Asemanari Si Diferente Word-Excel

Introducere

Una Una dintre dintre cele cele mai frecv frecven ente te utili utiliză zări ri ale calcu calcula lato toar arel elor or o cons consti titu tuee preluc prelucra rarea rea textelor.Tehnoredactarea este o modalitate avansată de pregătire tehnică şi grafică a unui manu manusc scri riss înai înaint ntee de a fi tipă tipări rit.t.T Tehno ehnored redac acta tarea rea comp comput uter eriz izat atăă presu presupu pune ne exis exista tanţ nţaa calc calcul ulat atoru orulu lui,i, împre împreun unăă cu disp dispoz ozit itiv ivel elee peri perife feric ricee afere aferent nte, e, şi a unui unui sist sistem em logi logicc de  prelucrare, alcătuit din programul după care funcţionează calculatorul pentru a realiza  prelucrările dorite.Acest program sau sistem de programe, specializat în operaţiile de tehnoredactare, este numit “procesor de texte!"ord processing# sau “editor de texte. $xcel produs al firmei %icrosoft esta destinat tratării datelor în formă ta&elară!aşa numita foaie electronică de calcul ' (preadsheet# cît şi prezentării grafice a informaţiei.)e lîngă aceasta $xcel este dotat cu o funcţie pentru tratarea datelor ta&elei ca &ază de date. EXCEL este un pachet de programe, care serveşte pentru prelucrarea datelor organizate în formă de ta&el. Lansarea lui Windows şi Excel (istemul lansează în mod automat *+.-n *+ veţi identifica &utonul (tart, pentru a rula  programul $xcel porniţi de la acest &uton. )lasaţi cursorul mouseului pe &utonul (tart şi efectuaţi clic pentru al selecta. Apoi în continuare în acelaşi fel selectaţi )rograms/%icrosoft 0ffi 0ffice ce/% /%ic icros rosoft oft $xcel $xcel.)r .)rog ogram ramul ul va fi lans lansat at şi pe ecra ecrann va apăr apărea ea o foai foaiee de lucr lucruu goală.Aceasta este reprezentată printro fereastră document întitulată %icrosoft $xcel 1oo2 3. Structura ferestrei Excel: 3. 1ara ara de de tititlu tlu 4. 1ara 1ara de meni meniur urii 5. 1ara 1ara cu instru instrumen mente te standa standart rt 6. 1ara 1ara de form format atar aree . 1ara 1ara for formu mule lelo lor  r  7. (paţ (paţiu iull de de luc lucru ru 8. 1ara 1ara cu denumi denumiril rilee foielo foielorr de calcul calcul 9. 1ara ara de de sta stare re +. 1arele 1arele de derulare derulare vertical verticalăă şi orizontală. orizontală. Ctrebuie să ştiţi despre o foaie de lucru. 0 foaie de lucru este alcătuită din mici zone dreptunghiulare numite celule. :elulile sînt dispuse pe rînduri şi coloane. :oloanele sînt etichetate de la stînga la dreapta cu literele de la A la ;, rîndurile sînt numerotate, de sus pînă  A3. exemplu>A3. Acest indicator indicator se numeşte numeşte adresa celulei. celulei. :elula în care sunteţi poziţionat la un moment dat poartă numele de celulă activă şi este încon 3. $fectuaţi clic pe celula care va conţine totalul. 4. $fectuţi clic pe &utonul Auto(um aflat în &ara de instrumente.

5. -n &ara de formule efectuţi clic pe &utonul  pentru a accepta formula introdusă de Auto(um. Totalul va fi înserat în celula selectată. Sal!area foiei de lucru. 3. (electaţi =ile/(ave, 4. )e ecran apare cutia de dialog (ave As. )rogramul sta&ileşte îm mod automat numele de fişier 100C 3. Bvs puteţi tasta numele dorit în caseta de editare =ile Dame. 5. $fectuaţi clic pe &utonul (ave.Bacă de efectuaţi clic pe &utonul (ave din &ara de instrumente. "ărăsirea pro#raului. =ile/$xit. $edesc%iderea unui re#istru. =ile.-n partea de =ormat/:ells!ne pune la dispoziţie cîteva grupuri de opţiuni#/Dum&er/Bate/THpe/0C.Astfel putem tasta datele întro varietate de formate, însă după ce apăsăm $nter, datele vor fi afişate după manera selectată. 0pţiunea =ormat :ells  poate apărea şi prin apăsarea &utonului din dreapta a mouseului. Selectarea unui doeniu. Un &loc de celule poartă denumirea de domeniu. (electarea se efectuează prin menţinerea &utonului apăsat în timp ce deplasaţi mouseul pe foaie.-n loc să efectuaţi selecţia prin deplasarea cursorului, puteţi urma paşii de mai menţinînd apăsată tasta (hift efectuaţi clic pe celula de ex. I36!prin acest procedeu selectaţi zona A3>I36#. )uteţi selecta mai multe celule sau domenii ' chiar dacă acestea nu sunt adiacente ' pentru ca apoi să operaţi un singur set de modificări ale aspectului> efectuaţi clic pe celule menţinînd apăsată tasta :trl. Etic%etarea coloanelor.(e efectuează prin tastarea etichetelor, apăsînd după fiecare dintre acestea $nter!$x>%agazine,vînzări,simestre#.Jegistrul nostru ar fi mai atractiv dacă etichetele ar fi situate în centrul celulelor. (e o&ţine cu a 3. Bu&lu clic pe (heet 3.Ea apărea cutia de dialog Jename (heet . 4.Tastăm numele dorit. 6. 0C. Doul nume va apărea pe ta&ul corespunzător foii. Introducerea unei forule. 3. (electăm celula. 4. Tastăm fomula !$x> @$5:6KB6# 5. $fectuăm clic pe &utonul de confirmare.Jezultatul acestui calcul este trecut în celula selectată. -n urma efectuării unei formule pot apărea o mulţime de semne LLL.Acest semn este indicatorul depăşirii de celulă, el neavînd semnificaţia vreunei erori.)rin aceasta $xcel vă anunţă că celula este prea îngustă pentru a afişa integral valoarea numerică stocată în ea.)uteţi depăşi acest nea mutaţi cursorul în linia antetelor de

coloană şi poziţionaţil pe linia de separaţie dintre coloane. =orma cursorului se va modifica într o săgeată du&lă. :u cursorul astfel poziţionat efectuaţi du&lu clic.$xcel va regla automat lăţimea coloanei. (tili)area facilităţii "aste&unction: 3. $xecutaţi du&lu clic pe celula care doriţi să apară funcţia. 4. $xecutaţi clic asupra &utonului )aste=unction. 5. (electaţi categoria funcţiei. 6. (electaţi funcţia. . $xecutaţi clic asupra &utonului 0C. 7. ;ntroduceţi argumentele funcţiei !coordonatele celulelor#. 8. $xecutaţi clic asupra &utonului 0C. *ultiplicarea unei forule cu 'uto&ill 3. Avînd celula selectată, poziţionaţi cursorul mouseului în colţul din drepta 3. (electaţi o celulă 4. Bin meniul *indo"s, selectaţi (plit.Aveţi în faţă două imagini separate ale acestei foi, separarea efectuînduse imediat deasupra celulei selectate. Lăr#irea coloanelor sau liniilor. =ormat/ :olumn/ *idth =ormat/ Jo" / Ieight +efinirea nuelor de doenii. =iecare domeniu poate fi specificat printrun nume.(e  procedează> 3. Beplasaţi cursorul mouseului pentru a selecta domeniul. 4. -n &ara de formule efctuaţi clic pe săgeata Dames. 5. Tastaţi numele dorit şi apăsaţi $nter pentru a mai scrie alte nume. )uteţi inspecta lista tuturor  numelor de domenii din foaie efectuînd clic pe săgeata Dames. (tili)area facilităţii 'uto&orat.$xcel vă pune la dispoziţie o facilitate numită Auto=ormat, care va permite să aplicaţi propriilor foi de lucru aspecte predefinite. 3. (electaţi domeniul din foaie care va tre&ui formatat. 4. =ormat/Auto=ormat.Bin Ta&le format alegeţi formatul dorit cu imaginea afişată alături. 5. (electaţi 0C spre a accepta alegerea şi a închide cutia de dialog. Centrarea unei etic%ete de,a lun#ul coloanelor. 3. (electaţi rîndul care va conţine eticheta. 4. $fectuaţi clic pe &utonul :enterAcross:olumns din &ara de instrumente. Sc%ibarea fonturilor. 3. (electaţi celula sau domeniul. 4. $fectuaţi clic pe &utonulM din dreapta casetei =ont din &ara de instrumente.Apare o listă a fonturilor instalata în *indo"s.

5. Jeglaţi &ara de defilare pentru a vedea mai multe nume de fonturi. 6. $fectuaţi clic pe numele fontului dorit şi închideţi caseta =ont. Sc%ibarea atributelor fontului.)uteţi mări dimensiunea fontului !înălţimea caracterelor# '  =ont(ize şi adăuga 1old,;talic. Sc%ibarea culorii textului.-n cazul cînd dispunem de o imprimantă color putem schim&a culoarea textului> 3. (electaţi textul. 4. $fectuaţi clic pe &utonul Mdin caseta =ont:olor. Ea apărea o paletă de culori. 5. $fectuaţi clic pe coluarea dorită şi închideţi paleta. Selectarea unui contur de celulă.> 3. (electaţi domeniul 4. -n &ara de instrumente efectuaţi clic pe &utonulMaflat în dreapta &utonului 1orders.Ea apărea o varietate de linii de contur din care vă puteţi alege una. Selectarea efectului de ubrire a celulei. 3. (electaţi domeniul 4. $fectuaţi clic pe &utonul Mal instrumentului :olor din &ara de instrumente. Ea apărea o casetă de culori. (electaţi o culoare. 5. $fectuaţi clic pe orice celulă din afara selecţiei pentru a elimina marca

3. $xecutaţi du&lu clic asupra celulei al cărei conţinut doriţi săl modificaţi sau tastaţi =4. 4. $xacutaţi un clic :onfirm pentru a sta&ili punctul de inserare a noilor date 5. ;ntroduceţi noile date 6. $xecutaţi clic pe ideograma :onfirm sau apăsaţi testa $nter. -ter#erea parţială a unei date existente> 3. $xecutaţi un du&lu clic asupra celulei al cărei conţinut doriţi săl modificaţi. 4. $xecutaţi un clic, şi aşa apăsat, deplasaţi mouseul pentru a evidenţia porţiunea pe care doriţi să o ştergeţi. 5. Apăsaţi tasta Belete. 6. $xecutaţi un clic pe confirm sau apăsaţi $nter. -ter#erea copletă a datelor dintr,o celulă cere ca să> 3. $vedenţiaţi grupul de celule al căror conţinut doriţi săl ştergeţi 4. $xecutaţi un clic cu &utonul din dreapta asupra grupului selectat. 5. (electaţi comanda :lear:ontents din meniul contextual ce va apărea. -ter#erea coloanelor r/ndurilor şi a celulelor: 3. $xecutaţi un clic cu &utonul din dreapta asupra numelui coloanei !rîndului#. 4. (electaţi opţiunea Belete. Inserarea unui r/nd sau coloane>Bacă se înserează un grup de celule puteţi alege deplasarea celulelor existente către dreăpta sau în
'scunderea coloanelor şi a r/ndurilor. 3. $xecztaţi un clic cu &utonul din dreapta asupra titlului coloanei !rîndului# pe care doriţi să o !îl# ascundeţi. 4. (electaţi opţiunea Iide. Copierea şi utarea datelor cu +ra# and +rop: 3. (electaţi datele pe care doriţi să copiaţi. 4. )oziţionaţi indicatorul mouse 'lui pe marginea grupui selectat. 5. %enţineţi apăsată tasta :trl, apăsaţi pe &utonul stîng al mouselui şi “trageţi grupul spre zona nouă. 6. $li&eraţi &utonul mouselui. (tili)/nd coen)ile Cop0 şi "aste: 3. (electaţi datele pe care doriţi să le copiaţi. 4. $xecutaţi clic asupra &utonului :opH din &ara de instrumente. 5. (electaţi prima celulă din grupul de celule destinaţie. 6. $xecutaţi clic asupra &utonului )aste sau apăsaţi $nter. %utarea se efectuează în acelaşi mod numai că în loc de :opH utilizaţi &utonul :ut din &ara de instrumente. Crearea dia#raelor: 3. (electaţi datele pe care doriţi să le reprezentaţi grafic. 4. $xecutaţi clic asupra &utonului :hart*izard. 5. (electaţi tipul diagramei şi tastaţi Dext. 6. (ta&iliţi sursa datelor şi tastaţi Dext. . (ta&iliţi opţiunile diagramei şi tastaţi Dext. 7. (ta&iliţi foaia de calcul, unde se va afla diagrama şi tastaţi =inish. Sortarea: 3. (electaţi zona care va fi ordonată. )entru a ordona întreaga listă de date selectaţi toate celulile din listă. 4. Beschideţi meniul Bata şi alegeţi (ort.Ea apărea caseta de dialog (ort. 5. Utilizaţi lista derulantă (ort &H la selecţia primei coloane după care vreţi să ordonaţi, după ce executaţi clic pe Ascending sau Bescending pentru a indica modalitatea de ordonare. 6. )entru a ordona după alte coloane, repetaţi pasul 5 pentru prima şi a doua listă derulantă Then &H. . $xecutaţi clic pe 0C sau apăsaţi tasta $nter. &iltrarea:Auto=ilter vă permite să afişaţi rapid numai un rup selectat de înregistrări ale &azei dvs de date> 3. (electaţi întrega &ază de date, inclusiv rîndul utilizat la la titluri. 4. Beschideţi meniul Bata/=ilter/Auto=ilter.$xcel va afişa în fiecare celulă în partea de sus a &azei dvs de date &utonul cu săgeată al listei derulante. 5. $xecutaţi clic pe &utonul listei derulante din ru&rica pe care vreţi să o utilizaţi la filtrarea listei. 6. (electaţi data pe care vreţi să o utilizaţi pentru a reduce lista dvs. ?a derularea listei puteţi utiliza tastele cu săgeţi direcţionale sau puteţi introduce primul caracter al numelui datei întroduse pentru a vă deplasa la ea.Acţionaţi tasta $nter sau executaţi clic pe dată cu a 1ara de titlu, 

1ara de meniu, 1ara pictigramelor, 1ara de aspect, 1ara riglei de măsură, Aria de lucru în care se editează documentul, 1arele de derulare, 1ara informativă !&ara de stare#. Crearea unui docuent nou.?a fiecare lansare în execzţie programul *ord creează un nou document.:rearea unui document nou se realizează prin opţiunea =ile/De". Editarea unui docuent.(crierea manuală a textului se face conform regulilor uzuale, folosind tastatura ca dispozitiv periferic de intrare. Tasta $nter va fi apăsată numai la sfîrşit de  paragraf, programul *ord va trece automat la rîndul următor. )entru a scrie cu ma  ni!elul docuent. Aici se sta&ilesc caracteristicile glo&ale ale documentului!=ile/)age(etup#, cum sunt formatul paginii !A5, A6. A, ?etter etc.#, marginile acestuia !dreapta, stPnga, sus şi tipul de caractere folosit pentru întregul paragraf, dimensiunea acestora, eventualele deplasări înspre interior sau exterior, dimensiunea şi tipul alineatului !prima linie mai interior sau exterior#. modul de aliniere a paragrafuhii !la stPnga, la dreapta, pe centru sau la am&ele margini#R(ta&ilirea a fiecărui  parametru al paragrafelor în *ord for *indo"s se face, după selectarea paragrafelor, prin alegerea opţiunii )aragraf din su&meniul =ormat.       

 ni!elul caracter. ?a ultimul nivel se lucrează asupra grupurilor de caractere din interiorul  paragrafelor, pentru o&ţinerea unor efecte de tipul> scoaterea în evidenţă a unor nume proprii, cuvinte cheie, citate, prin su&liniere, îngroşare, înclinare, schim&are a dimensiunii caracterelor etc. $xistă o serie de operaţii care nu pot fi încadrate în nici unul dintre aceste trei nivele. cum ar fi> încărcarea imaginilor, realizarea indexului şi a cuprinsului etc., operaţii care se execută, de o&icei, după trecerea prin toate cele trei nivele. 1e%noredactarea la ni!el de caractere Bintre caracteristicele specifice nivelului caracter fac parte>  tipul de caractere !=ontul#, care determină mulţimea de caractere şi aspectul lor graficR  dimensiunea caracterului !(ize# care se măsoară de o&icei în puncteR  stilul pentru caracter !=ont (tHle#, adică modul în care va fi scris caracterul>   scriere normală !Jegular#R   stilul îngroşat (aldin) de afişare !1old#R   stilul înclinat !;talic#R .  efectul pentru caractere !$ffects#, adică prelucrări, transformări şi adăugări ale textului. Bintre ele, mai importante sunt> S tăierea printr-o linie !(tri2e through#. $x> caracter R S  scrierea ca exponent !(uperscript#. $x> exponentR S  scrierea ca indice !(u&script#. $x> indiceR S  scrierea cu caractere majuscule de dimensiunea minusculelor !(mall :aps#. $x> :AJA:T$J R   spaţieri între caractere !:haracter (pacing#, adică modul de scriere normală !Dormal#, scriere expandată !$xpanded# sau scriere condensată !:ondensed#. Tehnoredactarea la nivel de caracter în *ord se efectuează cu a &old, italic sau su&liniat, sau a  poziţiei caracterului se pot face şi cu a(e execută clic pe &utonul de alegere a tipului de poziţionare !Ta&)osition#, care se află în stînga riglei de măsură, de cîte ori este nevoie, pînă ce &utonul indică modul de poziţionare dorit.-n continuare se execută clic simplu pe rigla de măsură pe marca

Crearea secţiunilor.)rin secţiune se înţelege o zonă continuă în cadrul unui document, la nivelul căreia se pot formata întrun anumit mod caracreterle, paragrafele, marginile, orientarea  paginilor etc.0 secţiune permite aran determină porţiunea de text supra căreia se aplică împărţirea pe coloane sta&ilită în fereastra de dialog :olumns. Introducerea de caractere speciale /n text. Un set de caractere reprezintă un grup de 47 de caractere.-n *indo"s există o aplicaţie numită :haracter%ap prin intermediul căreia pot fi vizualizate toate caracterele seturilor instalate în sistem, împreună cu codurile asociate lor.=olosind această aplicaţie pot fi copiate în document orice caractere, din orice set instalat în sistem, folosinduse ca intermediar :lip&oardul.*ord posedă propria sa metodă de introducere în text a unor caracter speciale, sim&oluri, punînd la dispoziţie meniul ;nsert/(Hm&ol. (ecţiunea (Hm&ols a acestei ferestre este folosită pentru introducerea în text a unor caractere din seturile> Dormal, (Hm&ol, *ingdings.Jealizînduse un clic simplu pe un caracter, acesta este selectat, urmînd ca la acţionarea &utonului ;nsert să fie introdus în text la poziţia cursorului. =ereastra (Hm&ol este închisă la acţionarea &utonului :lose. Crearea ecuaţiilor.)entru crearea unei ecuaţii, se poziţionează mai întîi cursorul în locul unde se doreşte înserarea ecuaţiei, apoi se porneşte editorul de ecuaţii cu comand ;nsert/0&
*idth şi $ualJo"Ieight specifică faptul că liniile şi coloanele vor avea aceiaşi dimensiune. Bupă apăsarea &utonului 0C se introduc sim&olurile dorite în casetele înserate în ecuaţie. Supradiensionarea priului caracter al para#rafului.(upradimensionarea primului caracter !Bropped:apital?etter# înseamnă scrierea primului caracter al paragrafului cu o dimensiune mai mare de cît restul caracterelor al aceluiaşi paragraf.)entru a realiza acest efect se selectează paragraful în cauză, apoi se alege =ormat/Brop:ap, ceea ce duce la apariţia pe ecran a ferestrei cu acelaşi nume.-n secţiunea )osition se indică modul în care restul textului va ocoli cadrul primului caracter.=ontul cu care va fi afişat primul caracter mărit este selectat din lista ascunsă =ont. Dumărul de rînduri peste care se întinde primul caracter este dat de valoarea din cîmpul ?ines to Brop. Bistanţa de la latura dreaptă a cadruluzi pînă la partea din stînga a textului paragrafului se introduce în cîmpul de editare Bistance from text. 'taşarea c%enarelor unei )one de text.(brirea.Un chenar este dreptunghiular şi încon titlul de capitol sau paragraf  şi autorul afişat pe fiecare pagină a unei cărţi. $ditarea conţinutului antetului şi !sau# su&solului se face prin alegerea opţiunii Eie"/Ieader and =ooter, după care cursorul este poziţionat în zona rezervată antetului sau su&solului şi pe ecran este afişată o &ară utilitară, folosită la editare. Trecerea din zona rezervată antetului în cea rezervată su&solului şi invers este posi&ilă prin intermediul &utonului din această &ară utilitară sau printrun clic simplu pe zona respectivă. ;ntroducerea numărului de pagină în zona antetului sau în zona su&solului se efectuează cu opţiunea ;nsert/)age Dum&er din su&meniul, care produce afişarea pe ecran a unei ferestre cu acelaşi nume. Creare tabelelor. Un ta&el este format din linii şi coloane, la intersecţia acestora găsinduse celulele în care se introduce conţinutul ta&elului. $xistă două moduri de creare a unui ta&el>

%ai întîi se crează structura, după care aceasta se umple cu text, introdus manual de la tastatură de către utilizator. %ai întîi se introduce textul ta&elului întrun anumit format, după care acesta se transformă întrun ta&el prin crearea automată a structurii respective. :rearea unui ta&el simplu se face prin lansarea comenzii Ta&le/;nsert Ta&le, deschizînduse astfel pe ecran ferestra cu acelaşi nume. Utilizatorul ve tre&ui să indice în această fereastră numărul de linii Dum&er of Jo"s, numărul de coloane prin Dum&er of :olumns ale ta&elei şi lăţimea celulelor prin :olumn *idth. 

