BOLI DE COLAGEN (BOLI CU 1000 DE FEŢE) LUPUS SISTEMIC
0744/65.80.48. Giurea Care sunt cauzele care pot declanşa o boală autoimună? Tulburare de metabolism celular, reversibilă cu răspuns imunitar de tip special (anticorpi antiARN, antiADN, anticorpi antinucleari) dat de disfuncţie tiroidiană. Disfuncţia tiroidiană este indusă în organism de: stări de stres negative de lungă durată; boli ale tiroidei; tratamente ce pot influenţa functionalitatea tiroidei; infecţii repetate ale amigdalelor; folosirea de anticoncepţionale, tratamente hormonale, implanturi, alimente aromatizate, conservate, colorate chimic, iradieri, intoxicaţii cu substanţe chimice; pătrundere prin canale energetice datorat unui ţesut epitelial degradat în prezenţa unor factori fizici în exces (căldură, raze UV), de substanţe chimice în suspensie (produse cosmetice etc.) • • • • •
•
Care sunt condiţiile pentru ca boala să se manifeste? Ca boala să se manifeste vor exista obligatoriu două condiţii (cauze) esenţiale: 1. Cauza care o declanşează, care ulterior dispare; 2. Cauza care o întreţine, prezentă pe tot timpul manifestării bolii până la vindecare. Tiroida produce hormonul numit tiroxină, acesta fiind cantonat în colodiile tiroidiene. În funcţie de necesităţile fiziologice ale organismului, aceşti hormoni sunt transportaţi la nivelul mitocondriei celulei hepatice de două enzime care circulă liber în sânge prin organism (TBG şi TBG). Când sistemul nervos pierde controlul asupra tiroidei, colodiile tiroidiene pun în circulaţia sanguină cantităţi mari de tiroxină. Aceasta se autodegradează dând naştere la apariţia a două stări: 1. Autodegradarea la nivel celular, altul decât cel hepatic, cu rezultanta de substanţe vasoconstrictoare permanente ce au ca efect micşorarea la 1/3 a lumenului vascular inducând stări de hipoxie permanentă a celulelor irigate de aceste capilare. Starea aceasta are ca efect direct şi imediat următoarele modificări: 2. - Creşterea dimensiunilor membranelor celulare (îngroşarea), cu micşorarea porilor, disiparea încărcăturii electrice a membranei şi blocarea schimburilor energetice; - Diminuarea gradului fosforilărilor oxidative; - Activarea oxidării proteinelor şi a glicolizei anaerobe cu acţiune catabolică calorigenă; - Blocarea lizomului cu apariţia foamei de elemente şi a crizei lizozomiale. De ce apare în cadrul acestor boli răspunsul imunitar de tip special: celule lupice, anticorpi antiARN, antiADN, anticorpi antinucleari? Practic, în lipsa cantităţii necesare de oxigen, celulele primind doar 1/3 din necesar, pentru a supravieţui în lipsa de oxigen vor degrada glicogenul (glicoliza anaerobă) cu eliminarea unei
mari cantităţi de căldură. Aşa se explică stările febrile de lungă durată care nu cedează la tratament medicamentos antitermic ci la corticoterapie in fazele de debut ale LES. Blocarea formării de glicogen, degradarea celui de rezervă, va obliga organismul să găseasca alte căi de supravieţuire. În disperare, în prezenţa cortizonului secretat de glanda suprarenală va transforma proteina în glicogen şi glicogenul în elemente vitale supravieţuirii. Resturile de proteină nedegradată vor rămâne în citoplasma celulară sub formă de incluziuni citoplasmatice. Imposibilitatea epurării va face ca la nivelul citoplasmei să se acumuleze în timp mari cantităţi de resturi nedegradate ce vor schimba compozitia chimica a celulei. Răspunsul imunitar va apare, organismul considerând aceste celule intruşi, nerecunoscându-le. Organismul va trece la fabricarea anticorpilor antinucleari la început, apoi anticorpi antiADN şi antiARN urmărind distrugerea acestor celule modificate chimic, distrugându-le nucleul ce conţine informaţia genetică. Aceşti anticorpi nu sunt capabili însă să distingă celula normală de celula cu compoziţia chimică modificată, ci vor distruge toate celulele ce au în nucleu ARN-ul şi ADN-ul copiat la inceput. Astfel, în dorinţa de a se apăra, organismul îşi fabrică arme care în final îl vor distruge, el pregătindu-şi, practic, propriul sfârşit, şi de aici noţiunea de BOALĂ AUTOIMUNĂ.
Ce organe interne pot fi afectate? Autodegradarea tiroxinei mai poate da ca rezultante formarea de substanţe ce vor bloca procese metabolice cu rezultantă de apariţie în organism a metaboliţilor imaturi şi/sau incompleţi. Aceşti metaboliţi se vor forma continuu şi în cantităţi din ce în ce mai mari. Ei se vor autodegrada cu rezultante de toxine, sau vor fi eliberaţi în tubul digestiv. Prezenţa acestora în tubul digestiv va duce la favorizarea anumitor tipuri de floră microbiană, banală sau patogenă, care se va înmulţi. Prin metabolizarea produşilor imaturi această floră microbiană va dezvolta toxine care pot afecta numai tubul digestiv sau pot trece prin absorbţie în circulaţia sanguină ajungând la cei doi epuratori: rinichi şi/sau ficat. Rinichiul – organ epurator pereche, răspunde în organism de controlul şi epurarea a tot ce se află extraperitoneal. În funcţie de toxine şi de organele afectate, poate da: - rinichi - nefrita lupică; - inimă - endocardita lupică; - sistem vascular - vasculita lupică; - sistem osos şi limfă - lupusul limfatic; - muşchi - miozita; distrofia musculară; - membrane, mucoase - inflamarea cavităţii bucale şi a foselor nazale; - pielea - erupţii cutanate prin zone de proiecţie energetică prin modificarea aspectului pielii. Ficatul – răspunde de epurarea a tot ce se află intraperitoneal (intestin subţire şi gros, pancreas, vezică biliară) şi extraperitoneal (esofag, limbă şi zona sublinguală). Ficatul mai are ca zonă de proiecţie externă pielea capului (scalpul). De ce boli cu erupţie cutanată, fără modificări la nivelul sângelui? Lupusul cutanat – forma de boală fără modificări sanguine – este boala care nu pune în pericol viaţa, dar este forma care impresionează prin imaginea mutilantă a erupţiilor cutanate. Erupţiile cutanate sunt date de fapt de reacţia pielii la toxina ce o transversează din interiorul organismului către afară. Aceste toxine sunt eliminate de la locul de formare ale organelor interne prin canale energetice, toxinele fiind purtate din celulă în celulă de curenţi energetici. Erupţia cutanată este o stare normală de manifestare a bolii, care nu trebuie suprimată. Suprimarea erupţiei prin blocarea
canalelor energetice va genera acumulare de toxină şi poate duce la acutizarea bolii şi transformarea în LES.
De ce erupţii cutanate la diferite nivele? Am amintit aici de canale energetice, curenţi energetici, zone de proiecţie energetică. Zonele de proiectie energetică nu reprezintă decât desenul pe suprafaţa pielii a organelor interne. Sunt 700 de canale energetice virtuale care nu se întretaie, cu circuit reversibil ce permite încărcarea energetică sau eliminarea de toxină. Fiecărui canal energetic îi corespunde pe suprafaţa pielii un punct energetic. În jurul fiecărui punct energetic există o suprafaţă energetică, iar însumarea acestor suprafeţe dau ariile energetice ce corespund valoric cu aria desfăşurată a organului intern. Rinichiul – are ca zone de proiecţie energetică externă: fruntea cu ochii (“masca lui Zorro”), fosele nazale, mâinile (cât se poartă o mănuşă), picioarele (cât se poartă şoseta), pielea din coate şi genunchi, cavitatea bucală cu buzele). Căile interne: - rinichi- plămân plămân (eliminare de toxină pe această cale dă pleurita lupică); - rinichi-inimă (eliminare de toxină pe această cale dă endocardita lupică); - rinichi-creier (tulburări neurologice); - rinichi-oase (lupus limfatic); - rinichi-muşchi (miozita, distrofia musculară). Ficatul – are ca zonă de proiecţie energetică externă: scalpul; Căile interne: - esofagul; - limba; - zona sublinguală; Stomacul – nasul şi obrajii; Vezica biliară – regiunea subrotuliană corespunzătoare mărimii palmei; Pancreasul – zona de deasupra maleolei, de o parte şi de cealaltă a piciorului, corespunzătoare mărimii palmei (eliminarea de toxină prin acest canal are ca rezultantă apariţia ulcerelor varicoase de tip lupic sau necrotic). Cum se explică vindecarea în astfel de boli? Cum ajutăm organismul să înlăture boala, cum ajutăm sistemul imunitar şi care este mecanismul vindecării? Corpul uman este un complex energetic cu un mecanism de apărare care îl ajută să îşi menţină un echilibru optim. Acest mecanism are un nivel energetic specific fiecărui organism, cu energie dispusă în 12 straturi energetice, aşezate concentric, şi cu energii descrescânde de la mijloc către exterior (modelul atomic). Când boala atacă organismul şi se instalează, va ataca primul strat energetic (nucleul) şi îi va distruge energia. Dacă boala învinge distrugând acest strat, corpul se va retrage şi va lupta în continuare de pe stratul imediat următor mai slab încărcat energetic. Cu cât organismul se va retrage spre straturile exterioare mai slab încărcate energetic, cu atât boala se agravează, simptomatologia ei schimbându-se dramatic. Ca să împiedicăm cronicizarea bolii şi suferinţa fizică veşnică, vom ajuta organismul or ganismul să învingă boala îndepărtând cauza care o întreţine prin stimularea terapeutică. Stimularea constă în introducerea în organism de energie necesară anihilării şi eliminării toxinei egală cu energia stratului pe care se duce lupta în acel moment, cu eliberarea canalelor şi accelerarea fluxului
energetic. Practic, va trebui să introducem în organism energii specifice tuturor straturilor energetice indiferent de gradul de cronicizare a bolii şi de energia specifică fiecărui strat. Vindecarea înseamnă de fapt un salt cuantic compus din forme noi de energie, de la exterior către interior, organismul învingând încet şi în timp boala. S-a pus întrebarea dacă există şi alte variante de refacere a sănătăţii în afara tratamentului alopat (administrării medicamentelor chimice) care este neputincios, plin de riscuri şi impropriu? Ce trebuie să conţină acest tratament? Starea de sănătate este înnăscută şi nu este decât o ordine naturală a lucrurilor şi numai Natura o poate controla şi ordona. Am folosit pentru stimularea terapeutică substanţe complexe, naturale, conţinute de plante. Efectul lor în timp nu a dăunat organismului ci a înlăturat toate modificările pe care boala le-a produs. Tratamentul pe care l-am folosit la început, pentru propria-mi vindecare, a urmărit: - oprirea formării de toxină şi refacerea proceselor metabolice afectate de aceasta; - redirecţionarea toxinei acumulate în organism; - protecţionarea organelor epuratoare şi favorizarea lor pentru eliminarea toxinei.
Cât durează tratamentul în formele interne şi în cele cutanate? Pentru formele de lupus sistemic (LES,LEC,LED) tratamentul cu extracte naturale s-a făcut la început în paralel cu tratamentul medicamentos şi cu urmărirea valorilor analizelor specifice pozitive ce au pus diagnosticul. Odată cu scăderea valorilor analizelor de mai sus s-a micşorat treptat cantitatea de medicament chimic, iar la negativarea analizelor s-a suprimat tratamentul medicamentos şi s-a continuat cel cu extracte naturale. Durata acestui tratament a urmărit analizele negative şi starea generală a bolnavului. Când pe durata a 1,5–2 ani analizele ce au pus diagnosticul bolnavului au rămas negative şi starea generală a acestuia a fost excelentă, sa renunţat definitiv şi la acest tratament. Eu, personal, nu am mai avut simptomatologia bolii (diagnosticat cu LES în anul 1984) din anul 1990. În formele de lupus cu erupţii cutanate pot fi descrise 3 forme de vindecare: 1. Suprafeţele cu erupţii cutanate se măresc, exacerbându-se cu eliminare masivă de toxină. Aceste erupţii dispar după o anumită perioadă (la mine dura 28 zile) cu reapariţia la o anumită perioadă (la mine după 2 luni), dar de fiecare dată ½ din erupţia anterioară. Am avut astfel 8 erupţii, iar ultima a fost abia vizibilă. 2. Suprafeţele cu erupţii dispar, apărând alte erupţii în alte zone decât cele iniţiale (erupţii pasagere). 3. Suprafeţele cu erupţii se sting treptat, invers decât au apărut. Tratamentul se continuă o anumită perioadă de timp după dispariţia simptomatologiei sau a erupţiilor cutanate din următoarele considerente: fiecare organism are un prag de toleranţă şi unul de echilibru. Când toxina se află cuprinsă cantitativ în intervalul zero÷prag de zero÷prag de toleranţă , organismul nu reacţionează sau când cantitatea de toxină depăşeşte pragul de toleranţă, ajungând la acel echilibru (de suportabilitate), organismul începe să manifeste primele simptome clinice ale bolii. Când cantitatea de toxină depăşeşte pragul de echilibru (de suportabilitate), boala are manifestări din ce în ce mai greu de suportat. Eliminarea de toxină va reprezenta, de fapt, inversul acumulării toxinei şi cronicizarea bolii. Când toxina va trece sub pragul de toleranţă al organismului, simptomatologia bolii va dispare în totalitate dând senzaţia de vindecat, însă cura cu extracte naturale trebuie continuată până la eliminarea totală a toxinelor (până la valoarea zero).
Cum se explică vindecarea naturală? De ce plante? De unde această energie? Există o ordine a lucrurilor în natură pe care numai natura o poate ordona şi controla. Suntem fiinţe telurice şi ne hrănim cu energie solară. Hai să privim formula hemoglobinei şi cea a clorofilei; vom observa că sunt identice, singura diferenţă fiind atomul de fier bivalent Fe2+ la hemoglobină şi Mg2+ la clorofilă. La clorofilă se mai observă un electron e-, foarte încărcat energetic care “dispare” cu încărcătura energetică apărând apoi cu energia scăzută. Se încarcă la nivelul clorofilei şi transportă această energie în plantă. Mecanismul energetic l-am mai explicat. Indiferent ce folosim din plante (rădăcini, tulpini, frunze, flori, seminţe), acestea conţin de fapt substanţe naturale, sintetizate de celule vii. Sunt S unt substanţe bioenergetice rezultate din fotosinteză (soare, apă, aer, elemente chimice din sol). De ce apar aceste boli la copii? Cauza care declanşează aceste boli la copii poate fi dată de toxine care au trecut bariera placentară. Cauze: - tratamente de fertilizare; - folosirea excesivă a contraceptivelor; - tratamente pentru menţinerea sarcinii; - stres în sarcină; - constipaţii de lungă durată în ultimele luni de sarcină. În funcţie de cantitatea de toxină blocată, copiii se pot naşte cu boala sau boala poate apare la 1-3 ani după ce copilul trece pe alimentaţie normală. Sunt vindecabile. •
În loc de încheiere. Se cunosc teoretic 164 toxine care pot provoca 164 forme de boală, uneori cu 1-7 forme. Poţi să faci boala lupică cu una, două sau mai multe toxine alese aleatoriu. Vom avea astfel un număr foarte mare de forme de boală, fiecare bolnav fiind unic în felul lui ca individ şi ca formă de boală. Cei mai interesaţi în vindecare au fost şi rămân bolnavii şi aparţinătorii acestora. Lor mă adresez, punându-le la dispoziţie cercetările mele de până acum. Lupusul şi orice formă de boală de colagen sunt vindecabile, fără risc medical. Stimată pacientă, Stimate pacient, Vă rog să citiţi cu atenţie instrucţiunile următoare, deoarece acestea acestea conţin informaţii importante despre ceea ce trebuie luat în seamă şi respectat pe tot timpul curei pentru a vă învinge boala. Meritul vindecării vă aparţine. Compoziţie şi acţiune Ceaiurile conţin plante cu rol: detoxifiant, depurativ, antialergic, puternic remineralizant şi vitaminizant al organismului, vasodilatator periferic, corector de hemoglobină, imunosupresor, antidiabetic (la persoanele care fac corticoterapie). Cura cu ceaiuri AMEC urmăreşte eliminarea cauzelor care întreţin boala. Mod de prezentare
Pungi cu diferite cantităţi de plante tocate, cu miros specific de flori şi fân uscat. Poate fi folosit, conform instrucţiunilor, 2 ani de d e la data ambalării. Domenii de întrebuinţare Colagenoze (LES, LEC, LED), psoriazis, stări alergice alimentare sau respiratorii. Contraindicaţii Nu există, practic, contraindicaţii. Conţin substanţe naturale care interacţionează cu organismul, care le recunoaşte şi foloseşte cantitatea necesară în acel moment. Cantitatea de substanţe active nefolosite nu se acumulează sau depozitează în organism, ele fiind eliminate. Se aplică cu precauţie la persoanele cu calculi biliari sau renali cu un diametru mai mare de 5 mm. Măsuri de precauţie în timpul curei Pe toată durata folosirii ceaiurilor se va respecta regimul dietetic impus de medicaţie. Este interzis consumul de alcool, oţet, ardei iute, băuturi acidulate, grăsime animală (untură, slănină). În caz de reacţii hipersensibile (eliminări masive de toxină) se va micşora doza de plante pusă în apă, până ce aceste reacţii dispar, cura reluându-se cu doze crescânde, în timp, la limita suportabilului. Interacţiuni Nu există. Nu creează dependenţă. Cura se poate face în paralel cu orice tratament medicamentos. Nu favorizează alte boli. Îndrumări de dozare Doza maximă cu care se porneşte în cură este de o lingură de ceai la 1,5 l de apă. Doza se poate adapta individual în funcţie de gradul bolii. Durata utilizării Cura se realizează până ce concentraţia de toxină atinge procentul zero, adică la aproximativ 1 an de la dispariţia simptomatologiei bolii (în psoriazis) sau până când 4 analize consecutive, la intervale de timp dictate de medicul curant, sunt negative. Mod de utilizare 1. Ceai fiert în clocot 3-4 minute. 2. Pulbere amestecată cu miere şi propolis numai la persoanele care au interdicţie la consumul de lichide. Indicaţii de folosire pentru medic Cura se va face câteva luni paralel cu tratamentul medicamentos administrat în momentul începerii curei. Tratamentul medicamentos se reduce treptat, până la eliminarea lui, în funcţie de starea generală a pacientului sau de negativarea analizelor specifice ce au pus diagnosticul bolii respective. Supradozarea
Nu se cunosc cazuri de supradozare. Ceaiul nu intoxică, indiferent de concentraţia sau cantitatea folosită. Efecte secundare negative Nu se cunosc asemenea stări. Cura poate fi folosită de orice persoană indiferent de vârstă, bolnavă sau sănătoasă. Ceaiul poate fi utilizat in scop profilactic si curativ. cur ativ. Indicaţii cu privire la păstrare Se va păstra în pungi de hârtie la loc uscat Marin Giurea Aleea Nucului nr. 18, loc. Piatra Olt, Jud. Olt, code 0559 or at tel. 0744/658048, between 7.30 and 13.30.
Fetita mea are lupus si hepatita B" (Raspuns pentru BEATRICE STOICA, F. AS nr. 643)
Lupusul, desi nu este o boala vindecabila in acceptiunea alopata, poate prezenta, totusi, in urma unui tratament adecvat, o ameliorare a simptomelor, iar cateodata poate intra in perioade de remisiune (acestea putand ajunge la cativa ani). Tratamentul acestei afectiuni depinde de tipul si severitatea simptomelor. Exista numeroase medicamente care controleaza simptomele, dar administrate pe termen lung pot genera efecte secundare, cu efect negativ asupra organismului. Atat medicul, cat si pacientul trebuie sa ia in calcul acest lucru. Daca medicina alopata se opreste aici, din fericire, medicina naturista vine cu numeroase solutii, existand si cazuri in care aceasta ac easta boala a fost invinsa. Dietoterapia este foarte importanta: consumati cereale germinate, fructe si legume proaspete (coacaze negre, afine, mere, morcovi etc.), macerate la rece din busuioc, nalba, galbenele, trei-frati-patati. Extern, folositi aplicatii cu macerat la rece din tataneasa si galbenele. Evitati expunerea la soare si faceti exercitii fizice si de respiratie. Inscrieti-va la un curs de Qi-gong. Cu credinta in Dumnezeu, optimism si disciplina, totul se poate! In legatura cu hepatita B: se folosesc de multe ori plante sau remedii cu rolul de a stimula imunitatea (ex. Echinacea), in cazul fiicei dvs. acestea nu sunt recomandate deoarece pot agrava colagenoza si creste simptomatologia lupica. Este de preferat sa administrati plante si remedii cu efect hepatoprotector (macerat la rece din anghinare, galbenele, turita mare, armurariu pisat, sunatoare etc.) si antiviral direct (propolis, rostopasca, extract de usturoi). (Atentie la produsele firmelor "fantoma" de pe piata.) Sucul de aloe vera are efecte deosebite, dar este bine ca toata lumea sa stie ca acesta nu se administreaza mai mult de 6 luni (se poate relua dupa 4 luni de pauza), deoarece dupa aceasta perioada, poate irita aparatul urinar
Opinia medicului Dr. Cristian Boerescu specializat in recuperarea bolilor cronice la Clinica "Albert Schwaitzer" (Germania) Subiectul adus in discutie de revista "Formula As" se adreseaza unei patologii medicale foarte vaste de care se ocupa mai multe specialitati medicale: medicina interna, reumatologia, imunologia, ortopedia si dermatologia. In esenta, colagenozele reprezinta denumirea generica a unui grup de boli bo li (poliartrita reumatoida, sclerodermie, lupus eritematos e ritematos sistemic, polimiozita, dermatomiozita) care au mai multe aspecte comune: nu au o cauza cunoscuta; afecteaza prin fenomene inflamatorii necontrolate multiple organe si sisteme (de aceea, ele se mai numesc si boli sistemice); sunt asociate cu febra si stare generala de rau, anemie, Vsh crescut; prezinta anomalii imunologice si tind sa aiba o evolutie cronica. Lupusul eritematos sistemic este prototipul acestui grup de boli grave, care evolueaza nefast si imprevizibil, cu perioade de exacerbare si remisiune. Colagenozele sunt diagnosticate in clinici de specialitate printr-o serie de analize de laborator si teste imunologice. Nu exista un tratament medicamentos care sa opreasca evolutia bolii; de aceea, pacientii sunt tratati simptomatic. In trecut, mortalitatea intre bolnavii de lupus era de 50%, dar astazi - datorita introducerii medicamentelor imunosupresoare si a Cortizonului - rata de supravietuire este de 90% la un an si 70% la 8 ani. De aceea, indiferent de tipul de tratament naturist pe care-l urmeaza pacientul, aceste medicamente nu pot fi oprite decat de medicul specialist care le-a recomandat si doar pe baza remisiunii fenomenelor patologice. O serie de argumente pledeaza insa pentru asocierea in tratamentul acestor bolnavi a remediilor naturale: Dietoterapia joaca un rol important in tratamentul bolilor sistemice. Spre exemplu in Spania, in 1981, s-a comercializat ulei industrial in locul celui comestibil si aproximativ 20.000 de persoane au prezentat modificari cutanate similare celor din sclerodermie. Hidrocarburile aromate si gudroanele care se formeaza cand prajim in ulei diverse alimente, margarina, nitritii folositi la conservarea mezelurilor sunt "vinovate" de declansarea si agravarea bolii. Iata de ce dr. Andre Denjeau, in cartea "Les 5 piles de la sante" ("Cei 5 stalpi ai sanatatii), subliniaza importanta unei diete biologice adecvate care poate modula raspunsul imunologic exacerbat in colagenoze. Fulgi de ovaz (100 g/zi) in salate sau sucuri de fructe, iaurt degresat sau compot - au efect antiinflamator. Terci de grau (porridge englezesc) obtinut prin fierbere din grau macinat integral - in timp, ajuta la diminuarea durerilor. Mere (1,5 kg/zi) sub forma de suc sau consumate ca atare. Fructe de padure: coacaze negre si afine inmuiate in apa (echivalentul a doua cani pe zi, in mai multe reprize) - ajuta la cicatrizarea tesuturilor afectate. Seminte de floarea-soarelui (100-200 g/zi) neprajite si decojite - pentru efectul emolient si regenerator. Polen proaspat (3-6 lingurite pe zi, inainte de masa) - pentru aportul de aminoacizi esentiali, enzime si factori de crestere. Bolnavul se va hrani cu legume, fructe si cereale, ciuperci in loc de carne si miere in loc de zahar, urmarind sa nu scada in greutate, daca nu este supraponderal. Febra se trateaza cu ghintura - 0,25 g, de 1-3 ori pe zi. Durerea se trateaza cu infuzie din flori albe de nufar (o cana dimineata) si infuzie din flori de tei (o cana seara).
Recomandam, de asemenea, macerat la rece (24 de ore) din busuioc, coada-calului, trei frati patati si ghimpe (macinate) - 20 g de amestec la un litru de apa care se bea a doua zi intre mese si pulbere de plante din menta, roinita, odolean, paducel, galbenele administrata oral de trei ori pe zi, cate o lingurita inainte de mese, pentru tratamentul de fond al bolii. Local, se pot pune comprese pe articulatiile dureroase fie cu macerat la rece din tataneasa (30 g la 300 ml apa) in perioadele active ale bolii, fie cu macerat la rece din boia de ardei iute (10 g la 200 ml de apa) in perioadele de acalmie, cand articulatiile nu sunt umflate si rosii, in sedinte de 5-15 minute, apoi se face masaj cu unguent de galbenele. Foarte pe scurt: este important sa se foloseasca creme-ecran impotriva razelor ultraviolete si recomandam periodic bai generale de plante (cu paie de ovaz, coada-racului, rozmarin si coadasoricelului), care se pun intr-un saculet in apa calda a cazii. Dupa Oxford Clinical Medicine Handbook, trebuie sa se acorde un rol important psihoterapiei, stiut fiind faptul ca perioadele de acutizare apar adeseori dupa stari emotionale intense (necontrolate) sau dupa stres psihic intens. De asemenea, exercitiile fizice medicale moderate joaca un rol important in perioada de recuperare. Un astfel de program de recuperare a fost studiat experimental in anul 1996, la Spitalul Clinic "N. Gh. Lupu", intr-un cadru semioficial, pe un numar de 18 bolnavi cu diverse tipuri de colagenoze, care urmau in paralel si tratamentul clasic cu Cortizon. Rezultatul a fost ca dupa doua-trei luni, cand pacientii reveneau pentru controlul periodic curent, ei au relatat - fara exceptie - ca s-au simtit mai bine, iar durerile au scazut simtitor in intensitate. Uimitor a fost sa constatam ulterior ca testele imunologice s-au imbunatatit, ceea ce le permitea bolnavilor reducerea dozei de intretinere cu Cortizon. Sigur ca tratamentul unor asemenea boli severe si capricioase necesita foarte multa rabdare. De aceea, dupa observatiile pe care le-am facut in timp, numai cei perseverenti au reusit cu adevarat.
Prietena mea sufera de lupus eritematos" (Raspuns pentru MIHAELA MIHAELA - Suceava, F. AS nr. 643) Am avut din copilarie manifestari de artrita reumatoida (care este tot o boala de tip autoimun) si miogeloza, boala considerata "de etiologie necunoscuta". Toata viata am suferit de dureri care apareau in mod special toamna si la schimbari de presiune atmosferica. atmosferica. Aveam si foarte des inflamatii articulare articulare si nevralgii extrem de dureroase si persistente. Am fost tratata cu antibiotice si diverse medicamente antiinflamatoare, antiinflamatoare, evident, inutil. Cu 14 ani in urma, am devenit vegetariana si am avut surpriza sa constat ca, dupa un timp, cateva luni durerile au fost mai accentuate, dar la aproximativ un an au disparut. Acum stiu ca orice terapie pe baze naturale produce o eliminare de toxine si grabeste procesul de regenerare al organismului, organismului, ceea ce inseamna si stari neplacute. Va recomand site-ul www.directMS.org, unde puteti afla multe lucruri interesante despre reactia de tip autoimun. Ce nu ne spune nimeni, nu inteleg de ce, este ca atunci cand dispare cauza care o produce, dupa un timp, dispare si reactia. Un lucru este sigur, cand mancam proteina animala si lapte, care este "carne lichida", ni se schimba pH-ul - devine acid - si incepem sa functionam prost.
Organismul noastru noastru este construit pe o retea de colagen (bolile autoimune sunt numite si colagenoze). Colagenul se structureaza pe baza vitaminei E naturale, care se gaseste in cereale integrale. Noi mancam numai cereale decorticate, deci suntem permanent in deficit. Mai mult, vitamina E se asimileaza corect numai in prezenta vitaminei C, tot naturala, iar noi mancam prea putine fructe si legume crude. Prietenei dvs. ii trebuie o terapie sustinuta cu antioxidanti si acizi grasi esentiali. Dupa ultimele cercetari, articulatiile articulatiile se refac numai cu acizi grasi de tip Omega 3, care au si un puternic efect antiinflamator. Nu pot scrie prea multe, desi ar fi de spus.
PSORIAZIS Boala apare ca urmare a formării de toxine la nivelul tubului digestiv prin fermentarea şi putrezirea unor produşi metabolici imaturi sau incompleţi. Aceste toxine trec în sânge şi vor fi preluate spre eliminare, prin canale energetice, de către: rinichi, ficat sau organele la nivelul cărora se formează. Acestea le vor elimina prin zonele lor de proiecţie energetică. Rinichiul va elimina manifestând erupţii la nivelul articulaţiilor, mâinilor şi picioarelor. Ficatul va elimina cu apariţie de erupţii la nivelul pielii capului (scalpului). Intestinul In testinul subţire elimină toxina prin erupţii localizate la nivelul feţei, pieptului, abdomenului, partea internă a braţelor şi picioarelor. Intestinul gros elimină toxina prin spate (omoplaţi, fese), partea externă a braţelor şi a picioarelor. Erupţiile cutanate nu reprezintă boala în sine, ci reacţia pielii la transversarea lor de către toxine. Tratamentul se face îndepărtând cauza care întreţine boala, tratând de fapt organele interne afectate, şi nu pielea. Tratamentul constă în ceaiuri , tincturi , unguente, sucuri de plante, băi de plante şi un regim dietetic . Ceaiurile în amestecuri vi le pun la dispoziţie, dar tincturile şi le va face fiecare bolnav în funcţie de gradul de erupţie pe suprafaţa pielii.
TINCTURI. MOD DE PREPARARE Scopul acestora este de a favoriza pe timpul tratamentului eliminarea rapidă de toxină cu protecţia erupţiilor de eventualele infecţii microbiene.
•
Tinctura de gălbenele: Se poate obţine din flori crude care se pun în vase (ce pot fi închise ermetic) aşa cum se aşază în cădere. Nu se presează peste ele, se pune alcool dublu rafinat de peste 700 tărie cât să le acopere. Vasul se înveleşte în hârtie de culoare închisă şi se aşează la soare, avându-se grijă să se agite de 2-3 ori pe zi. După 14 zile se strecoară şi se păstrează la rece şi întuneric. Rolul acestei tincturi este de a vindeca fără să lase cicatrice.
(Lat., Calendula officinalis)
Tinctura de sunătoare: Se obţine identic celei de gălbenele. Rolul ei este de a dilata d ilata porii şi de a elimina rapid toxinele din piele. (Lat., Hypericum perforatum)
Tinctura de mentă: Se poate obţine din plante verzi, tocate la 1-2 cm, ce se pun în vase cu gât larg, care pot fi închise ermetic, aşa cum se aşează ele în cădere. Se acoperă cu alcool dublu rafinat şi se procedează ca mai sus. Rolul acestei tincturi este de calmare a mâncărimilor. (Lat., Menthae piperitae)
Tinctura de busuioc şi rostopască: Se obţine ca şi cea de mentă. Rolul tincturii de busuioc este de dezinfectare, iar a celei de rostopască este de a impregna celulele epiteliale făcându-le impenetrabile pentru microbi sau ciuperci.
Tinctura de nuci: Se face din coaja verde a nucilor. Rolul ei este ca prin iodul natural conţinut să apere pielea. Peste cojile verzi de nucă obţinute prin decojire se pune alcool şi se procedează ca mai sus. (Lat., Juglans regia)
Tincturile se fac separat şi toate şase se vor amesteca în final la un loc. Cu ele se vor şterge erupţiile la puţin timp după băile fierbinţi cu plante. SUCURILE DE PLANTE Se referă la sucul de rostopască obţinut din planta crudă după faza de înflorire. Planta se toacă mărunt cu cuţitul şi această tocătură se trece prin maşina de tocat carne. Produsul rezultat se stoarce, iar sucul obţinut se poate folosi ca atare sau amestecat în proporţie egală cu tincturi. Mai explicit, la 100 ml suc se va pune 100 ml amestec de tincturi. Cantităţile necesare de sucuri şi tincturi vor fi în funcţie de gradul de erupţie de pe suprafaţa pielii. Cu cât erupţia este mai mare afectând suprafeţe mai mari de piele, cu atât cantitatea de tincturi şi suc va fi mai mare. De obicei, la un psoriazis generalizat, sunt necesari 2-4 litri de tincturi. UNGUENTELE Ca să obţinem unguente, avem nevoie de grăsime de porc (osânză nesărată) şi de gălbenele sau de rădăcini de tătăneasă (Symphytum officinale ).
(Lat., Symphytum officinale)
Unguentul din gălbenele se obţine din plante verzi ajunse la înflorire. Planta tocată la 1-2 cm (250 g) se prăjeşte în grăsime de porc (400 ml). Va sta pe foc mic până când ia aspect de ceapă bine prăjită. Se lasă 12 ore după care se încălzeşte până devine lichidă, se strecoară, se pune la rece. Unguentul de tătăneasă se obţine din rădăcini proaspete bine curăţate şi spălate, tăiate mărunt. Cantităţile şi modul de obţinere sunt asemănătoare cu cele descrise mai sus.
BĂILE DE PLANTE Se folosesc următoarele plante: urzici (planta cu totul), frunze de nuc şi rostopască . Pentru băile de cap se face ia câte o mână din fiecare plantă, amestecul fiind pus în 10 litri de apă şi dat în clocot. Când temperatura apei este suportabilă, cu jumătate din această cantitate se spală părul cu săpun cu PH neutru, iar cu cealaltă jumătate se clăteşte. Părul nu se şterge. Pentru băile generale plantele se vor pune în cantităţi mai mari, păstrându-se proporţia peste care se toarnă apa clocotită. Se stă în apă 20-25 de minute. Corpul nu se şterge. Băile se fac de 1-2 ori pe săptămână. După baie, după ce corpul s-a uscat, erupţiile se tamponează fie numai cu sucul de plantă, fie numai cu sucul amestecat cu tincturile. Se pot aplica şi 2-3 tamponări succesive. După două ore, aceste erupţii se ung cu una din alifii. În cazul lipsei posibilităţii de a face băi de plante, se poate face baie simplă, fierbinte, cu apă şi săpun, aplicându-se tamponările şi unguentele. VINDECAREA Voi descrie trei modalităţi de vindecare. La persoanele cu erupţii generalizate există posibilitatea
ca: 1. - suprafaţa erupţiilor să se reducă încetul cu încetul pe măsură ce toxina se elimină din organism. Vindecarea are loc într-o perioadă mai lungă de timp; 2. suprafeţele de piele afectată se pot dubla sau tripla ca suprafaţă şi se vor vindeca după 2-3 săptămâni; 3. erupţiile cutanate dispar după 2-3 săptămâni, apărând după aceea la un interval de timp, dar de fiecare dată mai puţin cu jumătate decât au fost anterior. În cazurile acestea, corpul elimină toxina în porţii.
INSTRUCŢIUNI – A1, A2 Una lingură de plante se va fierbe timp de 3 minute în 1,5 litri de apă. Se va lăsa vasul acoperit timp de 30 minute. Se strecoară şi se îndulceşte cu miere polifloră. Se bea în cursul unei zile, de preferinţă pe stomacul gol. De 3 ori pe zi se vor lua câte 10 picături tinctură de propolis. NOTĂ: Ceaiul se va îndulci obligatoriu cu miere, excepţie făcând persoanele cu diabet. Tinctura de propolis se va pune pe bucăţele de miez de pâine şi se ia odată cu ceaiul. ELIMINĂRILE DE TOXINĂ RINICHII vor elimina toxina prin: - transpiraţie, aceasta putând fi abundentă, cu miros uşor schimbat, putând colora lenjeria; - urină, ce poate avea culoare şi miros diferite; uneori urinări dese cu usturimi. - dureri articulare, cu umflarea articulaţiilor; - erupţii cutanate pe mâini, picioare, frunte, articulaţii. DIGESTIV, toxinele se vor elimina prin: - materii fecale, cu schimbarea culorii şi a mirosului, uneori în eliminări masive de toxină cu diaree şi crampe abdominale. - erupţii cutanate pe pielea capului (ficat), faţă, abdomen, braţe (intestin subţire), ceafă, spate, fese (intestin gros). În cazul când eliminările de toxină se fac masiv şi apar una din manifestările de mai sus, se întrerupe administrarea ceaiului. Se va relua după dispariţia lor. Apariţia acestora se datorează eliberării unei cantităţi mari de toxină pe care organismul nu o poate elimina. Apariţia durerii este modul prin care organismul ne înştiinţează că trebuie să-l ajutăm. Ceaiurile conţin elemente naturale gata sintetizate pe care organismul le recunoaşte şi le foloseşte cât are nevoie în momentul respectiv. Ceaiurile nu au, practic, contraindicaţii. Nu crează dependenţă, nu activează sau favorizează alte boli. Pot fi folosite în paralel cu orice tratament medicamentos. REGIMUL DIETETIC Se referă la excluderea din alimentaţie a următoarelor alimente: alcool, oţet, zahăr, înlocuitorii de zahăr, băuturi acidulate, afumături, grăsimi, citrice, ardei iute, piper. Se pot consuma: carne slabă, proaspătă sau congelată de orice tip, lapte şi derivate din lapte, ouă, legume, fructe. ADMINISTRARE Se alternează ceaiurile A1-A2 pe tot timpul curei: o zi A1, o zi A2.
Se repetă fără pauză. Tincturile de aplică după baia fierbinte, cu 1-3 aplicaţii succesive. După 2 ore se aplică unguentul. "Caut tratament eficient pentru giardia" (Raspuns pentru OTILIA GEORGESCU - Targoviste, F. AS nr. 839) 1. Pentru o situatie asemanatoare, am folosit (pentru un nepot) tinctura de pelin, luata de la Plafar. Vindeca giardia. Se foloseste conform indicatiilor indicatiilor din prospect. De asemenea, tot pentru acelasi diagnostic, recomand si folosirea tincturii de propolis, care se gaseste tot la magazinele Plafar. Cele doua remedii sunt foarte eficiente. Succes! CINDESCU N. GHEORGHE - Str. Aleea Arinului nr. 1, bl. 46, sc. D, ap. 80, Ploiesti 2. O planta, mai exact florile ei, numita popular vetrice sau nasturas, iar in limba latina Chrysanthemum Chrysanthemum vulgare, despre care am aflat de la regretatul dr. biolog Mircea Alexan, fost director al Plafar, este foarte buna in tratarea giardiei si a oxiurilor, care fiind microscopici, microscopici, nu ies de fiecare data la examenele de coprocultura. coprocultura. Planta are niste inflorescente ce seamana cu romanita si musetelul, dar fara petalele albe. Nu are nici un fel de petala, este doar mijlocul acela galben ca rachita, ca un nasture. Chestiunea importanta a tratamentului este ca trebuie facut de toti cei ce locuiesc sub acelasi acoperis, din cauza ca se ia de la unul la altul cand se spala lenjeria. Tratament: se bea cate o cana de ceai, infuzie, inainte de masa de dimineata, deci pe stomacul gol. La un adult, infuzia se face din 5-7 inflorescente, inflorescente, la copii, in functie de varsta, 2-3 inflorescente. Dupa ce se face o saptamana tratament, tratament, se face pauza o saptamana, apoi urmeaza o alta saptamana de tratament. Se face o singura data pe an, fiind toxic. Nasturasul creste in zone de dealuri, spre munte, pe grohotisuri, calea ferata, gradini. Ultima data am cules la Pestisani si la Baile Sacelu, in Gorj, unde creste si pe malul paraului Blalinita. Eu miam tratat cei trei copii si de atunci oxiuri si giardia nu au mai avut. Am cules, oferind altora spre tratament.
Raspun s pentru pentru VIORICA VIORICA Caracal, F. AS nr nr. 844 844 "Sufar de o boala greu de suportat: sindromul Raynaud"
MIRCEA PEIA specialist medicina complementara si reflexoterapie Timisoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24 Desi constrictia vaselor sanguine la nivelul extremitatilor (maini, picioare), atunci cand sunt expuse la temperaturi reduse, este normala la persoanele afectate de sindromul Raynaud, acest raspuns la frig este exagerat, astfel incat arterele care deservesc zonele amintite sufera de asanumitul vasospasm. Practic, are loc o vasoconstrictie temporara, dar dramatica la nivelul acestor vase sanguine, care limiteaza aportul de sange. Fenomenul, cu timpul, poate fi si mai mult ingreunat, prin aparitia unor ingrosari manifeste, pe acest segment arterial. Rezultatul, cunoscut si de dvs., este ca pielea afectata devine palida si intunecata, datorita absentei fluxului sanguin in acea zona. Odata ce spasmul arterial inceteaza, sangele se reintoarce si tegumentul devine rosu sau albastrui (acrocianoza), inainte de a reveni la culoarea normala. Toate aceste manifestari sunt bine inteles insotite de pusee pu see dureroase, furnicaturi si intepaturi. Cauzele care stau la baza instalarii bolii Raynaud, la care sunt predispuse mai mult femeile decat barbatii, sunt in general: colagenozele (sclerodermie, lupus), administrarea de beta-blocante, expunerea la anumiti agenti in timpul chimioterapiei sau la anumite substante chimice (ex. clorura de vinil), sau ca manifestare consecutiva anemiilor, focarelor infectioase cronice, bolilor endocrine sau bolilor sistemului nervos central. Pentru majoritatea pacientilor, sindromul Raynaud este mai mult o neplacere decat o boala, dar la multi dintre acestia, este posibila aparitia unor complicatii, cum sunt ulceratiile cutanate sau chiar necrozarea tesuturilor afectate (cangrena). Ca tratament, preventia este cheia reducerii numarului si severitatii episoadelor specifice bolii Raynaud, profilaxie care include evitarea frigului si a apei reci, renuntarea la fumat, evitarea stresului, efectuarea regulata de exercitii fizice pentru imbunatatirea fluxului sanguin, evitarea medicamentelor contra racelilor eliberate fara prescriptie medicala, precum si a anticonceptionalelor ambele tipuri de medicamente afectand circulatia periferica. Daca masurile profilactice nu sunt suficiente, se pot administra blocante de calciu sau vasodilatatoare, pentru relaxarea muschilor netezi, dilatarea vaselor mici de sange, si pentru prevenirea vasospasmului, manifestari caracteristice sindromului Raynaud. In situatii extrem de rare, este necesar tratamentul chirurgical, care consta in proceduri precum simpatectomia sectionarea nervilor simpatici, care controleaza raspunsul vaselor sanguine sau blocajul simpatic injectarea unor substante chimice in nervul cel mai apropiat. Sigur ca si o abordare naturista, complementara tratamentului alopat, este indicata si necesara, in scopul reducerii frecventei si al atenuarii manifestarilor caracteristice bolii Raynaud. Remediile care trebuie utilizate sunt urmatoarele: * Ginkgo biloba cu actiune neuroprotectoare in deficiente circulatorii si deteriorarea circulatiei periferice, avand efecte deosebite in tratamentul claudicatiei intermitente, sindromului Raynaud si bolii Croq, dar si in combaterea sindromului vertiginos, acufenelor, insuficientei cerebrale sau in stadiile incipiente ale maladiei Alzheimer. Doza de administrare este de 120-240 mg extract uscat in forme farmaceutice standardizate, lichide sau solide, de 2-3 ori pe zi, inainte de mese. * Faina de mustar negru foarte bun revulsiv si vasodilatator local sub forma de cataplasme
aplicate timp limitat, 30-40 minute. Terciul obtinut prin amestecarea fainei de mustar cu apa calduta se aplica pe zonele afectate (o aplicatie zilnica), dupa ce in prealabil se realizeaza o irigare locala cu o pelicula de ulei (floarea-soarelui, masline) sau vaselina. Totodata se trece la un regim alimentar fara carne, zahar si alcool, dar cu un consum sporit de usturoi, ceapa, patrunjel, sirop de afine, fragi, coacaze, suc de lamaie, portocale si rosii. * Cold Relief Balm unguent cu proprietati stimulante asupra circulatiei sanguine din piele si efect calmant asupra terminatiilor nervoase tegumentare. Se fac 1-2 aplicatii zilnice, pe zonele afectate. * Pain Balm unguent relaxant cu efect rapid in calmarea durerilor provocate de vasospasm si efect relaxant asupra musculaturii netede aferente segmentelor vasculare periferice. Se fac, de asemenea, 1-2 aplicatii zilnice, ca si in cazul primului unguent. Pentru combaterea crizelor sunt de asemenea indicate baile ascendente ale mainilor si picioarelor, cu ape termale sulfuroase, la temperatura de 35-40gr.C. Sa auzim numai de bine!
