,*eviallxtui*UTLAIIiDCP',,,,,1-
*\$ ,q k I ,q ff Jffi ffi
'\i\,'\
fl;,&e..&efu"fu
}#ru
DIA]\A GABALDOhJ
CER.-CUL ?T PIATfi,A DlnNn Gasnrooru s-a ndscut
pe'l 1 ianuarie 1952 in Arizona, unde locuie;te
Traducere din limba englezd, 5i
ast6zi, impreund cu familia. A studiat zoologia la Northern Arizona University
GaeREr SroIaN
biologia marind la University of california, 5an Diego, av6nd totodate un ,i doctorat in ecologie. A fost profesor universitar ?nainte de a se dedica in intregime literaturii. A semnat numeroase articole stiintifice de popularizare pi
;i
a
gtiinlei inainte de a deveni scriitoare fuil time. in anul j991 a debutat cu roma_ nul calStoarea (recompensat, printre altele, cu Romance writers of America,s
Award), primul volum din seria outlander, conceputd inilial ca trilogie. Dupi marturisirea scriitoarei aflate la debut, care era departe de a bbnui succesul ce va urma, cartea a rezultat, dup6 o documentare,,de mod6 veche,,, din interesul pentru c6litoria in timp ;i pentru universul scolian. Romanur a RITA
-
)alQ,
voyager (Cercul de piatrd - Editura Nemira, vol i si 2, 2016-2017), Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of snow and Ashes, An Echo in
li written in My own Heart's Blood. Seria a fost publicata in 26 de .lri gi a inspirat, incep6nd cu anul 20i4, un serial de televiziune american care sc llucur6 de mare succes. printre celelalte scrieri ale autoarei se num6rd seria lotd lohn, precum gi povestiri apdrute in antologii volume colective. tlrc Bone
f
5i
NEMIRA
Cuprins PARTEA A $APTEA. DIN NoU RcRsA 32. trrto"r..r.a fiului risipitor. .. . .. .. 33. Comoara
7
ingropati
33
34.Tai
57
35. Fuga din rai 36.
Yrdlitorie
.
63
practicd. qi aplicatn
.
nume 38.Cunoscunavocat 39. Pierdutn 9i jelite de vAnt
75
37. Ce prel are un
86
.i..........
98 127
PARTEA A OPTA. PE APA
40.Voicoborispremare.. Ridicnm pdnzele 42. Omd din Luni
........
41.
I45 l7O
2OI
43. Membre-fantomd.
naturii. PovesteadomnuluirtrTilloughby
44.Fo4e ale 45.
222
........
243
........
274
46. tntAlnirea cu Porpoise.
47.Navabolnavd". 48. Moment de gralie 49. PimAnt! 50. Cunosc un preot 5l.incareJamiesimtecevasuspec 52. Cdsitoria
290 299 308
..-.....
343 354
PARTEA A NOUA. LUMI NECUNOSCUTE
liliac. 54.Piratulimpetaos..... 55. Ishmael 56. SupI de pstoasi. 53. Guano de
381
394 415 431
5T. TnrAmul promis.
roqii 59. in care se fac multe dezviluiri 60. Parfumul pietrelor pretioase 61. Focul crocodilului 62. Abandawe 63. Din adAncuri 58. Masca
mo4ii
465 481 506 546 585 613
looerta: Cristian FLORESCU, Ana NTCOLAU copertei: Tudor pOpA
"ustralia
Penrte A SAPTEA
DIN NOU ACASA l;t;l''*.. a,r. Bibtiotecii Nalionate a Romeniei "AIDON, DIANA
\rf..:.r,'d,g
piatre
/
Diana Gabatdon; trad.: Gabriel Stoian" - Bucuregti
ra Publishing House, 2016_20,l7
gz8-oo6-z5s-z6z-s
lsBN
Vol.2: Cercul de piatre.2017. _ tsBN 978_606_758_812_9
,.Jtoian, ^ tl'
Gabrier (trad.)
'1tt_:t=t3s.t \,h
ti^Yacrn Nyrighr
^"L
voyAGER @ 1994 by Diana Gabaldon
h^'arnira,2017
\i\nor.,
Mihaeta SIAN lrina pOpESCU, Magda BITAy ur: Cristins NAN, Ecaterina DERZSI
{tqrors6.6.,, 1,^
tu'l)t,
.r..u,u, de ARTpR|NT sRL t3.'l 3.0s.02, e-mail:
[email protected] Or,^ totatii sau parriats, J,ii1\i1o.or."r", -o
a acestei rucrari, scris al editorului, este strict interzis5 lSg,u "qepseite conform Legii dreptului de autor
ilordrl
' s78-606-zsR-szr-q
:
32. lntoorcereo fiului risipitor Lallybroch aduratpatruzrle gi abia daci am discutat tn tot acest timp. Atit Ian cel Tiner, cAt qi Jamie au fost cufundaji in ganduri, probabil din motive diferite. cat despre
cihtoria cllare de la Arbroath panl
la
mine, mi-am pus intrebiri nu doar in legiturd cu trecutul nostru recent,
ci
qi cu
viitorul imediat.
Ian sigur ii vorbise lui Jenny despre mine. Cum va interpreta
ea
aparigia mea? gi departe cea mai bunl Jenny Murray imi fusese aProaPe ca o sord de prietenl pe care o av'sesem vreodatl. Din cavza circumstanlelor, in
ultimii cincisprezece ani, cei mai mulii dintre prietenii mei
fuseserd
barbati; nu existau alte doctoriqe, iar deosebirea fireasci dintre asistente gi medici md impiedicase sd am relalii mai aProPiate cu alte femei care lucrau la spital. cat despre femeile din cercul de cunoqtinle ale lui
Frank, secretarele de catedri 9i sopiile profesorilor.'. tnsd, mai presus de toate, gtiam ci, dintre toli oamenii din lume, dacd nu chiar mai Jenny era cea care il iubea pe Jamie la fel de mult nu dar o revdd, mult - decAt mine. Abia agteptam sI Puteam si nu mi intreb cum va primi povestea despre fuga mea in Franla 9i faptul ci il pdrlsisem pe fratele ei.
Caii trebuiau
sd
meargl in
;ir indian
pe drumeagul ingust' Murgul
meu a incetinit supus cand bidiviul mai deschis la culoare al lui Jamie jumitate s-a oprit, apoi s-a intors cind el l-a indemnat sPre un luminig pe ascuns de crengile lesate ale
unui arin.
8
OIANA GABALDON
O stAnci cenugie se inilga la marginea luminigului, cu cripdturile, pro_ eminenlele qi marginile atat de nipddite de mugchi de licheni, incdt ardta 9i ca faja nnui om f.oarte bdtrin, plinn de pdr, pistrui gi negi. Cu un suspin de ugurare, Ian cel TAner s-a lasat si alunece din ga; cdririsem in cd.dinzoi.
- of!
-
s-a
viicirit
el, masandu-gi cu sinceritate qarele. Am amo4it.
$i eu, am spus, imitandu-r. cred ci e mai bine
irita1;ii de la
aga
decat
si faci
ga.
Neobignuili si parcurgem cdlare distan je atitde mari, qi eu, gi Ian cel TAner suferiserim foarte mult in cursul primelor doud zirede caratorie; de fapt, in prima seard mi simpisem prea ingepenitd ca si cobor
din 9a fere ajvtor, astfel cd a trebuit si fiu ridicati ruEinos de pe cal gi dusd in brale de Jamie pAnn in han, ceea ce l_a amuzat.
- cum
de reuqegte unchiul Jamie? m-a intrebat lan.
cred
Acel luminig din vale, invizibil de pe drum, era caracreristic pentru mai toate peisajele din Highrands, m-arn gandit en. Lqeritor de pustii qi aspre, piscurile qi landa erau lncircate de secrere. Daci nu qtiai irrcotro mergi, puteai trece la cajiva centimetri de o crprioari, de o potarniche sau de un om ascuns, fere sa-1i dai seama. Nici nu era de mirare cd foarte mulli oameni care se ascunseseri in landi dupn Bntdria de la Cuiloden reugiseri sd scape cu via1I, pentru ci gtiinga lor in materie
ii
de ascunziguri
fecuse
care
invizibili penrru ochii orbi
ii urmdriseri.
qi
picioarele nesigure
"l..rrgl.rilo,
Duptr ce mi-am potolit serea, m_am intors gi a fost cAt pe ce si md ciocnesc de Jamie, care parcd ar fi gAgnit din pdmAnt. Tocmai i9i vAra
lui. A hsat sI cadi
pe
iarbi un bi1
ars gi l-a
strivit bine
sub talpi.
-
De unde ai rislrit? l-am intrebat, clipind miratd de aparijia lui
bruscI. $i unde ai fost? - $tiam o mici peqteri pe aici, mi-a explicat el, aritAnd cu degetul in spatele
-
lui. Voiam doar si vdd
dacd a
mai intrat cineva acolo.
$i a intrat?
UitAndu-ml mai atent, am reugit si vid marginea unui afloriment care acoperea intrarea in pegteri. ConfundAndu-se cu alte cripituri adAnci ale stAncii, nu era vizibile decAt daci o ciutai dinadins. a spus el gi a ridicat uqor din sprlncene, nu de ingrijorare, ci
cum s-ar fi gAndit la ceva. Am gisit cdrbune amestecat cu pimAnt;
- $i cine crezicda fost? l-am intrebat. Mi-am vlrAt capul prin intrarea in pegteri, dar nu amvdzutdecAt o dArd ingusti de intuneric, o crestlturl in munte. Nu ardta nicidecum
Murgul, deja impiedicat, pdqtea sub un stejar dintr_o laturi a lumi_ nigului, dar nu se vedea nici urmi de Jamie. Eu gi Ian cel TAnir ne-am uitar nedumerili unul la
inrogeasci gi
in buzunarul hainei, dar mirosul delicat de fum
cineva a frcut focul acolo.
unde-a dispdrut?
nasul si-mi amo4eascd, am beut recunoscdtoare richidur rece, care mi-a alunecat pe gAtlejul uscat.
zdbovea pe haina
ca qi
lui e fecut din piele ubacita. - Nici nu meriti siJ privegti, i-am rdspuns cu un aer absent. Dar
DE PTATRA
cutia cu iasci inapoi
-Da,
cd fundul
celllalt; eu am ridicat din umeri gi m-am dus spre parteadin fagn a {al.ezei,unde un firicel de api curgea in josur stancilor. Mi-am aqezat mninile ciuE sub el gi, in ciuda aerului de toamni care fdceaca obrajii sd mi se
Olncul
ispititoare. M-am intrebat dacl vreunul dintre cei cu care avusese leglturi impuse
,
fl ingrijora Fdri sd vreau,
de contrabandr se iinuse dupr el tocmai pAnn la Lallybroch.
ideea cd era urmdrit sau am
privit
peste
ci
va
fi prins intr-o
ambuscade?
umir, dar nu antvezutdecit arini
gi frunzeuscate fognind
in adierea tomnaticd.
- Nu
qtiu, a spus el cu gindul parci in alti parte. Vreun vAnitor,
probabil; am gisit acolo gi nigte oase de potArniche imprdgtiate. Jamie nu arita preocupat de identitatea persoanei necunoscute care piltrunsese in pegterl, aga cd m-am linigtit, iar senzayia de siguranll
oferitr de Highlands m-a inviluit din nou. Atlt Edinburgh-ul, cAt qi golful contrabandigtilor pireau foarte indepirtate. Fascinat de descoperirea pegterii ascunse, Ian cel TAnir dispdruse prin intrarea ingusti. Apoi a reaplrut, indepirtAndu-qi pinze de piianjeni din per.
- Unchiule, scAnteietori.
asta seamind cu Cuqca
lui Cluny? a intrebat el, cu ochi
8
DIANA GABALDON
O stAncl cenugie se inilla la marginea luminigului, cu crapiturile, pro_ eminenlele 9i marginile atat de ndpddite de mugchi gi de licheni, incit ardta ca fa1.;a unui om foarte bdtrAn, plind de par, pistrui gi negi. Cu un suspin de us,urare, Ian cel Taner s-a lisat si arunece din qa; cilarisem incd din zori.
- of!
-
s-a
viicirit
el, masandu-gi cu sinceritate garele. Am amo4it.
$i eu, am spus, imitAnduJ. Cred cd e mai bine
iritalii
aga decAt
si faci
de la ga.
Neobignuipi si parcurgem cdlare distanle atdtde mari, gi eu, gi Ian cel TAnir suferiserdm foarte mult in curiur primelor doud zilede cele-
torie; de fapt, in prima seari md simgisem prea inlepeniti ca si cobor din 9a fare ajutor, astfel cd a trebuit sd fiu ridicatd ruginos de pe cal gi dusi in brale de Jamie pAnI in han, ceea ce l-a amuzat.
- cum
de reuqeqte unchiul Jamie? m-a intrebat Ian.
cred
ca fundur
lui e ficut din piele ribicire. - Nici nu meriti si-l privegti, i-am rdspuns cu un aer absent. Dar unde-a dispnrut?
Murgul, deja impiedicar, piqrea sub un stejar dintr_o laturl a lumi_ niqului, dar nu se vedea nici urmi de Jamie. Eu qi Ian cel Taner ne-am uitar nedumeriEi unul la cerelart; eu am
ridicat din umeri gi m-am dus spre pafteadin fald a falezei, unde un firicel de apd, curgeain josul stancilor. Mi-am agezat mainile ciug sub er gi, in ciuda aerului de toamni carc fdceaca obrajii si mi se inrogeasci gi nasul sr-mi amo4easci, am alunecat pe gAtlejul uscat.
biut recunoscdtoare lichidur rece, care mi-a
Acel luminig din vale, invizibil de pe drum, era caracteristic pentru mai toate peisajele din Highlands, m-am gindit .rr. tngeletor de prrstii piscurile gi landa erau incdrcate de secrete. Dacr nu qtiai incotro mergi, puteai trece la cagiva centimetri de o ciprioari, de o potarniche sau de un om ascuns, fare se-1i dai seama. Nici nu era de mirare cd f.oarte gi aspre,
mulji oameni reugiseri
ii
facuse
care
care se ascunseserd in lande dupn Bdtnlia de la culloden
sd scape cu
via1i, pentru ci gtiinga lor in materie de ascunziguri gi picioarele nesigure ale englezilo,
invizibili pentru ochii orbi
ii urmiriseri.
Dupd ce mi-am potolit setea, m-am intors a fost cAt pe ce si mi 9i ciocnesc de Jamie, care parcd. ar fi $gnit din pnmAnt. Tocmai i9i vAra
Crncul
DE PIATRA
cutia cu iasci tnapoi in buzunarul hainei, dar mirosul delicat de fum zdboveape haina lui. A hsat sI cadl pe iarba un be1 ars gi l-a strivit bine sub talpi.
-
De unde ai rdsirit? l-am intrebat, clipind miratd de aparipia lui
bruscl. $i unde ai fost?
- $tiam
o micd pegterd pe aici, mi-a explicat el, ardtdndcu degetul in
spatele lui. Voiam doar si
-
$i
a
vid
dacd a mai
intrat cineva acolo.
intrat?
vid marginea unui afloriment care acoperba intrarea in pegterd. ConfundAndu-se cu alte cripituri UitAndu-mn mai atent; am reuqit
str
adAnci ale stAncii, nu era vizibile decAt daci o ciutai dinadins.
-Da,
a spus el gi a ridicat uqor din sprAncene, nu de ingrijorare, ci
ca qi cum s-ar
fi gAndit la ceva. Am gisit cirbune amestecat cu pimAnt;
cineva a frcut focul acolo.
- $i cine uezi cda fost? l-am intrebat. Mi-am virAt capul prin intrarea in pegteri, dar nu amvdzut decit o dAri ingustd de intuneric, o crestiturl in munte. Nu ardta nicidecum ispititoare. M-am intrebat daci vreunul dintre cei cu care avusese leglturi impuse de contrabandr se iinuse dupd el tocmai pine la Lallybroch.
ideea cd era urmdrit sau am
privit
ci va fi prins intr-o
fl ingrijora
ambuscade? Fera sI vreau,
peste umdr, dar nu am vdzut decit arini gi frunzeuscate fognind
in adierea tomnatici.
- Nu gtiu, a spus el cu gAndul parci in alti parte.
Vreun vAndtor,
probabil; am gisit acolo gi nigte oase de potArniche imprdqtiate. Jamie nu arita preocupat de identitatea persoanei necunoscute care pdtrunsese in pegterl, aga cd m-am linigtit, iar senzagia de sigurangl
oferitr de Highlands m-a inviluit din nou. Atlt Edinburgh-ul, cAt gi golful contrabandigtilor pilreau foarte indepirtate. Fascinat de descoperirea peqterii ascunse, Ian cel TAndr displruse
prin intrarea ingusti. Apoi
a
reapIrut, indepirtAndu-gi pinze de piian-
jeni din pir.
- Unchiule, scAnteietori.
asta seamind cu Cugca
lui Cluny?
a
intrebat el, cu ochi
DIANA GABALDON
- Nu e atit de mare, fan, i-a rispuns Jamie zimbind.
Slrmanul fi putut strecura prin intrarea asta; era un barbat masiv, aproape de doud ori mai mare decit mine. GAnditor, gi-a atins pieptul cimigii, de pe care s9 desprinsese un nasture clnd intrase cu greu prin gura ingusti a pegterii. - Ce e Cugca lui Cluny? am intrebat, scuturAndu-mi miinile de ultimele picituri de api 9i vArlndu-le la subral ca sI se usuce. - A, e vorba de Cluny MacPherson, mi-a rispuns Jamie.
cluny
abia dacd' s-ar
S-a aplecat gi s-a
stropit cu apd pe fajd. Ridiclndu-qi capul, a clipit ca si alunge piciturile sclipitoare din gene qi mia zAmbit. - IJn om foarte ingenios acel Cluny. Engleziii-au incendiat casa gi i-au distrus-o din temelii, dar el ascdpar. $i-a injghebat un mic adepost tntr-o pegteri din apropiere gi a mascat intrareacu crengi de sarcie impletite gi lipite cu lut. oamenii spuneau ci puteai sta la un metru de intrare gi nu aveai cum sd-1i dai seama ci peqtera era acolo, daci nu simpeai mirosul fumului de la pipa lui Cluny.
- $i pringul Charles a srat acolo o vreme, cAnd era cdutat de englezi, m-a informat Ian cel TAnrr. cluny l-a finut ascuns cateva zile. Ticnloqii de engleir au scorocir peste tot, dar nu l:au glsit pe Luminilia nici pe Cluny! a tncheiat el cu o satisfacfe deosebita.
Sa
-
gi
- Ian, vino si te speli,
i-a spus Jamie, cu un glas riios, care l-a ficut pe Ian cel rAndr sr clipeascd mirat. Doar n-o sr-1i revezi pirin-ii atdt de murdar.
Ian
suspinat, dar, ascultitor, gi-a aplecatcapul spre firicelul de apd, gi, gAfAind gi infiorAndu-se, s-a spilat pe fagd, care, sincer vorbind, nu era murdard, dar purta semnele unei cildtorii atAt de lungi. M-am intors spre Jamie, care sterea in picioare gi, cu un aer absent, a
igi urmirea nepotul cum i9i cldtea fa:,a. M-am intreb at dacd.se gandea la ceea ce promitea sd fie o revedere dificila cu cei de la Lallybroch sau la Edinburgh
rimdgitele carbonizate ale tipografiei qi la b;rbatur mort din subsolul bordelului? Ori gAndurile lui mergeau gi mai departe, spre qi la
Charles Stuart gi vremurile riscoalei? - Ce le povestegti nepoatelor qi nepopilor despre el? l-am intrebat calm, vocea mea amestecandu-se cu pufnetele lui Ian. Despre charres?
Crncur
DE PIATRA
Privirea lui Jamie a devenit mai vie cAnd s-a concentrat asupra mea; tn ochi i-a apirut o lumini mai calde, iar
agadar avusesem dreptate.
zAmbetul schilat
a
fost dovada ci-i citisem cu succes gAndurile, insi apoi
atAt cildura, cAt qi zAmbetul au dispirut.
- Nu vorbesc niciodatd sd plece dupi cai.
despre el, mi-a rdspuns la fel de incet, apoi s-a
intors
Trei ore maitirziu, am trecut.de ultimul dintre pasurile cutreierate de vAnt 9i ne-am continuat drumul pe panta care ducea spre Lallybroch.
Aflat in frunte, Jamie gi-a oprit calul qi ne-a a$teptat pe mine qi pe Ian cel TAnir si ajungem lingn el. - Acolo e, a spus el zlmbind gi s-a uitat la mine cu o sprinceand ridicati. S-a schimbat mult, nu? Pierduti in contemplarq am clitinat din cap. De la deplrtaie, casa arita neschimbati. Construite din piatri albd, cele doui etaje sclipeau imaculat in mijlocul anexelor sdrlclcioase gi a ganlurilor pietruite din jurul cAmpurilor. Pe mica ridicituri din spatele casei se inelgau rdmiqilele castelului circularl din piatrr, care dadea numele siu acelui loc. UitAndu-md mai atent, am observat cd anexele se mai modificaserd
pujin; Jamie imi spusese cn soldalii englezi incendiaseri hulubaria 9i capelala un an dupi Bitalia de la Culloden qi am vizut locurile goale in care se aflaseri ele. O po4iune din zidul gridinii de vari, care se ddrAmase, fusese reparati cu piatri de alti culoare, iar o noud anexi construitd din piatri 9i lemn slujea in prezent drept hulubarie, judgcAnd dupi trupurile rotunjoare, acoperite cu pene, care stdteau aliniate pe coama acoperigului, bucurAndu-se de soarele tdrziu de toamnd.
Micegul plantat de Ellen, mama lui Jamie, crescuse, devenind un vilmdgag de crengi incAlcite, care se prinseseri de peretele casei, pierzAndu-gi abia acum ultimele {runze.
Un firicel de fum se inilla din hornul dinspre apus, ducAndu-se sPre sud, purtat de vAntul dinspre mare. Mi-am amintit brusc de focul din ciminul camerei de zi, de lumina flacarilor rogietice reflectati pe chipul curat al lui Jenny care stetea seara Pe un scaun' citind cu Yoce tare t in oignat, broch, turn circular
din piatrl care slujea in fto1ia drept fonficalie (n. red).
DIANA GABALDON
- Nu e atit de mare, Ian, i-a rispuns lamie zimbind. Sirmanul
cluny
abia dacd s-ar
fi putut strecura prin intrarea asta;
era un barbat
masiv, aproape de doud ori mai mare decAt mine. nasture cAnd intrase cu greu prin gura ingusti a pegterii.
lui Cluny? am inrrebar, scut'urAndu-mi mAinile timele picituri de api 9i vArinduJe la subrag ca si se usuce. - A, e vorba de Cluny MacPherson, mi-a rispuns Jamie. Ce e Cugca
S-a aplecat gi s-a
stropit cu
pe
de ul-
Privirea lui Jamie a devenit mai vie cAnd s-a concentrat asupra mea; agadar avusesem dreptate. in ochi i-a apirut o luminl mai calde, iar
fa11d.
i-au distrus-o din temelii, dar el a scipat. $i-a injghebat un mic adipost
intr-o pegterr din apropiere gi a mascat intrareacu crengi de salcie impletite gi lipite cu lut. oamenii spuneau ce puteai sra la un metru de intrare gi nu aveai cum sd-ji dai searna cd pegtera era acolo, daci nu simpeai mirosul fumului de la pipa lui Cluny.
- $i prinpl Charles a stat acolo o vreme, cAnd era ciutat de englezi, m-a informat Ian cel Tintu. cluny l-a finut ascuns citevazile.Ticiroqii de englezi au scotocit peste rot, dar nu l:au gisit pe Lumindgia Sa nici pe Cluny! a incheiat el cu o satisfacgie deosebitl.
a
fost dovada ci-i citisem cu succes gAndurile, insd apoi
atAt cdldura, cAt 9i zAmbetul au dispdrut. - Nu vorbesc niciodati despre el, mi-a rispuns la fel de incet, apoi s-a
intors sI plece dupd cai.
Trei ore maitdrziu,am trecut
RidicAndu-qi capul, a clipit ca si alunge piciturile sclipitoare din gene gi mi-a zirmbiit. - IJn om foarte ingenios acel Cluny. Englezii i-au incendiat casa 9i apd
DE PTATRA
zAmbetul schigat
GAnditor, 9i-a atins pieptul cdmigii, de pe care se desprinsese un
-
Cr,ncul
-
9i
- Ian, vino sd te speli, i-a spus Jamie, cu un glas tiios, care l-a ficut pe Ian cel rAnir si clipeascd mirat. Doar n-o si-ji revezi p|rringii atit de murdar.
Ian a suspinat, dar, ascultltor, gi-a aplecat capul spre firicelul de apd, gi, gAfAind qi infiorAndu-se, s-a spllat pe fagd,care, sincer vorbind, nu era murdari, dar purta semnele unei cilitorii atAt de lungi. M-am intors spre Jamie, care stltea in picioare gi, cu un aer absent, igi urmirea nepotul cum iqi cldtea [.aga. M-am intreb at dacd, se gAndea la ceea ce promitea si fie o revedere dificiln cu cei de la Lallybroch sau la
Edinburgh
pi la rimdgijele carbonizate ale tipografiei 9i la birbatul mort din subsolul bordelului? Ori gAndurile lui mergeau gi mai departe, spre Charles Stuart gi vremurile riscoalei? - Ce le povestegti nepoatelor gi nepogilor despre el? l-am intrebat
calm, vocea mea amestecAndu-se cu pufnetele lui Ian. Despre charles?
de
ultimul dintre pasurile cutreierate
de vint gi ne-am continuat drumul pe panta care ducea spre Lallybroch. Aflat in frunte, Jamie qi-a oprit cdul gi ne-a ageptat pe mine gi pe Ian cel TAndr si ajungem lAngn el. - Acolo e, a spus el zAmbind gi s-a uitat la mine cu o sprAnceani ridicati. S-a schimbat mult, nu? Pierduti in contemplare, am cliltinat din cap. De la depnrtaie, casa arita neschimbatd. Construite din piatre albl, cele doud etaje sclipeau imaculat in mijlocul anexelor sdrlcdcioase qi a qanprilor pietruite din jurul cAmpurilor. Pe mica ridicdturi din spatele casei se iniliau rdmigiqele castelului circularl din piatrl, care dedea numele siu acelui loc.
UitAndu-mn mai atent, am observat cd anexele se mai modificaseri pugin; Jamie imi spusese cI soldalii englezi incendiaseri huluberia qi capela la un an dupn Bitalia de la Culloden gi am vizut locurile goale in care se aflaseri ele. O po4iune din zidul grldinii de vard, care se derAmase, fusese reparati cu
piatri de alte culoare, iar o noui anexi
construite di n piatrdqi lemn slujea in prezent drept hulubnrie, judeclnd dupi trupurile rotunjoare, acoperite cu pene, care stiteau aliniate pe coama acoperigului, bucurAndu-se de soarele
tirzit
de
toamni.
Micegul plantat de Ellen, mama lui Jamie, crescuse, devenind un vilmtrgag de crengi incAlcite, care se prinseseri de peretele casei, pierzindu-gi abia acum ultimele frunze. Un firicel de fum se indlla din hornul dinspre apus, ducindu-se spre sud, purtat de vAntul dinspre mare. Mi-am amintit brusc de focul din ciminul camerei de zi, de lumina flacarilor rogietice reflectatd pe chipul curat al lui Jenny care stitea seara Pe un scaun' citind cu voce tare r in oirgnal, brocl, turn circular din piatrt
care slujea
in Scolia drept fonificalie
(n.
red).
DIANA GABALDON dintr-un roman sau dintr-o carte de versuri, in vreme ce Jamie gi Ian, absorbili de o partide de qah, ascultau cu jumitate de ureche. CAte seri petrecusem astfel cAnd copiii erau sus, in paturile lor, iar eu, la masa de scris din lemn de trandafr, scriam relete de medicamente sau cirpeam cAte ceva, ocupatie care nu se incheia niciodati?
-
Ce crezi, o si locuim din nou aici? l-am intrebat pe Jamie, avAnd grija sa elimin din glas orice nuanli care mi-ar trida dorul fali de acel loc. Mai mult decit oricare altul,
insi
casa de la
Lallybroch imi fusese cimin,
multi vreme in urmi - iar unele lucruri
asta se intAmplase cu
se
schimbaseri intre timp. Dus pe gAnduri, Jamie cap gi a strAns
- Nu
a
ticut indelung. totr-,rn tirziu,a cldtinat din
friul intre mlini.
am cum si gtiu, englezoaico, mi-a rlspuns.
Ar fi plncut, dar nu
gtiu cum vor sta lucrurile, inlelegi? S-a
incruntat privind spre casi.
- Nu-i nimic. Indiferent ci vom trii in Edinburgh sau chiar in Franja, mie imi convine, Jamie. L-am privit in ochi gi i-am atins mAna pentru a-l convinge de spusele mele.
-
s-a
stins o
clipl
Mi-a luat mAna, a ridicat-o spre buze gi
- Nu-mi
pasd
a
gi
trislturile i s-au inseninat.
sIrutat-o blAnd.
qici mie, englezoaico, atAta timp cAt vei fi aleturi de mine.
Am rimas privindu-ne in ochi, pinl clnd o tuse voittr din spatele grij;
nostru ne-a adus aminte deprezengalui Ian cel TAndr. Dovedind o
scrupuloasi pentru intimitatea noastrl, el se arltase jenant de circumspect in cursul
celitoriei noastre
DE PIATRA
streaqini pentru a vedea daci norii care cilltoreau incet pe deasupra munqilor Monadhliath stlteau a ploaie.
-tti. Ian cel TAndr nu ptrrea prea incAntat de PersPectiva de a ajunge acasl, aga cI m-am uitat la el compitimitor.
,,Cdminul este locul in care, atunci clnd ajungi, oamenii trebuie str te primeasclol, am citat eu.
-
Ian cel TAnir mi-a aruncat o privire ironici.
- Da, tocmai de asta mi tem, mitugico. Auzind schimbul de replici, Jamie s-a uitat in sPate, sPre Ian cel TAner, gi a clipit cu un aer solemn - versiunea lui de privire tncura.iatoare. - Nu mai fi atAt de trist, Ian. Amintegte-1i Povestea fiului risipitor, bine? Mama ta se va bucura sI te vadi din nou teafir acasi. Ian cel TAnIr s-a uitat la el profund dezamlgit. - Unchiule Jamie, daci te astePti sd fie sacrificat viielul cel gras, nu o cuno;ti pe mama aqa de bine cum i1i inchipui. Flaclul qi-a muqcat buza de jos, apoi, inspirAnd adAnc, s-a ridicat in
9a.
- Mai bine si trecem peste asta, da? a adeugat el. - Chiar vor fi aspri pnringii cu el? l-am intrebat pe Jamie, urmirinduJ pe Ian cel TAnir cum igi alege cu atenfie drumul pe panta stAncoasi.
CAII vreme rlmAnem impreuni.
Privirea uqor ingrijoratd
Crncur
Jamie a ridicat din umeri. - Ei bine, il vo r ierta, desigur, dar e posibil sI se aleagl cu o slpuneald stragnici, dupi care se va alege cu pielea tdLbdcitil PAnn 9i eu o si mi socotesc norocos daci scap, a completat el ironic. Jenny 9i Ian nu se vor arhta preaincAntali de prezenia mea, imi pare rlu si spun asta' A dat pinteni calului gi a pornit in jos pe panti.
- Hai, englezoaicoi Sl f.acem
faid gi acestei situalii, bine?
de la Edinburgh, ducAndu-se in desiquri
pAni departe cAnd flceam tabtua pentru noapte, gi {ecuse mari eforturi ca sd nu ne surprindd in vreo tmbrfiigare indecenti.
Nu gtiam la ce si mi aqtept in privinla primirii 1a Lallybroch, insd, pAnI la urml, ea a fost linigtitoare. Ca qi in cazul altor vizite, Prezan1a
Jamie a z6'mbit gi mi-a strAns mlna, apoi mi-a eliberat-o qi s-a intors spre nepotul lui.
noastrd a fost anunlati de
- Aproape cI am ajuns, Ian, a spus el, cind baiatul gia imboldit poneiul pindlanoi. Daci nu ne apucl ploaia, o si fim acolo inainte de
scheunAnd alarmag| apoi cu bucurie.
masa de seard, a addugat el,
privind printre gene pe sub mAna linutl
au venit alergAnd
1
htratul unei adevdrate haite de cAini, care din prcul lor aflat in gridina bucltdriei, la inceput
Maximr de Robert Frost (L874-1963),poet american (n. red).
DIANA GABALDON dintr-un roman sau dintr-o carte de versuri, in vreme ce Jamie gi Ian, absorbili de o partidi de qah, ascultau cu jumitate de ureche. CAte seri petrecusem astfel cind copiii erau sus, in paturile lor, iar eu, la masa de scris din lemn de trandafir, scriam relete de medicamente sau cArpeam cAte ceva, ocupalie care nu se incheia niciodati?
-
Ce crezi, o sI locuim din nou aici? l-am intrebat pe Jamie, avAnd grija sa elimin din glas orice nuanll care mi-ar trlda dorul fagi de acel loc.
Mai mult decAt oricare altul,
insi
casa de la
Lallybroch imi fusese cimin,
multi vreme in urmd - iar unele lucruri
asta se intAmplase cu
se
schimbaserl intre timp. Dus pe gAnduri, Jamie caP
.
a strans
tl - Nu
a
f A I
ticut indelung. i.rt.-,rn tirziu, a clitinat din A'
lraul lntre marnl.'
am cum si gtiu, englezoaico, mi-a rispuns.
Ar fi plicut, dar nu
gtiu cum vor sta lucrurile, inplegi? S-a
incruntat privind spre casi.
- Nu-i nimic. Indiferent ci vom trai in Edinburgh
sau chiar
in Franla,
mie imi convine, Jamie. L-am privit tn ochi gi i-am atins mAna pentru a-l convinge de spusele mele.
- Cita
s-a
stins o
DE PIATRA
streagini pentru avedea daci
norii
mungilor Monadhliath sttrteau
a
care
cilitoreau incet pe deasupra
ploaie.
- it'i. Ian cel TAndr nu plrea prea incAntat de PersPectiva de aga ci m-am uitat la el compitimitor.
-
"Ceminul
este
a
ajunge acasi,
locul in care, atunci clnd ajungi, oamenii trebuie
si te primeascI"l, am citat eu. Ian cel Tlner mi-a anrncat o privire ironici.
-
Da, tocmai de asta
mi tem, mitugico.
Auzind schimbul de replici, Jamie s-a uitat in sPate' sPre Ian cel Tanar, gi a clipit cu un aer solemn - versiunea lui de privire incurajatoare. '- Nu mai fi atAt de trist, Ian. Amintegte-1i Povestea fiului risipitor, bine? Mama ta se va bucura si te vadi din nou teafir acastr. Ian cel TAner s-a uitat la el profund dezamlgit. - Unchiule Jamie, dacd te agtepli si fie sacrificat vilelul cel gras, nu o cuno$ti pe mama apa de bine cum i1i inchipui. Fhcnul qi-a mu;cat buza de jos, apoi, inspirlnd adAnc, s-a ridicat in 9a.
- Mai bine sii trecem peste asta' da? a adaugat el. - Chiar vor fi aspri pnrinlii cu el? l-am intrebat pe Jamie, urmirinduJ pe Ian cel TAnar cum igi alege cu atenlie drumul Pe Panta stAncoasi.
vreme rimAnem impreund.
Privirea ugor ingrijorati
CEncul
clipi
qi
trisiturile i s-au inseninat.
Mi-a luat mina, a ridicat-o spre buze gi a sirutat-o blAnd.
- Nu-mi pasi 4ici mie, englezoaico, atAta timp cAt vei fi alaturi de mine. Am rimas privindu-ne in ochi, plnn cAnd o tuse voiti din spatele nostru ne-a adus aminte de prezengalui Ian cel TAnir. Dovedind o grye scrupuloasi pentru intimitatea noastri, el se ardtase jenant de circum-
cdlltoriei noastre de la Edinburgh, ducAndu-se tn desiquri pAne departe clnd ficeam tabdrapentru noapte, gi ficuse mari eforturi ca sd nu ne surprindi in vreo imbrdgiqare indecentl.
Jamie a ridicat din umeri. - Ei bine, il vor ierta, desigur, dar e posibil si se aleagi cu o sipuneali stragnice, dupi care se va alege cu pielea tibecitd. PAnI 9i eu o sd mi socotesc norocos dacr scap, a completat el ironic. Jenny 9i Ian nu se vor ardta preaincAntagi de prezenla mea,
imi
pare rd.u sd spun asta.
A dat pinteni calului gi a pornit in jos pe pantd. - Hai, englezoaico! SI f.acem f.a1d gi acestei situaqii, bine?
spect in cursul
Jamie a zdmbit gi mi-a strAns mAna, apoi mi-a eliberat-o 9i s-a intors spre nepotul lui.
Aproape ci am ajuns, Ian, a spus el, cAnd baiatul qia imboldit poneiul pAne la noi. Daci nu ne apucl ploaia, o si fim acolo inainte de
-
masa de seard, a adiugat el,
privind printre gene pe sub mAna linuti
Nu gtiam la ce si mi aqtept in privinga primirii la Lallybroch, insd, pAnn la urml, ea a fost linigtitoare. Ca 9i in cazul altor vizite, prezen1;a noastrl a fost anunlati de litratul unei adevirate haite de cAini, care au venit alergAnd din larcul lor aflat in gridina bucdtdriei, la inceput scheunind alarmaii, apoi cu bucurie. I
Maximr de Robert Frost (1874-1963),poet american (n. red)-
DIANA GABALDON
t4
ani pe vine pentru a intAmpina cAinii care au sirit
(:I.ITOUL DE PIATRA
- MicuqaJanet inci nu se niscuse
Ian cel TAnnr a dat drumul frAului qi a alunecat in mullimea de male blmoase, lesAndu-se
pe el gi l-au lins pefagd.Zdmbind,s-a ridicat cu un
cilel in brale, pe care
l-a adus sd mi-l arate.
- El e Jocky, mi-a explicat, dnAnd in mAini animalul cu bland cafenie, pdtati cu alb. E al meu, tata mi l-a ficut cadou. - Frumos cAine, am spus uitAndu-mi la cdlel gi scirpinlndu-l intre urechi.
Animalul aldtrat gi s-a zbitut extaziat, incercAnd si ne lingd in acelaqi timp qi pe mine, 9i pe Ian. - Ian, o sd te umpli de pdr de cAine, s-a auzit un glas limpede, ridicat, in care am perceput dezaprobarea. LuAndu-mi ochii de la cAine, amvdzut o fati inaltd 9i zveltd, de vreo gaptesprezece ani, saltAndu-se de pe un scaun aflat pe marginea drumului.
-
Pdi, gi tu e$ti plind de scaiegi, uiti-te la tine! i-a rispuns Ian cel
Tdndr, risucindu-se pentnr
a se adresa
celei care ii vorbise mai devreme.
Fata gi-a scuturat pletele castanii qi s-a aplecat pentm a-gi curiga ro-
chia din lesdturi ficuti in casi de care, intr-adevir, se prinseserd cAgiva scaiepi cu peri {oarte mari.
-
Tata a spus
ci nu meriji sd ai cAine, a remarcat ea. Mai
ales
dupi
fugit qi l-ai pirdsit aqa. Faja lui Ian cel Tlnir s-a crispat, intr-o expresie defensivi.
ce ai
- M-am gAndit seJ iau cu mine, dar mi-am siguranpi la orag,
a spus
dat seama
ci nu ar fi in
el cu glas stipAnit, apoi a strAns cAinele in bra1e,
lesAndu-gi barbia intre urechile pdroase.
A mai crescut
ceva. Sper cd a
intAmpini, miculdJanet? Ce drdgug din partea ta! Glasul lui Jamie a sunat placut din spatele meu, dar pe un ton cinic, care a fdcut-o pe fatd si arunce iute o privire in sus gi si rogeascd vizAndu-I. - Unchiule Jamie! Vai, 9i... Privirea ei a alunecat spre mine, dupi care iata a plecat fruntea, rosd ne
qind qi mai qi.
- A,
loaico. Sper cI
cAnd am fost ultimaoarS,aici, engle-
mama ta e acasi, da? a mai spus el, adresAndu-i-se
lui Janet.
Cu ochii mari,fataadatdin cap, dar nu gi-a dezlipit privirea fascinatd dcr pe fala mea.Zimbind, m-am aplecat de pe cal gi iam intins o mAni.
- Sunt incAntati si te cunosc, i-am zis. Eam-aprivit inci un moment' apoi qi-a dat seama cum trebuia sI se poarte gi a ficut o reverenti. S-a ridicat gi m-a luat delicat de mAni, ca gi cum s-ar fi temut cd ag fi putut cidea de pe cal dacd mi strAngea mai trre. I-am strAns mina gi a pirut oarecum linigtite, fiindcl descoperise t:tr
eram alcdtuiti din carne qi oase.
Sunt... sunt incAntatl, doamnl, a murmurat ea. - Jen, mama gi tata sunt foarte supdraqi? Ian cel Tindr aagezat ciielul ugor pe pimAnt, aproaPe de picioarele lui, gi a trezit-o pe fatd din transa in care cdzuse. Ea a privit scur! sPre fratele ei mai mic, iar expresia de iritare s-a inmuiat, devenind oarecum
-
compdtimitoare.
- Pai,
de ce sI nu fie, ndtdrdule? i-a rlspuns. Mama se temea cd ai dat
sau ai fost prins de gigani' Abia dacd a putut dormi pind,aaflat unde e$i' a addugat ea, privind incruntati spre peste vreun mistreg
in pldure
fratele ei. Ian a strAns din buze, a ldsat ochii in pdmAnt, dar nu a spus nimic. Fata s-a apropiat de el gi, cu un gest dezaprobator, a cules frunzele umede care se prinseseri de mAnecile hainei lui. Chiar dacl era inalti, Ian o domina cu vreo cincisprezece centimetri, pnrind degirat 9i nepri-
ceput pe lAngi ea, asemdnarea dintre ei limitAndu-se la pdrul bogat 9i inchis la culo arela care se adruga o similitudin e fogard'a expresiilor feqei.
mAncat, da?
- Ai venit
t5
mituga ta, Claire. Am simlit mAna fermi a lui Jamie pe cot gi am observat gestul fdcut ea este
din cap cdtre f.atd.
-Ian, ardyicumplit. Ai dormit imbrlcat? * Bineinleles , a replicatel iritat. Pii, cu cimaga de noaPte gi am imbrdcat-o
ce-1i
inchipui? Am fugit de acasl
in fiecare
seard?
Ea a scos un pufnet care semdna a rAs inchipuindu-gi situalia, iar iritareade pe fala lui Ian s-a mai risipit.
Ei, vino incoace, prostlnacule' a spus ea, fdcAndu-i-se mile de el. Hai cu mine in spilator, ca si te curef gi sd te piepteni inainte si te vadi
-
mama gi tata.
DIANA GABALDON
14
- MicupJanet tnci nu
Ian cel Tinar a dat drumul frAului gi a alunecat in mulfimea de ani-
intimpina clinii care au sirit pe el gi l-au lins pefald.Zi*r$ind,s-a ridicat cu un cilel in braje, pe care l-a adus si mi-l arate. male blenoase, lisAndu-se pe vine pentru
- El eJocky,
a
mi-a explicat, ginAnd in mAini animalul cu blani cafenie
pltatd cu alb. E al meu, tata mi l-a fecut cadou.
- Frumos cAine, am spus uitAndu-mi
la cfiel gi scdrpinAndu-l intre
Animalul aldtrx gi s-a zbetut extaziat, incercAnd sd ne lingi in acelapi timp qi pe mine, 9i pe Ian. - Ian, o si te umpli de pir de ciine, s-a auzittn glas limpede, ridicat, in care am perceput dezaprobarea. LuAndu-mi ochii de la cAine, artvdzut o fatl inalte gi zveltl, de vreo $aptesprezece ani, saltAndu-se de pe un scaun aflat pe marginea drumului.
Pdi, 9i tu egti plinn de scaieji, uiti-te la tine! i-a rispuns Ian cel Tindr, rdsucindu-se pentru a se adresa celei care ii vorbise mai devreme. Fata gi-a scuturat pletele castanii gi s-a aplecat pentnr a-gi curdqa rochia din gesituri ficutt in casd de care, intr-adevir, se prinseseri cAqiva scaiepi cu peri foarte mari. - Tata a spus cd nu merigi si ai cAine, a rem rcat ea. Mai ales dupd ce ai fugit qi l-ai pirdsit aqa.
-
Faja lui Ian cel TAndr s-a crispat, intr-o expresie defensivd. - M-am gAndit si-l iau cu mine, dar mi-am dat seama ci nu ar fi in
stipinit, apoi a strins clinele in brape, lesAndu-qi berbia intre urechile pdroase. A mai crescut ceva. Sper ci a
sigurangi la orag,
a spus
el cu glas
mAncat, da?
- Ai venit si ne intAmpini,
micupdJanet? Ce drigug din panea ta!
Glasul lui Jamie a sunat placut din spatele meu, dar pe un ton cinic, care a fdcut-o pe fati si arunce iute o privire in sus qi si rogeascivizAndu-l.
- Unchiule
Jamie! Vai, qi... Privirea ei a alunecat spre mine, dupi care fata a plecat fruntea, rogind 9i mai pi.
. - A, ea este mituga ta, Claire.
Am simft mina ferml a luiJamie din cap cdtrefatd..
pe cot gi am observat gestul fdcut
se
niscuse cind am fost ultima oari aici, engle-
mai spus el, adresindu-i-se lui Janet. Cu ochii mari,fataadat din cap, dar nu qi-a dezlipit privirea fascinati de pe faqa mea. ZLmbind, m-am aplecat de pe cal gi i-am intins o mAnI. zoaico. Sper cI mam ata e acasd, da?
a
Sunt incintati si te cunosc, i-am zis. Ea m-a privit incl un moment' apoi gi-a dat seama cum trebuia si se poarte gi a flcut o reverentl. S-a ridicat gi m-a luat delicat de mAni, ca
-
ci
fi putut cidea de pe cal dacd md' strAngea mai tare. I-am strins mAna gi a pirut oarecum lini$ita, fiindcd descoperise cd eram alcdtuiti din carne gi oase. - Sunt... sunt incAntatl, doamnl, a murmurat ea. gi
urechi.
t5
OERCUL DE PIATRA
cum s-ar fi temut
ag
- Jen, mama gi tata sunt foarte supdrali? Ian cel Tdndr a aqezat ctrTelul ugor pe pimAnt, aProaPe de picioarele lui, gi a trezit-o pe fati din transa in care cizuse. Ea a privit scurt sPre fratele ei mai mic, iar expresia de iritare s-a inmuiat, devenind oarecum
compitimitoare.
- Pii, de ce sd nu fie, nltdriule? i-a rdspuns. Mama se temea cd ai dat peste vreun mistrel in pddure sau ai fost prins de qigani. Abia dacd a putut dormi pirndraaflat unde e$ti, a addugat ea, privind incruntati sPre fratele ei.
din buze, a lisat ochii in pdmAnt, dar nu a spus nimic' Fata s-a apropiat de el gi, cu un gest dezaprobatot, a cules fitwzele umede care se prinseseri de mAnecile hainei lui' Chiar dacl era inalti, Ian o domina cu vreo cincisprezece centimetri' pirAnd degirat qi nepriceput pe lAngl ea, asemdnarea dintre ei limitAndu-se la pdrul bogat 9i inchis la culo arela care se adeuga o similitudine fugarl a expresiilor feqei. Ian
a strAns
-lan,
ard:ti
cumplit. Ai dormit imbricat?
- Bineinleles, a replicat cu cimaga de noapte gi am
iritat. PIi, ce-1i inchipui? Am {ugit imbricat-o in fiecare seari?
el
de acasi
Ea a scos un pufnet care semdna a rAs inchipuindu-qi situagia, iar iritareade pe fala lui Ian s-a mai risipit. - Ei, vino incoace, prostinacule' a spus ea, flcAndu-i-se mild de el.
Hai cu mine in spilator, mama gi tata.
ca
si te cureli
9i sd te
piepteni inainte si te vadd
DIANA GABALDON
Crncul
DE PIATRA
intors gi a ridicat ochii spre mine, cu o expresie in care se amestecau uimirea gi enervarea. - Pentru numele lui Dumnezeu, de ce crede toati lumea ci te ajtxd sd fii curat? a intrebat el cu glas tremurAnd de incordare.
dati cu dosul mAinii, 9i gi-a trecut $i-a gters din nou ochii, de astd gitul ca palma delicat peste firele dese qi moi care ii aiopereau falca 9i
Jamie ia surAs qi, descdlecAnd, l-a betut u$or pe umIr, f5cAnd si ridice un norigor de praf.
intrebat, insi el a cldtinat din cap. Ian - Nu, a rispuns, netezindu-gi pIrul care ii sclpase din leglturi'
Ian
-
s-a
uitat urAt la ea, apoi
s-a
Nu-1i stricd, Ian. Hai, du-te, cred cd ar
alba, prea sd stea de
fi bine
ca
plrinlii tii
sd
se
nu
multe de ficut in acelaqi timp. Mai inainte de toate vor dori vorbl cu merutica ta.
- it'i. Morocinos, Ian
din cap gi a pornit fera chef spre spatele casei, tras de mAneci de sora lui. - Ce-ai mAncat? am auzit-o intrebAnd dupl ce a ridicat ochii spre fagaluilan. Ai o pare mare de murdirie in jurul gurii. - Nu e murdtrrie, sunt tuleie! a guierat el printre dingi, aruncAnd o privire scurtl pentru a vedea dacl eu sau Jamie am prins schimbul de a aprobat cu un sernn
cuvinte. Sora lui s-a oprit brusc, uitAndu-se mai bine la el printre gene.
- Tuleie? a repetat - Haide odatd!
eatare, cu glas mirat. Tu?
PrinzAnd-o de cot, fan a rras-o pe poarra grddinii de legume, ginindu-9i umerii plecali, con$tient de sine. Jamie gi-a lisat capul pe coapsa mea, ingropAndu-qi fala in rochie. lJn martor intimplitor l-ar fr creatt ocupar si desfaci desagii atirnali
prin urrnare nu ar fi putut si-i vadi umerii cutremurAndu-se qi nici si-i simte vibraEia hohotelor tdcute de rAs. - Gata, au dispirut, am spus dupi o clipd, trigAndu-mi sufletul gi eu dupi efortul de a rAde in ticere. Cu risuflarea tdiatd,lamie gi-a ridicat fala rogie din fusta mea qi s-a folosit de o cutl ca sii se gteargi la ochi. - Tuleiel Tu? a gemut el, imitlndu-gi nepoata, ceea ce ne-a flcut si ridem din nou, apoi a cletinat din cap gi a inspirat sacadat. Iisuse, seaminil cu maicd-sa! Aga mi-a spus gi Jenny, pe acelaqi ton, cAnd m-a surprins berbierindu-mi pentru prima oari. A fost cit pe ce si-mi tai gAtul. de ga,
un puf castaniu. pe Ian? l-am - Vr.i sdte r:azigi tu inainte de a-i revedea pe Jenny 9i
are drePtate' curigenia nu va ajuta.
Probabil cdauziserdcAinii latrind; atitlenny, cat 9i Ian erau in calAni' iar mera de zi cdndam intrat, ea, Pe canaPea tricotAnd ciorapi de simple 9i el, in picioare in fala focului, imbrrcat cu o haind cafenie am vizut pantaloni, incalzindu-gi parrea din spate a picioarelor' Pe masi pregitite o t"rre .r, prljiturele qi o sticli de bere fdcuti in casI, evident
Pentnr sosirea noastri.
Era o scend intimd gi primitoare 9i, cAnd am pd'git in cameri' am imediat, simqit ce oboseala provocatl de cilitorie dispare. Ian s-a intors congtient de situalie, dar zAmbind, insi eu m-am uitat la Jenny' cu ochii man' $i ea mi privea. A rimas nemigcatl Pe canaPea' inmult' dar dreptagi spre ugd. Prima mea impresie a fost cd se schimbase negre' a doua m-a convins ci nu se intimplase asta' tnci avea bucle fel la ii erau pdrul des gi lucios, dar preslrat cu fire argintii. $i oasele pomeqii inalli, la1i, maxilare puternice qi nasul lung ca al lui Jamie'
Lrr*io" pdlpiitoare a focului
crea impresia de schimbare,
cind ad1ncin-
o babi, du-i ridurile de la ochi 9i din jurul buzelor qi fecand-o sI arate ca o fatd, ca ca clnd gterginduJe cu o strilucire rumeni, facand-o sI arate porumb' o fotografie tridimensionah dintr-o cutie cu floricele de cum a9 fi La prima noastri intilnire de la bordel, Ian reacgionase ca 9i gura ugor fost o stafie. Jenny a reacgionat la fel, clipind des, rimlnlnd cu inciperea traversat cdscati, dar ferd,ca expresia sd i se schimbe cind am sPre ea.
M-a strins ugor cind am ajuns JinAndu-mtr de cot, Jamie m-a urmat'
lAngl canapea, apoi mi'a dat drumul' M-am simlit de parci prezentatdla Curte 9i mlam
- Am venit acasi, Jenny, ca sd md liniqteasci'
a9
fi fost
stiplnit irnpulsul de a face o reverenf5' a spus el, punind o mAni pe spatele meu
DIANA GABALDON
Csncur- DE
PIATRA
intors gi a ridicat ochii spre mine, cu o expresie in care se amestecau uimirea gi enervarea. - Pentru numele lui Dumnezeu, de ce crede toati lumea ci te ajutit sd fii curat? a intrebat el cu glas tremurAnd de incordare. Jamie i-a surAs gi, desclleclnd, l-a bltut u$or pe umdr, fecAnd si se ridice un norigor de praf.
dati cu dosul mAinii, 9i gia trecut $i-a gters din nou ochii, de astd gAtul ca palma delicat peste firele dese 9i moi care ii aiopereau falca 9i
* Nu-gi strici, Ian. FIai, du-te, cred cI ar fi bine ca pirinfi tii sI nu aibi prea multe de fecut in acelagi timp. Mai inainte de toate vor dori si stea de vorbl cu mdtugica ta. - it'i. Morocinos, Ian a aprobat cu un semn din cap gi a pornit fere chef spre spatele casei, tras de mAnectr de sora lui. - Ce-ai mAncat? aret auzit-o intreblnd dupi ce a ridicat ochii spre faja lui Ian. Ai o parl mare de murdarie in jurul gurii. - Nu e murderie, sunt tuleie! a guierat el printre dinji, aruncAnd o privire scurti pentru a vedea daci eu sau Jamie am prins schimbul de
are dreptate, curdlenia nu va ajuta.
Ian
s-a
uitat urAt la ea, apoi
s-a
cuvinte. Sora lui s-a oprit brusc, uitAndu-se mai bine la el printre gene.
- Tuleie? a rcpetat ea tare, cu glas mirat. - Haide odatd!
Tu?
PrinzAnd-o de cot, Ian a tras-o pe poarta grndinii de legume, fnAndu-gi umerii plecagi, congtient de sine. Jamie qi-a lasat capul pe coapsa mea, ingropAndu-gi fala in rochie. IJn martor intAmplitor l-ar fi crezut ocupar si desfaci desagii atirnagi
"" :t::i:1"Jr"ri
pe Jenny ei pe ran? l-am ei t., inainte de a-i revedea
intrebat, insi el a cletinat din cap. Ian - Nu, a rlspuns, netezindu-gi pirul care ii sclpase din legiturtr'
Probabil cd auziserd'cAinii latrind; atlt Jenny, cAt 9i Ian erau in calAni' iar mera de zi cdndam intrat, ea' Pe canaPea tricotAnd ciorapi de simple 9i el, in picioare in fala focului, imbrdcat cu o haind cafenie vlzut am masd Pe picioarelor' a spate din pantaloni, incelzindu-qi panea
pregitite o t"rre.r, prljiturele gi o sticla de bere fecuti in casa, evident pentru sosirea noastrd. Erao scenl intimd gi primitoare 9i, cAnd am pdgit in camerd' am imediat, simgit ca oboseala provocati de cdldtorie dispare. Ian s-a intors con;tient de situalie, dar zlmbind, insi eu m-am uitat la Jenny' cu ochii man' $i ea mI privea. A rimas nemigcati Pe canapea' indar dreptali spre uqi. Prima mea impresie a fost cd se schimbase mult' negre' a doua m-a convins ci nu se intimplase asta' tncl avea bucle fel la ii erau pdrul des Ei lucios, dar presirat cu fire argintii. $i oasele pomeqii inalli, la1i, maxilare puternice 9i nasul lung ca al lui Jamie' L.r*io" p5lpAitoare a focului crea impresia de schimbare, cind adlncinca o babi, du-i ridurile de la ochi gi din jurul buzelor 9i fecand-o sd arate
prin urmare nu ar fi putut str-i vadd umerii cutremurAndu-se gi nici si-i simti vibralia hohotelor ticute de rAs. - Gata, au dispirut, am spus dupi o clipI, trigAndu-mi sufletul qi eu dupi efonul de a rAde in tdcere. Cu risuflarea tiiatd, Jamie gi-a ridicat faja rogie din fusta mea gi s-a
ca o fatd, ca cand gterganduJe cu o strilucire rumend, fecand-o str arate o fotografie tridimensionale dintr-o cutie cu floricele de porumb'
folosit de o cutd ca sd se qteargi la ochi.
sPre ea.
de ga,
- Tuleie? Tu? a gemut el, imitAndu-gi nepoata, ceea ce ne-a fdcut sI rAdem din nou, apoi a clatinat din cap gi a inspirat sacadat. Iisuse, seamiinii cu maicd-sa! Aga mi-a spus gi Jenny, pe acelagi ton, cAnd m-a
surprins berbierindu-mi pentru prima tai gitul.
oard,.
A fost cit pe ce si-mi
La prima noastrd
intilnire
de la bordel, Ian reaciionase ca 9i cum a;
fi
ugor
gura fost o stafie. Jenny a reaqionat la fel, clipind des, riminAnd cu incdperea traversat cdscati, dar ffueca expresia si i se schimbe cind am
Jinindu-ml
de cot, Jamie m-a urmat' M-a strins ugor
clnd am ajuns
fi fost lAngI canapea, apoi mi-a dat drumul' M-am simlit de parci a9 reverenfl' o face prezentatela Curte 9i mi-am stipAnit irnpulsul de a meu - Am venit acasi, Jenny, a spus el, punAnd o mAnd pe spatele ca sI md liniqteasci.
