Cancer colonal si analo-rectal

CANCERUL LA COLON Cancerul la colon este o tumora malignă în colon. Acest tip de cancer poate

apărea ca precursor al unui cancer malign. Acest tip de cancer este cel mai întâlnit atât la bărbaţi cât şi la femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la adenoame sau polipi. Apoximativ Apoximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, sporadice, doar 20% fiind moştenite. moştenite. Cancerul Cancerul de colon este pe locul III in lume. Despre colon

Colonul are rolul de a stoca si indeparta acele resturile pe care organismul nu le poate digera. In momentul in care reziduurile alimentare au ajuns in colon, organismul a absorbit deja toate substantele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai ramas sunt apa, electroliti cum sunt sodiul si clorul si reziduuri cum ar fi fibre bacterii si celule moarte moarte rezultate rezultate stratului intern al tractului tractului digestiv.In digestiv.In timpul celor 12-24 de ore in care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape toata apa ramasaaproximativ 1-l,5 litri pe zi. Reziduurile ramase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism atat timp cat peretele colonului este intact. Reziduurile alimentare se misca prin pr in colon datorita contractiilor musculare. Muschii colonului separa reziduurile in fragmente mai mici. Dupa fiecare fiecare masa, pe colonul colonul descendent descendent se produc miscari considerabile considerabile.. in acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale, care sunt impinse in partea inferioara a colonului si in rect. Pe masura ce peretele dumn dumnea eavo voas astr traa rect rectal al se inti intind nde, e, semn semnal alea eaza za nece necesi sita tate teaa ca mate materi riil ilee feca fecale le sa fie fie eliminate. Cu cat momentul eliminarii materiilor fecale este amanat, cu atat se absoarbe mai multa apa din ele. Aceasta face ca ele sa devina mai compacte, mai tari si mai dificil de eliminat (constipatie). Simptome

Deseori apar mucozitati in scaun,insotite de sange de culoare inchisa(negru).Tranzitul intestinal devine neregulat si variabil din punct de vedere al consistentei(se alterneaza constipatia cu diareea).Poate crea o senzatie persistenra de defecatie.De asemena,poate provoca dureri abdominale si ,in functie de organism,scaderi bruste de greutate,anemie,ameteli. Cauze

Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice si apar la persoane fara riscuri apare aparent nte, e,di dinn cauz cauzaa unor unor fact factor orii exte externi rni cum cum ar fi diet dieta, a,fu fuma matu tull si alco alcool olul ul.. Dieta: -consumul crescut de grasimi si neglijarea aportului de fibre alimentare, in special grasimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate -consumul de carne rosie -reducerea fibrelor vegetale din dieta, acestea determina formarea unui scaun moale care creste gradul de eliminare a factorilor carcinogeni ingerati Alcoolul consumat in cantitati crescute zilnic dubleaza riscul de a dezvolta cancer, in special consumatorii berii. Fumatul ,in special,in cazurile unor debuturi prococe au o influenta foarte mare in determinarea cancerului la colon. Din punct de vedere ereditar,riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o ruda de gradul intai sau parintii bolavi. 1

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





Bolile inflamatorii intestinale : colita ulcerativa si boala Crohn, cresc riscul de cancer colorectal de 4-20 de ori fata de populatia generala. Diagnosticul

Studiile de laborator includ: -teste -teste de sange: sange: hemole hemoleuco ucogra grama, ma, arata arata anemie anemie hipocro hipocroma ma microci microcitar tara, a, prin prin deficienta de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determina anemie macrocitara -teste functionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar si in cazul metastazelor hepatice -testele de inflamatie: VSH crescut. -testul hemocult pozitiv. Tratamente terapeutica. In functie functie de stadiul stadiul clinic al Chirurgia de excizie este prima opţiune terapeutica.

bolii chirurgia este sau nu urmata de chimioterapie, iar daca tumora este foarte mare, inainte de operatie este necesara radioterapia. cuprin inde de:: -age -agent ntii anti antine neopl oplaz azic ici,i, – chim chimio iote tera rapi pia: a: fluo fluorou rourac racil il,, Medicatia cupr vincristina, leucovorin -irinotecab, oxaliplatin, cetuximab. Dupa Dupa trata tratame ment nt este este nece necesa sara ra supr suprav aveg egher herea ea post post-op -opera erato tori rie, e, la 3-6 3-6 luni luni o colonoscopie colonoscopie de control, urmata de a doua la un an. Ecografia Ecografia si CT trebuie trebuie efectuate la 3-6 luni pentru identificarea metastazelor la distanta. Profilaxia cuprinde urmatoarele masuri: efectuarea de teste de screening, mentinerea unei diete sanatoase. Dieta trebuie sa contina fructe si legume, crude sau preparate termic, pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine antioxidante: A, C, E; reducerea cantitati de grasimi nesaturate ingerate, consumul preferential de uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea r educerea consumului de carne rosie, de sare si produse afumate sau preparate prin sarare.





I.

Informaţii generale

Rectul este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului digestiv. A. Anatomia rectului

Limita sa superioara este data de punctul de terminare al mezocolonului sigmoid , care corespunde vertebrei 3 sacrale (jonctiunea recto – sigmoidiana) , iar limita inferioara este reprezentata de jonctiunea tegumentului anal cu pielea perineului . Rectul continua colonul , coboara prin pelvis , strabate perineul si se deschide la exterior prin anus . Rectul are doua portiuni : una pelviana , mai lunga si mai larga , numita ampula rectului , alta perineala , îngusta si mai scurta numita canalul anal . Rectul prezinta în plan sagital doua curburi , una cu concavitatea anterioara , care urmeaza fata anterioara a sacrului si alta cu concavitatea posterioara . Are aspect fusiform , deoarece cele doua extremitati sunt mai înguste, iar portiunea din mijloc mai dilatata. Când este gol rectul are aspect aproape tubular. Suprafata exterioara prezinta un aspect fascicular, carnos de culoare rosiatica. Lungimea rectului este de 12-14 cm din care 9-11 cm revin portiunii ampulare si 3-3,5 cm revin canalului anal. Raporturi : Ampula rectala este situata în partea posterioara a escavatiei pelviene , între vertebra S 4 si locul de insertie al muschilor ridicatori anali, ocupând loja rectala. Loja rectala este delimitata astfel : Posterior: sacrul si coccisul , pe care se insera muschii piriformisi coccigian Pe partile laterale: muschii ridicatori anali Anterior: se gaseste fascia prostatoperitoneana la barbat ; parametrul la femeie În jos: loja este închisa prin aderentele ridicatorilor anali si a fasciilor lor la •

•

•

•





Canalul anal e cuprins în grosimea perineului si se deschide la exterior prin

anus . Mijloacele sale de fixare sunt date de aderentele la muschii ridicatori anali , transvers profund al perineului , sfincter striat extern ca si la fasciile si centrul tendinos al perineului . Canalul anal are urmatoarele raporturi : fata posterioara: chinga ridicatorilor anali, ligamentul anococcigian si prelungirile posterioare ale foselor ischiorectale fetele laterale: dreapta si stânga formeaza o buna parte a peretelui madial al fosei ischiorectale respective fata anterioara are raporturi diferite la barbati si la femei La barbat: canalul anal stabileste raporturi succesive de sus în jos cu: vârful prostatei, uretra membranoasa, muschiul transvers profund al perineului, glandele bulbo uretrale, bulbul penisului. La femeie: raporturile anterioare ale canalului anal se fac cu peretele posterior al vaginului, delimitându-se în felul acesta spatiul recto – vaginal posterior, atât la barbat cât si la femeie rectul se afla în raport cu sacrul si cu coccisul de care este despartit printr-un tesut conjuctiv lax, bogat în vase sangvine, vase limfatice si nervi. Anterior, la barbat rectul vine în raport cu vezica urinara, cu prostata si veziculele seminale; la femeie vezica urinara, uterul si vaginul . •

•

•

Configuratia anatomica este diferita în cele doua portiuni ale rectului .

Ampula rectala prezinta o serie de plice longitudinale , pasagere existente doar la rectul în stare de vacuitate si care dispar la rectul destins ; câteva cute transversale permanente numite plici transversale ale rectului sau valvulele lui Huston . În canalul anal aspectul interior e caracterizat prin prezenta coloanelor , valvulelor si sinusurile anale . Coloanele anale Morgagni sunt 8 – 10 plice longitudinale permanente , cu o lungime de 12 – 15 mm ce contin în axul lor un fascicul de fibre longitudinale si ramuscule fine ale arterei si venei rectale superioare . Bazele a doua coloane anale vecine sunt unite printr –o mica plica semilunara a mucoasei, numita valvula anala Morgagni . Numarul valvulelor este egal cu cel al coloanelor . Între valvula si peretele canalului anal se delimiteaza sinusul anal Morgagni . Acesta apare astfel ca portiunea inferioara închisa în fund de sac a depresiunii (santului) dintre coloanele Morgagni. Zona hemoroidala este o arie circulara a canalului anal , care corespunde portiunilor mai proeminente ale coloanelor anale. O alta zona a canalului anal este pectenul sau zona intermediara, care are forma forma circulara, începe la linia pectinata si coboara pâna la nivelul “liniei albe” a lui Hilton. Dedesuptul liniei Hilton pâna la anus se gaseste ultima zona a canalului anal ce masoara 6 – 8 mm înaltime . Structura rectului : Tunica externa este formata din peritoneu si adventice .





Stratul circular se gaseste profund si se întinde pe toata lungimea rectului. La nivelul canalului anal fibrele circulare se hipertrofiaza formând sfincterul anal intern cu o grosime de 3 – 5 cm în afara lui, separat prin fibre longitudinale se afla sfincterul anal extern. Stratul submucos sau tunica submucoasa permite alunecarea mucoasei si contine retele vasculare, mai ales plexuri venoase. Tunica mucoasei: La nivelul jonctiunii rectosigmoidiene se face trecerea brusca între mucoasa usor rugoasa a colonului la cea neteda a rectului. Inervatia: Inervatia somatica a rectului este asigurata prin ramuri din plexul rusinos pentru muschiul sfincterului extern la portiunea superioara a ampului vine plexul rectal superior; la portiunea suoerioara a rectului vine plexul rectal mijlociu. Inervatia vegetativa este asigurata prin plexul hipogastric . •

•

B . Fiziologia rectului Rectul este implicat în staza prefacatoare si în defecatie. Este dovedit ca

mucoasa rectului detine proprietati de absorbtie în special pentru apa si substante dizolvate în ea. Datorita acestei proprietati exista convingerea ca fecalele continute în în rect se solidifica solidifica si se reduc ca volum prin absorbtia lichidelor, organizând bolul fecal în vederea evacuarii lui prin actul de defecatie . În realitate, staza prefacatoare prefacatoare si definitivarea bolului fecal se realizeaza în portiunea terminala a sigmoidului, separata de ampula rectala, în dreptul jonctiunii rectosigmoidiene, de un sfincter functional. În majoritatea timpului, rectul nu contine materii fecale . Când în urma unor contractii si mitcari ale sigmoidului, fecalele din acest segment sunt împinse în rect, este initiata senzatia de dorinta de defecatie, inclusiv contractia reflexa a rectului si relaxarea sfincterelor anale. Senzatia de nevoie de defecatie ia nastere prin excitarea unor proprioreceptori ai muschilor ridicatori anali . Împingerea bolului fecal prin canalul anal determina, în mod reflex, hipotonia aparatului sfincterian si evacuarea usoara a continutului rectal. Mecanismul continentei anale este ajutat de zone de presiune înalta din canalul anal în repaus (25 – 120 mm Hg) care ofera o bariera eficienta împotriva presiunii rectale joase (5 – 20 mm Hg). Ambele sfinctere contribuie la tonusul de repaus, dar presiunea de repaus este datorata în mare parte sfincterului intern. Când ampula rectala este plina, presiunea exercitata pe peretii rectului determina staza în reteaua venoasa submucoasa si turgescenta venelor hemoroidale. În acest fel se etanseizeaza închiderea canalului rectal. Trecerea continua a materiilor fecale prin orificiul anal (incontinenta anala), este prevenita la subiectul normal, de contractie tonica a sfincterului anal intern si a sfincterului anal extern, care este un sfincter controlat prin sistemul nervos





1. Care sunt persoanele care au risc de cancer în zona intestinului gros? •

Varsta - 90% din cazurile de cancer apar la persoane de peste 50 de ani

(în SUA reprezintă a doua cauză de moarte, aproape 10% din populaţiei contractând boala într-un anumit punct al vieţii)

Prezenta infectiei cu virus papilomatos uman (HPV) Parteneri sexuali multipli Practicarea sexului anal Prezenta frecventa a eritemului (roseata), (roseata) , inflamatiei si pruritului (mancarime) anal Prezenta fistulelor anale (legatura anormala intre doua cavitati) Persoanele care au avut anterior sau in familie cancer de colon, anus sau rect sau polipi în zonele menţionate Boli intestinale inflamatorii (Boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica) Sindroame genetice (inascute) cu risc de cancer in familie- polipoza polipoza •

•

•

•

•

•

•

•

adenomatoasa familiala, cancerul colorectal ereditar non-polipozic, sindromul Oldfield,Peutz-Jeghers,Turcot

•

o o o o •

•

•

•

•

•

Alimentatia

-saraca in fibre alimentare -bogata in grasimi -bogata in calorii -bogata in carne si derivate de carne Viata sedentara, cu activitate fizica redusa Diabetul zaharat Obezitatea Fumatul Consumul de alcool Iradierea pentru alte forme de cancer

2. Care sunt simptomele cancerului de colon?

Cancerul in functie de localizare poate sa evolueze destul de mult timp fara nici un simptom, fiind descoperit uneori in stadii foarte avansate, inoperabile. Atunci cand exista simptome, acestea pot fi urmatoarele: Schimbarea caracteristicilor scaunului Diaree (mai mult de doua scaune pe zi) Constipatie (un scaun la mai mult de doua zile) Alternanta diaree/constipatie ● Schimbari in obisnuintele intestinului ● Sange in scaun (rosu deschis sau foarte inchis) ● Scaunele care sunt mai mici decat cele obisnuite ● Disconfort abdominal general (dureri provocate de gaze, ballonare si/sau

•

o o o







•

•

•

•

•

Dureri la defecatie Zgomote hidro-aerice abdominale Scadere in greutate de cauza neexplicata Lipsa poftei de mancare Paliditatea tegumentelor (pielii)

3. Stadii

- stadiul 0 (carcinom in situ) - cancerul este localizat pe linia anusului - stadiul I - tumora are pana la 2 cm - stadiul II - tumora are mai mult de 2 cm - stadiul IIIA - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la nodulii limfatici din apropierea rectului sau la organele invecinate, precum vagin, uretra si vezica urinara - stadiul IIIB - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la organele invecinate si nodulii limfatici din apropierea rectului sau la nodulii limfatici de aceeasi parte a pelvisului si/sau a diafragmului, diafragmului, si posibil la organele din apropiere; sau la nodulii limfatici din apropierea aprop ierea rectului si la diafragm, si/sau la nodulii limfatici de ambele parti ale pelvisului si/sau a diafragmului si posibil la organele din apropiere - stadiul IV - tumora poate fi de orice dimensiune si s-a extins la nodulii limfatici sau in organele invecinate si s-a extins in alte parti ale organismului (metastaze la distanta). 4. Complicatiile cele mai frecvente sunt: a. Metastaze locale (in abdomen) sau la distanta (oase, ficat, plamani, b. c. d. e. f. g. h.

suprarenale, creier ) Icter prin metastaze in ficat Ascita (lichid in burta) prin metastaze in abdomen

Anemie Ocluzie intestinala Tromboflebite repetate Fistule abdominale Invazie in vezica urinara cu hematurie (sange (sange in urina), urina), sau

metroragii (sangerare genitala)

Cancer colonal si analo-rectal

Recommend Documents