Calcule de Rezistenta-Evaluarea Incarcarilor

II ‐

CALCULE DE REZISENȚĂ REZISENȚĂ

Calculul clă clădirilor cu pereț pereți structurali la acț acțiunea înc iunea încăărcă rcărilor verticale si orizontale 1. Consideraț Considerații generale Calculul elementelor structurale ale construcțiilor cu pereți de beton armat se face pentru grupările fundamentală si specială de înc de încărcări. Pentru clădirile curente sub aspectul regimului de înălțime, al valorilor încărcărilor gravitaționale, gruparea special ă , incluzând ac ț țiunea iunea seismic ă, este cea care dimensionează, de regulă, în condițiile aplicării prescripțiilor din tara noastră, elementele structurale verticale. În cazul clădirilor mixte cu structură de rezistență din pereți portanți tip diafragmă şi cadre lamelare (ambele din beton armat monolit) se consideră că preluarea acțiunii seismice se face integral de către pereți. Diafragmele de beton armat preiau:

Cadrele lamelare din beton armat preiau:

1‐ Încărcări gravitaționale (permanente/din 1‐ Încărcări gravitaționale (permanente/din greutate proprie, utile, zăpadă) greutate proprie, utile, zăpadă) 2‐ Încărcarea seismică ce acționează pe direcție orizontală.

2. Evaluarea înc Evaluarea încăărcă rcărilor gravitaț gravitaționale (conform standardelor: SR EN 1991‐1‐1 din 2004, si SR EN 1991‐1‐1/NA din 2006) 2.1 – Înc Înc ărcarea din greutatea proprie greutatea proprie – se – se consideră ca acțiune permanentă fixă „Greutatea proprie a lucrărilor de construcții trebuie să fie reprezentata de o singura valoare caracteristica şi sa fie calculata pe baza dimensiunilor nominale şi a valorilor caracteristice ale greutăților specifice.” Deci se va calcula pentru fiecare element constricție iar elementele multistrat se vor considera cu dimensiunea şi greutatea specifică a fiecărui strat. OBS.: Pentru o evidență mai exactă ş i a formă de redactare ordonat se recomandă prezentarea grafică a calculului sub formă tabelară şi a unei schițe cotate pentru fiecare element de construcție evaluat (pereți exteriori portanți şi de închidere, de închidere, planşeu peste ultimul nivel / acoperiş terasă, planşeu peste subsol neîncălzit, pereți interiori portanți şi despărțitori, planşee etaj curent, planşeu casa scării).

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





1. Perete exterior tip I (structural):

Nr.

Material

Grosime strat

d (m) 0 1 2 1 Tencuială mortar var ciment 0,02 2 Beton armat 0,20 3 Polistiren X 4 Tencuială exterioară 0,005 2 Total înc Total încăărcare caracteristică caracteristică pe m de element

Încă Încărcare caracteristică caracteristică strat

Greutate specifică specifică

g (kN/m3 ) 4=2x3

3

(kN/m ) 3

Obs.

5

col4=

2. Perete exterior tip II (nestructural / de închidere): de închidere):

Nr.

0 1 2 3

Material

1 Tencuială mortar var ciment Zidărie cărămidă (GVP) Polistiren

Grosime strat d (m) 2 0,02 0,24 X

Greutate specifică specifică 3

(kN/m ) 3

Încă Încărcare caracteristică caracteristică strat g (kN/m3 ) 4=2x3

Obs.

5





3. Planş Planşeu peste ultimul nivel (structura acoperiş acoperişului terasă terasă) : 1‐ waterproof membrane protection (mortar 3 cm + gravel or concrete boards); 2 – waterproof membrane; 3 –diffusive layer; 4 – waterproof membrane support (mortar 3 cm); 5 – polystyrene termo‐ insulation 20 cm; 6 – diffusion layer; 7 –vapor barrier; 8 – sloping layer (b.c.a.) 8 cm; 9 – reinforced concrete floor slab – slab – 12…15 cm; 10 – 10 – ceiling plaster ‐ 1,5 cm;

4. Planş Planşeu peste subsol: floor over floor over basement: basement: 1‐ ceiling plaster ‐ 1,5 cm; 2‐ thermal insulation of mineral of mineral wool – wool – 10 cm; 3‐ reinforced concrete floor slab – slab – 12…15 cm; 4‐ mortar bead – bead – 3 cm 5 – Ceramic floor tile – tile – 1.2 cm

2.2 – Înc – Înc ărcarea util ă Încărcările utile pe clădiri sunt cele care rezulta din exploatare. Valorile indicate in aceasta secțiune includ: ‐ utilizarea normala de către persoane; ‐ mobilier şi obiecte deplasabile (de exemplu pereți despărțitori nepermanenți, magazii,conținutul containerelor);





Pentru determinarea înc determinarea încărcărilor utile, planșeele şi acoperișurile sunt subdivizate in categorii după utilizarea lor.





Nr. 0 1 2 3 4 5

Înc ărcare caracteristic ă qk [KN/m2 ]; (daN/m2 ) 2 2 1,5 [KN/m ] ; 150 (daN/m2 ) 0,75 [KN/m2 ] ; 75 (daN/m2 ) 2 2 1,5 [KN/m ] ; 150 (daN/m ) 2 150 (daN/m2 ) 2,5 [KN/m ] ; 2 2 3,0 [KN/m ] ; 300 (daN/m )

Categoria suprafeț ei de ei de înc înc ărcare 1 Acoperiş terasă circulabil Acoperiş terasă necirculabil Planşee curente Balcoane Scări

țitori itori 2.3 ‐ Pereț ii desp ii despăr ț

În cazul in care planșeele permit o distribuire laterala a încărcărilor , greutatea proprie a pereților despărțitori mobili poate fi luata in considerare ca o incarnare uniform distribuita qk, care se adaugă încărcărilor utile. Aceasta incarnare uniform distribuita depinde de greutatea proprie a peretelui despărțitor calculată pe în pe înălțimea unui etaj (heataj‐hplanseu) după cum urmeaz ă: ‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 1,O kNlm din lungimea peretelui: qk=0,5 kNlm2 ; ‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 2,O kNlm din lungimea peretelui: qk=0,8 kNlm2; ‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 3,O kNlm din lungimea peretelui: qk=1,2 kNlm2. Dacă pereții depăşesc valoarea de 3,O kN pe metru lungime de perete, se va determina înc determina încărcarea efectivă.

2.4 – Înc Înc ărcarea date de z de ză pad ă Încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş trebuie să se determine după cum urmează: a) pentru situații de proiectare permanente: s

=

μ i C e C t sk

unde: µi ‐ coeficientul de forma al înc al încărcării date de zăpadă (pentru acoperişul terasă unde panta este cuprinsă între 2‐ 10% coeficientul µi =0,8 ); sk ‐ valoarea caracteristica a încărcării date de zăpadă pe sol pentru un anumit amplasament ; Ce ‐ coeficientul de expunere (Ce=1 pentru expunere normală); C t t ‐ coeficientul termic(Ct=1).

3. Evaluarea înc Evaluarea încăărcă rcărilor pe nivel Valorile incarnărilor se vor estima pentru câte un nivel ( pe baza planului etaj curent ) si se vor utiliza valorile cotelor inter‐ax la pereți si suprafețele utile la planșee.





0 P1 … Pn

1←2+3

2

3←1-2

4

5

6←2x4

7←3x5

8←6+7

9

10←8x9

Gt,et

Încă Încărcarea totala pe etaj - din greutate proprie planş planşee:

Observaț Observații: 1‐ În zona casei scării rampa se va considera cu suprafața proiec ției in plan orizontal dar se va majora grosimea planșeului la 20 cm pe toata suprafața casei scării; 2‐ În cazul planșeului peste ultimul nivel (acoperişul terasa) se consider ă greutățile, pe unitate de suprafața, a tuturor straturilor ce intră in componența terasei înmul terasei înmulțite cu suprafața acestuia; 3‐ Pentru atic se va considera: Gatic=latic(perimetrul acoperişului)*gatic (kN/ m2)*hatic (hatic=0,90…1,20 m) Înc ărc ări utile ri utile plan planşeu: Tip planșeu Supraf. totala planșeu

Încărcare utila unitar ă

Încărcare utilă planşeu

Nr. Planşee simil.

Total tip planşee

q u u kN/ m2 2

G t,pl t,pl kN 3 1x2

Nr. 4

g r r kN 5 3x4

S p m2 1

0

←

←

P1 … Pn Încărcarea totala utila pe etaj :

Qt,et

Observaț Observații: 1‐ Pereții despărțitori cu greutate mai mică decât 3,00 kN/m pot fi considerați ca o încărcare variabil ă uniform distribuită (conform SR EN 1991‐1‐1:2004); 2‐ În cazul planșeului peste ultimul nivel (acoperişul terasa) se consideră o singură încărcare utilă ş i anume ce cu valoare maximă dintre înc dintre încărcarea din zăpadă şi cea utilă (pentru terasă circulabil ă sau necirculabilă soluția constructivă adoptată de fiecare).

2. Pereț Pereți etaj curent Greutate proprie Greutate proprie pere pereț i: i:

Tip perete 0

E1 … In

Supraf. totala pereţi

Supraf. goluri tâmplar.

Supraf. zonă opacă

Incarc. zonă opacă

Incar. tâmplar.

Greut. zonă opacă

Greut. zonă opacă

Greut. totala perete

Nr. per. sim.

Total tip per.

S t t m2 1

S g g m2 2

S r r m2 3 1-2

g c c kN/ m2 4

g r r kN/ m2 5 0,5 0,5 0,5

G c c kN 6 3x4

G r r kN 7 2x5

G kN 8 6+7

Nr. 9

G t t kN 10 8x9

←

←

←

←

Incarcarea totala pe etaj - din greutate proprie pereț pereți:

←

Gt,et

Observaț Observații: 1‐ Ca notații pentru identificarea tipurilor de pereți se propun următoarele: E – E – pere pereț i i portan portanț i exteriori, i exteriori,







Calcule de Rezistenta-Evaluarea Incarcarilor

Recommend Documents