabil la toate drepturile, titlurile §i prerogativele de care, in virtutea Constitutiei §i a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat pan5 azi ca Principe Mo§tenitor al Romaniei §i ca membru al Familiei Domnitoare. www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

237

Renunt totdeodat5 la drepturile ce mi-ar reveni prin legile t5rii asupra fiului meu si a averii sale. Mai declar c5 nu voi avea nici o pretentie asupra drepturilor la care am renuntat de bun5 voie i din propria mea initiativ5 i ma angajez, pentru binele tuturor, s5 nu ma intorc in tara timp de zece ani, iar dupá expirarea acestui termen s5 nu ma intorc farà autorizatia Suveranului."I Costica Hiott tralse 0115 atunci o viatA de om cumsecade. Bandu-se coad5 de topor, §i-a necinstit batranetile. Dar se incuscrise cu Stirbei, i viata de Curte (!) ii faiase toat5 rivna sa de independent5... Condiescu care, cu invoirea Regelui, nu parasise pe Print §i care 1-a asistat in acele grele momente, mi-a povestit c5 Carol atepta vizita lui Hiott cu neräbdare, gata s5 cedeze la suplicatiile lui i sä se inapoieze in tara. Spre marea lui mirare, Hiott a salutat, n-a spus nici o vorb5, i-a remis o scrisoare din partea Reginei i i-a prezentat nota de plata._ adic5 declaratia redactata de Constantinescu-Porcu, rugandu-1 s-o copieze cu mina lui i s-o semneze. Printul a deschis scrisoarea Reginei: regrete, lacrimi, reprowri §i sfaturi dar nici o incercare de imp5care, nici aci... Carol i-a muFat buzele, a mototolit scrisoarea, i a spus:

bine". A luat declaratia, a citit-o, n-a facut nici o observatie, a copiat-o i a isc5lit-o, ad5ugAnd: Milano, 28 decembrie 1925"... Numai dupà aceste 15rnuriri ale lui Condiescu am priceput de ce n-au vrut s5 ma trimitä pe mine la Milano, §i au trimis pe Costic5 Hiott. Pe Hiott 1-am v5zut la inapoierea sa, dar mi-a povestit lucrurile cu totul

altfel: Printul n-a vrut s5 §tie de nimic, §i a semnat actul fara nici o greutate. E hot:Alit i pornit impotriva tuturor... Nici tu n-ai fi putut sà-lindupleci!" Dovada c5 propunerea mea fusese discutata §i respins5 in comitet", era c5 §tiuse i Costica Hiott despre ea!

Sedinta Consiliului de Coroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie a fost agitat5. Lumea politica fusese surprinsa de eveniment qi partidele au fost silite sa ia pozitie fara deliberari §i chibzuiri. In Partidul National lovitura a fost greu simtità, excluderea Printului Motenitor fiind socotit5 ca o inst5pinire §i mai desavApita a lui Brätianu i a Partidului Liberal asupra Coroanei. In afar5 de aceasta consideratie de ordin general, Iorga i cu mine eram oamenii politici cei mai apropiati de Printul Carol, astfel Inca intra in joc §i o notA personalà. Excesiv ca in toaI Nu lipsea decdt formula: Pentru cheltuieli si speze va ingriji intreprinderea". Hiott era inaircinat sã linisteascd in aceastä privintd pe Print!

www.dacoromanica.ro

238


te pornirile lui, Iorga luase atitudine pe fat5 ostil5 renunt5rii Printului la Tron i perora peste tot locul, ridicindu-se impotriva lui Brätianu care forta nota i mina Regelui". F5r5 s5 scuze purtarea lui Carol, dar aproape, dansul sustinea cà actul de renuntare nu trebuia primit, ca trebuia s5 se vorbeasc5" Mostenitorului Tronului §i se oferea §i dinsul s5 plece §i s5-1 aduc5 inapoi. Inca ma privea pe mine, dezarn5girea era mare. Din cite am povestit pin5 acum s-a putut vedea cà pusesem mari nädejdi in viitorul Rege i c5 politiceyte ma intelesesern perfect cu el. Nu era mai putin adevärat cã fuga lui cu limba scoasA dup5 o femeie, da mult de gindit, cu atit mai mult c5 faptul se intarnpla pentru a doua oath'. Eram nedumirit. Irni venea greu sà renunt la iluziile pe care mi le fAcusem, dar ma intrebam pe de alta parte dac5 se mai putea pune un temei pe mintea unui om care renuntase la formidabila perspectiva de a

stapini o tarà, ca s5 alerge consecutiv dupä dou5 tide. M5 simteam adinc afectat, dar rn-am abtinut de la orice comentariu public, rarnanfind totu0 de partea celor care dezaprobau decapitarea Dinastiei, care cereau anularea actului de renuntare i o readucere a Printului pe c5ile normale ale indatoririlor sale. Maniu i ardelenii, mai putin apropiati de Carol, pe care-1 frecventaserà foarte putin doreau totu0 i ei o imp5care, din spirit dinastic, §i mai ales fiinded simtisera cat pret punea BrAtianu pe exoflisarea Mostenitorului Tronului. La taranisti, sentirnentele erau irnp5rtite, i mult mai reci. Partid de stinga radicala, orientat spre Rasarit, monarhismul lor era cat se poate de temperat, i oarnenii nu puteau s5 uite ca de and ap5ruser5 pe scena Coroana Ii socotise ca inamicii ordinii stabilite §i ii tratase in

consecintà. Cu sau farà Carol, Dinastia nu-i inalzea. Conducátorii taran4ti n-au vazut in scandalul Printului Carol cleat un nou prilej sä loveasc5 in Br5tianu. Din momentul in care Bfatianu s-a ridicat impotriva Printului, ei s-au declarat pentru el. Dar ii cam dezgusta i pe dinsii nes5buitul gest, §i mai era i lucratura lui Stere, cum5trul lui Stirbei, care c5uta s5 conving5 pe Mihalache, et consorts" c5 prilejul era binevenit pentru o apropiere a partidului de Rege, care va fi recunoscátor pentru concursul dat in cele mai grele imprejurki ale vietii sale. Si nu va uita nici Br5tianu aceast5 mina de ajutor... Ura irnpotriva lui Bra-

tianu a fost insa mai tare, §i decfit dezgustul provocat de ru0noasa fug5, i cleat ademenirile lui Stere: Partidul pranesc s-a clasat §i el, in marea lui majoritate, impotriva celora care voiau s5 o sfar§easca la repezealá cu Carol.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

239

Singurul partid in afara de liberali bineinteles care s-a pronuntat categoric impotriva Printului a fost partidul lui Averescu. lute Carol i Averescu, antipatia era reciproca 0 generalul se mai pronuntase o data la Ia0, in 1918, cand cu fuga la Odessa, pentru excluderea fugarului de la succesiunea Tronului. Averescu mai avea 0 un motiv politic sa sprijine pe Bratianu: lepadat de opinia publica, cu popularitatea complect macinata, cu cadre de partid rudimentare dansul nu mai spera sa ajung5 la putere cleat impus de eful Partidului Liberal. Intarirea lui Bratianu fata de Coroana, prin alungarea Printului, convenea deci de minune generalului, care prin atitudinea lui a mai tras, pe de altà parte, o polita de recunotinta asupra adevaratului Stapan al Orli. efii de partid, Iorga, Maniu, Mihalache, general Averescu au fost convocati in ziva de 30 decembrie la un Consiliu de Coroana fixat pentru a doua zi 31, la orele 4 p.m. la Sinaia. La acest Consiliu, in afara de Guvern §i de efii de partide, au mai fost poftiti pre§edintii Corpurilor Legiuitoare Pherekyde (Senat) i Orleanu (Camera), Vaida-Voievod i generalul Coanda ca foti prqedinti de Consiliu, Buzdugan, primul pre§edinte al Curtii de Casatie i ca fost §ef al Armatei in timpul razboiului generalul Prezan. $i a mai fost poftit, in partibus infidelium", prietenul nostru Stere adus pe ascuns la Sinaia sa nu-1 vad5 Iorga in scopul care va apare numaidecat. Toti cei convocati au sosit la Sinaia joi dimineata 31 decembrie cu un tren special, afara de Stere venit cu automobilul lui §tirbei. $efii opozitiei nu §tiau exact pentru ce fuseser5 chemati, daca pentru pronuntarea unei decaderi a Printului de la drepturile sale, sau pentru satisfacerea unei renuntari a acestuia. Precizez faptul mai ales pentru Iorga, Maniu i Mihalache, pe care i-am dus la garà §i care, pana in acel moment, nu fusesera 15muriti. Demersul lui Costica Hiott (in ce privea rezultatele lui) ca i scrisorile schimbate cu Printul Carol fuseser5 tinute secretel 0 se spusese celor chemati c5 Majestatea Sa ii va primi succesiv in audienta inainte de Consiliu i ii va pune in curent cu situatia". Scopul urmarit de Guvern era sa obtina unanimitatea in Consiliul de Coroana ca sa taie lui Carol orice veleitate de revenire asupra hot& rarii sale. Pentru atingerea acestui scop, trebuiau ademeniti recalcitran1 Costica Hion nu mi-a facut confidentele lui dee& dupA 4 ianuarie.

www.dacoromanica.ro

240


tii: Iorga, Maniu, Vaida §i Mihalache. Pe Mihalache, s-a insárcinat Stere sä-1 intoarc5; pe lorga, pe Maniu i pe Vaida trebuia sä ii conving5 bietul Rege, care se abandonase complect initiativei Reginei montala à flanc" de Bfatianu i de tirbei. Cum a sosit trenul in Sinaia, Iorga a ti§nit direct la Pe liwr §i o scen5 dramatic5 a avut loc intre el i Rege.

Dup5 ate mi-a povestit Iorga, bietul Ferdinand era ap de deprimat incit aproape nu putea vorbi. A ar5tat scrisorile, a citit declaratia de renuntare a Printului i a rugat pe lorga sä-1 ajute in nenorocirea sa de Rege i de p5rinte, silit s5 primeasc5, in interesul t5rii, renuntarea fiului s5u la drepturile sale de Motenitor al Tronului i de Print... Iorga a cerut s'a se arnfine hotãrfirea, sa" se intervie pe lfinga Print i cu tot darul lui de vorb5 a c5utat s5 conving5 pe Rege de gre§eala ce se face .yi de consecintele posibile intr-un viitor mai apropiat sau mai depärtat... Regele asculta ca impietrit, i din cand in cfind repeta cuvintele: Nu se poate, nu se poate!... Cu Carol s-a terminat, nu e apt pentru Domnie!" In cele din urm5, Iorga a declarat Regelui c5 r5mane la p5rerea sa, dar cd nu vrea sali ingreuieze sarcina si cc-L-1 va ajuta sd urce calvarul s5u... Nu tiu ce va fi vorbit Regele cu Maniu 0 cu Vaida in audientele lor nu mi-au spus-o i nu i-am intrebat. Probabil ins5 ca, cu emotia vechiului prieten al Dinastiei in minus, lucrurile au decurs ca i in intrevederea lui cu Iorga: i Maniu i Vaida au trebuit &à cear5 o amânare 0 s-au supus apoi vointei Regelui dup5 ce au constatat cA hotararea sa

era ireductibia Cu Mihalache s-a f5cut mai mult teatru, s-a negociat chiar. $eful Partidului Tar5nesc venise la Sinaia hot5rat la o atitudine dfirza impotriva lui Bratianu, i s5 voteze contra acceptarii renunt5rii. Ce ii va fi spus Stere n-am putut afla, i nici nu ma prea interesa. Ce Siu e c5 Stere a facut de trei ori naveta intre Mihalache i Stirbei i cA in cele din urm5, in edinta Consiliului de Coroank Mihalache s-a ar5tat mieluel 0 n-a cenit nici macar o nouà interventie pe 15110 Printul Carol, ca Maniu, Iorga, §i Vaida cu care nu s-a solidarizat... edinta Consiliului de Coroan5 s-a deschis la orele 4 dup5 amiaz5. Deschizand §edinta, Regele a inceput prin a declara cd n-a convocat Consiliul ca sd-i ceard un sfat, ci ca sd-I pund in cunostinki cu liotdrarea luatd si sd ceard inembrilor sdi sci-1 ajute sci aducd la indeplinire aceastd hotcircire ... Aceast5 intrare in materie" n-a fost reprodus5 in nici o dare de searna, i nici mentionat5 in comunicatele oficiale. Ea a fost insa determinanta pentru atmosfera edintei a carei temperaturà a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

241

c5zut imediat sub zero. Averescu a facut observatia ca" nfasura ce se lua ar fi trebuit &à fi fost luat5 de mult, &à dansul o aprob5 rar5 nici o rezerv5 si cä st5 al5turi de Rege cu toate puterile sale. Mihalache a spus c5 Regele, ca reprezentant al Monarhiei si al Natiunii, si ca unul care

cunoaste de aproape imprejurarile, este cel mai in masurà sä judece dac5 gestul Printului Carol pericliteazA interesele Monarhiei si deci ale Tärii si mai ales dac5 i le pericliteaza in mod iremediabil. Dac5 Majestatea Sa este irevocabil hot5rfità s5 primeascA renuntarea Principelui Carol a incheiat Mihalache declar in numele partidului pe care-1 reprezint cd md aldtur acestei hotdriiri". Maniu a cerut ca inainte de a se primi renuntarea Printului, s5 se fac5 un demers solemn pe lfing5 dansul, ca s5 revie asupra actului s5u. i in asteptarea acestui demers se 1 se suspende (!) sedinta Consiliului de Coroan5. De altfel a incheiat si dansul hotArfirea Majest5tii Sale in aceast5 chestiune, ne va gdsi aldturi de M Sa". Vaida s-a declarat de acord cu cele spuse de Maniu, si a conchis ca si dansul. Singur Iorga a vorbit 15'murit in favoarea Printului. A ar5tat insá c5 situatia sa era foarte grea, c5ci se afla pe de o parte fat5 de hotardrea irevocabil5 a Majest5tii Sale, iar pe de alta fat5 de sentimentele ce-1

leagä de Print. Regele a intrerupt pe Iorga cu cuvintele: i hotardrea Printului Carol e irevocabil5..." Sire, a replicat Iorga a mai fost o hot5rdre, irevocabil5 si atunci, la Bistrita' am izbutit a readuce Majest5tii Voastre pe fiul s5u..." Dup5 ce a deplorat procedura accelerata" cu care se cerea inregistrarea unei hoar-A.6 atit de grave, Iorga a continuat: Decis si eu a nu folosi pentru scopuri de partid aceast5 situatie tragick nu pot uita nici inima bunk nici inteligenta superioar5 a Altetei Sale Regale, nici puterea sa de a munci pentru tar5, nici simtul s5u pentru nevoile poporului. i fiindc5 se intimplà c5 sunt si istoric,

eu stiu cd Regentele copiilor regali au fost totdeauna dezastruoase pentru o Dinastie si pentru o Tard. Doresc s5 nu fiu profet, dar vorbind astfel am mântuit sufletul meu..." Brätianu a declarat in trei cuvinte c5 intreg Guvernul e hotthit s5 sprijine inalta decizie a Majest5tii Sale, si toti figurantii de fat5 au declarat la fel. La orele 6,20 sedinta a fost ridicat5 si s-a dat urm5torul comunicat: I Iorga facea aluzie la teatrul pe care 1-a jucat Carol relegat" la Bistrila (NasAud) ca sa scape din surghiun. 5i atunci a declarat cd vrea sä renunte la Tron. Era la dansul o metodifi obipuita ca s'a scape din incuraturi...

www.dacoromanica.ro

242


A.S.R. Principe le Carol, Mostenitorul Tronului comunicand in scris M.S. Regelui renuntarea sa irevocabila la succesiunea Tronului si la toate prerogativele ce decurgeau din aceasta calitate si din aceea de membru al Familiei Regale, M.S. Regele s-a vazut nevoit sa primeasca aceasta renuntare si sa convoace pentru azi 31 decembrie 1925 la Castelul Pe les un Consiliu de Coroana. In acest Consiliu, M.S. Regele a

comunicat inalta sa hotarare si a facut apel la toti fruntasii tarii prezenti, de a-1 ajuta in executarea ei si la proclamarea A.S.R. Principelui Mihai ca mostenitor al Tronului. In acest scop, in urma asigurarilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenti, Reprezentanta Nationala a fost convocata pentru luni, 4 ianuarie 1926". La despartire Iorga a mai spus o data Regelui: Sire, faceti o mare gresealä. Sa nu fie intr-un ceas eau!" Regele, enervat, a observat ca si Carp Meuse in 1916 o profetie, care nu s-a indeplinit. Sire, Carp era un om sincer a replicat Iorga dar el nu iubea; eu iubesc pe Print..." In zilele de 1, 2 si 3 ianuarie fierberea a fost mare in Bucuresti si in toata tam. De ura Bratienilor si liberalilor multä lume a inceput sa se dea de partea Printului Carol si sa protesteze impotriva indepartarii sale, oricat de blamabila i-ar fi fost purtarea. Prietenii personali ai Printului au raspandit chiar zvonul Ca tot ce se istorisise despre fuga" lui nu era exact, Ca Bratianu si tirbei ii siluiau" vointa si ca dreptatea" era

de partea sa. Partidele politice, un moment siderate de neasteptatul eveniment, si-au revenit si ele in fire, si n-ar fi fost particle romanesti daca nu s-ar fi gandit sa profite de conjunctura. La Sinaia, in fata Regelui, conducatorii lor se aratasera smeriti, intrecandu-se in acea captatio benevolentiae" care a caracterizat intotdeauna oamenii nostri politici, cu atat mai mult, cu cat erau mai democrati. La Bucuresti in sanul delegatiilor si comitetelor convocate pentru a fi puse in curent cu situatia", sub influenta cafenelelor, cluburilor, cocoanelor si a sträzii oamenii s-au inclarjit. S-au indarjit mai ales and au aflat compunerea Regentei. Caci dupà noua Constitutie, Aduriarea Nationalà" compusa din Camera si Senat, trebuia sa primeasca" RegeMa propusä de Rege pentru timpul minoritatii Principelui Mostenitor. Opozitia a socotit ca pe aceasta chestiune a Regentei putea sa faca taraboi fara sa jigneasca direct pe Rege, cum ar fi fost cazul pe chestiunea Carol. Iorga a fost incalzit" de carlisti, caci incepuse sa se deseneze, daca nu un partid cel putin o tagma carlista. Maniu si Mihalache n-aveau nevoie sa fie atatati

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

243

cáci nici unul nici altul nu se imp5ca cu desemnarea patriarhului Miron Cristea si a lui Buzdugan, amandoi socotiti ca oamenii" lui Brätianu. Spiritele se incordaser5 si sedinta din 4 ianuarie fagAduia s'à fie distractiv5. Ca s5 evite scandalul, Beatianu a adus duminic5 sear5 pe Rege de la Sinaia, si luni dimineata Iorga, Maniu si Mihalache au fost din nou poftiti unul dup5 altul, la Cotroceni. Pretextul convocarii: comunicarea listei Regentilor. in realitate, Regele a fost ins5rcinat sá linisteascg pe cei trei matadori. Si a izbutit: i s-a fag5duit ea" nu va fi scandal, desi cu Iorga, devenit carlist, a fost mai greu. Cáci pe cand Maniu si Mihalache

s-au mentinut in audientele kr pc terenul Regentei, Iorga a reluat intreaga chestiune si a declarat cd va protesta in fata Parlamentului impotriva loviturii de Stat pusd la cale de un Guvern abuziv... $i a plecat de la Cotroceni farà sa" fie induplecat sä nu mai zgand5re degeaba o chestiune penibil5 pentru toat5 lumea, dar mai ales pentru Rege. Pe la orele 12 rn-am pomenit cu Costic5 Hiott la mine. Venea s5 ma roage din partea Regelui s5 intorc eu pe Iorga... Dandu-mi seama c5 o luare de pozitie prea categorick din partea acestuia, in favoarea Printului mazilit nu era compatibilà cu sefia unui partid care pretindea succesiunea Guvernului rn-am executat. M-am repezit la domnul Profesor si 1-am prins tocmai in momentul in care se inapoia acasà. A fost destul sà-i spun: Vrei s5-1 faci pe Maniu prim-ministru?" ca s5-1 potolesc. Am stat apoi frumos de vorba cu

dansul ca sà-i dau argumente avuabile" (c5ci de convins fusese convins pe loc) si am sfarsit prin a conveni cu dansul c5 nu va mai ridica chestiunea renuntarii Printului, dac5 va fi lasat s5 redacteze dansul declaratia partidului ce trebuia citit5 in Camera' si autorizat s5 puna intr-insa aprecieri prietenesti la adresa sacrificatului si mai putin prietenesti la adresa sacrifkatorului" (Brátianu). Astfel intelesi, rn-am dus s5 pun la curent pe Maniu, care tocrnai redacta un proiect de declaratie si care a fost incantat s5 scape de aceasta sarcin5, cu gandul ascuns c5 Iorga se va compromite si c5 ii va netezi astfel drumul spre sefia Guvernului viitor... Inapoiat acasa, am telefonat lui Hiott c5 totul se aranjase si c5 Regele putea dejuna linistit. Memorabila sedint5, sau mai exact memorabilele sedinte, caci au fost mai multe, s-au tinut intr-o atmosfer5 incordat5 si emotionat5, dar 1 Se convenise cu taranistii ca fiecare partid va citi o declaratie in Camera in momentul depunerii actului de renuntare al Printului.

www.dacoromanica.ro

244


farh nici un scandal si faia lovituri politice", cum se temuse Guvernul. Se poate zice cä in ziva de 4 ianuarie 1926, pulsul natiunii a bhtut acolo sus, in Dealul Mitropoliei, unde duph sedintele Camerei pe1 inregistrarea renunthrii si pentru votarea Statutului Casei Regale, a avut loc si sedinta Adunarii Nationale pentru consfmtirea desemnArii Regentei. Fiindch a fost un moment decisiv in evolutia istorich a thrii noastre, voi reproduce aci duph Rorniinia, oficiosul Partidului National, darea de seam5 a acelei zile. Cei de maine vor putea astfel sh-si dea intrucatva seama despre starea de spirit a celor de ieri, farh a recurge la cercethri in biblioteci si arhive. lath:

Pentru indeplinirea formalifhtilor de renuntare la Tron a A.S.R. Principelui Carol si de recunoastere a A.S.R. Principelui Mihai de Principe Mostenitor, Camera si Senatul au fost convocate pentru luni 4 ianuarie. Inch din dimineata zilei de luni, sefii opozitiei d-nii Nicolae Iorga, Iuliu Maniu si Ion Mihalache au fost chemati la PalatI pe rand i primiti in audienth de Suveran. Chestiunile abordate au fost, aceea a Regentei si aceea a Statutului Casei Regale. Privitor la cea dintai, sefii opozitiei au fost de parere cá chestiunea s-a pus cu o grabh excesiv i ch in aceastà privinth s-ar putea läsa o hothrare definitivh pentru mai tarziu. Cat despre Statutul Casei Regale, sefii opozitiei nu se puteau pronunta inainte de a fi luat cunostinth de textele exacte ale proiectului ce urma sh le fie adus la cunostinth abia in sedinta de dup5-amiaza a Corpurilor Legiuitoare. Luni dimineata numeroase forte militare se aflau in curtea din dos a

Patriarhiei, iar patrulele erau indoite. Pe dealul care duce la Camera circulau sentinele si diversi reprezentanti ai politiei. 0 lume imensh este oprit5 de un cordon de jandarmi si politisti care fac trierea, neläsand accesul Dealului Mitropoliei decat persoanelor indrept5tite. Lojele sunt arhipline. intr-o thcere mormantalh, presedintele Camerei dl. Orleanu declarh, la orele 4 far5 un sfert, sedinta deschish. I A fost chemat si Averescu, pe care Romania nu-1 pomeneste in toata darea ei de seama deoarece Partidul Poporului n-a facut decat sit tie isonul Partidului Liberal si sa taca.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

245

DI. Br5tianu vine la tribun5 §i in momentul acela, o parte din majoritari aplaudà. Opozitia subliniaza gestul majoritarilor cerându-le s5 inceteze aceste aplauze necuviincioase. Primul ministru citqte Mesajul care cuprinde Actul de renuntare al Principiului Carol, act ce poarta data de 28 decembrie 1925. Prin acest Mesaj, Suveranul cere Camerei s5 primeasc5 renuntarea i s5 constate ea' drepturile de MWenitor al Tronului trec asupra Principelui Mihai. lath' proiectul de lege impreun5 cu Mesajul privitor la renuntarea Principelui Carol §i recunoa§terea A.S.R. Principelui Mihai ca Principe McWenitor al Romániei:

Domnilor deputati, A.S.R. Principe le Carol, Mo§tenitorul Tronului, mi-a trimis din Milano urmaloarea declaratie scris6 in intregime i subscris5 cu mina Altetei Sale: (Urmeaza scrisoarea al carui text 1-am reprodus mai sus). Donmilor deputati, Cu adanc5 durere constat ca pentru a treia oarà de and se af15 in vfirsfa b5rbateasc5, A.S.R. Principe le Carol nu voie§te sali indeplineasc5 marile indatoriri ce-i incumb5 ca Principe Mo§tenitor §i printr-o hotarfire irevocabila i repetat5 cere sa fie descarcat de aceast5 sarcin5. in fata acestei hotardri §i stapanit de grija viitorului tarii §i a intereselor permanente ale Coroanei, atat de neclintit legate de ea, ma simt nevoit sa v5 inf5t4ez «Actul de renuntare» al A.S.R. Principe le Carol §i s5 v5 cer ca s5 primiti renuntarea, precum am primit-o eu, §i s5 constatati ca A.S.R. Principe le Carol renunt5 defmitiv la succesiunea Tronului Romaniei, la drepturile, titlurile i prerogativele de care se bucura pada astazi, in virtutea Constitutiei, i a Statutului Familiei Regale, ca Principe Mo§tenitor al Romaniei i ca membru al Familiei Domnitoare. Domnilor deputati, Ca o urmare fireasc5 a acceptärii renuntarii A.S.R. Principelui Carol, mai cer s5 recunoa§teti ca. succesiunea Tronului Romaniei revine de drept A.S.R. Principelui Mihai, cobordtorul direct i legitim, in ordinea de primogenitura barbateasca a Dinastiei Domnitoare. Acest Mesaj purta sub semn5tura Regelui Ferdinand §i semn5turile tuturor min4trilor, iar proiectul de lege caruia servea de Expunere de motive avea urm5torul continut:

www.dacoromanica.ro

246


Articol unic. Adunkile Nationale Constituante primesc renuntarea A.S.R. Principelui Carol la succesiunea Tronului si la toate titlurile si prerogativele de care, in virtutea Constitutiei si a Statutului Familiei Regale, se bucura 13115 ast5zi ca Principe Mostenitor al Familiei Domnitoare. Pe temeiul art. 77 din Constitutie, Reprezentatia Nationara constata a succesiunea Tronului Romaniei revine astfel de drept A.S.R. Principelui Mihai, coboritorul direct si legitim, in ordinea de primogenituth bkbaleasc5 a Regelui Domnitor. Cerându-se si admithndu-se urgenta, sedinta s-a suspendat pin5 la indeplinirea fonnalithtilor in Comisia de legislatie. Sedinta s-a redeschis la orele 4,30, si proiectul de lege luindu-se in dezbatere, a cerut cuvantul dl. Nicolae Iorga. Primit la tribunA cu indelungi aplauze si repetate strig5te de bravo, de atre Opozitia Unith, d-sa a citit in numele Partidului National urmaloarea declaratie: Un proiect al Guvernului se discut5; nu se poate face astfel cu un act al Suveranului indurerat, care ni s-a prezentat in Consiliul de Co-

roan5, chemat numai pentru a primi o comunicare, ca irevocabil, si aceasta chiar and, dezgustati de calomniile care ating si onoarea unui Print, asa de legat de toate actele vietii noastre nationale timp de zece ani, in care am trait cu el toate suferintele si toate gloriile, si de marile sperante pe care nu le-a trezit numai, ci de atfitea ori le-a realizat, prin inteligenta, spontaneitatea si franchetea sa, prin dispretul s5u fath de politicianismul orientat, constiinta noastrá cere s5 vorbim.1

in ceasul and si Cu atat mai hot5rat ins5 trebuie s5 ne ridiam noi impart5sim durerea pe care ca parinte, o sufer5 inima Regelui, si intelegem a sprijini cu loialitate (sic) Coroana impotriva unui Gu-

vern, care preocupat de razbunkile sale si ale complicilor s5i ascunsi... (aplauze prelungite pe bancile opozitiei si strigke repetate de «Jos Stirbei! Jos Stirbei! Jos Bthtianu!»)... n-a prevazut nimic, care n-a luat nici o mäsurà pentru a impiedica nenorocirea de azi, ce atinge gray prestigiul Dinastiei care n-a cautat s5 se informeze direct prin seful sat' asupra situatiei reale, care n-a cutezat sa ia asupth-si raspunderea, descoperind astfel inc5 o dat5 pe Suveran. (Aplauze indelungi si strigke de «Jos Guvemul, jos Brkianu!»). 1 Redau aceasta nesrarsittl fraza.

lorga intreg

asa cum a fost scrisrt si citifft...

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

247

Dintre faptele rele ale Guvernului Bratianu, cea mai condamnabila e cea de azi prin toate drepturile pe care le sfarma, prin toate sentimentele pe care le jigneste (Aplauze prelungite), prin toate greutatile pe care le trezeste si toate amenitarile pe care le provoaci (Aplauze prelungite pe bancile Opozitiei Unite)." Magister dixit, si cu pulpanele redingotei in Vint, Apostolul a coborat treptele tribunei de partea opusa a &amid ministeriale ca &à nu dea ochii cu Bratianu... Dar &à urmarn darea de seama a României: Dupa dl. Iorga, dl. I.Mihalache s-a urcat la tribuna, primit si dansul cu aplauze indelungate de Opozitia Unita'. in numele Partidului faranesc, d-sa a citit unnatoarea declaratie: Intr-un Stat constitutional, intemeiat pe principiul suveranitatii nationale, colaborarea dintre Coroana si Natiune este baza ordinii de Stat

si de drept. Dupa spiritul si litera Constitutieil, Regele este cel mai inalt reprezentant al Natiunii. Renuntarea Principelui Carol la drepturile sale de succesor al Tronului in forma si conditiile in care s-a produs, creeaza necesitatea de a pune la adapost prestigiul Coroanei, impotriva tuturor incercarilor; precum de asemenea creeaza si necesitatea de a afirma legatura indestructibila dintre Coroana si Tara. (Aplauze pe bancile opozitiei). intemeiat pe cele de mai sus: Partidul Taranesc ia act de renuntarea Principelui Carol si de devolutia dreptului de succesiune asupra Principelui Mihai. Partidul Taranesc constata cu ingrijorare cà si in aceste grave imprejurari Guvernul n-a stiut sa puna Coroana la adapostul raspunderilor (aplauze, bravo) si prin procedarea adoptata in depling concordanta cu intreg sistemul de guvernamant inaugurat de dl. I. I. C. Bratianu, expune Tara si Coroana la eventuale framantari. Partidul Pranesc isi declina raspunderea pentru consecintele acestei atitudini a Guvernului (Bravo! Aplauze indelungi!) Credincios sentimentului maselor populare, pe care el se reazema, Partidul Pranesc se simte dator cu atat mai mult in aceste imprejurari, sa asigure Coroana de sprijinul salt, solidarizandu-se cu vointa Coroanei de a intemeia si intari un regim democratic, constitutional si parlamentar. (Bravo! Aplauze prelungite). 1 De notat ca Mihalache invoca o Constitutie a carei existentA legalA o contesta partidul sdu!

www.dacoromanica.ro

248


Dupg dl. Mihalache au luat cuvantul dl. Roth in numele Partidului German si dl. M5gur51 din Partidul National, care a vorbit in numele sau personal si a cerut d-lui Bratianu sa destainuiasc5 Camerei care sunt motivele abdicarii Printului. bite altele dl. Magura a spus: Tara vrea s5 stie cal-or motive se datoreste aceasta renuntare; dac5 motivele sunt de ordine politics cum s-a afirmat, atunci trebuie sa le cunoastem. Conflictul dintre Rege si Mostenitor nu dateaza de ieri. Guvernul care nu 1-a ignorat, ce a facut? Ce mäsuri a luat? Vedem acum c5 a turnat gaz peste foc. Primul ministru e raspunzator de cele intamplate, Guvernul de asemenea. Nu cumva dvs. cei de la Guvern urmäriti naruirea Dinastiei? Doresc ca Regele &á traiasca multi ani, caci Regenta e o stare de nes iguranta.

Voiesc un Rege si nu o Regenta, c5ci Regentele, cum a spus dl. Iorga, au fost totdeauna fatale... Sunt scandalizat a adaus dl. Magura de infamiile ce se debiteaz5 pe seama Printului Carol. S5 reflectim inainte de a face un pas pripit, si de aceea cer Guvernului sä trimita o delegatie la Print. Fac apel la partidele democratice sa nu-si ia raspunderea pentru un act ale carui urmári pot fi fatale tarii. Dup5 cateva cuvinte ale generalului Averescu, a vorbit dl. I.I.C. Bratianu, rata s5 dest5inuiasc5 nimic nou si afirmand o data mai mult c5 tara trebuie s5 stea stransa in jurul Regelui iar Camera sä ia act de renuntarea Printului, care e definitiva Pus la vot, proiectul de lege a fost adoptat, Partidele National $i Teirdnesc abtinandu-se de la votare. Venind la rand proiectul de lege pentru aprobarea noului Statut al Casei Regale2, dl. Gr. Iunian a aratat in numele Partidului Taranesc c5 si cu acest prilej s-a calcat legalitatea. In consecinta, a declarat d-sa Partidul Taranesc nu poate lua parte nici la dezbaterea proiectului nici la votarea lui. Declaratii identice au fost facute de dl. D. R. Ioanitescu 1 Magura, un fost takist de la Galati, trecut la Maniu, era un tip care isi vara nasul in toate, plin de bonomie de altminteri. 0 speta de enfant terrible" al partidului si nedisciplinat, lua cuvantul la toate legile. Bun shut, dar putine scrupule in politica ca si in afaceri... 2 Articolul esential: orice membru al Familiei Regale care se va casatori rani autorizatia Regelui, va fi exclus ipso factor" din Familia Regalfi.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

249

in numele Partidului National. Declaratiile d-lor Iunian i loanitescu au fost viu aplaudate de membrii Opozitiei Unite. Dup5 votarea proiectului de lege referitor la Casa Regalk edinta a fost suspendatà pentru aSeptarea senatorilor, proiectul de lege privitor la Regentá urmfind sA fie votat de Adunarea Nationalà. Sosind §i domnii senatori, qedinta Adunsarii Nationale a fost deschis6 la orele 18, pentru instituirea Regentei, in conformitate cu articolele 79 qi 83 din Constitutie. A prezidat dl. Mihalache Orleanu, prqedintele Camerei. D-sa a dat cuvaritul d-lui I. BrAtianu care a dat citire urmAtorului proiect de lege, precedat de Mesajul Regal: Dotnnilor deputati, Domnilor senatori, Pe temeiul dreptului ce-mi conferA art. 83 din Constitutie de a numi, in timpul vietii, o Regenta compus5 din trei persoane, care sA exercite puterile regale qi tutela succesorului Tronului, in cazul cand acesta ar fi chemat sA se urce pe Tron in timpul minoritatii sale, cer Reprezentatiei Nationale, intrunita conform art. 78 din Constitutie, sA primeascA urniatoarele numiri ce fac in aceasta Regenta: fiul meu A.S.R. Principe le Nicolae, I.P.S.S. dr. Miron Cristea, patriarhul României §i dl. G. Buzdugan, actualul prim-prqedinte al Inaltei Curti de Casatie qi Justitie.

Ferdinand WA §i textul proiectului de lege care a fost supus Adunarii Nationale:

Articol unic. Reprezentanta Nationalà intrunita conform art. 79 din Constitutie prime§te Regenta instituitA de M.S. Regele Ferdinand I pe temeiul art. 83 din Constitutie, pentru a exercita puterile Regale i tutela A.S.R. Mo§tenitorul Tronului, in cazul cand acesta ar fi chemat sA domneascA in timpul minoritAtii Sale. Reprezentanta Nationalà primWe numirea celor trei persoane care compun aceasta Regentà: A.S.R. Principe le Nicolae, I.P.S.S. dr. Miron Cristea, patriarhul Romaniei, §i dl. Gheorghe Buzdugan, actualul primprgedinte al inaltei Curti de Casatie qi Justitie. Dupá citirea Mesajului §i proiectului de lege, qedinta a fost suspendatA §i proiectul de lege tritnis spre examinare in Comisiile de legislatie intrunite ale Camerei §i Senatului, care au ales pe dl. C. Dissescu ca raportor.

www.dacoromanica.ro

250


La redeschidere, dl. C. Dissescu citeste raportul s5u, farà s5 se audà nimic, c5ci d-sa nu mai are voce. Protest 5ri, invective, intrebari (Ce

spune?", Ce vrea?", Mai tare!") de pe b5ncile Opozitiei Unite. In sfarsit, dup5 cinci minute penibile, presedintele dâ cuvantul d-lui Ion Brätianu. Dl. Bfatianu se urea' la tribunk se aseaza cu coatele pe pupitru si in-

cepe un discurs care a starnit de mai multe ori protestele si ilaritatea Opozitiei Unite, mai cu seam5 cand d-sa i-a cerut sd se inalie pand la dânsul Primul ministru declarà cä a socotit «o datorie càtre sine insusi» sà fac5 apel la adversari i s5 le cear5 ca, dup5 voturile date, s5 uite tot ce poate desp5rti. S5 uite si Guvernul care le sta in fat5 i s priveasc5 numai in viitor. Regenta are dreptul la increderea dvs. a spus textual dl. Beatianu fiindc5 va fi ferit5 de patimi, prin faptul ea persoanele care o compun sunt in afarà de luptele care ne pot separa. (Ilaritate si proteste pe b5ncile Opozitiei Unite). Vd rog indlfafi-vd peind la mine (r5sete si proteste pe aceleasi banci) si dati sigurant5 15rii, votand Regenta de care are nevoie! Dup5 dl. Br5tianu s-a urcat la tribun5 dl. Iuliu Maniu, in aplauzele prelungite si ovatiile Opozitiei Unite, care strig5: «Tr5iasc5 Ardealul!» Dup5 ce s-a facut linite dl. Iuliu Maniu a spus urm5toarele: Rog pe dl. prim-ministru s5 ma absolve de la indatorirea de a r5spunde apelului d-sale asa precum ar trebui. Momentele de fatà ma indrept5tesc la aceasta. Trec la chestiunea care ne preocupà. Instituirea Regentei constituie o prerogativ6 regalä si de aceea nu voim s'à o discut5m. Proiectul de fatà e ca o urmare tehnicá a hot:51*ilor luate. S5 ne permiteti s5 ne ark:1m mirarea pentru graba pe care ati pus-o (aplauze pe bancile opozitiei-unite). Nu intru in discutia persoanei inaltilor demnitari care au fost propusi dar nu gasesc m5sura oportuna nici necesar5...

Regele se bucurà de o s5n5tate complect5 (aplauze prelungite in randurile Opozitiei Unite, la care sunt siliti s5 se asocieze majoritatea si banca ministerialà, care manifest5 in picioare)... i sä dorim ca Dumnezeu sa" i-o p5streze multi ani. Nu g5sim oportun5 Regenta si nu credem c5 e bine s5 se instituie al5turi de Rege, o autoritate la fel (aplauze pe bancile opozitiei). Pentru

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

251

pripeala cu care se prezint5 acest proiect, cu nesocotirea formelor legale, noi nu vom lua parte la dezbateri §i nici la votarea lui. (Aplauze prelungite in randurile opozitiei unite).

D-lui Maniu a succedat la tribun5 doctorul N. Lupu. Primit cu aplauze, d-sa declarà urm5toarele in numele Partidului Tar5nesc:

Nu cred s5 fie cineva care s5 nu-0 dea seam5 ca tr5im cele mai importante momente de la 1866 pAn5 azil. Prin Dinastia stabilità Ora noastra a prop5§it. A prop5§it sub Vod5 Carol, qi-a realizat visul milenar sub Regele Ferdinand §i socoteam cä va fi condusa mai departe de Principe le Carol, tãnärul iubit al tarii (aplauze in randurile Opozitiei Unite). Ca un tr5snet insk aceast5 creang5 sän5toas5 a Dinastiei a cazut! (Aplauze) Ma voi ridica qi eu la in5Itimea pe care mi-o cereti qi la care (adresandu-se care dl. Bratianu) dvs. credeti ea' v-ati ridicat. Ce a spus Regele a fost adânc gindit, qi inca o data qi-a rupt radacinile, dfind dovad5 de tArie (aplauze). Partidul Taranesc qi-a spus cuvantul. Ne-am executat.

Puteti afirma c5 aceeai necesitate cere, acum, Regenta? Nu! intli fiindc5 Regele va trece singur i peste greutatea momentului. Al doilea, ce v5 face s5 v5 grabiti? Numai de la inMtimea unui tiran (!?) se pot concepe asemenea acte! Suntem WO con§tienti de greutatea zilei istorice pe care o tr5im; de ce s5 nu ne sfatuim ca sa g5sim garantia cea mai bun5?

Regenta inlocuiqte Dinastia. Dvs. numiti persoane pe temeiul demnit5tilor pe care le ocupá, dar daca aceste persoane decad din aceste demnit54i? (Senzatie. Patriarhul se face palid, banca ministeriala surprinsà, qu§otqte). La rfindul meu, fac eu apel la Guvern §i il rog s5 retraga proiectul de la ordinea de zi. Ne opunem la votarea unui proiect pripit, prin nimic justificat i adus prin surprindere. Gariditi-v5, domnilor, la ceea ce faceti! (Aplauze indelungate, ovatii). Dupa cuvfintarea doctorului Lupu s-a trecut la vot prin apel nominal. Membrii Partidului National §i ai Partidului Taranesc s-au abtinut. Pre§edintele a proclamat proiectul de lege adoptat cu 384 voturi pentru". Am reprodus aceast5 dare de seama gazet5reasc5 ca s5 dau o idee de felul cum s-au infdliyat partidele noastre in ceasurile de mare tulbuI Exagerat...

www.dacoromanica.ro

252


rare provocat5 prin nes5buitul gest al Principelui Mostenitor. Grija fiec5ruia s5 nu se strice" cu Coroana §i s5 se foloseasc6 de imprejuiari ca sa loveasc6 cat mai tare in Guvern, apare 15murita. Dinasticismul atator oameni rarà traditii monarhice, coboratori directi i succesori de tab5r5 ai ro§ilor" care voiau s5 inl5ture in 1871 Dinastia §i din mijlocul c5rora se ridicase baronul de Hahn (D. A. Sturdza) s-a conturat pentru ochii observatorului obiectiv tot atat de falarnic ca invinuirea adus5 de opozitie Guvernului, ea' 15sase Coroana descoperit5. Parc5 putea Guvernul s5 primeasea sau s5 nu primeasc5 renuntarea Printului Mostenitor la Tron! Singurul care putea §i trebuia s5 se pronunte in aceast5 schimbare pe linia de devolutie a Coroanei, era Regele. Era unul din putinele acte constitutionale in care Regele nu putea fi acopenit de Guvernul s5u. Guvernul, ca i Parlamentul nu era chemat decal s5 ia, sau sa" nu ia act de hotararile Suveranului, ca §ef al Dinastiei. Pe de aka' parte, l5sand Constitutia la o parte, din punct de vedere pur orne-

nesc, toat5 drama se desfa§urase in sanul Familiei Regale §i in jurul Regelui. Ca vor fi contribuit intrigile cutiruia sau cut5ruia la o anumit5 intors5turà a evenimentelor, e alt5 chestiune. Intriganti sunt pretutindeni i intrigi se urzesc peste tot locul; vina este a celor ce nu se feresc §i se

las5 prin0 in mrejele spurcate... Toti cei ce se indignaser5 impotriva demiterii lui Carol, ar fi trebuit s5 aib5 curajul sä loveasc5 in Rege §i in Regina, nu numai in Bfatianu vinovat numai de a fi executat ordinele Suveranilor cu prea multà plkere §i de a fi aruncat untdelemn pe foc. Cu toate c5 puternica arip5 a Istoriei falfaise o clip5 deasupra Fdintelor din 4 ianuarie, pe fetele celor prezenti se citea numai 15comia de putere; in ochii lor scanteia ura impotriva celor insc5unati i sufletele

kr de iobagi politici erau cuprinse de singura staruint5 de a se plasa mai bine" pe drumul ce ducea la Guvern. Vorbeau oamenii ca s5 fie auziti la Cotroceni §i s5 li se dea o not5 bun5 la examenul de con§tiint5 pe care-I treceau... Caracteristica, in aceast5 privintà, a fost atitudinea lui Maniu, care, de§i atat in Consiliul de Coroan6 de la Sinaia, cat §i la Camera in ziva de 4 ianuarie, se ar5tase cat se poate de respectuos fat5 de vointa Regaa socotit totu§i ea' declaratia citit5 de Iorga, colegul säu de efie, 15 putea s5-1 compromit5, §i a simtit nevoia s5 facA §i el, personal, o declaratie mai categoriel de supunere. Cum nu putea sal o mai facä in Camer5 (unde n-a vorbit decat despre Regent5) dup5 Iorga, f5r5 s5 supere pe acesta, a fAcut-o in afar5 de Camera, dictand-o reprezentantilor prewww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

253

sei, dupi srapitul istoricelor edinte. Pentru complectarea tabloului schitat mai sus dau aci 9i aceste cuvinte ale sem4efului Partidului National: Nu cred ea' chestiunea succesiunii la Tron trebuie atrasa intre problemele vietii politice. Prin hotararea adusa, oricare ar fi fost anterior parerile personale, chestiunea s-a rezolvat in mod indiscutabil. Tinerea ei la suprafata nu poate folosi nimanui, cel mult dumanilor noWi, deci trebuie fara intarziere scoasa din discutia publica. Avem atatea probleme mari de Stat de discutat i de rezolvat, incat ar fi o neiertata grewala daca am distrage de la ele atentia publica prin discutarea acestei chestiuni. Durerea induio§atului Parinte nu trebuie sa o impováram starnind pe tema aceasta noi framantari sufletqti Suveranului. Sper ca aceasta o va intelege fiecare." Multumit de acest supliment de ploconeafa, domnul Prezident §i-a §ters obrazul cu hartia pudratá care nu-1 parasea niciodata §i a coborat maiestuos Dealul Mitropoliei, incadrat de cativa Severdani §i de cativa Popamani. Ajuns in piata Bibescu i-a scos masca §i a redevenit carlist in conversatia sa familiara cu cei ce-1 insoteau. Caci Maniu a trecut prin patru faze: a fost carlist de la 4 ianuarie 1926 la noimebrie 1928, regentist de la noiembrie 1928 la 6 iunie 1930, din nou carlist din iunie 1930 pana in decembrie 1932 i anti-carlist de la ianuarie 1933 inainte. Departe de mine gandul de a insinua prin aceste schimbari de atitudine o lipsa de consecventa. Maniu a fost cel mai constant om politic din tara noastra: n-a urmafit intotdeauna decal interesul sdu, §i nu e vina lui daca acesta 1-a purtat cand cu Carol, cand impotriva lui Carol...

Daca in fata sau in auzul Regelui fiecare politician s-a incadrat in plutonul de executie a Printului Carol, departe de ochii i de urechile lui Ferdinand fiecare 0-a reluat libertatea de gandire *i de simtire. Ura impotriva lui Bratianu era atat de mare, incat mai toata lumea a simpatizat cu Printul, cu tot scandalul dezlantuit in jurul lui, cu toata plecarea lui ruinoasä. Parasirea Tronului numai pentru pläcerea unei imperecheri cu o tarfa, era atat de neexplicabita, pentru un om in toata firea, §i misterul de care era inconjurata aceasta plecare atat de nepatruns, incat legendele au inceput sa-§i faca drum, legende care transformau traznaia unui erotoman sadic in sacrificiul unui suflet de Oita dezgustat de turpitudinele familiei sale. Lupeasca cadea in nascocirea acestor legende pe planul al doilea. 0 luase martirul cu dansul, ca SA nu fie singur, §i www.dacoromanica.ro

254


s5 se distreze, cum ar fi luat un c5telu§ iubit sau o colectie de timbre. Autorii de legende merseserá pada' la absurd afirmand cl Printul Carol propusese Principesei Elena s5 fug5 impreun5 §i c5 nu i§i inckcase bagajele cu Lupeasca, dee& dup5 refuzul Principesei! Ce e mai ciudat a§a incep toate psihozele e ea' aceast5 poveste era crezuta chiar de oamenii ce fuseser5 in curent cu scenele violente dintre cei doi soti Princiari, cu plãngerile disperate qi cu cererile de ajutor moral adresate de Printes5 Regelui §i Reginei! Afar5 de liberali interesati in afacere §i de averescani atat de putin numero§i toat5 lumea era pentru Carol. Problema inapoierii lui s-a pus astfel de a doua zi dup5 votul Adun5rilor Nationale care pecetluia ca definitivd renu4area sa la Tron. Cornitetul Executiv al Partidului National fusese convocat pentru ziva de 5 ianuarie. In aceasta §edint5, in intimitate §i farà publicitate" Iorga §i-a dat drumul §i a judecat cu severitate actul sàvâr§it de Rege, act a c5rui raspundere a pus-o in seama Reginei, impins5 de Stirbei sub inspiratia lui Br5tianu. Mai moderat, Maniu a vorbit in acela§i sens aducand ins5 numai acuiari acoperite. Au vorbit o droaie, §i toti la fel. Dup5 ce s-au rAcorit oamenii, au votat, dup5 obiceiurile noastre politice, un fel de motiune care continea exact contrariul de ce spuseser5: partidul se inchina inaintea vointei Regelui §i declara chestiunea renunt5rii Principelui Carol ca tratqatd # definitiv Inchisd Motiunea era

pentru public §i pentru urechile Urechiatului... Bineinteles, aceast5 prima parte a motiunii era complectat5 cu cele mai stra§nice" invinuiri la adresa lui Br5tianu (tot pentru urechile Regelui). La t5rani§ti, atmosfera era tot pentru Carol, dar mai calrn5

c5ci la

dan§ii intervenise prietenul lui Stirbei, Stere ca s5 mai domoleasc5 spiritele. Totu§i, Printul Carol find pentru moment cea mai bunä falc5 de m5gar" pentru a lovi in Beatianu, o luaser5 §i t5r5ni§tii in mai* §i ii tr5geau cu dansa. Cafenelele, restaurantele, saloanele incepusera §i

ele s5 o ia razna. In pres5 numai Viitorul liberal §i Adevdrul sub influenta hii Stere erau anti-carliste; toate celelalte gazete, simpatizau cu Printul, mai mult sau mai putin pe fata, de teama cenzurii. Curentul carlist a mers astfel tot umflandu-se §i cum era clandestin putea deveni periculos. Guvernul s-a vazut silit s5 ia másuri de reactie §i intre altele sa intindà cenzura la toate gazetele §i publicatiile, mai putin de douà s5pt5mani de la abdicarea oficial5 a Mo§tenitorului Tronului. De§i scriu aci amintirile mele, rn-am invartit in jurul altora in cele cateva file consacrate insemnatului eveniment. Daca n-am spus nimic

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

255

despre mine 0 despre atitudinea mea, sau aproape nimic n-am facut-o din modestie, ci fiindc5 nu avearn nimic de povestit: in toat5 aceasta nenorocità afacere m-am tinut cat am putut mai mult la o parte. Poate ca" din toti am fost cel mai atins prin fapta Printului. De§i ne v5zuser5m rar, fusesem desigur omul cel mai legat politice§te de dânsul. Ne pricepusem din douà cuvinte §i pusesem temeiuri mari, in planurile noastre, unul pe altul. Pentru mine, plecarea Printului a insemnat o pràbu§ire, nu atat fiindc5 plecase, dar fiindcd plecase cum plecase. Dacä ar fi fost o plecare onorabilà, determinat5 cum s-a incercat s'à se spun5 printr-un sentiment de neputint5 fat5 de situatii inadmisibile imposibil de indreptat m-a§ fi pus in fruntea carli§tilor, a§ fi infruntat orice prigoank a§ fi trecut peste toate obstacolele §i nu m-a§ fi l5sat pattà n-a§ fi adus pe Print inapoi. In n5dejdea ea" toate cate se spuneau in sferele guvernamentale nu erau decal patim5 §i calomnie m5 oferisem s5

plec la Milano §i sä aduc pe r5zvr5tit inapoi. Când mi s-au deschis ochii insà, §i am v5zut CUM stau lucrurile, o mare descurajare §i un mare dezgust rn-au cuprins la ideea ca-mi pusesem toata increderea, pentru regenerarea poporului romanesc in papucul unei Cade. Un sentiment de decent5 §i acea mic5 flacara a prieteniei care nu se stinge odatà ce a fost aprinsà, rn-au impiedicat sa iau pozitie contra dar dezam5girea fusese prea mare ca s5 rn5 pun luntre-punte pentru. 0 in asteptare. Am stat la o parte, far5 s5 ma amestec in toata cearta Se putea prea bine ca toate s5 se schimbe, ca insuqi Carol s5 sfar§easca prin a-§i da seam5 de marea gre§ea15 ce sàvfir§ise §i lepadcindu-se de Satana, sh mai poat5 fi utilizabil. Toate se puteau ... §i s-au putut, dar nu curn le-am dorit eu! 0 campanie pornità de Adevdrul, cateva zile dup5 evenimentele povestite mai sus, in-a silit s5 ies din rezerva mea. De frica s5 nu fie socotit ca simpatizant cu Guvernul §i cu Bralianu, Adevdrul care nu asculta cleat de Stere, nu se dedese pe fat5 contra lui Carol dar pe nefata urm5rea o linie neted anticarlist5, §i sub cuvfint de inforrnatie" denun-

ta pe toti cei ce se agitau in favoarea fostului Print Mo§tenitor. A§a intr-o bung zi rn-a desemnat pe mine drept conduchtorul ocult al carlismului, §i ca dovadà a dat orientarea ziarului meu, Cuvantul, care luase

o atitudine curajoasà, de§i nu foarte chibzuita, in favoarea Printului mazilit. Adevdrul persistand mai multe zile in aluziile sale, pentru mine foarte neplacute, §i publicand in ziva de 12 ianuarie un reportaj intitulat 0 nou5 mare campanie politica", am crezut de cuviinta sà-mi spun §i

www.dacoromanica.ro

256


eu cuvântul. Cu atat mai mult cu cat si prietenii mei se mirau de facerea pe care o pAstrasem patià atunci si pe care multi nu o pricepuserk taxand-o de echivoc si de oportunism. Mi-am luat condeiul si am scris domnilor din S5rindar: Bucuresti, 13 ianuarie 1926 Domnule Director, Adevdrul de aseara binevoieste sa se ocupe si de mine si de atitudinea mea in legatura cu situatia actuala politica. Am luat de mult obiceiul sa nu intervin in nici o polemica de presa, oricare ar fi aprecierile ce s-ar aduce, fie persoanei mele, fie actelor mele. Fata de reportajul dvs. de ieri, insà, socotesc ea tacerea mea ar putea fi dattnatoare cauzei i partidului ce servesc. Va rog prin urmare sä aveti bunavointa de a publica aceste cateva randuri. Atitudinea Partidului National in chestiunea schimbarii succesiunii la Tron, a fost limpede i definitiv fixati din chiar momentul deschiderii acestei chestiuni: Partidul National nu putea fi deck alkuri de Rege. In acest sens au fost rostite ambele cuvantari ale presedintilor partidului, in intrunirea de la clubul nostru din 5 ianuarie curent. Din declaratiile d-lor Iorga i Maniu reiese clar: 1) Ca Partidul National se inclina inaintea hotararii Majestatii Sale, si socoteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principelui Carol la drepturile sale, ca definitiv transata i inchisa.

2) Ca Partidul National socoteste cà actualul Guvern nu si-a indeplinit datoriile sale nici inainte de criza, nici in timpul crizei, nici dupa criza. Atat, intrucat priveste partidull. DI. Iorga a mai adaugat cuvintele de calda emotie prin care ii exprima parerea de rill fata de hotararea Mostenitorului Tronului, cuvinte pe care numai cei ce n-au cunoscut legaturile sufletesti dintre Principe le Carol si Profesorul Iorga, nu le pot intelege. De la atitudinea fixata de partid, nu m-am abatut si nu ma voi abate cu o singura iota. Nu din discipling de partid, ci din adfinca convingere. Nu sunt eu primul care va impinge tara, prin vorbe sau prin fapte, pe calea care duce spre anarhie. Afirmatia Adevdrului ca interventiile mele se produc totdeauna «post facttim» si nu «antefactum», e cu totul gratuita. Ziarul dvs. recunoaste singur ca in anumite cazuri interventia mea a fost hotaratoare; cum ar fi putut fi astfel daca aceasta interventie s-ar fi facut dupa savarsirea faptului? In reportajul cu pricina, Adevdrul insinuase ca Partidul National era foarte inchnat sa urmeze indruniarile inele carliste!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

257

intrucht priveste actiunea ziarului meu Cuveintul mil siliti sit repet pentru a zecea oar5 ca Cuveintul nu este ziarul meul. Nu am nici un amestec in publicarea acestui ziar. Am acolo prieteni, si chiar prieteni foarte stimati si iubiti. I-am rugat staruitor, nu «post factum», ci «antefactumo, sa renunte la atitudinea pe care au luat-o. Izbindu-ma de adanci convingeri nu am putut sA le inving, nici sä le atenuez. Iar ponosul il port eu; vorba veche: fereste-m6 Doamne de prieteni caci de vràjmasi ma feresc eu singur!

Si fiindca am luat condeiul in mama', dati-mi voie sg dau o categorici dezmintire unei alte afirmari continutà in acelasi reportaj. Niciodat5 dl. Maniu nu a declarat ca Partidul National e sigur de succesiunea actualului Guvem, fie singur, fie in colaborare cu alte particle. Un om politic de talia d-lui Maniu nu face asemenea declaratii. DI. Maniu a declarat ca. Partidul National e gata SA ia rispunderea formarii unui Guvern, fie in colaborare cu Partidul Tara-

nesc, fie daci nu se va putea, singur. Deosebirea este mare, cum vedeti. Aceastfi dezmintire nu o dau ca un imputernicit al d-lui Maniu, absent din Bucuresti, ci ca martor personal al declaratiilor fcute la 5 ianuarie. Pot sg vi asigur c5 atat dl. Maniu, ca si noi toti, astept5m cu nergbdare momentul intelegerii celor douä partide, a caror colaborare singuri poate da tärii linistea necesarà si un regim politic normal. Cu mii de multurniri C. Argetoianu"

Adevcirul din 14 ianuarie mi-a publicat scrisoarea in loc de cinste, insotind-o cu urmaloarele comentarii: Remarcgm in primul loc, afirmarea precis5 si categoricá pe care o face dl. Argetoianu cä Partidul National «se inclinä inaintea hotararii MajestAtii Sale Regelui si socoteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principe le Carol la drepturile sale ca definitiv tran.yald .yi inchisd.»

Dacà este astfel, cum se explic5 faptul ca o mare parte a presei Partidului National, atat cea oficioas5 cat si cea in legaturd cu acest partid, continua sa agite aceasti chestiune? Si cum se face c5 unele din aceste ziare ataca violent pe cei ce nu se preteaza la astfel de agitatii? in privinta interventiilor d-lui Argetoianu «post si ante factumo, evident nu putem sä ltfám cleat de bun5 explicatia d-sale. Tinem insh sh aritAm di am I Cuviintul fusese intr-adevar intemeiat de mine, dupa despartirea mea de Averescu, dar greutati de ordin fmanciar ma determinasera sa-1 cedez lui Titus Enacovici, unul din copartasii mei. Ziarul a devenit astfel proprietatea lui si a aparut ca un organ independent, fara sa mai am eu sau partidul meu nici un amestec in indrumarea lui. A aparut ca ziar personal al lui Enacovici. Daca a devenit cu timpul un fel de Monitor al carlismului, aceasta se datoreste exclusiv simpatiilor lui Enacovici si mai ales lui Nae Ionescu a ciftrui inraurire asupra lui Enacovici a mers tot crescand pana a ramas el stapan asupra gazetei.

www.dacoromanica.ro

258


spus in numarul nostru de ieri cd adversari de ai d-lui Argetoianu il acuzi de unele m*natiuni anume puse la cale pentru ca d-sa sä poata ap5rea ca un zeu salvator. Am inregistrat legenda luatn act qi de dezmintire. In fine dl. Argetoianu asigurà c5 at5t dl. Maniu cat i ceilalti nationali a§teapt5 cu nergbdare infaptuirea acordului dintre cele doug partide «a c5ror colaborare singura poate da tirii lini§tea necesarà §i un regim politic normal' . Ca dl. Argetoianu gande§te in acest sens, este perfect exact. Fapte concrete cunoscute de noi ne indrept5tesc sa d5m deplinA confirmare acestui lucru. Ca sunt §i altii in Partidul National, care au convingeri la fel ca d-sa, este iara§i neindoios. Dar acelea§i fapte de care vorbim, fac indoielnic5 chestiunea dach §i dl. Maniu are convingeri tot atAt de categorice in ce prive§te intelegerea cu taráni§tii..."

Observatiile lui Blumenfeld-Scrutator, caci ale lui erau dup5 cum al lui fusese reportajul Adevdrului caruia, raspunsesem prin scrisoarea de mai sus, ridic5 un colt al perdelei ce ascundea forfoteala de intrigärii puse la cale de diferitele cercuri politice". Farà nici o indoia15, lovitura lui Carol dezaxase" viata noastrà politick tulburand adanc raporturile partidelor cu Coroana i cu cei care o st5paneau. Chestiunea

Carol" a devenit peste noapte pivotul politicii romanesti. Oamenii politici i partidele au fost supu§i unei noi clasificari §i socotiti apti sau inapti pentru guvernare dup5 cum puteau fi sau nu fi banuiti c5 ar favoriza o eventual5 revenire a Printului. Din acest punct de vedere Partidul National sta cel mai prost, caci prin atitudinea sa manifestase cele mai calde simpatii pentru Printul mazilit. Iorga se facuse la Sinaia, in audient5 i in Consiliul de Coroank avocatul lui Carol. Evenimentele se succedaser5 cu o repeziciune care ne buim5cise, §i n-am avut vremea nici gandul, o màrturisesc s5 stau de capul Profesorului*i s5 obtin de la el moderatia necesarà §i prudentd, in tot ce ar fi avut de spus. L5sat in voia lui, Iorga §i-a dat drumul, iar atitudinea lui Maniu, dqi mult mai cump5tatà, n-a fost totu0 la Sinaia destul de categoric5 ca s'à compenseze vijelioasele iqiri ale colegului s5u de qefie i sä lini§teasc5 Sus asupra intentiilor partidului. Mai eram §i eu. Relatiile mele cu Printul Carol nu erau un secret pentru nimeni; dqi imi tinusem gura, facusem demersul pe care 1-am semnalat, propunand s5 impac pe fugar i s5-1

aduc inapoi. Cu toate sfortarile noastre de a frana manifestarile proCarol", in bun5 parte provocate de ura impotriva Br5tienilor, partidul, 1 Sublinierile sunt ale Adevdrului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

259

prin membrii si fituicele lui, accentuase primele porniri ale conduc5torilor si calcase cu toate picioarele in str5chini. TárAnistii care nu ne iubeau si primiser5 colaborarea cu noi numai din convingerea c5 puteam s5 ii aducem la putere, au inceput sa" se indoiascâ de posibilit5tile noastre, si unii din ei, printre care si amicul meu Stere (vr5jmasul de moarte al lui Maniu si al lui Iorga), au inceput s5 se intrebe dac5 n-ar putea pretinde Guvernul i f5.r5 noi. Atitudinea Partidului Tar5nist fusese cu totul diferit5 de a noastr5. Tàrnitii n-au cerut intr-adev5r, o amemare, in solutia cerut5 de Coroan5, cum o ceniserä Iorga si Maniu, si s-au supus farà nici o observatie hotardrii Regelui, multumindu-se sä injure Guvernul care nu stiuse sä impiedice scandalul". In partidul lor, nu se ridicase nimeni, afarà de doctorul Lupu, izolat, in favoarea Printului Carol care nu era simpatizat de masele t5r5niste. Era desigur un partid si un sef care fuseserà si mai lealisti ca t5ränistii fat.5 de Rege si de st5pânire era Partidul Poporului cu generalul Averescu in frunte. Dar ipoteza unui Guvern Averescu p5rea atat de ridicolà, Inca conduc5torii t5r5nisti n-au luat-o un moment in seam5 si cei mai indràzneti au intrev5zut posibilitatea unei formatii pur tar5niste, in cazul cel mai r5u cu Stirbei prizonier in frunte... Cei care f5ceau aceste planuri au si inceput s5 r5spandeasc5 zvonuri de ruptur5 intre nationali si t5r5nisti, ruptur5 provocat5 de nationali bineinteles si de antipatiile personale nutrite de Maniu... Nu trebuie uitat ca Blumenfeld, ca mai toti domnii de la Adevdrul, era omul lui Stere... Ca s5 ar5t 0115 unde mergeau intrigile, ci de unde porneau unele

din ele, voi reproduce urm5toarea scrisoare a lui Grigore Filipescu, publicat5 in Adevdrul §i in legaturà si ea cu faimosul reportaj al lui Blumenfeld: Domnule Director, Reportajul politic din Adeveirul de ieri ma obligá sa abuzez inca o data de bunavointa dumneavoastra. Voi cauta sa fiu cat se poate de concis. Tema reportajului Adevdrului este: Daca Partidul National se crede absolut sigur pe succesiune, pentru ce incepe o campanie violenta impotriva d-lui StirbeiV Dupd cum aratä Filipescu in scrisoarea sa, nu Partidul National, ci dansul Filipescu, ducea in Epoca o campanie contra lui $tirbei. Din cele povestite de mine pfinä aci, reiese dimpotrivä lamurit ca. Partidul National traia in termenii cei mai buni cu $tirbei care urmarea chiar o colaborare cu acest partid 5i cu cel Taritnesc...

www.dacoromanica.ro

260


tnainte de toate va rog sa faceti o distinctie intre actiunea Partidului National si actiunea mea personala. Nu inteleg sa cer nici o autorizatie gruparii politice careia apartin, de a demasca tarii pe un simplu particular, oricata influenta ar avea acesta, precum nu inteleg sä solidarizez pe coreligionarii mei politici cu campania mea. Daca Partidul National crede ea' actiunea mea personala poate sa ii págubeascä, el o va spune lamurit prin organele sale de conducere si vä puteti inchipui Ca nu voi intarzia sa trag consecintele. Sunt insa absolut hoar& sa nu schimb absolut nimic la ce-mi dicteaza constiinta. Astept bineinteles in cazul acesta sa fiu dezavuat de partid, iar nu de ateva persoane care ar putea avea alte pareri ca mine in privinta mecanismului constitutional. Da. Sunt convins ca Partidul National va veni la putere, nu pentru ca cutare sau cutare «lucreazi la Pa lato pentru dansul; ci pentru ea socotesc ca prin numarul reprezentantilor sai in Adunarile actuate, prin succesele dobandite de dansul in alegerile partiale, el este indicat de tali. in ce ma priveste, nu cunosc alte norme. Credincios acestui principiu am luptat din rasputeri impotriva tendintei unei minoritati a partidului nostru, de a primi puterea in orice conditii. Cred ca nu va invät nimic nou amintindu-vä inaltele presiuni de acum doui luni pentru ca Partidul National sa nu se angajeze cu taranistii. Lozinca era:oSinguri da, cu bolsevicii, nub>

Indata ce am fost instiintat de aceasta ofensiva a cercurilor inalte' am crezut de datoria mea sa instiintez pe taranisti. DI. Iorga a mers mai departe tinand discursul de la Galati.' Nu vom putea fi acuzati deci niciodata cà am alergat dupa putere. Voi ataca cu ultima inversunare pe dl. Barbu *tirbei, pentru ca influenta sa oculta nu inceteazi cu plecarea de la carma a d-lui Bratianu. Ceva mai mult: am convingerea ca adevarata sa actiune (o actiune de sabotare de data aceasta) incepe cu intrarea in opozitie a cumnatului salt. Nici un Guvern nu va putea carmui in mod normal cat timp el se va izbi de acest factor extra-constitutional, al anti rol este indeajuns de cunoscut ca sa mai fie nevoie de demonstratii. Lumea s-a obisnuit asa de mult, ca fiecare sa alerge dupà o vorbi bung a lui Barbu $tirbei, inc.& astazi foarte putini din politicienii nostri pricep ca actiunea lui mai poate starni revolta intr-o fire independentä. Va pot asigura cä in ce ma priveste, eu nu fac parte din acea categorie de oameni care ameninta ' Prin C. Hiott (nota autorului Amintirilor). 2 In acel discurs Iorga a declarat cft un acord sau un dezacord cu tEtranivii nu putea

fi conditionat prin argumente de oportunism sau prin presiuni venite de wide nu trebuia sli vie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

261

pentru a ajunge la o tanzactie favorabild partidului lor, cdci prefer opozitia pe vecie puterii ch§tigate in asemenea conditii. Rolul d-lui *tirbei find prin definite ocult, am convingerea nesträmutath ca va lua srar§it odath cu popularizarea lui. II voi populariza deci. inainte de a incheia tin sh rectific o ultimä pdrere a reporterului d-voastri, asigurhndu-vh ch intre dl. $tirbei §i mine n-au existat vreodatd diferende personale. Da, am adus la tribuna Parlamentului «o chestie de ordin intim» a familiei *tirbei, atunci child s-a cerut anularea pentru clandestinitate, a unui act public la care a participat intreaga Familie Regard'. Ging4ia unor situatii nu poate &à te indreptateascd sa calci legile thrii. Multumiti-vh pentru ospitalitatea dvs. vi rog sh primiti etc. etc. Gr. N. Filipescu"

Scrisoarea aceasta a lui Grigore Filipescu cere o scurta 15murire. Fiecare om urm5reSe in politic5 scopul lui. Filipescu urm6rea inainte de toate därimarea lui Stirbei, socotind c5 prin aceast5 daramare ar fi sardmat oculta" sau camarila" din jurul Regelui. Impotriva moravurilor noastre politice tn-am ridicat §i eu la Iasi i am nácI5jduit c5 prin popularitatea lui Averescu s5 pot determina o mi§care care s5 schimbe moravurile noastre politice. Am inregistrat in cursul acestor Amintiri" deceptiile prin care am trecut §i naruirea planurilor mele prin tr5d5rile succesive ale generalului. Despartindu-m5 de Averescu, f i in neputintd de a schimba fata lucrurilor, am recurs la $tirbei, nu pentru a obtine

printr-insul puterea cum ldsa Filipescu sd se inteleagd ci pentru a-I intrebuinta impotriva celor ce ar fi ales aceastd cale. In afar5 de faptul c5 o afirm, imi mai stau m5rturie convorbirile mele cu Stirbei, raportate in aceste Amintiri" §i mai ales faptul cá am urmärit formarea unui bloc democratic care sd se impund la Guvern, nu sd-I cerfeascd. Daa ar fi fost vorba de cepire, Partidul National singur ar fi fost mult mai la largul lui, c5ci colaborarea cu bol§evicii", cum spune Filipescu a fost un mare obstacol, la Palat, in calea mea. Am crezut aceste c5teva cuvinte de lamurire necesare pentru cititorii mei, careli vor fi dat seama ca Filipescu, denuntand pe Stirbei ca pe capul räut5tilor, in materie de 1 Clisätoria fiicei mai mici a lui Barbu $tirbei, Caterina, cu colonelul in rezervA Nicu Afion a fost desfacutA prin anulare, sotul, atins de paralizie generala progresiva, refuzfind sa divorteze. CasAtoria fusese celebratA la Buftea, in casa lui Stirbei, de fatA fiind Regele, Regina, primal ministru fi o stand de invitafi. Trecerea lui $tirbei a fost destul de mare incAt sit obtie de la Justitie recunoasterea clandestinitiffii acestei ceremonii, fiindcd nu avusese loc la oficiul StArii Civile! De necrezut, dar a fost asa!

www.dacoromanica.ro

262


intrig5, incearc5 si el una mica impotriva mea si a minoritatii" din partid pe care o reprezentam. Auzise si el de intrevederile mele cu Stirbei, dar nu fusese niciodata pus in curent cu scopul lor... Scrisoarea mea urmarise dou5 teluri: primul era s5 linistesc pe cei de Sus asupra sentimentelor mele carliste" si s5 afirm printr-un angajament public, ca socoteam si eu afacerea renuntarii Printului Carol la Tron ca lichidata si definitiv rezolvat5 al doilea, sä ma afirm ca partizan hotarat al unei colaboräri cu taranistii, si sä dezmint legenda unui Maniu adversar al acestei colaborari. Scrisoarea mea a facut impresie si Sus si Jos dar n-a restabilit situatia dinainte de lovitura Carol" si nici nu putea sa o faca, si nici n-a avut pretentia sa o fac5. Chestiunea cu taranistii era mai putin grav5, si nu ma indoiam un minut ca vor reveni la sentimente mai bune fata de

noi, indat5 ce se vor convinge ea' cu toat5 atitudinea kr cuminte in cursul ultimelor evenimente, continuau sä fie socotiti ca inapti si per-culosi pentru formarea unui Guvern, rara balastul unei grupari de ordine, destul de puternica ca s5 ii tie in frau. Mai periculoas5 pentru desfasurarea planului meu era reactia de Sus fata de banuiala de carlism pe care partidul nostru o meritase prin independentele verbale ale unora si ale altora. Ce era mai nostim, era ca duceam ponosul unor invinuiri inchipuite. Caci nu eram carlisti, ni-

meni, in Partidul National! Nu era carlist nici Iorga, nu eram carlist nici eu, si mai putin Maniu! A fi fost carlist ar fi insemnat sa fi indrumat o actiune pentru restabilirea situatiei dinainte de 4 ianuarie. Ori, la asa ceva nu se gandise si nu se &idea nimeni. Manifestari le noastre in favoarea Printului avusesera un caracter pur sentimental, ne pdrea rdu de ce se intiimplase, gdsisem cd se procedase cam brusc, dar atata tot. Nu plangeam plecarea Prinfului, ci prdbusirea lui cdci cu diinsul se prdbusiserd si multe nddejdi de viitor. La o restabilire a drepturilor sale, la o restaurare cum s-a zis mai tarziu, nu s-a giindit nimeni vorbesc de oamenii cu r5spundere in ianuarie 1926, si nu ne-am gandit nici noi.

In politica imponderabilele" isi fac insa de cap, si trebuie socotit cu ele. Asa cum se intorseser5 lucrurile, aveam intr-adevar o restaurare

de sávarsit, restaurarea situatiei noastre de partid, fata de Cdroan5. Cred si repet, c5 pada la criza Carol, nimeni nu s-a gandit la posibilitatea ocolirii Partidului National in ordinea de succesiune a Guvernului, nici macar Bratianu. Cochet5riile lui cu Averescu, alegerea lui Gowww.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

263

ga la Reghin, am mai spus-o, nu fuseserá decat mijloace de §antaj i de

presiune pentru a calma opozitia democratic5. Fárà motive de ordin constitutional i de inaltd sigurantd a Statului, Br5tianu n-ar fi indr5znit s5 treac5 din capritiu politic" peste partidele ce se aflau a fi exponentele intregii opinii publice i Regele Inca i mai putin. Un Guvern sprijinit pe o man5 de oameni, cum a fost Guvernul Averescu din aprilie 1926, nu putea fi conceput cleat ca un Guvern politist menit s5 apere o situatie pe care celelalte partide o arnenintau, §i o amenintau cu atat mai vartos, cu cat erau tocmai particle majoritare, fat5 de corpul electoral.

Am v5zut pericolul numaidecat. Iorga a plecat la Paris säli fac5 cursurile, s5-0 tie conferintele §i la plecare, cum spune francezul il a secoue la poussiere de ses sandales" dezgustat de tot ce auzise §i tr5ise. Maniu, convins c5 Regele nu se va juca" cu o fort5 ca aceea pe care o reprezentam noi, cele dou5 partide democratice reunite, era lini0it i se uita cu mirare la mine cand Ii spuneam cd nu era un minut de pierdut si cd Brdtianu era in stare de orice ca sd impiedice pad si cea mai vagd posibilitate de inapoiere a Printului Carol.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XX-LEA

incerc &à dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta la Rege din februarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul lui Maniu fata de tarani§ti Alegerile comunale Intru in Sanatoriul Brancovenesc Dificultati cu Iorga §i cu tarani§tii Demisia lui Bratianu Consultarile Suntem ar§i Ministerul Averescu Atitudinea lui Stirbei Debandada Alegerile lui Goga. 0

Cu toata zapaceala determinata in politica romfineasca prin dramatica renuntare la Tron a Printului cu toata modificarea raporturilor dintre particle si factorii constitutionali si pseudo-constitutionali ca urmare a acestui eveniment, nurnirea Guvernului Averescu la inceputul lui aprilie, dupà demisia Guvemului Bratianu, a fost pentru noi (si pentru toata lumea de altminteri) o lovitura neasteptata. In cele trei luni care s-au scurs intre hotararile de la 4 ianuarie si demisia Guvemului Bratianu, afara de 15 zile (6-21 februarie) petrecute in Sanatoriul Brancovenesc unde m-a operat Juvara de o hemie ombilicalà, m-am trudit si am muncit, cat nu muncisem pang atunci in trei ani, ca sa scot din namol caruta la care ma inhamasem. Scrisoarea adresata Adevdrului nu fusese decal o prefata la actiunea pe care am intreprins-o si pe care am dus-o metodic. Si acum pe cand scriu, dupa atatia ani, si acum cand toate patimile s-au potolit, imi dau seama cd am fdcut tot ce se putea face spre a atinge telul urmarit, si c, daca n-am reusit, n-a fost vina mea. A fost vina imprejurarilor, si a fost vina altora, in buna parte a tovarasilor rnei de lupta care au pus piind in ultimul moment, patimile lor mai presus de interesele tarii. Toata lumea Ii da seama ca schimbarea de Guvern era apropiata si Bratianu nu mai ascundea nimanui intentiile sale de a se retrdge dupa ce va fi efectuat alegerile comunale si va fi votat legea electoralà. 0 www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

265

nou5 lege electoral i alegerea consiliilor comunale menite s5 formeze cel mai important colegiu pentru alegerile senatoriale erau indispen-

sabile Partidului Liberal ca s5 se poat5 prezenta in opozitie inaintea urnelor. Dup5 toate socotelile, luna lui aprilie era sortità pentru schirnbarea de Guvern. Pan5 atunci trebuia s fim gata, sà ne fi inteles adica cu täeanistii asupra alchtuirii listei ministeriale i asupra rnodului de prezentare a celor douà partide in fata aleg5torilor. Si inainte de toate trebuia sä ne asigur5m de chemarea la putere... Am ar5tat mai sus c5 criza Carol zdruncinase oarecum siguranta noastra in aceast5 privint5. Cea dintai grijä a mea a fost sa" dreg ce se stricase i ssa restabilesc increderea Coroanei in lealitatea partidului nostru. Trebuia s5 l5rnuresc aceasta chestiune inaintea oricarei alteia, ca sa" nu se creeze in anturajul Regelui o stare de spirit d5un5toare pentru noi. Prima mea vizità, chiar in ziva de 6 ianuarie, a doua zi dup5 sedinta Comitetului nostru Executiv, a fost la Costic5 Hiott, ca sà aflu de la dansul ce gandeste Regele, si s5-1 conving intai pe dansul, pe Hiott,

ca Coroana nu avea un instrument politic mai loial si mai devotat ca Partidul National. Nu era usor de scos ceva de la Hiott, cu toata prietenia care ne lega, càci facea pe discretul am mai spus-o. Am aflat totusi lucruri interesante de la dansul. Am aflat astfel cu toate reticentele sale Ca Regele era inconsolabil de actul savarsit de fiul sàu si c5 moralul influentase fizicul, desi de obicei se intarnpl5 contrariul. E probabil ca primele simptome ale bolii sale inc6 nedepistatä, erau luate drept repercusiunile noptilor farà somn i sangelui eau ce-si facuse... Regele nu se simtea bine, se plangea de dureri in picioare si pricepi, drag5 Argetoianu, nu are omul acum chef s5 vorbeasca de politic5. Mie imi e greu s5-1 trag de limb5, dar din cate pot sd-mi dau seatna nu si-a schimbat pdrerea asupra constituirii noului Guvern. Ar fi totusi bine sa vezi pe Regina c'est elle qui méne la danse depuis l'affaire du Prince... SA' stii de la mine, far5 Regina, Regele n-ar fi primit niciodatà renuntarea Printului Carol..." De asta nu ma indoiesc i-am ráspuns eu voi c5uta s5 \IAA pe Regina"... inainte de a vorbi cu Regina, am socotit ins6 prudent sa" prepar terenul prin Simky Lahovari pe care am v5zut-o in ziva de 7 ianuarie. Inteligent5, si in curent cu toate gandurile Reginei, in calitatea ei de confidentà, Simky mult mai deschis6 ca Hiott rn-a primit cu cuvintele: Qu'est-ce qui se passe en politique, je n'y comprends plus rien!" Nici o mirare c5 nu mai pricepea nimic. In politica care nu o www.dacoromanica.ro

266


interesa Simky urma orbete indicatiile lui Barbu $tirbei, i Barbu $tirbei tulbura apele ca sd poatd pescui mai lesne... Am explicat prietenei mele Simky situatia i i-am 15murit c5 Partidul National ca *i cel Tarinesc de altminteri nu inteleg catu0 de putin s5 fac5 jocul lui Carol, ca pentru aceste partide hot5rdrea de la 4 ianuarie era definitiv5 .yi cd singurul pericol de a le arunca in bratele carlismului ar fi inldtu-

rarea lor de la succesiunea Guvernului. In acest caz intr-adevAr,

i

Maniu i Mihalache ar trage cu drept cuvant concluzia c5 nu e nimic de facut pentru dan0 i pentru partidele lor cu actualul regim constitutional, §i i-ar indrepta privirile spre altul... Pourquoi n'allez-vous pas dire ces choses a la Reine?" rn-a intrerupt Simky J'étais venu

vous demander de m'obtenir une audience",

am replicat eu. Am

convenit sà-mi cear5 o audienta §i pan5 atunci s5 prepare pe Regina in

sensul celor spuse de mine. Seara am primit un biletel: Regina ma a§tepta in ziva de 10 ianuarie, la orele 11 a.rn. A doua zi rn-am pomenit cu $tirbei la mine. Se vede ea' era tinut in curent cu tot ce se petrecea la Palat §i voia s5 stea de vorb5 cu mine, inainte s5 vád pe Regina. Nu-1

mai vazusem de mult, nu-1 v5zusern de la faimoasele evenimente". Probabil ea reputatia mea de carlist il impinsese s5 se arate i mai sfios ca de obicei; n-a inceput s5 se deschid5 dee& dupà ce 1-am asigurat c5 pierdusem orice n5dejde in omul care se ar5tase atSt de inferior chem5rii sale i c5 pentru mine, ca §i pentru toti ai mei chestiunea era definitiv inchisà". Dar Iorga?" m-a intrebat dansul. Iorga a plecat la Paris, §i la Paris ca §i la Bucurqti traiqte in nori. Carlismul lui nu e de ordin politic, e o «cantilen5» de ordin sentimental pe care o cant5 ca sa se consoleze de multe altele..." R5spunsul meu i-a plácut, §i legfind, rn-a intrebat numaideck V-ati inteles pentru prqedintia Consiliului?"

Voia s5 tie ce gandesc eu in aceast5 chestiune, cáci §tia el bine prin Stere c5 nici nu o discutasem. L-am satisf5cut imediat r5spunzindu-i ea' nu, i ca nici n-aveam intentia s5 ne intelegem, §efia Guvernului urrnand sä fie fixata in ultimul moment, conform intereselor tarii" 0 am ad5ugat: $tii d-ta, când doi se ceart5, profità un al treilea §i ia locul!" $tirbei a surds, §i n-a mai zis nimic. S-a §i vázut prim-ministru! Faci bine &à vezi pe Regina a continuat «omul meu» (!!) s-a purtat admirabil in toate aceste afaceri, a remontat pe Rege i 1-a incor-

dat in vointa lui §ov5itoare... Tara ii datorqte rnult!" N-am indr5znit sa-lintreb dac5 intr-adevar, tara sau rnai exact Brátianu, §i dansul, $tirbei! Cu privire la schimbarea de Guvern, mi-a povestit ca nu §tia lucru www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

267

mare, c5 dfinsul nu chestioneath niciodat5, si nu aflà decat ceea ce i se spune (inocentul!) c5 credea si el c5 Br5tianu va demisiona prin aprilie, si c5 Regele nu se poate gandi decat la Partidul National, cu atat mai mult ea' colaborarea acestuia cu Partidul Tar5nesc, i-ar aduce linistea... Cautati numai s'a stergeti impresia Ca vreti s5 reveniti asu-

pra renunt5rii lui Carol... i vorbeste si cu Regina..." Venise s5 se asigure de lealitatea" mea si s5 aprobe" audienta mea la Regina, ca s5 se g5seasca in treaba. il ghicisem, si ii cantasem in strunä, ca &à nu-1 ridic impotriva noastrà! Ce meserie, politica in tara romaneasc5!

Audienta mea la Regina a durat un ceas si jum5tate. Am gasit-o intr-o stare de supraexcitare aproape patologic5. Aflasem c5 era dezlantuita impotriva fiului s5u. Cu dou5 zile inainte spusese Celei Delavrancea: Comment le Roi si noble et moi si loyale, avons nous pu mettre au monde un pareil etre?" M-a primit in micul ei boudoir" de la Cotroceni, in care avusese loc scena cu Boyle si cum am intrat m-a intfimpinat cu un que ditez-vous de tout cela?" care dovedea Ca gandul ei era Inca pironit pe defectiunea lui fiu-s5u. Am lasat-o s5 vorbeasc5 si s5-si descarce sufletul. Mi-a 15murit ce reprezenta pentru dansa renuntarea lui Carol la Tron: un faliment al propriei sale vieti! Il pregatise (!) pentru domnie, ii s5dise in sufiet sentimentele si credintele ei, era s'a fie un Rege bun si ascult5tor (?) cu care ar fi fost fericità s5 colaborezel, pentru binele carii! i d5i, si &Ai. Un ceas mi-a povestit. Principesa Elena n-a stiut s5-1 ia; cu ceva mai multä dibacie ar fi putut face dintr-insul ce ar fi vrut. Dansa ca mama, nu si-a dat seama c5 prápastia era atat de adanc5. Dac5 ar fi stiut cu ce intentii a plecat Carol, 1-ar fi impiedicat desigur sa faca ce a f5cut. Me fake ca, a moi a moi! C'est un suicide! On ne peut plus, on ne dolt plus, le sauver!" Dup5 ce s-a golit" si s-a mai linistit, am inceput eu. I-am spus si eu cite n5dejdi pusesem in Print si cat de bine m5 intelegeam cu el in politica; am regretat si eu c5 n-am putut s5-1 opresc pe marginea prapastiei, din total5 ignorant5 a planurilor sale. *i am pus intrebarea: Cand v-am propus s5 merg la Milano si s5-1 aduc inapoi, de ce n-ati primit si ati trimis pe Hiott, cu scrisoarea fatala?" Regina s-a fastacit, a inceput sà-si rásuceasc5 batista cu amandou5 mainile si dup5 un moment de gandire (c5uta evident un argument prezentabil) mi-a aruncat: Oh! c'était trop tard! Tout etait 1 A facut incercarea in 1930 0 i-a regit!

www.dacoromanica.ro

268


fmi!" Ceea ce era o minciuna, caci nimic nu era ispravit, deoarece nimic nu era inceput! Cum era sa-mi marturiseasca ca se intelesese cu Stirbei i cu Bratianu, ca se vedea deja Regental, i ca de la inceputul audientei imi jucase teatru? Am rugat-o &à lasam trecutul sa fie trecut; nimeni nu se mai giindeste sd-I destepte. $i trecand la scopul imediat al audientei mele i-am demonstrat Ca siguranta Coroanei qi lini§tea Orli cereau un Guvern popular, un Guvern care sä canalizeze toate nazuintele spre altceva" i spre mai bine un Guvern ce nu putea fi dat decat prin colaborarea Partidului National cu Partidul faranesc. Am insistat: SA' fereasca Dumnezeu Coroana de o noua perioada de opozitie a acestor douà partide!" Am golit §i eu sacul meu; am vorbit bine i cu caldura i am avut impresia ea vorbele mete nu cadeau in urechea unui surd. Regina ma asculta, nedumirita: vadit, nu primise incd instrucriuni in aceasta privinta §i nu qtia ce &I spunä. Repeta intruna Certainement, mais certainement!" dar 1111 aveam impresia Ca acest certainement" venea din fundul inimii. Ca sa ajung pada' in fundul inimii ei, am adaugat: Il y a bien une difficult& c'est la rivalite entre Iorga et Maniu pour la presidence. Mais peut-être que cette rivalite servira a quelque chose: je pense a la présidence de Stirbei pour les mettre d'accord!" Mais c'est une excellente idee, une excellente idee, ce serait parfait!" si cum ma sculasem deja ca sa plec, mi-a strans mina cu amandouà ale

ei, gi privirea i s-a inveselit, dintr-o data. Bagasem otrava in gaura oarecelui... Din toate cate le vorbisem cu Hiott §i cu Simky, pe care i-am vazut de mai multe ori in cursul lunii ianuarie, cu Stirbei i cu Regina, reiqise ca orizontul se inseninase din nou pentru noi la Palat i ca puteam aborda direct pe Rege, pe care nu-1 mai vazusem din toamna. Am cerut

o audienta §i Majestatea Sa rn-a primit la Cotroceni in ziva de 5 februarie.

M-a primit intr-un salona din al 2-lea etaj al Palatului Cotroceni, intins pe o chaise-longue". Iarta-ma ca te primesc ap, dar am vrut sd-ti vorbesc ...", au fost primele lui cuvinte, qi mi-a explicat Ca sufera de o flebitk ca trebuie sä stea lin4tit, qi cu piciorul intins. A adaugat ca resimte dureri foarte tafi, fulgurante, in piintece, mai ales noaptea qi In-a intrebat daca cred ca 1 BrAtianu ii fligaduise ci lista Regentilor va fi modificata, la momentul oportun", i di va intra dlinsa in locul Printului Nicolae.

www.dacoromanica.ro

MEM01211,1923-1926

269

sunt provocate de flebita... Marturisesc ca in acel moment, preocupat de alte ganduri, nici nu mi-a trecut prin cap cà putea fi altceva si 1-am linistit, incredintandu-1 Ca trebuia s5 fie dureri nevralgice provocate de tu1bur5ri circulatorii, de pe urma flebitei. Totusi, starea Regelui m-a impresionat: era galben la &fa, cu ochii cerniti si intins cum z5cea, p5rea foarte deprimat. A inceput si el prin a-mi vorbi de cele intfimplate, dar cu tact si cu nobila retinere caracteristice perfectei sale educatii. Pentru mine personal, Argetoianu, e o mare nenorocire: mi-am pierdut copilul, yi am fost silitl sä fiu c515u1 lui... Pe mine insi sentimentul datoriei indeplinite si credintele mele religioase, ma vor sustine; ma tem ins5 Ca noua stare de lucruri sa nu aduc5 cu timpul mari tulburari in tar5..." Mi-a spus mai departe cat a fost de miscat de simpatia lui Iorga si de atitudinea lui fat5 de amintirea fiului s5u, de corectitudinea lui Maniu, de tacuta mea comprehensiune... Era in curent cu tot, si b5nuiala de care ma temusem at:at cä ne-ar putea invinováti de carlism" nu ii trecuse prin minte. Mai mult am plecat de la dansul cu convingerea c5prirnul carlist era el, si ca, cu toate cuvintele de definitiv5 osandire, tot mai spera pentru mai tarziu o posibild reintoarcere a fiului risipitor... Ma preg5team tocmai s5 aduc conversatia pe terenul politicii si s5-i pun foarte 15murit chestiunea succesiunii Guvernului, cand a apucat dansul taurul de coarne si mi-a vorbit precum urmeaza: Argetoianu, am vrut sa-ti vorbesc, pentru c5 dupg cum vei vedea, numai fat5 de d-ta puteam s5 ma deschid. Luna viitoare, BrAtianu se va retrage (si ochii sai s-au animat un moment, sclipind dup5 cum se parea, de ur5). A stat patru ani, ajunge. Vreau s5 chem la putere Partidul National si as fi foarte multumit dac5 s-ar putea forma un Guvem in colaborare si cu taranistii, dar cu douà conditii: prefedinfia Consiliului sd o ia Maniu .Fi Stere sd nu figureze in Guvern. i mai pun o conditie: nu vreau s5 exclud eu pe Iorga. Trebuie voi sd vd intelegefi intre voi, .yi sd-mi prezentati pe Maniu ca candidatul vostru pentru pre.yedinfie. Sire, pot sa comunic aceste cuvinte ale MajestAtii Voastre lui Maniu? Da. Dar sä nu afle Iorga... E la Paris... Dar se va intoarce!" I Regele n-a precizat daca a fost silit de imprejurari sau prin vointa altora...

www.dacoromanica.ro

270


Am reprodus cuvânt cu cuvant vorbele Regelui, pe care le-am notat indat5 ce rn-am inapoiat acas5. Dup5 cele ce s-au intamplat i chemarea lui Averescu, cititorii mei §i-ar putea inchipui fie ea' Regele §i-a 1)5tut joc de mine, fie ca" n-am priceput eu bine vorbele lui i Ca am visat. Cine a cunoscut pe Regele Ferdinand nu se poate indoi ins5 de sinceritatea lui. Avea el alte cusururi, dar nu era perfid nici cu ascunzi§uri in manifesfarile lui. Dacà n-ar fi fost hot5rat in chestiunea schimbkii de Guvern, m-ar fi 15sat pe mine sa vorbesc i ar fi intrat in criz5 de da, daism", far5 s5 se angajeze la nimic. Faptul c5 a luat el initiativa declaratiilor pe care mi le-a facut dovedeSe dimpotriv5 cat era de hothrat. Aceast5 hotardre a Regelui corespundea de altminteri cu tot ce imi spusese Costic5 Hiott. Pada la izbucnirea crizei, Regele nu rn-a mai chemat s5-mi spuie c5-i schimbase p5rerea; Costic5 Hiott n-a Viut despre chemarea lui Averescu nici in ziva demisiei lui Br5tianu, iar Stirbei n-a vrut s5 cread5 in realitatea unui Guvern Averescu nici in rnomentul and acesta depunea jur5mantul, dup5 cum voi ar5ta mai la vale.

Dar s5 16s5m deocamdat5 chestiunea schimbárii de Guvern c5ci n-am ajuns inc5 la demisia Cabinetului Br5tianu i s5 ne intoarcem putin la Partidul National i la daraverile lui. Am schitat in paginile precedente str5duintele mele pentru restabilirea increderii intre Coroan5 i conducátorii partidului §i am afatat c5 aceste str5duinte au fost incununate de succes. Dar raporturile cu Coroana nu erau singura greutate ce-mi sta in cale mai aveam de furc5 §i cu partidul, mai ales in ce privea negocierile lui cu t5r5n4tii. Regele m5 primise seara la orele 6, ap incat n-am v5zut pe Maniu decat a doua zi. Maniu a fost atat de incantat, incat era sà-mi sar5 de gat §i sä m5 skute. Din fericire s-a abtinut §i s-a multumit aqui spuna cat de recunosc5tor imi era pentru vestea precis5 ce ii aduceam de la Vod5. Nu se indoise niciodata afirma el c5 viitorul Guvern nu putea fi alcaluit cleat de Partidul National, dar pan5 atunci nu avusese niciodata o informatie at:at de precis5 ca aceea pe care i-o aduceam eu. Dupä chemarea lui Averescu, rn-am temut ca Maniu s5 nu m5 tie drept un mincinos, i nu rn-am lin4tit in aceast5 privint5 decat dupg ce Starceal mi-a povestit, c5 cu 15 zile inainte de demisia lui Bralianu, Regele 1-a insiircinat s5 previe pe Maniu c5-I va chema la putere. S-a aranjat 1 Ion Starcea, mare maestru al Ceremoniilor Curtii Regale.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

271

un dejun la care, in afarà de Stircea si Maniu au participat si Vaida si Mihai Popovici, si au b5ut cu totii in s5n5tatea viitorului prim-ministru!

Dup5 ce mi-a multumit, Maniu a incheiat: Tot d-ta trebuie s5 aranjezi chestiunea cu Iorga, eaci altul n-ar putea!" Desigur am faspuns eu cu o conditie: sd nu stie nimeni cd inldturarea lui Iorga a fost cerutd de Rege"... Maniu mi-a dat cuvatul sdu de onoare ca nu

va destainui lucrul nimanui si totusi s-a afiat dupà douä zile... Maniu a fost atat de incantat ca. Regele a pus conditia si c5 n-a fost nevoit s5 o pun5 el, 'Inc& probabil n-a putut sà-si Oda' gura fata de confidentii s5i Vaida si Popovici. A fost o mare gresea15, c5ci Regele nu voise s5 se stie ca inlaturase el pe Iorga si a fost foarte, foarte suparat

de indiscretia facutà. Maniu luat de scurt a t5g5duit, dar cum eu mi spusesem nimic, vinovatul tot el a trebuit s5 fie.

Dupà cum am mai spus-o Maniu luase asupra sa negocierile cu t5thnistii, in vederea alc5tuirii unei liste ministeriale si a unei intelegeri pentru alegeri si nu facuse nimic. Mi-a explicat intarzierea prin tot ce se intamplase si oprise atentia partidelor asupra problemelor de ordin constitutional, creand o atmosferà neprielnic5 intelegerilor noastre. Data fiind noua conjunctura creat5 prin confidentele Regelui, am rugat pe Maniu s5 accelereze pertract5rile si s5 ajung5 mai repede la un rezultat. Maniu mi-a obiectat insA alegerile comunale sorocite pentru sfarsitul lui februarie, si mi-a f5g5duit cä indata dup5 aceste alegeri va ajunge farà indoialà la rezultatul dorit de toti. Vorbise de mai multe ori cu Mihalache, care se aralase inteleg5tor, si era probabil c5 acordul se va incheia fara prea mari dificult5ti. Maniu imi vorbise astfel ca s5 m5 linisteasca, dar nu era sincer fat5 de mine. Venisem la el de la Rege cu Guvernul pesches si cu presedintia Consiliului pe tav5 si nu indraznea s5 ma contrazic6 in gandul lui ins6 isi facuse alt plan si anume s5 lase lucrurile cum erau p5n5 va fi insàrcinat cu formarea Guvernului si sa trateze numai atunci, la repezeala, cu t5ranistii, ca un imputernicit" al Suveranului. Nu stiu dac5 metoda mea de intelegere prealabilä ar fi dus la ceva, data fiind I5comia si inc5phtanarea taranistilor; vom vedea insä numaidecat unde ne-a dus metoda lui Maniu. Alegerile comunale, cu tot succesul lor pentru opozitie au fost pentru mine prilej de sup5rare si de enervare. Cartelul cu t5ranistii se ra'cu-

www.dacoromanica.ro

272


se pe baza intelegerilor din toamn5 si amanuntele lui fuseser5 stabilite intre Maniu si Mihalache pe and eu alergam de la unul la altul, printre toti cei ce aveau glas la Palat ca s5 refac partidului o virginitate in materie de carlism. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu averescanii in poala. In Partidul Poporului existau dou5 curente: unii urmareau o apropiere de taranisti, altii erau de pärere c5 generalul trebuie s5 se sprijine numai pe Brätianu. Averescu s-a pronuntat pentru politica de apropiere cu taranistii, si a cerut sa participe si el la alegerile comunale pe listele Opozitiei Unite. Atitudinea lui Averescu, cu o lun5 si jumatate inainte de a fi chemat de Bratianu la succesiunea lui, se explic5 prin faptul c5 Bratianu nu si-a dat jocul pe fat5 decal in ultimul moment. tia ca Regele voia un Guvern national si cunoscandu-si omul si-a dat seama c5 era mai lesne s5-1 intoarc5 in douà ceasuri in preajma hotararii decat sa discute cu el zile si saptamani si s5 dea adversarilor sai putinta de a-1 combate si de a-i dejuca planurile. Probabil ca Averescu vazand ca termenul schimb5rii de Guvern se apropie si c5 Brätianu nu lua angajamente formale fat5 de dansul, si-a zis ca putin santaj" nu putea strica, si a vrut sa demonstreze ca s-ar putea intelege si cu Opozitia Unita. Taranistii pe de alt5 parte, care stiau ca vor ft siliti sa se inteleaga cu Maniu asupra imp5rtirii portofoliilor, au vrut s5 fac5 si ei putin santaj, dovedind cà s-ar putea intelege pentru un eventual Guvern si cu alt partid de ordine. *i santajistii si-au dat mana... Noi, cei din Partidul National, ne &earn intr-o situatie neplacutä pentru a respinge pe averescani, caci se hoar& sera liste cetatenesti pentru orase in care s5 figureze si persoane nein-

regimentate in partide, iar la Ora liste gospodaresti". De altminteri lupta n-a fost data dee& la orase, caci la tarà agentii nostril n-au putut patrunde din cauza nametilor si timpului scurt pentru a revizui in termen listele electorale alcatuite numai de agentii administratiei liberale. Ne-am supus exigentelor taranistilor si am primit sa figureze averescant pe listele unde prezenta lor putea aduce un contingent apreciabil de voturi, cum era cazul de pilda la Iasi. M-am supus si eu, dar n-am putut s5 inghit prezenta averescanilor in comitetele de conducere ale alegerilor, si am declarat ca ma abtin de la orice contributie in aceastä lupta, invocand si un motiv de sanatate. Sufeream intr-adevar de o hernie ombilicala care ma ameninta cu o strangulatie si care trebuia s5 fie operata. Mi-am zis c5 la Guvern (!!) va fi foarte greu sa gasesc vreme pentru o internare de 15 zile intr-un www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

273

sanatoriu si c5 era foarte indicat s5 ma folosesc de retragerea mea sub cort" ca sa scap de infirmitatea care ma jena. In ziva de 5 februarie am incheiat prin audienta mea la Rege insarcinarea politica ce-mi luasem; in ziva de 6 am pus dimineata pe Maniu in curent cu ce obtinusem, si seara inainte de masa, inteles cu Ernest Juvara, am intrat in Sanatoriul Brfincovenesc. Cele 15 zile pe care le-am petrecut la Brâncovenesc mi-au ramas in amintire printre cele mai placute ale vietii mele. Juvara era un artist si m-a operat cu o art5 neintrecuta. M-a anesteziat printr-o injectie de novocain5 in canalul midian: intepatura a fost ap de bine facut5 inat nici n-am simtit-o. Anestezia a fost complectä i n-a produs nici o tulburare. In timju1 ei ca si dup5 operatie, nici o senzatie neplacut5 macar. Dou5zeci de minute dup5 operatie (era ora 12) rn-a apucat o foame, si ma simteatn atat de bine Inca am vrut s5 ma imbrac i s5 ma duc la Capp sa dejunez. Numai printr-un efort de voint5 am stat in pat... Si am stat 15 zile s5 ma odihnesc, s5 nu mai aud de politic5 si de nimic. Am pus pe usà, dinafark o pancarta cu inscriptia: Bolnav gray, vizitele interzise", n-am primit pe nimeni afar5 de nevasea si de parinti si mi-am petrecut vremea citind romane politiste. Am aflat in Sanatoriu rezultatul alegerilor comunale i triumfalul nostru succes. Listele noastre reusisera in toate centrele mari, in Bucuresti, Iai, Craiova, Chisinau, Cluj, Oradea Mare, Timisoara, Cern5uti, Galati, Braila, Constanta in general in toate municipiile si in aproape toate capitalele de judet. In Basarabia, opozitia a biruit in toate orasele si targurile rarä exceptie: Guvernul nu s-a putut impune decat la Tatar-Bunar. In comunele rurale administratia a starnit o adev5ratA urgie, asa Inc& opozitia aproape n-a putut p5trunde prin sate. Totusi, si acolo, Guvernul n-a putut dobAndi decal rezultate foarte aleatorii. Desi succesul opozitiei a fost tot atfit de mare in aceste alegeri ca in cele pentru Camerele de AgriculturA din august precedent, efectul lor a fost aproape nul, asupra opiniei publice. Toata lumea stia cá Guvernul pleack cu sau farà succes in alegeri, asa incdt lumea nu astepta o nouà intorsátur5 in politic5 de la rezultatul lor. Si mai era ceva: lumea era deceptionatA, caci se asteptase dup5 izbanda din august, la o colaborare constructiv5 intre Partidul National si cel Taranesc, iar nu la certurile si la tocmelile care au tinut luni de zile, si nu izbutiser5 0115 atunci la o intelegere... Am priceput perfect aceasta deceptie, caci era si a mea!

www.dacoromanica.ro

274


inapoiat acasa unde am mai stat ateva zile in pat duminica 21 februarie, am i avut seara vizita lui Maniu, foarte alarmat de pozitia luat5 de Iorga in chestiunea Carol. Inainte de a intra in Sanatoriu, dup5

ce vazusem pe Maniu, scrisesem lui Iorga la Paris ca sa-i dau i lui vestea bung cu care ie§isem din audienta mea la Rege. Bineinteles, nu i-am spus tot. Desemnarea lui Maniu ca viitor prim-ministru nu-i putea fi impart4ita prin scrisoare, i nici precizafile Regelui n-am vnit sa le subliniez, caci il §tiam gura de petece. M-am multumit s5-1 asigur &á am par5sit pe Rege cu convingerea ea" va face apel la partidul nostru. i mai adaugam in scrisoarea mea cà pactul cu ta'rani§tii se va incheia, oricare ar mai fi greutatile de invins. Iorga imi raspunsese imediat prin urmatoarele randuri: Paris, 9 februarie 1926 Draga prietene, Mu lttimesc pentru §firile pe care mi le dai. Eu n-am incredere intr-un rezultat bun. Sunt prea multe ambitii personale §i e prea puOna inteligenta la aceia care le au mai mari. Orice pact nu va duce cleat la noi greutati fiindca nimic nu leaga pe oamenii care sunt chemati a colabora. Dar datoria noastra e sa incercam imposibilul, once ar ie§i din silintele noastre. Eu nu voi putea veni atfit de repede cum dore§til. Daca a§ calca angajamentele luate inainte de a fi fost in§tiintat de cele ce se petrec in tara, la ce a§ folosi? Litre mine si acela pe care 1-ai vdzut este si va rdmine mult timp un resentiment al lui pe care nu md voi tonili sd-1 indulcesc.2 *i cum in viata mea n-am lucrat cu un om pe care sa nu-1 fi §i stimat §i iubit, cum a§ putea acuma sa sprijin ceva pe o detestabili opinie din ambele parti? Noroc bun cui crede §i poate altfel... Vremea mea, care §i a§a cam intfirziase, pare a fi cu total inlaturata. Te_treze§ti ca e un avantaj pentru o situatie

politica simplificata prin aceasta... In once caz, gata §i de acuma cu once osteneli, eu nu rinzein din indeplinirea unei imperioase datorii de cotwiing inteleasd de la inceput cu toate urmdrile ei, cu nici o pdrere de rdu.3 Prime§te, te rog, incredini.area sentimentelor pe care le §tii §i a calduroasei dorinti ce am de a mai asculta cuvintele d-tale de patrundere §i intelepciune.

N. Iorga" 1 Rugasem pe Iorga in scrisoarea mea sa se inapoieze cat mai repede la Bucureoi, ca sa pot lamuri cu dansul chemarea lui Maniu... 2 Subliniat de mine C.A. 3 Subliniat de mine C.A.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1923-1926

275

Iorga nu-mi trimisese scrisoarea lui prin poqtä, ci printr-un prieten

sosit de la Paris, a§a inat am primit-o cu intarziere, in ajunul iqirii mele din spital. Adus6 la cunoqtinta lui Maniu in aceeasi zi, ea a avut daml sa-1 alarmeze, cum am spus-o si sa-1 mane la mine. Pe mine nu ma ingrijorase deloc, dimpotriv5, m5 usurase, caci ma rasa s5 intrevad o aducere la indeplinire a conditiei puse de Rege pentru Guvern, fara prea mult5 liataie de cap. Pentru mine care-1 cunosteam, scrisoarea lui Iorga insemna ca-si daduse seama, din atatea imponderabile, c5 Maniu ii va fi preferat pentru sefia Guvernului si cauta sa-si acopere anticipat infrangerea printr-o explicatie sentimentala si onorabila. Ce fiinta complex5 era si prietenul nostru Iorga! N-am vazut om mai lipsit de simtul politic, si totdeodatà mai inzestrat cu acel dar de intuitie care-1 facea s5 ghiceasc5 de departe succesiunea evenitnen-

telor... Am izbutit sa linistesc pe Maniu, dar numai pe jurnatate. El se temea ca nu cumva colegul sari de sefie sa nu ia contact la Paris cu Carol, si sa nu se afle cumva la Bucuresti si la Pa lat. $1-1 stia vorbaret, si c5 da drumul la tot ce-i traznea prin cap... Dac5 va vorbi pe unde e, cum v5 imi ofta Maniu suntem curalati..." scrie d-voastrà

Nu, domnule Maniu, in acest caz poate ca se va curata dansul, dar pretul ce se va pune pe inhamarea noastrà la jug, va fi si mai mare!" Am fost insa de acord cu Maniu s5-1 aducern cat mai repede in tar5, sà-lavem in mana. $i i-am batut o telegrama: Cu toate cele comunicate in scrisoare, socotim prezenta dvs. imediatd in Bucuresti, indispensabil5". $i am semnat-o impreun5 cu Maniu. Iorga ne-a r5spuns c5 are

incredere in noije m'en remet a votre tact", si ca nu poate sosi in Bucuresti inainte de 15 martie. A sosit la 19... Maniu rn-a pus la curent cu ce facuse in timpul retragerii mele, adica aproape cu nimic. Cu taränistii situatia era neschimbatà, eram intelesi sä form5m Guvernul impreuni, dar nu eram intelesi cum. Ma-

niu persista in ideea lui: pentru moment conversatii", lucrari (mai exact: «lucraturi»!) de apropiere", schimburi de vederi" dar chestiunea pus5 numai in ultimul moment. Atmosfera continua s5 ne fie favorabil5, ca si in momentul intrarii mele la Brancovenesc. Tancred Constantinescu, devenit ornul de mare incredere al Brätienilor, fusese ins5rcinat de Guvern sa se inteleaga cu noi asupra noii legi

electorale si spusese lui Maniu: Intelegi d-ta, domnule Maniu, cine are sa aplice aceasta lege? D-ta si partidul d-tale caci succesiunea

www.dacoromanica.ro

276


si iata de ce trebuie s5 c5dem de Guvernului v5 este asiguratà, o .,stiu acord!" Se numise chiar o comisie mixt5, care lucra la Senat... Indat5 ce am putut iesi, mi-am reluat leg5turile mel; si di putut constata c5 intr-adevk nimic nu se schimbase in situatia politica: continuam s5 fim mostenitorii prezumtivi ai Guvernului. Nu mai aveam, dup5 ate se p5rea, deck dou5 greutki de invins: intelegerea defmitiv5 cu tirkistii si imp5carea lui lorga cu sefia de Guvern a lui Maniu. In asteptarea lui Iorga m-am inh5mat si eu la chestiunea cu tar5nistii. Am intfimpinat aci o mare greutate, cki omul cu care tratam la tkanisti era

Stere, si Stere fusese inlkurat de Rege. Resortul care impingea pe Stere era marea lui rivn5 de reabilitare ori un Guvern cu Partidul Tkkesc si f5r5 dansul, nu numai c5 nu era o reabilitare ci era dimpotrivá o agravare a situatiei sale. Eram hotkfit s5 nu vorbesc lui Stere de

exclusiva" pronuntat5 de Suveran, si chiar s5 o neg la trebuintà, dar stiam c5 era totdeauna bine informat prin Stirbei, si acesta nu putea ignora hotarkea Regelui. Si mai era si chestiunea lui Stirbei. Stere lucrase tot timpul pentru o presedintie a lui Stirbei si pentru interesele cauzei" ma pref5cusem si eu partizan al acestei formule. In ajunul schimbarii

Guvernului nu mai puteam insa continua acest joc.... Am luat totusi intalnire cu Stere si am avut o lung5 convorbire cu dansul. Prime le lui cuvinte au fost: Va &à zic5 Maniu?" Dac5 asa vrea Regele"... Ce

era sà-i r5spund? Din aceste patru cuvinte mi-am dat insa seama c5 omul era in curent cu tot, prin urmare si cu ostracizarea sa, desi despre aceasta nu mi-a spus nimic. Dar 1-am g5sit ab5tut si detasat" de toate. V5dit, treaba nu-1 mai interesa. Era ins5 prea inteligent si prea dibaci ca s5 pun5 inainte chestiunea sa personalà. Si s-a pus s5 dea o suet5 asupra

dificulikilor de amalgamare intre spiritul, traditiile si lkomia ardelenilor si mentalitatea celor din Vechiul Regat si din Basarabia. Mai era apoi si dl. Maniu... Vezi d-ta, domnule Argetoianu, lorga e un nebun si cu dansul ar fi mers greu, dar tot ar mai fi mers, cad la urma urmelor simte romfineste si mai erai si d-ta, care il puteai invarti. Maniu nu simte nici romfineste, nici ungureste, nici... engle-,..este, nu simte deloc! E un butuc ambitios, un butuc pe care nu-1 invarteste din nenorocire nimeni! E «tenace», domnule Argetoianu in prostia lui, si merge in prà-

pastie cu sufasul pe buze..." Am mai vorbit multe, si am priceput qu'il avait tire son epingle du cki nu mi-a mai vorbit de Stirbei... Ne-am despktit totusi jeu" www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

277

prieteni i mi-a fagaduit c5 va face ce va putea pentru a impka capra cu varza dar n-am pus nici un temei pe fag5duiala lui. Lasand pe Mihalache pe seama lui Maniu, am avut pe rand lungi conferinte cu Madgearu, cu doctorul Lupu qi cu Iunian. Fiecare din ei mi-a declarat lämurit cá nu existà altä solutie a crizei politice virtual deschise decal un Guvern d.e colaborare al partidelor noastre sub preedintia lui Maniu, pe care ei, tarani§tii, nu inteleg sA o discute, in semn

de omagiu care Ardeal. Dacà Partidul National ar propune insa un prim-ministru regalean, Partidul Pranesc ar putea pretinde i dansul sà desemneze pe viitorul prqedinte de Consiliu... Am priceput deprimarea lui Stere: pán i in partidul s5u candidatura lui Stirbei se lovea de dificultati. Si Lupu, §i Iunian, §i Madgearu erau bineinteles pentru un Guvern de colaborare cu conditia sà obtina fiecare portofoliul ravnit. Madgearu find cel mai sigur sä obtie Finantele, pe care socotea dansul ca nimeni nu i le va disputa in Partidul National, s-a aratat in aceste conferinte cel mai acomodant, dei ca caracter era cel mai ciufut. Lupu a urlat, s-a facut stacojiu, a spus Rrostii i a sfarOt prin a declara c5 oricum, intelegerea trebuie facuta, qi cat mai repede". Cu Iunian am avut mai multa b5taie de cap; inteligenta lui subtilà rn-a plimbat pe unde i-a pl5cut ca s5 m5 facA sa" pricep ceea ce nu voia sä spung. N-avea nici o incredere in Maniu, pe care il socotea dezorientat in afarà de comitetul lui de o sufa, dar nu vrea nici pe Mihalache care-i cam luase nasul la purtare". Era vadit influentat de Stere, farà s5 vrea sä o marturiseasca. Totu*i, cand am pronuntat in fata lui nurnele lui Stirbei, a facut un minut, apoi mi-a spus scurt: Nu se poate..." In cele din urrria s-a raliat el la formula Maniu, dar far5 nici un entuziasm. Toti trei mi-au prornis sà insiste pe langä Mihalache ca s5 o termine mai iute. Eu le-am lamurit cum am putut mai bine cà lipsa unei liste ministeriale §i a unui acord definitiv de guvetnare putea s5 ne fie fatalã qi s'a justifice cine §tie ce näzbatie ar mai sugera Br5tianu Coroanei. Cu Lupu 1 cu Iunian n-am avut decat o singur5 intalnire la inceputul lui martie; cu Madgearu am stat de 4-5 ori de vorb5 in cursul acelei luni qi de fiecare data mi-a aratat mirarea sa fatà de atitudinea lui Maniu: pertracta" ceasuri intregi cu Mihalache i refuza regulat sd pund punctele pe i... Cum nu puteam sä destainuiesc fruntawlui taranist hotararea domnului Prezident" de a pune fierul pe nicoval5 numai in ultimul moment, i-am explicat tergiversarile lui Maniu prin sentimentul de delicatete care-I impiedica sa ajung5 la precizii concrete in absenta

www.dacoromanica.ro

278


colegului sAu de sefie, Iorga. Nu stiu dacA Madgearu a luat sau nu de bung explicatia mea, dar s-a multumit cu &Ansa. Si si-a linistit nervii certandu-se cu Tancred Constantinescu, in comisia speciala, asupra legii electorale. Insistentele mele pe 15110 Maniu, de a renunta la planul lui si de a discuta imediat compunerea viitorului Cabinet au fost zadarnice. Dansul imi repeta intruna cA cu tAranistii nu era nimic de facut 1)&15 nu vom avea blidul cu linte" in manA... Indoielile mele, ivite odatA cu criza Carol, asupra izbindei fmale a straduintelor noastre au inceput SA se intAreascA, cAci aveam impresia netA cA Maniu calca tot mai mult in steAchini si când in5 gandeam si la sosirea celuilalt set m5 apuca groaza! Maniu n-a vrut sA stea nici mAcar de vorb5 cu noi, pe chestiunea constituirii Guvernului, desi aveam si noi de drAmuit atatea ambitii si de impAcat pe ardeleni cu iorghistii, pe fostii takisti cu partizanii mei si pe toti impreunA! Nici chiar pe mine, care dusesem tot greul ascensiunii partidului cAtre putere, nu in-a intrebat o datA ce portofoliu

urmAream. Pentru mine personal lucrul era indiferent, c5ci nu mai aveam nici o incredere in viitoarele posibilitAti ale Guvernului nostru care mi se infatisa ca o adun5turA de interese marunte, rail vlag5 si far5 cheag. Continuam sA trag in ham, fiindcA obiceiul meu era s5 duc o sarcinA 1)&15 la sfarsit, si fiindcA eram impins si eu de o ambitie meschin5, aceea de a impiedica pe Averescu sa ajungA la putere... hi fine, in ziva de 19 martie a sosit si Iorga din strAinAtate. Cu dou5 zile inainte, Delegatia noastrA PermanentA dAduse lui Maniu depline puteri pentru a incheia acordul cu tArAnistii, ceea ce n-a impiedicat pe Maniu sA tarAgAneascA lucrurile mai departe, introduand un element nou in discutie: fuziunea ambelor partide, fArA sa ma consulte nici pe mine, nici pe Iorga. Dup5 cele comunicate de mine in urma audientei la

Rege si de Stircea din ordinul" Majestatii Sale, domnul Prezident s-a crezut atit de sigur pe putere, Inc& a inceput sA ocoleascA sfaturile mele de ale lui Iorga nu mai vorbesc, cAci le-a ocolit de la inceput. Iorga s-a inapoiat la Bucuresti, dup5 cum era de prevAzut din scrisoarea reprodusA mai sus, si mai sceptic dee& plecase. Era convins c5 BrAtianu nu va demisiona, si c5 dac5 va demisiona, un Guvern de colaborare intre noi si tAranisti nu era de pus in picioare; Regele nu va face niciodata apel la dansul, si Idea' dânsul toate se pr5buseau. Asa &idea cel putin, c5ci de spus nu o spunea, dar altfel nu se putea explica pesimismul ski fatA de optimismul celorlalti. M-am hotAr5t s5-1 abordez

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

279

chiar a doua zi dup5 sosirea sa pe chestiunea lui Maniu, ca s5 nu-1 las s5 se angajeze pe o cale din care ar fi fost greu de intors. Demersul ma plictisea grozav, §i nu §tiam cum s5 aduc pe bietul domn Profesor la renuntarea ce i se cerea, fara s5 descop5r pe Rege. Era greu, i am intrat in cabinetul s5u plin de sfialà. Cum rn-a vàzut, Iorga §i-a 15sat corecturile (ceea ce nu i se intimpla niciodat5), s-a sculat §i venind spre mine rn-a primit cu cuvintele: tiu ce ti-a spus Regele; ma Weptam, ti-am scris-o, i nu ma mira! Nu ma poate suferi, pen-

tru toate adevarurile pe care i le-am spus totdeauna in fatà! Maniu, prim-ministru! Ha, ha! Foarte bine, dar cu o conditie: il voi propune eu Regelui, va fi pentru mine un prilej sd ii mai spun cateva adevdruri sd aibd bareni pentru ce sii fie supdrat!" Fumega, se invartea in jurul raf-

turilor cu c5rti, se a§eza, se scula iar* se vedea ca §tirea decapiearii lui era proaspata... Cine-1 pusese in curent? Cum s-a putut afla un secret pe care nu trebuia s5-1 §tie in afarà de Rege, deck Maniu (prin autorizatie special5 a Majestátii Sale) §i cu mine? N-am putut afla niciodata. In tot cazul printr-o indiscretie a Regelui sau a lui Maniu, caci eu am fost mut ca un pe§te. Am incercat sä neg, sau mai bine zis s5 atenuez sentinta regard'. i am c5utat s5 explic c5 Regele nu 1-a exclus de la efia Guvernului, multumindu-se s5 exprime o dorinta §i anume aceea de a da o satisfactie Aldealului, prea nesocotit in materie de guvernare, de la Unire; c5 bineinteles Regele nu s-a gandit niciodat5 sà-1 jigneasc5 pe dinsul §i nu s-a gandit s5 cheme" pe Maniu, ci dimpotriv5 s5-1 vad5 desemnat, chiar de colegul s5u din fruntea Partidului National... Iorga ma asculta, sarcastic, ili b5tea in mintea lui joc de pledoaria mea o simteam. in fine, nodul Gordian fusese faiat, am rasuflat, qi 1-am lasat pe el &à-0 r5coreascá sufletul, spunându-mi tot ce avea pe inim5. *i i-a dat drumul! Mi-a marturisit c5 de and a facut fuziunea cu Maniu, s-a simtit ca intr-o puFarie, cu lanturi de m5ini §i de picioare, CA am vrut toti s5 punem st5pinire pe el, c5 Maniu 1-a umilit cum n-ar fi putut crede el c5 s-ar 15sa vreodath s5 fie umilit dar c5

toate au un sfar§it, .yi s-au sfar.yit!! $i a ap5sat pe cuvântul sfarOt".

Eram convins ea va incheia intr-o rasunatoare demisie, cind colo rn-am pomenit cu el urlandu-mi: Foarte bine, Maniu Guvernul! Eu ins5 cu partidul! Nu mai admit s5 impart efia partidului cu nimeni. Nu voi face parte din Guvernul domnului Maniu, dar inteleg s5 r5m5n, in afarà de Guvern, singurul qef al partidului! N-am nevoie de investiturile i de miluirile Regelui ma multumesc cu autoritatea pe care

www.dacoromanica.ro

280


mi-am ca0igat-o singur... Te rog spune lui Maniu irevocabila mea hotArare, §i sä ma lase in pace, fi stifle sigur cd-1 voi recomanda Regelui!" Patatras! Vorba francezului. 0 clipa, am avut viziunea intregului edificiu la pamant, a intregului edificiu pe care ma caznisem de doi ani qi mai bine sa-1 ridic. Pe loc, n-am gasit decat cuvantul lui Cambronne ca sa-mi dau pe fata gandul qi sentimentele: Merde! M-am stapanit mina

0 nu i-am dat drumul. Am strans mana Paranoicului §i am plecat. M-am dus la Maniu i i-am povestit scena. Lasati, domnule Argetoianu, e bine a intampinat blajinul blajean am rezolvat chestiunea Guvernului; ce era mai important. Pentru partid, il impacati dumneavoastra. )4a e domnul Iirofesor, pripit la vorba dar e om bun, §i dumneavoastra 0iti sa-1 luati..." i blajinul blajean, impasibil, a inceput sali 0earga obrazul cu hartia lui pudrafa; o nenorocita inventie pe care Mihai Popovici, arbitrul elegantelor, i-o adusese de la Paris. A doua zi am primit de la Iorga scrisoarea care confinna intentiile lui: Scumpe domnule Argetoianu,I Situatia de dubla conducere a partidului pe care o confirma cuvantarea d-voastra la o adunare neconvocata si nestiuta de mine2 e imposibila pentru simtul meu de demnitate, fara a mai vorbi de tot ce am putut aduce partidului nostru. Ca vicepresedinte al organizatiei, yeti binevoi sa ajutati pe dl. presedinte Iuliu Maniu a aduna imediat dupfi sarbatori Congresul care singur are a se ocupa de situatia creati astfel. Primiti vä rog, incredintarea intregii mele simpatii personale.3 N. Iorga Am decis ca ziarul meu, sustinut pang acum de partid cu atitea jertfe, sa devie o revista periodica pe seama mea".

De cate ori se supara, Iorga i0 suprima ziarul, §i de cate ori ii trecea, continua sa ni-1 lase in spinare... $i acestea erau raporturile partidului, cu tarani0ii pe de o parte, cu lorga pe de alta, in ceasul in care Bratianu i-a dat demisia! Ziva patimirii noastre a fost ziva de duminica 28 martie. Bratianu i0 daduse demisia in ajun, i consult:661e" au avut loc in dupa-amiaza I Nu mai eram scumpul prieten"1 2 Sedinta Delegatiei Permanente din 17 martie. 3 Personale" adica nu ca presedinte al partidului!!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

281

acelei duminici. Pentru Partidul National, Costic5 Hiott a luat contact cu mine qi rn-a intrebat pe cine s5 convoace, c5ci dupâ traditie zicea el, nu pot fi convocati doi efi ai aceluiaqi partid. Faptul c5 n-a insistat, cá nu fusese insdrcinat s5 insiste pe lang5 noi ca sà desemn5m pe Maniu, nu mi-a pläcut. Am intrebat pe Hiott dac5 Regele a manifestat vreo preferinta qi mi-a raspuns c5 niciuna... Dac5 ar fi vrut s5 insarcineze pe Maniu cu formarea Guvernului, ar fi cerut s5 vie acesta. Mi-am zis totuqi c5 poate voia s5 aud5 din gura lui Iorga desistarea sa dar in acest caz i-ar fi chemat pe amândoi, pe unul ca SA se desiste qi pe celálalt ca sà-1 insarcineze sau cel putin s5-1 previe cà avea de gand sà-1 insarcineze cu althuirea noului Cabinet, conform obiceiului. Nedumerit, am intrebat pe Hiott daca s-a schimbat ceva in intentiile Regelui i ministrul Palatului mi-a r5spuns textual (am notat cuvintele ca s5 le raportez lui Iorga §i lui Maniu: De trei zile Regele nu mi-a mai spus nimic, dar nu am nici un motiv sd cred cd s-a schimbat ceva..." Intrucfitva Iini$it, dar zdruncinat in increderea mea,

am comunicat lui Hiott c5 partidul" (!) desemnase pe lorga pentru audienta qi c5 Iorga va aduce la cunoqtinta Majest5tii Sale, ca domnul Iuliu Maniu era desemnat pentru preqedintia Consiliului in cazul in care Majestatea Sa s-ar gandi la Partidul National. Hiott s-a inapoiat la Palat qi mi-a telefonat cä Regele a fixat audienta lui lorga pentru duminic5 dup5-amiaza la orele 5. Toate acestea s-au intamplat sambata seara. Am prevenit pe Iorga despre convocare qi am pus qi pe Maniu in curent cu evenimentele, rar5 s5 Ii ascund i nedumerirea mea. Maniu n-a fost ind5 deloc impresionat de procedura Regelui, pe care a gasit-o natural5. M5 va chema pe mine dup5 consulthri, c5ci pe mine n-are s5 ma consulte, ci sa-mi dea un mandat..." L-am l5sat in optimismul s5u §i am telefonat lui Cápit5neanu, omul cel mai bine informat din Bucurqti, qi confidentul lui Stirbei. Capit5neanu mi-a egspuns ca nu qtie lucru mare; aflase cà liberalii lucrau pentru Averescu, dar Stirbei Ii spusese ca Regele nu va face o astfel de prostie". Dânsul credea c5 criza va tine cfiteva zile, c5 va fi lucratura multa i c5 planurile noastre" (voia sá zic5 un Minister Stirbei) aveau sorti de izbanda... M-am culcat enervat, qi am dormit prost. Duminic5 dimineata la ora 9, intalnire cu Maniu la Iorga, unde a fost apoi poftit i Mihalache, pentru alckuirea listei: o conferint5 prealabila... Maniu era de parere s5 nu discutam distribuirea portofoliilor qi s5 a§teptAm s5 fie intaiwww.dacoromanica.ro insárcinat el cu formarea Guvernului. Iorga n-a

282


vrut insi sa aud5 de asa ceva si a declarat net ca el nu se prezinta Regelui fara o lista in man& Si cum sosise si Mihalache, a inceput targul... Peste noi au venit gramada toti candidatii nostri si ai taraniqtilor; pe la orele 10 si jumatate ne-am aflat intr-o adevarata atmosfera de balci. Ca sa satisfacem toate poftele ar fi trebuit sa dispunem de 30-40 de portofolii si tot atatea subsecretariate de Stat! Iorga a declarat de la inceput ca nu cere si nu primeste nimic; eu stam pe un scaun, ascultam, si nu mai ziceam o vorba: enervarea mea din ajun si de peste noapte facuse loc unei scarbe adanci. Maniu, desi fusese contra alcatuirii unei liste, a scos una din buzunar gata ticluità de acasa, in care majoritatea portofoliilor era incredintata... fostilor takisti! Mi-am dat seama ca totul era pierdut: chiar daca Regele va insarcina pe Maniu cu Guvernul, nu vom ajunge niciodata sa alcatuim un Guvern ca lumea, care &à insemneze ceva si &à poata aduce la indeplinire programul de refacere al tarii. Or eu nu ma trudisem ca sa aduc pe cutare sau cutare la putere, ci sti ajung acolo unde nu putusein ajunge

cu Averescu... Am cazut intr-o stare de prostratie; stam pe scaun, aprindeam o tigareta dup5 alta, ascultam si nu mai pricepeam ce se urzea in jurul meu mi se inecasera toate corabiile... Nu rn-am mai amestecat in nimic, in nici o discutie. Taranistii cereau toate portofoliile mai importante si nu admiteau nici un takist pe lista; apostolii lui Iorga voiau &á fie ministri numai ai mei stau la o parte, coplesiti si ei de copleseala mea, si mai ageri si mai experimentati in politica ca ceilalti, incepusera SA simta falimentul... Iorga ranjea; avea el planul lui, si petrecea privind cum se agitau si se certau prostii" intinzand mana dupa o naluca! S-au certat pana la ora 1. La ora 1 am plecat cu totii sa mancam si la ora 3 ne-am intors la Iorga. M-am dus acolo si eu, nu stiu pentru ce, probabil impins de curiozitate caci fara sä stiu Inca ce se va intampla la Palat, am socotit deja in acel moment partida pierduta. Pe and in casa lui Iorga se redeschidea balciul, la Palat, Regele primea pe Averescu si-1 insarcina cu formarea Guvernului...

In fine la ora 4 si jumatate s-a cazut de acord asupra unei liste provizorii (!!), in fata fiecarui Minister si se mai creeau dou5 erau cite douà sau trei nume: sei aleagii Regele! O sa aleaga, n-aveti nici o grija!" ranjea Iorga, caruia se oferise solemn" de catre Maniu si Mihalache, prqedintia Camerei sau a Senatului au choix". Marturisesc ea nu i-am priceput jocul in acel moment; ma tampisera evenimentele, si nu 1-am aflat decat dupa audienta lui. In fine la ora 5 fara un www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

283

sfert lorga a plecat la Palat, cu lista" in buzunar. Nu cerusem nimic, dar mi se facuse cinstea sa fiu propus ministru de externe, fall concurent!!!

La ora 5 rarà un sfert a plecat, i la ora 6 s-a inapoiat. Aqteptat cu neräbdare, o tkere mormantal5 I-a intampinat: Am remis lista Majesfatii Sale i Majestatea Sa mi-a spus c5 va aviza..." Si altceva nimic?" a intampinat Maniu. Nimic... !" intre timp ne sosiser5 ins5 zvonurile despre insärcinarea lui Averescu, dar nimeni nu voia s5 le cread5. Chestionat din toate p5rti1e, Iorga n-a vrut s5 spuna un cuvant, de0 era evident c5 intr-o audienci de aproape o orà se vorbise mult i de multe... Neputand scoate nimic de la Iorga, cei mai agitati au plecat dup5 §tiri. In fme pe la orele 7, nu mai era nici o indoialà: Regele insarcinase pe Averescu cu formarea Guvernului. Cei care veneau din oreg povesteau c5 in toate cercurile domnea o adev5rat5 stupoare; oamenii din

afarà care nu erau in curent cu ce se petrecea in sanul" partidelor noastre, nu puteau pricepe o asemenea bátaie de joc, i se vorbea pe fat5 de revolutie. Dac5 acestea erau sentimentele publicului, las pe oricine s5 ghiceasca ce sentimente au izbucnit in casa Profetului, p1in5 de gemea. Ca o furtun5 s-au ridicat valurile de blesteme i de injuráturi la adresa Regelui i a lui Beatianu, i toti caraghio0 adunati acolo au inceput s5 urle qi s5 cear5 care mai de care capul lui BfAtianu, detronarea Regelui 0 Revolutia! Ca se s5varOse un adevarat asasinat moral impotriva celor dou5 partide populare ale Orli, era adev5rat dar nu era mai putin adev5rat c5 dacá nu ar fi fost savarsit, rezultatul ar fi fost acela0 caci le osandiserà proprii lor membri la pieire... Reactia opiniei publice, qi zvonurile r5spandite de cei interesati au fost in primul moment atat de violente Inca teama de o revolutie a p5truns 0115 in cercurile liberale §i in Guvernul demisionat care gira Inca afacerile. Pe la orele 8 eram Inca toti frunta0 adunati la Iorga ne-am pomenit cu vizita generalului Nicoleanu care a venit s5 ne conjure s5 nu punem la cale ceva cáci trupele erau concentrate in caz5rmi, gata s5 intervie, §i sangele ar fi curs §iroaie pe stfazile Capita lei"... Maniu i Mihalache, galbeni de ciud5, au asigurat pe prefectul politiei c5 nu se va intampla nimic §i 1-au insarcinat s5 transmit:a tot dispretul lor" celui care a pus la cale aceast5 adevarata lovitur5 de Stat"... Nicoleanu a plecat mai liniqtit; eu rn-am luat dup5 el §i afarà, in intuneric

www.dacoromanica.ro

284


i-am spus: Revolutie, domnule? Te-ai uitat la capetele lor? Nu stiupe unde s5-si scoath c5masa! Spune lui Br5tianu s6 n-aib5 nici o grijà! In-

cept s5-I pricep si s5 cred ea' a avut dreptate! Dar de ce Averescu?" Nicoleanu a dat din umeri si mi-a faspuns: Nu stiu, dar nu cred ca* va putea rezista..." Nici el, nici eu n-am putut sà ne inchipuim atunci cà dupa un an, tot Brátianu Ii va da peste cap. Si mai putin eu, c5 voi fi atunci al5turi de Bfatianu ca sà-mi iau in fine revansa asupra lui Averescu...

Abia a doua zi dimineata am aflat de la lorga ce se petrecuse in audienta lui. Vázandu-mä tot atat de dezgustat ca si dânsul de democratia integrala", mi s-a deschis si mi-a povestit tot. Cum a intrat la Rege, lorga i-a intins lista cu Maniu in cap, si i-a spus c5 ii aducea propunerea de Guvern rezultath din delibefarile partidelor, in favoarea carora tara se pronuntase in toate alegerile din ultimul an. Cu aceasta misiunea mea oficiald era indeplinitd terminatal Ceea ce a urmat nu mai privea partidele, si de aceea rn-am abtinut s5 o impartasesc domnilor adunati ieri seara la mine..." Mie hrs5 nu vrea sa-mi ascund5 nimic. Regele s-a ar5tat foarte abaut si nu stia cum s5 inceap5 ce vrea sä-mi spurth. Si atunci am inceput eu. I-am deslusit marea greseal5 initiala pe care a facut-o dandu-se pe mana lui Britianu si impunand Arii atSta vreme un Guvern nesuferit. Ca sà-si scape pielea, Bralianu 1-a dus la crima imolàrii fiului s5u si-1 va duce din treapth in treapth tot mai jos, pang la pr5busirea Coroanei. Am vorbit trei sferturi de ceas, mi-am usurat sufletul, si am incheiat rugasndu-1 s5 nu dea nici o atentie pdrtii formale a audientei mele. Eram cony ins c5 va forma Guvernul pe care-Iva ordona Br5tianu. Daca ma prezentasem in fata lui cu o lista, era ca sh

indeplinesc o formalitate constitutionala. In cazul in care lista nu i-ar placea 1-am prevenit cu un zâmbet ea' mai aveam alte dou5 si chiar mai multe, acasa, alc5tuite din competente tot atat de remarcabile! Regele a suras si el

si 1-am p5r5sit farà sa mai astept faspunsul lui!"...

Iorga isi platise politele si Regelui si lui Maniu si Ii freca mainile. L-am invidiat, caci el, cel putin, avea o satisfactie pe cand eu r5rn5-

sesem knock out" si-rni pierdusem odath cu iluziile si aproape tot prestigiul politic. Ce sa mai vorbesc de fr5mantari1e care au avut loc toata ziva de luni 29 martie c5ci Averescu n-a putut sà-si constituie Ministerul decal marti dimineata fr5manthri in care nu rn-am amestecat deloc. Regele, ca sa dea aparentele c5 impusese si el ceva, si c5 rnai avea cat de putin obraz, ceruse lui Averescu o colaborare fie si ridicolà, sau simboli-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

285

ca" cum se zicea, cu Ardealul. S-a alergat toata ziva de luni dupg un ardelean de vaza §i depunerea juramantului a fost amanata pe marti, a doua zi. Ardeleanul a fost gasit in persoana lui Goldi§, frunta§ de frunte

al Partidului National, pe care 1-a capacitat" Alecu Constantinescu. Ezitarile lui Goldi§, care s-au hoar& cu greu, au dat lui Maniu §i lui Mihalache ragazul sa mai intervie pe diferite cal la Palat, §i sa supun5 Regelui diferite liste. Regele le-a luat succesiv la cuno§tinta, da, da, da..." §i a semnat marti dimineata decretul lui Averescu... in momentul cand ie§eam din casa am aflat Ca la amiaza Cabinetul Averescu depunea juramfintul, §i cum treceam prin fata Palatului Stirbei, am vrut &à vad ce cap facea Maria Sa §i am intrat. Am gasit pe Printul Barbu scriind in vestitul birou al lui Voda Stirbei, cu mobile din lemn de lamai. Scria lini§tit. Ei, ce zici de frumoasa lovitura? au fost primele mele cuvinte... Nu s-a terminat nimic... E§ti inapoi cu informatiile, Averescu depune jur5mantul la ora 12...

Nu se poate!" Si in acela§i timp Stirbei a luat telefonul §i a chemat pe Costica Hiott la Palat. sSi iatti ce am auzit cu urechile mele: ,Ftirbei: E adevarat ca Averescu depune jurâmantul la ora 12? Hiatt: ...

tirbei: Nu pot sa cred! Ati innebunit cu totii! Inca ieri seara am avut asigurari contrare... Hiatt: ... ,Ftirbei: E o adevarata nebunie! Cred ca Regele va regreta amarnic prostia pe care o face..." Si a inchis telefonul. M-am intrebat de multe ori daca Stirbei a fost sincer in acel moment, sau daca mi-a jucat teatru, cu cuscru-sau Hiott. inclin a crede c5 a fost sincer, caci oricat de fatarnic era, nu putea sa-§i schimbe fizionomia cum §i-a schimbat-o pe masura ce Costica Hiott ii confirma de la capul firului §tirea pe care i-o adusesem. A inchis telefonul, §i palid ca ceara (i se inecasera §i lui corabiile?), cu sprancenele incruntate, a ridicat bratele spre tavan, §i a lásat sa cada: C'est la fin de tout!" Si daca a fost sincer, cum se facea Ca nu era in curent cu cele intamplate de 48 de ore, el, confidentul Regelui? ii fusese ru§ine Regelui sa,-si vorbeasca §i sa-i destainuiasca hotararile luate de altii in numele lui? Il

www.dacoromanica.ro

286


lasase Batianu afarà din complot, simtindu-1 ostil? incercase sA intoarca" pe Vodà, si crezuse ea' reusise in ajun? Atatea intrebari care au ràmas si vor rámane far5 easpuns, c5ci Stirbei nu mi-a spus o vorb5, si eu n-am Cautat s5-1 descos: nu mai aveam nimic de irnpartit. Lovitura a fost atat de crunt5, incat mi-au trebuit douà zile ca s5-mi revin in fire. Pip5iam realitätile si nedumerit, nu puteam pricepe. Pentru ce-mi spusese Regele c5 era hot5rat s5 cheme Partidul National la putere si ma autorizase s5 o comunic lui Maniu? Pentru ce trimisese cu 15 zile inainte pe Starcea aceluiasi Maniu sà-i confirme acelasi lucru?

Pentru ce discutase cu noi Tancred Constantinescu legea electorala, douà luni, socotindu-ne ca succesorii desemnati ai Guvernului? Fuseser5 toate comedie? Jucase comedie si Stirbei, depozitarul tuturor secretelor si confidentelor, complicele credincios al lui Bratianu? Se inselase atat de adanc Costic6 Hiott, care numai prost nu era? Atunci ce? Atunci ce? Incetul cu incetul am putut afla ce s-a petrecut, si numai tarziu de tot rn-am lamurit. Ne-a cur5tat Printul Carol. Pada' la lovitura lui, nimeni, nici chiar Br5tianu, nu s-a gandit sa infaure Partidul National de la succesiunea Guvernului. Regele se cam temea de colaborarea cu taranistii, dar o admisese pan5 in cele din urm5, si dorea s5 se impace cu ardelenii, chemandu-i la putere. Beatianu socotea si el c5 trebuie trecut prin aceasta experient5 dar voia s5 o ingradeascà pe cat se putea. Cochetariile sale cu Averescu si cu Goga din vara anului 1925 nu reprezentaser5 dupâ cum s-a spus decat incerc5ri de santaj si de presiune asupra partidelor democratice. Lovitura Printului a schimbat fata lucrurilor o v5zusem bine. Chestiunea Carol a devenit de la ianuarie 1926 Inainte pivotul politicii romonesti pentru Brátianu, bineinteles si Br5tianu tine tot in mina. Fat5 de atitudinea lui Iorga si a lui Maniu (pana la un punct si de a rnea), fata de tonul ziarelor noastre, Bratianu ne-a osariclit. Condamnarea era insa greu de dus la indeplinire, caci tara era cu noi. 0 spunea in fiecare zi opinia publick o spunea la fieca-

re alegere corpul electoral. Partidul Liberal era demonetizat, iar el, Bfatianu, odios. 0 lupta pe fatà n-ar fi avut sorti de izbandá, si omul s-a hotarat, neavand alt5 posibilitate, sa ne asasineze pe la spate. Nu s-a deschis ninuintd, nici Regelui, nici lui Stirbei, nici vreunuia din tovaràsii s5i de lupta, nici lui Averescu pe care il alesese ca inlocuitor vremelnic si ca coadà de topor ca s5 dea in partidele democratice. A t5cut, a lasat pe Rege si pe eine voia s6 se joace cu succesiunea Guvernului,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

287

si a asteptat ultimul moment ca s5 dea si el lovitura lui. Dacä cineva din ai lui a stiut ceva, e poate Alecu Constantinescu poate in tot ca-

zul la el acasd si numai in ajunul demisiei Guvernului s-a pus la cale Ministerul Averescu, qi tot Alecu Porcu a adus acestuia colaborarea lui Goldis. In ultimul moment, Br5tianu a invocat pactul incheiat pentru indepártarea Printtilui Carol, a declarat Regelui c5 un Guvern national sau nationa1-t5r5nist ar preg5ti readucerea surghiunitului ci i-a fortat miina cum i-o fortase la sfarsitul lui decembrie pentru executarea fiului sau. De data asta ins5 nu mai avea nevoie de colaboratori: Regele era silit s5 goleasc5 pan5 la fund paharul inceput, si Br5tianu era in m5sura s5-1 sileasc5 singur. Iat5 de ce nici Regina, nici tirbei, nici Hiott n-au stiut nimic si cu atat mai putin Regele, 1)&15 n-a simtit mina slapanului in grumaz. Pentru mine, infrangerea a fost mai mult o infrangere de amor propriu decal una politica. Politiceste pierdusem partida de cand ma con-

vinsesem cd nu era nimic de feicut cu tovardsii cu care plecasem la drum. Una urmarisem eu, si alta ajunsesem. N5d5jduisem pentru a doua oard s5 pot realiza cu oameni noi un Guvern de mari infaptuiri, si ajunsesem sà ma conving ca nu duceam in spinare decal ambitii meschine si 15comie &à frau. De la jum5tatea drumului nu mai mersesem inainte decat de rusine fiindc5 apucasem pe calea pe care c5lcam. Imi dam seama ea' pe acest drum voi duce cativa oameni la izband5, dar ideile mele, nu. E mai mult ca sigur ea" deceptia de la sfarsitul lui martie 1926 rn-a scutit de deceptii mai mari, mai tarziu. Amorul meu propriu ar fi sangerat mai putin dacà beneficiarul loviturii ar fi fost altul decat Averescu, si poate chiar cà m-as fi bucurat de rezultatul ei. Triumful lui Averescu mi-a fost ins5 atat de dureros, incat am inl5turat toate pornirile de parasire a politicii, ce ma asaltau, si am ramas ca sà Ina rázbun. Cu aceast5 memorabil5 infrangere s-au incheiat pentru mine doi ani si mai bine de trud5 ce ar fi meritat o soart5 mai buria. La Amintirile consemnate in aceste pagini, voi ad5uga un epilog, ca s5 inchei un casi voi spune cateva cuvinte pitol dureros al carierei mele politice despre cele ce au urmat dezastrului nostru si despre alegerile rAmase de pomin5 si prezidate de poetul Octavian Goga, la sfarsitul lui mai 1926. inainte de alegeri, am avut calvarul preg5tirii lor. Dac5 as fi ascultat numai de indemnul inimii mele, a filásat tot si m-as fi retras la Breas-

www.dacoromanica.ro

288


ta, sa nu mai aud de politica si de nimeni. Am socotit Irma &à era de datoria mea sa nu parasesc vasul cat mai plutea Inca, desi facea al:4" din toate partile, si sa nu dezertez in ajunul luptei, care probabil urma sa fie ultima... Si nu numai ca am stat la postul meu, dar in acele zile agitate

am fost aproape singur la postul de comanda. Iorga tuna, fulgera si triumfa, lasand sa se inteleaga Ca toate mersesera stramb fiindca nu fusese ascultat el cand in realitate prabusirea partidului fusese provocata in mare parte prin nebuniile i prin carlismul lui. Maniu se imbolnavise, si dupa ce a zacut cateva zile in casa, s-a inchis la Sanatoriul Elisabeta si n-a mai vrut sä auda de nimic.

Dupa constituirea Guvernului Averescu, in partidul nostru a fost dezastru. Toate fuziunile si pactele incheiate in ultimii doi ani avusesera de scop cucerirea Guvernului si acest scop prabusit s-a dovedit cat de slab era cheagul care legase diferitele grupari in afara de urmarirea telului propus. Fiecare grupare s-a strans in jurul sefului ei, iorghistii in jurul lui Iorga, ardelenii in jurul lui Maniu i ai mei in jurul meu. Nu rata pierderi; au fost si oameni practici care si-au cautat culcusul aiurea. Au trecut multi din Partidul National la taranisti care iesisera din criza mai putin atinsi. Partida nu o pierdusera ei, o pierduseram noi. Dansii tratasera cu noi o colaborare de Guvern, intemeiata pe siguranta noastra de a fi chemati i nici nu o incheiasera macar definitiv. Popularitatea Partidului Taranesc, bazata la sate pe o ideologie vaga si falsa,

dar totusi vie, nu fusese atinsa. Partid nou, Partidul Taranesc avea viitorul pentru el, si mai putea sa-si astepte ceasul. Desi erau si conducatorii taranisti, care se vazusera aproape mini$ri, destul de deprimati, masele organizatiilor se tineau darze i rata indoialä constituiau in Vechiul Regat si in Basarabia cel putin, cea mai importanta forta electorala din opozitie. La taranisti n-a fost nici o dezertare; dimpotriva, au trecut de la noi multi la dansii. in Partidul National, in afara de Ardeal unde masele care urmau pe Maniu erau Inca compacte, situatia era dezastruoasà. Bizuindu-ne pe Guvern si pe liste comune cu taranistii, nu facusem nimic in Vechiul Regat. Ne certasem doi ani de zile, prin toate judetele, mai intai iorghistii cu ai mei, apoi iorghistii si argetoianistii cu ciurucurile takiste inscrise la Maniu alaturi de toti caraghiosii ademeniti de perspectiva puterii. Se certau toti pe sefii, pe eventuale prefecturi si deputatii si nimeni nu se mai ocupase de propaganda si de organizare electoral& in alegerile din anii 1924, 1925 si 1926 ne multumisem cu curentul, qi www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

289

eram atat de siguri de Guvern incat nu ne-am preocupat niciodath de eventualitatea unor alegeri generale in opozifie. Taran 4tii dimpotrivg, hotarati sd ne incalece in alegeri, chiar qi mai ales in ipoteza unei colaborgri de Guvern, lucraserg pe capete i se inthriserg in toate judetele, afarA de Ardeal, unde totuqi se deOeptase un curent puternic i pentru dfin*ii. Nu mai vorbesc de Basarabia unde, cu Pelivan qi cu de-al de Ciugureanu in frunte, eram cu totul inexistenti. In asemenea conditii era pentru noi o chestiune de viath §i de moarte sg ne prezenthm in alegeri in cartel cu thrani§tii. Singuri, n-am fi fost in stare sg scoatem decal cativa deputati in Ardeal, *i cum numgrul celor

alqi depindea de masa voturilor pe targ, nu §tiu cati ar fi iqit, foarte putini in tot cazul. Cu theanictii, aveam un pact de tovar4ie in alegeri, limitat la rdsturnarea Guvernului Brdtianu, i mai aveam altul pentru colaborarea la Guvern dar care nu fusese macar complectat. Astfel stand lucrurile, thräni§tii se aflau liberati de angajamentele lor fath de noi, odath cu demisia Guvernului Bratianu §i numirea Guvernului Averescu. Aveau insA i tAratiiSii un interes &à incheie cartel electoral cu noi: era tot chestiunea rnasei electorale pe tard, math la care aportul

voturilor compacte ardelene nu era de dispreruit. Legea electoralà era a*a de intortocheata, incat voturile lui Maniu de la Alba Iulia puteau sa scoad un deputat taraiiist la Covurlui sau aiurea in Vechiul Regat. De data asta, negocierile cu targrii§tii le-am dus eu. Maniu, sub pretext de boala s-a dat la o parte. Boala a fost insA numai un pretext. in realitate, la inceput, Maniu n-a voit cartel, 0 pang la srar§it s-a thsat greu, *i dupg cum voi argta mai departe, n-a semnat pactul de colaborare in alegeri cu taraiii0ii decal aproape cu sila, §i terorizat de Iorga, care, deqi incurca toate itele, a fost de la inceput pang la sfapit cel mai aprig sustinAtor al cartelului. Si Iorga qi Maniu n-au urmárit ca de obicei prin atitudinea lor decal interese personale. Lui lorga ii explicaseth apostolii lui, ca rug voturile taraniste nu se va putea alege nicgieri in Vechiul Regat, §i CS va fi silit sd cerseascd un loc lui Maniu in Ardeal, umilire inutilg, caci Maniu i-ar fi dat desigur un loc in care n-ar fi putut sg iasl. In ce prive§te pe Maniu, rationamentul lui era in necuno*tinth totalg a noii legi electorale cg va scoate singur mai multi deputati in Ardeal decfit vor alege thraniSii in Vechiul Regat qi cg va dovedi astfel forta Partidului National, caci pentru dansul Partidul National era nucleul lui initial de dincolo de Carpati. De noi, care traseseram un an in jug ca sg-1 scoatem la ivealg, putin ii pasa domnului Prezident...

www.dacoromanica.ro

290


Si mai era ceva care retinea pe Maniu sä incheie o intelegere cu taran4tii, mai erau intrigariile unui grup de ardeleni cu Vaida in frunte, care trata cu Guvernul. Goldi§, ru§inat oarecum de tr5darea sa, cáutase s5 rupä din ardeleni §i luase contact cu Vaida, cu Lugo§ianu, cu Aurel Dobrescu i cu Se mai amestecase in dans i Grigore Filipescu, gata de cite ori era o porcarie de pus la cale. Vaida §i consortii au declarat ins5 c5 de o tr5dare a lor nu putea fi vorba, ci numai de o iMelegere cu Maniu. Averescu a oferit atunci lui Maniu, doud locuri in Guvern si 32 in Parlament. Ardelenii erau atat de demoralizati i de descurajati, 'Inc& cred c5 combinatia" ar fi reu0t, dacA n-ar fi torpilat-o Goga, care nu voia s5 aud5 de Maniu i de oamenii lui in Guvern. Negocierile au fost ins5 lungi i laborioase, paralele cu cele pe care le duceam eu cu carani§tii, ajutat" de un comitet (eram doar un partid democratic!) desemnat de Maniu i ins5rcinat sa-mi puna bete in roate! Se mai aduna la fiecare 4-5 zile i Delegatia Permanenta, emitând de fiecare dat5 noi preteMii! Cum am dus la bun sfarOt negocierile mele, intai cele de principiu, apoi cele privitoare la capetele de lista (singurele locuri cu importanta electoral5), nu §tiu nici eu! Mai ales c5 ai noqtri nu voiau s'à aud5 de cedarea capetelor de lista' t5rani§tilor §i s-au opus in mare parte listelor comune. A trebuit s5 aduc de vreo douà ori pe Iorga sä urle i s5 injure in Delegatia Permanent5 §i s5 trimit in ultirna zil pe Davila la Sanatoriul Elisabeta sd srnulgd senulkura lui Maniu, care probabil c5 n-ar fi dat-o dac5 ar fi avut vreo nadejde din partea Guvernului... Taran4tii pretinseser5 locuri *i in Ardeal i Maniu ;,a pretextat" ca nu vrea sà-i introduc5" in fieful s5u electoral, ca s5 explice rezistenta sa rezistentä care n-a cedat, in afarà de insistentele noastre §i de retragerea propunerii Guvernului, decat tirii Ca taran4tii erau hot5riti sä rup5 tratativele cu noi, sà porneasca chiar in acea searà in Ardeal, i sa pun5 candidaturi in tot locul. in afarà de dificuleitile negocierii de principiu a cartelului, am avut greufati nesrar§ite pentru fixarea candidaturilor. A trebuit sa fac concesie peste concesie, §i s5 inghit toate umilintele. Partà §i in Dolj mi-a fost contestat, mie, capul de list5, de c5tre pezevenghiul de Potarc5, trecut de la noi la tArani§ti, a doua zi dup5 insc5unarea lui Averescu, si I inainte de ziva fixata de comun acord pentru depunerea candidaturilor.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

291

proclamat imediat eful organizatiei t5r5niste din Do lj. Potarc5 era un caraghios MI5 nici o valoare i far5 nici un scrupul, dar un agent electoral de prima ordine. Avea in mân5 toate firele organizatiei mele din Do lj, i dezertarea lui imi d5ramase toate centrele din judet. Plecase de la noi i trecuse la tarani§ti ca s5 se aleag5: cu ce rupsese de la mine i cu corentul" noului sail partid era sigur de succes. L-a pedepsit Dumnezeu, caci a intervenit Mihalache §i i-a dat ordin sà-mi cedeze locul. M-am ales eu §i a Mmas el de caruta... Acest Potarca §i-a dat mai tarziu arama pe fat5, caci ajuns subsecretar de Stat §i chiar ministru a furat ca in codru §i i-a sramit cariera politica disprettlit de toat5 lumea. Negocierile cu taran4tii §i sfortarile de a opri debandada in Partidul National a carui soarta ma mai interesa cel putin pan5 dup5 alegeri, rn-au retinut in Bucure§ti toat5 luna lui aprilie. In ziva de 9 mai am plecat la Craiova unde convocasem pentru aceea§i zi §efii no§tri de organizatie din judet. Am cautat s5 le ridic moralul, s5 le explic §i eu cum am putut mai bine c5 aventura" Averescu era trec5toare, c5 apa curge §i pietrele Mman etc. etc. Am reu§it sa-i mai insufletesc, c5ci erau tare deprimati i ei §i mi-am dat cu pa'rere de Mu seama ca ceea ce ii inviorase mai mult era cartelul cu tarani§tii. Daca ar fi indràznit, ar fi f5cut toti ca Potarc5. Dar mai toti erau oameni de treab5, nu pierdusera de tot increderea in mine, §i au ramasla locul lor. A doua zi, am alckuit cu Potarc6 listele de candidatura: cinci nationali §i cinci t5r5n4ti la Camera doi nationali i doi tarani§ti la Senat. La Camera, al doilea pe listä a fost pus Potarc5, iar al treilea Georgescu B. Ion, prietenul meu. La Senat, in fruntea listei a fost pus tot un membru al Partidului National, generalul Bebe (Iosif) Gkle§teanu. Si am pornit la lupta, far5 vlag5, dar cu tot restul... Cred cA nicioda-

tà, nici inainte, nici dui* nu s-au sävapit in Romania alegeri ca in 1926. Insui Viitorul, oficiosul Partidului Liberal care adusese pe Averescu la Guvern nu s-a putut abtine de a scrie: Aceste alegeri au avut caracterul unei furtuni ce-a trecut asupra intregii tari, mäturand legalitatea, ordinea i chiar increderea in legi §i wzaminte".' Tot ce se poate inchipui a fost pus la cale pentru impiedicarea opozitiei de a-§i face propaganda. Si au mobilizat mai multe contingente i au impanat tam 1 Viitorul din 30 mai 1926. Articolul intitulat: In urma furtunii.

www.dacoromanica.ro

292

CONSTANTIN ARGETO1ANU

cu armata. Sate le, §oselele, podurile, au fost puse sub paz5 militar5 0 s-a interzis nu numai agentilor, dar chiar qi candidatilor no§tri s5 circule. in sate, oamenii cunoscuti sau numai banuiti ea tineau cu Partidul National sau cu Partidul Pranesc, au fost arestati, mentinuti inchi0 *i 0115 in ziva alegerii, insultati, amenintati sau chiar §i crunt bätuti. Ceea ce a facut in Do lj Milcoveanu (fostul escroc din anticamera lui Averescu, pe timpul Guvernului acestuia din 1920-1921), o bestie rar5 pereche, le-a intrecut pe toate. A f5cut pur §i simplu pe nebunul. Avansat din escroc prefect, a cutreierat toate satele judetului, bdtlind cu maa lui oamenii pemd la sage. Teroarea a fost atat de mare in Dolj, 'Inc& nimeni n-a rnai indraznit sA se miSe. De altminteri, de la 15 la 25 mai (alegerile au inceput in ziva de 25), nimeni din noi nu a mai avut voie s5 circule. Pezevenghiul a impins neru§inarea pang a ma opri §i pe mine s5 ies din Breasta. Pornit din dimineata zilei de 15 mai spre Craiova, ca &à plec de acolo cu citiva prieteni spre Birca unde aflasem c5 Milcoveanu stilcise in ajun lumea in b5t5i am fost oprit de jandarmi la podul de peste Brestuica i somat sä ma inapoiez acas5 §i sd nu mai ies. M-am supus i mi-am permis numai &à dau broscoiului cu ochii beliti ce se urcase in copacul de la Interne urmatoarea telegram5: Dac5 rnai ai un pic de ru§ine §i iti mai aduci aminte c5 ti-ai sc5pat pielea in 1917 fitgind in Franca cu banii mei, d5 ordin vechilului d-tale din Dolj care rn-a sechestrat in cas5 sa ma lase sA circul". A treia zi a venit §eful de post sà-mi comunice c5 eram liber s5 merg unde voiam. L-am sictirit §i 1-am dat afar5... Milcoveanu, pe lingä ea' era escroc, era i jum5tate nebun. A adus pe Averescu la Craiova, cu ateva zile inainte de alegeri i 1-a plimbat de la gara la prefectur5 i de la prefectura la sala Belle-Vue (uncle ii pregatise o intrunire) intr-un camion automobil, wzandu-1 in dosul §oferului, pe un sc5unel, intre douà tate cu marame. in spatele lor, o ceat5 de derbedei, imp5nat5 cu cruci de verdeata, canta antece patriotice. In coada camionului asuda §i scartaia un taraf de lautari. Nemi§cat ca o momdie, Averescu a defilat astfel in fata multimii, ca un fel de Tutankarnon national, spre nedumirirea oamenilor care priveau. Unii iqi faceau cruce, altii râcleau. Ca sa r5man5 pentru posteritate, Opozitia Unit5 a trimis Regelui un memoriu care suna astfel: www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

293

Sire, Cu durere suntem siliti sa tulburam liniqtea Majestatii Voastre, dar daci traind sub un regim de fraudare constitullonalci, am voi sa nu inoportunam pe Majestatea Voastra zadarnic, invocand noi fapte de dispret desavar§it pentru Constitutia §i legile tarii din partea Guvemului Majestatii Voastre, nu putem insit in situatia gravi in care se aflä tara, sa nu adresam apelul nostru Ffului suprem al armatei. Noi, in lupta electorala nu mai intalnim in calea noastri adversari politici. Pretutindeni numai armata §i jandarmeria duc campanie impotriva partidelor jandarmeria activi care face §i ea parte din oastea tarii. noastre, Un ordin indraznet al d-lui general Stefanescu, comandantul Jandarmeriei, ne scoate de sub protectia legilor, ne interzice circulatia, propaganda, fiparirea §i raspandirea de manifeste, chiar publicarea listelor de candidati, iar pe alocuri depunerea listelor la tribunal. Jandarmul este transformat in arbitrul libertatilor constitutionale §i aplicirui legii electorale. Satele 0 ora§ele sunt izolate §i imobilizate ca in vreme de razboi, iar ofiterii activi sunt intrebuintati in functii §i propaganda politica. Frunta§ii no§tri sunt arestati, candidatii sunt stalciti in batai §i chiar impu§cati. Guvernul prin agentii s'ai §i chiar prin ofiterii pu§i la dispozitia sa in scop electoral, indraznqte sal invoce in de§ert numele Majestätii Voastre pentru a acoperi toate neomeniile §i faridelegile impotriva dreptului de vot acordat de Constitutia sanctionata de Majestatea Voastra. In astfel de imprejurari lupta electorala e transformatci in atac militar. Nu voim s5 ne adresam direct oastei tkii, pentru a-i arata ci §i noi suntem fifi patriei, ci tara e cu noi, ca legea e cu noi §i sä protestam noi di oastei i se incredinteazi rolul josnic de a fi instrument de partid §i de fraudare a legilor. Fara, dar, sa facem noi apel la simtul de demnitate al corpului ofiteresc, §i si-1 indemnam si respinga rolul degradator ce i se rezerva coqtienti de primejdia ce ameninta Ora prin amestecul armatei in politica, ne adresam intelepciunli Majestätii Voastre de §ef suprem al armatei, implorandu-va de a interzice de urgentfi once amestec al annatei §i al jandarmeriei in luptele electorale, a.,sa cum poruncesc Constitutia §i legile tarii. Ai Majestatii Voastre, prea plecati §i devotati supti§i In numele Partidului National Iuliu Maniu In numele Partidului Taranesc Ion Mihalache"

www.dacoromanica.ro

294


Acest memoriu mai stabileste si faptul interesant ca atat Maniu cat nu si Mihalache ca mai toti tovarasii nostri de lupta de altminteri si-au dat seama de adevarata situatie a lucrurilor: dansii socoteau ca se afla in mijlocul unei lupte electorate obisnuite, si invocau legile si Constitutia pe cand ne aflam in realitate, de la chemarea generalului Averescu in fruntea Guvernului, In fata unei adevdrate lovituri de Stat. Si loviturile de Stat nu pot reu.yi decdt sprifinite de baionete... Memoriul adresat de Maniu si de Mihalache Regelui a avut totusi un rezultat: a doua zi dupd alegeri (!!) generalul Mircescu, ministrul de razboi a dat o circularà prin care a pus in vedere ofiterilor si militarilor insarcinati cu functii sau misiuni" politice, sa se aleaga intre aceste functii si insarcinari si armata, dandu-si demisia dintr-o parte sau din alta. Regimul nu se multumise sa combata opozitia manu militari", isi mai batea si joc de ea! Cu toata nemaipomenita urgie, cu toate falsificarile de rezultate, Opozitia Unita (Partidele National si Taranesc) au dobandit un rezultat neasteptat: 727.202 voturi, voturi reale, fata de 1.366.066 furate de Guvern si de 192.399 obtinute de Partidul Liberal. Mai mutt decal jumatate din voturile adunate cu bata, cu pusca si cu masluirea cifrelor, de care Guvern! Si aceasta dupà falimentul din 20 martie, dupa demoralizarea cadrelor si stalcirea in batai a aderentilor! Ce ar fi fost daca cele dou5 partide ar fi facut alegeri libere la Guvern! Cred ea am ft avut aproape unanimitatea voturilor... Formidabil a fost succesul Partidului National in Ardeal, unde mai pretutindeni listele lui Maniu au avut cel mai mare numar de voturi. Rezultatele din Ardeal, in aceste alegeri, au avut un efect covarsitor asupra evolutiei noastre politice in lunile care au urmat, caci au subliniat valoarea electorala a grupului ardelenesc din Partidul National, au ridicat actiunile lui Maniu si au hotarat pe taranisti sa ceara fuziunea cu dansul. Rezultatele din Ardeal erau cat pe-aci sa mai provoace si o criza mi-

nisterialà. Luand in Guvern pe Goldis, pe popa Lupas la Siringi, si pe gemenul Lapedatu (Ion), la Finante, Averescu si broscoiul ce ii tinea loc de barometru politic', incercasera sa distruga electoraliceste pe Maniu, si Goldis luase in acest sens angajamente formate. Fata de realitatea faptelor, Goldi§, care in afara de politica era un om cumsecade, s-a 1 Goga isi inchipuise ca prin ademenirea lui Goldis, si a tovaräsilor sai, rupsese in doue Partidul National din Ardeal!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1923-1926

295

simtit foarte jignit si a vrut sà-si dea demisia. L-am intilnit intampl5tor citeva zile dup5 alegeri; a plans in sanul meu si era atat de pocalt incit nici nu mi-a venit s5-i spun ce gândem despre porcaria pe care o s5varsise si pe care voia sà" o isp5seasea retr5g5ndu-se din viata politica. Ar fi fost ce ar fi avut mai bun de facut, dar n-a facut-o. Am auzit c5 nu 1-ar fi 15sat popa Lupas, devenit duhovnicul säu politic si care nu voia sà-si p5r5seasc5 portofoliul si automobilul ministerial, pe care vis de o viata intreag5 abia pusese mana! Desi ales la Dolj, m-am abtinut de la mice manifestare politica" in Camera domnului Averescu, si am apucat-o pe alte c5i...

Urmeath volumul al VIII-lea (1926-1930)

www.dacoromanica.ro

-7

v7A.

t'. A

1.

r

'

Primaria din Breasta-Dolj. C. Argetolanu in viziunea sculptorului loan lorddnescu

www.dacoromanica.ro

ANEXE

-

FACSIMILE

//- Z.. 2 j

7.3: '4:1! :,!R%'1' 1

4-4-.4...

A-7-v

C

-1c--"/(,a-t

v,

^

-

f-1,4-7"--

4+-t

AP-

4-4 eg: a

-,

-2-

4:9

2-44.

pe2

,

4%!7;

.A.e-LL?"

N

e....94

2-0 -(4' 11L.Ar

0/1

6(1;

c__

a :EC.

C

. .7 c..4

L.e.e.

GI.

www.dacoromanica.ro

r

-4-

ANEXE -FACSIMILE

298

:

/Le-

c

z

2.4a. -

cf

X

.-f.

e

cSE

I-6- z

474

CA1C

-

-

1;4 ")*"

Z4_ 4:7.

C _

a_zz C:

7

"C--

I

e.A174

..)

C, _

-

,."

)9(---

-Cs

Z'74_e=

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE

o

299

t

-e°19(---

t_...cr

-..

/I'.

"4-' 4

fi

?-4

A /r-

-

71

c--_

3

-A.A.-,

c

I "2---1.--1--c.

1:--1:7e

A'Af

i" /4

' ,--. .

el.

/7-1

-sc.-

2 -c.c. -.

.

.

r 2- 0- .r.Z -4-. - 0 - 0 t.---L.-C-4_.

C-"e.,C

/

r

/44--

-

.1

_

""Y

4- -.E.--

47t-

t."1

i al

.4.- 2

"7. r

e

L.

-/C

www.dacoromanica.ro

4t.a-'s

ANEXE -FACSIMILE

300

/

,i

I

A.,. C A-4

--L.-A-a. G-c.

Li

.47/ 04----Cess

oZ,G -L. 4."

C--At-e ..r.--

ex-4..-

J

L.1.....t....,-..

2.....1.....4",---

7...,- 'Lat.

C -et-y-4-

--7--,..-...c.L

/401,.--- A c\,

-1....-1.. -A-4-

AaL,

1-

-

J--ze..

)'

.......A..c,...."..4-".

z4

(\'

' (-1--

J

.1g C.-(A--1- -LI-

ill_.

/

1....- ,...4---c-1-4_

.0.

e

...."-(114-

*

L7;.....

4.1?-10-

a4.

X.

.440

Anexa I

tam

www.dacoromanica.ro

a."1--.

.A.

,

,

301

ANEXE FACSIMILE

,-

"""

4.

4/. 1 7

_ / ...Z7.- ...1,...='---

%-e- -1:: 4,1-...,-......---4.

c...-.4

/

' ...J...., (,:-.-/ ,.....-,-.' c.,-7.-- ,vZ /4.-'-`-

e'.-

141....

14:4- 4- , tn.....

e....

47,,

.

44...4.4is .0... :

7

----X."'

...)

:, /2,0;4,--i-r 1

4.4-......k-^ 4./e.,...... ...,.... ee.et,-.2.,..a.: 1.1.. .). ..." 2....

)1

ig--..i,--.-&_.

I

/ 1 2a,

,"160et.A.--' e'.. . a e--(-41.

z......:,....

V

, *-

f

-: 7 *-4

V.

C-04-.4 ../. "(4,-;., A ../1":, ,,A.Aa...-4- ..-4 44.0--

0...274"

C..47

ec_.

1...4 (...*"....-

1.....

*CA.

V

,

4,4; )if

fi4.41/1.....t. a--.."-"A*41-1

y 4, 0, ......... '

4...e.-----*e..,--,.......

.

a

4s.4...-..- .0...., Aa2 ...

- 0.---- ....4-4--"-", ,..4.--/

/ :e. /4.7&44A4 ...c.../7,-- C...11

V....c...4A--e-

,........,.... , /- :-:

--(......,

,-,-; it , -.........0.-'2-

:.., t ......... :Z.

......-- .......

'

4.1e

6.44-Z-7/1-....0- -6 A-1- A A A

ree... / 2 0

,....... CA-Au-4

et

N

C.L4A" 41","'.

:1.e de /-4-"*"., 5--

....A--.; 1.4,64 4.4a'w-

47

1.:$

,ce 2 / .406.-

.7../3..A.

e--- /...4--Oc-a- ,

/(.....",.. "4:". .4,

..,,, A-474-, ...

es.... 7.- "....

-'. (...1.... 1

A, -,,.1...--

-.)17:e

eS...4A ..4-.4.

2.-frs.A.L-14.-

3/ le,...,/

-k

e...-....(3" vi..N.--.

,....,/,-.,4.1-

,....--,.. G..<

-:,....,

..i.;' ::.:...s.

-

..,.....- ...........-/

/ e. ; /- . re ,..,

'

'J.,. ,..--.--e-."-1?"°;: :

e4o7.... S'''' If....4.4 //00/. ...,.......

7,, err-

.....:.

1...-4/..s...1.-..--.e .

a-fr....C.1' 1. 3.-4.........................

.../..,....

',Alt., 0,--/-e: 45';-' e i..." , i.....: if. c.,,,

,,,., -':,-

,:;.,.....

/ fV.

7a...4-........ el..,el

...::. r.../ (...j.

4:6,

.......:1/,,,..,.....z. .

,'2.,,...... 0 ... T.T....... :

-

www.dacoromanica.ro

Att-e.:

.

302

ANEXE FACSIMILE

- 14.

oz,

47.:'

ze.: .4.4.-e.....4.: e

.....

c....g.......-c-,...Z

,e...x........ --9--i..(.... ,........ .e_ .9.,- c_,,,, 144.),,,...4 -7,......'-'41:

"1--. ..- 1 41: / s.....4 (.1

L..

7 .-

-

.3 '..,,,....,,,,........

,,, ..--

,r--,,

--z4,--,

'.

-, .

2 es-0-

;),"

Z. .2-40.

Ae

el

,

74.7

C.,v -a-a-.

-;

1r4f.-/

z4

e

-

-

NH\

A91

e

..,

-

° ,

/._,

,,t5:
/ ;11( I.:

efZ

.04

s

s

A 1. .%1/41Z, ZtJ:(.4.4 a-Zs-A 4:

arrt...y e_.=A

e-c

12:t.c.a.

/44, /de:

_/ 7 e,

!(7

eV a-et...

c..-.a...-

e--/C-

a-e

4.4.2

a. AC... -

ez-c-.

097--.' %2

4.c.-4,k

.

-

,

"4.5,11, ,-

:1

`k

2.<

et-ft< 1......Z...1.,

1. as.\5.,*

'-A-;

Anexa II

www.dacoromanica.ro

-

t

54

,

M.

303

ANEXE -FACSIMILE

/Y4e

47 /3

le,-

e

3

r. A

4

467A--

2-e;4( f2-

CA7

4).!

teifrc. -

647.ta Zcat_ ,Z7

cir

yt-e-4--+-

S6C-

r A//

ArZ(.-

dz_

6:-/e/44-'-4"C-<.

tegLa-

,

e°64r1117..

free;

ft.t.44A__ th_ .

Assn "0/e-cr

3

e-4-7-

CA-C-1--Gc d-e-eA-4

,

.

o

(

cr)-'4

-41(

AP;

ce_

' A ta74t.c.,1

17-r

ai

/

27;6-

raiti

'

ce,_

,07/It ee Atc-,4

k<

re-ce-f;A

IE

St-e/-sda-

cor-kce., eA.,/

&CA/ A

:

e-e-c.14-et.1

-

2.-/<

,

etu.c. GLA^C,Iat,/- 4.) ACt_t_

h7 /21. A-e---at3t4

vict- ce274V7cc,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1r4V

r4

.

,

#41

1-1

..i,

..1

1 el,

1 fi.z.'

,q-h -'

li. 1. S. j 41Alt.

144

.0

0-

711'

4i

,,....0

1

1,,

'o

rc; P

v...

nl

t

..,-.

il

49: 4

Oil

Ai

/741'

V

A.

Aryl

i, .,,p ir

"4'1

A

0..1

I(,

14

J

1iy

J 1 4

VY

.

.rti

e

-.-,

, .. ,r-

,.,(41

1 ...A

ow

EPA)

ANEXE -FACSIMILE

S. -7.

305

)"

11'

Ja-L

.P

/2-- e)

1717

4-4,L42-

if

et-Vie--1--L-C-e-4-C-1--di--

'

ell-itt d/c-cA.e..4

er4-,t91,44

eC.1?47

r;td:ECr

114.4<

co_

,'6

)

.4'

c-,44 <

I-

Cfk/L12-

CXLE.c__

/.41/-) k

C er.

-4-.4,,,.

.

1-40-4-1:1-1.7.--

41<,_te44 AC4 '

3

-7- .

.--

lit.c.<_ Gva fr-'1--Wfa

?-re., Z.

a4-eCelf:

1.u.t4 4647-Le.

140-6-

pt;

/1 At

Gr' 2e..?..

,A-Grtf--tf

A--1 ft-Ct

,LL,15,5

7A/tea

f,

21-&-e -e-e

L

www.dacoromanica.ro

\

ANEXE FACSIMILE

306

C-4._

(74,7,4-41-,

r

./t/Lro--e-k-IA

4 (4,

Grt c_

/1"--/

./C/14.; :27

Cc--c

f--kr

10-z?Ja

AT;

Le-cr

(

Ce,./t-e-._

(

,*a.&

(

/1/t/idica_ /(

/

er

e& 4.4.??1.4_ Ittt4.

/f-ete-v-ji,d

c.42ie

/A4A

1w4...

. _

otii7f;(1-1,4"

/-/

25

04

/ I

h.--11-:c-t

1717/A-t, cAr.:#4 //f4A-f' rei-e2

12-41`v /

27 tr3,

'Jzz,f

Anexa III

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE

307 pe.

.

J.0_44.44;4.

p

41.

XiLb .

,

.4 41

ita.1 .

,

.

./..2....:,....,.......4-_

k I "A

......, .........-

.... c Oh, .11...4...., L....."..../

4 c;1-L1. II ,......

./...:..& I,

44.-14.4...s.a.....&i

-

-

I

._,a,,,..,._.,e2.,,,...../.- a-i-..-t...... __AL_ -14-1±-"-ta Lc.: , TJ 2:... 1 4 & . .: ..1k.-,..,1.... ?t,t.j..

2.. A: .

J./.

._t_, f

.. 11

z. . 1:-

,,,o

1

.-...___,4_,-.....:pr.... I..., ._ .

..g.-1,-. -Ls _ .1, : _

.

....

e

1,...,1.4./

-.:

Ce.14......&i..;

4

,,

_9 ...

.0. gio,...."...-

.

,.......,...4._

/

...- ..---- ----- - - .2 ........ J._

d

7,111.: Loi4 1 LA. 4.1

_

,

.

.

_._ :

_

....,/,.,....,4

,

_____..-?.:1,,...., ...,..c...,_ .. V __ 4.-- 140.4. ,_

.-

..

-...

..

0

.........._..1.. .

,..A...Y. _A :

K

____.

,-41,......1..._. ..

I <

27_1.04-

i - -A...I,'

-

A2 .

.

.4.

.4 4.i"

1

.. Pia. ... 44.4 -,11-41,41,-

C'-'-- - C li....2.-

.

.7.1,

.. -

h.........4.

\

,

--

,44..._.4,,,a..___JI.c,_..7........._&. __::-... .............._.

1%,

-J iii-

,

,

.

),........1

,-. c. .6-

t''-' z.-

J.-4...z., ........._' /..,,2_,.4..

_ ._

/.. (21 74,4 -4') -44-fl-4:e.*4- J....Lt., , 3.1. EL....4 L.,, et. ..---

a.ZZ) 7,...,.......J. _

ip.............-

./.....

!--,.....t....:.60 _.4......._,.....__41,,..-.

/

9-nc f_::... )0,-f.i,..../1 oi-,-..A.-:

0

..f)

Jig( C

.7_ .

ALL--

1-7.1

.. A .

271'

41-:r-1

.

4!1344:liA v

-

,

LL4.

www.dacoromanica.ro

p

308

ANEXE FACSIMILE

. s:

-44

.4'5 1 444.112e....-

r

A

A4_11.2

A "441.-44-414:-/-0Alt.4 -

irt.4.44.'

;34, p

114ero.

_

et..

c4- 1.1.../A.4:?..d"!....4 -

I

....,

1 4,4.4.- !-r 440; ..I0kv...kaL...-!..AL. ...g-t-t.14.

.4,..:.......r.,-r-A.._._,/

ib ....14..c.4_11.4,.-..fr_..._..a..

4 4 ...... LA.,....11 ;.,....

.c.4......1141 k -44 .c_ .

h,"1.)

c....m....:.2.....7...._e.4I..,,,aer.

.1,.".

/71'. , -7ft C-44-44-4/1 bt.e.;,..ait..., aii. ti:24/

L.1.4

ek. ,

I

1..,..4.:

'

r

44

t- 4-4.-147-

,J : :

/

i44. st //$.4.4.44.

74..

..

-

A

i ..i. _:....

0 :__ _.,..

../

.4"; -0-4411 4'4, .4.4r4.4c

.

C.

_

.

1, A -1,4,/,../ 0:_:-/ Li4-.... h.* ..k.-.:-.,_ _ a c- 44: . ..t.:2e-4.. / L

i

A-Cte... a...4- .

?-1-.4

I41.-...,..4...-

.7-4 1.4......42-,..

C-4- --4. 41-..

. =442

1-444

.

24, .

"'""A-

g.. 4-..-1...: ../...rUe..1.4../....,....- i

(et*.. . .44.4.4.....:: 1St... 4.7 - 714 ..

491-:,(2......

t.,-.1....,.: .1- lz.-. .f.z....- - 44--11.4-- ....A....

-----

.4441.' );..:4-1i

-....

.

.

.44 t.... 4.. . ..t t...:-.1 CA....A-a

.

.

l.$

1,4 )

r1

_

.

/ .k.... J

, if 4-.4

4 AoNt.t. lvarei 4

1...,14,7,L., asA It

0-4......1410 ; .4...........

0 ..e..

.

.

_ .__

.....)t, ....'

%,

.Cs.......4.... c j-C4 448- 17.

I. 4: P * ^ i'-.

.1.444.1 ........ . ...k

,

.

.

...... A

.

2 A*

4.2: ......sa.:44_. if.4 ...-s,.. 47-..,..-41-4Z

44 . .

Ad....$.41/1. 0.4.., _. JI-:.A._ 4

r3 ttN4

...

..

c.. ,2,.... a.m.:7. a.,-c.....7 c,t(42e- 44,

f'..,....,...a..,t4:

c, 1).....

/4-is ,:-...<.44-

.1:11 4,-1

ti.,1a..... 41

_4

df6.4-4..

14441

11.1A-4-

I

AL: -A.-14 1._

41.421.- at

: & ._ 24.,.

.Z....-.)--,-- -.

-ck,i Lk' -

..

..... ..

-.44-.._

ht a; .,

.4t-.k.:.: ..

f..\ ..

1 ...,..

k ki...:L.

..?..4......41

_.c"..,)

. a.:

.-

a ..47 ..

._.

.g,,, L....a... i ...;...a.....-..-....L.. .!

www.dacoromanica.ro

-.,

..____

ANEXE -FACSIMILE

-.11)4,....._44

C4.:

_

4

j Lie.

.At.,AAC1. --7-474.1^

309

-

fr.)

r-

03%

im,, _

/7 .15

v Ltil

A

,,

1,4+ ...

7"

www.dacoromanica.ro

:

ANEXE FACSIMILE

310

-

"

A

OJT"

-

/

-

a.

N ,

4. oct....

.:4;07/1A4k, ,

0

4.A.,

lt

A

1

,;.... 4s......."..7.1.

.

t/IYin.e74

...

.0., .4

't

.

--....":640-4--nie'eln ro..4...,

._

...,

...I i

.1),...4

....1-,

,i.

5(7

,,,0.0. 1/4, :

0.4 2.04'

,ez;e41

-ee'

, ..

.

...1.4 4. -t.

-...:. -G.,

''''

e-4(...oteP^

A.&

AL. .'' t 44 ,1

.1,.

-...4

II

.

,i,

. II

.

(....-.0

.

C.../Afee 'L./ .'"e1.1.40/...0.://4474.Y./..71.01.414/". AleiZ'

.-

c..Z.1(.4II,

(41V.41

..

A0 .4

.ca.liewSs.weat, Zeetoet.

eet.i.....cat,

J

Anexa IV

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE

311

4fin rnoknnopio ft* run, Alb ).. ,,,Limorwytwormsurram

:N.

]1).U.1.1A

A41'4lf 4. Cr.A1.1.30.; NOANI" :i.

I -fit :. r L..

Fr.:411..41A

'PLIITU1 ot. FrANCE

I. A

.JII :No

I .T. L.,

I

A.elk v

k

A

P CO...

I

L.

p

..;!tr

S4:), r.: c

:.11,1.47.1:, L.! ts

L

...1 4.0.,60A.

. :Le

"r4 -,

?..r

k

LI,CA.:r

DJ "til I

...P..

/

40, RUE .

CIIATAIGNIERS

f

7.F.a.44.... ,;ka,

AA-e

/

14.-.-4

i fr4r/f.,.. e'

/

.

ge I

044...4_

.

ciga.-i,--

..

,

..^

..,

.2._;_.; (4. a-efr-..

/ft.". f

S.:, .A....ei:'".'-' .i.N .3.4. -

c:/

b 1..7.-.."

1.7.*-4-ki , 14,-4_ er--...",... 111

6*

"1....-,-.'"-,. - co

1.<

44,

0,,-, ......,..-r 1.4-.."7/ .Z.,..; JOGO j.-"'""'-(C--../.. a - .....i7,...,6:2,,:-.-14,4ei........., c_......:, 14.....-,----.4.A.-c. I

A*

"*P";

Anexa V

-

www.dacoromanica.ro

ANEXE FACSIMILE

312

1001.11 R U MA INN EN FRA NOE mm, SC SUE OMB

4'7

WHIM

ONTCNA If-A 1.15-11011

11

4111.1wet

T kiln... le

\ "IAA -1

I

I.

410 4.4

le; -

-41

.4.77 ?r,..-0::

74/1 l

, ti,

A A, I X:),

.../ Wfi

.1y.....:....;,.- /14-, f.1

12P

le r. . -"-'

'

4.-t...e.

I.

/1

,"4

;..C...,...,.._ -; eakai2

,

4 -:., g---, ,1.2. , c.z,....-: ; - "A L^-4 fo-..^.' ....... ....,"7

...' ,

/

P "..1^ -...

..........", di.

c-,_1

r;....2.--

7 .0,..4.

k. q

1. .", 06se e -rCA-A*-4 ;:-..,A1 p 1 C L.e.? ale < ......-....

..,-......9 -

C-*

.f.a....--a-,-..

4.4:6,

......1. ,,.........

..

- ......--- 0:i.i:-..--..

ja.2 0,,,

.:

.r.J1a;

-.,

.^.-., -41

A rp..--,

111".

.

tag...3- ..,..":, -

"- 4-4 1-..".:

s!...".

.......e. .

.... , ,.....- .2./

32,-----)--, .._.....-'14-7". 4;',. co ...-7 Ega, ,

.,,,,

7

...-,-.

:. r ,i

..,......rt- ; C .f:,..4

--......

2,,,.,........ -c-- c:/....:.

.......

....,2., .p: c"......d.-..c. =;,...-a- .-..-ue................e*

P.--7,-----)

i-

d co....-.... ...,

........-mrs.....-9 ,

,,....6....1.4.

7.........-;

-4

-

_

;

41.

ee'l

.

.114 G7-1-

I

Anexa VI www.dacoromanica.ro

144

00,

A

6,1144

61;7:".7

301,......

I

.

it.te

313

ANEXE -FACSIMILE

qedaz, /fir

ahfile:ft ladefr L. Tic -.1 ''L--

dati-42.-e

,

LJAire.Z.;'Lec.--

4tle Lee 44-4(_

4,..>/;.

g 7e4de/449

#:e4 .Ze ,e,,I ,64-44e

64- 4 --7f:e /.. 4.-

it Paz. -i4C

-

.-2 -

i

e--Aei,.::

4,6/e 497Z`7-e. 7/1744e.

'17-ge74.----,4"-Z/%/4/4 fieZe4hi:dzz

Ze:,

-7,2/

-4eetZZ -7

lice/4.47_

&1,4et,,iiiiez ,9Z`7,57; ell/i4e.AZ aie:44&4-eae,.4-zz/z;,,ed -/&e4f ;"\ Zged

4./i..4e.,:ed

7 Anexa VII

www.dacoromanica.ro

4,

ANEXE FACSIMILE

314 e.

...1111

.70:ttvo:

c

aI

A,)t.

A2

1..... N

s

p

' cf.....---

..r4., ......tr->(

,,

QtAj.e...4

*Lc

...t...,.

....u.2... - 0.1.44,_ ......_,

611-dietTrr..1.A>-, s,

Ad.....,

1,.....

Q-,--e-----..-a-:,e.- ci h-*,..-.-4......., fr.' e *2...... efx-....r.A.-,.4-0.--&-- __..._ _.......:,.....--

...

i-,.....; -

0......:,-(7:-.

0

r

04.

,

-*

.,....---L-----

---

:

p

0-

L.-,

--3.-- - , .---:--- ,--(14-6.

/Or

.7-z, 0 1

c;)14

1.

`itr

5-;

10% c..7

Li.-12-4. ---(2-..

0.vf-e, 1.4*

.4

?A 0 I. t--e ....?-...-;" --1-,.

1,t

7,....,--.

CA

.24,1

"s,.

....---

1.

..(2

Nor

fag .

V v

(A.A.A...2

X"

() 0A-9-T

---, .,-/IC"-Aal -

-

D-e A

9.41**1,1:f4;s

0.,....r,,,ccc.

" ,

,

01........:-...0

r-f t

''' ri....,..

CAL-..-P

"L ..4a c_41 /4-,0---` '''

C'

.

r.,).'S

Ni -::

C .4 ...4 ....JI

-4 "en,

01 1.1.----04V

,-gt

......

4-4........;01.e.

.

.

e,2

Op

ck...e4' 0-r

(0,

4 0.....-e ,,...-4-

0-2

e .......,, ., ' ...

14----c---aii2

ea-f-e c..:-

1:20

Z

1,40;, 7 .

.

p.

N

'

t 1

op-

Anexa VIII

www.dacoromanica.ro

....."....-

....

ANEXE FACSIMILE

`

315

;se,

4 5-

k

*

"

ar)

S.44... A

6

t

,41 4L.

*".4. .

1.1

fi4

e.71.

f

e

.,

rs

.

Illbjr '''' :nat.

at,:

4Ir

1

.

"NJ'

'Otr=213a......-,a ,

to

"

.....: GA.......

(14,.....

-a.

.'4:Triri42a.

z

'''f,,,....,,

1.-f

e

6E1:6

12

i'......'.; .1.6'. '

^2.11:-;

1,20:ZZ I C-

:t'd

0:".. (friA'

cu., , ..." _ _,,,; 6.1 ......J-Ce

.....ta-

I ....nc&-t.,.

LAILA

- / flip '7 1, ,1

, a, ' 4 A", TO CO-(1. Ol

/1-0 ca OP

,..1.&-e

42, c..../....--

ea.

-

le--... °"/CA""4"1-A..

(ZiMAMA

....

\

:. '

'- 1

74-"-`--

LA-1

I-

1...g9-A'.-

liff CLas:A...,-,

4-6

oL V -

,-,

o

9,....

C")

42-6:6. 1,---- ,-, Q..

1....

j""

7.4e'

4' C.9.,

,,,,. ......*.c..

.........,...,...

:.I

.

&2A-9 tit c--"' , -"*"."-- tr--

(14 te.:' ..., 0,,,,A.--,

9,40 -o rs ...re % .-

I

40.,1,C

7-.-2 A .4 -19 N .." cio, g2,,,-0:11;

-- I-A -lt 1;14-

4.$3.nor

11--..6....1

V... (...,/,

a-

(:: 9"12AAr

St,

N.....-.7.---..

-r- 4.7- a---."-`"

...e a, GI CAA''''''' ns,...,...k.... es-.... v .0 7.....-b- .., -q, -11"ej (...-a-;

tc....j ,,,,,,u

,

7,,

4

-.1* 0

C.... ,..--"..,

6", CM, (e."41 '.

%... C'tg e'CLe

www.dacoromanica.ro

6:L.

f I k ,-e% c

316

ANEXE FACSIMILE

f,/

..,-

(27

a

----1,

(p..J,... '1'1 r't k----E. /xi. CAA-A-.

oho...4

Pre.A.ot

g, _Z..:

'

v-4--

Wt---A:

ii1/49.4.

T. sh-d4"

t

'

1-,........,

4,04.)1

0....

, ..

1.'&44

s .a.

.1)4--tql:"!_A-.3.:v11,

014.°

..:-.1 .r.

12zi"

' cL.::

'0 -

a OLIO,

it...4.0c ,....,..,...t .0-2 p...,....(

&

1L

a--t-.4-1.....t. PI

-. ""st...4

IA..0%.Ptoy......AA..4

......., sa... 0........14,,.........0.4, e., .......,----e 7.0 .).s.-.......40 *--"r".

(2.20,

79

1.4.4/ S

I. .,; .... ..:-

Pr y K.:A. .-e,i2.

2-,,-

,---.- ?...r.m...;

o.-

e-sw '

,--.A.4...-

,

ik'01-14t4 1. '.....,..

Gaol-

I

4.. 0.......-. ,.7........-

1.4.-

6.,.0 ...11A.a.:, t51."""P4 ...4" eet., 9 - 63. c6.,.... _

?_ei-o-

,

124....,-ca ,..: .......:...(o ,2,.....1-- ......../h717- 4". a (a.- c.:..-- C-:: 10174. ?.....-1.:-.X.. 0).....- to--&....42 --c- ...-- c.......12$2--v ..: ,_:..-

ji

c.p.A.,

ra-A...%-P r

152--*-4^;-4-44.0 '- -:

el-A-or

riru F

5...-ni

;:,

o.

1...',A1.17

''') t 4-....j.--

,

,...4-

da.....*-, %---ff-gr,_

1...7

ck-at-

.Qp-,..-

....1..../ ,., .¢,-.....,

V r ) -e',-

7,r-4.a... r...---z 4.4

7;

fti°4--

12- 1.7

_...,...- 1.

16LiA:" ';1 "Ill. 4-9 .4''t %1Z-, 1,, g*:',OZ

dA1'

-Lm-Je-,-

......--,..,_

a.......

...,_,

(-0A-^P

v

.2.;-

6

0-tA

*-1

....-4

t-----&-,-:x .

C1,--- s........6.

i,..7,,,,

........t.,..

5-

'It - <2,, as (.52,, ftst

124.:

64";-,

0,14 Itak. 10

e-20 0.-^La-g

)20

-:"(

4-AR-

9-4.24.1.4(t

www.dacoromanica.ro

,..0

3

Oa\

%-aag

II

ANEXE FACSIMILE

40-

-

Via; Q2g

c947c,

cp.",

'it t

M.

711:g

1St4%*.

6

;1'1°1 C.

1

c

e

P

ft

...;

912/45

td,

4

iff -},--1'1

11%-

41-1'

.

frA1-42, ca

1.4".

C.; Ga.... 1%/

greAL-44" Callecs-,4

Witt

Ot

1';

tz

4.)"..

C9

lea.

04.0

en...-.

47

--

-

AAA

ti&A

.6 ria

04-4 v.v...., Pritata_

www.dacoromanica.ro

Ls

E-

3 ill;

111;744CFC-Ir.

%.1

.40..4

C.

,

6111-

0 (AZ ao 41(.4'

6.3

-I

rt 4

9.9Xt

.1

I

.e-

4,...,0

e4-6:

(_t_c

Ika

2k-OL*"tua

"r4- ,

'&4-4

6 bALP

'9

Ct VIacci

eip...a

pr V at a"-C.

i!I

4

-

b

317

c

las 5.

318

ANEXE -FACSIMILE

r?

(-4 ca--4 .--

tt:- a

.

,

(...,..4.-

C14,74

11--S1-;-

C ";

I

3...

.'11,

,

/

--sz-- --r 01--.."- -

77

''

.' /21

...

A-,

vi .

.

SZ.0..

,

5-

..-,A.,04.7 ........-t,-,

1- 'G.,: _

iks2...4

/

a

0A.

0'

Ce ),.9--- e

,

I.

0.404,1 4%

.

11.11 414: '10

4r.

la. rik_

.44

TN

Anexa IX

www.dacoromanica.ro

fre,,

4.-....-"-1,........a... A4,...,4.

,

*1-

.....1 r.

'

,

i

",...4.

lb

, t . IV a,,. -,b,... L. f......

.. ..., ..,

r- ._'",..!.1. -

.

J

...4..p id

2d

r .1..

,

044.: 'XI

C'JP--

." NA, 14P4

ZsIA

--41.7_

c- a. A.....

,,.,-, t.;j e

.4 i4

%O..,

Ity-rt.,0) (1

.

.c

*I"

a 6-.1

s444 c

LA-euv -3

4.4

.i"*:

1

ri.A.4./t4r, -"JJ4 74.4..,

,

,

Aes,--t

47

lk qi,

,....

a.....-

+ IL ...:-% ,...."-42-a-i at LAN:,

g-D---7 6 1 7 - - v ; c A S

0

11

".1"""C r tr v p-...

........9.-

.

.,.. -,r,
1,

.

i.

INDICE nume de persoane

-

ANGELESCU, CONSTANTIN ARION, NICU 261

ATANASIU, I. A.

26

9, 14, 25, 28,

31,41,55,65,69

BURILEANU, DUMITRU 35, 48, 55, 68, 164 BUTUREANU, NICOLAE

-

22, 86,

97, 123

AVERESCU, ALEXANDRU 9, 10, 11, 15, 17, 18, 20, 22, 24, 26, 27 29, 33, 34, 36, 38, 42, 44, 46, 49, 52, 54, 56, 58,60, 62, 65, 67, 73, 79, 81, 83, 95, 105, 109, 127, 129, 139, 144, 150, 185, 214,

235, 244, 259, 262, 264, 270, 272, 278, 281, 283, 285, 286, 289, 291, 294

-

132, 133 CALC1URESCU, ILIE CALINESCU, ARMAND 101 CALINIC, ISTRATE 125 CANTACUZINO, IOAN dr. 166 40, 68 CANTACUZINO, MATEI CANTILI, PANAIT 124 CAPAT1NEANU, ION 40 CAPITANEANU, N. 104, 105, 106, 108, 281

-

-

-

BARDESCU, ANTON dr. 67 BLANK, ARISTIDE 158, 160 BLUMENFELD, CLEMENT 259 BOILA, ROMUL 192 BONTESCU, VICTOR 126 BRAILEANU, TRAIAN 125

CAROL, Principe Motenitor, apoi Rege al Romaniei 86, 111, 127, 183, 185, 214, 231, 232, 233, 235, 237, 238, 240, 245, 251, 254, 256, 257, 258, 263,

BRANI$TE, VALERIU - 64

CAROL I, Rege al Ronidniei - 58,

BRATIANU, ION I. C. - 60, 63,

128, 184 CARP, GRIGORE 23 CATARGIU, LASCAR

-

64, 68, 78,82, 84, 88, 92, 95, 101, 102, 105, 107, 113, 118, 127, 129, 134, 139, 191, 200, 208, 233, 238, 240, 250, 252, 262, 268, 270, 272, 286, 289

267, 274

26, 50

165, 173, 184,

CICIO-POP, STEFAN - 100, 176

210, 243, 263, 278,

CIHODARIU, D. 87, 97, 121 CLEMENCEAU, GEORGE 171 COANDA, CONSTANTIN - 9, 27, 29, 30, 34, 45, 46, 47, 59, 60, 61, 65, 85 COLTOR, IOAN 126 CONDIESCU, NICOLAE 231, 237

218, 245, 264, 280,

223, 248, 266, 283,

25, BRATIANU, VINTILA I. C. 26, 72, 73, 75, 210, 213 BUC$AN, CONSTANTIN 41

www.dacoromanica.ro

-

-

320

INDICE - nunie de pasoane

-

CONSTANTINESCU, ALEXANDRU 160, 200, 210, 212, 237, 285, 287 CONSTANTINESCU, MITITA 211, 212

GAROFLID, CONSTANTIN

CONSTANTINESCU, TANCRED - 210, 213, 275, 278, 286, CRAINICEANU, PUIU - 62 CUDALBU, THEODOR 14, 21,

GOGA, EUGEN - 40 GOGA, OCTAVIAN - 21, 22, 30,

-

-

189

DAVILA, CITTA - 15, 18, 28, 35, 39, 61

DISSESCU, CONSTANTIN DRAGOMIRESCU, IULIU DRAGOMIRESCU, PETRE

-

34, 40, 41, 45, 47, 49, 55, 58, 59, 60, 61, 65, 79, 83, 100, 163, 214, 263, 264, 286, 287 GOLDI$, VASILE 64, 111, 112, 285, 287, 290, 294 GONGOPOL, CONSTANTIN 35, 36, 42, 58, 67, 115, 195 GARLE$TEANU, I. 291

-

HALIPA, PANTELIMON

21,

154

EDUARD AL VII-LEA, Rege al An-

gliei - 231 ELENA, Principesii a Ronfaniei

224

-

180,

HANE*, PETRE 40, 41 HARJEU, CONSTANTIN - 205 HESSE, ANDRE --t 171 HIOTT, CONSTANTIN 215, 216,

121, 123 DUCA, ION G. 13, 36, 102 DUMITRESCU-BRAILA, V. dr.

127, 232, 234 ENACOVICI, TITUS

-

124

250

37

28,

19, 27, 35, 40, 57, 65 GHIKA-DUMBRAVENI, LEON

-

22,29,35,41,55,65,69 CUZA, A. C..- 68 DAVILA, ALEXANDRU

29 GHENCIU

-

257

FERDINAND I, Rege al Rornaniei - 60, 63, 69, 82, 103, 105, 106, 107, 139, 242, 265,113, 118, 127,

128, 164, 175, 184, 245, 249,

-

251, 270, 281, 286, FILIPESCU, GRIGORE 11, 12, 13, 31, 85, 101, 216, 259, 261 FILIPESCU, NICOLAE 36, 42, 144, 216 FLONDOR, IANCU - 65 FLORESCU, ION EMANUEL 179, 180, 209

-

217, 232, 235, 236, 237, 238, 243, 260, 265, 267, 268, 270, 281, 285, 286, 281, 285, 286

--

IFRIM, CONSTANTIN 97, 121 ILIESCU-BRANCENI 26 IMBROANE, AVRAM 21, 79 IOANITESCU, D. R. 14, 18, 21, 61, 102, 121, 176, 248 IONESCU, NAE 257 IONESCU, TAKE 10, 11, 25, 26, 103, 105, 138

-

-

IONESCU-OLT - 149 IORGA, NICOLAE 9, 12, 13, 30, 32, 63, 78, 81, 84, 86, 90, 92, 94,

96, 99, 102, 103, 107, 111, 112,

114, 118, 123, 126, 134, 140, 147, 149, 157, 158, 162, 165, 168, 172, 176, 183, 194, 196,

www.dacoromanica.ro

321

IN DICE - numcdcpersoanc

199, 202, 217, 218, 223, 229, 240, 243, 246, 260, 264, 266, 268, 274, 276, 278, 280, 281, 288, 289 IRIMESCU, PETRE

JAQUES, STERN

-

MANOLESCU-STRUNGA, GR. -

-

175

124

-

ISTRATE, STEFAN - 41 IUNIAN, GRIGORE 218, 224, 289

MANOLESCU-RAMNICEANU, 107 CORNELIU

101, 193,

MANOLIU-TESCANU 125 MARGHILOMAN, ALEXANDRU 22, 24, 67, 144 MARIA, Regina a Romaniei 103, 105, 106,

-

JUVARA, ERNEST - 264,273 KAUFMAN, OSKAR

16

-

216, 236, LAHOVARI, SIMKY 265, 266, 268 LUGOSIANU, ION 198, 290 LUPU, NICOLAE dr. 44, 64, 80,

101, 112, 158, 159, 173,

107, 136, 158, 164,

181, 183, 216, 236, 265, 268 MEITANI, $TEFAN 41, 120, 123

136

193,

209, 218, 223, 227, 250, 277 LUPA$, IOAN 294

-

MACARESCU, G. 193, 224 MACKENSEN, AUGUST 127 MADGEARU, VIRGIL 64, 80,

81, 82, 88, 91, 158, 185, 209, 223, 226, 277, 277, MAGURA, ION 248 100, 126 MAN, NICOLAE MANIU, IULIU 9, 12, 24, 25, 56, 60,63, 68, 78, 80, 81, 83, 88, 90, 92, 94, 95, 96, 99, 100, 102, 107, 111, 112, 113, 121, 126,143, 144,

-

155, 157, 160, 162, 164, 176. 183, 186, 191, 193, 198, 200, 213, 216, 222, 227, 240, 243, 250, 252, 257, 147, 168, 195,

260, 262, 264, 266,270, 271, 274, 276, 277, 280, 281, 283, 286, 288, 289, 290, 294 MANOILESCU, MIHAIL 56, 73

MICLESCU, G. - 125 MIHAI, Principe Motenitor al Rornaniei - 245, 246, 247 MIHALACHE, ION 23, 60, 63, 64, 80, 81, 83, 88, 91, 92, 109, 110, 119, 135, 145, 149, 158,

-

160, 164, 173, 176, 213, 218, 220, 223, 225, 238, 240, 243, 247, 266, 271, 277, 281, 283, 285, 291, 294

MIHALACHE-ORLEANU - 249 MIRCESCU, LUDOVIC - 179, 294 MIRON CRISTEA, patriarh - 243, 249 MITILINEU, ION 14, 15, 16, 17, 23, 24 MUNTEANU-RAMNIC, D. - 87, 118, 123, 194

-

NEGULESCU, P. P. 18, 22, 28, 29, 59, 60, 68 NICOLAE, Principe al Romfiniei 249, 268 NICOLEANU, ERACLE 209, 283 59, 60 NITA, SERGIU NITESCU, VOICU 163

- -

ODOBESCU, ALEXANDRU 189 ORLEANU, MIHAI - 181, 239 OROMOLU, MIHAI 10

www.dacoromanica.ro

-

322

INDICE - nume de persoane

-

13, 15, 16 OSICEANU OTETELI$ANU, ALEXANDRU 36, 38, 51

-

OTTESCU, NICOLAE - 189

-

PANCU, RADU - 61

-

156 PELIVAN, ION PERIETEANU, ALEXANDRU 72, 73, 74, 76, 112 PETROVICI, ION 57, 58, 69 239 PHEREKYDE, MIHAI POP, IUSTIN 187 POP, LAURENTIU - 187, 189 POPESCU, STELIAN 12, 198 POPOVICI, DORI - 21, 59 24, 64, 100, POPOVICI, MIHAI 126, 134, 140, 156, 218, 271, 280 POPOVICI-RACACIUNI 205 POPOVICI-TA$CA, G. - 15, 18,

- -

-

61, 97, 121 POTARCA, VIRGIL - 133, 291 PREZAN, CONSTANTIN 105, 107, 239 PROTOPOPESCU-PACHE, EMANUEL 121, 195

RA$CANU, ION 28 RADIAN, ALEXANDRU - 103

-

RADOVICI, IOAN - 136, 137 RADUCANU, ION

101, 160, 224

RIO$ANU, ALEXANDRU - 203, 204, 206 ROMANESCU, N. 121 ROSENTHAL, IACOB 41, 120,* 123

-

SARATEANU, CONSTANTIN 64 100 SEVER, DAN SLAVESCU, VIRGIL 46 270, 271 STARCEA, ION 64, 67, STERE, CONSTANTIN

-

80, 81, 82, 88, 91, 95, 113, 119,

134, 136, 148, 158, 162, 165, 173, 183, 185, 218, 223, 225,

--

229, 238, 240, 255, 260, 276, 277 STURDZA, D. A. 252 SUTU, ELIZA 19, 22

$ABAN-FAGETEL - 86, 87, 97 $E1CARU, PAMFIL

169, 212

$TIRBEI, BARBU - 13, 14, 15, 78, 82, 103, 104, 105, 106, 107, 127,

134, 139, 140, 158, 164, 173, 183, 213, 233, 237, 260, 264, 266, 268, 270, 276,281, 285, 286

TASLAUANU, OCTAVIAN 44

-

43,

TATARESCU, GHEORGHE 58 TEODORESCU, ANIBAL - 56 TILICA, IOANID 21, 22, 35, 48, 58, 61, 68, 164 TISZA, ISTVAN 190 TITULESCU, NICOLAE 78, 103, 104, 109, 110, 166 TOROCEANU, V. 112 TRANCU-IA$1 , GR. 21, 28, 29

-

-

TONI, DUMITRU V.

-

86, 97, 121

VAIDA VOIEVOD, AL. - 64, 85, 91, 100, 101, 126, 154, 156, 174, 239, 240, 271, 290 VALLEANU, GH. - 28, 29, 41, 55, 56

-

VLAD, AUREL 126 VLADESCU, MIHAI 46 VRABIESCU, IULIAN 121, 123, 133

XENI, CONSTANTIN

-

ZAHARESCU, PETRU

www.dacoromanica.ro

9, 11, 12 41

CUPRINS Nola asupra editiei (de Stelian Neagoe)

5

MEMORII, 1923-1926 CAPITOLUL AL X-LEA

9

Redactarea programului Masa la Xeni Impiicarea cu Iorga Masa la Jordache" ailritorie la Paris Inapoiat la Bucureoi gasesc partidul in Explicatia cu Averescu

Banchetul partidului La IlovAt Tratative cu marghilomanioii si cu Maniu Complotul lui Jenicrt Atanasiu Scrisoarea lui Averescu Intrevedere dramaticit cu ditnsul Sedinta Comitetului de Directie Ia generalul CoandA Imi dau demisia din toate comitetele partidului. fierbere

CAPITOLUL AL XI-LEA

30

Campania de presA impotriva mea inspirata de Averescu MA impac cu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat Atitudinea lui Goga Averescu-mi respinge demisiile, dar campania de presA continuA Pregatirea Congresului din Chisinau Agitatia in partid CorespondentA... Partidul impartit in doui Interventia generalului CoandA si a lui Goga Impacare pe jumatate i cu rezerve mintale de o parte si de alta.

CAPITOLUL AL XII-LEA Karlsbadul toamna La Bucuresti In fata Comitetului Executiv, Averesell nu se tine de cuvint Congresul de la Chisinitu Averescu re fugt sefia pe viatA si e proclamat sef pe 4 ani MA inapoiez la Bucureoi si trec Rubiconul Manifestarea partizanilor mei la garA Ruptura mea cu Averescu MA proclam seful Partidului Poporului Actiunea mea pe terenul politicii valutare Sinceritatea si stabilizarea monetarA realizate in 1929 au fost puse la cale de mine in 1923.

www.dacoromanica.ro

52

324

CUPRINS

APITOLUL AL XIII-LEA Situatia politica si raporturile dintre partide la inceputul lui 1924

78

Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere de lorga si preptirea fuziunii cu dansul Initiative taranistilor pentru constituirea unui bloc al opozitiei si esecul lor Propunerea lui lorga, de la Craiova Tratativele Iorga-Maniu Insuccesul lor Ma inteleg definitiv cu lorga Contact cu $tirbei si cu Titulescu.

CAPITOLUL AL XIV-LEA

111

Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai lntalnire cu Goldis Tratativele lui Maniu cu taranistii incercarea de fuziune intre Averescu si taranisti sub auspiciile Italiei Perfectarea fuziunii cu Iorga Raporturile in noul partid Raita prin Moldova si Bucovina Traian Braileanu in-

trevedere cu Maniu la Sovata Raporturile mele cu Printul Carol Valenii de Munte Cu Iorga la reatru Iorga in provincie Campanie electoralii la Galati

Intru din nou in Cameras.

CAPITOLUL AL XV-LEA Intrevederi si negocieri cu Stirbei Meidge Actiunea lui Stere Reiau incercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereusita de lorga Mihai Po-

134

povici si concursul lui Chestiunea Semi si a intelegerii cu taranistii Iau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorga la Paris MA inteleg cu Maniu Apelul lui calm partidele democratice Raspunsul meu si adeziunea Partidului Nationalist al Poporului Atitudinea celorlalte partide Formele fuziunii Infiintarea Partidului National cu doi sefi.

CAPITOLUL AL XVI-LEA Contact cu taranistii hnocare cu Lupu si cu Madgearu Apropiere de Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cu Banca

158

Blank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cu tardnistii Alegerea de la Reghin Iorga castigat ideii Opozitiei Unite Calatorie in Elvetia si la Venetia inapoiat la Bucuresti pun chestiunea intelegerii de guvernamfint cu taranistii Reactiunea lui Iorga si a taranistilor Opozitia Unita la Dacia" Excluderea mea din Camera Regina Maria oprita de a veni la Breasts.

CAPITOLUL AL XVII-LEA lute Maniu si Iorga Situatia Guvernului Noi intrevederi cu $tirbei si discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cu Printul Carol in iunie Raita prin Banat si Ardeal intrevedere cu taranistii la Oldnesti Yncurcaturile cu Iorga Alegerile pentru Camerele Agricole

www.dacoromanica.ro

183

325

CUPRINS

Excursie la Marea Neagra

Succesul national-täranist in alegeri

fatarnicia liberala.

CAPITOLUL AL XVIII-LEA

210

Guvernul nu trage consecintele infrfingerii la alegerile pentru Camerele de Agricultura Cei doi Constantinesti Situatia partidelor in octombrie 1925 Ma ocup de raporturile cu Coroana i cu alcatuirea programului de guvernamant in intelegere cu taranistii.

CAPITOLUL AL XIX-LEA

231

Lovitura Printului Carol intfilnirea cu Lupeasca in Franta Hotararea de a nu se rnai inapoia in tara Motivele care au provocat aceasta hotarfire Renuntarea Printului la drepturile sale constitutionale Consiliul de Coroana de la Sinaia Hotararile de la 4 ianuarie 1926 Consecintele politice ale actului Printului Carol si tulburarea raporturilor intre partide.

CAPITOLUL AL XX-LEA

264

incerc sa dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta la Rege din febfuarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul lui Maniu fata de taranisti Alegerile comunale Intru in Sanatoriul Brancovenesc Dificultati cu Iorga si cu taranistii Demisia lui Bratianu Consultarile Suntem arsi Ministerul Averescu Atitudinea lui *tirbei Debandada Alegerile lui Goga.

ANEXE-FACSIMILE I

Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care reprosa lui Constantin Argetoianu accentele personale din proiectul de program al Partidului Poporului (11 ianuarie 1923) . 297

II

Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care solicita lui Constantin Argetoianu noi precizari in chestiunea bonurilor de Tezaur" (14 mai 1923)

III

IV

.

-

301

Scrisoare autografa a lui Constantin Argetoianu, adresata genemlului Alexandru Averescu, in care repeta hotararea de a demisiona din conducerea Partidului Poporului, ramanand simplu soldat al partidului" (13 august 1923) .... 303

Scrisoare autografti a lui Nicolae Titulescu, ministru al Romaniei la Londra, adresata prietenului sau Constantin Argetoianu (5 noiembrie 1924) ........... 307

www.dacoromanica.ro

326

CUPRINS V

Carte de vizitA a lui Nicolae Iorga, in care sunt inscrise ciiteva rimduri autogra-

fe de imputernicire a lui Constantin Argetoianu pentru a purta tratative fuzioniste cu liderii Partidului National din Transilvania (10 februarie 1925) .... 311 VI

Scrisoare autografa a lui Nicolae Iorga, prin care multumea lui Constantin Argetoianu pentru apararea ce ii luase vizavi de atacurile adversarilor politici (19 februarie 1925) 312

VII

Facsimil de pe scrisoarea autografa a lui Mihai (Misu) Seulescu, expediatä de la Paris lui Constantin Argetoianu, prin care il informs despre imaginea nu tocmai bunä a Romaniei in capitala Frantei (6 iunie 1925) 313

VIII, IX Doua scrisori autografe ale lui Nicolae Iorga, expediate din Paris, prin care solicita sprijinul prietenului sau politic Constantin Argetoianu intr-ale politicii curente de partid (8 si 10 august 1925) 314

INDICE

nume de persoane

www.dacoromanica.ro

319

EDITURA MACHIAVELLI Cárti aparute Memorille Regelui Carol I al Romfiniel, vol. I, editia a II-a Memoriile Regelui Carol I al României, vol. II, editia a II-a Memorille Regelui Carol I al Romilniel, vol. III, editiile I si a Il-a Memoriile Regelui Carol I al Romfiniel, vol. IV (ultimul) *

I. G. Duca, Memorii, vol. III, Rdzboiul (1916-1917) I. G. Duca, Memorii, vol. IV, Rdzboiul (1918-1919) *

Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. II Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. III (ultimul) *

Titu Maiorescu, insenmäri zilnice. Romania, rdzboaiele balcanice .yi Cadrilaterul *

Constantin Argetoianu, Memorii, Pentru cei de maine din vremea celor de ieri, vol. V

amintiri

*

Ste lian Neagoe, Istoria Guvernelor României. De la inceputuri 1859 pad in zilele noastre 1995 *

Constantin Argetoianu, Mernorii, Pentru cei de maine din vremea celor de ieri, vol. VI

amintiri

*

Genera lul Ion Gheorghe, Un dictator nefericit. Marayalul Antonescu

Aceste &gill pot fl procurate qi prin Editura noastrit

/IC'h

EDITURA MACHIAVELLI

Bucurqti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

www.dacoromanica.ro

Tipar II a lost executat la tipogralia editurii

41 I Va Rot vu,

Tro

.

414 NS 1,1111 Of

r. oute.

et, w..

.

Ctstan auhIssIle

Apttrut: octombrie 1996 Procesare computerized{

-RM RAMI

ADIS4N Depanamentui editorial

AD1SAN COMPUTER SRL. www.dacoromanica.ro

ISTORIE &POLITICA EVOARE

DOCUMENTh OFICIALE

we4

fi/ g

4

'V NARATIVE Iiic

- A -A.peN -'

V

E -4

0, 11.4

M

0 EMMil

Ce)

0

N

a

IN!,

JIALOM MANo LA ISBN 973-96599-9-8

www.dacoromanica.ro

Constantin Argetoianu- Memorii pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul 07, Partea a VI-a 1923-1926

Recommend Documents