Bls – Als – Bilec Florin
Basic Life Support (BLS)
BLS presupune menţinerea cailor aeriene deschise si protezare respiratorie si circulatorie fara a avea alt echipament decat un dispozitiv de protecţie. Aceasta parte conţine protocoalele pentru BLS la adult adult pentru voluntarii fara pregătire pregătire medicala si pentru folosirea AED (defibrillator (defibrillator automat etern!. "nclude deasemeni recunoa#terea stopului cardiac$ poziţia laterala de siguranţa si managementul managementul %necului (obstrucţia cailor aeriene prin corp străin!. &rotocoalele pentru BLS in spital si utilizarea defibrilatoarelor automate pot fi găsite in capitolul ' si b. INTRODUCERE
)oartea subita este principala cauza de deces in Europa$ afect*nd aproape +,,.,,, persoane anual. La momentul primei analize a ritmului cardiac aproape ,- din stopurile cardiorespiratorii au fost prin fibrilatie ventriculara. E probabil ca mai multe victime sa fi avut fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la momentul colapsului dar$ la momentul efectuării primei %nregistrări E/0 ritmul sa deteriorat la asistola. 1ibrilatia ventriculara se caracterizează prin depolarizarea si repolarizarea rapida si haotica a miocardului. Se pierde astfel funcţia de coordonare a mi#cărilor cordului si secundar funcţia de pompa in circuitul sistemic. )ulte victime cu moarte subita pot supravieţui daca cei de fata (voluntari! ( voluntari! acţionează imediat cat inca eista fibrilatie ventriculara$ dar resuscitarea eficienta este puţin probabila odată ce ritmul sa deteriorat la asistola. 2ratamentul optim pentru stopul cardiorespirator prin fibrilatie ventriculara este resuscitarea imediata de către cei din vecinătate (compresii toracice combinat cu respiraţie artificiala! asociata cu defibrilare electrica. )ecanismul predominant de stop cardiac la victimele de trauma$ supradoza$ inec si copii este asfiia3 resuscitarea respiratorie este critica pentru aceste cazuri. 4rmătorul concept este cel al lanţului supravieţuirii si include pa#ii vitali necesari pentru resuscitarea eficienta. )a5oritatea acestor verigi se aplica at*t victimelor cu stop cardiac prin fibrilatie ventriculara cat si celor cu stop asfiie. Acces
BLS
DF
ALS
6. recunoasterea urgemntei si apelului de a5utor7 apelarea serviciilor medicale. 4n răspuns eficaceprecoce eficaceprecoce poate preveni stopul cardiac. 8. resuscitarea precoce de către voluntari7 resuscitarea cardiopulmonara cardiopulmonara imediata poate dubla sau tripla supravieţuirea in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara. '. defibrilarea precoce7 resuscitarea cardiopulmonara cardiopulmonara si defibrilare in '9 minute de la colaps poate determina supravieţuirea in :+9- din cazuri. 1iecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravieţuire cu 6,69-. . ALS precoce si tratament post resuscitare7 calitatea tratamentului in perioada postresuscitare influenţează influenţează evoluţia cazului. cazului. "n cele mai multe comunităţi timpul de a5ungere la caz al ambulantei de la lansarea apelului este de ; minute sau mai mult. "n acest timp supravieţuirea victimei depinde de iniţierea precoce de către voluntari a primelor ' verigi ale lanţului supravieţuirii.
Bls – Als – Bilec Florin
apare in cursul fibrilatiei ventriculare. Daca cordul este inca viabil$ pacema>erii fiziologici isi reiau funcţia si produc un ritm efectiv si reluarea circulaţiei. "n primele minute după o defibrilare eficienta$ ritmul poate fi rar si ineficient7 compresiile toracice pot fi necesare pana la reluarea adecvata a funcţiei cardiace.
Siguranţa victimei si a resuscitatorului sunt obligatorii in timpul resuscitării3 au fost c*teva incidente cu repercursiuni asupra resuscitatorului$ cazuri isolate de 2B= si SA?S. "<ul nu a fost raportat ca fiind transmisibil prin resuscitare. u eista studii care sa demonstreze eficienta dispozitivelor de protecţie (masca faciala!$ totu#i studiile de laborator au arătat ca materialele folosite ca filter sau masca faciala cu valva unidirecţionala previn transmiterea bacteriana orala in timpul respiraţiei guralagura. Salvatorii Salvatorii trebuie sa ia toate toate masurile posibile in situaţia data$ in special daca victima se cunoa#te a avea o infecţie serioasa cum ar fi 2B= sau SA?S. "n timpul unui acces de infecţie grava cum este SA?S masurile de precauţie cat mai compete sunt esenţiale pentru salvator. Eliberarea cailor aeriee
Subluatia mandibulei nu este recomandata pentru voluntari$ deoarece este dificil de invatat si efectuat si poate provoca prin ea insasi leziuni de coloana cervicala. &rin urmare voluntarii trebuie sa elibereze caile aeriene utiliz*nd manevra de hiperetensie a capului si ridicarea mandibulei at*t pentru trauma cat si pentru nontrauma. Recuoa!terea Recuoa!terea stopului car"io#respirator car"io#respirator
Pagina 2
Bls – Als – Bilec Florin Resuscitarea respiratorie ii$iala
"n primele "n primele minute după un stop cardiac cardiac nonasfiie conţinutul conţinutul sanguin in oigen oigen ramane ridicat si oigenarea miocardului si a creierului este limitata mai mult prin scăderea debitului cardiac dec*t prin lipsa de oigen din plăm*ni$ ventilaţia este$ deci$ iniţial mai puţin importanta dec*t compresiunile toracice. Este recunoscut ca invatarea si memorarea protocoalelor de resuscitare este %mbunătăţită prin simplificarea acestora. Este$ de asemenea$ recunoscut ca voluntarii sunt reticenţi in a face respiraţie guralagura din diferite motive inclusive teama de infecţii sau reticenta fata de procedura. &entru aceste motive$ si pentru a accentua importanta compresiilor toracice se recomanda ca in resuscitarea adultului sa se inceapa cu compresii toracice in loc de ventilaţie artificiala. %etila$ia
"n timpul resuscitării scopul ventilaţiei este de a menţine o oigenare adecvata.
g!3 9. %ntreruperea compresiilor toracice toracice (de eemplu pentru pentru efecuarea efecuarea respiraţiilor artificiale! scad supravieţuirea3 efectuarea efectuarea respiraţiilor artificiale intrun timp cat mai scurt va a5uta la scurtarea %ntreruperii in efectuarea compresiilor toracice. ?ecomandările actuale pentru voluntari sunt sa efectueze fiecare respiraţie in aproimativ o secunda cu un volum suficient pentru a ridica toracele victimei$ dar sa %ntrerupă rapid sau sa evite o respiraţie forţată. Aceste recomandări se aplica tuturor formelor de ventilaţie in timpul =&? inclusiv respiraţia guralagura sau cu balon$ cu sau fara oigen suplimentar. ?espiraţia guralanas este o alternativa eficienta la respiraţia guralagura. Se poate lua in considerare daca gura victimei este serios lezata sau nu poate fi deschisa$ c*nd resuscitarea se face in apa sau nu se poate face etanseizarea guralagura. u sunt date publicate publicate privind siguranţa$ siguranţa$ eficienta sau posibilitatea posibilitatea ventilaţiei gurala traheostoma$ dar poate fi folosita pentru o victima cu un tub de traheostoma sau stoma traheala care necesita resuscitare respiratorie. 4tilizarea balonului cu masca necesita eperienţa si indemanare. 4n resuscitator r esuscitator singur trebuie sa fie capabil sa deschidă caile aeriene prin subluatia mandibulei fi*nd in acela#i timp masca pe fata victimei. Este o tehnica indicata pentru resuscitatori care lucrează in zone speciale cum sunt$ de eemplu$ cele cu risc de intoicaţie cu cianuri$ epunere la alţi agenţi toici. Eista si alte circumstanţe specifice in care voluntarii primesc training special in acordarea primului a5utor care pot include training periodic in utilizarea balonului cu masca. Se aplica acelea#i protocoale ca si pentru personalul medical. Co&presiile toracice
=ompresiile toracice produc flu sanguin prin cre#terea presiunii intratoracice si prin compresia directa a cordului. De#i compresiile toracice făcute corect pot produce un v*rf maim al Pagina 3
Bls – Als – Bilec Florin
presiunii arteriale sistoice sistoice de ,;, mmg$ presiunea presiunea diastolica diastolica ramane scăzuta scăzuta si presiunea arteriala medie la nivelul arterei carotide rareori depă#e#te , mmg. =ompresiile toracice generează generează un flu sanguin minim$ dar critic$ la nivelul miocardului si creierului si creste #ansele unei defibrilari eficiente. Este in mod particular important ca primul soc sa fie administrat in primele 9 minute după colaps. )a5oritatea informaţiilor despre fiziologia compresiilor toracice si efectele frecventelor de compresie diferite$ raportul compresii ventilaţii si @dutF cFrcle@ (raportul intre timpul in care toracele e comprimat din timpul total de le o compresie la alta! sunt etrapolate de la modelul animal. =oncluziile conferinţei 8,,9 include următoarele7 6. de fiecare data c*nd trebuie trebuie reluate compresiile$ resuscitatorul resuscitatorul trebuie sa pună m*inile fara %nt*rziere in mi5locul pieptului victimei3 8. compresiile toracelui se fac cu o frecventa de circa 6,, min3 '. fiţi atenţi sa faceţi f aceţi o compresie completa$ cu compresia toracelui toracelui de 9 cm la adult3 . lasati toracele sa revină complet la poziţia neutral după fiecare compresie3 9. alocaţi aproimativ acela#i timp compresiei si relaării toracelui3 . reduceţi la minim %ntreruperea compresiilor toracice3 +. nu va bazaţi pe obţinerea unui puls carotidian sau femoral ca măsura a fluului arterial efectiv.
Pagina 4
Bls – Als – Bilec Florin SECVENTA BLS ADULT ADULT (ERC 2005)
BLS consta in următoarea secvenţa de acţiune7 6. 1iţi sigur ca dumneavoastră$ victima si voluntarii sunteţi in siguranţa3 8.
'.a. Daca răspunde7 punetil punetil in poziţia in care care dumneavoastră dumneavoastră si pacientul pacientul credeţi credeţi ca nu nu este este in pericol %ncercaţi %ncercaţi sa aflaţi ce este in neregula neregula cu el el si a5utati6 daca daca este nevoie reevaluatil regulat3 '.b. Daca nu răspunde7 strigaţi după a5utor %ntoarceţi victima ape spate si eliberaţi caile aeriene utiliz*nd hiperetensia capului si ridicarea mandibulei puneţi mana dumneavoastră dumneavoastră la ceafa victimei si u#or lasatii capul pe spate tinand degetul mare si indeul libere$ pregătite sa penseze nasul daca este necesara respiraţia artificiala cu degetele sub menton ridicaţi mandibula pentru a deschide caile aeriene
. )enţin*nd caile aeriene deschise$ verificaţi respiraţia7 preiveste$ asculta asculta si simti. priviţi epansiunile toracelui toracelui ascultaţi la gura victimei zgomotul respiraţiilor simţiţi aerul pe obraz.
Pagina 5
Bls – Als – Bilec Florin
"n primele minute după stopul cardiac pacientul mai poate sa respire de c*teva ori sau sa aibă rare gaspuri zgomoroase. A nu se confunda cu respiraţiile normale. &riviţi$ ascultaţi si simţiţi nu mai mult de 6, secunde pentru a determina daca victima respira normal. Daca aveţi dubii ca respiraţia e normala$ acţionaţi ca si cum nu este normala. 9.a. Daca respira normal7 puneti6 in poziţie de siguranţa trimiteţi pe cineva sau plecaţi după a5utor (ambulanta! verificaţi daca respiraţia continua
9b. Daca nu respira normal trimiteţi pe cineva după a5utor$ daca sunteţi singur$ mergeţi după a5utor$ apelaţi ambulanta3 reintorcetiva si %ncepeţi compresiile toracice după cum urmează7 H %ngenuncheaţi langa victima (in lateral! H puneţi podul palmei in mi5locul pieptului victimei H puneţi podul palmei a 8a peste prima H intrepatrundeti degetele m*inilor dumneavoastră si asigurati va ca presiunea nu o eercitaţi pe coastele victimei. u faceţi presiune pe regiunea regiunea abdominala abdominala superioara sau pe pe capătul sternal. H asezativa vertical pe toracele victimei si cu m*inile intinse deprimaţi sternul 9 cm H după fiecare compresie lasati toracele victimei sa se relaeze fara a pierde contactul intre m*ini si stern3 repetaţi r epetaţi cu o frecventa de aproimativ 6,,min (puţin mai rar dec*t 8 compresii pe secunda! H compresia si relaarea trebuie sa ocupe aceea#i durata de timp.
Pagina 6
Bls – Als – Bilec Florin
a. =ombinarea compresiilor toracice cu respiraţiile artificiale7 după ', de compresii deschideţi deschideţi din nou caile aeriene prin hiperetensia hiperetensia capului si ridicarea mandibulei. pensati nasul la nivelul partii moi utiliz*nd degetul mare si indeul deschideţi gura pacientului dar menţineţi bărbia ridicata inspiraţi normal si acoperiţi gura pacientului cu gura dumneavoastră3 aveţi gri5a sa fie etan# suflaţi constant in gura pacientului urmărind ridicarea toracelui3 durata este de aproimativ Is$ ca in respiraţia normala. Aceasta este o respiraţie artificiala eficienta menţineţi capul in hiperetensie hiperetensie si mandibula ridicata3 indepartativa de gura gura pacientului si priviţi revenirea toracelui. "nspiraţi inca o data normal si suflaţi in gura victimei inca o data pentru ca in final sa totalizaţi 8 respiraţii eficiente. Apoi repuneti m*inile in poziţia corecta pe stern si faceţi ', de compresii continuaţi resuscitarea cu frecventa ', compresii la 8 respiraţii
opriţi resuscitarea pentru reevaluarea victimei numai daca incepe sa respire normal$ altfel nu se %ntrerupe resuscitarea Daca la respiraţia artificiala iniţiala nu se observa ridicarea toracelui$ inainte de următoarea respiraţie se face7 J verificarea gurii victimei victimei si si inlaturarea inlaturarea obstacolului J reevaluarea eliberării cailor aeriene prin hiperetensia capului si ridicarea mandibulei mandibulei J nu faceţi mai mult de 8 %ncercări de respiraţie respiraţie intre 8 serii de ', de compresii compresii Daca sunt mai mulţi resuscitatori (cel puţin 8!$ se schimba resuscitatorul după 68 minute de resuscitare pentru a preveni oboseala. 2impul pierdut la schimbarea resuscitatorului resuscitatorului sa fie f ie cat mai scurt. .b. ?esuscitarea numai prin compresii toracice poate fi folosita in următoarele situaţii7 daca nu se poate sau este neplăcut sa se facă respiraţie artificiala$ faceţi numai compresii daca sau făcut numai compresii$ se va comtinua cu o frecventa de 6,, min se opre#te resuscitarea pentru a reevalua victima numai daca incepe sa respire singura$ altfel nu se %ntrerupe resuscitarea. +. Se va continua resuscitarea pana c*nd7 sose#te ambulanta personal medical pregătit$ care preia resuscitarea victima incepe sa respire normal epuizarea resuscitatorului.
Pagina 7
Bls – Als – Bilec Florin
A"vece" life support ' a"ult (ALS!
0hid de resuscitare 8,,9 European ?esuscitation ?esuscitation =ouncil RESUSCITAREA IN CONDIII DE SITAL
&entru orice stop cardiorespirator trebuie7 ca acesta sa fie recunoscut imediat ce se instalează3 ca a5utorul (echipa de resuscitare! sa fie disponibil form*nd un număr de telefon standard$ cunoscut$ prestabilit3 ca resuscitarea cardiopulmonara (masa5 cardiac si compresii toracice eterne! sa inceapa imediat si sa fie posibila defibrilarea intrun interval de sub ' minute. Atitudinea si secvenţa acţiunilor depinde de mai mulţi factori7 locaţia pacientului (zona secţie cu monitorizare permanenta sau fara!3 nivelul cuno#tinţelor personalului medical in ce prive#te resuscitarea3 numărul celor care incep resuscitarea3 echipamentul disponibil3 modul convenţional de reacţie in spitalul secţia respectiva la producerea unui stop cardio respirator. Este de preferat ca echipa de resuscitare sa fie alertata nu doar la producerea stopului cardio respirator$ ci sa eiste protocoale standardizate pentru recunoa#terea si tratarea cat mai precoce a condiţiilor de risc de instalare a acestuia.
Pacient leşinat / cu stare generală
Cheamă ajutoare şi evaluează pacientul
absente
Semne
Cheamă echipa e
prezente
+valuează$ ABC,+ !ecunoaşte şi tratează circumstan'a
!CP "#$% &% suplimentar şi men'inerea eschisa a cailor aeriene
Cheamă echipa e resuscitare
Conectează monitor(
Preă cazul
A*S ( echipa e resuscitare
Pagina 8
Bls – Als – Bilec Florin
Acţiunile imediate la apariţia unei situaţii critice7 asigurate ca nu sunt pericole3 verifica reactivitatea victimei si striga după a5utor. Pacientul reactiv : se va face evaluarea medicala la urgenta si se vor %ntreprinde masurile de
stabilizare ca7 oigenoterapia$ monitorizarea$ asigurarea unui abord venos. Pacientul areactiv:
Striga după a5utor (daca nu sa obţinut inca!3 %ntoarce pacientul pe spate si evaluează permeabilitatea cailor aeriene si respiraţia7 K deschide caile aeriene prin metoda etensiei cefei si a ridicării bărbiei3 K
M C persoana incepe ?=&$ ?=&$ in timp ce ceilalţi cheamă echipa de resuscitare resuscitare si aduc defibrilatorul$ restul echipamentului si medicatia necesare3 daca este o singura persoana$ aceasta va lasă pacientul rezolv*nd in acest timp cele de mai sus3 M Se va incepe incepe prin administrarea administrarea a ', compresii toracice toracice urmate de 8 ventilaţii ventilaţii M Efectuarea corecta corecta a compresiilor toracice este obositoare3 obositoare3 %ncercaţi schimbarea celui celui care le efectuează la fiecare 8 minute3 M )enţineţi caile aeriene deschise deschise si ventilaţi pacientul cu echipamentul echipamentul cel mai la %ndem*na3 o masca de buzunar$ suplimentată de o pipa ar fi uzual rapid disponibile3 alternative$ o masca laringiana si un balon autoinflant$ sau balonul conectat la o masca faciala pentru ventilat$ ar fi de folosit$ intubatia traheala trebuie lăsata in seama personalului obi#nuit sa o practice$ av*nd deprinderile formate3 M 2impul de inflaţie trebuie sa fie de aproimativ aproimativ 6 secunda$ secunda$ administr*nd administr*nd un volum suficient pentru a produce o ridicare normala a pieptului pacientului3 pacientului3 M Cdată ce pacientul pacientul a fost intubat traheal$ continuarea compresiilor compresiilor toracice se va face ne%ntrerupt de către ventilaţii cu o rata de 6,, min$ oprirea lor temporara fiind necesara doar in cazul defibrilarii$ ori al verificării periodice a pulsului atunci c*nd aceasta este indicata3 ventilarea se va face cu frecventa de 6, min$ evit*nd hiperventilatia3 Pagina 9
Bls – Als – Bilec Florin
M "n cazul in care care nu eista nici un echipament de ventilat ventilat se va proceda proceda la ventilaţia gurala gurala gura3 daca eista motive medicale pentru evitarea contactului sau daca resuscitatorul nu vrea$ ori nu poate eecuta eecuta aceasta manevra$ manevra$ se vor efectua efectua doar compresiile compresiile toracice eterne pana pana c*nd echipamentul adecvat devine disponibil$ ori echipa de resuscitare sose#te3 M =*nd un defibrillator sose#te$ sose#te$ se vor aplica ferm padelele padelele pe pacient pacient si se va analiza analiza ritmul cardiac3 daca sunt disponibile padelele autoadezive$ montarea lor se va efectua fara intreruperea masa5ului cardiac$ facad doar o scurta pauza necesara analizei ritmului cardiac3 daca este indicat$ se va trece la defibrilarea manuala automata3 =ompresiile toracice se vor re%ncepe imediat după defibrilare$ astfel incat %ntreruperile in masa5ul cardiac sa fie minime3 )anevrele se vor continua fie conform indicaţiilor vocale ale defibrilatorului automat$ fie urm*nd algoritmul universal pentru Suportul Avansat al
=onfirma stopul cardiac si striga după a5utor3 Se va lua in considerare un pumn precordial$ daca ritmul este de tip socabil (2< <1!$ iar un defibrilator nu este disponibil imediat3 Daca ritmul iniţial este de 2<<1 si un defibrilator este imediat disponibil$ se va administra intai un soc electric3 evaluarea cea mai rapida a ritmului se obţine prin analiza acestuia prin padelele defibrilatorului apăsate ferm pe pacient (atenţie defibrilatorul sa fie setat pentru acest mod!$ ori automat la conectarea cablului prin padelele autoadezive$ atunci c*nd defibrilatorul este prevăzut cu astfel de dispozitive3 montarea electrozilor clasici de monitorizare E/0 este alternativa mai lenta.
Pagina 10
Bls – Als – Bilec Florin Pacient
-eri)icarea -eri)icarea permeabilitatilor permeabilitatilor cailor respiratorii si semnele Cheama echipa e resuscitare CP! "#$% pana can se poate
+valurea ritmului
F-/.- )ara
P+A/ Asistolie
n timpul CP!$ ( Corectarea Corectarea cauzelor reversibile0 ( +)ectuarea 1C+ )ara intrerupere upa asigurarea cailor aeriene ( -eri)icarea pozitiei si contactului electrozilor ( 1ontarea si veri)icarea $ (aborului venos (suportului resirator ( Aministrarea e arenalina la )iecare "(2min3 ( +valuarea utilitati amioaronei /atropinei/1g
Soc electric$ 42#( %##j bi)azic sau "5#j
!eluarea imeiata a CP! "#$% pentru % min
=auze reversibile7 hipoia hipovolemia metabolice
ipohiperpotasemia ipohiperpotasemia hipotermia pneumotora
ALGR!T"UL DE TRATA"ENT ALS:
-
Eista 8 grupuri de ritmuri associate cu stopul cardiac7 Pagina 11
tamponada cardiaca toinele tromboza (coronara si pulmonara!
Bls – Als – Bilec Florin
J care necesita #ocuri electrice7 1< 2< fara puls J care nu necesita #ocuri electrice7 asistolia si &EA &rincipala diferenţa intre cele 8 grupe este necesitatea de aplicare a socului electric la pacienţii cu 1< =elelalte acţiuni ()=E$ managementul managementul respirator$ abordul venos si administrarea drogurilor! sunt comune pentru ambele grupe3 "ntervenţiile care contribuie la cre#terea supravieţuirii după stopul cardiorespirator sunt defibrilarea precoce si BLS promt3 =elelalte intervenţii avansate nu au arătat cre#terea supravieţuirii. 1< 2< fara puls7 1< este cea mai frecventa tulburare de ritm in stopul cardiorespirator$ care poate fi precedată de perioada de 2< sau sau 2S<3 solicita a5utor specializat7 defibrilator3 incepe =&? cu )=E in ritm de ',78 ventilaţii3 se montează padelele defibrilatorului si se identifica ritmul cardiac3 daca 1< 2< este confirmata se da un soc cu 69,8,,N bifazic sau ',N monofazic3 se reia )=E imediat după SEE3 chiar daca defibrilarea este eficienta$ eficienta$ pulsul nu se palpează palpează imediat$ intarzierea in %ncercarea de a percepe pulsul3 pulsul3 va compromite perfuzia perfuzia miocardica$ inca neinstalata neinstalata corespunzător3 corespunzător3 daca sa instalat un ritm de perfuzie$ masa5ul cardiac nu creste riscul reapariţiei 1<3 daca apare asistola după SEE7 )=E poate determina reapariţia 1<3 se continua =&? 8 minute3 se verifica pe monitor daca este tot 1< 2<3 in acest caz se aplica un SEE 69,8,,N bifazic sau ',N monofazic3 se reia =&?3 după 8 minute de reevaluează7 daca persista 1< 2< se administrează adrenalina$ adrenalina$ urmata de al treilea SEE de 69,8,,N bifazic sau ',N monofazic3 se reia =&?3 trebuie minimizat intervalul dintre )=E si SEE3 daca persista 1< 2< după al treilea soc se administrează amiodaroma ',,mg in bolus3 daca pacientul prezintă asistola sau &EA (activitate electrica fara puls! se incep protocoalele de =&? (?=&! corespunzătoare3 in timpul tratamentului 1< 2< trebuie asigurata o coordonare intre =&? si #ocuri3 c*nd 1< durează mai mult de c*teva minute$ miocardul este privat de oigen si substrat metabolic3 in timpul )=E eista un aport de oigen si substrat substrat energetic miocardic si creste probabilitatea probabilitatea restabilirii perfuziei miocardice după soc3 cu cat se aplica mai repede socul după )=E$ cu at*t este mai eficient3 adrenalina se administrează l mg la fiecare '9 minute pana la apariţia ?CS= (G! (reintoarcerea la circulatia spontana! Lovitura precor"iala,
se ia in considerare c*nd nu este disponibil imediat un defibrilator3 trebuie aplicata de un profesionist3 folosind marginea marginea ulnara a m*inii se aplica aplica in ½ inferioara a sternului de la aproimativ 8,cm$ apoi se retrage brusc pumnul3 o 2< se poate converti la ritm sinusal după lovitura precordiala3 in toate cazurile rezolvate cu success pumnul a fost dat in primele 6, secunde de 1<.
-aa.e&etul cailor respiratorii si al vetila$iei,
Pagina 12
Bls – Als – Bilec Florin
"C2 asigura cea mai buna cale aeriana$ dar necesita pregătire de specialitate si echipamente adecvate3 se poate efectua de către personalul specializat si in timpul manevrelor de )=E3 nici o tentativa de "C2 nu trebuie sa depă#ească ', de secunde3 secunde3 după "C2 trebuie verificata poziţia si securizata sonda3 odată realizata "C2 se continua )=E cu o rata de 6,,min$ fara nici o pauza in timpul ventilaţiei3 fecventa ventilatorieO6,min pentru a evita hiperventilatia3 in absenta personalului personalului specializat in "C2 eista alternative7 combitube$ masca laringiana (L)A!$ tub laringian. Abor"ul veos si "ro.urile,
eista diferente intre abordul venos periferic si cel central3 concentraţia maima si timpul de circulaţie este mai scurt pe calea centrala$ dar montarea unui =<= necesita %ntreruperea =&? insotita de complicaţii3 calea periferica este cea mai sigura$ mai u#or de abordat$ dar drogurile in5ectate trebuie urmate de minim 8,ml de fluid si ridicarea r idicarea etremităţilor 6,8,sec$ pentru a facilita circulaţia drogurilor3 abordul vascular vascular intraosos$ folosit in general general la copii$ poate poate fi folosit si la adult3 in timpul timpul atingerii concentraţiei plasmatice maime este compatibil cu cel din abordul venos central3 de asemenea poate fi util pentru prelevarea prelevarea de măduva$ măduva$ analiza gazelor gazelor sangvine$ dozări dozări de electroliti si hemoglobina3 calea intratraheala de administrare administrare a drogurilor daca nu se poate stabili un alt abord3 abord3 problema este concentraţia plasmaticda necontrolabila necontrolabila cu imposibilitatea stabilirii dozelor eacte necesare3 in timpul =&? doza de adrenalina administrate este de '6, ori mai mare dec*t pe calea iv3 unele studii pe animale au arătat ca concentraţiile scăzute de adrenalina realizate prin administrarea "C2 pot produce efecte efecte betaadrenergice betaadrenergice tranzitorii (hipo2A si scăderea scăderea perfuziei coronare!3 coronare!3 doza de adrenalina este de 'mg dizolvata in l,ml apa distilata (dilutia cu S1 scade absorbţia!3 soluţiile pentru acest scop scop se prezintă in seringi preumplute. Adrenalina: - in ciuda utilizarii pe scara larga in resuscitare$ r esuscitare$ nu eista un studio placebo controlat3 controlat3
folosirea adrenalinei este inca recomandata3 recomandata3 determina vasoconstrictie prin efect alfa adrenergic$ ceea ce determina cre#terea perfuziei miocardice si cerebrale3 cre#terea fluului coronar creste frecventa undelor 1< si ar trebui sa crească #ansa restabilirii circulaţiei după defibrilare3 durata =&? si numărul de #ocuri care ar trebui t rebui administrate %nainte de droguri sunt necunoscute3 conform eperţilor$ daca 1< 2< persista după 8 #ocuri se administrează adrenalina si se repeta la fiecare '9 minute3 nu se %ntrerupe =&? pentru administrarea drogurilor. Antiaritmicele: - nu eista dovezi ca acestea cresc supravieţuirea in stopul
cardiac3 daca persista 1< 2< după ' #ocuri se administrează ',,mg amiodarona in bolus3 se poate administra o doza următoare de 69,mg pentru 1< 2< refractara sau recurenta$ urmata de &E< continua de :,,mg 8 ore3 lidocaina lmg >g corp poate fi o alternativa3 nu se administrează lidocaina daca sa administrat amiodarona. Magneziul: - administrarea acestuia nu creste
supravieţuirea3 se administrează pentru 1< refractara daca se suspicioneaza hipomagnezemia.
Pagina 13
Bls – Als – Bilec Florin Bicarbonatul:
nu se administrează de rutina3 se administrează 9, mmoli daca stopul cardiac este asociat cu hipopotasemia sau supradoza de antidepresive triciclice3 se repeta doza in funcţie de starea clinica si rezultatul gazelor sangvine3 unii eperţi administrează bicarbonat la pP +.6 controversata3 in timpul stopului cardiac gazele arteriale nu reflecta EAB de la nivelul ţesuturilor. F% persisteta,
daca 1< persista trebuie luata in considerare si schimbarea poziţiei padelelor3 trebuie făcuta o reevaluare a cauzelor potenţial ireversibile. EA si asistola,
&EA este produsa frecvent de cause reversibile care pot fi identificate si corectate3 daca ritmul cardiac este &EA sau asistolie se incepe =&? ',783 se administrează adrenalina l mg cat mai cur*nd posibil3 este necesara verificarea corectitudinii aplicării elecrozilor$ fara f ara a %ntrerupe =&?3 asistolia poate fi precipitate sau eacerbate de tonusul vagal ecesiv3 teoretic aceasta ar putea fi reversata de vagolitice3 se administrează atropina 'mg (doza ( doza care asigura blocada vagala maima!3 se securizează =?S cat mai cur*nd posibil pentru ca )=E sa nu mai fie %ntrerupt de ventilaţie3 se reevaluează ritmul după 8 minute3 daca este asistola sau nu sunt modificări pe E/0 se reia imediat =&?3 daca este present un ritm organizat se incearca palparea pulsului3 daca pulsul este absent se continua =&?3 daca pulsul este prezent se continua terapia postresuscitare3 c*nd se pune diagnosticul de asistolie trebuie verificat atent E/0 pentru evidenţierea undelor &$ care pot răspunde la pacingul cardiac3 daca nu se poate aprecia ritmul (asistolie sau 1< cu unde mici! nu se incearca defibrilarea7 se continua =&?3 1< cu unde mici este dificil de diferenţiat de asistolie7 nu va răspunde la SEE3 =&? de calitate poate creste frecventa si amplitudinea undelor de 1< si poate creste succesul defibrilarii3 SEE repetate determina in5urie miocardica3 daca ritmul se schimba in 1< se urmăre#te partea st*nga a algoritmului3 altfel$ se administrează adrenalina la '9 minute. =auze potenţial reversibile 7 7 hipoia 7 J scăderea riscului prin ventilaţie cu oigen 6,,J ampliatii toracice adecvate si egale bilateral (verificarea poziţionării corecte a sondei "C2! hipovolemie 7 J hemoragie severa det &EA J reumplere vasculara si tratament chirurgical de urgenta hipo/emia$ hiper/emia$ hipo=aemia$ acidoza si alte tulburări metabolice trebuie corectate hipotermia la inecati. 27 pneumotoraul7 poate fi cauza &EA &EA si poate fi det de o incercare de abord venos central$ central$ diagnosticul se pune clinic$ necesita drena5. tamponada cardiaca 7 greu de diagnosticat$ sugestiv stopul cardiac după plagi penetrante toracice$ necesita punctie pericardica sau toracotomie toice ingerate sau terapeutice7 necesita analize toicologice Q2E&
Pagina 14
Bls – Als – Bilec Florin
)ED"=A)E2E 42"L"RA2E " S2C&4L =A?D"A= %ASORESOARE
AD?EAL"A7 principalul simpatomimetic simpatomimetic folosit in managementul managementul stopului cardiac efect alfa adrenergic vasoconstrictor vasoconstrictor efectul beta adrenergic este cronotrop$ inotrop$ dar creste concomitant si consumul de oigen miocardic si riscul de aritmii indicaţii7 K primul drog drog folosit folosit in S= de de orice orice etiologie etiologie K tratamentul anafilaiei K tratament de de linia a doua in socul socul cardiogen cardiogen doze7 K in S= doza iniţiala este este de 6 mg mg K pe sonda sonda "C2 7 8'mg diluate diluate in l,ml apa distilata (absorbţie variabila! se folose#te cu precauţie la pacienţii cu S= asociat cu consum de cocaina sau alte simpatomimetice se utilizează in 8 dilutii7 K 66,.,,, (l, ml din ac dilutie conţin conţin 6 mg adrenalina! adrenalina! K 66.,,, ( lml din ac ac dilutie conţine l mg adrenalina! adrenalina! ANTIARIT-ICE
A)"CDA?CA este un stabilizator de membrana creste durata potenţialului de acţiune si perioada refractara in miocardul atrial si ventricular scade conducerea atrioventriculara indicaţii7 K 1< 2< refractara (după (după ' SEE! SEE! K 2< cu puls sau alte tahiaritmii refractare doze7 K doza iniţiala este de ',,mg dizolvata intrun volum de 8,ml 09efecte adverse7 K hipotensiune si bradicardie K poate determina tromboflebita daca se administrează pe o vena periferica 3 se prefera administrarea pe =<= K are efect potenţial aritmogen prin prelungirea intervalului 2 mai mic dec*t alte antiaritmice. L"DC=A"A nu este de prima intenţie 7 se folose#te daca amiodarona nu este disponibila este un antiaritmic stabilizator de membrana prin cre#terea perioadei refractare scade automatismul ventricular este un anestezic local indicaţii7 K 1< 2< refractara (c*nd amiodarona nu este disponibila! doze7 K iniţial7 l,,mg (l6.9mg/g corp! in 1< si 2< fara puls$ refractare la ' SEE K apoi 9,mg in bolus daca este necesar K doza maima este de ' mg/g corp Pagina 15
Bls – Als – Bilec Florin
S4L1A24L DE )A0ER"4 este un constituent important al mai multor enzime$ in special cele implicate in generarea A2& in mu#chi hipomagnezemia hipomagnezemia este asociata adesea cu hipopotasemie si poate duce la aritmii si S= la pacienţii cu hipomagnezemie si hipopotasemie trebuie scăzut nivelul terapeutic al digitalicelor indicaţii7 K 1< 2< refractare la SEE asociata cu posibila hipomagnezemie hipomagnezemie K torsada v*rfurilor K intoicaţia cu digoin doze7 K in 1< refractara la SEE 7 8g (ml3 ;mmoli! din soluţia de sulfat de magneziu 9,K se poate repeta după 6,69 minute A2?C&"T blochează efectele efectele vagale la nivelul nivelul SA si A< creste automatismul si facilitează conducerea atrioventriculara indicaţii7 K asistola K &EA cu A
Bls – Als – Bilec Florin
BLS copil Secvenţele BLS au fost iniţial recomandate a fi efectuate inainte de apelul 668 la copii$ datorita frecventei mult crescute a stopului caidiorespirator prin asistola W asfiie. Studii recente au arata ca si in cazul 1<$ secvenţa BLS iniţiala %mbunătăţe#te #ansele reu#itei defibrilarii. 6.
+6tensie
7ipere6tensi
'. Eliberarea cailor aeriene si verificarea respiratiilor spontane K Loo> (priveste! miscarile pieptului K Listen (asculta! zgomote respiratorii K 1eel (simti! aerul epirat K 6,sec.
a! Daca copilul respiranormal respiranormal Q pozitia de siguranta$ apel 668 si verificarea periodica a starii acestuia b! daca copilul nu respuira indepartati cu gri5a orice obiect ce obstructioneaza obstructioneaza calea aeriana faceti 9 respiratii gura la gura sau gura la gura si nas (in cazul nounascutilor si a sugarilor!$ din care minim8 eficiente respiratia artificiala se face sufland constant aer in gura copilului timp de 66$9 secunde asigurandune asigurandune ascesionarea cutiei toracice3 se indeparteaza apoi gura si se observa coborarea cutiei toracice
Pagina 17
Bls – Als – Bilec Florin
?ES&"?A2"A A?2"1"="ALA ?espiratia se face gura la gura la copil V 6 an ?espiratia se face gura la gura si nas la nounascut si sugar .
a! Daca sunteţi sigur sigur de eistenta pulsului$ continuaţi respiraţiile artificiale artificiale pana c*nd copilul copilul incepe sa respire normal$ apoi il a#ezaţi in poziţia laterala de siguranţa. 1recventa respiraţiilor 6 respiraţie la ' secunde ?eevaluaţi frecvent starea pacientului b! daca nu eista eista puls sau daca daca frecventa este P , minut (pentru nounascuti nounascuti si sugari!$ sugari!$ incepeti compresiile toracice. "n cazul copilului P l an raportul compresii respiratii este de 6978 "n cazul copilului V l an raportul compresii7respiratii este de ',78 1recventa compresiilor7 compresiilor7 6,,min Deprimarea cutiei toracice7 6' din distanta sterncoloana vertebrala
Pagina 18
Bls – Als – Bilec Florin
&articularităţile ALS la copil 6. Administrarea SEE numai la copii V 6 an 8. SEE la copil7 primul SEE 8 N>g$ următoarele N>g '. )edicatia resuscitării7 Adrenalina ,.,6 mg>g iv (676,$,,,! (676,$,,,! sau sau ,.6 ,.6 mg>g mg>g pe sonda "C2 la fiecare '9 minute3 Amiodarona 9mg>g iv sau Xilina 6 mg>g3 )agneziu 899, mg>g iv ma 8g (torsada v*rfurilor! Pagina 19
Bls – Als – Bilec Florin
&articularităţile ALS la copil . &articularităţile anatomice ale cailor aeriene7 J arine mici si inguste J Limba mare$ deplasata posterior J Laringe inalt situat J Epiglota ingusta$ lunga si flasca J 2raheea scurta$ ingust la nivelul nivelul cartila5ului cartila5ului cricoid J Bronsiile de calibru redus$ rezistenta crescută J &lăm*nul imatur$ număr alveolar mic$ complianta complianta redusa
Pagina 20
