Cele o mie de nume ale bucuriei
în armonie cu lucrurile aşa cum sunt acestea aceste a de Katie Byron, Byron, Stephen Mitchell Primele două cărţi ale autoarei Katie Byron au fost un succes printre exploratorii conştiinţei, căci din ele respiră experienţa autentică a Revelaţiei personale !nainte de a deveni un învăţător, Katie a trăit experienţa dură de a co"orî în su"soluri le existenţei Revelaţia ei a constat în desluşirea felului în care propria noastră #$ndire creea%ă realitatea trăită &u există 'pro"leme', ci doar (udecăţi asupra realităţii )dată ce nu mai (udecăm realitatea, 'pro"lemele' dispar şi o nouă li"ertate interioară se naşte *in centrul acestei li"ertăţi necondiţionate, Katie Byron aruncă o privire către temele fundamentale ale umanităţii, !n această nouă carte excepţională, +iaţa, moartea, iu"irea şi împlinirea, a"undenţa şi calea spirituală, toate acestea sunt explorate în profun%ime din perspectiva filosofiei perene, pe care Katie Byron a descoperită sin#ură, în interiorul propriei sale iinţe ) carte de de o super"ă şi ad$ncă profun%ime, de o înţelepciune iluminată, care nu are nimic teoretic -ste o !nţelepciune intrinsecă, nestudiată, care irumpe din poveştile simple de viaţă Katie Byron, directă şi clară, nu descrie starea de iluminare a minţii, ci ne permite s.o simţim, s.o privim !n acţiune !n aşa fel !nc$t această li"ertate interioară apare accesi"ilă oricăruia dintre noi )dată ieşiţi din mecanismele mentale, redevenim ceea ce am fost dintotdeauna/ fiinţe li"ere, super"e în conştienţa adevăratei lor naturi de 0reatori ai realităţii INTRODUCERE
1ao 1e 0hin# este o descriere minunat de exactă a minţii aflate în în
armonie cu modul în care sunt lucrurile 0hina antică, 2merica modernă . ce contea%ă3 &u există nici timp, nici spaţiu 0$nd nu dai cre%are #$ndurilor tale, viaţa decur#e fără efort 0onform experienţei mele, sin#ura suferinţă este confu%ia 0onfu%ia este atunci c$nd te iei la harţă cu ceea ce este 0$nd eşti perfect limpede, ceea ce este este ceea ce vrei 2şadar, atunci c$nd vrei ceva care este diferit de ceea ce este, poţi să ştii că eşti foarte confu% Pe măsură ce îţi anali%e%i #$ndurile, vei descoperi că ataşamentul faţă de o credinţă sau de poveste cau%ea%ă suferinţa Starea naturală a minţii este liniştea 2poi, apare un #$nd, îi dai cre%are, iar liniştea pare să dispară )"servi sentimentul de stres care însoţeşte clipa de faţă şi sentimentul îţi spune că te opui la ceea ce este întruc$t dai cre%are #$ndului4 îţi spune că te afli în conflict cu realitatea 0$nd anali%e%i #$ndul din spatele sentimentului şi reali%e%i că nu este adevărat, devii pre%ent în afara poveştii tale 2poi, povestea se estompea%ă treptat în lumina conştienti%ării, şi nu mai răm$ne dec$t conştienti%are a ceea ce există cu adevărat 5iniştea înseamnă cine eşti tu fără o poveste, asta p$nă c$nd apare următoarea poveste stresantă 6n cele din urmă, introspecţia devine vie în tine, ca răspuns natural, fără cuvinte, a conştienti%ării #$ndurilor care apar 0$nd 1ao 1e 0hin# vor"eşte despre 'Maestru', descrie pe cineva av$nd o minte liniştită/ un iu"itor a ceea ce este 6n această carte folosesc termenul de 'Maestru' deoarece se #ăseşte în 1ao 1e 0hin# şi îi asocie% uneori #enul feminin, deoarece nu pot vor"i dec$t din propria mea experienţă *ar cuv$ntul Maestru sau profesor nu este unul pe care să.l folosesc în mod normal 2cesta ar implica faptul că nu învăţăm la fel )r asta nu e adevărat 1oată lumea are în mod e#al înţelepciune -ste distri"uită a"solut e#al &imeni nu este mai înţelept dec$t altcineva în cele din urmă, nu e nimeni care să te poate învăţa, în afară de tine
&u dau sfaturi sfaturi 7tiu că toată lumea îşi cunoaşte calea şi am încredere în asta 1imp de patru%eci şi trei de ani n.am avut nici un reper, iar apoi am #ăsit calea, sau am fost destul de deschisă ca să mă #ăsească ea *e aceea am încredere că şi tu poţi #ăsi calea &imeni nu este mai special dec$t altul &u există #uru, care să te ilumine%e într. un mod ma#ic *ar dacă un maestru spiritual este cineva care are o viaţă fericită, care nu se ceartă cu realitatea, care se mişcă în fiecare clipă, fără efort, cu înc$ntare şi iu"eşte lucrurile aşa cum sunt, atunci, cine ştie 8dacă voi fi existat vreodată9, s.ar putea să fiu un maestru spiritual Sunt deschisă înspre tot ce aduce mintea, spre tot ce aduce viaţa Mi.am supus #$ndirea tirului între"ărilor şi am descoperit că aceasta nu înseamnă nimic Strălucesc pe dinăuntru cu "ucuria înţele#erii 7tiu despre suferinţă, şi ştiu despre "ucurie, şi ştiu cine sunt 0ine sunt eu este cine eşti tu, chiar înainte de a.ţi fi dat seama 2tunci c$nd nu există nicio poveste, nici trecut, nici viitor, c$nd nu.ţi faci #ri(i, c$nd nu e nimic de făcut, c$nd nu e nicăieri unde să te duci, c$nd nu tre"uie să fii nimeni, totul e "ine faţă, adică viitorul real &iciodată nu ştiu ce urmea%ă să se înt$mple 1ot ce ştiu cu privire la asta e că va fi ceva "un )amenii îşi petrec întrea#a viaţă încerc$nd să schim"e trecutul &u se poate face aşa ceva 2 te #$ndi că trecutul tre"uia să arate altfel este o îndeletnicire inutilă şi masochistă 'Mama mea tre"uia să mă fi iu"it' '0opilul meu nu tre"uia să moară' ':olocaustul n.ar fi tre"uit să se înt$mple' Să compari ceea ce s.a petrecut cu ceea ce cre%i că tre"uia să se fi înt$mplat înseamnă să porţi un ră%"oi cu *umne%eu 8urechile suportă foarte #reu acest lucru, cu precădere atunci c$nd eşti ataşat de conceptele de "yie şi rău9 ;nii oameni mer# p$nă într. acolo înc$t cred că tristeţea repre%intă un act de loialitate, că, dacă
n.ar suferi împreună cu cei pe care îi iu"esc, atitudinea lor ar fi una de trădare 2sta e curată ne"unie *acă copilul mi.a murit, asta e )rice împotrivire la această realitate con(ură un adevărat iad în interior '2 murit prea devreme' '&.am putut fi de faţă s.o văd cum creşte' 'Puteam face ceva s.o salvăm' '2m fost o mamă rea' '*umne%eu e nedrept' *ar moartea ei este realitate &iciun ar#ument din lume nu va putea lăsa nici cea mai mică %#$rietură asupra a ceea ce s.a înt$mplat de(a Ru#ăciunea nu poate schim"a nimic, ru#ămintea şi invocaţia nu schim"ă nimic, a te pedepsi nu va schim"a nimic, toată voinţa ta va fi neputincioasă *eţii, totuşi, puterea de a.ţi evalua #$ndurile, de a le privi pe toate feţele şi de a #ăsi trei motive reale pentru care dispariţia copilului tău nu e e#ală cu moartea sau chiar e "enefică, pe termen lun#, at$t pentru el, c$t şi pentru tine Pentru asta e nevoie de o minte radical deschisă4 în a"senţa unei minţi deschise, nimic nu va fi suficient pentru a te cruţa de chinul repudierii a ceea ce este ) minte deschisă este sin#ura cale spre linişte 2t$ta timp c$t cre%i că ştii ce ar tre"ui şi ce n.ar tre"ui să se înt$mple, nu faci dec$t să încerci să.l manipule%i pe *umne%eu 6ar asta e o reţetă si#ură a nefericirii Realitatea . modul în care care aceasta este, exact aşa cum este, în în fiecare moment . e întotdeauna "enevolentă Povestea noastră despre realitate este ceea ce ne tul"ură vederea, ascunde ceea ce este adevărat şi ne face să credem că există nedreptate în lume )"işnuiesc să spun uneori că vă mutaţi cu totul, departe de realitate, atunci c$nd credeţi că există un temei le#itim pentru a suferi 0$nd cre%i că orice suferinţă este întemeiată, devii campion al suferinţei şi o perpetue%i în tine - o ne"unie să cre%i că suferinţa e cau%ată de ceva din afara minţii ) minte limpede nu suferă 2şa ceva nu e posi"il 0hiar dacă eşti încercat de o durere fi%ică intensă, chiar dacă moare copilul tău iu"it, chiar dacă tu şi familia ta sunteţi împinşi spre
2usch
încercaţi să.i faceţi pe oameni morali, şi astfel veţi pune "a%ele viciilor
2 fi pre%ent înseamnă a trăi fără control şi av$nd întotdeauna nevoile satisfăcute Pentru cei care sunt epui%aţi de durere, nimic nu poate fi mai rău dec$t încercarea de a controla ceea ce nu poate fi controlat *acă vrei un control real, renunţă la ilu%ia controlului 5asă viaţa să te trăiască ) va face oricum 1u doar spui povestea despre cum acest fapt nu se înt$mplă, iar această poveste nu poate fi reală &u tu faci ploaia, nici soarele sau luna &u ai niciun control asupra plăm$nilor sau inimii tale, asupra vederii sau a respiraţiei într.o clipă eşti "ine şi sănătos, în clipa următoare nu eşti 0$nd încerci să fii în si#uranţă, îţi trăieşti viaţa foarte, foarte atent şi s.ar putea să sf$rşeşti nemaiav$nd parte de viaţă defel 1otul constituie hrană îmi
place să spun/ '&u fi atent, s.ar putea să te răneşti' &u.i poţi face pe oameni morali )amenii sunt ceea ce sunt şi ei vor face ceea ce fac, cu sau fără le#ile noastre +ă amintiţi de le#ile prohi"iţiei3 2m au%it că au fost adoptate de persoane "ine intenţionate, de oameni morali, care nu doreau dec$t să ne salve%e pe noi, pe restul, de la tentaţia alcoolului Bineînţeles că au eşuat, deoarece a"ţinerea poate veni numai din interior &u.i poţi forţa pe oameni să fie a"stinenţi sau cinstiţi sau cumsecade Poţi spune/ 'Să nu faci asta' p$nă.ţi piere suflul, iar ei o vor face oricum 0el mai "un mod, sin#urul mod eficient, este de a servi ca exemplu şi a nu.ţi impune voinţa )"işnuiam să încerc să.mi fac copiii morali, spun$ndu.le ce ar tre"ui să facă, ce n.ar tre"ui să facă, ce.ar tre"ui să vrea, ce n.ar tre"ui să vrea în confu%ia mea, încercam să fiu o mamă "ună şi am cre%ut că aceasta e calea de a.i face pe oameni "uni 2tunci c$nd nu făceau ce voiam, îi ruşinam sau îi pedepseam, cre%$nd că o fac pentru "inele lor 2şadar, în realitate, ceea ce i.am învăţat a fost să.mi încalce re#ulile şi să fie foarte atenţi să nu se lase prinşi 6.am învăţat că, pentru a avea pace în casă, tre"uie să se furişe%e şi să mintă 2m făcut multe din lucrurile despre care spuneam că nu se fac şi nu am recunoscut asta, iar pe unele dintre acestea încă le mai făceam, su" privirile lor Mă aşteptam să nu facă aceste lucruri pur şi simplu pentru că aşa spuneam eu &u a funcţionat &.a fost dec$t o reţeta si#ură pentru confu%ie Mi.am pierdut copiii în în urmă cu două%eci de ani 2m a(uns să văd că ei n.au fost niciodată ai mei, ca să încep cu asta 2 fost o pierdere extremă/ pentru mine au murit cu adevărat 2m descoperit că cine credeam eu că există nu există deloc 6ar experienţa mea de acum în ceea ce.i priveşte este mult mai intimă dec$t aş putea descrie 2stă%i, c$nd copiii mă între"ă ce ar tre"ui să facă, le spun/ '&u ştiu, dra#ă' Sau/ '6ată ce am făcut eu într.o situaţie similară, iar la mine a
funcţionat 7i aflaţi că sunt mereu aici pentru a vă asculta şi că o să vă iu"esc întotdeauna, indiferent ce deci%ie veţi lua +ei şti ce să faci 7i, de asemenea, dra#ă, nu poţi #reşi +ă #arante% asta' în final, am învăţat să le spun copiilor mei adevărul -ste dureros să cre%i că ştii ce e mai "ine pentru copiii tăi -şti pierdut 0$nd cre%i că ai nevoie de a.i prote(a, le predai lecţia dependenţei şi anxietăţii *ar c$nd îţi supui 77
Maestrul poate să dăruiască în continuare pentru că "o#ăţia sa nu are limite
0redem că, întruc$t 6isus şi Buddha purtau ro"e şi nu aveau nimic, aşa ar tre"ui să arate li"ertatea *ar poţi trăi o viaţă normală şi să fii li"er3 Poţi să o faci de aici, chiar acum3 2sta îmi doresc pentru tine 2veam aceeaşi dorinţă/ li"ertatea ta 7i ador că eşti ataşat de o"iecte materiale, indiferent dacă le ai sau nu, astfel înc$t să.ţi dai seama că toată suferinţa îşi are ori#inea în minte, nu e cau%ată de lume ;n lucru material este sim"olul #$ndirii noastre -ste o metaforă a dorinţei, a acelui '+reau', '2m nevoie' &u tre"uie să renunţăm la lucrurile noastre Sunt trecătoare, nu controlăm asta, credem că le putem controla, dar în realitate nu putem )ricine a spus că tre"uie să scăpăm de lucruri, sau chiar să le dam altcuiva, a fost puţin confu% Poate o"servăm c$teodată că, după ce s.a înt$mplat, dacă pierdem ceva suntem mult mai li"eri, astfel credem că este mai "ine să trăim fără proprietăţi 7i apoi o"servăm că nu mai suntem li"eri *ar c$nd lucrăm cu #$ndurile noastre, "o#ăţie mare înseamnă a nu avea proprietăţi ) minte care iu"eşte realitatea este sin#ura li"ertate 2"undenţa nu are de.a face cu "anii Bo#ăţia şi sărăcia sunt
interioare )ric$nd cre%i că ştii ceva şi pare stresant, simţi sărăcia )ric$nd conştienti%e%i că ai destul sau mai mult dec$t tre"uie, eşti "o#at Pentru oamenii care intră în lumea interioară, lumea introspecţiei, munca devine secundară Munca ta nu este ca să faci "ani, sau să lucre%i cu oameni, sau să.ţi impresione%i prietenii, sau să fii respectat, sau să ai si#uranţă -ste un loc în care să (udeci, să introspecte%i şi să ştii pentru tine 1otul . fiecare "ăr"at, femeie şi copil, fiecare copac, fiecare piatră, fiecare ura#an, fiecare ră%"oi . este pentru li"ertate 5ocurile de muncă vin şi pleacă, companiile şi naţiunile se ridică şi se pră"uşesc, şi tu nu depin%i de asta 5i"ertatea este ceea ce vrem toţi4 este ceea ce suntem de(a 7i odată ce înţele#i, poţi fi oric$t de excelent sau creativ la muncă, poţi să.ţi dedici toată ener#ia muncii, pentru că nu mai există posi"ilitatea de eşec îţi dai seama că cel mai rău ce se poate înt$mpla este un #$nd Banii nu sunt trea"a ta4 adevărul este trea"a ta Povestea '2m nevoie de mai mulţi "ani' este ceea ce te împiedică să a(un#i la "o#ăţie *e fiece dată c$nd cre%i că nevoile tale nu sunt împlinite, spui povestea unui viitor 0hiar acum, ai exact at$ţia "ani c$t ar tre"ui să ai în momentul acesta 2ceasta nu este o teorie4 aceasta este realitatea 0$ţi "ani ai3 2t$t . chiar at$t ar tre"ui să ai *acă nu cre%i, verifică.ţi carnetul de cecuri 0um ştii dacă ar tre"ui să ai mai mulţi3 0$nd îi ai 0um ştii dacă ar tre"ui să ai mai puţini3 0$nd ai mai puţini 0onştienti%$nd că aceasta este adevărata a"undenţă 1e lasă fără nicio #ri(ă în lume, atunci c$nd îţi cauţi loc de muncă, c$nd mer#i la muncă, la plim"are, sau c$nd o"servi că dulapul este #ol 6nima chiar poate c$nta= *e *e aceea ai vrut vrut mai mulţi "ani iniţial Păi, poţi sări peste partea cu "anii şi doar să c$nţi &u înseamnă că nu vei avea şi "ani Poţi să o faci şi "o#at, şi sărac, cum o vede lumea3