Caracteristica criminologică a criminalităţii femeilor Starea criminalităţii femeilor este în mare măsură indicatorul sănătăţii morale a societăţii, aspiritualităţii sale şi atitudini valorile morale esenţiale. Criminalitatea femeilor e legatăstrîns de criminalitatea generală şi în special de acea a minorilor. Totodată are particularităţidistincte determinate de caracteristicile social-psihologice şi biologice ale feme Criminalitateafemeilor are indici cantitativi specifici, particularităţi de structură şi tipuri de infracţiuni,metode şi instrumente deosebite de comiterea infracţiunilor.In ultima perioadă se observă creşterea numărului ni fracţiunilor comise de femei din 1990au crescut de două ori. A sporit totodată şi procentul acestora din cadrul infracţionalităţii generale.Raportul dintre criminalitatea femeilor şi acea a bărbaţilo constituie 1:5 (în ţările dezvoltateinfracţionalitatea femeilor constituie 17%, de exemplu în SUA, iar în Germania şi Niderlanda -25%).Criminalitatea femeilor se deosebeşte de acea a bărbaţilor prin unii indici calitativi.Putem delimita două sfere ale vieţii sociale, în care activismul criminal al femeilor este în deo seb i pronunţat.în prim ul rîn d e vorb a d e mediu l d e trai , u nde feme ile sînt prov ocat e l a comiterea deinfracţiuni de circumstanţele negative legate de relaţiile familiale, de rudenie şi între vecini. înacest mediu femeile comit în majoritatea cazurilor infracţiuni violente, cum ar fi omoruri inclusivale nou-născuţilo intenţionate a integrităţii corporale şi a sănătăţii, acte de huliganism.în al doilea rînd este locul de muncă al femeilor, care adesea le p ermite accesul liber la bunu materiale. în special e vorba de ramura comerţulu i, alimentaţiei publice medicinii,învăţămîntului, industriei uşoare. In acest mediu femeile comit frecvent infracţiuni de acaparare: sustragerea patrimoniului prin furt, delapidare, înşelarea cumpărătorilor sau acte de corupere.Creşte de asemeneanumărul furturilor averii personale şi escrocheriilor comise de femei.Deşi infracţiunile violent-acaparatoare (omoruri în scop acaparator, jafuri, atacuri tîlhăreşti)nu sînt caracteristice femeilor infractoare sau cel puţin nu sînt săvîrşite de g defemei, totuşi creşte numărul infracţiunilor de acest gen comise cu participarea femeilor şi chiar ferocitatea lor. In legătură cu răspîndirea prostituţ iei şi decăderea morală generală a crescut numărul asemenea unor infra cţiuni cum ar fi molipsirea or alt persoane de boli venerice şi omonil nou-născuţilor.Majoritatea femeilor infractoare locuiesc în oraşe (aproximativ 75%). în localităţile ruraleacesteacomit de regulă mai multe furturi. Femeile ceintrăîn cadrul unui grupinfracţional au deobicei un rol secundar, fie de tăinuire a infractorilor, a mijloacelor şi instrumentelor de comitere ainfracţiunii, a obiectelor obţinute infracţională, fie de furnizare a informaţiei sau de asustrage atenţia victimelor.În ultimii ani a crescut numărul femeilor membre ale unor grupuri criminale şi totodată şiimportanţa rolului lor în activitatea acestuia care uneori este principal (de exemplu, organizatoare aviolului sau atacului tîlhăresc).Indicele recidivei femeilor nu este mai puţin impunător decît acel al bărbaţilor, mai multdecît atît, resocializarea femeilor recidiviste are loc mult mai dificil. Bărbaţii îşi pără femeilecondamnate la detenţie mult mai frecvent decît femeile părăsesc bărbaţii aflaţi în aceeaşi situaţie.în plus această domină şi în cazul cînd bărbaţii se foloseau de bunurile obţinute defemei pe cale infracţională.Multe prostituate sînt în hoaţe, distribuitoare sau menţionat vînzătoare defaptul narcotice, ssau sustrag b ă rorganelor b a ţ i i î n dea nurmărire u m i t e penală l o c u r iauu on datitudine e pot fi jefuiţi de complici. E de căcolaboratorii mult mai indulgentă faţă de femei, deaceea multe din aceste cauze nuajung în judecată. înspecial evorba de femeile însărcinate şi defemeile cu copii mici.Astfel, printre particularităţile criminalităţii feminine putem enumera:1 ) g r e u t a t e a spe cifi că mul t mai joasă în cadr ul crim ina lită ţii gene rale , în c o m p a r a ţ i e c u criminalitatea bărbaţilor;2 )s pe ci al iz ar e mu lt ma i în gu st ă şi ma i li mi ta tă î n c o m p a r a ţ i e c u i n f r a c t o r i i b ă r b a ţ i ; 3)per icol anti socia l scăzu t în co mp ar aţ ie cu ac ti vi ta te a in fr ac ţi on al ă a b ăr b aţ il or . Ac es ti ndice însă suferă schimbări cardinale de ordin negativ, deoarece creşte numărul infracţiunilor grave comise dc femei şi rolul lor în activitatea infracţională a grupurilor;4 ) c r i m i n a l i t a t e a f e m e i l o r î n t i n e r e ş t e p e c o n t u l c r e ş t e r i i n u m ă r u l u i d e i n f r a c ţ i u n i c o m i s e d e fetele minore, care adeseori au caracter grav. 2. Determinantele criminalităţii femeilor Particularităţile de manifestare femeilor auantropologice(biologice) provocat diverse interpretăriteoretice în plan istoric aceste teorii pot fia criminalităţii clasificate în moraliste, şi sociologice.motivaţionale. Primele două erau răspîndite în secolul trecut, în prezent domină însăultima. Teoria moralistă : reiese din faptul că femeia, încă dc pe timpurile Evei, este capabilă deorice infracţiune. Inchizitorii germani Şprengher şi Institoris scriau în „Ciocanul vrăjitoarelor"(sec. XV) că
din cauza insuficienţei de raţiune femeile mai repede decît bărbaţii se abat de lareligie. De aceea nu este de mirare faptul că printre femei sînt atît de multe vrăjitoare. Teoria antropologică (biologică) :co ns id er ă dr ep t ca uz ă a in fe ri or it ăţ ii f e m e i i particularităţile ei biologice. Lombrozo, în lucrarea sa „Femeia - hoaţă şi prostituată" (sfîrşitul sec.XIX) scria că „la femeie, spre deosebire de bărbat, se observă o nedezvollare specifică copiilor". De aici el trage concluzia că femeile sînt mai predispuse către infracţiune decît bărbaţii (îninfracţiunile femeilor el include şi prostituţia). Teoria sociologică : recunoaşte primatul factorilor, sociali în determinarea infracţionalităţii.Acest fapt ţine atît de infracţionalitatea femeilor, cit şi de acea a bărbaţilor, deşi factorii biologicispec ignoraţi la examinarea acestor probleme.Anume factorii sociali determină în primul rînd diferenţa dintre infracţional şiacea a bărbaţilor. Şi nu e vorba de spiritualitatea sporită a femeilor, ci de diferenţa istoric creatăîntre rolurile sociale alefemeilor şibărbaţilor, carese răsfrînge desi gur asupra parti cularităţilor decompor tament, inclus iv crimina l. Procesul de emanciparea femeilor caracteristic secolului XIX are atît efecte pozitive cît şinegative. Femeile însuşesc tot mai mul masculine (în cadrul armatei, poliţiei, politicii,sportului etc), în legătură cu care fapt nu pot (sau nu doresc) să se ocupe educaţiacopiilor. Masculinizarea femeilor conduce la dezvoltarea unei psihologii proprii în fond bărbaţilor,ceea ce le instigă la comiterea unor infracţiuni „bărbăteşti" (omoruri, vătămare integrităţiicorporale sau a sănătăţii, escrocherii, jafuri, tîlhăriietc).Sporirea activismului social al femeilor a provocat sporirea numărului infracţiunilor deserviciu, economice şi a atentatelor împotriva patrimoniului comise de femei. Apariţia trăsăturilor specific bărbăteşti în cadrul caracterului femeilor a condus la apariţia tentaţiei pentru o viaţăsexuală dezordonată şi abuz de alcool. Fiecare azecea infractoare c dependentă de narcotice,iar fiecare a cincia de alcool. Aceasta provoacă mult mai rapid decît la bărbaţi degradarea social- psihologică a personalităţii, iar drept urmare - criminalizarea şi prostituarea femeii.Astfel, aproape 40% din infracţiuni sînt comise de femei în stare de ebrietate, iar 3% dinfemei au fost organizatoare ale violului minorilor. Totodată, deoarece capacităţile volitive alefemeii sînt mai slabedecît ale bărbaţilor, ele sînt adesea mult mai influenţabi le şi pot fişor u atraseîn activit ăţi infracţionale de către bărbaţii infractor , în special în cazurile cînd vorba e de soţi sauamanţi. în cazul atentatelor asupra proprietăţii, femeile de regulăscseprin îndreptăţe faptul că „toţi procedează astfel" şi „toţi vor să trăiască bine". în cazul furturilor şi escrocheriilor dominănedorinţa de a munci,aiul tr neor ganizat şi viaţ a sexuală de zordonată. Ult imele cauze, la fel ca şiprostituţia, pot fi raport ate la criminalitatea femeilor în general.Unul din factorii criminogeni sînt de asemenea conflictele în familie.Creşterea număruluifamiliilor conflictuale e determinat de implicarea femeii în producţia socială. Pe de o parte e vorbade valul emancipaţional, pe de altă parte e necesitatea de a întreţine familia, deoarece înmajoritatea
cazurilor că soţul asigure familia, fie că el nu există.Conflictele de ambilor regulă soţi, au loc pe fonul co mpo fie rt am en t nu au etoîndistare st rusă-şi gă to r (a lc oo li sm ,narcotizare etc.) al unui sau iar uneori chiarunui şi al copiilor. în situaţiile de conflictfemeia de obicei este mult mai activă, ea fiind adeseori acea care 1-a provocat, ori este un participant „la egal", finalul fiind imprevizibil relativ la victime şi vinovaţi.Fiecare al şaptelea omor din motive familiale sau de trai este comis de femeie sau lacomanda ei. S-au înteţit cazurile de neînţelegere şi ostilitate între mame şi copii, care ajung la bătăişi torturi, refuzul de a alimenta copiii, alunga chiar omor. Astfel, unul din cele maiodioase cazuri a fost acel al femeii care şi-a înecat în lac cei trei copii, pentru a p cuamantul.Asemenea fenomene negative din soci etatea noastră sînt dete rminate de creşterea continuă a conflictualităţii şi agresivităţii în societate în general, a lipsei spiritualităţii şi de o divizarematerială radicală a oamenilor. Drept efect sporeşte numărul femeilor ce constituie aşa-numitul tip p s i h o l o g i c „ c o n t i n u u " , fiind vorba de persoane ce sînt permanent iritate şi predispuse spreconflict, au o atitudine negativă faţă de toţi care le înconjoară, fiind lipsite de respect şi milă. Din păcate, cei mai apropiaţi pentru asemenea femei sînt soţul, copiii, părinţii.Să examinăm şi unii f
care pot menstrual;2) influenţa negativ psihicul femeii şişiprovoca uncomportament v sauchiar negati ilegal. Dintre aceştia enumera: ciclului perioada gravidităţii postnatală; 3) perioada climaxului. Evident niciputem un factor social1)nufazele poate tensiunea din perioada premenstmală, cînd se acutizează senzaţiile emoţionale, starea bolnăvicioasă a psihicului (starea reacţională, halucinaţiile) din perioada gravidităţii şi postnatală(nu e neîntemeiat faptul că legiuitorul consider circumstanţă atenuantă a pedepsei pentru comiterea de infracţiune) sau schimbările climaxterologice din psihicul
femeii (delirul,gelozia).în literatura artistică şi ştiinţifică mondială este răspîndită ideea despre răzbunarea femeiifaţă de bărbatul iubit, care aărăsit-o. p Exempleistoricedesigur sînt suficiente, deşi acest nomennu fe are un caracter neral. ge E vorba de aşa-numitul complex al Medeii, denumirea căruia vine de la piesa dramaturguluigrec antic Euripide „Medeia" î.e.n.). Fiica regelui Kolhidei, Medeia, s-a îndrăgostit decăpetenia detaşamentului grecesc lason, care a venit după lîna de aur. De dragul lui lason, ea îşitrădează tatăl, cu preţul morţii fratelui său obţine lîna de aur şi fuge cu lason. peste o perioadăde timp, iubitul său o părăseşte şi se căsătoreşte cu fiica regelui Corintului. Medeia s-a răzbunat -1-a omorît pe rege şi pe fiica lui, iar apoi pe ambii săi fii de la lason. Ultimul, pînă la sfîrşitulvieţii, a rămas să fie cerşetor.Unele femei cu reacţii isterice accentuate îşi consideră soţii(sauamanţii) drept proprietate.Adulterulacestorale tentează să se ăr zbuneprinmetode criminale. Totuşi, majoritatea se abţin dela asemenea acţiuni în virtutea educaţiei sau fricii pentru răspundere. Totodat unicede manifestare „medeică" au o largă publicitate, pe cînd infracţiunile analoge comise de bărbaţirămîn frecvent sub tăcere.în cadrul profilaxiei individuale trebuie ţinut cont de faptul că psihicul bărbatului este multmai raţi repede se transferă/ trece la alte persoane şi evenimente. Femeile însă maifrecvent se axează pe stările bolnăvicioase le personale, iată de ce nu trebuie evitateîn asemenea cazuri, în special dacă singure cer ajutor.Printre alte sindromuri ce pot detennina comiterea de infracţiune putem indica „complexulLady Makbet" (eroina tragediei şexpiriene cu acelaşi nume). Ultim fatală" care ştiecum să supună bărbaţii voinţei sale şi îi instigă la comiterea de infracţiuni grave pentru a-şi atingescop (putere, bogăţie etc.).„Sindromul Miunhauzen" se întîlneşte atîtal bărbaţi, cît şi Ia fem ei, fiind vorba de persoanecare fac orice pentru a atrage atenţia tuturor, pentru a fi în epicentrul evenimentelor, pe care le poate provoca singur încălcînd limitele legii.Pentru femei mai este specifică şi o asemenea infracţiune cum ar fi înştiinţarea falsă privindviolul. Scopul acesteia în vi nui rea fos tu lui soţ (s au am an t) pe nt ru a ob ţ ine con da mn ar ea lui , dr ept r ă z b u na r e s a u dingelozie;- o b ţ i n e r e a b a n i l o r î n c o n t u l ş a n t a j u l u i ( p e n t r u a retrage cererea)f o r ţ a r e a d e a se c ă s ă t o r i ; -îndreptăţirea gravidităţii sau voalarea „păcatului". 3. Prevenirea infracţiunilor comise de femei Art. 24 al Constituţiei Republicii Moldova prevede egalitatea în drepturi a bărbaţilor şifemeilor, crearea condiţiilor care ar permite femeilor să îmbine munca cu maternitatea, de asemenea asist enţa moralăşi materială a marnei şi copilului. Din păcate aceste predispoziţii nu serealizează. Evident profilaxia infracţiuni lor comise de femei ajunge va a fieficientă doar cazulcînd în soarta femeii va deveni dinuna principalele probleme ale statului şi societăţii.Este nevoie de programe vaste de ajutorare a familiei şi mamei. Situaţia economică dificilă,tensiunea soc realizarea a astfel de programe, deşi au fost elaborate anumite măsuri.- La baza luptei cu criminalitatea femeilor sînt măsurile de prevenire social-generală. Dupăcum demonstrează cercetările, majoritateafemeilorcare lucrează, deşi sînt pentru
emadoresc ncipaţie,săar muncească fi de acord să eze ser viciul şicopilului să sededicar e doar fami liei,lidacă ar avea condi ţiile neces are detr ai.Mamele nu în abandon perioada creşterii trebui să se ofere posibilitatea să muncească doar jumătacare te de zi, fără a li se reduce din salariu.Mamele singure şi acele cu mulţi copii trebuie să li se acorde un ajutor material cons demonstrează că majoritatea colaboratorilor concediaţi după reducerea cadrelor constituiefemeile care educă copii mici bătrini etc. Asemenea persoane ajung într-o starematerială dificilă, plus toate consecinţele negative. Pentru aceste categorii ar trebui să existe muncisociale.Se impune revizuirea şi reformarea concepţiei privind educaţia copiilor în cadrul societăţii,în special a fetelor, care trebuie fundamentată pe moralitatea şi cumsecădenia proprii poporuluinostru. Fără a declara război propagandei sexuale, a violenţei şi comportamentului libertin, caredomină azi în sfera spirituală, nu poate fi vorba de educaţia normală a generaţiei în creştere.In concepţia sus-menţionată e nevoie de o abordare echilibrată a formelor şi metodelor deeducaţiea băieţilorşi fetelor. Deosebirilede natură fizică iş psihică nu trebuie nivelateci utilizatedin plin pentru atingerea scopului final al educaţiei. Faptul că multe eleve au răspuns în sondajeleanonime că doresc să devină prostituate de valută trebuie perceput ca un semnal de alarm ă.Destrămarea imaginii atractive şi
favorabile prostituatei esteprimele una din alemijloacelor mass-media şi altorNuinstanţe responsabilea de educaţie. Or, sîntsarcinile adeseoriprimordiale celecare idealizează „cea mai veche profesie". putem fi de acord n cu propunerea de a legaliza prostituţia, care, după cum se afirmă,ar aduce statului venituri fabuloase din impozite. Oric n-ar fi situaţia o prostituată nu poate primi recunoştinţă din partea statului. Dimpotrivă, e nevoie de a intensifica lupta cu prostituţia, perfecţionînd legislaţia curentă şi activitatea instituţiilor medicale de profilaxie a bolilor
SIDA.Legislaţia penală, după exemplul a multe ţări din lume, prevede răspunderea penală pentruor i c e p e r s o a n ă c a r e p a r a z i t e a z ă î n b a z a p r o s t i t u ţ i e i , d i r e c t s a u i n d i r e c t . P e n t r u l u p t a c u sexbusinessul criminal urmează de creat un serviciu special în cadrul organelor teritoriale aleafacerilor interne. N e c e s i t ă o perfecţionare continuă f o r m e l e ş i m e t o d e l e p r o f i l a x i e i i n d i v i d u a l e a infracţiunilor comis e de femei de di ve rs e vî rs te , pr ec um şi a fe me il or ca re sî n t po te nţ ia le infractoare, judecind după comportamentul antisocial al acestora.O importanţă deosebită are activitatea educaţională faţă de femei în instituţiile pedepsei, în scopul evitării recidivei. În acest caz ar fi raţional de implementat un sistem complexde influenţă psihologico-pedagogică asupra condamnatelor,cu utilizarea treningurilor autogene, programelor individuale de autoeducaţie, lecţiilor în grupe înrudite, convorbirilor, discuţiilor şilecţiilor privind problemele juridice etc. Sarcina acestora este autocunoaştere condamnatei,dezvoltarea abilităţilor de a-şi controla emoţiile, crearea unei viziuni pozitive. Aceasta va contribuila diminuarea tensiunii şi agresivităţii, la adaptarea la condiţiile de executare a pedepsei, le vaimpulsiona să-şi revizuiască rolul şi locul în viaţa dc mai departe. Condiţia este c măsurile respective să fie fundamentate pe respect, afecţiune şi bunătate. Criminalitatea feminină în Republica Moldova §1.Starea, stuctura şi dinamica criminalităţii feminine în RepublicaMoldova. Criminalitatea feminină reprezintă totalitatea infracţiunilor săvărşite defemei pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, determinabilă.Pe nt ru a el uc id a ca ra ct er is ti ce le un ui an um it tip de criminalitate într-un anumitteritoriu, precum şi într-o perioadă determinată de timp, este necesar de a analizatoate aspectele teritoriului dat. Pentru a caracteriza criminalitatea fe min in ă di n Republica Moldova, urmează să determinăm cauzele şi condiţiile apariţiei acesteia,ul te ri or vom anal iză star ea, stru ctura şi din amica aces teia , ca în cele din urm ă să pu tem deduce măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine. Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine. Astfel, conduita individuală a fiecărui om reprezintă forma de autoexprimarea personalităţii acestuia, a sat isf ace rii cer inţ elo r sal e. În func ţie de car act eru l său ,ac eas ta poa te să cor es pun dă normelor morale sau poate fi contrară acestor norme,fiind ilegală. Adesea, comportamentul ilegal este c auzat d e a numiţi f actori. D acă e să pr iv im în as am bl u asu pr a ca uz el or ca re det ermi nă cri mina lit ate a femi nină , put em afi rmă că asu pra schi mbăr ilor în dinamica acestui tip şdei criminalitateinfluenţează sociale, economice societate, pr ecum de formaţiiledin sfera schimbările spirit uală a socie tăţii din în care femeia trăieşte. Prin urmare, analizînd evoluţia societăţii şi a statutului femeii în ace ast ă soc iet ate , ded uce m fap tul că de zo rg ani zar ea so cial ă pe fu nd alu l cr iz el or soc ial e şi eco no mi ce în per ioa del e de tranziţie, iscarea anumitor conflicte au un im pact mult mai negativ asupra femeii,decît asupra bărbatului, devenind în anumite cazuri frîne, dar, de cele ma i mu lt eo ri , ac eş ti fa ct or i ap ar în ca li ta te de „m ot oa re cr im in al e” , de te rm in în d creştereacriminalităţii feminine. Factorii care au impulsionat mărirea indicelui criminalităţiifeminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după anii ’90 ai sec.XX-lea,după Cudreaţov V. N sunt:1.implicarea activă a femeii în sfera economică;2 . r e d u c e r e a i n f l u e n ţ e i a p r i n c i p a l e l o r i n s t i t u ţ i i f a m i l i e i , p r e c u m ş i a controlului social;3.apariţia unei „încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni;4. in te ns it at ea fe no me ne lo r antisociale, alcoolismul, dedroguri, prostituţia, cerşetoria. Revenind laprecum: Republica Moldova,dependenţa afirmăm faptul că în prezent, motivelesocial-economice fo rm ea ză baz a mo ti vă ri i co mi te ri i in fr ac ţi uni lo r de că tr e fe me i. Ac ea st a da to rî n du -s e urm ăto are lor cau ze ob iec tiv e: cri za eco nom ică , cre şte rea nivelului de sărăcire a
populaţiei condiţionată de şomaj, foame, salarii mici, preţuriînalte, „factori care împing oamenii la comiterea infracţiunilor de profit” 2.Conform unor date statitice, circa 3% din femei au comis fapte criminale în s c o p u l d e a atinge un anumit standart material şi de a trăi mai bine. 3 Deasemenea negativ asupra comportamentului femeii acţionează disproporţiaş i c o n t r a d i c ţ i i l e din familie. Astfel încît, femeia supusă umilinţei, v io l en ţ e idomest ice , femei a care munc eşt e din greu pentr u un sala riu mic şi c ă r e i a n u - i ajunge suficiente resurse pentru a-şi întreţine famlia, din ce în ce mai greu reuşeştesă-şi îndeplinească rolul de „paznic” al căminului social. Survine starea de depresieca re în di fe ri te circumstanţe poate condiţiona săvîrşirea anumitor fapte criminale. Conform opiniei lui Alexeev A.I, varietatea emoţiilor negative ale femeilor duc laceea că pentru a le descărca, femeile recurg, adesea, la alcool, droguri, care ulterior „împing” la un comportament neadecvat (criminal). 1Un alt factor care determină comportamentul criminal al femeii este psihologiaace st ei a, ma i bin e zi s o latură a caracterului acesteia, şi anume: egoismul extrem 2.Sp ec if ic pe nt ru Re pu bli ca Mo ld ov a es te eg oi sm ul fo rţ at ca re co nd iţ io n ea ză co mi te re a de cătr e fe mei a ce lor mai gra ve infr ac ţiu ni contr a p e r s o a n e i : o m o r intenţionat, căuzarea leziunilor corporale grave, omorul pruncului de către mamă.Cauza acestor fapte fiind durata relaţiilor ostile dintre parteneri în familie, gelozie,violenţa domestică, relaţii intime dezordonate, precum şi tendinţa la un trai mai bun (recurgînd la şantaj, escrocherie etc). 2.Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova. În funcţie de factorii enumeraţi, vom încerca să analizam c r i m i n a l i t a t e a fem ini nă în Rep ubl ica Mol do va pri n pri sma stă rii , s t r u c t u r i i ş i d i n a m i c i i î n perioada anilor 1992-2008. În cele ce urmează, vom analiza structura criminalităţiifeminine în funcţie de diferite tipuri de infracţiuni, ca infracţiuni contra persoanei,vieţii şi sănătăţii, infracţiuni economice...În anul 1992, în conformitate cu statistica judiciară, în Rep.Moldova femeileau comis 44 infracţiuni contra persoanei, inclusiv omorul pruncului de către mamă-8 , o m o r d i n imp rud enţă - 2, vătăm are inte nţio nată a inte grit ăţii corp oral e-12 ,vio lur i-2, transm iterea bolii ven erice-2 . Pe parcu rsul anul ui 1992 , struct urai nfracţiunilor contra persoanelor, comise de femei în Republica Moldova, a cuprinsacţiuni prevăzute de art. 92, 93, 95, 96, 102, 107 CPcomise al RM.înţară, În acestastfel an, omorurileintenţionate constituit cca Referitor 4 % din toate omorurile încît ucigaş a fostsăvîrşite fiecaredeafemei 24 au femei-infractor. la infracţiunilee co n o m i ce c o m is e d e c ă t r e f e m ei î n a n u l 1 9 9 2 , a u f o s t î n r e g i s t r a t e 7 8 2 d e infracţiuni, structura criminalităţii caracterizîndu-se prin săvîrşirea a 9 tipuri de infracţiuni economice, printre care furturi- cca 547, înşelarea cumpărătorilor şiclienţilor-134, (cele mai răspîndite), precum şi tîlhării, escrocherii, dare de mităetc ( vez i ane xa 1) . Cre şte rea i nfr acţi uni lor e con omice săv îrş ite de femei sedatorează perioadei de tranziţie, precum şi de implicarea femeilor în sferaeconomică. Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine în RepublicaMoldova. Întrucît un centru de interese de importanţă deosebită pentru criminologie îlconstituie problemele prevenirii şi controlului infracţionalităţii, nici un st udiu nu p o a t e f i fi a în lităţii ce rc afalat să ns tr muiişcare, as căm odele pe v ariate ba zap ent ru f e na n o lim ezan tu l fău i răinfracţiona î n pe co rmanentă intervenţii preventiv-educative. Indentificînd şi studiind cauzele criminalităţii femi nine ,st abil înd star ea şi dina mic a ace ste ia, anti cip înd schi mbări le sale ca nt it at iv e şi ca li ta ti ve , se im pu ne ev al ua re a mă su ri lo r ne ce sa re şi el ab or ar ea uno r
programeconvin gătoare de prevenir e, adică fundamenta rea unei politici penale eficiente, înmăsură să producă efectele dorite.Problemele criminalităţii feminine necesită o abordare diversificată, solicitîndstructuri organizatorice şi practice de prevenire şi control diferenţiat. În plus, semai pune problema, copiilor rămaşi fără mamă, lipsiţi de educaţie, care au toatăş ansa să devină, la rîndul lor, infractori.Statul urmează să intercaleze măsurile de prevenire generală, care ac ţioneazăfaţă de toat e cat egor iil e de per soan e, şi cele de prev enir e s p e c i a l ă , p r e v e n i r e a săvîrşirii de noi infracţiuni din partea condamnaţilor CP al RM, pentru a ajunge larezultatul scontat.Pentru a contracara criminalitatea feminină în Republica Moldova, urmează săfie întreprinse următoarele măsuri de prevenire şi de profilaxie:- e l a b o r a r e a u n u i p r o g r a m n a ţi o n a l î n d r e p t a t s p r e î n b u n ă t ă ţ i r e a t u t u r o r domeniilor sociale în care activează femeia şi crearea unui climat spiritual adecvatîn societate.- întreprinderea unor măsuri social-economice, precum ridicarea nivelului de viaţăşi trai al membrilor societăţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii sociale. Aceste obiective pot fi rea liz ate pri n st abi liz ar ea sit uaţ iei eco nom ice a Rep .M old ova , adi că princrearea unor locuri de muncă, prin achitarea salariilor la timp şi ridicarea acestora,e g a l i t a t e a salariilor, echilibrarea dintre cerere şi ofertă, măsuri ce vor duce laînlăturarea cauzelor care au condiţionat criminalitatea.- întreprinderea unor măsuri juridice: ca -perfecţionarea legislaţiei, în special a celei p e n a l e , a d m in i s t r a t i v e , de muncă, economice;stimularea cetăţenilor la p a r t i c i p a r e a a c t i v ă î n p r e v e n i r e a c r i m i n a l i t ă ţ i i ;-ridicarea nivelului conştiinţei jurid ice a populaţiei, întărirea cadrului legislativ cu privire la apărarea drepturilor femeilor.-crearea unei ideologii axate pe ideea ostilităţii faţă de criminalitatea feminină prinimplicarea mass-mediei în scopul creării unui climat ne ga ti v; -r id ic ar ea ni ve lu lu ide educaţie şi morală în familii.- m ă s u r i p s i h o l o g i c o p e d a g o g i c ă p r i n i m p l i c a r e a i n s t i t u ţ i i l o r d e î n v ă ţ ă m î n t , organizaţiilor ob şt eş ti (c a „L a St ra da ”, „C as a Mă ri oa re i” ) în sc op ul ri di că ri iî ncrederii populaţiei în organele de drept, participării la resocializarea persoanelor eliberate din detenţie, acordarea ajutorului material şi spiritual femeilor.-e la bo ra re a un or se rv ic ii so ci al e şi de să n ăt at e pe n tr u f e m e i l e a g r e s a t e ş i c o p i i acestora, programe speciale în ve derea restabilirii fizice şi ps ihice a acestora.-întreprinderea unor acţiuni medicale în scopul profilaxiei bolilor şi tratamentelor pacienţilorfemei( alcoolism, na rcotism, depresii ş.a)-pro fila xia crim inal tăţi i femi nin e prin inte rmed iul fam il iei - sus ţi ner ea mat eri ală afa mi lii lor car e sun t în cri ză, edu ca rea şi dir ecţ ion are a tinerilor părinţi, educarea şisusţinerea copiilor care provin din familii vulnerabile, pe dr uo cf ai lr ea ax ifee t eî lno r tîinmspt iullfeminin i s c ăşir inu i masculin, c o n f l i control c t u l u din i , partea c a r e Autorităţii u l t e r i Tutelare o r v a dind uregiune.ce la red uce rea numă rul ui de inf rac ţiu ni săv îrş ite , pri n: -co ntr aca rar ea v io le n ţe i î n fa m il e i, sup rave ger ea soţi lor de căt re orga nele de drep t, cre are a un o r c en tr e de re fu g iu p entru femei.
