LEMNUL 2.STRUCTURA LEMNULUI: tesut de baza=elem. principal de sustinere al arborelui, care este compus din fibre, celule in forma de fus, c are sunt grupate in fasciculepedirectia de crest ere a arborelui. tesut vascular =format din vase ce strabat arborele in tot lungul lui si formeaza mici santuri orientate in sensiul
cresterii. raheidele(la rasinoase)=este tesutul de baza care indeplineste si rolul tesutului vascular, deoarece rasinoasele nu au tesut vascular. tesutul medular=prin grupurile de celule asezate radial se leaga intre ele straturile succesive ale lemnului si se transmite seva si mineralele catre exteriorul trunchiului ce apoi coboara din frunze prin canalalele scoartei. celulele de parenchin=celule care sunt asezate in grupuri , deobicei in proximitatea v aselor si actioneaza pe post de depozite pentru substantele nutritive. strat regenerator=se gaseste intre coaja si trunchiul tr unchiul arborelui si in fiecare an da nastere unui strat inelar nou(in functie de cat e inele sunt intr-un trunchi, se paote determina varsta arborelui, stiind ca in zonele temperate apare un inel pe an, iar in cele tropicale 2 inele pe an). Initial, tot lemnul din trunchi este de tip lemn alburn (tanar, cu tesutul vascular functional si o culoare in general mai deschisa), dar cu imbatranirea arborelui, incepand din centru, lemnul se transforma din alburn in duramen. LEmnul duramen este mai puternic si deobicei se cauzeaza datorita imbatranirii si astuparii vaselor vasculare din trunchi (lemnul se inchide la culoare). c ompresiune e: in lungul fibrelor si 3.COMPORTAREA LEMNULUI FATA DE SOLICITARILE MECANICE: la compresiun
axial suporta incarcaturi mari iar cand acestea depasesc limita, lemnul se distruge fie prin zdrobire, fie prin despicare longitudinala. Rezistenta perpendiculara a lemnului este foarte mica (1/6 din cea longitudinala) deoarce se descpica foarte usor dea lungul fibrelor. la intindere: in lungul fibrelor este foarte rezistent (de 2-3 ori o ri mai rezistent ca la compresiune) dar la exercitarea intinderi perpendiculare pe fibre este atat de redusa rezistenta, incat nu se admite in lucrarile de cosntructii. forfecarea:in mod longitudinal, este forfecarea in plan tangetial(se despica lemnul in planuri paralele cu inelele anuale din trunchi) si forfecare in planul razelor medulare(se despica de-a lungul razelor dinspre centru spre margine). incovoierea: rezista la incovoiere in lungul fibrelor, fiindca partea devenita convexa este supusa practic compresiunii, iar cea concava este supusa intinderii, iar lemnul r aspunde foarte bine la ambele solicitari mecanice enuntate mai sus.curgerea lenta: se realizeaza cu trecerea trecer ea timpului asupra unui lemn care ii supus la incovoiere. nu este periculos, doar neplacut din pct. de vedere estetic si psihologic. 4.UMIDITATEA LEMNULUI: cu cat mai multa apa in tesutul lem nos, cu atat mai NErezistent. Lemnul verde(proaspat taiat) contine foarte multa apa, lasat sa se usuce in aer liber, ajunge al 30 %apa = grad de
umiditate ce corespudne sturatiei. Cand contine 15%apa =lemn uscat ->poate fi folosit in bune conditii in lucrari. Lucurul lemnului = modificarea dimensiunii lemnului in cazul umflarii/deshidratarii celulelor cu/de apa. Pe directie longitudinala, lemnul nu-si schimba forma prea mult, dar pe directia radiala cu 36% iar pe directia tengentiala cu 6-12%. 5.USCAREA LEMNULUI: uscare naturala: trebuie lasat 1 an pentru fiecare cm grosime la aer, acoperit si cu spatiu sa bata vantul printre bucati. daca lemnul este flotat(lasat in apa sa se imbibe cateva saptamani) durata de uscare se paote re duce pana la jumatate.metoda este nepractica, dureaza mult, iar lemnul trebuie aparat de incendii si insecte/bolii. uscare la aer cald conditionat conditionat: se introduc in
camere unde se creste temperatura artificila. exista riscul creparii lemnului daca se usca pre repede sau a cimentarii(lemnul de la suparafata se usca si intareste iar lemnul de sub nu se mai paote usca deloc).
reduce durata uscarii intre cateva luni si cateva zile. Uscarea cu ajutorul razelor infrarosii: dispare riscul cimentarii, fiindca apa din adancimea lemnului se incalzeste intai. razele patrund numa cativa mm in lemn -> se foloseste ptr bucati subtiri de lemn. nepractic si costisitor. uscarea cu ajutarea curentilor d einalta frecventa: se elibereaza curenti d einalta frecventa care astfel incalzesc corpurile. necesita a m ia
parte din timpul necesar uscarii prin aer cald conditionat. Este costisitor si se foloseste doar pentru piese mici (uscarea este aproape instantanee). uscarea chimica: sarurile au proprietatea de a mentine umiditatea in jurul lor -> scandurile se stropesc c u sare cand se pun la uscat->1/2 din t impul normal necesar. 6.DURAMINIZAREA ARTIFICIALA A LEMNULUI: 1.lemnul se lasa in apa pentru a elimina seva si alte sustante organice->se accelereaza procesul de duraminizare. 2. bucatile de lemn se pun in e tuve pline cu formol(provoaza coagularea). 3.amplasarea intr-un mediu cu ozon ridicat, fiindca acesta provoaca de asemenea coagularea sustantelor albuminoide. 4. expunerea la vapori de acid cetic (trateaza deasemenea lemnul pentru a deveni mai putin atacabil de insecte). 7.PROTECTIA LEMNULUI OCNTRA AGENTILOR DISTRUCTIVI se poate face prin carbonizarea superficiala a lemnului prin ardere (ramane u nstrat subtire de carbune care impiedica insectele, dar nu si apa), aplicarea pe fata a unui strat de vopsea sau lac, impregnarea lemnului cu substante hidrofuge si antiseptice (poate fi tratat la suprafata: se plica cu pensula, sau in adancime: se plaseaza in etuve si se
supune sub presiune). Impotriva focului, exista mai multe posibilitati: acoperirea cu un strat neinflamabil si rezistent la foc, aplicare ain mai multe straturi de silicat de sodiu, aplicarea peste lemn a tencuielii de ipsos, aplicarea vopselelor ignifuge(in prezenta focului cauzeaza numa arderea
superficiala a lemnului), acoperirea lemnului cu o pelicula din materiale din polimeri de compozitie speciala (la peste 100 grade celsius se expandeaza si creaza uun strat de 2-3cm de spuma termoizolanta,
iar daca caldura trece de 200 grade celsius, spuma se descompune cree ind gaze si un strat spongios greu infiltrabil). Lemnul poate fi pastrat in aer uscat sau in apa la infinit. Arderea lemnului se produce la ~200grade celsius. 8.TAIEREA, DEBITAREA SI PRELUCRAREA LEMNULUI: arborii se t aie intre lunile oct-feb. In fabricile de cherestea ajung portiunea de trunchi de al baza pana al prima coraoana de ramuri, restul se prelucreaza pe loc. Copacii se defriseaza cu fereastraul mecanic actionat electric sau combina forestiera. modalitati detaieri a lemnului: trunchiul se spinteca in fasii paralele(iar fasiilor obtinute li se indreapta marginile. bulz= punerea la uscare a scandurilor unui trunchi in aceasi forma de cum au fost taiate, doar cu lati
intre ele pentru a putea intra aerul), trunchiul este spintecat si se scoate intai o scandura pe diametrul trunchiului iar apoi restul de fasii sunt perpendicualre pe aceasta. tipuri de ferastraie: 1. ferastraul cu zabrale (alcatuit din mai multe ferastraie paralele fixate pe o rama ce se misca alternativ in sus si in jos, iar trunchiul trece prin el pus pe un carucior), 2.ferastraul circular (un disc zimtat din otel care se invarte. poate sa fie fix sau mobil), 3. fe rastrau panglica (format dintr-o panglica de otel dintata fara sfarsit care se invarte intre 2 roti continu). Piese de diferite dimensiuni: sipci= piese sectiune dreptunghiulara lungime:40mm latime: max 6cm; scanduri = grosime max. 40mm, latimi > dublu grosimii (min 8cm) folosite la: astereala, cofraje, rame ptr panouri si table; capriori = grosime 40mm<100mm latime max
dublul grosimii. folosite: componente ale sarpantelor, tocurile de usi si geamuri; dulapi = grosime 40mm<100mm, latime >dublul grosimii (min 10cm) foloseste la: pardoseala la suprafete circulabile, material de consolidare. grinzi = grosime min 100mm, latime min 10 cm. foloseste la: elemente de sustinere, constructia podurilor. Piese finisate de lemn: dusumele cu lamba si uluc: grosime de 2548mm, latime 10-160mm, lungime=6m, date la r idnea pe o fatasi profilate pe canturi cu lamba pe o parte si uluc pe alta; destiante pardoselilor. scandurile faltuite: grosime 16-25mm, 8,5-14,5 latime date la rindea pe o fata si profialte pe canturi in faltz – destinate imbracarii interioare si exterioare a constructiilor de lemn. parchetele: grosime 17-22mm, lungime 2 00-450mm,latime 30-90 mm. de mai multe tipuri: parchet cu lamba si uluc, parchet cu lamba si uluc si taietura in coada de randunica, parchete cu dublu uluc, parchetul ;lamelar . Frizurile, plintele si pervazurile: destinate a face legatura
intre diverse elemente de constructii(pereti, stalpi, scari…). Sunt necesare mai multe masini: Abricht(format dintro masa metalica cu o fanta transversala c are se roteste cu viteza in sul orizontal cu 2 cutite), Masina de grosime(acelasi principiu ca la Abricht, dar cutitele sunt pozitioante sus si se pot lasa in jos pentru a determina grosimea dorita), masina de frezat(realizeaza profiluri cu niste cutite care se inavrt in jurul unui ax veritcal). 10.PRODUSE SEMIFINITE ALE INDUSTRIEI LEMNULUI: Furnirul = se face prin decuparea pe verticala cu un cutit a lemnului sau prin derularea, tangential cu aj utorul unor masini speciale. exista mai multe tipuri: furnir de fata/estetic: grosime 0,7-1 mm sin esente nobile; furnir de baza: 1-3,5mm folosit ca miez al contraplacajelor, furnire tenice destinate constructiilor unor nave, a avioanelor, instrumente muzicale. Contraplacajul : se realizeaza prin lipirea peste un miez de blind, de ambe;e parti, foi de furnir cu fibra
asezata pe directia perpendiculara pe c ea a fibrei blindului. Superior calitativ lemnului masiv, utilizare mai ieftina, economia de material lemnos. intrebuintare: lambriuri, tablii de usi, captuseli de plafoane. Placajul bachelizat = foarte rezistent la uzura si perfect pentru cofraje. Panelul = un material nedeformabil ce se realizeaza lipind de ambele aprti a unui miex de sipci de lemn usor, cate o foaie de blind sau de contraplacaj subtire. intrebuintare: mobilier de calitate, placaje pentru pereti, piese de mari dimensiuni. este superior lemnului masiv si este pastrat exclusiv lucrarilor foarte pret entioase. Panouri celulare: sunt formate din cadre de lemn cu celule interioare din lemn subtire acoperite pe ambele fete prin incleiere cu cate u nstrat de blind/placaj. economisiri mari de lemn, si se c reaza la dimensiunea necesara, neputand fi croite ulterior. Panouri din aschii lemnoase aglomerate: se obtin prin aglomerarea si presarea aschiilor de lemn cu ajutorul unor rasini sintetice. se reazlizeaza din lemn de calitate inferioara, foarte practice. PAL-ul obtinut prin presare este mult superior celui obtinut prin extrudare deoarce este mai rezistent din punct de vedere mecanic. acestea pot fi acoperite cu un strat de melamina pentru a fi impermeabile si mai rezistente. 11.DEFECTELE SI ANOMALIILE LEMNULUI – anomalii de structura: exista noduri moarte sau negre care traverseaza piesa in taota grosimea. acestea ca si nodurile provenite din ramuri rupte si care prezinta un inceput de putrezire sunt considerate defecte . anomalii de crestere: torsiunea fibrelor (nu poate fi lucrat in scanduri, din cauza vantului), excrescentele trunchiului ( inpropriu pentru prelucrare a in tamplarie, dar cautat pentru productia furnirului estetic), sudura tijelor (cuprinde deobicei in interior coaja, lemnul este nefolosibil), inima excentrica (trebuie folosit cu atentie, deoarece contine p aceasi piesa mari diferente in cea ce priveste rezistenta mecanica), cercuri albe in zona de duramen (straturi de
alburn alterate in timpul unor amri inghetzuri care n use pot duraminiza). rani: provin din taierea ramurilor, sau patrunderea corpurilor straine si astfel impiedica folosirea integrala a piesei. crapaturi : crapaturi radiale ( din cauza inghetului), dezlipirea straturilor anuale( din cuza inghetului,vantului, apare crepaturi intre inele), crapaturi ce pleaca din centru catre exterior (boli de batranete), crapaturi interne (din cauza tensiunilor generate de vant), crepaturi ce apar cu prilejul uscarii prea r epezi a lemnului (gresita manipulare a trunchiului dupa taiere). urmari ale actiunii parazitiilor vegetali: putregaiul (cauzat de o ciuperca pe arborele viu/taiat, devine inutilizabil), spuzeala (schimbarea culorii lemnului din cauza unor microorganisme, nu neaparat grav), albastreala (schimbarea culorii unor micr o organisme , nu afecteaza decat vizual). urmari ale actiunii insectelor: insectele ataca lemnul viu/uscat si depun ouale in acesta. larvele apoi mananca din acest lemn mai multi ani si elimina o pulbere fina de lemn macinat. pentru a impiedica se pot stropii lemnele cu substante antiseptice. 12. ESENTE LEMNOASE DIN TARA NASTRA: RASINOASE: Molidul si bradul: se lucraza usor si se conserva bine, se coloreaza si se baitzuieste bine. se impregneaza foarte greu, se folosesc la fabricarea cherestelei. Pinul: lemn tare, cu c anale de rasina. rezistent, cu multe noduri, ace leasi intrebuintari k bradul si molidul, folosit la lucrari in mediul umed. FOIOASE: stejarul:desene frumoase si cu raze medulare adesea marcate. culaore: galben-bruna, la uscare scade mult dar dupa aceea nu mai lucreaza. frasinul: lemn vargat, cu desen frumos, mai fin ca stejarul, elastic, flexibil, rezistent. intrebuintare: mobilier si lambriuri. fagul: lemn omogen, alb sau rosiatic, rezistent la lovituri, se despica usor. intrebuintare: mobilier, placaje, furniruri. paltinul: lemn alb, deschis, lucitor, scade puternic la uscare, apoi este stabil. intrebuintare: mobilier, furnir, parchet lamelar. nucul: lemn foarte omogen de culoare inchisa bruna, folosit mult in tamplarie de mobile fine si sculptura. se obtin furnire foarte frumoase. marul, parul, prunul, ciresul: lemne fine, omogene, cu dese n frumos, folosite mult in tamplaria de mobile fine si sculptura. speciile salbatice sunt mai pretuite decat ce le cultivate. teiul: lemn moale si foarte omogen, de culaore alba, usor galbui. usor de lucrat dar putin elastic si se comporta slab la compresiune. plopul: lemn moale, omogen si poros, se lucreaza bine la strung. in aer este durabil.
PIATRA NATURALA 2. ROCI,MINERALE,CLASIFICAREA GENERALA A ROCILOR: Rocile sunt compuse din mai multe minerale care combinate, au diferite reactii chimice. Impartirea rocilor dupa modul de formare: roci eruptivesunt compuse din magma care s-a solidificat. mineralele di ncare sunt compuse is deseori cristale. roci sedimentare- s-au format prin depunerea faramiturilor de roci tr ansportate de apa sau de vant, prin depunerea cochiliilor sau a unor schelete pe fundul marilor. se prezinta ca zacaminte stratificate. roci metamorfice: au luat nastere prin transformarea roc ilor eruptive si a celor sedimentare, astfe l incat cele sedimentare au devenit cristaline(marmure), iar cele cele eruptive s-au asezat in straturi(sisturi). 1.Roci eruptive: roci granitice: roci care s-au racit lent si au toate mineralele aproape egal cristalizate. contin:
granit, forminiu, natriu, potasiu. roci dure de structura gr anuloasa care au culori: cenuzie, neagra, roza, rosie, verzi. rezistente la compresiune si uzura, se lucreaza foarte greu si sunt rezistente la uzura. roci porfirice: sunt roci care din cauza racirii rapide, s-au cristalizat inegal, astfel se g asesc cristale amri inegale, intr-o masa de feldspat marunta. este o o raca verde, rosie, albastra, censusie formata din
cristale mari de cuart si feldspat. este frumoasa si se lustruieste frumos. roci bazaltice: aceste roci sau racit mai repede decat granitul si porfirul, astfel acestea au structura sticloasa. bazaltul este o roca neagra sau negricioasa, semicristalizata, in care apar cristale mari izolate, uneori compact, alteori poros, greu si faorte dur. bun pentru piatra de pavaj. lave si tufuri vulcanice: sunt roci care au fost aduse de eruptiile vulcanice la spuprafata sisunt deobicei vitroase si spongioase. exemple: lava: este magma topita, solidificata repede al aer cu o structura sticloasa. piatra ponce: o zgura ce pluteste deasupra lavei topite, continand la momentul solidificarii multi aburi de apa, este spongioasa, fiind atat de usoara ca pluteste pe apa. 2. Roci sedimentare: roci cimentate: calcarele contin ca element dominant carbonatul de calciu. particulele sunt cimentate cu o substanta care paote fi calcaroasa, argiloasa, magneziana sau cu oxid de fier. exista mai multe feluri: calcare dure sau compact : au bob marunt, structura omoagena, sunt rezistente la compresiune, se prelucreaza usor si se lustruiesc frumos, fiind adesea confundate cu marmura.Gresiile silicioase : liant silicios sunt foarte dure, rezistente la agenti atmosferici. Gresiile calcarase: cu liant calcaros sunt foarte diferite intre ele ca proprietati. cele dure sunt folosite in
constructii ca piatra de zidarie. Conglomeratele : sunt roci formate din aglomerarea fragmente lor provenite din sfaramarea altor roci cu ajutorul unui ciment. Roci sedimentare necimentate: bolovanii si nisipul provin din faramitarea de catre vreme , astfel impartite dupa amrime, ele sunt: bolovani (diametru granulei > 70mm, folosit la pavaje), pietris (7-70mm folosit la betoane), nisip(diametrul granulei <7mm folosit la mortare si betoane). 3.Roci metamorfice: supsuse la amri presiuni si caldura, unele roci eruptive sau sedimentare au suferit schimbari fundamentale. roci metamorfice prin presiune: Gnaisul are aceasi compozitie cu granitul dar nimeralele asezate in straturi. Poate fi folosit ca material de constructie cu conditia ca stratificarea di ncariera sa fie respectata cu cea a pietrei. roci metamorfice prin contact: marmura este de structura calcaroasa , are o structura cristalina si aspect zaharoid. este alba sau colorata de diversi oxcizi metalici. este folosita in constructii la placaje, pardoseli, scari, sculpturi. 3. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE PIETREI NATURALE DE CONSTRUCTIE: din examinare apietre se paote observa daca este omogena, daca n-are fisuri sau daca cuibareste m ateriale straine. Studiul stratificatie subliniaza: densitatea: poate constituii un indice de calitate deoarece obisnuit exista un raport intre cresterea densitatii pietrei si cresterea rezistentei mecanice. densitatea aparenta: poate fi importanta in calculul greutatii constructiei. este importanta deasemenea in alegere a componentelor betoanelor. compactitatea pietrelor naturale: porozitatea este importanta deoarece prezinta posibila comportare la inghetz-dezghetz. absorbtia apei: cata apa este absorbita de roca paote determina riscul la inghetz si cantitatetea umezelii la c ladire. absorbtia se paote verifica la: presiune normala(cuburile d epiatra se incing la 105 grade, apai se scufunda cate un sfert de cub in apa la fiecare ora iar apoi se raporteaza cantitatea de apa la greutatea cubului), prin fierbere (fierberea timp de 2 ore a materialele in apa distilata. daca materialu se avariaza este considerat necorespunzator), sub presiune inalta(se aseaza piatra incinsa la 105 grade in apa distilata, iar apoi este supusa unei scaderii de presiune, iar apoi la o crester de presiune timp de 24 de ore, iar apoi se cantareste materialul). cedarea apei: dupa ce pietrele au fost saturate, se supun acidului sulfuric si sunt cantarite pana ajung la greutatea invariabila, apoi sunt comparate cu greutatea lor normala. higroscopicitatea: este proprietatea pietrei d a absorbii apa prin capilaritate. cubul uscat si incalzit al 105 grade se tine cu baza in 5 mm de apa timp de 24 de ore, iar apoi se compara greutatea. permeabilitatea: este determianta d eun coeficient ce arata cantitatea de apa ce
poate trece prin porii peitrei, in timp de o ora, pe unitatea de suprafata. Gelivitatea: este caracteristica pietrei de a se avaria cand este supusa inghetzului si dezghetului repetat. o proba rapida se paote face prin racirea corpurilor de proba timp de o ora la -70grade celsius si aruncarea lor in apa calda la +40 grade celsius. astfel proba dureaza numa 75 min. Rezistenta la actiunea gazelor de fum : se determina prin supunerea unor placi de piatra, intr-o atmosfera umeda la actiunea succesiva a unor curenti de CO2 sau SO2, aprecianduse apoi alterarile survenite dupa un interval de timp dat. determinarea rezistentei la compresiune: se face p cuburi de 5 cm, uscate si incalzite la 105 grade, se supun compriamrii intr-o
presa de laborator pana la rupere . rezistenta la soc : se determina facand un ciocan sa cada pe acea roca de al diferite inaltimi, determinanduse lucrul mecanic pentru spargerea acestora. rezistenta la uzura se determina prin slefuirea unui cub la un numar dat de ture ale amsinii cu care se face determinarea . Se determina prin pierderea procentuala a gre utatii. 4.EXTRAGEREA SI PRELUCRAREA PIETREI NATURALE DE COSNTRUCTIE: se extrage deobicei prin lucrari deschise de cariera. lucrarea se face deobicei in terase sau trepte, pentru a permite atacarea concomitenta a mai multor fronturi de lucru. In exploatarile mici se folosesc: dalta, barosul, ranga, penele de otel si dornurile. La exploatarile mecanizate se folosesc: perforatoare pneumatice, ferastraie electrice sau pneumatice. La exploatarile de roci moi sau afanate se folosesc excavataorele, air daca dimensiuea pietrei nu conteaza se pot folosi si explozibili. In unele masive de piatra moale (ex: tuful calcaros ce formeaza faleza intregului litoral al mar ii negre la Sud de Constanta)se pot utiliza si c ombine. Dupa felul in care este prelucrata, piatra se imaprte in: piatra bruta = forme neregulate care sunt
folosite cum sunt luate din cariera, piatra cioplita = pentru zidari, co o fata plana lucrata r egulat iar cu cealalta fiind lucrate pe numa 3-5 cm adancime, piatra de talie = prelucrata pe 4-6 fete. volumul minim este de 1/25 dintr-un metru cub, Placajele= dale de piatra de grosime redusa, destinata sa formeze fata aparenta a unei constructii din alt amterial decat paitra naturala. Finisarea suprafetei vazute a pietrelor se poate modela prin martelare (ciocan special kre zdrobeste piatra superficial), buceardare (folosirea unei bucerde, ciocan cu dinti), slefuire sau frec are (se obtine o suprafata neteda). Diverse efecte decorative se pot obtine prin folosirea mai multor feluri de dalte. Pietrele cilindrice se pot executa la strungul pentru piatra. Produse destinate lucrarilor de cosntructii si finisaj: placi, plinte si dale din marmura prefabricate (marimi standardizate , incepand de la 10x10 pentru pardoseala, etc), placi plinte si scafe pentru pardoseli (formate dintr-un strat suport de ciment-nisip si un strat aparent din sfaramaturi de marmura aglomerate cu siment, eventual colorat), prin turnarea unor blocuri dintr-un beton de ciment si sfaramaturi de marmura casate (prin slefuirea palcilor, se obtin placile cu denumirea comeriala Marmocim), placile realziate din forme regulate, lipite cu ajutorul unor rasini poliesterice. 5.PROTECTIA PIETREI NATURALE DE CONSTRUCTIE IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI: agenti fizici: variatile de temperatura, asocitate cu pre zenta apei pot macina suprafata respectiva. agenti chimici: apa de ploaie ataca pietrele cimentate fiind incarcata cu bioxid de carbon. fumul poate dauna, prin crear ea asupra pietrei un strat spongios care astfel retine umezeala. apa de infiltratie, ajunge pe materiale din cauza sarurilor care le contine e xfoliaza pietrele. mortarele de var, c iment si ipsos provoaca uneori sfaramarea pietrelor de constructie. agenti biologici: ciupercile si algele care ajung dupa o vreme sa se descompuna, provoaca aparitia acizilor care le descompun, si astfel afecte aza si piatra. Pentru a preveni,
se recomanda tratarea pietrelor dupa ce sunt aplicate cu: acoperirea cu un strat de ulei vegetal/mineral, tratarea suprafetei pietrei cu o solutie apoasa de clorura de bariu. 6. PIETRELE NATURALE DE CONSTRUCTIE DIN TARA NOASTRA: roci eruptive: Granitul de Greci (jud. Tulcea) roca dura de culoare ce nusie-galbuie, pridne lustru. bun pentru socluri si trepte. Folosit si la pavaje. Andezitul de Baia Mare (jud. Maramuresh) foarte dur, negru, se paote lustrui. Poate fi utilizat la monumente. roci sedimentare: Calcarul de Geoagiu (jud. Hunedoara) de culaore castanie, roscata, albgalbuie sau alb-cenusie, mat, cu o venatura discreta, potrivit pentru placaje interioare si exterioare. Calcarul de Tohanu (jud. BV) alb-galbui, cu ape de c uloare ceva mai inchisa. se lustuireste frumos, capatand lustru de marmura. Potrivit indeosebit lucrarilor interioare: scari , placaje, plinte. roci metamorfice: Marmura de Vasiova (jud Caras-Severin) alba pana la vinat inchis, cu pete negre sau
cenusii. Structura cristalina zaharoida cu bobul mai mare decat al marmurei de Ruschita alba, cu care seamana la aspect. Marmura de Severin (jud Mehedinti) de culaore galbuie. se lustruieste frumos. potrivita indeosebit lucrarilor de interior: placaje, plinte, elemente profilate.
