Pipkin era era
un pinguin mititel, care punea tot timpul întrebări foarte importante. Cât de mare e marea?
Pipkin era era
un pinguin mititel, care punea tot timpul întrebări foarte importante. Cât de mare e marea?
Cât de sus e cerul? E adevărat că luna e de caşcaval?
Dar cel mai mult şi mai mult îşi dorea să ştie:
S-a dus să o întrebe pe mama.
Dar mama era ocupată cu micul-dejun.
(E recomandat să ai burtica plină, când pui întrebări atât de importante!)
Pipkin s-a
apucat să numere peştii pescuiţi de mama sa. Erau:
10
10 e un număr mare de
peşti pentru un mic-dejun! Dacă 10 e atâââât de mare…
…cât de mare e…
“Un milion e mai mult decât toţi peştii pe care îi poţi mânca într-o viaţă”, spuse mama.
Un milion
este muuuult
mai
mare
Pipkin s-a gândit mult la ce i-a spus mama.
A încercat să-şi imagineze ce poate fi mai mare decât 10.
Dar fără nici un rezultat. Într-un final luă o hotărâre: “Trebuie să plec în lume să găsesc UN MILION!”
Şi porni expediţia. “Drum bun!” ,
strigă mama după el.
Curând, Pipkin întâlni un grup numeros de pinguini.
Stăteau înghesuiţi în cerc, să-şi ţină de cald.
Pipkin întrebă curios:
“O sută!”, răspunse pinguinul din mijloc. ”Şi eu am locul cel mai cald.”
“100 e un număr foarte mare”, zise Pipkin. Dacă 100 e atâââât de
…cât de mare e…
Un milion
este muuuult mai mare!
Însă 100 e destul cât să-ţi ţină de cald. Nu vrei să stai
“Nu,
mulţumesc ”,
zise Pipkin.
“Am de găsit UN MILION.”
Porni mai departe la drum, prin zăpada albă şi deasă.
După o vreme obosi. Hotărî să-şi continue drumul lunecând pe burtă, pe derdeluşul din faţa lui.
…se ciocni nas în nas cu un pui de focă.
“Câţi fulgi!”, se minună Pipkin. “Cu siguranţă sunt mai mulţi decât 10, chiar şi decât 100!”
“Să fie oare UN MILION?”
“Nu”, îi răspunse puiul de focă. “Dar sigur sunt o mie.”
1000
“ e un număr cu adevărat mare”, gândi Pipkin.
“Dacă
1000
e atâââât
Puiul de focă se găsi în încurcătură: “Păi, ştiu sigur că e muuuuuuult mai mare!”
Cei doi prieteni au făcut un pinguin din zăpadă. Apoi, o focă din zăpadă.
Apoi, s-au bombardat cu atâţia bulgări, încât le-au pierdut şirul.
Într-un târziu,
“Trebuie să ne luăm rămas bun. Plec să caut MILIONUL.”
“Drum bun”, îi
Şi a mers, a tot mers şi a tot mers. A parcurs tot Polul Sud...
…până a ajuns, într-un sfârşit, ACASĂ.
Era foarte dezamăgit.
Îi zise mamei sale:
Am găsit: 10 peşti gustoşi, 100 de pinguini călduroşi, 1000 de fulgi jucăuşi şi 1 prieten pe derdeluş.
Dar nu am reuşit în ruptul capului să găsesc
Mama îl îmbrăţişă cu drag.
Îl luă de mână,
îl duse afară în noapte,
îi arătă cerul înstelat
şi-i spuse:
