Cele cinci răni care ne împiedică să fim f im noi înşine – Motto: Lise Bourbeau ”Nu există oameni răi, exista oameni care suferă!”
# Prezentare Prezentare de carte Lise Bourbeau este specialist în cauzele mentale şi emoţionale ale bolilor. A pus bazele celei mai
mari şcoli de dezvoltare personală din Quebec, care organizează ateliere în peste 20 de ţări ale lumii. ste autoarea a peste !" best#seller#uri despre dezvoltarea personală, care s#au v$ndut în peste %0 de ţări. ţări. &deea de la care porneşte autoarea în redactarea acestei cărţi este aceea că ”Nu există oameni răi, există oameni care suferă!”. Ast'el, dacă în primele etape ale
vieţii, copilul cunoaşte bucuria de
a 'i el însuşi, ulterior va constata că nu poate să acţioneze mereu aşa cum vrea el, ceea ce îi va produce durere şi răni. (rmează o perioadă de criză şi de revoltă. Apoi, pentru a#şi micşora su'erinţa, copilul se resemnează şi a)unge să#şi creeze o nouă personalitate pentru a 'i cum îşi doresc cei din )urul lui. *entru a se prote)a de su'erinţa produsă de aceste răni a)unge să îşi creeze mai multe măşti. +ele cinci răni importante importante trăite de 'iinţa umană umană şi măştile pe care le dezvoltăm dezvoltăm sunt Rana
Masca
-espingere Abandon (milire rădare 3edreptate
ugar /ependent asoc1ist /ominator -igid
Lise Bourbeau consideră că toate di'icultăţile de ordin 'izic, emoţional sau mental îşi au originea în aceste răni, pe care vrem să le ascundem de noi înşine şi de ceilalţi, de aceea ne creem aceste măşti#pansament pentru su'let. 4 mască reprezintă un tip de personalitate, cu anumite caracteristici, ca urmare a dezvoltării unor convingeri care in'luenţează atitudinea interioară şi comportamentele. *urtăm o mască doar atunci c$nd vrem să ne prote)ăm, c$nd ne este teamă să su'erim, să retrăim o anume rană. 5e înt$mplă rar ca o persoană să aibă o singură rană 6pot 'i 7,%,"89 una dintre ele predomină, în timp ce celelalte sunt mai puţin vizibile. 1.
Rana de respingere: respingere: masca masca de fugar
+el care su'eră din cauza ei se simte respins în 'iinţa lui şi în dreptul său de a e:ista. ste prima care apare. :. cazul copiilor nedoriţi sau al copiilor care nu au se:ul dorit de părinţi. 5e poate ca părintele să nu aibă intenţia de a respinge copilul, dar acesta se simte respins în urma unui reproş sau din cauza nerăbdării sau a 'uriei părintelui. *rima reacţie a celui respins este (;A.
Apare în relaţia cu părintele de acelaşi se:, 'ugarul se simte respins de persoanele de acelaşi se: ca şi el, le acuză de 'aptul că îl resping şi este 'urios pe sine şi pe acestea. ste genul de copil care trăieşte în lumea lui imaginară, cuminte, liniştit care nu creează probleme, se întreabă ce caută pe această lume şi dacă va putea vreodată 'i 'ericit. 5e crede nul, 'ără valoare şi va încerca prin orice mi)loace să 'ie per'ect pentru a se valoriza. <şi spune mereu =u nu valorez nimic>?, =3u contează ce 'ac eu, nimeni nu observă>?. +aută singurătatea, are puţini prieteni la şcoală, cu c$t se izolează mai mult cu at$t va parea mai invizibil. 5e devalorizează, se compară cu alţii mai buni dec$t el, nu poate vedea că în alte domenii este mai bun dec$t mulţi alţii. 3u crede că cineva îl poate iubi, alege, iar atunci c$nd i se acordă prea multă atenţie, se pierde, îi este teamă să nu deran)eze. A deran)a înseamnă pentru el a 'i respins. +aută per'ecţiunea în tot ceea ce 'ace 6obsesie8. /in această cauză sarcinile îi ocupă mai mult timp dec$t este necesar. +1iar c$nd este bine pregătit, 'rica lui devine at$t de mare înc$t poate avea un lapsus. *rincipala teamă este panica9 intră în panică mai ales în 'aţa părintelui şi a persoanelor de acelaşi se: 2.
Rana de abandon: masca dependentului
-ana de abandon este traită de cineva care a 'ost părăsit, lăsat deoparte 6de e:, în cazul unui copil a cărui mamă devine dintr#odată prea ocupată cu noul bebeluş, părinţii au 'oarte puţin timp pentru el, îl lasă în gri)a cuiva sau la spital, lipsă de comunicare cu părintele de se: opus8. -ana de abandon este trăită mai mult în relaţie cu părintele de se: opus. ste posibil ca cei care su'eră de rana de abandon să su'ere şi de rana de respingere 6se simte respinsă de părintele de acelaşi se: si abandonată de părintele de se: opus care nu a intervenit pentru a#l apăra8. asca creată pentru a ascunde această rană este cea de /*3/3. /ependentul este cel mai apt să devină victimă <şi creează tot soiul de di'icultăţi în viaţă mai ales probleme de sănătate pentru a atrage atenţia. A primi atenţie este sinonim pentru el cu a 'i su'icient de important pentru ceilalţi. /ependentul trăieşte evenimentele ca 'iind di'icultăţi, ceea ce îi permite să atragă atenţia. +rede că dacă se descurcă 'oarte bine singur, nimeni nu se va mai ocupa de el şi va a)unge la singurătate. 4 perioadă este 'ericit şi, dintr#o dată se simte ne'ericit şi trist.
3.
Rana de umilire: masca masochistului
Această rană se 'ormează atunci c$nd copilul simte că unuia dintre părinţi îi este ruşine cu el dacă este murdar, 'ace o prostie sau e prost îmbrăcat. (lterior orice situaţie care îl 'ace pe copil să se simtă umilit, )ignit, comparat, lezat sau să îi 'ie ruşine îi activează şi ampli'ică această rană. *ărinţii unui copil masoc1ist i#au spus adesea că situaţiile sau rudele de care le este ruşine trebuie să 'ie secrete. -ana de umilire este traită cel mai adesea în relaţie cu mama sau cu tatăl atunci c$nd acesta este cel care se ocupă de dezvoltarea abilitaţilor de învăţare, ascultare şi vorbire ale copilului. asoc1ismul este comportamentul unei persoane care găseşte plăcere şi c1iar satis'acţie în su'erinţă. /e aceea, va căuta durerea în mod inconştient şi se va pedepsi înainte ca altcineva să 'acă acest lucru. asoc1istul are talentul de a se plasa în situaţii în care trebuie să aibă gri)ă de o altă persoană. +$nd vrea să 'acă totul pentru ceilalţi, el doreşte să îşi creeze constr$ngeri şi obligaţii, drept urmare celorlalţi nu le va mai 'i ruşine cu el. Adesea se simte umilit pentru că se abuzează de el, nu se simte apreciat pe deplin pentru ceea ce 'ace pentru ceilalţi. 3u îşi dă seama că ast'el, îi umileşte pe ceilalţi, 'ăc$ndu#i să simtă că 'ără el nu pot 'ace nimic. *are 'oarte controlant, acest control 'iind motivat de teama de a nu le 'i ruşine celorlalţi cu el. 3u îşi e:primă nevoile şi ce simte cu adevărat din ruşine sau din dorinţa de a nu îi )igni pe alţii. asoc1istul este de obicei 1ipersensibil9 cea mai mică critică îl 'ace să se simtă umilit şi neînsemnat. +$nd cineva din cei iubiţi se simte ne'ericit, crede că el este responsabil. Are tendinţa de a se blama pentru orice şi de a lua asupra sa toată vina pentru ceva ce nu îi aprţine. +$nd este învinovăţit răm$ne blocat neştiind ce anume să spună, ulterior va încerca să se e:plice, să se )usti'ice în ideea de a clari'ica lucrurile. +opil 'iind masoc1istul nu s#a simţit liber 6să aibă prietenii pe care îi voia, să iasă c$nd voia, etc8, de aceea se simte ruşinat, stresat în situaţii în care nu are constr$ngeri. Libertatea este marea sa teamă. 4.
Rana de tradare: masca dominatorului
-ana de trădare este declanşată în relaţia cu părintele de se: opus atunci c$nd încrederea şi aşteptările idealizate ale copilului 'aţă de părinte sunt înşelate 6c$nd părintele nu îşi respectă o promisiune sau îi divulgă un secret8. rădarea îl va determina să îşi dorească mai multă atenţie din partea părintelui, va încerca să#l seducă. ai tarziu adultul va 'ace apel la aceeaşi metodă pentru a obţine ceea ce îşi doreşte. /ominatorul este 'oarte e:igent cu el însuşi şi vrea să le demonstreze celorlalţi de ce este capabil. răieşte orice lipsă de cura) ca 'iind o trădare. <şi va reproşa enorm dacă renunţă la un proiect, dacă nu va avea cura)ul să meargă p$nă la capăt. ace tot ce îi stă în putinţă pentru a 'i o persoană responsabilă, puternică, specială şi importantă. /acă spre e:emplu, nu îşi respectă o
promisiune, va găsi tot 'elul de scuze sau c1iar va minţi pentru a#şi păstra imaginea bună despre sine. vită situaţiile în care nu deţine controlul, se retrage de 'rică că nu va 'ace 'aţă c$nd are de#a 'ace cu persoane puternice. /ominatorul are cele mai multe aşteptări de la ceilalţi, deoarece îi place să prevadă totul şi să controleze. Are o personalitate 'oarte puternică. <şi a'irmă convingerile cu 'orţă şi se aşteaptă ca şi ceilalţi să adere la credinţele lui. Are mult talent şi îşi 'ace repede treaba. 3u are răbdare cu cei lenţi, întrerupe şi răspunde înainte ca interlocutorul să 'i terminat ce avea de spus. 3u îi place în sc1imb să 'ie el cel intrerupt. 5e în'urie uşor şi devine agresiv c$nd lucrurile nu se des'ăşoară cum doreşte el.
/ominatorului îi este teamă de despărţire, care va 'i trăită ca o 'ormă de în'r$ngere gravă. 3u va vrea să dea o a doua şansă unei persoane care l#a trădat, nu va vrea să vorbească cu şi despre acea persoană. /acă lucrurile nu se de'ăşoară aşa cum îşi doreşte poate să întoarcă spatele cuiva sau să tr$ntească tele'onul cuiva în mi)locul unei conversaţii. 5.
Rana de nedreptate: masca rigidului
4 persoană care su'eră de nedreptate nu se simte apreciată la )usta ei valoare, nu se simte respectată sau nu crede că primeşte ceea ce merită. răieşte această rană mai ales în relaţia cu părintele de acelaşi se:, şi su'eră mai ales din cauza răcelii acelui parinte, din cauza autoritarismului, a criticilor 'recvente, a severităţii, intoleranţei sau con'ormismului. -eacţia în 'aţa nedreptăţii constă în blocarea sentimentelor, crez$nd că ast'el evită rana. *ersoanele rigide sunt însă 'oarte sensibile c1iar daca îşi impun să nu simtă nimic şi să nu arate celorlaţi. -igidul caută dreptatea şi )usteţea cu orice preţ, va încerca să 'ie mereu corect.
