UNIVERSIT UNIVERSITA ATEA DIN BUCURE BUCUREȘTI FACULTATEA DE LITERE Departamentul de Studii Culturale Secția Studii Studii Europe Europene ne Disciplina Introducere în filosofia politicului
Conceptul de libertate în gândirea lui J. J. Rousseau vs. John Stuart Mill
Coordonatori !rof" uni#" dr" Andrei Cornea Asist" uni#" dr" Emil Bucur
Student Ana$%aria Iord&nete
An III București Ianuarie '()* De$a lun+ul timpului timpului au e,istat e,istat foarte multe a-ord&ri și interpret&ri ale conceptului de li-ertate fiecare dintre ele fiind influențate de o serie de de factori precum aspectele aspectele socio$ culturale mentalitatea colecti#& orientarea reli+ioas& etc" De asemenea li-ertatea este un
concept destul de des a-ordat în filosofia politic& at.t în perioada actual& c.t și în trecut numeroși filosofi și +.nditori precum /"/ Rousseau /o0n Stuart %ill Isaia0 Berlin Spino1a și mulți alții fiind preocupați de acest aspect de e,plicarea și 2ustificarea c.t mai con#in+&toare a acestuia" Foarte mulți filosofi și$au e,primat +.ndurile ș i opiniile cu pri#ire la semnificaț ia conceptului de li-ertate astfel potri#it lui /" !" Sartre nimic nu este impus ca atare iar indi#idul este li-er de la sine a#.nd îns& întotdeauna solu ții alternati#e) /o0n Stuart %ill consider& c& 3li-ertatea este determinat& de raporturile dintre indi#id și societate4 și de asemenea c& li-ertatea uman& în+lo-ea1& mai multe tipuri de li-ert& ți și anume li-ertatea de e,primare li-ertatea de conștiinț& li-ertatea ale+erii unui anumit mod de #iaț& și nu în ultimul r.nd li-ertatea de asociere'" Alt punct de #edere este și cel al lui Isaia0 Berlin care susține c& li-ertatea este de dou& tipuri5 li-ertate po1iti#& care i1#or&ște din propriul comportament al indi#idului acesta e,prim.ndu$și dorința de a fi 3propriul s&u st&p.n4 și li-ertate ne+ati#& care se refer& mai de+ra-& la o a-senț& a constr.n+erilor pro#enite din e,terior și care s$ar manifesta asupra indi#idului și asupra comportamentului și acti#it&ții sale" De asemenea Spino1a consider& c& li-ertatea nu se opune necesit& ții ci ideii de constr.n+ere astfel acesta afirm& c& 366 un lucru este li-er c.nd acesta e,ist& prin simpla necesitate a naturii sale 7i nu este determinat de for8e e,terne s& ac8ione1e 994 : iar Art0ur Sc0open0auer pune mare accent pe li-ertatea interioar& pe #oin ț& cea care se afl& la -a1a tuturor acțiunilor omenești5 366 lumea este întru totul produsul 7i e,presia #oin8ei în spatiu 7i timp 994; " !otri#it DE<= li-ertatea este definit& ca fiind 3posi-ilitatea de a acționa dup& propria #oinț& sau dorinț&4 și 3starea unei persoane care se -ucur& de deplin&tatea drepturilor politice și ci#ile în
stat4 sau c0iar 3starea celui care nu este supus unui st&p.n4" Aceasta este îns&
e,plicarea conceptului de li-ertate la care s$a a2uns în 1ilele noastre îns& nu dintotdeauna a fost așa nu întotdeauna p.n& acum oamenii și +.nditorii au fost de aceea și p&rere și -ineînțeles li-ertatea omului din anumite perspecti#e nici m&car nu a e,istat sau dimpotri#& a e,istat dintotdeauna" %ai mult dec.t at.t o alt& e,plicație a li-ert&ții o re+&sim în ) C" >o?ells Sartre: The Necessity of Freedom" Cam-rid+e5 Cam-rid+e Uni#ersit@ !ress ) apud Ioana Roman 3!eda+o+ia li-ert&ții$+.ndire critic&4 , Romanian Journal of Education, accesat la data de * ianuarie '()* URL5 6 0ttp5dppd"u--clu2"roro2ed 9" ' N" Capaldi John Stuart Mill: A Biography" Cam-rid+e5 Cam-rid+e Uni#ersit@ !ress '((; apud Ioana Roman loc cit, p" " : Ioana Roman loc cit ; A" Sc0open0auer !espre li"ertatea #oin$ei" Bucure7ti5 Editura !aidea '((: apud Ioana Roman , loc cit = Academia Rom.n& Institutul de Lin+#istic& 3Ior+u Iordan4 !icț ionarul e%plicati# al lim"ii rom&ne" București5 Editura Uni#ers Enciclopedic old '((" )
!icț ionarul politic' unde 3li-ertatea este necesitatea în țeleas&4 și
de asemenea 3li-ertatea
const& nu în independența ima+inar& a omului faț& de le+ile naturii și ale societ&ții care acționea1& o-iecti# ci în posi-ilitatea de a cunoa ște și a folosi aceste le+i"4 * n cele ce urmea1& am ales s& anali1e1 perspecti#a despre li-ertate a doi mari +.nditori5 filosoful france1 care a aparținut secolului al
politic&" Dac& în secolul al
asupra li-ert&ții a#eau la -a1& o ima+ine conturat& de științele e,acte în care mecanica astronomia optica dictau o serie de le+i matematice incontesta-ile dup& care se diri2a
B" N" !onomare# !icț ionar politic București5 Editura !olitic& )=" * ("id, p" :=(" /ean$ /acGues Rousseau !espre contractul social sau principiile dreptului politic" Traducere de C&t&lin A#ramescu" București5 Editura Nemira '((* pp" ;)$;:" !aolo Casini Natura Scien)a e natura nell settecento" Ed" Jscar Studio %ondadori K)*= )* p" ; apud St&nil& Ana$%aria op cit, p" :" '
întrea+a societate aceast& perioad& iluminist& desc0ide noi ori1onturi noi dorințe și aspirații de a înțele+e și de a cunoaște lumea cu ade#&rat5 3iluminismul 2ustific& ne#oia ac8iunii sale critice prin con#in+erea ad.nc înr&d&cinat& în mentalitatea sa c& omul r&t&ce7te pe o cale +re7it& care #a duce la pieirea definiti#& dac& omenirea nu #a +&si în sine suficiente moti#e 7i resurse de a se +.ndi corect folosind o metod& ri+uroas& pentru ca ra8iunea s& +&seasc& ade#&rul4 )(" n acest conte,t socio$cultural al secolului al
care erau percepute diferit de ceilalți +.nditori" !rincipala între-are pe care și$o pune Rousseau este care ar fi natura puterii politice și de asemenea ce îi confer& acesteia le+itimitate iar întrea+a sa lucrare și nu numai aceasta este conturat& pentru a descoperi a e,plica și a ar+umenta r&spunsul" n epoca sa și potri#it unei anumite școli e,ista de2a ideea c& puterea este le+itimat& 3în #irtutea unui drept natural independent de #oința oamenilor și anterior constituirii comunit&ții politice"4)' Rousseau îns& nu accept& aceast& idee și #ine cu o nou& perspecti#& susțin.nd c& 366totu și acest drept nu #ine de la natur& el este deci -a1at pe con#enții"994): Rousseau a-ordea1& în lucrarea sa o perspecti#& istoric& consider.nd c& întrea+a istorie repre1int& de fapt un 3proces de de+enerare4 de dec&dere și c& statele sunt din ce în ce mai corupte astfel li-ertatea inițial& fiind pierdut& ea este irecupera-il&" Soluția posi-il& oferit& este aceea de a +&si 3o form& de or+ani1are politic& care conser#& li-ertatea #irtutea și care poate în același timp re1ista cu succes dec&derii4" ); Rousseau #or-ește astfel despre con#enție despre faptul c& societ& țile au ap&rut în urma unei ne#oi de asociere a înc0eierii unui contract oamenii renunț.nd pentru reali1area acestui demers la li-ertatea anterioar& o
)( Vasile %usc& +&rsta ra$iunii (posta)e filosofice ale iluminismului" Clu2$Napoca5 Ed" rinta '()' p" * apud St&nil& Ana$%aria Te) de !octorat: Natur -i societate la Th .o""es -i JJ Rousseau, p" )(" )) /ean$ /acGues Rousseau opcit, p" " )' ("id, p" *" ): ("id ); ("id " p" )=" :
li-ertate natural& și îm-r&țiș.nd îns& în mod limitat o li-ertate numit& 3ci#il&4 o 3li-ertate or+ani1at& a omului politic"4)= Filosofia lui /" /" Rousseau are în cele din urm& la -a1& ideea c& întrea+a noastr& #ia ț& nu are altce#a ca scop dec.t +&sirea ade#&rului ceea ce l$a îndrumat în direc ția cercet&rii asupra naturii umane a li-ert&ții a relațiilor dintre oameni") n aceast& +oan& dup& ade#&r pe care Rousseau a reflectat$o în toate domeniile în care el a acti#at de la filosofie educa ție politic& drept acesta a pornit de la ideea de natur& de om în stare natural&" Astfel inițial din perspecti#a lui Rousseau indi#idul era sin+ur nu e,istau comunit& ți sau tot felul de +rup&ri și în pofida acestui lucru acesta era fericit se -ucura de o #ia ț& simpl& f&r& +ri2i sau
o-li+ații și cel mai important era li-er în mod natural s& se manifeste și s& -eneficie1e de tot ce îi oferea cadrul în care con#iețuia" Cu alte cu#inte în stare de natur& omul î și era autosuficient îns& toate acestea p.n& c.nd inididul a ie șit din starea de natur& a p&truns în istorie într$o societate pe cale de ci#ili1are a început s& se asocie1e cu al ți indi#i1i și s& forme1e o comunitate renunț.nd astfel la -eneficiile și la #irtuțile li-ert&ții naturale" Indi#idul a de#enit acum nefericit cu o li-ertate limitat& corupt și c0iar dependent de tot ceea ce îi ofer& o societate" )* Rousseau pleac& de la aceste considerente și ofer& solu ția sta-ilirii unei con#enții unui contract între oameni acceptat în mod #oluntar și rațional de fiecare în parte și care s& ai-& la -a1& ideea e+alit&ții între oameni" !entru ca acest lucru s& fie posi-il #irtutea este cea care tre-uie s& fie principalul punct de plecare aceasta fiind susținut& și prote2at& prin intermediul le+ilor și normelor sta-ilite de asemenea de comun acord și aplicate în interiorul societ&ții") Contractul social este astfel produsul #oinței +enerale a oamenilor care au a2uns la un acord comun și s$au an+a2at în slu2-a respect&rii unor re+uli sta-ilite tot împreun& pentru a a#ea o serie de -eneficii și pentru a supra#iețui îns& pl&tind prețul unei li-ert&ți totale și adopt.nd în sc0im- acea 3li-ertate ci#il&4 despre care #or-e ște Rousseau o li-ertate îns& limitat&" Așadar contractul social sau cu alte cu#inte statul în sine #ine ca o modalitate de a asi+ura securitatea oamenilor care au c&1ut de comun acord și$au e,primat #oința de a forma un sin+ur corp o societate " Jamenii -eneficia1& în cadrul acestei comunit& ții nu doar de asi+urarea securit&ții ci și de o serie de drepturi și li-ert&ți acordate în mod e+al fiec&ruia și prote2ate de le+ile emise și aplica-ile tuturor ") )= /ean$ /acGues Rousseau opcit, p" )" ) Claire Salomon$Ba@et Rousseau" %ilano5 Ed" Academia )* p" ' apud St&nil& Ana$%aria op cit, p" )(" )* St&nil& Ana$%aria op cit, p" ))" ) ("id ) St&nil& Ana$%aria op cit, p" )'" ;
Alte lucr&ri ale lui Rousseau /o0n Stuart %ill pe de alt& parte a tr&it ce#a mai t.r1iu în secolul al arrietei %ill /o0n Stuart a fost influențat și de /erem@ Bent0am de asemenea un filosof utilitarist" %ill a fost educat în mod ri+uros fiind îndrumat s& în#ețe lim-a +reac& înc& de la #.rsta de trei ani lim-a latin& de asemenea la #.rsta de opt ani urm.nd ca la doispre1ece ani s& studie1e lo+ica"'( A2uns la maturitate în anul )=) acesta se c&s&torește cu >arriet Ta@lor care a a#ut un rol 0ot&r.tor în e#oluția sa susțin.ndu$l foarte mult pe plan intelectual" C.ți#a ani mai t.r1iu mai e,act în )= el este selectat ca mem-ru al !arlamentului unde se do#edește a fi un ardent susțin&tor al drepturilor femeii ca mai apoi s& de#in& Lord Rector la St" Andre?Ms Uni#ersit@" n toat& aceast& perioad& el pu-lic& scrieri precum Sistem de logic inducti# ș i deducti# K);: /rincipii de economie politic K); !espre li"ertate K )= 0tilitarismul K )) Auguste *omte și po)iti#ismul K)= Su"1ugarea femeilor și multe
altele"') Rele#ant& pentru concepția despre li-ertate a lui /o0n Stuart %ill este în mod e#ident lucrarea sa !espre li"ertate, pu-licat& în anul )= și care se afl& printre te,tele aflate la -a1a 3culturii politice li-erale4'' a li-eralismului modern" n cadrul acestui 3tratat despre li-ertate4 deoarece îl putem numi așa este tratat& pro-lema li-ert&ții mai e,act care este natura și limitele puterii e,ercitate de societate asupra fiec&rui indi#id" Acest 3manual de atitudine li-eral&4 așa cum îl numește !aul Iliescu în prefața #olumului 3promo#ea1& și culti#& insistent nu un decalo+ ideolo+ic ci o ci#ili1ație moral&$ ci#ili1ația desc0iderii intelectuale și politice a inclusi#it&ții recunoașterii și toleranței de1#oltate de Jccident în perioada modernit&ții t.r1ii"4': Totodat& acest #olum nu #ine ca o consolidare și ca o e,punere a doctrinei li-erale ci mai de+ra-& 3 este un semnal de alarm& tras foarte de#reme de %ill împotri#a acestui fla+el al societ&ții secolelor umanitas '((= p" =" ': ("id, p" " '; ("id =
Din perspecti#a lui /o0n Stuart %ill li-ertatea pe care tre-uie s& o lu&m în considerare s& o promo#&m și s& o prote2&m nu este doar clasica li-ertate susținut& de doctrina li-eral& mai e,act li-ertatea politic& și li-ertatea 2uridic&" %ill #or-eș te și preț uieș te alte tipuri de li-ertate pe care le consider& el cu mult mai importante într$o societate dar care au și ele p.n& la urm& o tent& politic& #or-im aici despre li-ertatea de e,primare despre li-ertatea social& și li-ertatea indi#idual&" Tot în
aceast& lucrare %ill încearc& s& promo#e1e di#ersitatea la
ni#el social și acceptarea di#erselor opinii susține o limitare a puterii statale și a a-u1urilor destul de dese de putere și de asemenea pune în e#iden ț& conformismul comunit& ților care nu face dec.t s& afecte1e și s& împiedice de1#oltarea și pro+resul"'= La fel ca și /" /" Rousseau și /o0n Stuart %ill #or-ește despre o 3li-ertate ci#il&4 despre faptul c& societatea are foarte mult de c.ști+at dac& ap&r& aceast& li-ertate indi#idual&5 3Li-ertatea are drept su-iect nu li-erul ar-itru ci li-ertatea social& sau ci#il& c0estiune de o mare însemn&tate de la a c&rei de1le+are depinde re1ol#area unui num&r considera-il de contro#erse practice"4' %ill constat& rolul și puterea cresc.nd& a statului iar în acest conte,t pledea1& pentru ap&rarea li-ert&ții indi#iduale pun.nd un foarte mare accent pe li-ertatea de e,primare afirm.nd c& aceasta este a-solut necesar& pentru o societate pentru ca aceasta s& pro+rese1e în plan intelectual social și nu numai5 3Dac& întrea+& omenirea ar fi de o p&rere și un sin+ur om de o alt& p&rere omenirea n$ar putea fi 2ustificat& de ar impune t&cere acestui om cum nici el n$ar putea s& impun& t&cere tuturor celorlalți$ c0iar de am presupune c& ar putea face asta" Jpiniunea respins& poate s& fie ade#&rat& poate fi și fals& în am-ele ca1uri îns& nediscutarea ei e o pierdere însemnat& pentru societate"4 '* Li-ertatea de e,primare este astfel una din li-ert&țile pe care /o0n Stuart %ill pune accent în lucrarea sa și pe care o ap&r& cu nenum&rate ar+umente printre care principalul este repre1entat de ideea c& o li-er& e,primare a opiniilor și p&rerilor nu face dec.t s& aduc& omenirea mai aproape de cunoașterea ade#&rului5 3Ade#&rul întru ce pri#ește practica #ieții fiind o c0estiune de com-inare și împ&care a e,tremelor urmea1& c& în starea în care ne afl&m ade#&rul nu poate s& ias& la lumin& dec.t din ciocnirea a diferite opțiuni" J li-ertate f&r& de mar+ini a discuției ne d& putința ca asupra acelea și c0estiuni s& ascult&m p&reri deose-ite deci ne face s& fim mai în putinț& de a poseda ade#&rul și pune cap&t spiritului de sect& cel puțin în cel ce 2udec& de1interesat"4 ' '= /o0n Stuart %ill !espre li"ertate, p" *" ' N" N" Sa#eanu op cit, p" ))" '* ("id ' ("id, p" )'*"
Un alt tip de li-ertate #i1at și discutat de %ill în lucrarea sa , !espre li"ertate, este li-ertatea indi#idual& pe care o consider& in#ers proporțional& cu autoritatea statului a -irocrației sau a oric&ror alte forme de autoritate a c&ror putere este din ce în ce mai mare și care restr.n+ sfera li-ert&ții indi#idului" Așadar pentru a demonstra și pentru a con#in+e c& societatea tre-uie s& renunțe la pre2udec&ți și la ideile preconcepute de2a înr&d&cinate %ill folosește ca punct de plecare 3premisa faili-ilit&ții cunoașterii umane4 pun.nd la îndoial& ade#&rurile de2a e,istente faptul c& acestea sunt relati#e și de asemenea c& pot fi doar par țial ade#&rate sau pot fi c0iar și 3demolate4 sau contra1ise"' %ai mult dec.t at.t %ill contest& toate ade#&rurile de2a consacrate toat& ordinea considerat& normal& și de2a acceptat& la ni#el social și politic și caut& ardent s& ar+umente1e -eneficiile și importanța afirm&rii unor noi idei unor noi ade#&ruri și mai ales a li-ert&ții indi#iduale și a lu&rii în considerare a tuturor di#er+ențelor de opinie" 3O"""P faili-ilismul s&u K al lui %ill 2ustific& amplificarea li-ert&ț ii indi#iduale de e,presie și mai ales reducerea la minim a inter#enției restricti#e a Autorit&ții Kstatului societ&ții sau a simplei opinii pu-lice în de1-aterea de idei" De #reme ce orice ade#&r pe care s$ar putea -a1a inter#en ția Autorit& ții este totuși esențialmente faili-il nu se impune oare minimi1area acestei inter#ențiiQ4:( Totuși toleranța la ni#el social permiterea #e0icul&rii în societate a unor opinii di#erse cu alte cu#inte li-ertatea social& li-ertatea de e,presie pot conduce la situa ții tensioante conflicte pe care 3ma,ima toleranț&4:) propus& de /o0n Stuart %ill nu le$ar mai putea re1ol#a și soluționa" Adrian$!aul Iliescu afirm& așadar c& 3o dat& admis& ideea c& ur+ențele sociale
sau cri1ele pot le+itima inter#enții restricti#e ale Autorit&ții principiul lui %ill de#ine inoperant4 și de asemenea c& acest principiu 3admite inter#enții pu-lice de limitare a disensiunii și di#ersit&ții de opinie numai în ca1uri de pericol +ra# la adresa intereselor le+itime ale persoanelor îns& c0iar e,istența sau ine,istan ța acestui pericol este o-iect de disensiune și di#ersitate a opiniilor"4:' Filosoful #or-ește despre constr.n+erile sociale ca a#.nd înc&rc&tur& ne+ati#& și o influenț& determinant& asupra personalit&ții indi#idului" De asemenea el afirm& c& este mult mai fa#ora-il ca aceste constr.n+eri s& fie c.t mai reduse poate c0iar eliminate total deoarece indi#idul nu tre-uie s& fie neap&rat controlat
' /o0n Stuart %ill !espre li"ertate p" " :( ("id, pp" $" :) ("id p" )'" :' ("id, p" ))" *
uniformitatea nu aduce numai fericire și -un&stare și este de încura2at o renunțare la conformismul social și o confruntare a c.t mai multe opinii distincte" T0omas Carl@le nu este de acord cu perspecti#a lui %ill asupra contr.n+erilor sociale și a caracterului lor nefast afirm.nd ardent5 3Ca și cum ar fi un p&cat s&$l controle1i și s&$l forțe1i pe acest porc de om pentru a$l aduce pe o cale mai -un&O"""P4":: De asemenea Isaia0 Berlin afirm& c& pentru /o0n Stuart %ill 3un om este om datorit& capacit&ții sale de a ale+e4:; fiind e#idențiat aici rolul suprem pe care îl are li-ertatea indi#idual& și posi-ilitatea omului de a se e,prima de a face propriile ale+eri și de a$și 0ot&rî sin+ur soarta eli-erat de tot ceea ce înseamn& piedicile și constr.n+erile statului societ&ții comunit&ții de care aparține" Dar p.n& la urm& ce înseamn& a fi contr.nsQ Cum se reali1ea1& acest lucru și pentru ce anumeQ Acestea sunt între-&ri de care au de#enit preocupa ți filosofii și la care au început s& r&spund& în di#erse moduri a#.nd perspecti#e diferite și -ineînțeles ar+umente distincte" Isaia0 Berlin se manifest& și el faț& de ideea de li-ertate și faț& de cea ce presupune aceasta susțin.nd c& 3a contr.n+e un om înseamn& a$l împiedica s& fie li-er"4:= Acesta #or-ește la r.ndul lui despre dou& sensuri de -a1& ale conceptului de li-ertate mai e,act conceptul de 3li-ertate ne+ati#&4 și conceptul de 3li-ertate po1iti#&4 care au un rol e,trem de important în determinarea cursului istoriei omenirii" Astfel potri#it lui Isaia0 Berlin 3li-ertatea ne+ati#&4 face referire la acel tip de li-ertate în+r&dit& de forțe din e,teriorul nostru și care ne determin& s& acțion&m într$un anumit fel în care în mod normal nu am proceda" !ornind de la aceast& premis& un indi#id este li-er at.ta timp c.t alți indi#i1i nu inter#in în sfera sa de acti#itate": Jferind e,plicații și despre ceea ce presupune acțiunea de a constr.n+e acesta o e,plic& astfel5 3Constr.n+erea implic& inter#enția deli-erat& a altor ființe umane în interiorul spațiului în care aș putea în condiții normale s& ac țione1" !oți spune c& ești lipsit de li-ertate politic& doar atunci c.nd ești împiedicat de c&tre alți indi#i1i s& atin+i un anumit scop"4:* Așadar +.nditori precum /o0n Loce Ben2amin Constant TocGue#ille și nu în cele din urm& Isaia0 Berlin și dup& cum am #&1ut /o0n Stuart %ill au a2uns la conclu1ia c& este necesar cel puțin un minim de li-ertate personal& care s& nu fie afectat& de niciun fel de ::Isaia0 Berlin /atru eseuri despre li"ertate" Traducere de Laurențiu Ștefan$Scalat" !refaț& de %i0ail Radu Solcan" București5 Editura >umanitas ) p" '*" :; ("id := ("id, p" '(:" : ("id p" '(;" :* ("id, pp" '(;$'(="
autoritate și de asemenea c& acest minim spațiu tre-uie s& fie cum#a prote2at astfel statul mai e,act cadrul le+islati# fiind cel mai în m&sur& s& prote2e1e drepturile și li-ert&țile fiec&rui indi#id în mod nediscriminatoriu" !e de alt& parte e,ist& îns& pro-lema îndelun+ discutat& a sta-ilirii limitei dintre spațiul pri#at dintre li-ertatea in#iola-il& a fiec&rui indi#id ș i spaț iul în care autoritatea este în m&sur& s& ac țione1e în mod le+itim" Dar deoarece în cadrul unei comunit&ți toți oamenii au c&1ut de comun acord s& depind& unul de cel&lalt ac țiunile fiec&rui îi pot afecta mai mult sau mai puțin pe ceilalți ceea ce pune la îndoial& ideea de li-ertate indi#idual&5 366 li-ertatea pentru știuc& înseamn& moartea pentru ple#uști99 li-ertatea unor depinde de limite impuse altora"4: Ben2amin Constant este și el unul dintre ap&r&torii li-ert&ții indi#iduale și susțin&torul prote2&rii dreptului la o #iața pri#at& afirm.nd cu t&rie c& 3 cel puțin li-ertatea de reli+ie de opinie de e,presie și dreptul de proprietate tre-uie s& fie prote2ate împotri#a oric&ror in+erințe ar-itrare"4: De asemenea %ill aduce ar+umente solide cu pri#ire la susținerea acestei li-ert&ți indi#iduale îndelun+ discutate iar unul dintre cele mai pre+nante este cel potri#it c&ruia în+r&direa li-ert&ții indi#iduale nu face dec.t s& împiedice pro+resul la ni#el de societate5 3în lipsa unui comerț li-er de idei ade#&rul nu #a ieși la lumin& nu #a mai fi loc pentru spontaneitate ori+inalitate +eniu pentru ener+ie intelectual& pentru cura2 moral"4;( Li-ertatea are în acest conte,t conotație ne+ati#& potri#it lui Isaia0 Berlin deoarece #i1ea1& o lips& a inter#ențiilor din e,terior o înl&turare și o pri#are de acestea" n ceea ce pri#ește conceptul de 3li-ertate po1iti#&4 Isaia0 Berlin este de p&rere c& orice li-ertate care i1#or&ște din propria #oinț& a indi#idului din 3dorința fiec&rui indi#id de a fi propriul s&u st&p.n4;) are o conotație po1iti#&" Acest sens po1iti# este dat de faptul c& respecti#a li-ertate nu mai este condiționat& de a-sența contr.n+erilor din e,terior ci este dat& de #oința fiec&rei persoane ca deci1iile pe care le #a lua în #ia ț& s& nu depind& de for țe e,terioare ci de propria persoan& de propriile moti#ații aspirații #isuri și dorințe este practic o li-ertate pro#enit& din interior din inițiati#a fiec&rui indi#id care ale+e s& nu fie un o-iect al unor forțe e,teriore ci un su-iect fiind astfel 3instrumentul propriei #oințe4;'" Cu alte cu#inte cum este posi-il s& e,iste neclarit&ți în sta-ilirea distincției clare dintre cele dou& tipuri de li-ert&ți cea po1iti#& și cea ne+ati#& Isaia0 Berlin re1um& toat& pledoaria la dou& afirmații5 3Sunt propriul meu st&p.n"4 și 3Nu sunt scla#ul nim&nui4";: : Isaia0 Berlin op cit, p" '(*" : ("id, p" '(" ;( ("id, p" ')(" ;) ("id, p" ');" ;' ("id ;: ("id, p" ')="
n conclu1ie re#enind la cei doi mari filosofi a c&ror concepție despre li-ertate am anali1at$o mai îndeaproape și anume /o0n Stuart %ill și /" /" Rousseau am.ndoi au contri-uit la societatea din care f&ceau parte cu perspecti#e diferite ino#atoare care au l&r+it ori1ontul de cunoaștere și de înțele+ere at.t pentru contemporanii lor c.t și ulterior" Așadar #or-im în primul r.nd de ca1ul filosofului /" /" Rousseau a c&rui filosofie a a#ut un mare impact în epoca Luminilor epoc& în care el și$a lansat teoria contractului social" Rousseau #or-ește astfel în epoca centralit&ții omului despre -un&tatea fericirea și ce e cel mai important despre li-ertatea omului primiti# care este îns& de+radat& și pierdut& din cau1a societ&ților create dominate de artificial corupte" Tot în societate e,ist& îns& și sal#area filosoful #or-ind despre pierderea li-ert&ții inițiale naturale și do-.ndirea unui alt tip de li-ertate o li-ertate 3ci#il&4 îns& nu at.t de permisi#& ca li-ertatea natural& aceast& li-ertate limitat& este sta-ilit& de comun acord de c&tre oameni care înc0eie un fel de con#en ție pentru a putea con#iețui" Așadar din perspecti#a lui Rousseau ne#oia de securitate în cadrul societ&ților a limitat li-ertatea inițial& a omului îns& acesta a acceptat în mod -ene#ol acest lucru" Dup& cum însuși Rousseau afirm&5 3O"""P s$ar putea ad&u+a la a#anta2ele st&rii ci#ile li-ertatea moral& sin+ura care$l face pe om s& fie cu ade#&rat st&p.nd pe sine c&ci impulsul e,clusi# al poftei înseamn& scla#ie pe c.nd ascultarea de o le+e pe care sin+ur ți$ai sta-ilit$o înseamn& li-ertate"4;; !e de cealalt& parte îl a#em pe filosoful /o0n Stuart %ill adept al utilitarismului și influent +.nditor li-eral" Acesta a fost un ardent ap&r&tor al li-ert&ții indi#iduale și al limit&rii puterii di#erselor tipuri de autorit&ți în fa#oarea acestei li-ert&ți personale pe care afirm& el tre-uie s& o prețuiasc& fiecare indi#id și întrea+a comunitate în ansam-lul ei" De asemenea a pus mare accent pe li-ertatea de e,primare li-ertatea cu#.ntului a#.nd con#in+erea c& este esențial& o di#ersitate de opinii deoarece numai așa te poți afla mai aproape de ade#&r și numai așa poți afla ce#a ce este posi-il s& îți fie util "Tot %ill afirm& c& oamenii tre-uie s& fie încontinuu în c&utarea ade#&rului nu tre-uie s& se fac& como1i într$o simpl& preluare a pre2udec&ților a cutumelor și a credințelor transmise prin conștiința colecti#& la ni#el de societate" Acesta susține c& indi#i1ii ar tre-ui s& ai-& sau s& de1#olte o serie de calit& ți precum 3simțul critic ori+inalitatea ima+inația independența de spirit nonconformismul dus p.n& la e,centricitate4;= și de asemenea c& acestea nu pot fi culti#ate dec.t într$o societate cu ade#&rat li-er&" ;; /ean /acGues Rousseau *ontractul social Iași5 Editura %oldo#a ) p" ( apud Ștefan Nemecse Teme filosofice mereu actuale Vulcan5 Editura Realitatea Rom.neasc& '(( p" :" ;= Isaia0 Berlin op cit, p" '))" )(
Bibliografie:
ACADE%IA RJ%N Institutul de Lin+#istic& 3Ior+u Iordan45 !icț ionarul e%plicati# al lim"ii rom&ne"
București5 Editura Uni#ers Enciclopedic old '(("
!JNJ%AREV B" N" !icț ionar politic5 București5 Editura !olitic& )=" BERLIN Isaia05 /atru eseuri despre li"ertate Traducere de Laurențiu Ștefan$Scalat" !refaț& de %i0ail Radu Solcan" București5 Editura >umanitas )" %ILL /o0n Stuart5 !espre li"ertate" Traducere de Adrian$!aul Iliescu" București5 Editura >umanitas '((=" %ILL /o0n Stuart5 Auto"iografie: Traducere de Constantin Sfeatcu !refaț& de Vasile %orar" București5 Editura Incitatus '((:" NE%ECSE Ștefan5 Teme filosofice mereu actuale" Vulcan5 Editura Realitatea Rom.neasc& '(( RJUSSEAU /ean$ /acGues5 !espre contractul social sau principiile dreptului politic" Traducere de C&t&lin A#ramescu" București5 Editura Nemira '((*" RJUSSEAU /ean$ /acGues5 !iscurs asupra originii ș i fundamentelor inegalitț ii dintre oameni București5 Editura Incitatus '(()"
SAVEANU N" N"5 John Stuart Mill: #iaț a ș i operele lui Bucureș ti5 Editura Tipo+rafia 3Voința național&4 ))" STNIL Ana$%aria Te) de !octorat: Natur -i societate la Th .o""es -i JJ Rousseau RJ%AN Ioana 3!eda+o+ia li-ert&ții$+.ndire critic&4 Romanian Journal of Education accesat la data de * ianuarie '()* URL5 0ttp5dppd"u--clu2"roro2ed
))
