Rcdaor: Iin
Rcdaor: Iin Tchcdat: Veaeslav ălau Lua p b gd C de edţe e al Fuţ d F Uic Bucşi, 2 u ju gm Tcmp JP - 2
fdta . 2002 04 ui mâ Td Aez e 2 e 0040 04 2204 fx 0040)204
Versiuna orgnală: Bernard Wilams. rt n ntrn t t CanLo-Edto Cmbde Unvrsty Prss 199 Prma 17 lroar 19. 197 1978 198. 198 198. 199
eiee iioei ioe oiei LL RRD
orie o iroere ei / W - Bş P P p B ---
ernard Willams
MORALITATEA - o t to ou uc c Î t tcă că -
@punct
PEFAŢĂ A EDŢA "CANTO
Teul de faă trebia să fcă pe, , r-o luae uroe mă să nudă o ere de sud sue, se de deţ auo ş forând îenă o subsanţlă odee in le. An ând edoul Arth Dao v sa Cu sune d loso le da ţeles ă eş e nuraja să sre to neră odvă n se rea să laboă or un sud xoztv degbă să urărm doele de eres no reel cre găsa ăgtr frutuose. Etor au des, până la uă, să nu aă area ea e (e e de no no de l Hae") au ublt et ee seţe e un una dn esetvele ăr A ad Is Obes Rhard Wollhe) vu ntradevăr o vă leroă dgdu no seu î ed suesive Sre deosere aes aea de fă a ăas aa u a fos Motul l e aela ă ss ulerr alte ăr le e l n ese tee ş d nu găst nc u otv e r ul u ree eoae ş roabl nduătoare re la aeste lu ubevee În azl nea dre s aes ft a os u deosebe nevt oe n ee e ss a âru a iera să ţn de ele srse ş să devolt deţ a degra t; atl d aeasă are reuă rolea etală
MORIATE. O
roec ts (ş c o ă eu) îr-u m mai
MORIATE. O
roec ts (ş c o ă eu) îr-u m mai snei poa ec a reş s f l pe r n cr să d o bilirfie la zi Lterara recnă asupra ubiectisui de p schb md c nee ş ea es aoră mele d aceasă ce d a ica acm o ae siuţi, î a fe câ ă şi rd cesă n lttu espne disue lsc ae e , u v biliogai ac nci măcar n dpăşiă c expi câa eeiţ e, c ul pesa pe ca e- nr il Catea es uşi egaă e mmntl ce os scris cl pţin p cee că cee c delera sitaţiei ce nu m esă c î ce so mral se adrsea oar r m eec des jdecăme dspre psiliea cunaşterii mrae şi aşa ai epe Î detien dcor espe chs etce or Filo oră dic şi acum pe ună dra prbem mece e de ăt proee d on nt gnrae. Dptvă, tem c au, i sm i ubui sut szi tee sada crsue i mnule d so mrală. Trbi ă mărussc însă c ele in cese dcui i ce esp ptm ae ro re etc pn deve ee ce mi s ar t t de îdeăate de eeena reă recm au fost rme enate e loso orle re le depân ai us Spul ce domină aici e n d descraao celş. Doar neulmrea m e' x te ce e do mlu âns. Ic e lcr rne asp cu ee stări asupr cesi m nlţri. a îdră pov pesi p a i , q (L: Co Hrr Uriy Pn, 1985) ue ooă pculităţi e "semu mora b j
nu c d e ooa or i de ţ etc î t r- u
nu c d e ooa or i de ţ etc î t r- u gee, ce de ce acelea cosee � sm " more ş c ee ce a eb s eac Hsa m a ma derab, eme ttut o ns, ae u s m am Iceca s îtebea r ce f ol e n ace ca "ljoo a sg a c ace csde pe cae e o e a sens nu s te tee e ac e de i ţe e genee , de dţ, ee po Ace p p p p -o c ct ca d a ă î ptca, dsce teol m o o c u n e dstca e cceţe ma lag a "etcu îguste ( pp p e de bg) c p v e l ca c sa p t ea i s st e " v zce o mea ee e u d c a sge-o, ri po s mem î sub aeste u uă t v e s de ss. desi, b d s tc de e - o uc ' ( d a b ( Ir, me c de a m p a , eca v ete cs ( ca e o duce e î emee ş ee o. u e e lăţ ea ţ c ae c o de a tce 1 ! e eae cu feea, de d e eta e , eee p ez e t e a, de e exmat har î i Da c cde aceas em, cea sd f) ; I ( o Î a c t c s- cae a s eevat e cacst a ea cse se: aume c p eoc e d e s el
MATEA introducere în etcă
n la c osoIe acese deâ pe
MATEA introducere în etcă
n la c osoIe acese deâ pe odate Înro ce rent' a cerc să ezol ai dealiat şi ai plu acest ies penu idee eice ale l veci (i n o os cesteia ) şi ţeleg relevana sto p ia oa eză îcepu de vobsc dspe pbleele găs unu st al losoei ole Ced şi cu ă acee pobe sun ee şi ta, o oă rene asenea ch ăs m det e e le oei. ee ce îsă nu a vre s ccep cu o anu plic lă a isciei nosre acee că pute exs o sigu solue gener la ac rblm şi c odă ce a fos gsiă vom cum sce loso moral Acesa nu pae a; pbleele găsi ni c e abodar conngăoae adlă şi nemică , cst sbiect b pie cu oci pspăt ee oe Un itet sau t vor vae n1 ne da o id espe e sau subs conepelo ece pe cae le folos s e n foosi de gee anală speliatea oolui - pte jca esigur, un l în rofnare nţlegerii. Dr scopul s aprondarea înele, adi de conşen, pto şi m onest de spne, gte şi se e. Foo ne înde (pae nisent ac decâ atnci c c acee i să ne îtebăm dac ceea c spnem domnil moi este aet Un lcr re la st d lce e a şi p are s şi cm, c cu, ese e s nu i şi o ală nebe lega de moite i de oso rlei - cât de sic sună cee ce spne BN WL k • h Ny
99
PĂ
A erca să sc dese osa ra o reder eaă a d ve nete agri ce subiec icl sau, de c u rce tentai de scre, ci mi degrab, d du riun specile Pr e ce c, · în aest de a eb ec osoei, e i rbbl si dezvli î d dre ele ş uciee pprr it A doua î a te u scui , î cil cr e lua erios, s c ae î eae cu prir chesui iore Î i ce pu aut deiu a ett ejde, fae muţi au cit- pe ce de dua, e punândune î mpsibea de ai u ers, e f să sce depre u ipane, e ele. Acet neăcu adevăr e desea avsat a scc a ad oei cep re d c au "iisic ş ue c ea a d seci ga e cu i licisiare - fe c acz ecic aceaa edeat ce re are a losei rale, t re, a os g d cou i iistre, a ce a scse ae subiect (sre desbire de ce mi înu fe sa lu, bee cre ae mt ii), o fi eeiv nuăre pe degee de l acte g de cinut l lcl din tecu epă uş adeea caer gl de ut ei cen
O O introducer
ă
n tarea a a esor m. Foso cemp
O O introducer
ă
n tarea a a esor m. Foso cemp ra a morei si o a riginală a pictisitoae aum aceea de a u scua ec chesiu oal Sau abă u ela aue sl losoe ml e ce care ăit cmpet egătrle cu hse mrale coee - cest, dă e pibl, v avu e a cev rmarcabl; c m erb r de dc a minmum anajae morl scis e sidea ag etae ol cva dsa ep a lst impesia că te polemee orat a s a p daară ş că se d dovadă d o me prcaui şi de puţă manaţe petu ni se permi s l ma întzim ce u col E mi mte ee ue seea itţ Una u totu snţ e c e cotempoe c p a să că prbem e fe de a ae ini sa a aracteulu ar respu n od seif gânra mrlă cosrtvă (ba ma ml dât 2â, d ul abordăi ae moaitţi rezlt la c car c a puea exs u smnea lcru c giea mo conscv) p ue, ele ne lsă cu atât lăţ î legur cu prbl acă s clt r pţ so n c ce sofa ste, ă msur, o ca presion şi demc, prezâ prcip, ca acă u exclus biit discuse aitice Dacă a exs asea a c ducrea or ccluz moe cncre pes a ai ar e ştpta pe bn repat, c so proeO s e d specia otr tu seee sc: d s ctv u xs fpt c că r esa tuc s pofesonist deven u prt cmpee n prble more eprznt nsuşi temeic pet a cde c pe st sm
Diua nu n t, egu şa um p e
Diua nu n t, egu şa um p e , aee ă dcă ofl u adopă î m da u n pup de etogi t e bu fe epăa ; aa poa te ngu tentv. E ezet a mi· rabă o obem de i n l m o u vt i r i e adv u a dp s i i. C pa b rgue (e e ă ăa dă osof) u se e un set l su u et i e l a on e r a c m ees gn ? P o rpzn ia u mplx pr a moe â ee ae a a lirr? nu p bdăil ai hmaic ă rpzi ci ca e es ee? Câ e e e cu t a opi r gră? D ş ş ăp unure ră n mai u e un m in n Aest ese a pa cle m eab ss aa nc cu tte ra alz pr nc p ot t hţ d s V nee u n praj r o ada t n e m u ă ub dr cci a zi o a a ad i i eci, ur aeste: e ba e ms c p a osd m Ue d ee ai irn hiui c ir e ain bi n tet e ne s n tt a e i r pu un ât n - pu une pre e te uin: r p f r-n r mris e m rc r n r ing motte, ot n u m pozii e, e ato a , ntu a e ube
de vai ipui e şi e u ge p de de
de vai ipui e şi e u ge p de de ou) e eivşti. Îce s xmez u aene u o d n ne ri pi lsol me ral e m i dz e (Es subesm. De ii vo ee l âe oideaţi u pe la ş erâd s l une dal e un pte f u pentru nmte i şi s pn î i mlt espre u e e e pa n o uri ă ecâes sep ele onsepr lg e ea ar f âtv prme m pi de staţ c pire l ese u i la lgtur ir cs subie ş Do poleme în eden c eeire pte t e pol eas on: ae s elţ d ea teectual se i se, daă, re es De cas sc st aitţ Aemene chesiu ridică sea de mp ote pee geer c pre oee oe n-e rdor, aeste c a ee îtebă pte sau sbs rai ş d acsa se e ă regim ăsea u mă 1 [I/ (ît-n ss pte ngs) a ec Î � e ce a nesostată de a maitat d ce ttrismi este ş ea să, < 1" t es pnr a ue e sise dese (' t dac e nees , u \ dscprt ptitţi i diti' J' ă a cpăt a ces rbleme este îă ' ' t o ată ae. Uu din tele el î e sa pk ces eeu u e un maua e ose m Ij V Cqu { Ultam. C Uy P
tar,I/·" /<I I Agains
trodutiv i emetr, e ce că eră nici tere
P
trodutiv i emetr, e ce că eră nici tere iteic. u mă sit runat aeat cauz cci mi e subictl a t aic p m s s taă sra-ee i sura-smpaae (ş a icit at tt tâtea et e t pito al osoei. Nu s p c sa mor a tb a o f prej ud că (ceea i i ps btate peudecă eee ee s-a pt ei s i ste e s do că a eb să ao atene pă nsţ, fnom m aş s ss te î proa eeeţă şi imae ş e m teoet ee ţeor altor pi e ooei pua, cor e losei (phioshy qfmind). N estă c teei pent ce soa mrală u ce ce e nee pnţe u se r ş atl u es st ect ea anue " vo ar eb s te ee erte de sne s tăttare. U t e cae acestă lucar u u mua ete a că e să a o e a gi terto e ubiect Fapt e e pţ det. Se a ue tr-o um m aă cee u ai pa că i să mţz câva m a t trate m cup t a oei ore trebi ă oce p i pozie ct: c este gâdire pcc ce îsaă a a î ta tmei? (tng a o; ce seă cste î a i î dea ora ? lg e aeas t , ce ses e c a u f apt ndana rităi?; e es rt ce p l de rguă pe ue ae mtţi di t tat? cet e u s imic egtur cu et; ât e egură i de pbematcă e disc e r o-ra şi cet nante de a imp t ute aceea de ee a eor f d rfcţn ă hum exceenc).
MORITA O n n
C eu r ă s er muţm d
MORITA O n n
C eu r ă s er muţm d urr poa p l m mu rb e ree tht Dă înă a d ieb ă ra ga uu rpu ît rb m e a r aa u ş.
AMORALISTUL
" ce - uvni f ac a 7 (W sh 1 yg 7 It doă dn tee siitţi d a pv o emen îrebe: a exesie a di s pe a a lpse e penă se a de gnul "Dm n me a reson) s f ev; t e ipsit de ses" şi p d pe, prăe a i t m povoar, sdeă malite cnd nă cva d fll De ce xta cva ce s-a cuveni s a a trbui s fac 7" da si pei t put p a bae pnn Da u tei , e foe nec c te a fap n temei u cae l cere lc aâ j. u a I ovnm agmn să - pe de pte " s dă tee" se s de a si n de e e ga si da n c - t -i Ctl ţonamei; n s foae ndolnc gm n eee r El e evie d a j t or spe de ron E dea desi g , ă dc e e i d g a b cva dâ ata astfel u s s abl ii e n e me e ee ame preţ imă de a fe ne cr mi degrbă dect pe aele Da ntte i ae fp nu e dce pe depe căci a a cr s e e eîed e Pe de , c e eş 6
OR O ndc
ă
r eme n sucide aci a n
6
OR O ndc
ă
r eme n sucide aci a n -dev a lu deie a p tes ii ce
dciz, cidere e ne dec p re (cum ne Cams Myh Syp. D u v rba nci o cre a ară au lu dac se va dovdi c, până a a est siră deci pe ce ra rgt o ace, anume chi ee Nu d cum r ue fi pi c înfrângere rau sau a raţ fapt ă aeste n a ptere upr sri acli m ste s e m egb frâner oeesu Î b, a e ele de doua nee p, de către mţ mş c ecv sdar dra apct d rao Acet om rcşe, pân la at m ae ac ba ma t, e c t câd, ci ai ţ dine oi Dac mriata e e eicat od i atnc trebui m ste s-i ncepem coc -n me pt cesi tmp ora sa ce - pute mi el t ev vs , r ş sces a oraliii dac gi teeiui cr î coţiie n car e a fi raioa r pu oe Nam utea ta ai ît cre t oivaţile lui dieret l cosideree mre r e ă crri de c asă are te preenţe ş el concret. Acesea e ul ăcer s tea u cv ut a eişnut, cm e asie e ceo diferte c cese o, privte s, n excud nut recş r a ităţi. e trebui mem ă pnt a i ia p tr ca znd ore aemnea cuoater? Proi, luri cum ocuarea a cu rir ierse to oei cţi a a u drul au de respect psne tc cnd acst
ap nu e cvabil, disozia sa d a respinge anumit
ap nu e cvabil, disozia sa d a respinge anumit uri ale aţip ov că st eete u deono t su egos Aesa st e subiee eee ale moraităţ Va tru probail s item de aseeea, un spet ceva ma foral al mral, ue oe oze a sa de a e rl i a elcta ă, da e regul pet e s aiez utae f, atui ebue să e egul i e să aoeze l rpo e. C aă g să snă un e , ae i o dreul de a spune u e u om lpsit e mraite, ci unul oraitt speal. Oricum, vem evoie aii se Într- el, e osbil un s onsire e n gulă i s s copoe egos (sees fă ita rn aeasa tetrul spe a gn mrae, aume atuni d "e-n regă nse î "u vi epe mo n leătură cu aceasta El se aa terirul oralei dacă "n reuă ean ca de feul ui "eris ci aceasta a anrea cnsinţ m oameu uie e opu urăririi d te semi lor a popiilor itees- i sa nu e un gd pe are e, a amorls po aea mod aseănor da roşază atr oeni (aa cu a fac, făă ndoilă) că î tratează la fl u trateă i el pe ei aest apt v peet onsstet d rproul eamă lu ui place aces luru i î e n pa m se e e aes lru s s-I dezaproe deoce aetea sut atitud e n de sseul moral Sar pea s e dicil scer dcă el a seeea orur aguenul moa n uz au u, dat ind a fi descpert ăă noială, ă exresile neincre ae ndignării şi afrtului ral t deuraja acuie oste ae ceor ai uşr ilua d ur. H
ceasta seă dpă cm fac i mlt dn ace
H
ceasta seă dpă cm fac i mlt dn ace se că ace peă pe tel moa ş că atât e cât şi sasfaţe sae o exs ca ae daă exsta ai le a să or f ăc poae esa n g eeral sceae f ru mrale iar el r eoe d e soctate; de aseeea el v foo popl său avan m les e e ce pr i dpie me e o d j El ate eg n fpt pţia pi d e foe bbativ l gesi âd elvana i Cci dacă a ncca s zicem: C e si dcă oţ s compoa aş ? e ăspud: Ei pespu că u pre ie dş n fpt ş ueao due a e i aos ce sa ca D fat e ă c mai mţ dintre ei u de âd s se cmpe atfe şi acă a îeca eot s- facă e oi f punc pe a cnseinele ne uivesai g e agmet esemete o ar tl e peso a de acesta ă ve dt- sena tv osse e a se ee e o ae oz e el reue să ete î lmiele asgacleaş cnsiseţ m ute cr. m s e aa c ea m ai lt au pi molă ae ăI dspaă să respgă a să tae ca p ş anc cd e ca so facă ptrea sa f ecl să o ecstea a ptea de a naă înât esecv majote s c f Nc u gd se e juc a s n e es f n e prop ps el eb să p că e ăă siset ne tnd îcă mai ndiase acee e a gdi epe sie ca desp caae î to erd de pdă că ed de caj î pe c lţmea fcaă. Căc semeea ând el va ama tat d p
e a iei î l prpo doinţe şi gi
e a iei î l prpo doinţe şi gi eitoru î cre se consieă c xceln pode or isozii de căr anie peroan u a bnă rsiea sociee ec.; n ce eee gndu n e obau ă condc diect la oniderente ordin r cr c ee ofe oi n re n ceoa di ă cc arag ieiat nre gnul: "ce â de cele iiii? şi f dicil entr el încece ăsp l ene rei fr a âni în ernii ereelor i neoio geele l eilor i fpt el ce îc o tă înapoi n lue gândirii morle di cre s-a atoecl. Te de s coniea o dit ico r el, ci repren ce er de apopit ei noii oa i aage dup ie un e d recţ scic e Ap acei oi c o os s tot pe o reoziie fl: u c eori or eve c at o c cât r p i i i uşor ba cra s nepedei din diferte prji u câ vor pu icşa u câ vor mi pu condionaţ siv de societe geeal u ct or fei ma p ine Toca ieea că ei sunt ricoşaţi d oriului a pp cj D t i s ae. Dac c nd cde că a i c s u po că oie re o (e ide seul oeli lli l Gyges c te ce ib lg paoican Reublca poi st lucu e pr şi sipu ls u m mlr e i s move e a e coepee oae ndae sut pu eae p edce, a vel e a cre n se evp pu i sp oa c ple a poistui sau prpialor cae e bice e cerează Acst fapt e pe cea ce nseamn a o egă ă, o en ega s chesne
MR
e nvenie sociă Efectele educaiei e pt rene
MR
e nvenie sociă Efectele educaiei e pt rene de aa natură cât să-i acă pe oae s v ă acioneze negoist şi adese reues ă eze din oive interoare un cmportament dezgtător. Da a spue el acesa e nu cetune de condio e socia ne ăre-o i nu e i ăsi nici urm de ovae moă Ptem ena reoca teenu "oni are; ac ar esta teie adea care ă ece nreag eucaie ora i pe ce aseăn ăto are ei n te meni une e orie a î(cee ce e cazl, ea reu s ee direnţele forte clare inte educaţa reuşiă ş itelgentă, cae due discernăântul, ş repectiv, rerea reexelr cnţinate În p cesteia vom se că nea oaie molă este rusu iuenelor soie, văţă, ce. Acea e neîen aet. Da n pncpiu to cee ce e de om este un aemenea produs icluiv limbajul etodee de gndie, gutule, i ci oţie inclusi cea mai are e a spziţilor e care amolistul pune are preţ Dar ar putea repica e s reue dte c to ca ce se enmn pe ă i donee ele e uenţat de ulură şi e meu ş c mut r, e chiar rouu acesora; tu st imsuJn d (bic) de tip egoist care se aă ia tuuror acestor fenmene or tocma acese pusu onituie ceea ce sut oenii în Dacă "funmn nseană i, "ria din punc e eere neti sar utea ca el să bă drepte: aceata e o csiune e ţine e teria psihogică Dar chir acă aces c e aeăra , acest sens eea ce spune e e u a m eeant reevat penr neve aent sae n ntru robema cu să n creşt copiii) aă eistă u enea ucr ca acela descrs e epresi "ceea ce snt oaeni în i" atc acesta nu ienti cu ea ll
u cop foe ci ci cope ci nu osedă baj,
ll
u cop foe ci ci cope ci nu osedă baj, mut l tu e ce oeu le u reene. Dacă estul prt la cee ce s oee făcut afel i nue rnd cum se cpoă ei în cndii de mare stres, de e sau de faee (test pe care acei Hbes bou snae) nu utem ecât s îne din n: de ce ar i cesta teul? incolo e nc1aiatea ezltali său, de ce r decva ces test Coniiile e ae es ş e ze nt cnţ re ent oserea compoaentui ic ici nui a, nci pnu evideneea alt nsuş ae iinţeor mne. Dacă ineva ţi va pne că pţi să ve c mul n e n d uă ce i-a peec e săăni n-o barcă de savare u e ec cla de ce a cea maiă ce piveşte oiie i deă ec ciia a ic. Dcă există eva de gen ceea ce e omul n ee e, s- p pute acest ceva cel p în se pvnţe) ă n e at de diei de ceea ce ese el n (cy); ume o ceuă în căre a considerenele me jacă o oa de ee eu P re listl va f a sfătut să ee cee ma te re e cmaţe auladavă a sa cu eul scieă Retul scieăi oate esiu să abă o oarecre clinţie de -l dra, upă c pot s-o ibă ţ aceia care ă o set e are dă e e pe a u e ecae nesee i enenee ş e ei să se să e ncujat e acest fap ci colo e o, a sfce r w nu ă c, dacă puea, ar e aseene lui, eaece o iie wh e ace de o ă N v c ă at t ră d te o oscibl mă Şi aces ă înebe acă lsat suciene abute entu ptea ecunscut ca te.
MORTEA O nduc n ă
Îi paă oae lui de ieva ? Estă cinea e că suee
MORTEA O nduc n ă
Îi paă oae lui de ieva ? Estă cinea e că suee şi ei să-I fecteze Dacă sundem nu, luile vo ea ca i cum m us u ihot. Dacă e sot atuc ideea de l nnge mol n agumente e c su ană idioată; d ftul c e diotă nu ae a eet sue az ă s ioi. A e înteiere a oăii eui, desgu, săşi deiv semncaia in estnţ unei atetive di estenţa ceva ao u cae ea poate juticat oalitu e conieat iont eoaece ne să ofee o teav n ee dn um vaa a ae s aă aume ame. Poau ese fel imot penu gâiea mo; mana sa constă aceea că e ne tgă, ia noi unte evo, coseiă, să căă ă nee m o cm şi de ce e itgă el. oaa sa u eidă î aca ce a execio c uo a ni od de a atea oalisul e cae, n ae lam otetizat mai sus sar ea s aă ci ma aăto dect aât utem eezenta c vn unele sentimente i ca ăsndui coal de ceea ce i s nmlă ati Să ne aduce ante d sonal i l n e c ngei, o guă neîdutoe da adsea lină de ec căuiai asă de oarta mame e de col, cia de mnă. El e otuşi u pesonaj discu aoa î sensu ă nci un cosderent de natuă geneaă e i eru e, d em e ust î mateie de ste i de ate seene eşi m aconează d cd cd şi entru a o de de caiciie sle aecive. Sigu c u o u nd geee ooe oe v do totdeauna să aconee i degaă de ascu voce auenteo Da n acea este pohlcei deşi aeast e o chesu iont mi ipotJ; â lasă ă e vdă unele diccu e g'r o
3
Miezul role e degaă aela ă el ne oeă u del
3
Miezul role e degaă aela ă el ne oeă u del teeca pe ev d ce ae evoie oraea enru a f edcată c cces dei e, acc iroba să te începe aes lu pnt- dg el. Ced nă ă el ne eă uient de mule eleene î aces ses l e î e ea e a face cv p ciea eaece acea esană e nevoe de acl ceva. e fa, el eează cu aseenea id ee nai aui ând e dips ă o facă; dar această dee u e ceva denitriu entru e. Chiar dacă el aă ace ae etu că vea să acă aa sau petu că î place de e ş c aleva (ceea ce nu îseamnă că, ap u ace acţun particulare, e n ar uea să- eecţeze ace excelee teu), ceea e ea el e s- q n pn c c , dl ce-l tăânete aunci ând i plae de cineva şi acionea în acet el e: e au nevoe d uto, n "i lace de e i au nevoie d ajor. Aceta un aspct rucial: oul nsru e capabil să gândeasă teeii teeel lta, iar eşecul să de a u aen or rezidă pi apul că e dspus să facă asemenea lc nu ieene i ntr-un od oae capiios. Da nu eistă o păpase de neecu e aceasă stae ş dspoziiile de ază ae oaiă Esă ae c e a evo e auor, a ce nu u, peru mmen, die aceia pe cae e ea ăi ue sau -ar saz ş e ai oa ae spa i vor ă aue alte peoan aate a anahe. A-l ace aoasul no sensi la siaa acetoa dn ă pae a ma degab o inder e a iagiaei a aatăţ sae e ge u sa ouu u la coplet de, anul moal. Ia dacă pe ace ă ensil la situaa l senul de a reeca la ea ş de a ş-o repezea n aginae, sa ea ca epat, el s nceapă să afese csdeae faţă de ea a einde,
OIAT O nduc n că
cu ale cunte, smptie. Ir dacă pue să- fcem sşi
OIAT O nduc n că
cu ale cunte, smptie. Ir dacă pue să- fcem sşi exndă mae aupa uo peane ăne alae la e ac pue ce ceaş uc şi nu esanele sre ae căro ieee au os încălcae i î acest el îl puem deea să-ş că ăca o epezene denaă cu pve noţune de nepătnire {) Ş ai depae dacă pue ă facem să pugă aces um aunc cu ae c spjnea sa pe csdeene de p m e ae suc ea esă u; î ce c pesnajl u nu i ese acu aosul cu cae am ncep Aes del u e e să sche laul un dc a îi mă lecâd e la sbliaea simpai şi a ende sale un asemea luu a mpsil (Cha Hum cae pbabi s pa el ai ul de aest el nu ş l-a ppu efeciv a el Sseml său pie me ae u eesa i vaile ppun o dsici e rue ,auae" şi cele cial" dsc eva n scuia nos) Mdeu e eni a suea a un snu ucu: c dacă abui unu m a ş un mnmum de peupae penru sar a auci nu reue s au un p cmpe nu de de sau eeenă pnu al lue î ea mtă ebu s- ab pnu aceas numa ceea ce e î mod ede o exee a cee ce psed deja E n e ă ea depae în aces teru ce e uul vas; aş cu am vu aunc cd a ceia ua isuu tebe să pacui dm lu penu eş d l D ou cae şa exin impaie ce psă capaae de a eec la eve un semeni ai depre de nemjc eenă e u de ecunsc ca use în terul acesu eu Nu ezuă dn oate cesea că a avea ecuae simpaecă pen a e cne neces a pas lue oaă că d cia aci e g um îu
25
ratate N elă aa eva in cee ue anteio
25
ratate N elă aa eva in cee ue anteio aa ceva e tui adevăat Unee sieaii avanate aii vie a tvaţi mrale nnrale v f bodate ai tâzi ă vi o ac a n en care ae de aemenea aşezat c capul j di espectiva atăţ a te decât aitu s e mţu e ă da s ă aeni a oa difete i instă e ieea ă nu etă nici o cae de a alege re ee vba de bectivis
BCVM: CŢ NŢA
S u cnsdeare e enn ecae ed fell să peic nctl de edee că le orale s judecţle re u e e unt "d becve
Judecăţie morale ale unui m dar enună (sau ermă) ppie sale atitudini ) Judecăe morae nu p fi demnstrate, dovedte a attat ca adevăra aşa cum pot nuil şiince; e unt chesie d pinie peronaă. Nu xiăjapt ae; exstă doar tp defape pt dese d iină i de bservaţia cmnă şi valoil a pz în s fp
Cee tei ennu sut fote asetoe dezb ele c ve bect i bei găs dee e p tescbbe e acet. Ee snt înt-de, n egate îne ee Tuşi ele snt dee, nt-n d senic. P () eă ceea ce te întun sens lag n nct de edere gc su nstc el inteţine să ne pnă cev ee ce unt su c eacle cu cacter o dole b tduce o ule de oţun ce lsesc di mu no eate de ccetl de cnaş ş oate f cnsidert ca n unct de edee p c pe dece oe ee nn c ete ce a g geu de bdat de ele ezentând veee ec de ee
28
ORITA O
nducr
n că
compet a in pree ou eea ce oo sus
28
ORITA O
nducr
n că
compet a in pree ou eea ce oo sus ă şi trebuie să se îâmpe E pare să inice, cu toată imprecia sa un zuat care a tras aenia mutor oso ce şi-au băt capu c obieiae morală: aume ă nu etă eo oine moală oo" în aară Acolo în afară, lme estă num enure e lruri ş e ape u care e-a fa raa fa ce ta nu e deât o rare As ands s Mnscnk S-ar pue spune că eunţu (c) exprimă un punt de vedere mafc ntrun en nepetenios a teeni Puntu de veere etaizi pne în eienă cu ea i mae pegnaă ceva ce etă latnt în toate rei enuţurle o ice te ap i vaore Disina tre apt i vaoe a o preocpae a p osoei mode a oraei Un aspet mpor a aceei preocupă a fost aea e a ccentua isincia repingâ presupusee consecie netore e acesteia, şi ue p îercarea e a arăta e că ee u sn onseine e ă nu sunt nelitoare st prect e eorre ubiectsmu cum ar pute el umit) poae ermat n emen celor e eunu ubecse cam aşa măa î ae se justiă cele trei enuţu re l aeai lucru ar lurul la cae revn ese nengrijorăor i, ootă eenia penru naur oraiăii (eementu are e eeni penru natura moraiăţi pare a consiera uneori în od uat c impicâd p se nsui ieea că e otoaă eorător) Vom uri acest proiec penru u t m . ş nele np cep aa aie e o (a e al e inofes. E fa aă usine orale nnţă (sa e u itiie e � ăci dacă ar aşa ele ar ur simp i orace, nocuibie, ără piere cu enun orma: tuia ma faţă as u S ; \ ' I J u m l l
e că Dar acă a ar s lrrile n ar ma exita
l l
e că . . . Dar acă a ar s lrrile, n ar ma exita eaco moe eerone oă eoe ce eă ceea ce n mo orm conierm a concepii octe, n exă n realiate concepi conictae ci ma erabă ca oă eroane n-o brcă na sn că e se ră, cealtă c n se mte ră Dar e t evet că estă acoru more atence iar concee moe pot in n conct ecăle more rebe cel pn n această ără) ă eme ceea ce coserăm noi mod cren că nseă ceea ce conser no mo cent că nseă, el cae noi le l, ete e a nată încât ee n c ur şi il ern atobioace ci n gen e aerie care ee renă e cneva care otee o ectă morală contară Pin rmre ele n escr r impl proria atite vorbitorli e arment n elmnă oitatea ca aerinle orale c toate că n ecri dect ă ibă toti unca e a xra e cei ce le roeşte. Aceas usee e sine contetabl noesv căc e rene la n ne c ca ect c om ce ace o eca molă pote conie că ace ecă e nceră a exrima attea sa cu prve la o anmită cesin oraă aceast n aneneă n c un e vreo concepie pecic bec c e l jecăe orle e poae ne că n om ce ce n mod sicer o jecată actuaă exă conerea s vioe a o cene acă ar acea n nseă că el e o concep biectvisă c pe l uece ace. t bec te nci c e pne că cel ce ace o jecaă moă ex ă attne că ac ca c s a spn în lgă rsvc car o suiec a li a const gea că nu e că c o problemă c pe l cte coct sa coct ator te 3
OIATEA O nodu n ă
de judecăile ore tim ce caracterul advărat sau fs
3
OIATEA O nodu n ă
de judecăile ore tim ce caracterul advărat sau fs opinor emate e judecăile acue di o proem. Şi pentru că tez a redoâdi acum o ormă specc sucstă va spu ă e ese fs i pl că o dată la odtăile curete n care juecăţe morae sunt eectiv ruse şi nţelese nu e adevărat că u exis nici duiu u re la cacter oect sau coect al atudi ilo mole. U carctersticile disctive ae acetora e le deoseeşe de siplele exreii ale gustului sau ale peenţei în mateie de âcare de pd, este că oi luăm erios ieea că u o poae greşi î conceţiie sae more; ntadevr îsăş idee de cnee moală ew) introduce o nuaţ distincivă aici ncân alaa căre ie (bl� a degrb de ăte siu gus su eerinţ E cu sigraă o notă disnctv a moralităţii f aptul că mama de g nn dn nu i se aplică S- pua răspunde a oate acesta fapt audinile mle t uite orete" sau icorecte" ca şi faptul c acest aracter l r e rivi u seriozitate nu e ajută înt-u mod eseial să trascendem suicmul Aceste ate u atude moe ma mut de (sle) atud, c că ele sun aitui legătură u ae ot aărea îcucătui că e pot ntr oi ă asigu satea tituinor n erorul ocieţi Utlarea maului lui corct" şi inore" poate fi pvită a parte a aparatului ce igur acest acord reciprc, delimând pe cei ce snt în dezacord şi aşa mai eparte; rămâe c tot ceea ce avem ut atitudi oamenor faţă de dferte tiuri de conduite, esonalităţi instituţii ociale etc Totui, aeastă ordare pare, la rânui, inadecvată pteor ea are s sueseze, cel ma u caz, cole xtatea lgică ituaţiei. Î n mod spcial, ea u reuşete să dea seaa de fapte edoiee cu e aceea u om poate
3
f ntr-o stare de ndoiă orlă pe cae o pae ezo ec
3
f ntr-o stare de ndoiă orlă pe cae o pae ezo ec că e poae săş scibe, nr-un od nearbrr părerea cu pie a o chesue oă; ş aceas nu nuai p u c nu c ît-o probeă enerală şi and auie teeiui. Ate, un o convs iţi că o ituine erisivă n rapor cu avorul este rea poate să-şi sce ăreea ceasa nu doar d cauza aptuu că (să zice) s sit s îun ru ce susea respectia atitude erisvă. Fă îdială mu auori din domeiu fosoie morale supaeseaă ăsu cae oamesun conuşi de consdeene aionae pe ocea ccepţor r orae aceti auto inoră ăsura re tudine sun în mod cla odfcate de cor cu sunt donţa de a se conoa nui anume r au de a nu se cooa aluia rupue see ned ese ua uno rţiu orae, ci degrabă d sabte de situaţia i nevoie diduui. ceasa e r-u ume sens ielea. Căc c ă atituinile morae sunt rareor deeae de teeiuri ia emeurle ause î sprjnu lor su areo de ti raiona modeul otru al atnlor judecăor morale trebuie s e ce pu aâ e cpex câ ă ac c eeir raon. Nua dc poţ sre cae e condus u o de ctre acese orţe stisace condia de a f una penr care teeiue u reeaţă o om puea ţeege ca poţie oă Touşi car dacă attudile orae sunt de aşa nură înct să admită a f apăra te şi crtcae pe b de teeuri să ad de aseeea uea uor temei proces d obere a cocllor sar pute spne că aces ci ut osbie nuai n cadu unor asumpii dte Dacă omeii pot arguena în isputel reciproc n legăură c a oră a sa c chesie e pcpu, aceasta se tpă numai deoarece esă nd aute aui morae cae nu sunt disputte ş lmna cărora
ITE
noduee n ă
e esşoă arumentea n-u sens ma te
putea
ITE
noduee n ă
e esşoă arumentea n-u sens ma te putea reoula aces iee spu că aruentele fcţioneză u c pre a apcaa concepiior e acceptae P uare acoo une nu xstă un fon de acord moral nu poate es umente morală Atitudiea subecistă utea reapea î acest unct susd e aa aceasta ă to ce sa ătat pn cosieraţle cu pvre a scbu epoc e teeu este nuai că moraiatea unui m sau e societăţi este to anumtă ăsuă generaă ş istematică ş că atituinie enerae pot apicate la cu ai puţn geneale n am eit nsă n afaa cadului tiudlor eneale asup cora est un aco n găs ci un arguet şi nu om mai avea nci o moatate e a oedi că o poziţie e corecă sau ncoetă mora. Aceas concie ne lasă foe aprape de a doa fou Iare (), a subietisului am fost conduşi aici, parese p moc apcte e ouă a p o, totuşi ocea un element ce a at î mod esc fou larea u b) şi oaă cu aceas, moificaea une implcaii a eenuui subiectis. ăc aunc cn e opm a robema dezacorulor ue e noal să societea m abă ect idu, ca utate puătoe a unu et e atid morae ş aceasta nu pet a osta socie tăie, c penu a atage ateţia asupra chesuii că esă lmite ale rauu deaor uui utim ce poate esa n teo unei cie Ci u ume e omoenite moră nu a a oa e o societate) d nu exstă lite, e uţn de aces e ale eacord uui ditre socieăţ.
ED EAVSMU
Să ăm o mică pză cest pnct l disciei dspre sieiism şi să rncăm o re o conepţe s o combinie de concepţi c to speciă ce fos edctă pe eren dezcordlor morle dire societă. E or de relativism, erezi ntropoogior pob conceţi ce m sră e fost ă chi ş domeu osoei morae n for s vlgaă şi neczetă (pe ce o oi l n discie ic eorece e orm ce m specică şi toodtă ce mi ent) e constă dn trei propoiţii: că teenl corect ( igh) însemnă (s pote ţees coerent nmi dc sec) coect pentr o nmt societe" c ces corec pentr o nită societte" ebie nţees trn sens fncţionst şi că (prn rmre) e greşit c omenii dinr-o anmită societte să condmne să se opnă tc. voior nei te societăţ O concepţie c r o ngă istrie e nd popră pntre nii cooniti iberi mi es prntre dstor ritnc ţ c cm er c de ves) ce o b n ocp ci u terito. n ces iposză storică se pe pote c reltisml să c i lte doce coe o en benecă deşi nonm can r pte orte bie să dep lângă implicie se trb iste şi consetore Orice r consecţee ei cestă concepie este edent nconsstenă căci e fce o ţe î e propozţe despre c e corec s ncorect tnci când te eer te
MOAEA O
socie ce izeă n sns nerea u "corect sens
MOAEA O
socie ce izeă n sns nerea u "corect sens ntes de pa proze De exemplu aa saccie umane au fost corecte din pnctul de vedere a populaţie shant ajnge să e itereată ca spnnd că sacrfcie umae eru moalente corecte pentI Ashani r aceasta a rnu ca sm ă scc mae e h erau corecte e că n e de atoia oastră să e opuem lor. ar această uă afirţe n e cu cettude, genu ssre pe e teoe Cee ce oate erite eoria e ce ai bn ca armaţa că ese corect pentr Le fcţiona voros pentI) soceatea noasr să u se opnă societăţi Ashani; dar, m t aceasta n e c gurană tot ceea ce s-a rut a se spune aic şi apo, aevărl unei asemene aiaţ e oate o. Dincolo de nefeicita comnare logică ne morală no-relave a toleraţei sa a oiterrenei cu o concepţie reativisă espre oraitate, eoia suferă, aspectele sale fcţinaiste de săciue notoae nonalsmuli g mai c seamă de dcltăţ legate de problema ecă "e sceă acă sceaea e prv o nitate cră entaă a pr vole sale atci ulte di prooziţe ncion ase vor ceta să e popozii empce vor deven simpe tatoogi: e aost să spi că e o cone nece a speţUi pu-anute-voi ca ace gp sş păstree aee valor ceaalt exremă supraeţiea ue socetăţ poae ţeeasă ca spreţe a autr pesoae ş ca asgurare a procreii c n cre me ppoii conaste despre ecesatea supvieţ culale vor false Atunc d Marea Btane anumţ naţionişt eşi vorbesc esre supravieuirea limb elşe, e resc să trans imresa că acesa e conie a supavieţu popou veş ca şi cm utaea acestei lmbi a fi literlmente letal. l: l
Îne aceste două eeme se ă un tetru n-ade
l: l
Îne aceste două eeme se ă un tetru n-ade eresant doenu şţei sociae boge î oaie unde poţi regăs armaţii cum e acee că o practică dată sau o conere snt intsec conecte cu mut mai mut d ţetura ne socetăţ decât pare a prima vedere că e s creeţe ş că e escuraae sau odicrea or pot duce a o simbre socă ut mai astă decât neam putut aşepta sau, mai u că o amt e e o sa spot şa nau cât, dacă sunt desinţate sau seros ectate oeni din acea socetate cu oate că or puea supraeţui fc o or ace numai îno ormă dezrădăcată şi dispe emenea prpoiţii dacă vor f dovedite ca adete vor avea desiur importană maoră n a ne ajuta să decidem ce avem de făcut dar ee nuşi po asuma sarcina de a decide ce avem de făcu n acest c ca toae premee ce zeză coctee de aor între socetăţ aem neoie de şi rareo obţem) un tabou moeratreaist asupra a ce decizi s-ar ptea a şi de căe ce stuor pen ce consere făce ar putea fi racti reevante D mutpee pame cae ne me e aceea a conictuu, de pidă conrn area aor societăţ c Gemana nistă O ata e aceea a cotrouui, situaţie n cae (pntru a eita compicae susecente ae eui ai edent eempu cooniaismu) om puea ua î dezatere un cum e ace a reaţiior guernuui centra din Gana cu eemenee rezduae ae societăţi traiţione Asanti Î n nici nu dn cazuri pro p iţii uncioniste ca atre u or oferi un rspuns Cu atât mi puţin o vor face cu probemei majore dacă un gup dat ar putea rit n mod reaist sau conenabi ca o socieate, întrun sens reevnt a cuântuui sa dacă vaorie sae toru său ar trebu eate n întreme de 6
MORTA
intducere în ică
cele ae unui gup mai arg ca n cazu 'negrior di Staele
6
MORTA
intducere în ică
cele ae unui gup mai arg ca n cazu 'negrior di Staele Ute Confza centrlă ce stpâneşe relativisu consă n ncercea sa de a scoate c p fec fapt că societăe au audi ş ao deie u prcpu nonrelaiv care să deterie atitude unei societă faă de ata acest luc e posi acă e ă susem că es dezcodu more damene ne socieă atc ee să include prre ucrurile n legătur cu care esă dezacorduri i iude cu pre a alte iu ora E adevat totuşi că estă şi anue răsătui popri mtăţ care tn să fac ic elegerea acestea c aplcabă ni sg g Eeenu de unerse care e pet orce moriae dar ce se apcă u ort e proa m mebrilor buui ajunge treptat să donească asu persoanelor ca ae Mai puin fo sps e esenal eu moae i pent rol pe care ea î că oe soceate c remca anterio ca au enu de ea tva să e putenc intaate iar acestea n se o evapora pu ş siplu din ca confrntăc ne ue apid ne te să. a c d dw nu e mă ce se apcă it n cd eti n Roma fă ca romanii nu e o atae maimă ea e n ce a un caz un pncipiu de eticet Să zicem că nu e cau să facem cee ce fac roai c o să accept ceea ce fc e. n aces caz, e o pattdne s obserăm că desigur ceva cae câştgă o ai boga eeeă u pvre a poae ajune pe buă depae să prvească o anumtă reacţe oaă a sa aă de o condut nefamiliaă ca ărgintă şi să încerce să -o modce sau să o aandonee e pot face mai mute distcţ impoante aici re ipure de gâde decvate unui aseenea proces î diferite cazui uneori persoana n cauză poate cet
să mi rieasă o anumită chestune fin o robemă
să mi rieasă o anumită chestune fin o robemă moraă eor pote june să realieze ă ee e n străiăte păre să e ideni e deporbi de as ese în reatte un luru orte diferi su sete mormene eeante Proi dei greu de rzut au eistt uii isioni are u pri omenii dintr-o sciee polgam u a ga pri e aas. Dr a insista ă ese reţii apttie sun sigurele orete tni nd ne onfrtă u prtii p are e găim inumane i e simţim atre st o egenţă a priori e le aep ar nsem să doptăm un anumit punt de eere mora i nă unu psihooete i morieşt impuzii. Î n fsinat re lui Bel de Diz re mes u Coez Mei esă o esree a eea e simit ohistaorii ând u itra în empee e sifiiu Aesă gădă de erenai oae fără reteţii morae a fos efei opaă de iie or. desiu absurd să pri eastă reaţie pe o doadă e mărgiie sa de iporizie E idi mai dgrbă e e onduit or nu trăda întotden nume ei preu p a omi m dga p i aimale. E res is seenea p de şi ene pe ue de ofrure reă. Orie soette e rope ei std ă e e poe i daă um ou o mă uă stu soie a er soie e e e semene inoensiă Dr pnă umă e r rebui s faem dă onuti u un sriu uma iată o pobeă are nu e atuaă pentru e ai itre o da a fo al pen Coez s n ea reab or r pue spun orium u ae nii n ret să se e olo Probi ă e ei şi easa ese ieb juda moă nonrea. D daă 38
ei u au avut c u rept e acolo di pctul de vedee
38
ei u au avut c u rept e acolo di pctul de vedee gumenmole rm n pcioare prlemee c e au c os acolo c da o ă case cae ocmai îcerca să omoare pe cev a va ore hoţl oig mor să nu se mestece pentr că a ncăcat propeae ? Toat aesea nu a nega al edet că m sau estect î eurle tor societăi câd nu ar f ebi s-o aă ei s-au estecat ă a nţege luce i au cut-o esea cu o bruitate mai are decât cea pe care ncercau să o revină eea ce susţ eu e doa aceasta aume c nu poate o cosecnă a urii oralităţii apul că nii o soceae n trebue să terereze vreoa c o alta sau că inivi itro soceae, atunc cân su conruntaţ cu practicie alte socieăţ ar trebi, dacă sunt raţional să reacioneze acceptânde eriarea uor asemee concli reprezită pasl cactersic (şi conSistent ăcu reltivisul gar
SUBIECTVSM L: AL RFECŢI
Atace relatsui lgar n sun prea tentae Dar eoea sa cetă e efecv por; ar apt că e o eae a o semce ce epăşeşe se acestei oce pce preocupa mo i de ree ire soceti E os ca o persoă care păsă de concepţa sectvstă să nceteze să se ma itereseze de prolemele more (Aceasa nu e aceaş cr c a nceta să pve o me oleă ca d n sne o pobemă moră Băoar ese a osibl ct i aon să presuunem că u exstă o morală seă apate snsu estee unor consderene orle ce ar ea exu relae seae , ceaş ti p , ute adme faptu evdent că relae seale sun deosebt de apte să dea na tere uno obeme oae e nredere au, iniereă fă de neresee eţilo ec. e p iă, o peoaă co cu o use potică mosoasă poate să n se simă eloc nenaă să protesteze sau să lupe îpoa e, deoarce cum a spne char ea, "Cne poae să jdece ? sa "E ora ac oar de pesa mea opusă iprese lo et măs n car es o egăt teecuală sceabă tre suecivs ş dferen ea eie s presună cea de genul erorii relaivse ăci âul suiacen ar reui e de el ător: Deoaece secl e adev n o scae să ptest Dacă aces luc e coect
MOTATE O
atni e ntâmp aşa e deoaree da uietivim e
MOTATE O
atni e ntâmp aşa e deoaree da uietivim e adev, nmni nu mai are eo jstiar s fă ev, e oaree, da subietisu e adevt ersoana nu are, n mod peia, ren motiv să prottee Da ar o prim atetivă, atn autor njustţiei nu u ni ei vreo usare pentru ee e fa, dar ii peoan noastră nu ro se s rotestez, ee i oi ppus ee a indferenţei sae În oe , n aeastă veriune rgumentare a mer, u iguranţ, prea depre iar şi penu sbies ăi sbieisu n a sust ă r impo s gândm or t sat, i nu atni când un anu om red ceva e stiat, n e poe răt, până a rm, greşeşte Omu din argentarea noasră a rut nă de ai teza neni (oi de subitiv ar n poate rede ă ev este jui - or, aea treie o greşea desgur, daă n cumv suiivsmu e inonsistent ca n re e ste a, ar rentr e ori isă ă em doua atetvă aee car sune c a suiesm e evat, persoa ă n n o spe vreo usare ă protetee D e ar st ie stf ? Ei bie ar p z a, e rd u repte şi ine s eu c uţin oau ? D aprn for a aestui rpuns ea n ntregime n sutia s pare n afr senei sbietviste şi din inroduerea insabiă eii ă xist o oretudine obietivă, t or prson nostră u e sgr da acţiunie aor oani o poed a nu Ţnânduse de direţia suicistă ea ebie reoasă faptu ă, d ar op en ând ă e reşs şi a are drptte pottez tun en nu r pte ssne espre ea ă rşşte şi p ar ar ea nu mai puţ stic roteteze deât u s f ca e f Un o oa as i
ătorl "poate că ei a retate eie să e nl in
ătorl "poate că ei a retate eie să e nl in grie sale orae Dac pls a gândeşte i greşec a e a nc o scre roeez anci e poesoarea nor iei morale inconitente n nteriorl l să ite, i sbe n i ert cioda aşa eva. Sir că e ft întrearea "ine sn e c ă n că ei greşec ? e n gân ce bzită n năntrl evtă ale ci neva aer i mid-ar) , era sa ş dpra ictivtăi celorlţi cet gâ înceară ă e iteze afara orcrei pozii morae (inclzâ-o pe e a gtorl ân tot gd moal. Îns aea oze aeă car d perpecvă biectivtă n oer cel a n loc entr a avea gân moale. Raţin e ct fel arată e ce ceia care rmărec ezorsarea iecvl n că ct lasă tot aşa cm ost şi n poat a lgi ierntsml a oce altă atitie practică (Ei te probil cam repe la acată ssţer la ta c er lor n pot încuraja asemenea atii b-se pbabil e teeil înoiec că e n pot t reponab e crcăte are tră oen rezltt ee e spn e oe biectvim totl aşa cm a fot ? igraţ toiul. Firel aierli ialectic e are lea eănat pnă ac snt cre e perfect vie i ele artă că inieentiml n poate ecrge in ectivsm Dar mol pentr are ce s e acela c gent în favoa fern prepe sect ee pza ae (th -ar poston) . Dr intricâ o aeenea poziţe iectisl pare lsa ceva e afar ăc no recnoate toşi ae (c ele nnţe ietivitli e il). n t mo e fo aetă crăt e ce e sne n toae acese agmene noi n am ofer nici n eme pecial are să explie d e
42
MRIE nu n ă
ziţia aa r iteră moralăţ S pu ă ea u
42
MRIE nu n ă
ziţia aa r iteră moralăţ S pu ă ea u oer un loc adcvat per gândul moral Dar ea are ă oer n o t peu at gu, pcua pe cle ce se rferă la at. Îtr-devr subiectivmul uşi (vezi orule ae (b ş (c)) sist pe cotrat dire atitude orae i ope ctuae, prvidu-Ie pe ultimele ca oicve" îtru sen î cr prmle nu nt. Subict vistul ne laă, i poate urări să e lase u setimetul ncomod c aceste opnii factule, spre deoebre de cee morae posedă eva ce e be s : oe ctuae iţ s cv i sod ec mtte Totui, e v pune subietivml laă otu a cum a ost î cee ce pveşte moraitta, deş, poate, nu ş î ca c piveşte sentimentele confuz dse ortat. Chiar dcă am accepta derena de odtate nu putem tage ni u l de cocu practice Î aicua nu putem oncde (cum, evden ut cai -o ac uii coteporani) că, doarece tiiţ e obiectiv iar moralitate u e avem o j tae becă e a n dvo tţe d um o utcare subiectivă de a rotsta mpotrva uţiei Căi a t devota ştiei e o activtate practică l fe ca orare ata ş nu xs mote upe pet cae ceas ar avea mai degraă deât lta, o justicare obiecti. Juscăre p cae le a pet a face lcr obietve sut jusică obiectve e a fac aele luc după cum faptu că ex stc de tp dedcv e eoremeor d Pncipia Mhma nu s c x u de p ev e piectele de cie, rformuae au dcoee ae teoremelor d nc Mhem ote acetea st c e aceli erori cuo e tetat t prcipu boor graşi: ce c mână boi graşi trebie ă e e nsui gra. f deş t a s d at că statege otce pragatce" strteiile ce alică eleete tehnice
3
soscate enu ea eresui egs) pot evate
3
soscate enu ea eresui egs) pot evate compativ, cu şae a a de a be acordl elor fţ de rategiile iealte u euI char dc aşa ar sa lucrule c am p n tren a oecv a soid dac dop steg rgmaice a degb decât srategii ideaiste. Odt ce eam adotat ue e n teren mai oectiv n î sens or e al deiei c pie la c aem de ăc în continare; dar n inrm deoc pe un teren a oectiv d perpectiv olee dacă ri să acm pur i siu acel gen de lucru au n. Ne e dar ma como s ncm înconjurţi d e a. Astfel ubiectivil, e i cu ajutorul cert ul su cntrat trast între moratte i iinţă n e totuşi lgic constrns să generee consecine ractice E n poat proce măc concia suem a od îretţţi să av opii fctae dect opi oae s ă ne aăm e n tren i oiecti atunci cnd urmrm reore ni rleme ctuale decât atui cd ezolva unei robeme orae; au că am ea ustcă obective să utm aeărul cu rre la o roe oarecare su îcerc s ă exia e nţi a egra decât ă ne ulmim cu rtii Tt cee c ne-a ofert a fost ideea oectivităii opiniir n stre factae s ştiinţice recu şi ideea c a căta să decoperi ini facte a ce re ea îşi o oe facta sau ştinţică Subectstul va uţa roa ree acete tez coa de cecea acu dea moră e care inis el n e n coa a ell motier cae ta la aza erri a ftiaetor actţi; ma degaă e ora de n contras n ivinţa a ce t acese do fe de ac, ani d te- aat î ee. În artcuar e un cont n ceea ce veşte tu
u ă
i ăs cor cu e pot co oae ga
u ă
i ăs cor cu e pot co oae ga jaţi ceste ct nce e natura cui. Să m aar a an la c re e ss subiectt sb acest ec eel, p cel cora e cae orb. El ar putea începe pr a se că, dacă n angajm î ceceea acuală sau că, ac aptle d aşa cu ut om inu ă ajugem la anut on ştiţe sa actuae cu ce om to e aco; dar dacă ne agajăm n ndrea oral i apee sn aa cu sun, om uţ ă oem opmorae aspra cărora es un acord. acet răspuns apar n elent car tue orectat numect. Căc e lar c u e aat că dacă faptle st aşa cum sut no om uţ (în caele gr actuale) ă oţnm n acor la ielul opior actle: faptele e po ascune În e mai bn ptm spne că, dacă adtem c aptele aa c ut, atunc stem ţuţ ă ajugem l un ume acord al opor ostre actua. r acasta e o taologe, căc recunoaşea d cătr no a fatelor ca nd aa cum unt lcă logc reaiara n acor al opor noastre factuae Proab c ubecttul ar p uea prouce cea a bu ect acea prooţe eeresan pn cea e felul urmtor ac o o ator se aă î aceeai saie oseţoală au acelea cocete u st aoi ca oeator etc, atc e or aunge la aceleaşi oin factuale cu prre la stuaa cau ac "et e mai sus ar putea se araat ît s acă enuul repecti aet, a rula aproape sir c e e otoa ece te aerat Foae ie, a ce sectistl îs nu e totui ecesee adert a hiar n e adeat elo: ae , da o obeato e aă n aceeai tuaţe obseaionaă, au acele cocete etc atc ei st uţ ag la acele o ; ec tratu rmne. Dar m tea e Sb: ţ
5
no, ptem oe sig c cet enunţ n e dev
Sb: ţ
5
no, ptem oe sig c cet enunţ n e dev n momen c m sipult c e u ceeşi c onc p e oe cee ce rerezn, desigr lml coret ? N pne beci en n e devra c c, i, dac r posed cr n mimm de concepte orale c d dă măc concept de ceea buiefău (w one oh o do) ) , cee ce s ote ntâmpl, tunc i r pte căd e crd r tor ptlo i toti dezcord orl. Acst o poziţie dmetl tor oo cre sis e dsnca ft/oae i pre ie mole tzd oe nme cocet morl com, un coceptscelet, cii dite nc s conntri te sb cm c e pe dn ânde ol n oereă c emee concepte sre, c no gândim, od oişit î ten no idei i colxe şi ne n trmeni de vtţi de tipur de cini geşite, tiiznd noii cu cle e oţie su su oaae cele viznd daore pesupu d ppia . C eee oete pe de sţ e spernţe mlt mi m , c cre lzăm ceeş ncepte s jgem l cor a, cel pn l cle en d decord l ce em pte ştet n mod reonil şi e t i un dscjore D sit v ne exsă ceast asimetre c n contexele ştnţc s ctule, dc doi oseto u cocepte dete ei po ăşi dea e, pă e cs concepte st, de p, cie, c se pot i mi pent l reer pe cu î tee de cce prdciv, tere ecti ş m de; o pentr tote cest n exi nici o prel în cl or. i dc ndonm pnct de edere n de cre unii sieciviti, tot eborând conrsul or, a vnit
MORITAE. O
ata) că şa "oveee cum stau ucrurl; ch că
MORITAE. O
ata) că şa "oveee cum stau ucrurl; ch că aep că ceea e f o o nnitat d ipotz c u u ost iciotă lnat doarece sun re cric pe a găi ci e cae ă s ej s e esteze (e pe ce aut-o a Ha Pa), true să cunoatm c stă, totuşi oceur d lmir c r rsctt d pesoanle c lucreaă î doen şei şi că zacorde concptue nsle pot ceda cu oaecr ooc î aa uor criterii ccetae iperson Touşi pent unel dezcordur dtr prsoane p j c z mor se procedur nu ex. Constu anume cota enie . Da d e nu s- r enţin ? Acest ar î cle din u e c p o os a uă ubecttl şi să ic: dgr cotastu xst moa e nu preu şţa ori cunoaterea f[uă foae pot ă nic nu . Speccul oată nu e să ogli asc la, ci ă o sc a are a ace cu lurri cm nci e reos. Fpl că omei cu ntelţă ală avân aceeaş cnoatee facuală a..d id conunţi eeai sie pot să e î dzcord orl dcă cva prie a oltte u că rosier vobind) po aru poba oaă în câra scrie lumii D ast nu doe ( c ae nsa ţ subetsu c e cu e aeee poiţ pe cae a eoat o dr oe g - ă po c · t doă' sbiectsl u. E re ă trebue . ucă au e sc. Moul �l te c ie dăi s t vate. As tru a rei că o datZ
la indiferentismul disutat nterior, cel ce deoseă
la indiferentismul disutat nterior, cel ce deoseă subiectsm poate ordon nele congele uecs mului î urtor e Ose c, cd oni cu o competenă şn su sto egă, c bi prceptve i teetue egale tc. se înr-un utec ezcord u pire l o prolem şc su istoă, estă u bun moti petu a slăbi cest puteic dacord prin raştee a ce e date d cunoştre şi bităţe r i le posedă r dezordul lo sote î eden: aue că prolem e nce P re, e rţioal eru c ş pn ter, să suspede jdct. tentai s crede celşi lcr se oţe şi cure dezcordui orl ar ceast f o greelă O greşelă e deră dn puner în cotast, mai întâi oralităii i cuoşti o ue Cc ee ee ce subzs c constă în ace că decodu mo impică c trebue ăcut i prsupune c ecei pi să-i pese d cee ce se îtâmplă; odat e sest estă deră, sesezi utot şi ptl că nu pote o ege ro ea e ce s a ee de ie lucruri ui pentru că tcie e în eord u tie Aest rumen tele siilre mi se pre ă tă că opa d d oe a ruşt sub mt ascte sne. A e ore ote ? D r reit, n s că gret p m te sdue c fpu că secisul te, n cul orltăi, r n ş i nr ce opiniilor ctle, cee ce m nut poziţ erină E cred îsă că u m et to sd ac stsfce i o ede um de e. ă m n acod fatl ine, tea gâdi as Eu cred rede non- Poate el e ete eul es cee e e de eme ne îndoeli, unei nceder zdrite cee e eu u s
MORIE O
i î iă
"oae l depae ete c, e r
MORIE O
i î iă
"oae l depae ete c, e r încă cra ea nu ai ste hiar a de fe rit asfl, c d aă pote seit fr fo cu czl oa; cc aă gnesc pote că e r dreptate, acst gn a a i acu n od nor c o resie a uni ncrr zdci Toşi, cl fctl exisă mod posibil d a gdi c pae oe săător c acest, dei n idec c el: e vora de gândul că Sut convins că dar e pos, cu toate aceste, c no În acest , nu mai a ea e c o xprese ndoe ci, mai dgraă, c o oruar a on personal că l î re sta lcre e dndnt de covingere a; lcrrle st aşa cm snt, niferen de ce cred e N i exc ce coni să atbim csi gd, d, î fr cul ce aopta ei oso exrm de seve, e convii că l conţint i ssţinăto dezmorsări v de cor c noi ici ăcr suiectivisu eat n asă positta eni gând imar n latr oră: pentru sbts, orct de emost ar , pr şi sp n es c cot eresi "St cos scrna re rsaă rnse geşi di posib, cu tot acs c ea să n e tel exeptnd , deigr, ur d genu Ct de conns st o resp c ce m pea ac ămi scimb pere U eenea cotast (cr, mpreun cu de cst fel, ar prespu o crcetar pca, care nu o t er c) ar pt să ne fcă să acpă e foă sbitvstă introdsă l înput n estă fpt etic ci ssinăor dezamorii zic iră asa u o foae a ce c m int e i e ce sus că sea şi evăăto entru moraita ai rt va coti el că gâdirea mora e sit ractcă că trb e ă ogic Subiectvsml: alt refţ
lumea - Noi puta răsun răsund d cu: cu: susţ c u b
Subiectvsml: alt refţ
lumea - Noi puta răsun răsund d cu: cu: susţ c u b ei ogdesc ma faor mrce şi c ac m c de acord. D m fos oar cor i c aca c e ognd nc u f d fa? Î cs unc miezu asac rs d no oa scos sunnd c mov nru care char suicivsmu dezamorsa omi cv e ca c gândra mora a i c ogd cv, c e cuva costrs s ure o c, mai dgra dct că aso r ă cr M mut cnd vdem c m ad dzor dzor der der saă de r ca i c mo erm coas i î r morţ n rm dcor cr ăm c rvre anum rnc rnci i mora mora atunci ve ve o ov v s m fcui ur cu ca c sun sau, dac i u dra, gur cu da ora Căc cu sura, conia u inciiu d aciun n gur cu cr dcd r e oa d d con c mor car ma dgra contiina a cva c ri a Dacă s va su acm c xsă o ca soogică er er acas u gdira mor r o şoie şoie cc n s rin ca d ceva c e Ac rci do acu cen nsasaci E as aroa ar oa ou sr a rzo rzovt vt or; or; robai robai c nu numi sa u n rm rd domn ooi mora D ă să dsg oă ucrr car ru tca c n acum id rs aum aum c gnda ar ar u oc car car dd a i d d că gdea gdea cos ajng ajng aum aum coc coc gde a mamaă ar aca utim rora dar o robm round nrzova a osoe aac c d r s gd au ua gdi, rme ra, despr oec amac 50
ndr n
Voi abadoa aci discutaa dict a ubiectivsmlui
50
ndr n
Voi abadoa aci discutaa dict a ubiectivsmlui ş a poblmlo p ca l idc l oulâd coluzia că subiectvu dzamosa u lasă totu aşa cu a ot, dei lasă las ă m m mlt ml t deât deât e- e- gdt a cput cput Dac Dac subiec subiecs s ml ie daosat, adevat atuni luule u stau aa aa um peau s sta î pvţa orlităţii; da, putea zice, faptul e-a îşat usic c mult idinarea nu aica. Nu a tbui, toti, pide di eder iee cosgeo exstente gdea olă, a itelor creei vaoio. vao io. Vom evei ev ei la e e pe o ată ată cale cal e pn interme int ermediu diu ideii de bie od D pen a voi despre ie om epe cu bun
"BUN
Proea iăi cvti bn" a reprezent fol or disc disc c pe l ape apete te e ae oe oe e e acă a o ee să cee că acet cvt a echvaen aproat ate ibi ptt dce sgu ge acetei preatici n e şit să spnem că aea a n iscţe ofeă moc pet ca ele i acete pobleme pobleme Vo îcepe c câtev cnsia lgice aceea ne vo conce pe prblem c ai me bnă oră Cum a oea Asot n e apicat a ue elu erte de cr c ca -aevă b iferite catego catego eşi pe e o pa îţeleem lu fe pr bn" atc câd apică a a genr diete e cri în acest sens sens,, ea ce ace dtr-n general un n geel e deri de ceea ceea ce ce face face d ct b c tu cvtl cvtl no n e cha a: n pe eaja baj aste ât ă punem ceea ce vem acm ă spune îocun însă pe bn c o eesie iferit ă ecare apaie e Recent ai te teo cec oee oe pent a aă că bn" c aevăat nambg Una din acee tenatie a fost cea a u E Moore cae a ţin bee bee e ete o popee opee sip siplă lă in indei1 dei1ă ă prec precm m gal galn nll ar că spe eosebe e gabe ea -a eea ce vea vea să spn spn (u apae apae)) că ea e fel de poprieate a cei eze ţ sa abenţă ptea ptea tablite tablit e e ă de 52
MO . O ntocee ec
invetigaie empirc de (nn d sa foae oscr
52
MO . O ntocee ec
invetigaie empirc de (nn d sa foae oscr e ea sa oaea cactescor epce ae c ese f doial evat pen sesaea eli Dincolo e inuiaul s caacter steros şi neepi caiv es şi o oiecie loic a araea l oore O oare impoan tsur a li n e aceea c n e din apariiile sae e uncţine ca un adeciv atibuti, n dat (c a frul istcia PT Geah* Gen e p n adjectiv eicativ deaec un enun pecm Aceea este
o
păre gaLbn
mie s fie anaat oma Aceea este
o
pasă a ese gaen.
În pl din rme enu Acea este o pă albn as st u anima
ptem inera concia Aca este u aa gaLn
Da ennl E est un un jucăto d cicket
poae f nla u oa E este n ucăto cickt şi ese bn
God and
VI. ) 5
şi c nu e nea vi d
5
şi c nu e nea vi d E este un bun jucător cket Un juto de ke ese u m
conclue de ul E ese om b.
U adjecv ae e ac cace adic s e lo i c liit de tatv e cael cac ate adecv atutv au ai rec utilae n cae el e ael lt pae numă tlzae atriuiv a sa dea lu Mooe sue c un st la el c şi aln nr caitate siml deşi e deoeete i aceea c eeciva caliae a nonatral da oicâ e miteoas a această exicaie ea treuie s imice ce n e mpet c a ajc imia comaetlui u alen. Da acet co ament nu e acelaş eci ardarea l Moe ee eins n na ca nelmrtae c ca undamental eşit. Un al adjectiv atutv ioant e aentic a aeiunea c n lc e aueni pate înelea numai ac tem ăpnde la nteaea n atenc ce ?. ce fa ate ta c taţe dn lmea ae în care cecnnt teesa de aconaea lco or alsca ael cât oate ezenta ntere coafac ase a e ae ue lema da aces alo e un atentic V Meegeen toat umea ştiind c n oce caz el nu e autenic Vemee. teca a ae nevie toi de elo ma n ac e aem la o elegee a n 5
MOATEA. O nd n
Putem contta pi ee c mae ( e titi
5
MOATEA. O nd n
Putem contta pi ee c mae ( e titi a u e loc ieea val de la ( cesa e u şece me () U ee e u iml
la
Aces ese u mal mre.
Explicaia eeclui acee nferee i a caacterli av l e" e cl me" e te cmpv ete î cea e ece me ecâ cei ma mulţi oaec" Pi- an a cna c se ceva d pl ceta m ect cee mle mae" i ptem eea acm de ce ieenţa eş. eea ce pate ifeat id in acete pemie aalate compaativ ete Aces e u aml m me ecâ e mi muţi şeci
n-adev o aema cce e . oae f exlcat n acla fe cactel autv a ui n" ? E e e ce c tate cle de aitiviate ot expliate asfel Va Meeeen atenic n e nl cae e ma aenc decât cee ma mlte Van Meegeren Dar mai plaiil em " F " ete av deaece "F u e ceva nl m decât cei m ml F n cecete uent aată că aceasta e aa Tocma a vt c n cazl aei compaaive a l mae" tem tec v e la pemiele a) şi ) la concla d Dac aiv pen c e compav atnc ptea tece aemnto e la El e u b ucăt e cce
"Bn
ucă e et e m
55
"Bn
55
ucă e et e m
El e u m mai bu ec ci mai muli ucti de cice
D a nce nu ş tot a de c bă ca ş cea ogă: "El e un om b. N vom ptea apopa o conce accpabă nm c cva genl u m mai bu l cicet sa mai u cuc de cice dec ei mi muliut de cke,
e char aeasta re cev ubs î ea, erece nu p să xe vr contracţe în eea că uaţ acesu jc e at e ort încât ce m m o e crckt snt fectv b; acă aşa cva psb atc orc aază comavă av as ă sob ea. a noo e aceaa a cpaavă î ecae cese cu u a Up b subs su n ps î concl sus cu un bun at acu î rma sa cmpav As acr auv u bu pesupu cnxne ma sânsă cu substantul su decâ e cer în c n ajctv cae e o compa cm e mre eoae bu nm gat în act f e conce sban pe cae- ccă îţs ne ees e frma un un tebue a ca un întg ace înţees e etea part cee ce se pune c u puea n oae mge m ep at ş să pun rs e aceas f înţeles îreulu e sţ tmnat înţs a ca c a loc ? În m cur s-a pa ă ptm ac ac pas Că acă uăm în consera crţe uncţone ae eacteo cm ces au "escăto e conse r ca escp inelo ume f la l u ce ace 56
MOE O nduc n
or profesone u "grădina "gnr or "jucăto
56
MOE O nduc n
or profesone u "grădina "gnr or "jucăto e crck, s- ăe, adev, că, dacă îţeegem acete exrei (cel pţin sensul că ţlegem ce ste acea escz d cse, de dă, au ce ace un gna nc nţelegem dată re anumte ie cea ce e un l bun d enl especi Această nţelegee fi l un nivel foae geneal şi absac i v e loc sucien enu dezacor i pen ompa sscate e mertelo şi ezavantajeor, acest ar arg ş absac. Conce , pt eisa părei vaiae i scmbăae c pre la ce aece a actiăi une a e să a ge ce e e reat ume: astfe, pesană sau o anumtă epă tocă p v ee desp â de an e n gee u sşi obă coe c m de piede de omene. Totuşi, o nţeleere a ceea ce este x pa ă connă cee ţelegr gen ă a cteor a n a s că n e ucu un n nu nem cha lib ă ven ctere elu ele ma cle cu sn, esu acelea ae decpţlo tece ae aefactelo; dacă ea va mrge n- arc de avoane şi va pue "acesta un eleon* bun eernse l un potop pi cae a o retae ră poiecta sau ău executat el a ac pu o eşeală dacă a expca a c a aa eoarec fora sa or lciul său -u aa aceat nu va ace a rmaa lu să e ma aecvat eoace aeta n unt rter pnru a un un eleron, dei l pot f cieri cât se oate e adecvat eu at de evaluae a acet pie etace de d a biect etec Aceasta ilusteă, o dată pu, io olmei ea de chetea eu u ce concept ete evua obiectul) (englJ, prte pilr ui tt ş fl ât mvrre î er pruui t
B"
5
stă traie iuenă ooa contempoă d a
5
B"
stă traie iuenă ooa contempoă d a lp mpta ei dpă cae ctele e aloae adică ce nme ac ca n lc de un nume el să e n lc bun e ell espect a utea odat teate loc eeil o aeăuri acale sau conceptuae; aceasta e na in pncipalele aplicai al distce inte ap şi aloare, cre ne-a refeit deja Această opoze a ost curajaă e iena l Mre care a inetat expesia "eroae � atraistă en o reeă comiă cpe e ce concepe cae sne că binele atbit ni lc a tea idntcat c un num set de caactestici epce sa cha mece Moe a ec acea erae tee popriei sale concepi după cae bnele e o popieate non-naală cnceie depe cae a sps dea că e n măsa cae poae nelea, o greşeală reretabă Mui loso malei care snt e acd că Me a geşi n respeciva priină, sun o de acod cu el că "earea naturalisă a o eroare genuină semnicatvă e oeră narii sale noă eplci omaă sma aceată lcae ee la cea de el ătr ca enlor de oa acea e b este e presce a ecda, oi de a juca n asena rol ltc n domenil eera a noratli sa alaili, n tmp ce a descre oar cacteisticile li x nu îseamă a uca un asemene ol; şi nci n set de enun care acă n asemenea rol n poae anrea loic ren enn a oa n atae l A pecre, a reada ec. nsană a ac cea ce apte sgre n ar) n ne deena ace noi ebie ă adoptăm attdne eali a pcrpiă care aizeaă anumi caracteritici dacă rem ca acele caracteristci ă epreite pn n emei de apoare uma cnaterea lui au eegeea cnceptelor u pot , n le n uct pet a jca acest c 58
MOITATEA O ntoue
ec
exaae compe a aceste pozar presne cea
58
MOITATEA O ntoue
ec
exaae compe a aceste pozar presne cea ce ne- c ea depae acst eseu, aue cercetare
aspra unui dmeu t, şi n p pce e de al osoei limbajui teia al d bi a etelor uc pe care le utem ace atunci cn oulă iere rosi (uta Tei iei po cae e scu Prim: n oae eta o egăură sipă e actee e oe c sn recomea sau precrierea p o e i ees ennurior ( e tipul acesa e un bun x, e e ată ae n cel mi erii c, stira acetor enunţuri va csti un ac e ecomdar etc, uai acă enunue o eecv asee ar enu are aceaş ees e ar, e c nu Ase, o eem enu es e un bun conu " Dac aesta este un bun va pm Osc ar rescl cnex e u e asea ş are lo nc u ac eetv rcomandare' Aşaar eăua inre nees (a şi recomnre tebi să e c ui na rect A oa: oia pare pea rătă a accepa c ncle de ecm i dscriee sun recpoc exclusive ai egabă a şi aceeai rse poate ua m mul ace e voire n acaşi p că spun e va f uze se rea poae c eu să f escs emea e mine oodată să ac prece s aertz et Proea acă eu săvesc re d acest ace e vore roc o u se oat rezolvată n e ane sun ş cae sunt atee stuaa dat Buăaă, daă spn Gea e sre, eu oi escs ără oa şi oate eaa ar ooată uia inteeseor şi scurior ae, se poae s cu şi ceva ce rece rep un aeisment aresat e oe ase ănăor eş nu î ntegime asemăo z { acă V JR S g Sh P/,il.
•
"B
59
e descriu acest ceas spnân că el reă eat ra nu are
"B
59
e descriu acest ceas spnân că el reă eat ra nu are neoe să e as nu se dec caă e ca ş c aş recanda otodată n cate d cas neenden de o psupusă egere e c a nr cter n cs Desgur ape legate de acest eas ca ş nara generală a ceasulor n ă pot eterna napărat să ac această rarcă aş putea răâne t; a ele etenă apul c d eu dau o escrere aevărată a acesui ceas sub aecee resecte aunc ac totoată cea n doenu recoăsau a re unei eau avoe a cs ca lta ee ne conduce spe al trelea pnc Actvă c sunt cee de recoare et sunt esenente act puce egate e ros real; de aceea a spus că st lor de eoa actelor e rbe Dar nc o abordare a enunţuror cnn cutl bun" n poate adecată că rme doar a acest vel căc osbl ă gând r să cree r să cochde că un anue lucru e bun n eu ui ăă a rost nc n acest sens Dacă urăsc pe Bos m ane cu grjă la a ac reci aorale c pre la peornţee se a jucăor e crcket i e ac nu recand sau tcea d acest el; touş î snea ea ar rebu să recunosc că el e un un ucător de ccke O arae adecaă a rolee rebue să ase oc ş pent o aseenea recnoaştre cest te sure conserai pot ndca unele n cultăţle nâpnae de verunea renvată a espnge err naturaste" De ap eu ced că î cate e dctă generaă cu pre a nc onara l un dsnca rtaă dtre ap ş oae susută această concepe repretă o greşeaă; pe ca pe mlte ae l x acea e un un' e o egere a ceea ce ese sau ace un anue x o coe [acuaă cu pvre l aces x 6
ORI O
idcee eic
combnae e foae conceptuaă şi factuaă penu
6
ORI O
idcee eic
combnae e foae conceptuaă şi factuaă penu a eerna, ce p e adev sau fstea udecă sur aceas îseă obecte Da su oe ucre a fe n cau tuturor sbstituor u x Dacă eamnăm această trebare vom găs cur cae cercetrea va înata mut ma greu ş n care stnca fapt/vaore sau ceva de ast fe va păe se aă ma argu azur în are vor apărea unee consra spmenta e ma profunde a ore Ceea c oso conempo conserat a o doctnă ogică foae generaă cu prive a unconrea u bun n apre acum c pree neres erabă catatea de octnă parcuaă ş nu una r ocă prvtore a caacter bun a ucruor sau, m concret, a persoaneor sub anumte escrp
E UE
Fe expresa un bun tată" Deşi e re, estul e car e e de rter nsoes această eresie, nu e elo lar ă ţeegre a aestora e ţiută ielegerea a ee e nseamnă să fi tată. Şi aeasta nu se ntâpă oar pentru ă ieea e a un u tată onţine eferiţă la aumite ovenţ soe că a fe se tâmpă şi azu eresor jucătr de cicket sau uncionar acar" a şt e e un fuoar bar presupune a şt estul e lte espre eşodaj soca termecua e det lul de ncona anar deş atunc ân eeg aest ro n resect terme, nţeleg de seeea n mre, gele de lururi pe are un om a treui să e aă pentru a fi numt bun fuţionar anar. Diferena e apare faă de ideea e taă un costă aceea ă aeasta di ură se făţşează a şi cum e putea fae o iee peect ar u prvre la faptul de a-ttă dr east sigură nu ea asigur eegee a ceea e a d neva u ată un. xplcaia aestei ifeene stă prte, aeea ă ideea faptuui de -tată pe cre pute nelege fără elege criteiile evauative e ee e se referă doar l reaia bilogă; ar u se pte a noţe e tă b să p um idee Daă avem î mte ideea e um a prreator nu e car e am pute neege numind pe neva un un tată" dă u um ă el e n să deiă ttă.
ORI O dee eă
Nu avansă neceete spre no euave ci doar
ORI O dee eă
Nu avansă neceete spre no euave ci doar itroducâ refeire la nstuţie sociale, cum e căsătora. "Fratee soţiei e o reae de ree bie etă ilic refere a căsătore d ieea e a u bu frate a sţe e una cre societatea noastă nu e ici un oiut Con ţiutl i u bu ată e deteminat e relaţia bioogic îm reă c auie resonsabăi ca pl osru e so cieate sunt atrute oeor ce se î aeast relaţie. Nmai c estă asemeea resnsabili putem sue c se reeră nu oa a o rlaie ioloică ci la n ro iar rolul oate jucat ;esiur o excioa şi e cina care nu se ă î raţa bică resectă ca atci câ em că cnea at uui coil of Dierea a e fucior bca rezultă a uoaea: u eă ci o oţiue e cior bac care să u imlc o reere a resonabilit ir teenul se reeră a un ro ce oate exica oar î relaţie cu stiţiie socie care coeră cuia a acel ro aumite ucţi i dtoii Î im ce su concetu ce esemnează rou e a--tat să ocetu mai nust e a-ă doar ca relţie aură o reaie ce în nost soceate e consieraă a aa aceui n de rol Dc u om e u ucător e crick aaic i, evenual ia ales crcketu ca roese aunci esgur că efomaţa sa caitate eucă de cicket i evli le acelei efor maţe e căre cei competeni vor aea imoaţă pentru el a auca slab, e pierdu. Unui om care joacă crice mest la marne e tere oa ca du îi va sa mai uţ e ate acestea; aev evident c e un slab jucător e rcket conteaă mai uţi pentru el el r pute răspue că, detiv i u e jutor e ccet, c ar un om cre oacă ocaial acest c. om care e foare ioent nconar acar e cu greu ceea ce se aşeaă e la el s facă s-r utea şi e sca ei cu Bnle
rolrle
totu alel, e eecutarea ecien a acelor acvi ate
Bnle
rolrle
totu alel, e eecutarea ecien a acelor acvi ate ur aca, ispreu acttatea bcară ş să- pese do de prieten săi ş cultivarea criztemelo oate privi bnca do ca pe u mijoc e aşi asgura supraeuiea e u se vede î c u sens semnicatv a cuântuui, fucţnar acr Totuşi i-ar greu să spună că reamente) uncţoar bacar sau acă a aceo, ar î peric e a evaa îtr-o pură fateie căci prea mult di vaa sa e legat, n fapt, e acest ro, e că îi pace, e că nu El u pate elimina (cum a făcut-o ce ce juca cricket) ca pe simpă neţeleee aunea nefavoabă ş lpsa de respect pe care le îtâeşte la supeo s, eşi putea să nu îşi a prea mult capu cu ee; n egătura conactuă stată e slubă î pue n situaia să se aştepte tocmai a aşa ceva Deş ar putea aug a un oaece ecib aceas siae, eventua p ionie starea sa u e ua prea ericită , acă va ajuge să abă sucenţ ban va putea evetua (acă nu -a rebu prea mult cur petru asta), să se descoto rsească de acest rol şi să emisioee de la acă uei n cntrast cu aceste eempe arhetipice simpe un atu cel a solatului recrutat fără voie Viaa sa, cre e oarte probabi ma merabiă ecât ca a uconaruu baca, a presupe se setească îcă ma ture ş m aiguă acă, de pă e f nesigur că, sodat , ar trebui să ea dovaă de o bună performană ca soat Da această sre suetească s-ar simpca fae mu acă e ar gâi scer că solat" e un u care i se aplică num petu că ia fost impus c fora i ară, acă nu i-ar păsa elc de evauile ce se fac pe baa respectvuui titu, acă a priv ostiitea superioor săi ca pe foă eeă oară precum fora cre -a poiectat î ată, ş că ar sm că sgura costrâgere cre- mpeică de l o cât m amlă nepaicipre este teama peeapsă Sincetatea acestei 64
MOITATA O ntucere n tcă
atu ae obu doar cu prţu e nume s,
64
MOITATA O ntucere n tcă
atu ae obu doar cu prţu e nume s, căc ea s însţeşe în mod resc cu sentimentul (ca Cah 22 că meul este în relitatea sa brtă nesănătos În te cu, un om ae ajunge s se sceze e un i e evue ce i se apcă, un r u cae sa dencat ti i a s dgac ec e ate htr să acă ce ce se aşteaptă d a e să fcă în vituta celu ro n împeură fvraile, pat aa sI andonze Dcă aa ceva nu oi, se poae siţi oliat s se abină, r-un t od, e la a ac cea ce s aştată e a el să acă: de pdă, nr-un c ere, de nată otcă, va a bab, segia nser a pei mte. S sue dspe unii gene gei cre au fost înrzţ, tm rbu de tca Hr c fos eme nibai n a nceca să acineze împova u in consierente d jurământ, juăm de supune ca în te e oei Weacht-ului l-u us a l. Ne uta ra din aaa saiei cu un urăm faţ de nva care aea atuci especiva ondiie ş coducea r rspectve mace a putu privi ca nexrcab leat e natoe civ, c a ; căci aceas seă a piv uămtee ca având nu a cactr sacr, ci utei magice Dr să presupunem că resectrea jumntuu pta fi consirată ca pte neînielniă a datorl ce inumă unui fiţr ean; pin umre, ceea ce tebiau fa geri oniş e şi oe o cncep a ura a ceea c a de ăcut cncepie ca ar cnrzis ceea c s aştep e cate de oţer germa aă e trbuau s acoe t ecâ av iu şi ro q O, re aceas ea o os pe e e e au ăst fte iicl de imagit. Pntu cşt a, "oţer g nu era pu şi simlu ceva ce i se întmla să e, c ceea ce erau Binl şi rll
ceste eepe slicae fost enite să lustee
Binl şi rll
ceste eepe slicae fost enite să lustee ce pe cae ese po soci sgu e olue cae e oacă, ror ce po c ele nite ur e evlue a acăţo lor Aceast soee poae erte cr justaă su neuscl ete cp ate no sau nu, chuit su nechbzut a e n ecae c î parte nteigă ş e e nţel c se nplă că n o pate săi foeze o agine coeentă asupra sa î aot cu un ol pe cae a a p care sa epns sI a sau pe ca conse căI poate aea ă a pete ca saele ascate acei rl să e ue funntae sau mote n evauarea succesului sau a eceleţei vie sle ceastă pste se ae un con aeempl po a un at pe cae a enţona eja, ue c act ate r rr pot s conn n unc e vee concetual stanae lai e evaluae a oaeo ce pa acee tur tot aşa cu escrpţle atefacteo po conne stanae e evaluare a celr artefacte. n tp ce taarele pot astfel suate loc e lu tlul nu e loic sua e om r urae, stanarele nu snt logc suate e m Pin cnştinţa pe ce o ae n legtură cu pseea unu titu i p relaa sa cu el, un pate efuza să facă in acee stane facto etenţi viei se. Nu re zul n aceste posltăţi că ac cneva uce o viaţă neeeca i asivă o viţă sca e un e ol pe cae-l ia ca ate e tee s al ace o c pae s gnit ate (ale eogaţii snt oglinte pe e acese re) î ea estens csic De aci escrre ce o ă e coe eree e ces fel ca a cţ Aceasa pesupune ca ece o să bă cel pu sea eece ş alege a aceas poste să fe att ecunosctă c ş aanna Totuş chia ş primul pas, el l ruii siiltăţi reale e reecţie ş 66
MOATA. O rr
egere, ate pea mt o î ute situasocie
66
MOATA. O rr
egere, ate pea mt o î ute situasocie ş sihologice Conceţ lui Sare e legtă e ţiunea sa em de neeică e libate ° nţiune care ne ate aju să elic ° anu iguite preze î gdrea sa, ş anume ieea c oul n are esenţă eşi are na şi ume ieatea Dacă a es un ae sau rol cu cae see a ecesaee coectate ş pe care ° ersoă u lar ute evita ici u s-ar ute isa e el, atuci a esta ute sdae pe c pesaa a te s e recoască detente ent viaa sa, cel puţin acă u vrea să e acuzată că nu e deoc conştientă de ceea ce este ea Exstă esgu un ttlu d tve temece nu prea putem ori ac de un rol" cae e cu ecesitate alienal, şi acesta e ciar tilul e om" ae se rdică rbea centraă acă m" e un oncept care oferă e nsuş stanardee e evuae ş eceleţă pet om; căci ac le oferă, aunci se pae că ee b să e staarele noastre A estat so celbre cae au susţinut c om oferă asemenea stanarde c e irect prin reecţe asupra cocep de o eai indirecprn reecie asupra uno prespuse aevări ecesae supmenare despre ce est omul se poate ajue a ° nelegere a ceea ce treuie să e un m u Asemenea osoi t mpăţite cu flos, ce puţin n imă insanţă ouă case acelea cae fac ş aceea cae nu fac apel la tscenenta ică un ume gen e cdru vei ae c r suis dco de aceasa ş e lea empică Vo îcepe a discuta c nontrscenen şi vo ajune poi, la n eepu unu egos) de tip trascedent
STADAEE AE TĂSĂA STiVĂ A OU
Un rototip a cu no-sceent te găst osoa ui Aistote Du Aistoel est aumite cactersci pic aute acivă şi otenţe ce sunt specce omi ar vaa oului un exempic la ce a nal grad e erfeciue aceste poene şi acţiuni Sa ma precis, exstă tstr istinctivă ului cacitea sa e şi odela ace şi spie cu ajutorul raiun ce se va actuia a a gad celete potenţ e se se ctza, sb terea odnatoare a rai, -o să poi, d n a Rea practcă e vit ca aptă de a duce coerenă şi e a euce conictee dtre dorele idivduu ce trăeşte socetate (iar mu teuie să trăiască stfe). Acst ţe al reducerii cnictel ite rţe ă a e îbşi s peste msră, e rte a cointl secifc al tezei c ţelul modi de vaţ schi e sistem istoelic e ca. I or ş a ractice asiurarea acestu scp st usate a stotel n-un sens negat, e ntau ău şec î a obemei recnceri rcW care, î pro temen �bua să e una potat. Raţiun" a are e-am refer mi s e raţiea actc ce se aplic la acţini şi orinţe MORIATEA O
nde n ă
patculae şi ce e ba et ceea ce sttl sa, ma
MORIATEA O
nde n ă
patculae şi ce e ba et ceea ce sttl sa, ma degra, traucătorii să) numeşte vtu ale cacteri ac acele soziii e a acona corect care presupun oaţ e p pceşi rer Est, tuş, şi rainea atfe spus cacitaea de a gân coect espre proeele astracte ale ştiie şi osoei pe ce istote e gaa s o prească ept o exprsie ncă ş a nal a auri umane c ume, forma erfect a ie omeneşti e cnsea a aceea ce e eicat î cea m e msă act itelecue. D el lasă se eeag cla că, ea rece omu e o, ş nu eu, aa sa n poate dedicaă nua acestui ţel, ue cacterlu ş ele necesare acestea Ceea ce Arsotel nu face otuşi ş, da nd sstemu său, ni nu ptea face este s ofee o exlcae feului n e aciţe eectuae, cea at erese a naurii me zwea ) a putea puse î reae cu activie cetţeneşt care sunt relementat e uile caacterulu Îneecunea raic nu ate ate atât e depare ncâ s pun o meie nte a osofa sau a face ştn, pe de o pate şi a un ceţe et. pe e a. E o trăstură uas ş scată a tl arisotc ac c otenialtăile cele i ate ale omului treuie s intre î metie cu altee pent a se exrima eş nu se pate ofer nc o exlicae coerent a feulu n care ar puea regeentat aceast cpetiţie easa e na d slăicue tentatei lui sote de a deduce inee mn in natua omuui rin apel a o caracterstc dstinctiv a sa anme a nteligenţ şi la capaaea gdrainae această sicue putea f preent asfel: asectele pure sau creatore ale telgenţei s e fra cea mai at a acesor caacti c toae acesea, o angaje totală î mifstea or e exclus iar o agaje paă n e eentat ca n ceva la e se oae Sadardl a ş ăsăra dcvă a
69
aje raonal, cu jutl g cce Aceas săbie
Sadardl a ş ăsăra dcvă a
69
aje raonal, cu jutl g cce Aceas săbie itemui toteic e el unei oleme ma genere, cae poate nită "prlema ui Gauguin, ac cem asce de apt că a ece ugee ee nue e sens mai eg speciae ş antice egate e au exme n moist cae vea să ntemeieze cncepie esre vaa bună pe cnsieente e ptene superioe şi eitrii ale muu va putea eit cu geu nluerea c priitate pritre acestea a cracteristicilr genuui aistic i tiinţic creatr a chiar şi aşa va ge s eucă in, şi ci să reconciee cu iealu evtării i nririi unui aseenea geiu multe in vituile i angajaentele mrle nee te ele ân m egraă e cotiia cele ma ulte pri relae cu alte persae eci ucru ut neăate e cele specce munii e creae S pute spue că Patn a ut c ereă critte umăte a acestei peme Foaa se tuto artelr, mai puin a ceei ceenialurilr coninută n Rpuba sa (un stat cnceput ame ca istituonaze a mraiti) ost ezultatul lui eo te e cte oso c şi l obs sl l jt tt vi atistui creat cât şi îrâurea pe ce e supra nui puc sr iee căubere cnu î creae aceia, intră cntraicie cu egenele e staiitate imuse e o scietate strcta oral âă cele m mci amunte Ni putea, esgu ege souţia brş e aon ar el a t totuşi repte tci cân a cnsiet că acestea sunt lteativele: societe apăată pot schilo moe i ocie espectiv o ociete î cae e eisă ce lieră ş exoare c jtol tei Motvu etru cae, cum spuneam e vee numi u tate a aceste robee este cel c el pemite n cetate ctivittea telectua ceatare (ba chiar csier ctivtate eeial clasei 7
ORLTATA O nduee n
coducăoare) or, e-a pute oi c acest luc ar
7
ORLTATA O nduee n
coducăoare) or, e-a pute oi c acest luc ar cotibil, p tere lg, cu geul e stbiltte spre care ăzui el (Se pare că lao admira relăe ielecae a Aene da delra, acelaş , ezrde sae oce şi morl d entasat de stbilitte olică Srtei, deşi u şi e ilitrisul său eiteectual Cu siur că i sa îpla să se îtrebe dcă pul că act citi a ost dibue asfel rerezită u ccet u) Elici cesti fpt e î prte, cee că olo ue oi vorbim de ctivitate creoare Plto âdşe, î bu msură î teen de scpere aciie losocă ese dă ărerea sa nere ornată e devăile mrle ce bi şea să e descoperite Dcă respiem cestă igie fiosoei more şi admitem otodat c ştiina turii exstă un eeme e creatiat eiabil, tci acest aciăi elecuae vr aăa mai pui locuit reşi e �l e medi e cre Plto l cosit etru ei sus (căc sar ărea un nonsens ln de preizitate că înseş actiăie d cerceare şică cer su resuu c persoaele gajate î el s îpşească o ee su ums, puse meiu sci uo eriea oasă recenă sugerează că aemea cercetăr presupu ce mai b caz, anume gen e lieralsm c medi ş c, berasm cre pote coexta oe be cu ier ccă fa e mte vo st d de pdă elul n care sn fls desce ştce au surs ondr ce srin cerceea Dar aceas e e însşi ect o ată ilustrre a felurielor ouri î cr ceriele moralei p s ire în coic c deoltarea etje a r creaoe şi eecae ae omui pe noi e ul prea zu să puem că, oce şina natur constituie mo evden a dtre cee m sbe Sandard ora i răsăra disincivă a oi
7
cuce ale omul, delea ei a eu să aibă o caegc
Sandard ora i răsăra disincivă a oi
7
cuce ale omul, delea ei a eu să aibă o caegc iuenţă asupa apbi moae. A gân astfel a tt aât e optimis eru ni pe cât a st pentu Paton gândul că asemenea acviţi a puea cesta cu esicţie sociae şi lipsa e ibeae pe cae l e-a idenica cu scietaea oă. A ceasta e elifică una obiecţ e ceae la adesa î cecă ii aistotelce de a aeg e (î m d plauzbi) ac viatea eecuă re cractestică distincvă a ouui. Exsă ai multe obiecţi genere la pce a e a îcerca să deduci scopui sau iealri moe scutabe di caceriscile disictve ale nauii mane. Vom menţona ei. Pima: î cha fenomenul e selecae a c raceriscii distcve (cum
ar f raţionaliatea sau creaivtatea) au pătuns de ja, înr-o măsu cnsiebă elemene de evalue Dac se adeză făă econcepţii obema găsiii uno caaceistici cae dieeiă oml de ae aimale s-a puea ajuge, la fel de ine aza pe asemenea pncpii, la o moitae cael neă e om să chelască cea mai me ae a i său n a face fo sau n aşi d umie nsş zce secic umane sau enu a avea conacte sexuale inren e o sau n a jei meiul ş a echbr balana naturii sau pe a omo i distracţie. A dua ( una arte imată): această abodae conrmă autata mală a caaceisicilo umane sncve (eş stote a acoat acestu aspect aume aenţie, abrdaea sa nu a fost cmet cua e succes) Căci, ac e o cteis a omul -şi foloc ilen şi ueee enru a moica priu meiu, aunc e t o caraceristică a ui să-şi osească integea enr a se escurca n aţă ia uetee, enru a suge e aţii. Dac e caracesic istinciv a muui să aibă, in-o fă concetută o deă conşt e sie ca i e
7
MOATA . O nouee n e
te ca o ţ co şn de fapl că ş a rec
7
MOATA . O nouee n e
te ca o ţ co şn de fapl că ş a rec ea ao cat o preconţi n nmai a năăţ c cm aătat Nesche cr om ssor sfsc n e m semăăor crt me dcâ omu sntin teor rş d ptvă e e m p aă tr Dacă ofe pti v mor sm vc h sgă t o !, e zitor n n câe el te poate el r t tr ci întâm -s, o dmensun rigiaă a beă: ceea e oos sa a nu oosi strara natr, de o foos ntru fe su n t: e o brate cre trebuie să te f pci mesi de ip atoeic. N cre că aceas ibere utea ea să co sid rtă cacters ca stinctivă a oi ş că dmrsu ar ptea rfăct aată nă baă ăci pn n tur a sa, ea n oate cu sig r anţă determna m aume e vaţă, şi nu at c a rt, pr babi Sre, n vtue unei amiuităţi de cre m amtt S-r pute spune ă r eisa un od de viă speca nume odu de viă "reizări iber tăţii " , atnc ar rbui ste şi brte de a-l rs ping A t ia : dacă ntoarcm la ace ca partclar raa ca că isciă oi obs că e prezntă ac ndă a a pta irece miist de a accenua vţ săpni de sne raţne n dun a orice tceva xstă să nici un otv e tr n od b o asmene concuze; incoo e orice impcă un fasă ş inmană car asra aiunior , ca fe aale rbe sa mple ni n. A ndrăgosit ua fat ceva tot aât e sictiv pentr codiţia umană ca şi a acor n md r aţ na cu is piţii mrae ale civa Dar e şr de nţes c, n ceasă oretr hes ar aăg ă tor. Dacă raona t şi nea cnsistent st prferte dp c sci Sandad mra ş ăsăra dsiivă a ml
7
distcve e omului atunci dc e dmit ă ou,
Sandad mra ş ăsăra dsiivă a ml
7
distcve e omului atunci dc e dmit ă ou, a g e şi psiu, supremi gâ on î ra cs oe e oe e o id ă As m u cu câ s cât oe dn c ee u aemeea no e ondiţie e bă tuzi şi h limi sţ suşi. Dr a ii l tforare s n în senă imin t r o mi ră a i mu fom sotiăi. Or es lu p ă bsu. To cs c sugr că tna d dmn moi o on u piv m b rzută u î nsi ctis dsn ume e pobbi soit eşu. Sun e ă el u i tu uă, c unt omii s p o socit nu cnbui ş i e o r îeegere m E onbui ă ur ş smlu nu um v i o oie i o s uor sm onsid ne ajuă imi osbiuui cu c p lut dp mo r L e dn e iil co des nu um (d xmpu ocei stă) tbue b ii c sp oor pe ce opm u v eţee şi noe or oe Nu num op ştnifie su semiiiie bi bă s ec i ş e â oso Ae o îţeegere soc dv emoo bui s i un e d dsurjr supr oncp meis c pv la sp m o i cnsd los u ii u b hir st e s chmă t r e ui s ib un t dic sp opio mo are eă iu vi (ops e oeor de pă) heia su sp vo o ă
7
MORAT O
n n
oa s s ve ş daă e le
7
MORAT O
n n
oa s s ve ş daă e le foe lare p e ţel drep sel ral ex le dre e la oseail p r la o moraliae şi la u deal orl f i spl da ar ea ai pue lr, p lr e eio pru o ar see m splu a ip oie arele ajel oale s de lu pe are l poe pue elgbl pr ar e, oa lr mpl pl rro sse ar ele s aşa ş es ee so ae s aa; u eei o are rl el u d odera pvire a aa u
DUMNEZEU, MORALIT ŞI PRUDĂ
dss, ca m deme, ut pu e conpi
a acă ă uă oţ o b d osidţi r tura mă - ae, pe e e celea ca la om şi e e acla ca lasă sfel C ba a a a rlav a as oile voi ca î ct xl d ip. Î eai m v să scu pe ce e mpo ca spa zea eă - aume lle r mor e r şi ţil he pd). O tăăuă ricplă u im de eoi e aceea ă a ăşe s gas î eni crlu asce ael cr veere ru e ăc m: ac acesa î îg aeca l î ha m a crl va a că xs u eu secce sc cr s e l şi e le O foă c a acsei oepţi e ova că o a o cre u Dumnezu ce şea ue lucruri de la l O c a în lă u a r e lui Du s csi a jsc s n uie i afacm ş ? Dacă a uea l au d d apt c ea a ac al u pţ u (adeea ie 6
OAA O ne n ă
asemenea ctete e du la ecunoaşeea aptului că
6
OAA O ne n ă
asemenea ctete e du la ecunoaşeea aptului că s muli re ş căr nu ar tebui s ne suuem. Dac se se că unezeu are puee nnită a cat tu, atuc vom obsea c dmna sau eia nfne nu e apa a idubtabil mai dee d a imp u sunea ci, mai degabă dep raistici î fa căra ai dc s te s. Dac s spue î conue, ă p lâă acest propietăţ, unezeu e bun, o biecie va apărea dn ou u a fos cul l t) î sensu c aeas pesupune deja eunoaştere a eea ce e e de adaie ş valros o runatee a genlui are se sea să e ciscs ap a Dumnezu. smea agu fate amiliar d altfl, pt conside n ac l ideea c s pua rpe, - od p dedc ş d de a d pecnd de a desipie a omuu ca fnd crat d Dumzu use s oace aeeea rl mi se a că aceste rgune a scces e tnd să tdc î discuţie şi amţie mi pă anume acea de a a că, pă i aunc cd s- ap es Deu e doe, ap acs u a pta fei n pcipi, nici mt cepabil sa acvat peu cduia oră, otv de u ip are, te, a ipsi. Î n acest ol agumele sunt de asmeea foat la accete astfel n aa că şi î cu n ce es uzeu aeasta u simă suaţa motăţi n och âdi lucid ş ma a de pact o attdne a osoo. Oe acestu pnct de vedere meg apo pn a o famas disţe dn dialgu Ethyh a i Paton ar n oa sa odeă el datoeă ce ma ut li Kat Îi datoe, n pticu, o omuae ca a spoziţiir p ca se azază pespzţii vzâ tt esen a moivaţe more cste pesupziţii sun prezee ca ae e a gd mae şi r o depăee Dz, ra ş prdă
77
cu mult prezenta problmă a rei relgase. Ele sun,
Dz, ra ş prdă
77
cu mult prezenta problmă a rei relgase. Ele sun, Tdaă ernae nr-un m fae senicaiv În cea mai simpă ă a a, aumnul ecurge cam aş. Fie miel astre e a a uvântul mra al u Duezeu u mive mae e nu sunt Daă sut mae, a em deja mva m şi nduerea i D eeu î se n aa c. acă s ve ae tunci sun mte de un asenea gen ât u tia î md adevat alaa n genere; î artiuar e are rb ele e me ae deţei psibe are rust e amiţi evaghlit (e despre ednţă e despre necredţă) î laju fcului iadului. Dar ic din ceea e e mtivat de cnsidente pnţiae nu pate aţune auenic raă; aune genuin mre rebuie să e mtiae pe cnsierentu sun raene cecte şi nimic tceva. Dci punân e acse a un c raem uia că rce ape la Dueeu î acasă prvină e u aduce n u e adau cea e are nu vem nevie Aes gen de agumet rcă uă pleme u rire la liae vaie Pi, acă n-adevr nu e cva şi ate p relte de ivae n de mă i resev ea pueală te uvnte daă isticţa dite mral şi prudeţial est exaustiă. A dua daă strtegie su ceie t să nu e me dar să e î aelaşi prdee n- el sau a u ate cuvine daă dtţa e excusivă Să ăm î sideae ma î dua rblmă Este are enţil entru mralitae să istnem tt moralu de eţial ? ar eui să acem câea ic E cu sigurană adeăra că e ae iman penru ralitate să ete isiţie la u l aca îre r i renia. cul veluu cel a element ese cla că rce mte euie s ace la ac sau aeg acas stce sau
O
cea de genul e; ea euie să e sre s istiă acue
O
cea de genul e; ea euie să e sre s istiă acue şi stele sut o ş ce s sfaca sa sgu g e ora e aceea cre iau î considerare rese celolaţi Dac nu e făct asemenea distncţie, anc u vr exsta nc fel de cnderete more. clr că oaliaea reigioasă pe ce discută ic, orict smpicat m ace- poae fac seenea se a el e eee: ea a a î lumea de ci, strei ş ac cre cont e ineeele oa şi va dezarob strateiie eiste. Tui, r puea consde că aces nivel e opere a isciei e, în sie, rea eeenr şi că ebie să exem disica e a spa casicre a sregiilor şi acnilo eat, iscriea înre oe. fel, cineva ce ă bi î scpu de ce nu nu a-i s reaa la Rota Clu sau en aşi mcoa popia cl u acoe o decât auci cd r cheui bi prpe pcei. (Aces eeu useză e ce a bui s vorbi de "acţiue itenţiona şi să eosebi e aceas i pbea moului O d fa egois ce cpletză c peu ei foeei o a enona ena et ca a săi s conrie la eadicaea oameei dac ee e a acţiuea at uc n va laiv la âdul său d a acţiona atfe, u in Probema e îs c mo să n a ft ija en ecrea foetei, c pen pra- repe sa cno) acă vom spe cu r se lţi al c l cae acieă stfe u acieă deloc mi moral dect ul care îş cheli ba e sie, nu a rezla toşi că actl său nu' a f mi u decâ cl mli pur şi smp egoist; cci foeea va în d poir es ş aces uc e bu ec u no see e k coba c eeor. esir nu pate rezuta de ici Dz, oitt pdnă
7
ic că o arăm oar acul d nu om n nici un
Dz, oitt pdnă
7
ic că o arăm oar acul d nu om n nici un sns nl; c no ptem spun despr l că a cu ceva neno s cs e rezi cu sgur, un nu en d probre s, h dă tt Proea e p câe se acea ă no nu-l aro morl. O asmn op ar e mult s n ue s g uce re ee C dac nistă ssine acina or nseă a co dtu mov mo, p foe uşo tentaţ să aăgăm l aceast aprn neno propozie c to eea at cna din unct e vdere or ca n s cţioee mor şi să cochde o (oec d cse rms ă d unt e vdere morl, n putem dsinge două tui d moie oistă i c, dci e posb dn ct de veer oral să refe p un leiae Aces e d. Nu , obab, lo asu, dr e omte asd ea sri mo ună c pte l reevtă nc e veee m ee ta vut (righteosnes) cninut n lm. D eorce aces luc e moamete sur a, dgrbă eoarce n e nent ăI rvm c mrlene asrd) eztă ă atcv e lc brd: u c conc s malte n care dcre ă acet sra ozie ma are oate sut coent u, cr r smcţi ş cot ssn că nu aroăm oralnt e donorl eoist tr-o acţ incer s c, ş l c n u un, n coă toşi o ? M î c c el de moe no cnas oaţi acstu o ? U u a fo Kt ş RM Hare au pu ccentu pe cotastul c cun din prnci ace îsă, mre ace a r sl că s cnsie c şa teie cu. pcum ue, a cctuat pe cu c ce c darce 80
MOAA O dee e
îţ pasă mod dezteresat e siuaţa pe cre se prspu
80
MOAA O dee e
îţ pasă mod dezteresat e siuaţa pe cre se prspu că o va modica aciue a sau îi pasă d ceilal oaeni pica. Lsnd pae dierenţe noae dine aceste două orui ele u ou ceva comun: anume că om cr e oae mă er a ace crr e noneos e o ds u un mov enera să facă ucri de aces fel; î p ce o egois u are u asemeea ov sab ăci odeauna va doar o chestue de şsă acă cee ce e foosu tora cocide cu ceea ce, după crtere imiatve ae simpului iteres egoist se îtâplă să e în foo u. Aceat, cu a spus Hue tbuie cu ceiue să aibă o eăură cu hs seecr uitor ote spre a aprobae mor: snem preocupaţi e a avea oami cae mfestă o endină generală de a aa să cosidere iteresele altora pe picior e ealtae cu ae lor i, dac e ecesar e pă aintea propor interese. poae de de menţioat n trecre că unu in (nuerasee) avaje ae accen pus de e p aceas proe cu suerea smpaiei şi a sentetelor pent u siua celuila (ceea ce e opus accenului pus de Kat pe acunea d pcipiu) c introduce o asemnare între pure de teeiri avute peu a face ceva petr a ş tipue de temeiu ae pentr a face acee ucr iteres prop. În c eul meanc ssemu psoogic ea e ce eigb idea c peocpaea fa d durerile altor e o exidere a prcupri fa d proriie dureri cea de -a doua e întradevăr, o condiţie nees prei i e c probeatc esgur c nc n-ar rebui s e) î nrebarea e ce n om care e recuat de oate u e reocupat totodat r-u sen reob e se Î rdae katan cet p dnro daă ca o dicuae căci a aciona avâd vedere mod direc propre erese seaă a acioa dinr-un Dnz, mrlte den ă
8
gen de ot care nu are imc a ace cu moatae e
Dnz, mrlte den ă
8
gen de ot care nu are imc a ace cu moatae e înă a u cope stră e Deoarece se presuune că no ste u să măm ace oral, s-ar prea c sa extreme de tpul jrr e se decr d hir coepu e moaiae Î ce ai , au de a face pur ş spu ceea ce doret a consttu o depăare ecorola poa o de pu de edee oa. Pent face aă acse cuă tradi kanta poune o me de "dato faţă e sne rcoaterea acetora erd peoae î c s facă d aţ al, uele lucle e ca ea încl orcu să l acă. Aces aaa absur e oca rezul ncecări e a aap a o aumă cocepie chiz despre vaţa ou consecee cooe roduse e sserea a e lucrur: c oralaea ae a ce e de oae c aa c o ora o p c că ct de eere oa tree e bc. et a eita acele conseine paicuare como, a sucent s abaoăm pe oce e e propoz; da esă une ee pe le abndona e oate e . Să ree duă aceasă diagae a osul nost ros ău că e pte fae foae ş o ise de pvă, orl ş pe ă pem obse că l poae fce ca o sce m ră a veu tivaiei. a suera n mo (deşi ae sguI) d dsige oiae morae de cele egoste es acea de pe î mă dsozle genere cr sta î spaee cor p eegos D o e regoas e şi rudmentară a dte, a rdu fără ndoală dspozi de aces en nr-adeăr poae că cea c D a e o s l eele celoa ş să acoe dn aceas că î res recroc. se de regă persoanee care au o asemea congere
MOAEA O introducee
etcă
dc fa eea e plea o ă a, o fa d motive
MOAEA O introducee
etcă
dc fa eea e plea o ă a, o fa d motive omeşt obinuite, e vor pte d ce m mul oe (cu excepţia kantenor) a move morle. ă eueă î at en u daă tentaia aţunior egoite e puteică, atci robabl, gâde crecio plu vor toce p pre ocul iadului i aceat ît dipozia de a face lu la odu deztereat ( vedere en ec a l "itereat) n tmp ce acţuea a e acet e pdenţlă, ea nu ete prdenă î eul, eel petru oeul de moraltte, e dige prdenaul de morl. Îadevăr etă u teei pecial pe care acule li, dei pdeţiale, nu nt toui egoite: ume că u etă probabil ic u od eev de a apira a âtuire î dtu ata
e apt, e cu tou e relt ă pretzi cu orice preţ mortulu otru egio au oc atuiva) operarea une djuţii eautie ntre pdenţal şi mora Lăâd a o pe ueee m generale le patiei depre ce a ci Hume neam utea nreba e e ntâmplă cu ieva care face lu î terel alta i dvj ău deoe el iubete acea peroaă au e îdrăgot de ea au o admr, sa o repectă, a pet că până l uă ea fac parte d ailie ? Ni uu dtre ete temeui e acţuni nu trebuie ă e teei moral, n nic n e eo au pur al aceti tee; totoda, ele nu t eeiur de tp pde. Î pu, u apai nici cee de-a treia cae de otive pe cre lea prop ueor ooa oralei cea a îca adiă a fce cva ind ai poftă ă faci acel ceva E clar că lita exemplelr putea exă det, pe a clude enmăatele relaţi peile e e poate a o peroă cu alta Prepunerea că "oralul şi "pudenţau did uient de net moele ucatoae au temeiue pe cae le poate avea un om pent a ae cea e un produ grote m moraia i prdă
8
al teoe şi morisul zelos de pt el lasă pe daă
m moraia i prdă
8
al teoe şi morisul zelos de pt el lasă pe daă aproape tou. Avem evoe de ceva ma ult deât aeste motivaţ pcule sau spee, tom p că ele st patule şi spee i m es pen ă elae cocee e u o ă t a cer de ose ş sar putea a, după toate proabilităţile să apară la oot ale relaţii mai pelie pentr nhiba conduta distrtivă. e este clr că o avem neoie î plus, de motivaţii geerae petru a e cotroa şi reglemea pe ele paicuae şi lul el mai geeral cae estă pus e orlitaea. D d fee pe aae sem eţ să lă î sa acelor cosideţ gee movarea a to ceea ce ese dezirabi. Uee ditre aciue oasre respetae prov u di acel ov pe are creştiii ş- reprezită geit a iubire aţă de toţi seeni noştr, ci pur şi splu d iubrea aţă de neva Moralisu religios poae prv aum egeţele geerale a deurgd dtro relae pulră, ceea u e, i aeastă relaţie oae rerezentaă a una de ubire de evave de respt su n oce lt cuvânt s-ar potv peu a da seaa de aeastă detantă acere seaă. Ş se a opue pe bă dreptate cagors aestei reaii c morală o ca pdenă î eea e pveşte semaa e praciă. Crd ouşi ă el rebi să e preaut aci d spe aceas e o atude drep spre Dezeu pe cae ar tru s-o aiă orce şie ce este Dee căc aceas fae ş cum be a sbat K, moea s e ateoară lu Dmneeu. El ar rebu să spnă mai degrabă ă aceas e o atitude pe re o vor av evb toţi ei e şu e este Dumezeu uezeu e eva i cvânt preinde o aetre făă oent. ată î sne nc această solie n e de uns mnezeu ar putea r-u ses compaibil cu cele de m ss u hipotzaor 84
MOATEA O nd
Î/
la
fab Ca are crdcos va purcee ca notdeaua
84
MOATEA O nd
Î/
la
fab Ca are crdcos va purcee ca notdeaua la a ega i a ae aalog peu a spune c lucrurle sau aa că el e m aeăo unu ta ubor aa depae n eea ce ee ă doesc că pn a uă el va puea reaiza o epia coere Dar acasa se datoreă icutăor legae e crenţa n uneeu nu e ceva ce e de naua oal Nu cred c e corect să s spn aa c spun u ar aceste aguente au fost ente s arate acest lucu ncusv n cu n cae Duezeu a esta aces fapt u ar reprezeta u ee speca acceptabi penu a subce a oraa Dac Duezeu ar esa, aunc ar pua esa, nradeăr eeu sae accepble nu ? subscre la oe rolea e că enata de a a aceor eeur o for spro u cţe va se ce d posaea de a gn coerent dspe uneeu fcuţe egate orataa regoas nu pov ptu c otea avea o puate nblă, c acea lia o osce ncurabă
CARE ESTE OBIECTUL MORAĂŢI?
Ultima discuie e-a codus colateral spre uerea rebăii depre ce aum e oraliaa şi c ar rebui det domei oru S-a scris mt e ace emă cătd-se cer petu a deosebi moraul de o-ora Aseeea dezbaeri recee sut ate edere de G.J. Wo î caea adbl de cocsă clară şi cogă ore Cotmo Mor Phoohy* l sblă, e buă drepte ap eraor o mre pre a acesei dbae a pedala gol căuarea uui crieriu care e-ar uea idica o cale pe a distie moral de ooral oae o cae care să aibă o agă asemare cu modaiăie î cae e face pre aceaă disticie, ără ă a ua reu el chesea ede deă a c seeşe aceas ce ce ume asct secav e ps î loe dacă reşi să ddem asel acul umae sau straee sau moiaiie sau teeiue. Ue di rearcile făcute î seciea precedă aig această problemă. Voi prepue ca dată de fap, presups-o deja ai devree o cocluie e care dl c o trage î discţia amiiă i car rebuie edoielic să e corecă, aue ecre delie seca a molui ebue ipce o reee la cţut judecăilor satelor pcplor sau a orice aceva dspre care e sue că sut morae Ce
Macmillan.
ni a o put uş l
ni a o put uş l , ntotdauna, a cezu că lucre nu stau aşa; -a susţin de fapt şi en m (sp db d ce nn-moe) a pta idntice fără fri conţnuu lor, u ajut unor conideai cu a aca că le cue di m pacc cae sunt compe uvrse sau c sunt ecunoscut ca ndu-se deasupra o me te. Ma o ee bi ost, ca întoteaua, nţineea dini fapt/vaar Căci să psupunm c cnva ar ntodc o efir conutul molului şi zice că de pidă concpţie moral se ă enţialment la buăaea umană uan webg, d cuvât "b îsuşi co i nu însamn doar to cea c se coidă că tebi l nţo e"; at d cncpor moale posib e serios litat de fa i d gică s deosei de dtincţia fapt/vloare. Acasă moiva a maneo me u le face ma aae decâ e fc coscţele or. d, plem e u s o discut ai nu e cs chesun generă ci meite crteiui paa c aia -m ţionat, acel a eii la unăarea m ca la o carcttic a plasăi pe o poziţie morală; avaată d dna R Fo şi de aţii, aceată poper e î sine bn p de dl Wock. Dcă e să apă un asmea pct de dre e senţa att ca ttul plict a un nivel foe nral, cât i "bunăsea ă inpr î ae genea deş deig n a de gene nct s dvă lit de mncaţi Pim dcult ape în eu măo: ur, nu s at p tt la movaa al îct ă dea îtotdaun core m dabă, stuaa e a sel dacă aproba d ăe cva a no Car et obiectul moraiăţii ?
8
me l, geee, c t stee e,
Car et obiectul moraiăţii ?
8
me l, geee, c t stee e, dspoziţi tue de motiv tc. e să oteze a obe orlă atn ebui resus c acl aeii, ntui cotbui, -un fel, la lea uui ge d e u dou obl e den, "ăse n te tere, scopue noe îemd c roele mte î aceste i ob cee e ele dosc de fpt c (ceea ce e necen celşi l) că lor le le rezltal Căci tree deigu, poibil să reuatem î caliae de coe morle deşi ti vo încnţi onsd c aetea s concep mol grete) i pntel de edre ce ţn c oe doec foe adesea l lac cea e gş. Deş ce lcu m prblemti e lr ic că "bue est onex pate ide e Der dă preie m e îrajeză o acem limb enleză vobită prezent că aac (ct) e o codie sucit di u eesaă, a fei aaa va de aju u actull so p ; noi ebu s î se să cunoaşem ca moal ş coepii care dlo sasaca dcă eas e asă nve pa coboâ l onşţe ş c(deş cc vor s grete semee coep) Ch dă upem etă legătră efăm ă cosiderăm dep ferciţ e c ce satfăci câd e ă tro te alcă, de doe a de ere aş cu au fuzat si onside Asol şi c obilă ncost, JS - i is up el e lega de ma conşn ui, nc nu e l c avm cee ce z cr Ida si de fcre nu o şi m ae noune m pţn ideă, a pti ă el ee c. esigr, va de-a fac ae el sfer s c sfeă rea l limtă, că ufer într-un od ce e oe are moă, şa 8
MOATEA O nd n e
cum am cam puea spue desre ceva cae are o codţe
8
MOATEA O nd n e
cum am cam puea spue desre ceva cae are o codţe ică precară că e oui ferc dac rezisă disperări autocopamd. ş mee eresu ăcerea peru ate lucru, fid stae să e cel puţ o pe di p măca modera d Cocep uor loso a atctăţ duă cre uea e sucenă petr fecire ir ou b poa feci î ug au os pe bu rpa coierae a iplca u arado, atâ nate, câ ş up sau ca î tpu asi or Dar dacă fecea e ută istaă, compaiilă u o ea muă sau prea toală sufeţă ot esta probabl u morae omologae ca ate ce respg deea că fercea e scopu v de paue oasre d iaţă Se spue ă Luter auc câd cnea a ous Gckchkt ca ca sco a ve omee a resis voe ideea ş a pu "eden eiden Keu Ke "sfea Crcea ) uem gs ac cocepia c pcaul epea omuu fa de ueu au fos de aşa ată cât um o a de pete ş de coşee a pru ca a pcaeor aora ar ua răspude adecvat stuae O aseeea vue a epâge fără doiaă siuţie cocepţe odue de aă ce ind să eime acese ce a fuamete sufee umae ş s-a pe s aprobe doar nâmpăo au margia pe aceea cae uurează sufeţe a pţ suae S-a putea răsde ici că aseeea ucr araă doar că uer plasa audea bunăarea a î mpăcaea aă cu umneeu că sufeţee ea aceasa sut doar mloc per agerea fe de dcolo eci i ac fercea e eu pobeme ş ea de colo Da acas fole î măs t t ă î e ţeg eu ui uer se are o preze amene gei a doctre acesua c poe o u roesae Problemaceie e că u es 1ţj/oc(' demâa omui il liii ?
89
e a se ecocia cu Dueeu că u et u et de
il liii ?
89
e a se ecocia cu Dueeu că u et u et de poiee umane adecvae peu a aiga u asemenea rezl; păpat ea me şi cee ce av l demâ e do sem de peă I Co, e cae al li ueu va dca easup celo c u e. Oul io se v upune câ poae mi be voei lui Duezeu da odi a dec ş va tebi te te e coie d c ul de ig p s sau pe atu mâuiea cae e ce c spean eaioal şi da va fa u va avea de e se plâg Ced c g e vizie ota a pea oide o ue o î s e siaa omului apo cu genul de odui ce se eapă de el şi voşe tdv depe e il d pseciva sa iea Da cea fe e v a aâ de depă i ol ca â de at d o ei â a puea pe deauat să pet o aeenea oaae mă fce m: so e ai de acel ca viaţa s gldc î i şi upuee codii decuă a ouu. Aceasta repiă esigu u a ge e cocepie deât aceea ce e a face direc u feicirea p ci s e i şi moit pue eveal olle imesiue scden u o ie oc m me ca c pvee coniuul lo decât orlele cae au o aemena imu lm ced de ele e vobe dse i ee a o i de o u ee ce o ace aia eige ca vue oaă tiudi e fos le ipenbie tu ad pu ac Toş a ş - cd lc e ob s găs mole cae fa" epă o o pea vagă ate a roi or enrae Bo anuie 9
MOATEA O î ă
iiuni romantice re se expmă în terenii unor reacţ
9
MOATEA O î ă
iiuni romantice re se expmă în terenii unor reacţ lber în fţa eţ sau în tere de "snertate faţă de ipulsuile cv nlus faţă d cele dstcte sa în teen senae a expeienţelor-lmtă. E bne toat esta pot esse oa la modl abrd a rmâd o prsă să asupaI . S- putea ee dntre aete onep să puă a pn depre adrle generale ale moră ş a ult esre anute personale. Acestea n ră ntră înr-adeăr în drul orată în sesl ă pen ae r sun sensb l un aseene eal el oeră un oel e aă den e ur ăru s aordă o poranţă deosebtă: a onepţil d re orbm preopă ma pţn e anue regul nstt dspoz . sun rute în soetatea prită a îng Aest pt ridă să a proble ă relaia tr dare persoae noele soae geneae e ea însă o robemă orală mporantă spi a nera s te lte hestn n teei oare gener onep ntte trebue să prite înţelese în pronmea lor lu pe ae n-l o pute înepde a. D pe o ebe dshisă daă nle onep de est e n ar ptea n mo genn ă pă legătura erea înelesă foar t or oml Cre că o problă porantă î legătră u n seenea sbect a otdea ea e a î ăsură o onpţ morlă resupne n pl tnsendent ar daă na a odl tat sa r. Ş r aolo nd n exstă n apel transenent î sl ne trter la ea e e e să as m strutra st e (a c proede o os) s- pta să ste tot n apel la e s ă r a oui e a ebe desop u ut eent prntro gnorre plnă e infauare, a oeor ţ
91
cm aă uima fră u vorbesc aici despre cev
ţ
91
cm aă uima fră u vorbesc aici despre cev de geu moriăţii ise cre iră î preoupăie oasre acuae, îâ ceas e ceraă cu evdeă, pe fecea : băsea o, ş cum e ia după dsugere piaisuui şi eaea eoaii, nu se va reduce, pobabi, dor a fi ferciţi să va cude cu si guraă ae luc ă âds ai dgbă, a ev de pu sugera de fr ui DH. Lwece din spedidu său comeu aseuie ore pie de saisfacie de sie, le ui Bejami Fr Găseşe impusu ăunc e ma adâc şi eă-. Ideea xt ceva ce e psu ăuic ce dâc, că e poae descoperi ev a derabă deâ decide ceva, a ş deea de îcredere aeasă descoperire, ocâ de neaă a diecia î cae ea e duce iaă care s probemee reaee ieresae aci Cobaa descopee credre rsc ese ceală aces gen de conepe, după cum e cenă şi î s de îds E ch e s desco uplele moşe isoce lăsae de pesism şi ros, o pleă e aceasă cobinţie ş peechea ei ce i e păe â de poraă l Luer: supere şi să bee fa o eă eseă îre subordonae şi ineriuie; mbee, n lo s ofere fere, cer ma degrabă auecae Cocep pe re sug era-o ac s-ar puea s u reuşeasc ă aicueze moraiae compe, deorece u ae ii de sps sau u re scie cu prve la soceae ş, pri urare u are ndeajs de spus c măcar cu prve via unui o uaă ca eg Poe că, ş măsur î cae aceas coceie funcţeă, e se be ouşi pe o iuze Dar chiar fpu ă ea esă şi are iueă preide un aue răspus de orne onder even ă ere geer ebue să epreze focau moraliă ; aş ce orlie reigioasă, î măsur cre viuea 9
MORT O n
n ă
e (c î exemll exem a esat) dife
9
MORT O n
n ă
e (c î exemll exem a esat) dife adca de o vizne p că Cia adţ c intenţi sa rancendenă e a rebie ecunoae c fiiee umae vi e o tebuie ă ţeege de e a f acea cninu vulu l Unisu - în sensu cne mci lace niege u ae ă t prea de î faă csecinţ câ se oae de ieia a prie ale vziuni că ace ucr eibi eigia ese o crţe ună) Î viţa e eni cieă voe aeenea uc m nt sueea încdeea ce dinea icul hi srea uea a acete vao po i c g ege e de dea cenl de ic Şi dac gsim unee expicaii evenua sihaniice sau î nel i c zgce e n emne di i ajngem odată să e v c aberai ce ă e diinuă aunci clar c ni cibăm uea di pc d vder n e liăţi u d fcem a senbilă cea ce ese mtaea n d nbabl Bătae" a f ncl de a ec; a f reocupi pcr s iepreăm ca erice Sar ut aa babil c i dac ante e ei rae epg fciea a nţiue cena es otui ţiue i gă de bsae a i de coninu di cdl căei esg Aca e poblmă re căi nu u rezvaea Pe de pae czure eree a ne e e de be cae u e eecv e dee de a cum ebie ă e ae dec î e nu e c uă e cnţnu Pe de a pae aunc cd rezen ăm ce conceţ vbm despe ceea ce găete n t ca ind vao u are eoe sau ree; dcă cinva sne deul d bcu en o de e cae ext c cde i oibiitaea Care este obiecul moraităţii ?
9
disper anc s-r ea zc că o oatae cre susţe
Care este obiecul moraităţii ?
9
disper anc s-r ea zc că o oatae cre susţe oae acesea ce e opuă moraleor ce răesc să facă o c ma mare ordie propaă ş ea e năsarea oaenlo Ceva va ouş exclu ri lizaea aceui ere sseele e vor sa ece cre acoră c o aeţe acelor lcruri de car ne pem da eama c ae nevoie oul pe care le doree
URSMU
Ac d dsc blem dcă o ccee moră rebe să e eocă î ă să de fecre umă u prespus că ces md de eb dacă u cum e coceţ morle su fă su e ur Ed u orb de cee ebe dcă u csderare sesu cl îgus us " ses ce ssţe că esă exc c mo me cel de umă ce ma me fece celr m mţ the g ee hnes J he g ee ) că fece să ces cex lăcee bse de c us ces c pcpu o căc el es de ucu pcpu or se că ecăe suţ due us cţo") Esă desgur o eu de odl cre ue more e umă sţă ecre mă făă f decă să c ses l sm D cred dă că estă mdă ce mrate pte tă ţ fece mă ă dec p ces c măc c s - ses u m lrg O dfcue egăură u cesă probeă e cee lpse de acord cu pre l c de lg e sesu care pe foos su" ccepe poe o ee fos t e cde cce moe c c fce c fece s cu cere î ces 9
MOITATA O
idee
în
eic
sens. el e uat penu a face reere a orce concepţie cre
9
MOITATA O
idee
în
eic
sens. el e uat penu a face reere a orce concepţie cre susne îuşe cortud au cocud (wo ne acu depd otdeauna de conecţee acu, de tendţa e d a duce a stă de ucur sec bune ( au ree (b Ace ses oare rg - care e prbi m b edat rn cuvât "cosecino decât pr "uW nu va onsttu obectu precupăor e ac; sunt ntereat doa de concepţi de enu aceora cre coderă rca ca siuru un intrnec spre care se preupue că tnd acunle şi oanăre soce Dar o asemenea rece a c spau nu vate enu de utaIism exercu p er c o oă dscută î vd depre ce ar puea onta drept oră acceptală uWsului Proea oate aordată nu sensu îteăi în ce cons ca ( th t cocepţe uilitaIiste cu prvre a oraitate ş acet eeet snciv poate decoperi nu nua nc pru rnd văd ce au d Betha JS au epone ii cei stem ci ş cercetnd n ce consau ovee aracie exerctae e ocepţ utltaIis cadul dmore Cred că eă patru ote pncipe de atrace e nu seă că ee u sunt eate unu de atu odată ce ar eria ă e exporate În priu rd e vora de o cocepe ontrascendenă cae nu apeeă a nimic d ara e umane. n acula u apee a cosderente reoase Ea vine dec n ntea cerne about rezonae c oratatea actu e od car dependentă de creştsm curaj z - dn caa unui anum conseaor r ă vo rer trzu ciar ş o exe ţă \ş cu ult puţ nţeeaptă d pe r a e percepută de Netzce ca doaă au r te eberată
9
de creşism ar trebu să e oe ase ăoare cu aceea
9
de creşism ar trebu să e oe ase ăoare cu aceea asociaă n recu creşismui. inie uor persoane mai radicae, uiitarismu promie, ouşi scimbări ai radice Î doiea rd, nele său de bă eriea pre prea pu probematc oc de mu dferă oami re e, o o deiur ă e fecţ a apa la c uă fece pare să e u ţel cu Es ouş o dculae otore n aces puc cu prie a recerea de a sc u, presupus a iisuabi de a urări prpra feicire a scop ma cotoeab de a ă eciea oa efeicu M a os od repea bătu la cap e criici peru ceea e a spus că a cercea de a face aceas ecere po gueae deducivă Mă doiesc că ast a cerca să facă Mi dar orcu, problea u afecea i ici u e uiiasmul u estă nici u ot peu care această cocepe, ai db dect aee, ar poseda oă mic peru a coge e aoras să reuţe a amoralismu să. Cese mpotă e m derabă acea că aceas priiă ca şi alele uiliau e o o ală a aajr mm: d dae ceiţele e ae apaenţei la lumea oră aceaă bile de a cosder doţe o mreuă cu doee propr utasmu poae reuş să se eţiă a îămea suaie O ebe u ai iere aă e aceea dacă discuab e umit ericie poate p s seeacă scopu uarise sec ea eioară vă deja âeva move de doă leură cu faptl dacă fericirea rbu să e priviă ca e al ei meeşi; d, cha dacă euţm a asemeea tbri, ese depe de a car că veunul di sesrie n care ercirea e (a lt sau p discutab) u asemeea scop e oodată un ses etură cu care uiarsmu pae făcut să fucioeze. easa e pobeă ipora ă vom a 9
MOTA O d ă
peăţ s-o aordm duă ce vom ca o pe a cele
9
MOTA O d ă
peăţ s-o aordm duă ce vom ca o pe a cele oă eleee de aaci pe ce le preză utlasmu eea e cos aceea pcipu, coce morae po deerae r-u cacu epiric a conseciţeor Reecia moă de epcă pbleme e ace publce o ştiţ social Aceasta a fo cosiraă odeaa, de muă lue ep a die cele arace ăsări ae usulu Nu e voba că s pera ca acese cacu să e oare sau ch mle c prcc fezabe faecl souei s, ai egb aceea au dcl e comple eseoasă Oce oscuritae ora rdioaă dee acum o problmă de lime ece a patrulea râ uiaisl oferă gâdiri morae o oedă coă deriee eogaţi ae diferelor rupu ca ş purle ierie de suse morale ce acţoneaz erorul uu rup po oae raspse ( prcpu n ee de frcre t- ss cav acasă caă re drt coec apul că u ae e de coc ne coscu alor cocpţ mrale eie ac posl e ra de cocu a dou arma cae su aâ vd c ecoc a to stee o pote a saţa c (şa c i apar u ucie oce r face seaă c ceva ră Per us, aceasta dee mposbi Deiele mae care i e asă ubecv om po aduse la umitou ou a Pcipu Cei M M Fec u pae esta ic o dee coere despre ceea ce coec sau corec să fac afara ce referoare la ce este sau u ee lucrl el mai bn fă p nsabl; ş dacă două csu ae aci se ze la f, auc nu are realmee c o impoaă pe ce aume dopţ Î cota cu aceaa mulţi or sţ c anue curs a acu e ccusee dae l n c de c pe asIbu dar că a face efec eă a fac ceva rău Uiiarisl
9
Cred aceas idee e ins coren c
Uiiarisl
9
Cred aceas idee e ins coren c e vedere uils aă un tv enr a sune ceea ce e c sguran adevra c eru uiars ragedi ee isibilă; dr cnsecee sae sun ch vase dac nu şi m rfunde. Ui1iasul e biaea să recueree câe cea d aest i de gândire, invcâd aseenea lucruri cum sun cnsecele deiabe din unc de vedere sc ae auui că aeii sn uşr deaă g ii de anuite ciun chiar şi când acese sun, dae d cicustnee cee i bune acuni snibie; vm reveni a aces i de arguen ai iu. D ucr ce bie -I facă n cae de us e să cnsidere dre unu d scure genere indiscuabe a gdii mrae reducerea cncuui, eiminrea ă a cnicer varice În aces c, ca şi n ee e are a ace cu eciena aariia cnicer e sen de inecienă nr-un sisem de var, iar uiiarismu sedă o medă generaă nt e ea sau relva. Ui - utea di îsă că asemenea ecen e sc indiscubil. Cnicee reduse şi viaa făcu a siă şi rin reducerea re cz c snt ă ct; dar, n anumie caur aesă rcedură ae ărea nu a un riuf a ranalăii, câ o evadare laş n refu de a vedea ceea ce rebuie văzu ne ue nreba c da dacă subiecivisu dezrsa asă r-adev u aşa cum a s) Aşadar ână şi isia eercitaă de ce de-a aruea eeen de aracivae al uiiarisuu ae bc de disuă e diculăi ne inund aunci ând uă n csderare resuiie se Căci n aunge s ue ua rnciiu Cee Mai Mari ercir ca sur cmn a uurr cr, eren e ssn n cndiie e fercrea vca ici e nr-un ume 100
MOITATEA. O introducee in ecă
sens ma şi, într-un anume ses, ad Numa
100
MOITATEA. O introducee in ecă
sens ma şi, într-un anume ses, ad Numa dcă putem compa fecea ce vzeză oe eţ ş ezulat ee ş să aună toul îtu e e Fc Gee u atuc pue ace ca lucue s coze. D put e vedee ehnc aes obme au costtu peocupa uo sce pcm coom buăs ş teo efeţ c u uct uo sumi atfcae au epat u succes moea ce pveşte utaea o petu evole teoe cooce Ac sutm couta cu cultă ma gae acă eca" psupusă ste d a e câ s m usm săş ă tea ş ata ose, oat totodt ace e ncotovesabl cou oua pomse ? Rspusu e să e u Bham a ofer aboae ec (aue ca lăcee absa duer) dese a sa socott că sasce făă oa o toa ose la u oc; , ch a ea satcea cee ce u u cul) code de a calcuab comaabl tv ea satscea totuş xgea e a u obect cotvesbl: cu ct semăa ma mult cu c g d plce soca ate tee csatmc cu tt smăa a uţ u sco ce m ţo bt s pouă uă um a ose ă a um cu u ea ută ee M!. Dcă pe tă ae cocpa ese ee e ae o aopt s d t cude tot ce a a costt u e tul sasăcătoae au e u lem al u smena ve atc ea ar o m com c a ea ş a aa co Do de ce subzstă cultatea ă mue ucu e a oe e cu ee contu i ecte u u c mpcă eseal mee ae vao cu eg oă y, ă sau sonaete s aa, sau agosta
Uttars
101
sau exprimr d ti tiic; ş nu i că ac u
Uttars
101
sau exprimr d ti tiic; ş nu i că ac u ot f tt î modl cr mn ,,ic" ulais condţl tr tru dr s pr că n czl no l n ctvă cond l gând c v c s n smn tmen. Acs e dr i dclt gă lt d as Frc c rbe s sscă mi ondi dcă c s lsm s is; od ă u să ă dscui u ţ spro ă coct c cell coiţ c ss dc ă cm rde m Ul mod r usm s ă co oft c csă dltt gr fost acl d cosa ca rol vlrl 1mlct o m r vi i or vent c ămţ nor mi s Acst argme ot vd n n dr satg lo jt d culr: ţia s pă c tst pe c dt icr u scopl de lin e d c pziă dctă et utlsm Tot c c t pt oc cs lucu v or o cose l e hf de n l ntdţ Poblm otu, cmscisă ivl totic; a ae ă ş l vl soci; r i d c lăsa mdţ poe dvtă gr d mu Î cl d plcr cos bs c î ca dclo socl de oic fl st de vlo st u l rci cbl d s it co voi sun stf cail m vor d rz pr v oa s a asgr demit i oo pielor -u sil gri ăător or sn vo s cnnţ r e cu dl d a s 102
OT O ucee tcă
cuantfce vaara în chstu ( î cae a dispare dn
102
OT O ucee tcă
cuantfce vaara în chstu ( î cae a dispare dn sma tlă e de a ceca să aaşz o cantate c care dateaz cea ce au de spus ş prd, de rlă, dsta oac vrea cuntcată u e sufcn ca să cl blnţa Î asma chesiun prolma n e aa că tai sun nţ s csiere că aceste ae valo conta sa ă varase sn dar ac lcr e pt eectv aae c suee ai costbefu E n su n s cnsde c ăca că oc aoare scală a treui s e abrdab cle di ră, pri cev e gen aizei cost-eci ( u sp că n sn scavi pnctlu ve că mona omnă a iciri ba. Da ei s sca ue concep cae a î prcc asa impica: ame ccepţia upă cae n Jstă valor n ă instană ncenuab N e o trătă întâmptoae a litasmu că soţi de m i s favo cafcara de tp oneta iar ceea or sunt ste a agcă deja naă Acas n e nâm păo doarce ( pr â) tiasl , c ra e aşptat sstemu vao al sociă n ca sprm s vaoe cooc eore nve torc ccaea î terme b sa oă ă a ca ce pspe atât de sst ism: osa bitaa aoi Es o me presie pntr erce a or de a ace coesual domeni ot a e aoir sa. O p a ori eb dbă a vă - sa pae rnăţăii c s �înm n sr concte oror cae snt coa csta a os ci sceea gno ust c pe la "frcr DsPu. l că exsă acete dcăţi nu îsem o n putem ang în nc un c pacular sa n CI z de otvă l l
103
despre cae anume r putea solţia iitristă sau e e
l l
103
despre cae anume r putea solţia iitristă sau e e fe de lrr v cont utisl. Da ezt aşa eva sea cea n e egu ci, deree e evidet că i ute c unor este cr: discâd utais i disc v ş me cea ce e desea ate ş de esct. Să lecă ada, de presuere c în ite cr, e pu noi i e ă c ce rs al aţi v duce a ea mi e ercire pe asabl. Pes aceasta, v âl aum du oi dcltă. Una să aceea c pesu de alcare or asea csece e suş o ctvitate, ae râdu- sdă diferite cirumse dere rad de uitte, iar aceste b să r suă. Cealal e spsul a a acuuui tilitarst aplat ni patiul pe ele sitai, ruu greşt. Est e de tiitars, m "iltrism rtiv a i l exact ace de ezv mdă acste dltăţi eşi tm tid i eli c ia prbeă e eea că ric acul utiitst real va aea nde nide cetue i de ae fate aială, stel retaee ui vo rbbl, prea eme de îreer. M mt ativttea îs de cclr ia ti; dispoiia de a cau în eare pr re uite cracteristi psihogc care t s jenas pra reaea or ucu ri deirabie pct de vdere st u auna eă Aa std ucri se sugere c se be rlate i be di prctia aă pe ccre ecăe acii ci di aeea a srdări or auior egui p ar agii le pl d biei o arue m s cacle cai adote cesto regui se reaieă rin aelul la inpi Ceei i Feriri şi nu aegera aiunilr lae 14
MORATE. O intdere în ecă
Aceeai idee e vca ptr a exp ea apt ca
14
MORATE. O intdere în ecă
Aceeai idee e vca ptr a exp ea apt ca el l rezt dlte ae c tem cons o c de dă ul d pedepsre cet e cs şi sceă n a vit mar erci n care zltatl tltars are s te cnct eea ce i vor rvi a d rspsl oalne corect; ca c ep proee er pomsor se ev vo îp cl ce prvee errea l iis-acioă Se sper ca tasm oav s at dolva acese dt ssd că tt ea ce tbie a ege prce pt ale s spadev dă tie poztv cmpe c ataivee or as s a sc. M c secaiv ete a pe aop e ten "tts orav i m cosderai derte a ebi cte desre acesea*. Tt ce v ec ac ci e sge sa doă ches c e la câ de dep pae ege tst rââd ossn decţa aiv; i vi agmenta c e e poae mege destl d depae pent a rzlva a doa dctate e e să eargă â de eae c e ( orce atcva) v cet s mi e ili tst E esg posi er titrs s aop icsisen o pacic geerl per a raa ame ge de c dă l de picae pcae ae ae pc c t e de ca ce s-a o prt ca ddl l respecvor acn cncet Pada aese st sstem d otabte o seicii pbi ca t rie ori chi p sm foate mc, chi c ecar chita cos m t Pet o discuţe deită şi btilă proeelo imice ici, vz impo c lui Dd Lys F an Lms J Uttansm (Oxfod: Clo e *
Uars
105
dcât s c id su ci c î it
Uars
105
dcât s c id su ci c î it, st mi i să tmi tot chtnţ câd e imp d , ocâ d sm îscsă p dcât să îi pocsu pnt sct câ chitnţ Să nmi cs xmpu dgmtc modu chi d " . Modu ctn d z ucză c conscn l conscin simi icăi uni i, p d o p şi c z ui imiu c, p d . Acs n d od c pu, t fc ccptbă, pnt un utst consc ci o foă d umn c u ivc ic conscinţ ui i pticu ici conscinţ l suni constt o u c do coscinţ c supuii o euă sct f mnt mo cum dcă c fc st ? n ot ici n fct sp uui uitst conscvn u xcp czuui în ca ciun s v mnt fect d - dtmin şi p cii să o că, c c, od oişt st dstu d ipuzibi O consciţ pu imi u pot gu tun ccu uiiist tot ş cum nu ot u fc su fc uno pson p m. Pr urm, c pui cs od ct d gz u t pun sşi p c c n gn Dc utu s oo uml n cr fc cu consciţ imint, a b s fc u sup coo d coscţ e o c şi să rz î t d osci ft că omâc cc a D n cst f p s îdă tot m mu d vt utiitsuui oiin. Cci ntâ, supus cc uWităfpt d âd d consc imat î oozi cu uc o pic s cu ccu coscţo uno gui m
OATEA O nrdcere n e
specce su cu coseaa oae oce ca o peoupe
OATEA O nrdcere n e
specce su cu coseaa oae oce ca o peoupe v sau u ate u postă cepe s arate tot m ut a u Cu e car a puea csece acesto vate pactc ? Î l ea â el e ce u u luc cât st geee acee luc la e e pc cuaţa uttastă cu att v ma multe czule arculae ce cacuu spcc aceu c va poduce u eutat dt aste a f cu a ma dsutea tactc e care o admte î umăea utăţ stategce âd seama e caacteu doec u saegce aceas a eu ă teasc cc ua movaţe tsmulu a ost p a u hea ucă e a tee e cosecţe ccuae e a u a totu pe taţe p pacc motete p e altele de elu acesta u cât se ea m ut ttasmu oav cu at ma pesat dee acest ge de ctate ocâdu-e îcă o dată a modeu ctţe e putem am ă ceea c a ăcut ate d ate ca avtatea că să opţuea aţaă a s costu xtu î esuaea e oga acestu c eul ee moae out este sut ccu cosecţelo pace. D eectu acstu agut e eulat acă uăm î coe c ca cca pcuaă a şiotcut aceta c stuao comoe car petau ce e oa p de dcte cu c se esupuea că ae ace tmu av Da s-a cu uaa cosecţee eusu csee ue ecât aceea e espc e a e s c u csee cu pe la suea ccuae u va putea sa acel ezl Ş e aev fe dc e vut c a putea va ăst ace uat d puctu e vedee a u uast cosecv ca ar uttaea eă a spu de o au euă dacă sa aus stu e a cstta că uttaea spectă ars
10
ei într-o anumită cazie e ai ae decât aee a respe
ars
10
ei într-o anumită cazie e ai ae decât aee a respe i, aunci n oe o puă iaţionaiae să n o ai ? O seenea oncuzi a fos înadevăr trsă d unii utş du u e J.C Sa. Da uiarsul ote cu s g aci su sig c udin uarişor dur fa de e es ea bună: e vra pnă a u de dotă pae nu necesaen supepzabiă din oae pucee de vedee pese idei more otepoae e Oideului ebuie să preii de aceea să acp a e o şi onciacepbe. aeu fap ua di trsăue uei bue păi a eei uirise odee se aceea că e sprtor de coomis Bna ş Mil au prvt Pripiu Ceei Mai Mari Ferci ca pe isuen i i au osiderat c, uiidu, vo puea aa c ute covgr orae vioree su greşe sa iraione, cu de fapt şi erau. ar u expia dmeiir bie sediete ae refei sexuale şi peale ele îse şteite de a Betha şi Mi teoreicienii oderi a utiiarsuui su îciai să cheuiască ai u ef î reierea uis cu cone mo estente de î respigerea cer cge pe baza uiarsu U autr reet d pdă a depus mar efou s ate excue pubce nu o juse cum pu enu să pă teeiuri uiitaise. Sa aes cu cea îdo sincere; da e voba de îndoiei cu priire a apicare ş orurea utarsuui i u u ar reu desiur să e u pre la faptul da exeuie pubice u putea eveua einroduse Aceasa e o siuai abd. Ma geera obd o caiăe uane at de dirse cae s be apreiae dr ris uş en us (cu ar nconfoabia asiune petr dreae auite ge de ca spnea dispoziia de e pe unor aseenea c ca eerene utie pcien se sa 0
MOATA O noducee n eă
ea aamu îmva u oame p a aigu
0
MOATA O noducee n eă
ea aamu îmva u oame p a aigu cm e pepuea fecea a moa) pvacă aea teeiciei uaişi eave e a aaa uiasm aceto valo, ma egaă ecâ a le ca ca oşe iaoae e e e -ite Acea e, făă oaă, u ut plătt buei cue ş aiei ace uşt a ppriei coee au uiamuui o Uiliam oaiv caiaea a e etavă e a e agăa e ceva cic uWii cec î aceaşi tmp i ieş m giie mai uoae, mi e pae u eşec cet teio ijc u e ogic locib Î opozie cu e -a puea mege ai itâi pe lia li Sar şi a aloa umăi mocaea utilitamuu acial ua teio elo accepate e eul cei e g Ace luc a cel pu cie cu eile p gâe ale ui fap va a aşee o ee moe ccee caacriice şi (pet mui) accepabie, eie ă cosiie upiză e e aă pae acă abaoăm acet eiu şi ceem ă alcă ciiu ui o pcci şi abitui e gâe geee ezutatu cu cae e v aege va imai ă aibă u cout ultai ecc ceasă capacit a uiaslu e a a pe e oaă ce a fo eaşa e ivu bă poae iuaă i- sc agume cu cae voi şi îceia emee ale epice u su pobabil, eaua oicăei oie Da el su cu ceuie ce i o aât e aibe ca majtaea ceo fooit î geee e căte uitaşt î aemeea ui Uul i efectele peuaae ae faptului a u utiiais acv şi coştie acela că aceaă pzie e ă evoeze moea moaă o lege a i Geam oeeă aici cae acele ee ae uo oame ă atag aea Utts
109
uno om mai u ac c în cicumst m u,
Utts
109
uno om mai u ac c în cicumst m u, vo şi l l Eis mi siml as s ui să bă totd sc d fc ucl cl mi ui ă c ncs vi c ma s- pua pa l dt d cicl d, dsiu, mi u luu p a - pu fc tcva) i, asl, a c l vi să fac ot sa cv c, ut i sin s c s poae d ud Acu d pvni cniut n conci uttast şi ca dova noi l d sonsbit ti ( c ti tot a d ssb d ca c şşti s i p câ şti d c fi) îi sut cactstic. A stnd ucui mic-pab să apm o spo a atvitilo v ia csl p nsmbu acs fapt v , c ch tdadl ulta mi l dcâ atuci când nu s tns nimic Utist s cfundt în sism nu ot îns ac c; bi s ândască în t d consc , i tm cosclo c (sau c u, c folosio) v at acm v st d cpiu u st nii mdlat a di o în c s , pua cdu o ascnsiu sp o pi î d pu vd ml n pui ctnd, ttuşi l puta s s ândasc la flul c l uti u fi as mi bi dcât s îtt în i îto m î c tiitştii st astcai c icăşi mod si, fost is m bi dacă n xistu coşi, acs luc , ăct, utoc M c a o s d luc în c suc d mui om s opun contiuădaă s p ddă d pdă p aca c să mt luc c ci nu s t âi să l fac, o să s otască să l facă, o să sup să fct, oc f s te să fcă l. să o
OTAEA O oduee î e
a aco lor prnio. Se pr c dsl d l
OTAEA O oduee î e
a aco lor prnio. Se pr c dsl d l oani sul e u p sun aa să şove îne e numi luci icar a conscine acesora. Acea însnă că dsu oaei esul mul imp u gâesc î sl uils; gndsc ore caeorc, în stl o-tiliars. Nic nu voe ca acet oaei să ăsreze î csel mn or o e gâdre arst coexse c orala seroas crută. Căc e re să e capab e ezis na uste cele mai dicle îpreră e mr jun vor rla o aseea rzsten cea ouul ebe e o onere p ă n . U utarş aju la ceva e ge acs cocl c dcă n n aclei ove gânn cee ce esre ea e că aru utitasulu poae ăcu cucu uni elit respoabie, dar c nu ar f bine s fe ăi pre ml î se seee propere e ne icabă atât n puc veere prsonal , ct şi social Dn uc de eere ersal pent că stea sectivă ttă ulastu raioal ş iudinea aţ de al pe c lc ea r u te evetal aote stit oar e om oe candid (cu a os poe ck) or, c u m raionl aprin eoc noastre nu oate un aseeea oce D de vedere soil peu că inituţiie cae sigură dcaţia ş alte stitui cor l se cer ă ncoporze o asea ie or ebu s e toal iete de to eea ce a ea o aştepta s tlera acum s har de cea ce uilis suş pe dor ac tot acetea u aevate, atn e cae ree s o instie fe larisl ol drep l î e rtele e el le e su l a probl e nu e o e c ea Gresha ee aulat eece destul de ulţi oeni dstul de ult p, vor U
prond cai să u deasă eră
I I
N
U
I I
N prond cai să u deasă eră e osii ca aceast ncaie să coexse c cr\ ! utita; ci nu accepta sau sociaee pos cei a u oaei ă aă această ncaie în ip c ai eita uasă să creadă uts Tot ceea ce a răne e sus e că ea are ar satsface aspiraiie utitase ar o e d car ar ipsi cope crea n ts ca docă oraă aocuprătoar cu cepa poate a recuoaştei o o ş ecce excecite Pn re acă uiitau e aeărat şi acă sunt e aenea aeărate ce propoii epce foare pe aci ma e a oae să u eaă n uiaris Dacă pe ată pare este fas atuc e cu srană a ine ca oaei să u creadă e Aşadar oricu sta ucue e i bne ca oaeni să nu creaă în e
CUPRNS
PRAŢĂ EDIŢ CO . . PFA . . . . MOISTL
SUBICSML: RFLECII INIŢE
. . .
INTUD: RTMUL 33 SBICTSM: EFLECII . . 3 BUN
BINELE ŞI ROLILE . . STNDE OR ŞI Ă DITNCĂ OMI
DNEZU MOITE ŞI UDNŢĂ
.
C ESTE OBIECTL MORLII ? UTILITSL
Pn d bnd n Rn by @
